Sunteți pe pagina 1din 25

PLAN DE AFACERI

A
1
.
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
Denumirea/Numele solicitantului S.C. FAR!"A#VIP S.R.L / $a%ea "arinela
Co%ul unic %e inre&istrare '()*+,
O-iectul %e acti.itate/
Sectiune C Produse ale industriei prelucratoare
Su-sectiune CG Fabricarea substantelor, a produselor chimice si a fibrelor si firelor sintetice si
artificiale
Di.i0iune 20 Fabricarea substantelor si a produselor chimice
Gru1a 21 Fabricarea de medicamente, produse farmaceutice si naturiste
Forma 2uri%ic3 a solicitantului Societate cu Ras1un%ere Limitata
Ela-orator Plan %e A4aceri $a%ea "arinela
II. DESCRIEREA SIT5A6IEI C5RENTE
Istoricul acti.it37ii
Afacerea propusa de noi este o afacere ce se desfasoara in domeniul relativ nou, adresat pietei
farmaceutice. Este vorba de o ferma de dimensiuni mici care are ca obiect de activitate crestera
viperelor. Ne adresam unei piete care are un potential neexploatat deosebit, in Romania existand
numai trei astfel de ferme.
Produsul oferit este foarte cautat atat pe plan intern cat si pe plan international.
Practic, pe un gram de venin se obtin intre 1000 - 1500 euro. inand cont ca o vipera produce
1,5 g de venin pe an, iar o crescatorie poate contine 1000 de exemplare, re!ulta un venit de
"."50.000 de euro. #ca!and c$eltuielile cu mancarea, curentul, anga%atii, conducerea, publicitatea
etc. raman cateva mii de euro profit anual&
Avand in vedere faptul ca in Romania, in acest moment exista o singura companie farmaceutica
la 'asi care foloseste veninul in productia de medicamente, dorim sa ne adresam atat pietei interne
cat mai ales celei internationale. (eninul de vipera este folosit in tratarea a numeroase afectiuni, de
la lepra si epilepsie pana la cancer.
#tatele din vestul Europei sunt in cautare de surse de venin si sunt dispuse sa plateasca sume
impresionante pentru ac$i!itia acestuia.
'n urma unui studiu am descoperit ca lansarea unei astfel de afaceri nu este foarte costisitoare si
daca este obtinut avi!ul Agentiei de )ediu si cel al *irectiei #anitar (eterinare investitia poate fi
recuperata in scurt timp.
1
Seciunea A a Planului de afaceri, se va completa de ctre solicitant pentru obinerea sprijinului n
cadrul Msurii 112, n situaia n care solicitantul nu prevede obinerea de sprijin nerambursabil prin
Msura 121 Modernizarea eploataiilor a!ricole"
1
ELA$ORAT DE
#.+. P,AR)A-('P #.R.-
Regim juridic: SR!
"ate de identificare: #adea $arinela
. ferma de vipere care actionea!a folosind mi%loace legale este o afacere care se de!volta de la
sine, numarul exemplarelor crescand semnificativ de la un an la altul, fapt datorat reproducerii pe
cale naturala. Este de mentionat faptul ca nu este nevoie de un spatiu prea mare, iar nevoile de ba!a
ale acestei specii sunt $rana si o temperatura stabila la circa "5 grade.
Pe termen lung se doreste extinderea afacerii, in scopul obtinerii unui profit superior care va
permite de!voltarea si cercetarea in acest domeniu.
$a0ele %e 1ro%uc7ie ale solicitantului
Terenuri agricole (ha) n anul 0
Nr
Crt
.
