Maladia Alzheimer

Generalitati
Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata,
limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.
Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se
asociaza si cu tulburari de comportamnet, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile
zilnice. Pesoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de
bolnavi.
Factori de risc
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I mama, tata, frati! si a aparut la mai multi membrii
ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina "-#, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul $o%n, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. &n studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut
la femeile de peste '( de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori:
- fumatul. &nii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au
fost confirmate
- lovituri ale regiunii cefalice. ")ista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica la cap! urmata de pierdera constientei, poate
creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. *ansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si
la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. +omocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. ,ivelele
crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. &nii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina
s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al
vitaminei B-. si acidului folic.
")punerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a
dezvolta boala Alzheimer.
Cauze
,u se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa e)iste mai multe cauze. /ateva din deteriorarile
produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor neurotransmitatori! in
principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal.
,u se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza. $esi majoritatea pacientilor cu
boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala, riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un
membru al familiei bolnav de Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa
sustina aceste teorii.
Simptome
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. 0ulte persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand
apar pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de '1-21 de ani este un
lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi
de memorie este indicat consultul unui medic specialist.
")emple de pierdere normala de memorie includ uitarea:
- unor parti din anumite e)periente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de e)emplu cheile de la masina
")emple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :
- unei e)periente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
- unei persoane in totalitate
Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de gandire sau de personalitate. In fazele incipiente ale bolii
persoana se poate comporta normal in societate. 0embrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. *emnele de
dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa indemne persoana
spre consultul unui specialist.
*imptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.
Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat -1 semne de avertizare pentru boala Alzheimer. Acestea sunt:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de e)emplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice
obisnuite.
*imptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente:
- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana deziluzii!
- senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale halucinatii!
- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie
- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete, impachetatul si despachetatul hainelor, repetarea unor
intrebari
- agresiune fizica sau verbala
- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite
- boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina de e)emplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea
ustensilelor! sau simtul tactil.
3 persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor! sau simptome senzoriale
senzatie de amorteala! probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer.
Boala Par4inson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de dementa.
Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt:
- alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de infarcte multiple
- dementa insotita de malnutritie
- boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia
- depresia
- tulburarile vizuale sau auditive.
Medici specialisti recomandati
0edicul de medicina de familie
0edicul internist
0edicul de geriatrie
0edicul neurolog
0edicul psihiatru
Consult de specialitate
Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se
instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema poate fi delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta.
"ste indicat consultul de urgenta cand:
- simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid, in interval de ore sau zile
- la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele se inrautatesc brusc.
*e indica programarea pentru consult atunci cand:
- simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva
saptamani sau luni
- pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care
simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.
Mecanism fiziopatologic
/ercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. Acestea includ :
- nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
- placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid proteine anormale! si
noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare
se observa de obicei la autopsie.
Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer. ,u se cunoaste
cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar.
Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. &nele persoane pot avea
manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul
bolii.
*imptomele se accentueaza progresiv. 5a inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme
mentale si functionale severe si chiar moarte.
*imptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau tardiva. "ste dificil de precizat cat dureaza fiecare
faza.
3 persoana traieste in medie 6--1 ani dupa aparitia simptomelor.
Faza initiala
$e obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer:
- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta
- pierde abilitatea de a initia anumite activitati
- evita situatiile noi si nefamiliare
- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
- vorbeste mai rar decat in trecut
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor
- are tulburari de judecata si ia decizii gresite
- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva se afla intr-un loc sau o situatie noua,
nefamiliara.
Faza intermediara
In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:
- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor
- neliniste in special dupa-amiaza si seara
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
- probleme de gandire si de logica
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea ce a uitat
- greutati in a se imbraca singur
- tulburari de dispoziie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare
- credinte false deziluzii!, suspiciuni paranoia! si agitatie
- necesita ingrijire permanenta
- pierde orientarea temporala
Faza tardiva
In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:
- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance fara ajutor. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea
in pat sau in scaunul cu rotile din cauza ca uita sa mearga
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent
- devin e)trem de confuze seara si au insomnii
- nu pot comunica prin cuvinte
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal incontinenta!.
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. In anumite cazuri pot aparea crize. 0oartea
apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat.
Investigatii
$iagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. 0edicul specialist va cauta alte cauze de dementa, inainte
de a pune diagnosticul de boala Alzheimer.
"ste important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc, deoarece delirium tremens este o
afectiune ce necesita terapie de urgenta.
*imptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive. $epresia este relativ frecventa printre
persoanele in varsta, dar este destul de greu de recunoscut. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica.
Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si e)amenului fizic. Aditional se fac e)aminari ale statusului mental si
evaluarea starii de sanatate mentala. Aceste e)aminari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. $e obicei este indicat ca in
timpul e)aminarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. 0embrul familiei poate da detalii asupra
vietii de zi cu zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate.
Investigatii, ca tomografia computerizata /7! sau rezonanta magnetica nucleara 80,! sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor
de la nivelul creierului, ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice, tomografia cu
emisie de pozitroni P"7! si tomografia cu emisie de foton *P"/7! sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt efectuate de rutina.
Teste de laborator
5a un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. 7este de laborator pot fi efectuate pentru a e)clude alte cauze
posibile pentru simptomele pacientului. *imptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru
mineral, boli hepatice, nivele anormale ale hormonilor tiroidieni, probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B-.. 7ratarea
acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental.
Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt:
- hemoleucograma, care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea diagnosticului
- teste functionale hepatice A57, A*7, fosfataza alcalina, bilirubina! ce diagnosticheaza afectiunile hepatice
- dozarea acidului folic folatilor!. Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor rosii cat si a celulelor albe din sange
- concentratia vitaminei B-. in sange. Vitamina B-. este utila in productia celulelor rosii din sange si in mentinerea sanatatii sistemului
nervos
- dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei sodiu, potasiu, creatinina, glucoza, calciul!. "lectrolitii sunt utili in mentinerea balantei
fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale de e)emplu ritmul cardiac, contractiile musculare si
functionarea neuronilor!
- teste functionale tiroidiene. ,ivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de simptome ca pierderea memoriei,
confuzie, letargie si alte simptome de dementa la persoanele in varsta. 7erapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu
tulburari ale functiei tiroidiene
- screeningul pentru sifilis. $ementa apare in ultima faza a sifilisului sifilisul tertiar!. In cazul in care persoana a avut sifilis cu mult
timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator, boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale
inteligentei. $esi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara, se fac teste pentru determinarea lui, deoarece aceasta este o boala curabila
- testul de detectare al virusului imunodeficientei umane +IV!. *I$A netratata poate cauza simptome ca tulburari de personalitate sau
probleme de concentrare
Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara sunt efectuate pentru a e)clude alte cauze atunci
cand diagnosticul este nesigur.
*e poate efectua o electroencefalograma ""9! pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul
pacientului sunt fenomene convulsivante.
In unele cazuri se efectueaza autopsia cu e)aminarea creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala
Alzheimer. $esi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, in fazele initiale ale bolii
modificarile pot sa nu fie e)trem de clare pentru a pune diagnosticul. Autopsia este rar necesara, dar poate fi facuta atunci cand familia
doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer.
Depistare precoce
In acest moment nu e)ista screening pentru Alzheimer. "ste dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. 7otusi simptomele de
declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. 7estele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina "-#
pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Aceste teste nu sunt folosite la
nivel larg in acest moment.
Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer
0ajoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Ingrijirea unei persoane cu
Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct de vedere fizic cat si emotional, dar e)ista modalitati de a face mai usoara aceasta
perioada de ingrijire.
&na dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate masuri pentru a ma)imiza abilitatile restante ale
bolnavului, pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. 7rebuie retinut
ca ingrijirea unei persoane poate fi o e)perienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.
In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer, scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. &n mediu sigur, alimentatie
corespunzatoare, somn regulat, igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele
general al pacientului.
8ealizarea unui mediu inconjurator sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea de incuietori la usi si la dulapuri.
0entinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o e)perienta pozitiva. Poate fi necesar sa se
serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana, ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. *e indica acompanierea pe tot
parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia.
7ulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare.
Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de mai multe ori in timpul zilei si restrictia
lichidelor inainte de culcare.
8ezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce
ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. *trategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor, dar le fac mai usor de acceptat.
0a)imizarea abilitatilor restante. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp cat inca mai poate face acest lucru.
Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. *e pun etichete pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara
pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor.
Intelegerea modificarilor comportamnetale. 7ulburarile comportamentale pot aparea la pacientii cu Alzheimer. 7rebuie reamintit trecutul
persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile
din trecut.
Abordarea agitatiei. 7rebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton scazut in discutiile cu bolnavul.
Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei
activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia.
8ealizarea unei bune comunicari. $e e)emplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul. 7rebuie oferite asigurari si
trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. *e inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple, usoare si familiale.
"ste de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe primul loc. ")ista anumite
organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer.