Hepatita virala A este o boala infecto-contagioasa acuta, benigna, manifestata

prin fenomene infectioase generale, digestive si hepatice, avnd o evolutie

autolimitata n marea majoritate a cazurilor.
ETIOLOGIE
virusul hepatitei A din familia Picornaviridae.
este rezistent 1h la 600C, zile-luni n apa contaminata
este distrus prin fierbere n 5 minute, prin autoclavare ntr-un minut, prin
clorinare intensa 1-2mg/l, n 30min., de formaldehida 2-4%, UV, glutaraldehida
2%, etanol 70%, n 5 minute.
MANIFESTARILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Boala are raspndire universala, cu evolutie endemica sporadica, pe care se
grefeaza crosete epidemice, mai ales n sezonul de toamna-iarna si cu o
periodicitate la 5-6 ani.
Incidenta la 100.000 locuitori, n anul 1998, a fost de 52,09 si de 57,31 n vestul
tarii, fiind n scadere fata de anii anteriori. Epidemiile pot fi de contact (mai ales n
colectivitati), hidrice sau alimentare. Morbiditatea predomina n mediul urban, la
grupa de vrsta 1-14 ani si la sexul masculin.
DIAGNOSTIC CLINIC
Manifestarile clinice ale hepatitei virale A sunt asemanatoare cu cele din
hepatitele acute determinate de alte virusuri (B, C, E, F, etc.).
Incubatia dureaza ntre 14 si 42 de zile, fiind n medie 21-35 de zile; se
caracterizeaza prin prezenta virusului n scaun si prin contagiozitate crescuta n a
doua jumatate a perioadei.
Perioada prodromala (preicterica) dureaza 1-10 zile (n medie 3-7 zile) si este
dominata de manifestari generale de tip infectios si tulburari digestive care se
amendeaza odata cu instalarea icterului.
Perioada de stare (icterica) ncepe odata cu instalarea icterului sclero-
tegumentar. n marea majoritate a cazurilor simptomatologia se remite, bolnavii
redevin apetenti, fara acuze subiective. Persistenta sindromului digestiv dispeptic
sau/si a celui neuropsihic poate anunta o evolutie severa.
Principalele sindroame care caracterizeaza aceasta perioada sunt: sindromul
icteric si sindromul hepato-splenomegalic, la care se adauga, inconstant,
simptome legate de afectarea unor organe nvecinate ficatului: vezica biliara,
pancreas, stomac si duoden.
Aparatul cardio-vascular poate prezenta unele modificari: bradicardie,
hipotensiune arteriala; lezarea rinichiului este minima si se evidentiaza prin
discreta albuminurie.



Sindromul icteric ncepe prin coloratia galbena a sclerelor, urmata de colorarea
galben-rubinie a tegumentelor. Intensitatea si durata icterului este variabila si
poate constitui un indicator al gradului de severitate al bolii (formele severe se
insotesc de un icter accentuat, formele usoare pot evolua fara icter sau cu icter
discret si de scurta durata, formele colestatice sunt caracterizate prin persistenta
ndelungata a unui icter intens, etc.).
Concomitent cu icterul, bolnavii prezinta urini hipercrome si scaune decolorate,
hipocolice.
n hepatita virala A durata icterului este de 2-4 saptamni; n formele colestatice
icterul persista mai mult de 4 saptamni.
Sindromul hepatomegalic ficatul este marit n volum, depasind rebordul costal cu
2-4-6 cm sau mai mult. Consistenta ficatului este elastica, marginea inferioara
rotunjita, suprafata neteda. Este sensibil la palpare, iar n ortostatism prelungit
sau la efort, bolnavul acuza durere sau jena n hipocondrul drept si epigastru
(epigastralgiile din debutul hepatitelor virale se datoreaza cresterii dimensiunilor
lobului stng hepatic ce duce la distensia dureroasa a capsulei Glison ).
Hepatomegalia persista pe toata perioada de stare a hepatitei virale acute si se
remite lent n convalescenta, ficatul ajungnd la dimensiuni normale la 4 6 luni
de la debutul bolii. Se ntlnesc nsa si cazuri de hepatita virala A n care nu se
evidentiaza hepatomegalie sau aceasta este foarte discreta.
Splenomegalia poate nsoti hepatomegalia, mai ales daca hepatita virala apare la
copil. Prezenta si importanta splenomegaliei nu poate orienta nsa asupra
evolutiei bolii.
Copiii cu hepatita acuta A prezinta un facies caracteristic, cu pometi congestionati
si buze carminate, ce contrasteaza cu paloarea sau icterul tegumentar.
Perioada de declin a hepatitei virale A ncepe dupa 10 14 zile de evolutie a bolii,
prin remisiunea treptata a icterului, normalizarea culorii urinilor si a scaunelor,
reducerea moderata a hepatomegaliei, declinul valorilor bilirubineiserice si a
enzimelor de hepatocitoliza.
Perioada de convalescenta dureaza 2-3 luni dupa boala acuta, timp n care
simptomatologia clinica dispare complet, nainte de vindecarea biochimica si
histologica a ficatului. Din acest motiv, supravegherea bolnavului se face
princontrol clinico-biologic lunar n primele 3 luni de la externare si se continua
apoi trimestrial timp de 1 an.






EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Hepatita virala A evolueaza, n marea majoritatea cazurilor, ca o infectie virala
autolimitata, cu vindecare completa, clinica si biologica si cu cstigarea unei
imunitati specifice pentru toata viata. Prin ameliorarea tehnicilor de diagnostic, n
ultimii ani s-au putut nsa decela si forme prelungite, cu recaderi, sau forme
colestatice cu evolutie mai lunga de 8-12 saptamni. Prin analiza formelor clinice
pe grupe de vrsta s-a constatat ca la copii infectia mbraca, mai ales, forme
inaparente sau usoare de boala, n timp ce un procent ngrijorator de bolnavi,
peste 40 de ani, pot prezenta forme grave.
Prognosticul este, de asemenea, rezervat la persoanele cu agamaglobulinemie si
hipogamaglobulinemie severa, care nu pot sintetiza titruri suficiente de IgM
specific anti-VHA, si deci nu pot limita infectia, care evolueaza spre insuficienta
hepatica si deces.