Localitate/
8u%e7
Su1ra4a7a a&ricol3 total3 Din care
9n 4olosin73
%arend&'concesiune(
1ro1rietate Ara-il P3:uni F;ne7e Pomi Vii Alte
cate&orii
Curti
constructii
1 Cheia 1) 0) 01 01 0 01 0* 1+
TOTAL 1) 0) 01 01 0 01 0* 1+
Animale, n anul 0
Nr
Crt
Localitate/
8u%e7
Nr. animale %e7inute
Vi1ere Soareci
1 Cheia 1000 1,0000
TOTAL 1000 1,0000
Dot3rile 4ermei 9n anul <
Nr
Crt
Detaliere
Num3r
Su1ra4
a7a
=m1>
Ca1acitat
e
I. Cl3%iri 1entru 1ro%uctie
1 Cla%ire 1entru cresterea .i1erelor 1 +<<
2 Cla%ire 1entru cresterea soarecilor 1 )*<
* La-orator 1entru .enin 1 ,<<
Total
II. Cl3%iri 1entru %e1o0itare materii1rime
1 De1o0it 1entru stoacarea materiilor 1rime 1 ,<<

Total
III. Alte cl3%iri =cu e?ce17ia celor %e locuit>
1 $irou 1 *<
Total
IV. "a:ini :i utila2e a&ricole
1 Automo-il %istri-utie ) mare
2 Automo-il 1entru a1ro.i0ionare 1 mare
Total
"
III. O$IECTIVELE RESTR5CT5R@RII AI DETALIEREA INVESTI6IILOR PROP5SE
PENTR5 ATINGEREA ACESTORA
Asa cum se /tie, pretul unui produs este reglat de cererea existenta pe piata la un moment
dat. 0n ca!ul veninurilor lipsa te$nologiei de fabricatie a medicamentelor specifice, face ca industria
farmaceutica rom1neasca sa nu solicite aceasta materie prima deocamdata.
+$iar 2nainte de 34564, 2n tara existau retele comerciale de intermediere a veninului si care sub
acoperiri oficiale legau 7.R.#.#.8u' de tarile occidentale. *upa desc$iderea comerciala datorata
caderii 4cortinei de fier4, retelele de intermediari s-au simplificat.drumu& veninului devenind mai
scurt.
0n acea perioada am aflat, ca veninul, 2n mare parte sustras din crescatoriile ruse/ti era v1ndut la un
pret foarte mic 9"0-:0; din pretul oficial<, devenind o marfa atractiva pentru oportuni/ti, dar lipsa
unor documente de 2nsotire si a unui certificat de calitate a creat o opinie nefavorabila, care mai
persista 2nca.
*e aceea va trebui sa dovedim prin activitatea noastra productiva o serio!itate deosebita 2n-ceea ce
prive/te calitatea produsului si a relatiilor comerciale, aceasta 2nseamna8 contracte ferme cu
respectarea termenelor de livrare, anali!e facute dupa norme occidentale, ambalarea produsului 2n.
conditiile cerute, si documente oficiale de 2nsotire a produsului. Platile sa se faca prin intermediul
bancilor, 9folosind instrumentele bancare puse la dispo!itie de acestea pentru garantarea tran!actiei<.
Producera veninurilor 9si a celor de albine< este o activitate cu specific agricol 2n 4Nomeclatorul
activitatilor pentru constituirea obiectului de activitate al societatilor comerciale4,gasim 2n capitolul
Agricultura, alin. 01"5,
4+re/terea animalelor pentru blana-si a altor specii9se vor preci!a speciile <4
-- animale de laborator si alte animale neclasificate 2n alta parte8 ro!atoare, iepuri, $amsteri, c1ini,
di$ori, albine, broa/te, prepelite, reptile.
*e activitatea comeciala se ocupa societatile comerciale care au 2n statut acest obiect de activitate si
se.obliga s1= obtina toate8 autori!atiile 2n acest sens.
#.+.(enom.Prod #.R.- este una din acestea si a 2nceput sa faca demersurile necesare.
+onditionarea vamala a veninurilor arata ca produsul este permis la export sub doua forme8 ca
medicament sub forma de do!e, apartin1nd 2n acest ca! po!itiei :0.0> din Anexe la +odul (amal
#ectiunea (' sau pre!entat uscat 2n fulgi apartin1nd po!itiei :0.01.
*e mai bine de 10 ani viperele au fost declarate specii pe cale de disparitie, datorita distrugerii
$abitatului natural prin procesul de industriali!are, colectarea ilegala si uciderea ne%ustificata.
*ocumentarele despre vipere le infatisea!a agresive si extrem de periculoase. Nimic nu este mai
fals.
Acestea musca doar daca sunt atacate. +u toate ca la noi vipera este mai putin amenintata decat in
alte tari aceasta a fost pusa sub protectie prin legile 1:?"00> si >@"?"00". 'n Romania exista trei
specii de vipere8 vipera de munte sau vipera cu cruce 9vipera berus<, vipera de stepa 9vipera ursinii<
si vipera cu corn 9vipera ammodAtes<.
7tili!at in medicina $omeopata, veninul de vipera se vinde incepand de la 600 Euro, acestea in
conditiile in care produsul are o calitate proteica incepand de la 6"; continut proteic din cantitatea
uscata. 'n aceste conditii putem sa vorbim si de de!voltarea unei afaceri, mai putin fructificata la noi
in tara sau c$iar am putea sa afirmam ca aproape deloc. *esi in alte tari multe companii
farmaceutice au propriile lor crescatorii de vipere, cererea pe piata de profil este inca mare.
Aici poate unii au sa ma contra!ica, insa doresc sa mentione! faptul ca desi pe internet vuiesc
anunturile gen8 B vand x grame de veninC sau in unele ca!uri Dilograme, se intalnesc multe ca!uri in
care veninul este amestecat cu glicerina sau ca!uri in care veninul este pur insa lipseste certificatul
de anali!a sau in cel mai rau ca! autori!atia de crescator, si atunci sa nu ne mai mire faptul ca alte
:
firme care prelucrea!a veninul la noi in tara prefera sa ac$i!itione!e veninul din alte tari, poate la un
pret mult mai mare.
Amena%area crescatoriei va avea in vedere asigurarea microclimatului corespun!ator. Este indicata
impartirea in trei !one de activitate dupa cum urmea!a8 un spatiu de crestere al viperelor, un spatiu
pentru crestere soarecilor 9optional< si spatiul de extragere si prelucrare al veninului.
'ncaperea viperelor trebuie sa asigure o buna iluminare, incal!ire cu temperaturi intre 15-:"s+ si
deasemenea asigurarea umiditatii la un parametru de @0-50;. (iperele pot fi tinute la comun sau
individual in terarii de sticla sau cutii de plastic 9plexic< acestea fiind amena%ate specific $abitatului
natural 9pietris, ramuri, vase cu apa, etc.<
Recoltarea veninului se face la un interval de :0 de !ile 9recomandat<, iar ca o medie anuala de
venin recoltat de la o vipera- intre 1," E 1,>g. (eninul recoltat se va pastra in recipiente inc$ise sub
vid, iar pentru pastrarea caracteristicilor veninului acesta va fi pastrat la temperaturi de 0s+, iar la o
anumita cantitate se poate apela la serviciile unui institut speciali!at pentru omologarea,
autentificarea si sigilarea acestuia.
Folosirea unui liofili!ator permite uscarea veninului prin te$nica vidului, conferind, produsului
calitati superioare. 0n principiu veninul este transformat din stare lic$ida in stare solida prin
evaporarea apei datorita scaderii temperaturii punctului de fierbere intr-o instalatie de vidare.
Preturile de van!are incep de la 600 de Euro, iar in momentul tran!actionarii este nevoie de buletinul
de anali!a autori!atia de crescator si permis de export daca este ca!ul.
Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe, masini, utilaje si mijloace de transport
aflate in proprietate
Mijloc fix Caracteristici
tehnice
An fabricatie Valoare de piata
> automobile de
distributie
+apacitate mare "005 >5000 E7R.
G0 terarii mari 'mposibilitatea de
maleabilitate
"00G :500 E7R.
50 terarii mici 'mposibilitatea de
maleabilitate
"00G "000 E7R.
'mobile existente
*enumire *estinatie (aloare (al. c$iriei
9lunar<
Perioada de
inc$iriere
+ladire cu :
camere
*epo!it
*epo!itarea
viperelor, a
soarecilor, si
laboratorul
pentru venin
#tocarea
materiilor
prime
1@0000 E7R. "000 E7R. 10 ani
>
Detalierea in.esti7iilor
O-iectul in.esti7iei Su1ra4a7a/Num3r/Ca1acitate Valoare
=euro>
Date teBnice
=%u13 ca0>
-eren 2000mp .0000
Constructii 1.00mp 1.0000
Animale
/ipere 1000 buc *0000
Soareci 1,0000 buc 00000
Cereale *2,0 1g ,00
2ngrasamant ,201g 200
Total ? ?
IV. SC!I"$@RI DE "ANAGE"ENT AI PREG@TIRE PROFESIONAL@ SOLICITAT@
Adunarea General a Acionarilor este organul de conducere care decide asupra activitHIii
societHIii /i adoptH politica economicH /i comercialH.Aceasta este formata din trei persoane care, fac
parte si din +onsiliul de Administratie.
. +onsiliul de AdministraIie este condus de un pre/edinte, care are /i calitatea de director
general si membru fondator.
