1.

Consideraii introductive
1.1. Referinte istorice si precizari terminologice
Contractul bancar reprezinta acel acord de vointa prin care o parte numita banca se
obliga sa execute operatiunile bancare stabilite prin lege, fata de cealalta parte numita client,
care are obligatia de a respecta clauzele contractului incheiat. Contractul bancar se distinge
de celelalte contracte comerciale prin unele trasaturi specifice cum sunt:originalitatea
tehnicilor utilizate(scontul, cartile bancare), .protectia sporita a clientului, suprapunerea
raportului de drept bancar cu raportul de drept comercial dintre client si terte persoane
impune in interesul securitatii ambelor raporturi, izolarea lor juridica.
In practica incheierii acestor contracte sunt utilizate formularele tipizate redactate de
banci,cu clauze ce nu se pot negocia care confera acestora natura de contracte de
adeziune.
1.. Caracterele !uridice ale contractelor bancare
Contractul este sinalagmatic, asadar incheierea acestui contract da nastere la
obligatii interdependente si reciproce intre partile contractante. "restatia uneia dintre parti
este cauza prestatiei celeilalte parti.Contractul bancar este cu titlu oneros. #ceasta
presupune ca fiecare parte contractanta urmareste un interes patrimonial. "e de alta parte
acest tip de contract are caracter comutativ astfel ca o data cu incheierea lui partile isi
cunosc existenta si intinderea obligatillor. #cesta este un contract consensual in sensul ca
poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor(solo consensu)
1
si nu in ultimul rand
este un contract de adeziune clauzele sale sunt prestabilite, in intregime, de catre banca.
Clientul nu are posibilitatea sa le discute$ el este libera sa le accepte sau sa nu le accepte$
daca accepta, atunci adera pur si simplu la contractul prestabilit.
2. Incheierea contractelor bancare
1
Aspazia Cojocaru, Contracte, Ed.Lumina Lex, Bucuresti , 2004 ,p.8.
1
2.1. Conditii de fond
2.1.1.Consimtamantul partilor
%i pentru incheierea contractului bancar este necesar consimtamantul partilor care
trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a fi valabil: sa provina de la o
persoana cu discernamant,sa fie exteriorizat, sa fie neviciat si sa fie facut cu intentia de a
produce efecte !uridice.Realizarea acordului de vointa intre banca si client presupune
intalnirea concordanta a consimtamantului acestora."rin urmare subiectele raportului !uridic
bancar sunt societatea comerciala bancara si clientul(persoana fizica persoana !uridi ca sau
o entitate fara personalitate !uridica).In cazul bancii , consimtamantul va fi dat de
reprezentantul legal,desemnat de consilul de administratie sau prin functionarul bancar
insarcinat cu aceasta operatiune.Cat priveste consimtamantul clientului situatia difera dupa
cum acesta este persoana fizica sau persoana !uridica.#stfel in cazul in care clientul este
persoana fizica consimtamantul trebuie sa emane de la o persoana cu capacitate deplina de
exercitiu iar in cazul persoanelor !uridice acesta trebuie sa vina de la reprezentantul lor
legal.Cerintele de valabilitate prevazute in &oul Cod civil sunt incidente si in aceste caz: Art.
1.206 (1)Consimtamantul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls
prin violenta.
'n (ndeplinirea acestui scop, societatii bancare ii revine obligatia de informare.
#ceasta obligatie, se poate realiza prin includerea in continutul contractului a clauzelor
importante, dar si prin aducerea la cunostinta clientului a clauzelor specifice contractului. In
momentul in care clientul semneaza contractul, ii sunt opozabile toate clauzele care
diminueaza raspunderea bancii sau care ofera acesteia drepturi caracteristice (de exemplu,
ma!orarea dobanzii pe parcursul executarii contractului de credit).
2.1.2.Capacitatea partilor
Capacitatea de a contracta este parte componenta a capacitatii civile a persoanei
fizice sau a persoanei !uridice si consta in aptitudinea acesteia de a incheia personal sau prin
reprezentare, contracte civile.
a) Capacitatea persoanelor fizice
"entru ca o persoana fizica sa poata fi parte intr)un contract, trebuie sa aiba
capacitate de exercitiu deplina. #ceasta se dobandeste, de regula, odata cu varsta
ma!oratului. In mod exceptional, minora care se casatoreste inainte de varsta ma!oratului
dobandeste capacitatea de exercitiu deplina. "ersoanele lipsite de capacitate de exercitiu,
au totusi capacitate de folsinta, deci ele sunt subiecte de drept, putand avea drepturi si
obligatii. *ar ele nu pot participa personal la incheierea de acte !uridice, si deci, nici la
incheierea de contracte bancare.
2
%e subintelege ca daca persoana la implinirea varstei de 1+ ani se afla sub interdictie
!udecatoreasca, ea nu va dobandi aceasta capacitate. *ar, atat minorii cat si persoanele
puse sub interdictie pot participa la viata !uridica, acest lucru realizandu)se prin reprezentare.
b) Capacitatea persoanelor !uridice
"rin capacitatea civila a persoanei !uridice, intelegem aptitudinea acesteia de a fi
subiect de drept bancar, adica aptitudinea de a avea drepturi si obligatii si de a incheia acte
!uridice proprii.
Incheierea contractului bancar se realizeaza de catre reprezentantii legali ai
persoanei !uridice, exponenti ai organelor de conducere a acesteia. In principiu, persoana
!uridica dobandeste capacitatea !uridica la momentul inregistrarii. *ar, exista posibilitatea
dobandirii cu anticipatie a capacitatii de folosinta restranse. #stfel, de exemplu, dupa
autentificarea actului constitutiv, asociatii si fondatorii societatilor comerciale vor putea cere,
numele viitoarei societati, incheierea unor contracte bancare de depozit de numerar, in lei si
in valuta, pentru varsarea aporturilor acestora la capitalul social.

1.1.1.,biectul contractului bancar

,biectul contractului bancar poate consta in desfasurarea urmatoarelor activitati:
atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile$
leasing financiar$
acordare de credite, incluzand printre altele: credite de consum,
ipotecare, finantarea tranzactiilor comerciale$
servicii de plata$
emiterea si administrarea altor mi!loace de plata, cum ar fi cecuri,
cambii si bilete la ordin$
emitere de garantii si asumare de anga!amente,
tranzactionare in cont propriu si-sau pe contul clientilor, in conditiile
legii$
participarea la emisiunea de valori mobiliare si alte instrumente
financiare prin subscrierea si plasamentul acestora$
administrare de portofolii si consultanta legata de aceasta$
custodie si administrare de instrumente financiare$
intermediere pe piata interbancara$
prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul
creditarii,
2
. C!p!"#n!, Societile comerciale, Editura Lumina, Bucure$ti, 1%%1, pa&.11'.
