DISCURSUL JURIDIC

I. Aspecte introductive. Concept. Notiune. Scurt istoric.

Arta de a convinge un auditoriu de juste ea ideilor expuse printr-o argumenta ie bogat, riguroas, pus n
valoare de un stil ales sta nemijolocit la baza unui dicurs de success, acesta iind inzestrat de un limbaj potrivit
tipului de discurs.
!imbajul juridic exprima acel mecanism social, abstact si stabil, bazat pe anumite repere stilistice care are
scopul de a produce necontenit mesaje noi prin intermediul unui text juridic. In asemenea ordine de idei, un
text juridic, in principiu, ar trebui sa ie inc"is, adica sa nu lase loc altei sau altor interpretari, pe ondul
conceptelor respective, altel spus, pe ondul sumei de semniicatii prevazute de legiuitor.
#
Astel la baza unui discurs, idierent de tipul acestuia, sta nemijlocit un limbaj individualizat intr-un text bine
inc"egat care are drept scop de a convinge un auditoriu.
Conorm $ictionarului %xplicativ al !imbii &omane, prin discurs intelegem expunerea cut n a'a unei
adunri, cuv(ntare. tratare n scris a unui subiect de natur )tiin'iic sau literar. * $in r. discours, lat.
discursus.
%xpunerea acuta in ata unei adunari asupra unui subiect cu scopul de a transmite celor ce asculta
convingerile oratorului se numeste discurs, acesta notiune este abordata de +itu +ovila in lucrarea
,Conceptarea si ormele discursului-, consider acesta a bordare prea ingusta pentru conceptualizarea
discursului. Astel prin discurs intelegem ansamblul de enunturi, legate intre ele printr-o coerenta logica, care
se reera la un subiect unic, topic, si care are drept scop sa convinga un auditoriu de justetea si veridicitatea
acestui continut.
. notiune complexa este oerita de $umitru /ortun si Silvia Savulescu in lucrarea , Analiza $iscursului
0ublic- 1 ,sistem de operatiuni subiacente, aplicate continutului si contextului, ncadrul unei orma'iuni
discursive determinate si conduc(nd la un ansamblu organizat de unitti lingvistice care constituie un text2 la
acest nivel, orientat cu necesitate spre exterior, vorbim despre discurs-
$iscursul poate imbraca dierite orme in unctie de specializare3 proesie4, astel distingem1
#. discurs politic.
5. discurs juridic.
#
6eodora Irinescu ,!ingvistica 7uridica- Casa %ditoriala $emiurg, Iasi 5889
#
9. discurs jurnalistic.
:. discurs militar.
;. discurs religios. etc.
$iscursul juridic este o specie a discursului care are ca obiect de studiu dreptul. <enul judiciar are drept scop
sa aca distincxtia ntre just )i injust, dreptate versus nedreptate, se ocupa de interesele individului, acuzand sau
aparand pe cineva.
=n cadrul genului judiciar, oratorul trebuie sa dezvolte rationamente puternice, sa aiba un stil simplu )i precis,
exact c"iar, sa poate sa jongleze cu probe, argumente, marturii. &egula principala a acestui gen este de a adapta
autoritatea legilor juridice la autoritatea adevarului de apt 2 stabileste raportul dintre adevarul de drept )i de
apt.
$iscursul judiciar se caracterizeaza prin doua trasaturi speciice si anume1
%ste prezentat de cele mai multe ori la timpul trecut. $iscursul judiciar cuprinde totalitatea argumentelor
si conterargumenteleor ce au drept scop sa demonstreze existenta>neexistenta unor apte juridice din
trecut.
?ace apel cu precadere la logos. $iscursul juridic este ormat dintr-o suma de notiuni si termeni ce tin
nemijlocit de domeniul juristprudentei.