+omponenta ec$ipei manageriale si implicit a +onsiliului de Administratie8
director general
director economic
-punctele forte ale structurii de conducere sunt date de competentele fiecaruia dintre membrii
-+onsiliul de Administratie a fost completat cu cei doi membrii in urma unei selectii facute atent,
competentele acestora fiind cele de care firma are nevoie.
!.". Mana#ementul
-numarul po!itiilor de conducere este in numar de doi, si sunt repre!entate de membrii Adunarii
Jenerale a Actionarilor8
director general 8 Kadea )arinela
5
director economic
inginer agronom
-manageriatul este asigurat de directorul general
!.$. %ersonalul&
'nteresant de ar3tat este faptul ca o astfel de ferm3 poate fi deservita de numai > persoane,
din care : se ocupa de 2ngri%irea viperelor si o persoana se ocupa de creterea oarecilor.
#A$%&'()A *% P%(S'+A, +(- SA,A()A$) SA,A()).euro/
$anager 1 14)00
5conomist 1 14)00
2nginer agronom 1 14)00
$uncitori necalif icati + +4*00
-6-7! S7!7R27-2 8
S-R9C-9R7 P5RS6:7!9!92 "9P7 C7!2F2C7R5
1+;
1+;
1+;
),;
$anager
5conomist
2nginer agronom
$uncitori necalificati
!.'.Costurile cu personalul
-lunar salariile insumate a%ung la "G00 euro
-c$eltuieli cu salariile?an L :">00 euro
@
In ca%rul 1roiectuluiC se s1eci4ica 4orta %e munca atrasa 1entru %es4asurarea
acti.itatii %e e?1loatare ast4elC fermierii beneficiind de sprijinul acordat prin aceast&
m&sur&, <n primii trei ani de la acordarea sprijinului sunt obliga=i s& urme>e un curs de
preg&tire profesional& finan=at prin $&sura 111 0ormare profesional, informare 1i
difuzare de cuno1tine"C pri/ind2 di/ersificarea acti/it&=ilor <n cresterea /iperelor precum si
prelucrarea /eninului
V. TIP5L AI CANTITATEA PROD5SELOR O$6IN5TE DN TI"P5L AI D5P@
RESTR5CT5RAREC INCL5SIV OPORT5NIT@6ILE DE PIA6@
1. Pentru e?1loata7iile .i1eri%elor
Planul de produc=ie al fermei de crestere a /iperelor
Nr.
crt
SPECIFICARE An < An 1 An , An )
Cap Prod Cap Prod Cap Prod Cap Prod
1 /ipere total, din care: 1000 1)00 1<<< 1*<< (*<< 1,'*< 1'*<< ,+,*<
pui '*<< 11,*< E<<< 1)*<< E*<< 1F,*<
VI. CALC5L5L 5NIT@6II DE DI"ENSI5NE ECONO"IC@ =5DE>
VII. ELE"ENTE REFERITOARE LA "EDI5
"etalii:
Acti.itate
5nitatea %e
%imensiune
economic3 a
4ermei 9n anul <
5nitatea %e
%imensiune
economic3 a
4ermei 9n anul
7int3
54port /enin
80;
1)8)000 euro )00.2)0 euro
2mport /enin
*0;
.8)000 euro 2)*12)0 euro
TOTAL 22)0000 euro ,+*8)00 euro
G
2dentificarea deseurilor si a sistemului de eliminare ' tratare
"eseurile re>ultate in urma acti/itatilor se /or colecta selecti/
Fiecare punct de lucru /a fi pre/a>ut cu containere speciale, inscriptionate, pentru diferite
tipuri de deseuri
"eseurile inerte, se /or depo>ita pe platforme special amenajate in apropierea fermei, de
unde /or fi preluate si transportate la depo>itele de deseuri inerte din apropiere
2n scopul gestionarii corespun>atoare a deseurilor, personalul lucrator /a fi instruit atat in
cadrul modului de curs, cat si la inceperea lucrului de catre persoanele de specialitate
?iperele decedate /or fi incinerate
VIII. EVAL5AREA PRINCIPALELOR RISC5RI
Principalul risc pe care ni-l asumam in calitate de intreprin!atori in aceasta afacere ar fi esuarea
in tentativa obtinerii licentei de producatori de venin autori!ati de )inisterul
#anatatii si Asociatiei #anitar-(eterinare. Aceasta ar insemna ca firma noastra nu va putea
comerciali!a veninul in afara granitelor, lucru ce ne-ar reduce mai mult decat semnificativ
veniturile,insa daca vom da dovada de serio!itate si respectarea reglementarilor cu strictete nu vor fi
probleme in a obtine licenta.