(
inchiriere de casete de siguranta$
operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din
acestea$
dobandirea de participatii la capitalul altor entitati$
orice alte activitati sau servicii, in masura in care acestea se
circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale
speciale care reglementeaza respectivele activitati, daca este cazul.
1.1.1.Cauza contractului bancar
"entru ca un contract bancar sa fie valabil, cauza acestuia trebuie sa fie licita si
morala. ,bligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea niciun
fel de efect.
Cauza nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrara bunelor moravuri si
ordinii publice. #sadar, cauza, ca in orice contract, si la contractul bancar, trebuie sa
indeplineasca anumite conditii: sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala.
*e exemplu, un contract bancar este prohibit de lege, in cazul in care contine clauze
bancare ilegale, cum ar fi .spalarea banilor..
1.. Conditii de forma
"entru a se putea proba existenta unui contract bancar, este necesar ca acesta sa
imbrace forma scrisa.
/urisprundeta anilor 101 a acceptat totusi si mi!loace de proba cum ar fi
corespondenta purtat intre parti pentru a se dovedi incheierea contractului sau proba cu
registre, ca dovada a operatiunilor efectuate.
2n caz special il constituie contractul bancar de depozit, ca act !uridic real, care pe
langa forma scrisa, este considerat incheiat numai in momentul predarii sumei.
2. Trasaturi specifice ale contractelor bancare
"e langa trasaturile generale ale oricarui contract, cel bancar se evidentieaza prin
urmatoarele:
4
atentie sporita acordata clientului, in scopul protectiei sale in relatia cu
societatea bancara$
declararea contractelor bancare ca fiind titluri executorii de catre
3egea bancara$
caracterul specific al obiectului sau, prevazut in articolul 1+ din ,.2.4.
nr. 00-115$
tehnicile originale folosite: carduri bancare, scontul, data de valoare$
caracterul de adeziune al contractelor bancare, relevat de utilizarea
exclusiva a formularelor tipizate ale bancilor, cu clauze nenegociabile,
in vederea incheierii contractelor.
6
Cat priveste caracterul de contract de adeziune, aderarea clientului la acesta
comporta trasaturi specifice. Clientul adera nu numai la clauzele exprese ale contractului, ci
si la conditiile generale de banca, la uzurile conventionale si la regulile profesionale bancare.
Conditiile generale ale contractelor bancare sunt norme care guverneaza ansamblul
operatiunilor efectuate de banci in raporturile cu publicul. *aca aceste conditii sunt
reproduse in contractul semnat de parti, ele sunt obligatorii conform principiului
consensualismului. #sadar, daca clientul semneaza un document in care exista declaratia ca
a luat la cunostinta de conditiile generale, desi acestea figureaza pe un alt document care nu
i)a fost adus la cunostinta, conditiile generale vor fi opozabile clientului numai daca acesta le)
a cunoscut si le)a acceptat la incheierea contractului.
&u mai putin importanta, este si obligatia bancii de informare a publicului. 7iind un
contract de prestari de servicii, contractul bancar presupune existenta unei obligatii de
informare a clientului.
Cu alte cuvinte, banca este obligata sa prezinte clientului totalitatea efectelor !uridice
si sa)i ofere posibilitati pentru ca optiunea clientului sa fie exprimata in cunostinta de cauza.
*e precizat este, ca prin obligatia de informare nu se a!unge la largirea obiectului serviciului.
*e exemplu, cu ocazia deschiderii unui credit, banca nu este datoare sa)l sfatuiasca
pe client asupra celei mai potrivite utilizari a fondurilor sau cu prile!ul depunerii in depozit a
unor titluri (actiuni), nu este datoare sa)l informeze asupra factorilor care influenteaza cursul
acestora. *aca, insa, actiunile i)au fost incredintate pentru a fi gestionate, banca trebuie sa)l
informeze pe client asupra evenimentelor care pot influenta cursul actiunilor pentru ca acesta
sa decida daca le pastreaza sau le vinde.
8
%e deduce ca banca nu este tinuta sa raspunde de orice pierdere suferita de client.
9anca este trasa la raspundere numai in situatia in care pierderea ar fi fost evitabila, daca
banca si)ar fi indeplinit obligatia de a)l informa si sfatui pe client.
(
Carmen Adriana )*eor&*e, Drept bancar, Ediia 2, Editura C.+. Bec,, Bucure$ti, 200%, pa&. 2(8.
4
Curtea de Casa"ie a -ran"ei, .ec"ia comercia/!, decizia din 14 decembrie 1%01, pa&. ('1.
1
Institutia de credit este obligata sa pastreze secretul profesional in relatia cu
clientela, asupra tuturor faptelor, datelor si informatiilor referitoare la activitatea desfasurata,
precum si asupra oricarui fapt, data sau informatie, aflate la dispozitia sa, care privesc
persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relatiile personale sau de afaceri ale clientilor
ori informatii referitoare la conturile clientilor ) solduri, rula!e, operatiuni derulate ), la
serviciile prestate sau la contractele incheiate cu clientii. ,rice membru al consiliului de
administratie al unei institutii de credit, directorii, anga!atii acesteia si orice persoana care,
sub o forma sau alta, participa la administrarea, conducerea ori activitatea institutiei de
credit, au obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra oricarui fapt, de care au luat
cunostinta in cursul exercitarii responsabilitatilor lor, in legatura cu institutia de credit.
Informatii de natura secretului bancar pot fi furnizate in masura in care acestea sunt
!ustificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate in urmatoarele situatii:
la solicitarea instantei in sccopul solutionarii diferitelor cauze deduse
!udecatii$
la solicitarea scrisa a sotului titularului de cont, atunci cand face
dovada ca a introdus in instanta o cerere de impartire a bunurilor
comune, sau la solicitarea instantei$
in cazurile in care institutia de credit !ustifica un interes legitim$
la solicitarea titularului de cont sau mostenitorilor acestuia, inclusiv a
reprezentantilor legali, ori cu acordul expres al acestora.
"ersoanele abilitate sa solicite sau sa primeasca informatii de natura secretului
bancar, sunt obligate sa pastreze confidentialitatea acestora si le pot utiliza numai in scopul
pentru care le)au solicitat, sau le)au fost furnizate potrivit legii.
1. Categorii de contracte bancare
1.1. Contractul de cont curent
"otrivit art. .1:1 din &oul cod Civil, contractul de cont curent este acela prin care
partile, denumite curentisti, se obliga sa inscrie intr)un cont creantele decurgand din remiteri
reciproce, considerandu)le neexigibile si indisponibile pana la inchiderea contului. %oldul
creditor al contului la incheierea sa constituie o creanta exigibila. *aca plata acestuia nu este
ceruta, soldul constituie prima remitere dintr)un nou cont si contractul este reinnoit pe durata
nedeterminata.