Conorm doctrinei putem distinge urmatoarele tipuri de discurs juridic1
#. Rechizitoriul * discurs rostit de procuror inaintea instan'ei, prin care acuza sau incrimineaza, prezinta
imprejurarile n care s-a produs apta )i cere pedepsirea autorului n conormitate cu gravitatea aptei
3naintea aprrii4.
5. Pledoaria discursul juridic prin care se sustine oral punctual de vedere al iecarei parti in ata
completului de judecata. Aceasta poate i acuta atat de partea implicata in proces, cat si de
reprezentantul legal al acestuia.
9. Memoriul * discurs juridic scris pus la dispozitia judecatorului prin care se ac anumite clariicari,
expunerea unei probleme etc.
5
:. Rezumatul * discurs pronuntat de presedintele unei adunari judiciare prin care rezuma dezbaterile care
au avut loc. Consulatiile in juristprudenta. Rapoartele. Acestea trei sunt considerate ca accesorii ale
discursului judiciar.
individul ca sibiect al sociatatii este inzestrat cu abilitatea de a comunica, astel in contextual evolutiei istorice
si al dezvoltarii acestuia ca personalitate intr-un stat de drept, omul era nevoit sa-ti exprime anumite ganduri
3capacitatea de a gandi4 pentru a aplana anumite conlicte existente in societate. Astel discursul, in varianta lui
moleculara, apare inca din perioada antica. 0rimele date cu privire la aparitia teoretizarii discursului o intalnim
in <recia Antica, o dat cu valul de procese ce au ost declan)ate de cderea tiranilor din cet'ile grece)ti Sicilia
)i Siracuza. Impuntoare )i nloritoare n antic"itatea greac )i roman, dispre'uit multe secole de-a r(ndul,
renscut timid n secolul al @AIII-lea, de abia rezistand la nceputul secolului al @@-lea, a ost descoperit )i
reabilitat n zilele noastre. 0entru c azi, ca )i acum 5888 de ani, rostul discursului, cum spunea cel mai mare
orator al antic"it'ii, Cicero, este s conving, s plac i s emoioneze.
II. Structura discursului juridic.
Indierent de tipul discursului juridic, persoana ce urmeaza sa o prezinte trebuie sa urmeze un lant logic de
expunere. Astel discursul juridic ca si alte tipuri de discurs este ormat din trei elemente1
#. exordiu - prima parte a unui discurs, care, enun and sumar con inutul acestuia, urmre te
c( tigarea aten iei i bunvoin ei auditoriului. !a aceasta etapa de obicei auditoriu ace cunostinta
cu subiectul cauzei, se practica o intraducere petru a putea conduce gandurile ascultatorului catre
ceea c ear urma sa ie convins. Aceasta etapa este una oarte importanta iindca anume aici se
starneste interesul ascultatorului, iar in cazul in care acesta ramane indierent este mult mai greu de
convins pe parcursul desasurarii discursului.
5. naratiunea * expunerea circumstantelor cauzei. !a aceasta etapa vorbitorul 3Avocat, 0rocuror,
7udecator4 ace cunoscut auditoriului speta cauzei pe care acesta o sustine3apara, acuza, judeca4. Se
dezvolta ideia centrala, si se axpun argumentele1
premise.
9
&ationament.
Concluzie.
Inaintea punctelor c"eie1 te"nici ce daptare a atentiei.
9. argumentare - expunerea nemijlocita a gandurilor si a rationamenteler logice ce au scopul de a persuada.
Aceasta etapa este tratata in literatura de specialitate ca iind cea mai importanta si cuprinde cativa pasi
esentiali1
etapa prejudiciara are in componenta sa patru elemente esentiale1
a4 etapa contactului direct cu persoana aparata sau acuzata si inormarea cit mai completa asupra situatiei
3problema-de-judecat4, stabilirea clara a aptelor si incadrarea juridica.
b4 etapa colectarii si strangerii tuturor probelor necesare la dosar.
c4 etapa documentarii asupra problemei 3 studiul legislatiei, al doctrinei, etc.4
d4 etapa inalizarii dosarului si depunerea lui la instanta competenta.
etapa judiciara1
a4 etapa prepararii 3adunarea si selectarea inormatiilor relevante4.
b4 etapa incubatiei 3analiza si ordonarea ierar"ica a inormatiilor4.
c4 etapa descoperirii punctului capital al procesului 3 certitudinea unei variante, a unei solutii avorabile
clientului4.
d4 %tapa veriicarii pentru a veriica daca este relevanta, logica se inc"eaga cu relevanta psi"ologica pentru
a avea validitate juridical.
0rezentarea argumentelor poate i acuta analitic sau sintetic. =n primul caz, oratorul nu divulga telul spre care
tinde si-I conduce pe ascultatori pas cu pas catre concluzia dorita, merg(nd de la un adevar clariicat la altul,
p(na ce devine evident ca aceasta concluzie este consecinta alteia asupra careia s-a convenit.
:. peroratie - parte inal, concluzie a unui discurs, a unei cuv(ntri, rostit de vorbitor pe un ton nsule it 3 i
ematic4. 0artea concludenta are urmatoarele sarcini1
sa explice eventualele neclaritati.
Sa accentueze puncetele puternice ale dicursului.
Important de asemenea este sa se practice tonul puternica, totodata evitandu-se agresivitatea.
:
. alta structura a discursului juridic abordata in doctrina este1
Structura unui discurs este, n linii mari, urmtoarea1
a4 Sc"ema logic a prezentrii presupune1 stabilirea ideilor c"eie,
stabilirea rela'iilor dintre acestea.
b4 ?orma prezentrii poate i1 relaxat, academic.
c4 &ecep'ia. $ac traseul logic este prea lung, repetarea din timp n timp a ideilor
expuse )i a concluziilor trase este obligatorie.
d4 Abordarea punctelor slabe presupune alegerea a dou strategii1
- .ri se elucideaza aceste puncte )i se pregateste raspunsul ntrebrilor2
- .ri se ataca punctele slabe )i le rspunde'i.
III. 0ledoaria * ca orma a dicursului juridic.
&eteta de succes a unui avocat consta anume in modul in care acesta isi ing"eaga si expune ideile unei
pledoarii. Cariera unui avocat este dictata de propria pledoarie.
%lementele cele mai importante ale unei pledoarii perecte sunt1
dictia.
Arta de apronunta.
<esturile ce o insotesc.
&eactia la situatiile neprevazute.
Calitati nescrise.
Astel, toate aceste elemente incorporate intr-un text bazat pe rationamente logice ce tin sa argumenteze o
anumita pozitie dau nastere unei pledoarii.
;
$iscursul, este, in general, o lucrare retorica rostita pentru a i auzita, pe cand celelale lucrari retorice sunt
scrise pentru a i citite de cei carora li se adreseaza. Scopul sau este de a lamuri si impatimi sau sensibiliza pe
cel care vine in contact cu aceasta lucrare intelectuala.
5
Analizand undamental moral al elocventei in general si al celei juridice in special, +aurice <arcon ajunge la
urmatoarea deinitie a elocventei, vizand direct discursul1
, arta de a convinge, practicata de un om cinstit, intr-un scop moral, in care oratorul crede-
9
0regatirea pletoariei necesita un exercitiu intelectual intens, ce presupune cunoasterea regulilor cu privire la
intocmirea pledoariei. Ar i desigur o eroare daca s-ar crede ca retorica, canstangand pe orator la respectarea
unor reguli stricte i-ar rana talentul de a vorbi rumos si convingator. %ste important de asemenea sa cunostem
normele si dispozitiile legale pe care se bazeaza argumentarea pledoariei.
Astel, stapanirea artei pe care o reprezinta proesia de avocat presupune o buna cunoastere a dispozitiilor si
posibilitatilor naturale, o cultura generala care sa se adaoge cunoasterii dreptului si te"nicii pledoariei.