. alta problema ar fi gasirea unui partener international serios pentru semnarea unui contract de
exclusivitate in preluarea marfii, dar prin strategia de marDeting agresiva folosita, serio!itate si
raport calitate pret superior concurentei vom reusi sa ne atingem acest obiectiv.
Afara de aceste provocari ale micromediului, exista riscuri datorate de!voltarii te$nologiei
obtinerii unei substante similare veninului de vipera.otusi, toate cercetarile de pana acom au aratat
ca, raportandu-ne la utilitate si calitate, veninul natural este net celui obtinut in laboratoare de
cercetare.
.data ce vom re!olva aceste probleme, putem considera ca am trecut de etapa de inceput a
afacerii si ca putem infrunta cu succes concurenta.
Pentru a reali!a maximi!area profitului si cresterea cotei de piata pe temen lung, va trebui sa
investim in aparatura si infrastructura pentru a creste productia atat cantitativ, cat si cantitativ. (om
increca sa creem cel mai puternic laborator de colectare si cercetare a veninului din Romania, dar
vom putea sa ne ocupam si de partea de distributie pana la consumator.
Anali(a )*+,
%uncte tari -). %uncte slabe -*.
-Existenta unei strategii si a unui
plan de afaceri cu de!voltare pe
termen lung
- Existenta cipurilor pentru
monitori!area exemplarelor de vipere
aflate in proprietatea firmei.
- Existenta unui parteneriat cu o
firma din strainatate care va garnta
accesul nostru pe piata externa
- -ipsa experientei in domeniul
afacerilor
- -ipsa experientei in domeniul
biologic si farmaceutic
- Pe termen scurt dispunem de
disponibilitati financiare
limitate 9 numai din surse
proprii <
+portunitati -+. Amenintari -,.
5
- Piata interna permisiva 9doi
producatori autori!ati <
- Piata relativ contestabila
9 accesul implica existenta
unor costuri relativ reduse <
- #anse mari de a ne extinde pe
alta piata si de a colabora cu
parteneri externi
- *escoperirea altor
medicamente ba!ate be venin
- Posibilitatea altor firme de a
urma acelasi plan ca si noi
- Aparitia pe scara larga si
extinderea productiei de venin
artificial
- *escoperirea unui alt
inlocuitor in industria
farmaceutica pentru veninul de
vipera

GI. SINTEHA VENIT5RILORC C!ELT5IELILORC REH5LTATELOR FINANCIARE LA
NIVEL DE EGPLOATARE
In%icatori An < An 1 An , An )
Venituri
Sectorul >ootehnic )0000 22)0000 ).2)000 ,+*8)00
-6-7! ?5:2-9R2 )0000
CBeltuieli
Sectorul >ootehnic *)0000 18)000 2)++.8) *,1801*
-6-7! C@5!-925!2 *)0000
REH5LTAT $R5T A*00000 188)000 )*80)*2) ,0))80,8
6
$
,
GI. DESCRIEREA PROIECT5L5I DE INVESTI6II
1. Denumirea in.esti7ieiC cu %escrierea o-iecti.elor 1ro1useC 4un%amentarea
necesit37ii :i o1ortunit37ii acesteia.
Amplasarea spaIiului de cre/tere. Mona 2n care se poate amena%a o crescHtorie de vipere 2n
vederea colectHrii veninului acestora, trebuie aleasH 2n concordantH cu scopul propus si Iin1nd
cont de tot complexul de factori de ordin general /i local. Pentru o bunH 2ncadrare de ansamblu si
pentru asigurarea microclimatului corespun!Htor, este necesar sH se ia 2n considerare factorii de
ordin topografic. Pentru reali!area acestui de!iderat, crescHtoriile de vipere se vor amplasa c1t
mai i!olat de localitHIi. +rescHtoria trebuie sH aibH posibilitHIi de acces cu mi%loace auto.