In alta ordine de idei, contractul de cont curent reprezinta contractul prin care partile
se inteleg ca, in loc sa plateasca separat si imediat creantele lor reciproce, provenite din
prestatiile pe care si le)au facut una alteia, lichidarea sa se faca la un anumit termen, prin
achitarea soldului de partea care va fi debitoare.
0
Cat priveste creditele excluse, creantele care nu pot face obiectul compensatiei nu
pot face obiectul unui cont curent si nu se vor inscrie in acesta sau, daca sunt inscrise,
inscrierea se considera nescrisa. In cazul contractului incheiat intre profesionisti, se vor
inscrie in cont exclusiv creantele derivand din exercitiul activitatii profesionale, daca nu se
prevede expres contrariul.
7acand referire la caracterele !uridice ale acestui contract, amintim ca acesta este un
contract intuituu personae, bilateral, cu titlu oneros, consensual, cu executare succesiva si
accesoriu. ;l va avea caracter autonom numai in cazul in care este incheiat intre 9&R si o
banca comerciala, respectiv doua societati bancare.
1.1.1.Categorii de contracte bancare de cont curent
"rima categorie a contractului de cont curent o reprezinta contractul de cont bancar
de disponibilitati.
In activitatea bancilor, acest contract scoate in evidenta disponibilitatile clientelei si
operatiunile dispuse de acestea. *elimitarea dintre contractul de cont curent si contul
bancare de disponibilitati reiese din urmatoarele aspecte:
a) <aloarea creditului. #stfel, deschiderea de credit in cont curent presupune
obtinierea unui credit de catre client din partea bancii, in timp ce partile
care incheie un contract pe cont curent isi acorda unul altuia credit
nedeterminat$
b) 3egatura dintre partile contractului de cont curent are la baza principiile
contractuale$
c) =itularul unui cont curent de disponibilitati va avea numai calitatea de
creditor pe cand, contractul de cont curent presupune remiteri reciproce,
partile putand astfel detine ambele calitati (creditor sau debitor)$
d) Institutia de credit are obligatia sa aduca la indeplinire cerintele clientului
titular de cont, spre deosebire de contractul de cont curent, unde remiterile
reciproce sunt facultative.
Contractul de cont curent de disponibilitati are caracterul unui contract de depozit la
vedere, fara ca banca sa aiba obligatia de a valorifica fondurile primite dar si caracterul unui
contract de servicii de casierie, clientul avand posibilitatea de a efectua depuneri si retrageri.
Cea de)a doua categorie o reprezinta contractul de deschidere de credit in cont
curent, fiind acela prin care institutia de credit isi asuma obligatia de a acorda clientului o
suma de bani cu titlu de imprumut pentru un termen fix, iar clientul are obligatia de a inapoia
creditul la termenul prevazut in contract, impreuna cu dobanda stabilita.
'
"artile contractului de deschidere de credit in cont curent sunt banca si clientul sau,
acesta din urma avand posibilitatea de a opri remiterile din partea bancii, prin rambursari
partiale, urmand ca ceea ce a rambursat sa ii stea din nou la dispozitie.
#vanta!ul contractului de credit in cont curent este reutilizarea permanenta a creditului
fata de o creditare obisnuita. #sadar, clientul institutiei are posibilitatea sa stinga remiterile
primite din partea acesteia, prin rambursari partiale, daca a reincheiat un contract de
deschidere de credit.
1.1.1.;fectele contractului de cont curent
"rintre efectele principale ale acestui contract se numara efectul de plata prin
transferul dreptului de proprietate asupra remiterilor reciproce si alternative, novatia,
indivizibilitatea si compensatia.
;fectele secundare privesc curgerea de drept a dobanzilor si drepturile la comision si
alte cheltuieli.
*e semenea, sumele de bai inscrise in cont pe baza prestatiilor facute isi pierd
individualitatea contopindu)se si astfel, pana la incheierea comntului, intre parti nu exista nici
creante, nici datorii.
In cazul in care depozitul bancar, creditul sau orice alta operatiune bancara se
realizeaza prin contul curent, titularul contului poate sa dispuna in orice moment de soldul
creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, daca acesta a fost convenit de
parti (art. 1+8 &CC).
In cazul in care intre institutia de credit si client exista mai multe raporturi !uridice,
chiar si monede diferite, soldurile active si pasive se compenseaza reciproc, daca partile nu
convin altfel ) compensarea are loc in momentul inregistrarilor si nu la data inchiderii
contului.
&ovatia se manifesta prin faptul ca prin inscrierea in cont, creanta se transforma intr)
un articol al contului, astfel ca se sting toate actiunile si garantiile specifice care o insoteau.
%pre exemplu, daca o banca a garantat si a platit in locul cleintului sau taxa vamala, a
dobandit prin subrogatie privilegiul general mobiliar al vamii de care ar putea face uz pentru
recuperarea sumei pe calea executarii silite mobiliare.
>
*aca banca intelege sa)si recupereze
suma debitand contul curent al clientului sau, privilegiul dispare ca efect al novatiunii. "rin
efectul contractului de cont curent, cumparatorul in loc sa plateasca pretul, il inscrie in
creditul contului curent.
%e prevede curgerea dobanzilor de la data inscrierii operatiunilor pentru sumele
trecute in contul curent in debitul celui care a fost creditat si in favoarea celui care a facut
prestatia. #sadar, chiar daca pana la scadenta, cand se efectueaza lichidarea datoriilor
1
2.3 -intescu, Curs de drept comercial. Vol. I, Bucuresti, 1%2%, pa&. 42%.
8
reciproce, contul este indivizibil si in consecinta, nu poate fi vorba de o creanta exigibila,
pentru fiecare suma inscrisa curg de drept, dobanzi de la data inscrierii pana la incheierea
contului. Curgerea de plin drept a dobanzilor la sumele trecute in contul curent are loc si
pentru cazul in care intervine o indreptare a contului curent pe cale de hotarare
!udecatoareasca.
Contractul de cont curent mai are ca efect si dreptul la comision si plata cheltuielilor
pentru operatiunile inscrise in cont, astfel ca partea care in lipsa contractului de cont curent
ar fi fost indreptatita la plata unui comision, are dreptul sa se crediteze in cont cu sumele
respective. "lata bancii va cuprinde, pe langa dobanda pentru remitere, comisionul bancii
calculat pe volumul global al remiterilor.
1.1..Incheierea contractului de cont curent
Contractul de cont curent inceteaza de comun acord, la expirarea termenului sau prin
reziliere.
In cazul contractului de cont curent pe o durata nedeterminata, oricare dintre parti,
poate sa denunte contractul cu respectarea unui termen de preaviz de 1> zile, daca din
contract sau din uzante nu rezulta alt termen, sub sanctiunea de daune interese.