:
Structura 0ledoariei este urmatoarea1
#. introducerea sau exordiu * are drep scop de a ace cunostinta judecatorilor si a celor prezenti in sedinta de
judecata ci obiectul procesului, pentru a le atrage atentia si de asemenea de a crea o imagine avorabila
propriului client.
5. propunerea sau propositio2
9. diviziunea sau divisio2
:. nara'iunea sau naratio * reprezinta expunerea aptelor insotita de motivarea psi"ologica a acestora,
;. conirmarea sau con-irmatio * sinteza prin care circumstantele de apt se aduc pe aceiasi unda cu
circumstantele de drept motivate pe anumite pobe materiale si motive de natura psi"ologica
B. respingerea tezei adverse sau reutatio2
C. digresiunea sau digressio2
D. nc"eierea sau peroration * un rezumat scurt al elementelor si argumentelor esentiale ale procesului1
rezumarea aptelor cu o mare precizie si sobrietate si deducerea din aceste apte a singurei concluzii
logice posibile.
Apelarea la sentimente, pentru a emotiona pe cei ce trebuie sa pronunte solutia.

5
+itu +ovila ,&etorica-, %ditura ?undatiei C"emarea Iasi, #EEB, pag. ;#.
9
+aurice <arcon, %ssai sur lFeloGuence judiciaire, Correa, #E:C, pag. #D.
:
Holanda %minescu, , 0ledoarii clebre-, %ditura Academiei, /ucuresti, #EC9.
B
Avocatul trebuie sa aca cunostinta cu materialele dosarului sis a se documenteze despre circumstantele de
apt, in urma discutiei cu propriul client. A)adar, la etapa pregtirii pledoariei trebuie deinitivate urmtoarele
aspecte1
- obiectul procesului2
- punctul orte al procesului2
- punctul slab al aprrii )i remediile sale2
- punctul orte al aprrii adverse2
- calea de consecin'.
+etodele inc"egarii unei pledoarii sunt diverse1
#. Redactarea in scris a pledoariei. $in cele mai vec"i timpuri maii oratori obisnuiau sa-si scrie
pledoariile, astel multe din ele au ramas pana in ziua de astazi. !a ora actuala pentru avocat este
un avantaj sa-si scrie pledoaria deoarece acesta metoda ii oera posibilitatea sa se orienteze in
sedinta de judecata in cazul in care este lipsit de experienta, si de asemenea sa posede un limbaj
corect si cursiv .
5. Memorizarea pledoariei. Aceasta metoda este practica de obicei de avocatii cu experienta,
exprimand o modalitate mult mai vie de expunere a mesajului.
9. Metoda notelor de pledoarie. Aceasta modaliatea a aparut mult mai tarzie decat cele anterioare,
avocatii olosidu-se de anumite repere in crearea unui discurs judiciar bine inc"egat. %ste o
modaliate avantajoasa din considerentul ca pe parcursul expunerii ideilor avocatul poate reveni
sau se poate abate de la unele notite, ceea ce-I permite sa ie mult mai mobil, iar in unele cazuri
mai convingator.
6ottusi indierent de orma pe care o imbraca pledoaria ea trebuie sa corespunda calitatilor generale ale
acesteia si anume1
naturalete * pledoaria trebuia sa pastreze o orma simpla, ara exprimari ilosoice sau alt gen, sa
corespunda libajului juridic, pentru a putea i inteles de auditoriu. Se recomanda de asemenea evitarea
intorsaturilor neobisnuite de raza , a cuvintelor pretioase, a curiozitatilor de stil, pentru ca pledoaria
trebuie sa ie imediat accesibila, iar expunerea sa ie logica.
;
Sobrietate * stil concis si concret.
;
+itu +ovila ,&etorica-, %ditura ?undatiei C"emarea Iasi, #EEB, pag. ;C.
C
/azat pe norme legale.