/./. A%A0A,1, DI)%+2I,IV1 )I I3),04M13,A0
'nstalaIia de ambalare 2n vid. PHstrarea veninului, dupH ce acesta a fost uscat, este bine sH se
facH 2n fiole din sticlH 2nc$ise sub vid si care se etic$etea!H corespun!Htor. AceastH instalaIie se
poate astH!i procura relativ u/or interes1ndu-ne la agenIii economici care utili!ea!H acest procedeu
2n te$nologia lor. )a%oritatea 2ntreprinderilor de medicamente au 2n dotare astfel de instalaIii. *e
asemenea, industria alimentarH utili!ea!H frecvent astfel de procedee. 'nstalaIia de uscare a veninului
2n mod curent - uscarea
veninului se poate efectua absorbind apa, prin procedee c$imice, la temperaturi scH!ute. Este de
remarcat faptul cH probele de venin anali!ate de cHtre '.+.+.F Kucure/ti si a cHror re!ultate le
pre!entHm 2n acest material, au fost uscate la temperatura de "5N+ printr-un procedeu c$imic si apoi
pHstrarea s-a fHcut 2ntr-un frigider obi/nuit.
-iofili!ator. Acest aparat permite uscarea veninului prin te$nica vidului, conferind, produsului
calitHIi superioare. 0n principiu veninul este transformat din stare lic$idH 2n stare solidH prin
evaporarea apei datoritH scHderii temperaturii punctului de fierbere 2ntr-o instalaIie de vidare.
+ongelatorul. )enIinerea caracteristicilor veninului timp 2ndelungat, depinde de existenta 2n
laborator a unui congelator capabil sH coboare temperatura cel puIin p1nH la 0N+. 'n acest congelator
se mai pHstrea!H si serul antiviperin pe care-fiecare crescHtorie trebuie sH-l posede.
Pentru extragerea veninului si prelucrarea acestuia sunt necesare vase sterile . Reali!area
sterili!Hrii sticlHriei 2ntr-un laborator cu volum redus de activitate, o simplH oalH de presiune si o
etuvH sunt suficiente.
KalanIe si vase de mHsurat. Pentru c1ntHrirea veninului trebuie folositH o balanIH de mare
preci!ie. #ubstanIele 2n stare lic$idH se porIionea!H cu a%utorul vaselor de mHsurat din sticlH sau din
material plastic. Ele pot fi de diferite forme si mHrimi. Printre acestea se pot menIiona8 sticlele,
carafele, vasele ErlenmeAer, cilindri, pa$are Ker!elius, eprubete, pipete, siringi gradate.
*ispo!itiv electronic de termostatare. +ei care au cuno/tinIe de electronicH 2si pot concepe
singuri un termostat care sH satisfacH exigentele de 2ncHl!ire a spatiilor de cre/tere a viperelor.
+omplexitatea acestor sc$eme poate pleca de la utili!area a trei tran!istori si p1nH la folosirea unei
sc$eme ba!ate pe un microprocesor. 0n acest ca!, pe l1ngH funcIia de ba!H, aceea de a menIine o
temperaturH constantH 2ntr-o incintH, se pot monitori!a mai multe puncte de citire a temperaturii.
Este posibil sH se introducH praguri de alarmare si averti!are /i c$iar se pot crea electronic cicluri
diurne, !ilnice si anualele temperaturH. Noi am obIinut re!ultate mulIumitoare 9o mortalitate anualH
de sub 5;< cu o sc$emH elementarH de termostat. Nu trebuie negli%at nici comerIul cu astfel de
aparate care pune la dispo!iIie o diversitate de termostate cu afisa%e electronice de temperaturH, care
"
Sec=iunea # a Planului de afaceri <mpreun& cu sec=iunea 7, se completea>& de c&tre solicitant
pentru proiectul de in/esti=ii care nu pre/ede lucr&ri de construc=ii montaj reali>ate prin $&sura 121
B$oderni>area e4ploata=iilor agricoleC
10
mai de care mai sofisticate= inconvenientul rHm1ne preIul.
KHt $erpetologic folosit 2n teren. 7n m1ner de lemn de >0 - 50 cm. , 2n v1rful cHruia este pusH
o s1rmH de otel dreaptH, lungH de :0->0 cm., iar pe ultima porIiune 95 - 10cm< 2ndoitH 2n ung$i drept.
Peste c1rligul din s1rmH este indicat sH se a/e!e un tub din P(+ sau cauciuc, pentru a atenua
!gomotul 9pe st1ncH < si pentru a prote%a animalul.