In caz de incapacitate, insolventa sau moarte, oricare dintre curentisti, reprezentantul
incapabilului sau mostenitorul, poate denunta contractul, instiintand cealalta parte cu 1> zile
inainte.
1.2. Contractul de cont de depozit de fonduri
"otrivit art.101 din &CC prin constituirea unui depozit de fonduri la o institutie de
credit, aceasta dobandeste proprietatea asupra sumelor de bani depuse si este obligata sa
restituie aceeasi cantitate monetara, de aceeasi specie, la termenul convenit sau, dupa caz,
oricand, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de parti ori, in
lipsa, de uzante. In lipsa de stipulatie contrara, depunerile si retragerile se efectueaza la
sediul unitatii operative a institutiei de credit unde a fost constituit depozitul.Institutia de credit
este obligata sa asigure, in mod gratuit, informarea clientului cu privire la operatiunile
efectuate in conturile sale. In cazul in care clientul nu solicita altfel, aceasta informare se
realizeaza lunar, in conditiile si in modalitatile convenite de parti.
#sadar &oul Cod Civil stabileste ca, printr)un depozit de fonduri la o institutie de
credit,bancii i se ofera un drept dar in acelasi timp si o obligatie corelativa.In aceste sens
dreptul bancii se valorifica prin faptul ca dobandeste proprietatea asupra sumelor de bani
depuse iar obligatia institutiei este de a restituii cantitatea monetara de aceasi specie la
termenul convenit.
%
;xista si situatia in care partile nu se decid asupra unui termen.In acest caz banca va
fi obligata sa restituie suma oricand,cu respectarea termenului de preaviz (acest termen se
poate stabili de pari de comun acord sau poate fi stabilit conform uzantelor).
Referitor la depunerile si retragerile deponentului ,in cazul in care intre parti nu exista
o conventie acestea se vor efectua la sediul unitatii operative a institutiein de credit unde a
fost constituit depozitul.;ste de remarcat faptul ca pentru a prote!a clientul si interesele
acestuia bancii i se impune inca o obligatie, aceea de a asigura, in mod gratuit, informarea
clientului cu privire la operatiunile din conturile sale.*e obicei acest lucru se realizeaza
lunar,in cazul in care deponentul nu solicita altfel.#stfel, extrasul de cont trimis de catre
institutie clientului se considera aprobat daca in termenul prevazut de parti(sau in lipsa
termenului potrivit uzantelor)nu este contestat.Chiar si asa clientul poate formula contestatii
si ulterior aprobarii contului insa numa sub doua aspecte:
In termen de o luna de la data aprobarii extrasului de cont sub
sanctiunea decaderii
&umai pentru erori de inregistrare sau de calcul
Contestarea contului se face prin scrisoare recomandata trimisa celeilalte parti in
termenul de o luna (art. .1+1 &CC).
Contractul de depozit de fonduri este in esenta un depozit neregulat prin care banca
devine imediat proprietara fondurilor si va suporta riscul pieirii fortuite.
5
=otodata, depozitul
neregulat (mp?rt?seste pe deplin aceeasi natur? fundamentala a tuturor depozitelor @ este
vorba despre custodie sau obligaia de pastrare desi , in cazul unui depozit neregulat exista
intodeauna dispozitia imediata pe care o are deponentul de a retrage exhivalentul unitatilor
pe care le)a predat initial.
1.1.1.Clasificarea contractelor bancare de depozit de fonduri
*octrina este de parere ca forma esentiala a contractului de depozit de fonduri este
depozitul la vedere care presupune obligatia bancii de a restituii fondurile in orice moment la
cerea clientului ,excluzand total ideea de imprumut acordat de client bancii.
"e de alta parte, depozitul al termen este similar unui imprumut cu dobanda acordat
bancii, insa pentru client cauza contractului este(alaturi de pastrarea in siguranta a
fondurilor),fructificarea acestora prin incasarea de dobanzi.*obanda acrodata de banca ,in
principiu,variaza in raport cu termenul depozitului.
Indiferent de natura contractului de depozit obiectul acestora consta in suma de bani
remisa bancii in scopul economisirii, pastrarii si prevederii, precum si pentru valorificarea si
0
Carmen Adriana )*eor&*e, Drept bancar, Ed.C.+.Bec,, Bucuresti, 200%, pa& 241.
10
finantarea eventuala printr)un credit.,bligatia deponentului fiind de a remite bani(bunuri
fungibile si consumptibile)bancii revenindu)i obligatia de restituire a fondurilor.
1.1..Contractul de cont de depozit de fonduri)contract de adeziune
Contractele de cont de depozit de fonduri ca si ma!oritatea contractelor bancare sunt
contracte de adeziune in consecinta ele cuprind o serie de clauze stabilite de banca si
acceptate de client:
%uma depusa cu titlu de depozit bancar$
"artile contractulu : banca(*epozitarul) si persoana fizica sau !uridica
(titularul depozitului)$
Aodalitatea de inregistrare a sumei in contul de depozit(in numerar
sau prin virament)$
*ata constituirii depozitului$
*ate privind dobanda pe care banca se obliga sa o plateasca (dreptul
de modificare a dobanzii de catre banca$modalitatea de comunicare
catre client$ cuantumul dobanzii$ modalitatea de plata a dobanzii)lunar
sau la expirarea depozitului)$
Aodalitatea de restituire a sumei depuse(in numerar sau prin
virament).
1.1.1.4arantarea depozitelor bancare
"entru a se asigura depozitele bancare a fost infiintat Fondul de garantare a
depozitelor bancare prin ,rdonanta 4uvernului nr 60-1005 privind infiintarea si functionarea
7ondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar."otrivit art. 1 al ,.2.4 nr 60-1005,
7ondul de garantare a de garantare a depozitelor este persoana !uridica de drept public.;l
este organizat si functioneaza in temeiul %tatutului aprobat de 9anca &ationala a Romaniei ,
la propunerea Consilului de administratie al fondului.
"otrivit %tatutului depozit al unei persoane fizice reprezinta orice sold ce rezulta din
sume depuse intr)un cont bancar de orice tip, deschis in numele unei persoane fizice,
supuse rambursarii catre deponenti de catre societatea bancara in conformitate cu legea si
termenii contractuali.*e altfel, sunt asimilate depozitelor sumele reprezentate de certificate
de depozit nominative emise de o banca, insa nu si fondurile banesti constituie ca granatie
11
pentru operatiunile desfasurate de deponent cu banca, nici activele fondurilor de investitii
depuse la o banca.
%copul 7ondului este de a asigura rambursarea depozitelor de la societatile bancare
de catre clienti penrsoane fizice, conform conditiilor si limitelor legale.