0ledoaria astel este discursul pronuntat in ata Instantei de 7udecata cu scopul de a o convinge de justetea
adevarului propriu, bazat pe anumite argumente solide.
IA. &ec"izitoriul sau discursul de acuzare.
&ec"izitoriu reprezinta acel act procedural intemeiat pe materialele dosarului, care se prizinta Instantei de
7udecata impreuna cu dosarul, in urma terminarii urmaririi penale si a inaintarii acuzarii. Acesta se compune din
doua parti1 expunerea si dispozitivul.
In expunere se cuprind inormatii si date cu prvire la circumstantele cauzei anc"etate si de asemenea cu
privire la persoana supusa urmariirii penale in urma emiterii unei ordonante de catre 0rocuror, circumstantele
care agraveaza sau atenueaza raspunderea invinuitului, precum si temeiurile de liberare de raspundere penala,
daca e cazul.
$ispozitivul cuprinde date cu privire la persoana invinuitului si ormularea invinuirii care i se incrimineaza cu
incadrarea juridical a actiunilor lui si mentiunea despre trimiterea dosarului in instanta judecatoreasca
competaenta.
B
Astel, rec"izitoriul reprezinta discursul prin care se invoca actiunea legilor impotriva celor vinovati, el este
intocmite de catre 0rocurori, care sunt inzestrati de lege de a ace acuzarea si a cere aplicarea legii.
$iscursul acuzatorului reprezinta una din cele mai importante etape ale sustinereii acuzarii de stat in ata
instantei de judecata, acesta este constituit din totalitatea aptlor si circumstantelor dovedite prin anumite probe
ce urmeaza sa ie cercetate de Instanta.
6rebuie subliniat in mod special ca orice discurs al procurorului in instanta de judecata, indierent de
caracterul si volumul cauzei examinate este in ond o cuvantare publica. 6inand cont de aceasta circumstanta,
0rocurorul este obligat sa aca o apreciere sociala si juridical prounda a inractiunii comise, sa dezvaluie
motivele ei, sa arate nu numai ata inractorului si calea care la adus pe banca acuzatilor, dar si pericolul social
al acestei apte.
C
B
Codul de 0rocedura 0enala a &+, C"isinau, 588D, pag. #BD.
C
Igor Serbinov, %ugenia Catana, %milian C"irtoaca, Sergiu /ularu, Anatolie +inteanu, Aladimir Iolban ,<"idul acuzatorului de
stat-, ed. Cartier 7uridic, 588;, pag. :5.
D
Continutul si strucura discursului acuzatorului sunt g"idata de anumiti actor ice modeleaza textul rostit de
catre 0rocuror in sedinta de judecata. Astel, printre acesti actori pot i enumerati1
scopul urmarit.
6otalitatea probelor administrate.
Incadrarea juridica a aptelor.
0ersonalitatea inculpatului.
Caliatile oratorice ale 0rocurorului.
Caliatile individuale 3competenta4. %tc.
In asemenea ordine de idei , structura discursului acuzatorului de stat este urmatoarea1
#. Introducere 3exordiu4 * este constituita din maniera>abiliatea 0rocurorului de a introduce auditoriul in
atmosera acuzarii, se aduce la cunostinta obiectul acuzarii, si natura acestuia, de asemenea se incearca sa
se creeze anumite conditii avorabile aacuzarii de stat. %ste de asemenea important sa incadreze juridic
apta inculpatului sis a-l aca cunoscut auditoriului, sis a mentioneze pericolui social al aptei respective.
5. %xpunerea circumstantelor de apt * acuzatorul de stat trebuie sa vorbeasca despre toate circumstantele de
care a luat cunostinta in timpul urmaririi penale, este o obligatie etica a acestuia sa enumere atat
circumstantele avorabile acuzarii, cat si cele mai putin avorabile. %xpunerea trebuie sa ie expusa in lant
cronologic, neiind evitate sau scapate unele circumstante sau episoade. Situatia de apt se expune intr-o
limba seaca , inexpesiva si cazona, in timp ce tabloul trebuie sa prezinte interes, pe alocuri impresionant.