7ondul garanteaza depozitele rezidentilor si nerezidentilor, exprimate in lei sau in
valuta, cu exceptiile:
*epozitele membrilor consiliului de administratie, ai comitetului de
directie si ai comisiei de cenzori ale societatii bancare$
*epozitele expertilor contabili$
*epozitele persoanelor fizice care detin actiuni ce reprezinta mai mult
de >B din capitalul societatii bancare$
*epozite ale sotilor, rudelor si afinilor pana la gradul al doilea inclusiv$
*epozite ale unor terte persoane fizice care actioneaza in contul
membrilor consiliului de administratie, expertilor contabili$
*epozite ale persoanelor fizice ce detin functii similare cu cele de
expert contabil, membru consiliului de administratie, in alte societati
comerciale din cadrul aceluiasi grup de societati comerciale sau intr)o
societate comerciala detinand o participatie de control in societatea
bancara$
*epozite ale persoanelor fizice care au obtinut in mod special, de la
aceeasi societate bancara, dobanzi sau alte avanta!e financiare in
conditii preferentiale. In intelesul legii, se considera conditii
preferentiale obtinerea de catre un deponent persoana fizica, din
partea unei societati bancare, a unor rate de dobanda sau a altor
avanta!e finaciare ce depasesc nivelurile practicate de respectiva
societate bancara pentru depozite de aceeasi natura, aceeasi
moneda, aceeasi categorie, aceeasi moneda, aceeasi categorie,
durata si suma si care au contribuit la agravarea situatiei financiare a
societatii bancare.
:
Institutiile de credit, contribuie cu 1B din valoarea capitalului social subscris, iar
sucursalele bancilor straine cu un aport de 1B din capitalul social minim prevazut pentru o
'
4otri5it art.4 din rdonanta )u5ernu/ui nr.(%61%%0.
12
banca, persoana !uridica romana. 7.4.*.%.9. are dreptul de a ma!ora contributia anuala
pana la 1,5B daca banca se anga!eaza in politici bancare riscante, trebuind sa obtina
acordul 9ancii &ationale a Romaniei pentru luarea acestei masuri.
1.1. Contractul de credit bancar
1.1.1.Caracterele !uridice ale contractului de credit
#) Contractul de credit) un contract consensual
#cesta presupune valabilitatea contractului de credit prin simpla manifestare de
vointa a partilor contractate fara ca acestea sa imbrace o anumita forma. Cu toate acestea
,pentru determinarea elementelor esentiale ale contractului de credit bancar ,in practica
,acesta se incheie in forma scrisa .
9) Contractul de credit)contract sinalagmatic.
,bligatia creditorului consta in punerea la dispozitia clientului a diferitelor fonduri
banesti ce urmeaza a fi destinate scopurilor prevazute in contract. *ebitorul imprumutat are
obligatia restituirii in totalitate a sumelor primite precum si de plata dobanzilor aferente si a
altor cheltuieli legate de executarea contractului .
C) Contractul de credit)contract comutativ
#mbele parti cunosc intinderea propriilor obligatii (cuantumul creditului , suma ce
trebuie sa o ramburseze , dobanzile si cheltuielile). *obanda pe care imprumutatul o
datoreaza bancii nu respecta intotdeauna caracterul comutativ. #ceasta pentru ca dobanda
bancara este fluctuanta in raport de indicele de inflatie motiv pentru care in ma!oritatea
cazurilor institutiile de credit isi rezerva dreptul de a modifica dobanda pe parcursul derularii
contractului.
*) Contractul de credit)contract cu titlu oneros
#cest aspect il diferentiaza de contractul de imprumut din dreptul comun ,care
este,un contract cu titlu gratuit. Contractul de credit bancar este un veritabil contract de
imprumut cu titlu oneros deoarece asa cum rezulta din definitia creditului, imprumutatul are
obligatia atat a restituiiri sumei imprumutate cat si a dobanzilor aferente.
;) Contractul de credit)contract insotit de garantii
In momentul in care se acorda un credit bancar , institutiile de credit au obligatia sa
solicite clientilor constituirea unor garantii reale sau personale ca sa asigure certitudinea
rambursarii sumei de bani primita cu titlul de imprumut.9ancile abilitate sa exercite activitate
1(
de creditare are obligatia sa intocmeasca reglementarii interne care sa contina modalitatea
de organizare a activitatii de acordare si derulare a creditelor destinate persoanelor fizice si,
dupa caz, cnditiile de garantare pentru fiecare tip de credit
+
.
7) Contractul de credit)titlu executoriu
#ceasta calitate confera imprumutatorului dreptul de a purcede la executarea silita
impotriva debitorilor si a garantilor ,fara sa fie necesara parcurgerea unui litigiu intre aceste
parti. #stfel sunt tiluri executorii atat contractele de credit bancar cat si contractele de
garantie indiferent de felul garantiilor reale sau personale .
1.1.1.Contractele de credit bancar @ titluri executorii
"otrivit art. 11 din ,.2.4. nr. 00-115, privind institutille de credit si adecvarea
capitalului, contractele de credit bancar reprezinta titluri executorii, ca si garantiile reale si
personale, ceea ce ofera bancilor posibilitatea de a trece peste procedura investirii cu
formula executorie a contractului. %copul acestei reglementari este cel de a garanta creditul
ipotecar.
Cei care incheie cu banca un astfel de contract, si aceasta din urma s)ar afla intr)o
situatie de insolvabilitate, incapacitate de a restitui depozitele sau chiar refuz de restituire, ar
avea ca modalitate de aparare, recurgerea la proces sau sesizarea tribulanului pentru
inceperea procedurii falimentului institutiei de credit. #cest lucru constituie unul din motivele
pentru care masura introdusa de noua legislatie bancara, a instituirii cu titlu executoriu a
contractelor de credit bancar, a fost criticata in doctrina.
*orind sa simplifice procedura de recuperare a creditului, banca poate fi pusa in
situatii dificile, contrare scopului sau. 2na dintre acestea ar fi imposibilitatea executarii silite a
dobanzii si a penalitatilor. Ceea ce se poate executa silit este doar suma mentionata in
contractul de credit. *e asemenea, bancile vor executa silit sumele care nu se afla in titlul
executoriu, deoarece cifra reala a debitului reiese numai din extrasul de cont, care nu este
parte a contractului de credit. Contractele de constituire a garantiilor nu se pot executa silit
pentru ca sunt contracte accesorii contractului de credit, in acest caz executandu)se numai
creanta constatata in titlul de credit. "entru atingerea scopului dorit, bancile mai pot utiliza
cambiile si titlurile de credit (obligatorii prin norme 9.&.R.), fara sa mai fie nevoie de
procedura executarii silite.
In opinia unor autori
0
, reprezinta o Cinovatie de mult asteptata. investirea cu titlu
executoriu a contractelor de credit bancar si a garantiilor reale si personale, idee motivata
8
7e&u/amentu/ B37 nr (6200' pri5ind /imitarea riscu/ui de credit /a credite/e destinate persoane/or
8izice.
%
C.3. -/orescu, O propunere stringenta de completare a Legii bancare nr.5!"##, pa&. 84.
14
prin sustinerea faptului ca timpul de recuperare a unui credit nerambursat s)a redus
seminficativ, eliminandu)se recurgerea la proces, deci trecerea direct la faza de executare.
#vanta!ele acestei simplificari de procedura sunt evidente: rigurozitate, siguranta, eficienta si
rentabilitate.
"rin legea nr. 00-1000 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice,
legislatia a fost completata cu norme referitoare la garantiile reale mobiliare @ drept care are
ca finalitate garantarea indeplinirii oricarei obligatii. Constituirea unei astfel de garantii are
loc numai prin intermediul unui contract, si se poate realiza cu sau fara deposedarea celui
care constituie garantia, de bunul pe care il depune spre a fi afectat garantiei.
"otrivit art. alin. 1 din ordonanta 4uvernului nr.+0-111 privind unele masuri pentru
autorizarea operatorilor si efectuarea inscrieii in #rhiva ;lectronica de 4arantii Reale
Aobiliare, cu modificarile si completarile ulterioare, Arhiva lectronica de !arantii "eale
#obiliare constituie un sistem de evidenta a prioritatii ipotecilor mobiliare si de publicitate,
structurat pe persoane si bunuri, care asigura inregistrarea operatiunilor privind ipotecile
mobiliare, a operatiunilor asimilate acestora, a altor drepturi prevazute de lege, precum si
publicitatea operatiunilor !uridice prevazute de lege. Rolul arhivei este cel de prote!are a
creditorilor care si)au constituit ipoteci mobiliare inscrise in #rhiva. #ceasta inscriere confera
creditorului ipotecar dreptul de a)si putea recupera creanta prin executarea bunului ipotecat
de debitor, inaintea creditorilor ipotecari ale caror drepturi sunt inferioare in raport cu bunul
ipotecat. Consultarea arhivei ofera creditoilor date exacte prin care pot evalua riscul unei
tranzactii ce urmeaza a fi incheiata cu un debitor.
Inregistrarea unei ipoteci mobiliare in #rhiva ;lectronica presupune urmatoarea
procedura:
Creditorul sau reprezentantul venit in numele acestuia, sa completeze
un formular cu datele cuprinse in contractul de ipoteca mobiliara$
,peratorul de arhiva (au dreptul de exploatare a arhivei) procedeaza
la inscrierea fidela in #rhiva a datelor cuprinse in formularul completat
de solicitant, intr)un aviz de garantie mobiliara, iar intreaga raspundere
pentru datele trecute in formular revine persoanei care solivita
efectuarea inregistrarii$
Conform art. 818 din &CC , inscrierea in arhiva nu confera validitate
unei ipoteci lovite de nulitate, astfel, daca in realitate nu exista un
contract de ipoteca, inscrierea respectiva nu va produce niciun efect$
11
Inscrierea efectuata de catre operatori-agenti autorizati, prin redarea
fidela a continutului formularului tip completat de solicitantul inscrierii
se numeste aviz de ipoteca.
4arantiile constituie in favoarea bancii, in indeplinirea scopului sau, le ofera acestora
un rang de superioritate in raport cu tertii, incluzand aici si statul,ale caror creante si garantii
au indeplinit ulterior conditiile de publicitate. In conluzie, si contractele de garantii reale sunt
titluri executorii.
7aptul ca aceste contracte sunt investite cu formula executorie constituie un avanta!
nu numai in ceea ce priveste simplificarea procedurii de executare si evitarea proceselor, ci
si o aplicare a principiului celeritatii in acest domeniu.
#sadar, prin fosta 3ege bancara au fost create norme de executare silita in vederea
recuperarii tuturor drepturilor care reies din actele !uridice incheiate in conformitate cu
dispozitiile legale, scopul final fiind acela de a institui un sistem executional unic.
11
1.1.1.;xecutorul bancar
"rin infiintarea Corpului executorilor bancari , legiuitorul a urmarit sa instituie un
sistem executional unitar .#cest corp poate fi constituit in fiecare banca . %tatutul sau
prevede ca executorul bancar indeplineste acte de executare silita si celelalte acte care sunt
de competenta sa , in baza dispozitiei scrise ,a sefului Corpului executorilor bancari si a
avizului prealabil al compartimentului !uridic ,obligatoriu ,fara a avea nevoie ,ca o conditie
prealabila ,de acordul instantelor !udecatoresti .
11

;xecutorii bancari sunt investiti sa indeplineasca orice activitati legale in scopul
realizarii voluntare sau silite a obligatiilor stabilite prin titlurile executorii ce apartin bancilor .
In tot cursul executarii executorii bancari au indatorirea sa isi exercite atributiile si sa
efectueze orice act necesar pentru respectarea stricta a dispoziitilor Codului de procedura
civila si a celorlalte reglementari aplicabile in materie . *e asemenea acestia au obligatia sa
pastreze secretul bancar cu privire la actele , datele si faptele despre care au luat la
cunostinta in cadrul activitatii lor cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate
dispun altfel .
1
10
pinia C...9. este in acest sens: a se 5edea decizia nr.0(1162000, in Bu/etinu/ jurisprudentei,
Cu/e&ere de decizii pe anu/ 2000, pa&. 8 si urm.: mai mu/t c*iar, instanta suprema considera ca
5a/oarea cu tit/u executor a contracte/or de credit se re8era /a toate operatiuni/e de credit, 8ara nicio
distinctie pri5ind momentu/ in care s;a stabi/it raportu/ juridic pe care se 8undameanteaza inscrisu/, deci
si 8ata de contracte/e de credit inc*eiate anterior intrarii in 5i&oare a actua/ei Le&i bancare.
11
<rept bancar ,Carmen $driana %&eorg&e ,Ed.C.'. (ec) ,(ucuresti ,2**# ,pag .25*.
12
.tatutu/ corpu/ui executori/or bancari pub/icat in =.8.nr.101 din 1%.noiembrie.1%%%.
10
Insa ,3egea +:-111 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de
punere in eecutare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiare
nebancare ,publicata in Aonitorul ,ficial nr +08 din 15.decembrie.111 ,desfiinteaza profesia
de executor bancar. #rticolele abrogate prevedeau ca ,institutiile de credit pot sa isi
organizeze separat sau in cadrul asociatiei profesionale un corp propriu de executari ,a carui
activitate era legata de punerea in executare a titlurilor executorii apartinand acestora .
"rincipalele motive pentru care Corpul executorilor a fsot desfiintat :
%tatutul nu poate delega puterea sa puublica unor specialisti care nu
sunt anga!atii sai
;xistenta unui singur Corp executional civil @Corpul ;xecutorilor
/udecatoresti(conform noului Cod de "rocedura Civila)
Cu alte cuvinte noua lege integreaza corpul executorilor bancari in cel al executorilor
!udecatoresti , prin urmare li se ofera optiunea fostilor executori bancari sa devina la cerere
!udecatoresti .