9. Analiza si aprecierea probelor administrate in cauza * repezinta cea mai importanta etapa a discursului
acuzatorului, deoarece anume de probe depinde succesul acuzarii. 0rocurorul trebuie in primul rand sa
sistematizeze probele, pentru a se pastra o anumita consecutivitate logica si o corelatie stransa intre
circumstantele cauzei si probele administrate. Jna dintre lacunele tipice mai multor cuvantari este
neglijarea principiilor logicii ormale si reproducerea mai mult sau mai putin detaliata a depozitiilor
inculpatului, partii vatamate, martorilor, a concluziilor expertilor si a altor mijloace de proba, prin care
acuzatorul nu numai ca-I oboseste pe acuzatori prin monotonie, dar nici nu convinge pe nimeni de nimic.
D
:. Argumentele incadrarii juridice a aptei stabilite * apta inculpatului este incadrata juridical, cand exista
mai multe opinii cu privire la icadrare se pun toate in discutie, iar in cazul in care apta contine cateva
componente acuzatorul le agumenteaza pe iecare separate.
D
Igor Serbinov, %ugenia Catana, %milian C"irtoaca, Sergiu /ularu, Anatolie +inteanu, Aladimir Iolban ,<"idul acuzatorului de
stat-, ed. Cartier 7uridic, 588;, pag. :C.
E
;. Circumstantele care inluenteaza raspunderea penala si pedeapsa * elucidarea circumstantelor agravante si
atenuante.
B. Caracteristica persoanei inculpatului * la aceasta etapa acuzatorul de stat trebuie sa dea dovada de
obiectivitate, si sa se bazeze pe apte reala. Astel, se caracterizeaza persoana din mai multe puncete de
vedere, se prezinta caracteristici de la locul de munca, se expune situatia amiliala a acestuiade asemenea
daca aceasta a savarsit anterior apte prejudiciabile.
C. Cauzele si conditiile care au avorizat savarsirea inractiunii * la aceasta etapa se elucideaza imprejurarile
in care s-a comis inractiunea si de asemenea actorii ce au condus la savarsirea ei. Atinci cand vorbim de
inractiunice legata de coruptie, trebuie sa se ia in consideratie urmatorii actori1
lipsa de control si transparenta in activitatea persoanei publiceexistenta lacunelor sau a contradictiilor
din actele normative ce reglementeaza aceasta activitate si care au condos la un anumit grad de
samovolniciein actiunile persoanei care a ost corupta.
0osibilitatea oerita de atributiile de serviciu de a adopta de sine statator decizii in c"estiuni importante
pentru persoana care a ost corupta, insotita de un grad inalt de ,discretie permisa- in cazul deciziilor
adoptate.
&eglementarea suicienta a comportamentului persoanei publice in diverse situatii.
%xistenta unor bariere oiciale in ata parsoanei care da mita si posibilitatea satisacerii lor pe seama
mituirii persoanei publice, investita cu capacitatea de a asigura satisacerea.
Controlul intern insuicient asupra rationalizarii luarii deciziilor de catre persoana publica.
E
D. Consideratiile reeritoare la eventuala pedeapsa aplicata inculpatului * pedeapsa propusa de catre procuror
trebuie sa ie argumentata convingator, prin intermediu temeiurilor legale.
E. concluziile reeritaore la actiunea civila.
#8. Cuvant de inc"eiere * reprezinta de apt o retrospective asupra celor expuse si ormularea unei concluzii
logice si consecvente.
E
Igor Serbinov, %ugenia Catana, %milian C"irtoaca, Sergiu /ularu, Anatolie +inteanu, Aladimir Iolban ,<"idul acuzatorului de
stat-, ed. Cartier 7uridic, 588;, pag. ;8.
#8