1.1.1.;fectele contractului de credit bancar
a) ,bligatiile creditorului
,bligatia de punere la dispozitia imprumutatului creditul contractat si imprumutatorul
trebuie sa urmareasca executarea obligatiilor contractuale de catre imprumutat, in special
respectarea destinatiei creditului si rambursarea acestuia."e durata creditului ipotecar
imprumutatorii au obligatia sa urmareasca indeplinirea conditiilor prevazute de contractul de
credit, referitoare: la destinatia sumelor avansate, planul de finantare intocmit in cazul
creditelor acordate pentru construirea, reabilitaea, consolidarea si extinderea imobilelor si sa
se ingri!easca de rambursarea la scadenta a ratelor de credit si de plata a dobanzii aferente,
precum si de bonitatea imprumutatului.
b) ,bligatiile debitorului
,bligatia de rambursare a creditului primit)creditul trebuie rambursat in conditiile si la
scadentele stabilite in contract."artile pot conveni ca rambursarea creditului sa se faca
esalonat(lunar sau folosind o alta unitate de timp), ori in intregime, de regula, intr)o perioada
de timp mai indelungata(5 luni, 1 an).&eprecizarea in contractul de credit a scadentelor ci
numai a termenului limita de restituire a intregului imprumut determina neacordarea
dobanzilor de intarziere in actiunea formulata de creditor anterior datei de restituire integrala
1'
a imprumutatului."entru nerambursarea la scadenta a creditului acordat, imprumutatul va
plati penalitati sau dobanzi, separat de dobanzile aferente creditului, pe fiecare zi de
intarziere.=otodata neplata la scadenta a ratelor poate atrage si sanctiunea rezilierii
contractului cu obligarea imprumutatului de a restituii intreaga suma de bani acordata cu titlu
de credit.
"e langa rambursarea sumelor acordate, imprumutatii au obligatia la plata unei
dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma. *obanzile bancare nu se confunda cu
dobanda legala consacrata de ,.4. nr.0-111.Cea din urma are in general caracter de
dauna moratorie .#ceasta dobanda nu trebuie confundata nici cu dobanda de referinta
stabilita de 9anca &ationala a Romaniei. *obanda de referinta se calculeaza ca medie
ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la depozitele atrase de 9anca &ationala a
Romaniei si vanzarile reversibile de titluru de stat efetuate de de aceasta in luna anterioara
celei pentru care se face anuntul.
1.1.1.Incetarea contractului de credit bancar
Contractul de credit inceteaza la expirarea termenului daca imprumutatul isi executa
obligatia de rambursare a creditului si a dobanzilor convenite.
2. lemente de practica $udiciara
1. Curtea %uprema de /ustitie, sectia comerciala, decizia nr.60 din > ianuarie 111.
Dobanzi contractuale.Contract de credit bancar.itlu e!ecutoriu obtinut de
creditor.Data pana la care curg dobanzile.
Curtea, asupra recursului de fata, din examinarea lucrarilor la dosar, constata
urmatoarele:
3a data de iunie 100+, reclamanta %.C. DD9DD %.#.) sucursala Caras)%everin a
chemat in !udecata de parata %.C DD#.IDD %.R.3. Resita si *.I. debitori si giranti *.I. si *.A., in
solidar la plata unei sume de 66 01: :+0 lei dobanzi bancare conventionale pe perioada 16
martie 100:)61 mai 100+, pentru creditul nerambursat din contractul de credit nr.18 din 1>
ianuarie 1005 cu cheltuieli de !udecata."rin sentinta civila nr :+5 din 5 octombrie 100+,
=ribunalul Caras)%everin a respins actiunea reclamantei ca nefondata.Curtea de #pel
=imisoara, prin decizia civila nr 6> din 1 aprilie 1000, a admis apelul reclamantei, a
schimbat sentinta civila de mai sus, in sensul ca a admis actiunea si a obligat pe parati in
solidar la plata unei sume de 66 01: :+0 lei dobanzi bancaare si 6 81> 111 lei cheltuieli de
!udecata la ambele instante.In contra acestei solutii parata a declarat recurs, aratand, in
esenta, ca in mod gresit a fost obligata la plata,intrucat contractul de credit si)a incetat
18
valabilitatea, situatie in care nu mai pot fi pretinse dobanzi conventionale, care nu mai au
temei legal.
Recursul este nefundat pentru cele ce se vor arata in continuare
;ste de retinut ca, in raport de cele convenite de parti prin contractul de credit
bancar(fila > din dosarul instantei de fond) si prin contractele de garantie imobiliara, corect
instanta de apel a anga!at raaspunderea solidara a paratilor debitori si garantia la plata
dobanzilor pretinse.7aptul ca prin sentinta civila nr.166 din 16 martie 100: a =ribunalului
Caras %everin, reclamanta a dobandit titlu executoriu pentru credit si dobanda calculata
pana la data pronuntarii hotararii, nu poate conduce la concluzia ca contractul de credit si)a
incetat efectele dupa data de 16 martie si nu mai pot fi pretinse dobanzi, cum gresit sustine
parata recurenta.#vand in vedere ca, dupa obtinerea titlului executoriu mentionat mai sus
paratii nu au achitat creditul, reclamanta era indreptatita la plata dobanzilor contractuale
calculate in continuare, solutia criticata fiind corecta sub aspectul obligarii paratei la plata.In
consecinta criticile formulate in recurs, mentionand conditiile prevazute de art.618 C.proc.civ.
recursul paratei se priveste ca nefundat si va fi respins ca atare.
. Inalta Curte de Casatie si /ustitie, %ectia III, decizia nr. 66
Deschidere de credit in cont curent.Deosebire de natura si efecte.
Ceea ce caracterizeaza contractul de cont curent si il diferentiaza de alte contracte, in
special de imprumutul incheiat in forma uzuala in practica bancara a deschiderii de credit in
cont curent, cu care prezina analogie fara a se confunda, este reciprocitatea de credit ce
partile isi acorda in mod contemporan, astfel ca la incheierea contului acela care va rezulta
creditor, sa poate cere numai diferenta intre credit si debit."rin urmare, in raporturile ce
decurg din contractul de cont curent nici una dintre partile contractante nu se desemneaza
de la inceput ca creditor sau debitor exclusiv si nici nu se comporta ca atare in decursul
executarii contractului, ci fiecare contopeste in persoana sa in mod indivizibil ambele calitati:
de creditor si debitor.#ceasta situatie inceteaza numai la inchiderea contractului, operatiune
finala ce diferentiaza pe creditor de debitor, facand ca cele doua mase omogene de credit si
debit sa se compenseze si sa dea loc la soldul creditor, pentru ca exista actiune in
!ustitie.7orma contabila a contului de cont curent aplicata si deschiderii de credit nu)i
modifica intru nimic acestuia natura sa !uridica de imprumut, atribuindu)i imprumutului
calitatea de corentist.
6. Curtea %uprema de /ustitie, decizia nr. :>5+ din 1 decembrie 111.
1%
Contract de credit bancar. "ncheiere de investire cu formula e!ecutorie. Cai de atac. #otive
ce pot fi invocate de debitor.
"rin incheiere =ribunalul 9rasov a admis cererea creditoarei @ societate bancara, prin
care aceasta a solicitat investirea cu formula executorie a unui contract de cesiune de
creanta cu titlu de garantie si cu drept de incasare, invocand dispozitiile art. >+-100+ si
dispozitiile art. 6:5 C.proc.civ. Instanta a retinul ca in cauza sunt indeplinite conditiile
prevazute de art. 6:> C.proc.civ., contractul a carui investire cu formula executorie s)a
solicitat fiind titlu executoriu in temeiul prevederilor legale.
*ebitorul cedat a declarat apel, invocand exceptia de necompetenta teritoriala a
=ribunalului 9rasov, apreciind ca incheierea in speta este nelegala, contractul de cesiune de
creanta fiind nul de drept, neexistand nicio datorie fata de statul roman, aceasta fiind de!a
stinsa in baza unui contract de compensare.
Curtea de #pel 9rasov a admis apelul debitorului cedat si a schimbat incheierea
=ribunalului 9rasov, in sensul respingerii cererii de investire cu formula executorie, retinand
ca cesiunea de creanta nu poate opera fara acordul scris al celeilalte parti, iar datorita
compensarii, contractul de cesiune supus investitrii a ramas fara obiect.
Invocand motivele de casare prevazute de dispozitiile codului de procedura civila,
creditoarea a declarat recurs, sustinand ca instanta de fond a interpretat gresit actul !uridic
dedus societatii si a schimbat natura si intelesul vadit neindoielnic al acestuia, solutionand o
cerere care era de competenta =ribunalului 9rasov ca instanta de fond.
Recursul cesionarei este fondat.
"otrivit art. 6:5 C.proc.civ. se investesc cu formula executorie hotararile care au
ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si orice alte
hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute
de lege.
"otrivit art. >5 alin. din 3egea nr.>+-100+ contractele de credit bancar, precum si
garantiile reale si personale constituite in scopul garantarii creditului bancar reprezinta titluri
executorii.
#plicand textele de lege mentionate, prima instanta a admis in mod corect cererea de
investire cu formula executorie a inscrisului calificat de legea bancara ca fiind titlu executoriu.
*atorita specificului cailor de atac privind obiectul examinarii, care se refera la
legalitatea si temeinicia hotararii atacate, instanta de apel nu putea fi investita cu alte motive
prin apelul debitorului cedat, decat cele privind neindeplinirea conditiilor de admisibilitate a
cererii de investire cu formula executorie stabilite de prevederile codului de procedura civila.
20
Aotivele privind nedatorarea sumei ca urmare a compensarii reprezinta impedimente
la executare si ele pot fi invocate exclusiv pe calea contestatiei la executare. #ceasta
impre!urare nu afecteaza insa caracterul contractului, de titlu executoriu atribuit prin legea
bancara si, in consecinta, nu vizeaza legalitatea incheierii prin care s)a dispus investirea cu
formula executorie.
Celelalte motive invocate in apel nu pot fi solutionate decat tot pe calea contestatiei la
executare, acestea privind executarea in raport cu obiectul determinat prin titlu executoriu.
In consecinta, recursul a fost admis, decizia a fost modificata in sensul respingerii
apelului debitorului cedat ca nefondat.
16
8. Curtea %uprema de /ustitie, %ectia comerciala, decizia nr. >1 din 8 februarie
100:.
Conventia partilor privind caracterul de titlu e!ecutoriu al acestuia. "neficienta.
Constituie titluri executorii hotararile !udecatoresti si actele considerate de lege ca
fiind titluri executorii. Codul de procedura civila, in cuprinsul articolului 6:5, prevede ca devin
titluri executorii, prin investirea cu formula executorie, hotararile care au ramas definitive ori
au devenit irevocabile, inscrisurile autentificare si oice alte hotarari si inscrisuri, in cazurile
anume prevazute de lege. #vand in vedere faptul ca un contract de credit bancar nu
constituie un inscris anume prevazut printr)o dispozitie legala ca fiind cu titlu executoriu,
clauza din contract prin care partile au convenit sa)i confere acestuia caracterul de titlu
executoriu, nu)si produce efecte, nefiind conforma cu prevederile legale. *e altfel, noile
reglementari privind societatile comerciale bancare nu prevad dispozitii in sensul atribuirii
contractului de credit bancar a caracterului de titlu executoriu, singura reglementare de
exceptie fiind %tatutul 9ancii &ationale a Romaniei, in care s)a mentionat ca sunt titluri
executorii contractele de credit incheiate de 9anca &ationala a Romaniei. In atare situatie,
societatile bancare urmeaza procedura de drept comun pentru recuperarea creantelor.
1(
-/orin Ciutacu, Drept bancar+ culegere de spete, legislatie, modele de contracte, Editura >*emis
Cart, 200(, pa&. 2%;(0.
21
%I%&I'!"A(I
&egislatie
1. ,rdonanta 4uvernului nr.60-1005.
. %tatutul corpului executorilor bancari publicat in A.,f.nr.>5> din 10.noiembrie.1000.
6. Regulamentul 9&R nr 6-11: privind limitarea riscului de credit la creditele destinate
persoanelor fizice.
8. &oul cod Civil.
)octrina
>. I.& 7intescu, Curs de drept comercial. $ol. ", 9ucuresti, 100.
5. ,. C?p? En?, %ociet& ile comerciale, ;ditura 3umina, 9ucure ti, 1001.
:. Ion =urcu, 'peratiuni si contracte bancare, ;ditura 3umina 3ex, 9ucuresti, 100>.
+. 7lorin Ciutacu, Drept bancar( culegere de spete, legislatie, modele de contracte, ;ditura
=hemis Cart, 116.
0. #spazia Co!ocaru, Contracte, ;d.3umina 3ex, 9ucuresti , 118.
22
11.Carmen #driana 4heorghe, 3aura Auresan, Caiet de seminar la disciplina drept bancar,
culegere de te!te, teste de evaluare, ;ditura 2niversitatii =ransilvania, 9rasov, 11:.
11.Carmen #driana 4heorghe, Drept bancar, caiet de seminar, ;ditura 2niversitatii
=rasilvania, 9rasov, 11+.
1.Carmen #driana 4heorghe, Drept bancar, )di ia *, ;ditura C.F. 9ecG, 9ucure ti, 110.
2(