KHt $erpetologic folosit 2n laborator. 0n realitate este o ti%H metalicH cu diametrul de 5 mm /i 2n
lungime de >50 mm, cu capHtul 2ndoit ca /i la bHIul utili!at 2n teren. -a capHtul de prindere se
ata/ea!H un m1ner scurt din lemn. Acest instrument este mai u/or de manevrat si folose/te la fixarea
animalului pe masa de lucru.
Pensa $erpetologicH micH. #e aseamHnH cu o pensH c$irurgicalH cu o lungime de "00 mm /i cu
capetele braIelor turtite pe o lungime de 50 mm. Acest instrument se folose/te pentru imobili!area
viperelor cu dimensiuni mici, a puilor si a %uvenililor.
Pensa de teren. -ungimea acesteia este de >50 mm, /i spre deosebire de pensa micH are capetele
2ndoite 2ntr-un ung$i de >5N fatH de planul braIelor. Acest ung$i permite fixarea animalelor 2n teren
cu mai multH u/urinIH fHrH sH ne aplecHm.
Pensa de laborator. Are o lungime de :"0 mm , capetele de fixare 2ndoite la un ung$i de >5N
dar si rHsucite faIH de planul braIelor cu un ung$i de 60N. Acest instrument este foarte des utili!at
pentru fixarea animalului pe masa de lucru, permitindu-ne apoi prindera acestuia cu m1nH.
Penseta mica. Este utili!atH, pentru diferite operaIii de lucru cu puii, pentru curHIat,
resturiledupHnHp1rlire, sau, de exemplu, atunci c1nd trebuiesc extra/i colIii care se mai rup 2n timpul
operaIiei de 4mulgere4. -ungimea pensetei este de 1"0mm.
Penseta mare. Are o lungime de 150 mm si este folositH la prinderea /oarecilor. *eoarece
uneori este necesar sH se stimule!e interesul viperei pentru $ranH, cu acest instrument 2ngri%itorul
poate balansa provocator /oarecele p1nH c1nd vipera 2l mu/cH.
/.$. A5C6,4I01A 7I+7A21I D1 8+A01CI
0n vederea alcHtuirii bioba!ei de /oareci sunt necesare urmHtoarele8 animale vii, 9care pot fi
procurate de la 'nstitutul (. Kabes din Kucure/ti si de la 'nstitutul de 'gienH +lu% Napoca<, borcane
cu diametrul de "5 cm si cu 2nHlIimea de :0 cm, talas, rumegu/ de conifere, procurat de la atelierele
de t1mplHrie si $ranH pentru /oareci. +omportament. Ooarecele este un animal activ la 2ntuneric,
c$iar dacH ciclurile unei !ile de 2ntuneric si luminH sunt artificial inversate. El 2/i va petrece o parte
din timp fHc1ndu-/i toaleta. Acesta trebuie considerat comportamentul lui normal si nicidecum o
consecinIH a infestHri cu ectopara!iti. #tresul re!ultat din deran%area animalelor pentru a fi prinse,
sau c1nd animalele se bat 2ntre ele, influenIea!H negativ asupra ritmului biologic de cre/tere.
/.'. V13I345
Primele note despre veninul (iperidelor europene au fost gHsite la medicul grec PiDandros din
+olofone 9Po%op$on actualul *egirmendere 2n -Abia, Asia )icH , prin anii "00 -1:0 2.e.n.<, care le-a
transmis prin lucrarea sa $erisDa e Alecsip$armaDa. *intre cercetHtorii care au efectuat cercetHri 2n
ultimii ani, 2n acest complex domeniu al veninului /erpilor si 2n special al viperidelor, amintim8 *.A.
Kellairs, +.Kruno, P.KoQuet, R.*etrait, R.*uguA, -.*onatelli, J.-ivres, +.R.,anut, E.Poc$va,
N.)uic, J. )angili, ).)arcacci, +. si ). P$isalix, E.Po!io, A.#ella, ,.#c$lossberger, J.#c$SicD,
,.T.Raudonat, .Reuss simulIi alIii.
. picHturH de venin poate fi recoltatH din v1rful coltului veninos al animalului viu, dupH ce
glanda este comprimatH dinspre 2napoi spre 2nainte . (eninul este un lic$id limpede de regulH
incolor, inodor, cu gust u/or acid, foarte v1scos, care se usucH rapid la temperatura camerei. *upH ce
este uscat, este parIial solubil 2n apH distilatH si complet solubil 2n ser fi!iologic. (eninul 2n soluIie,
oricare ar3fi concentraIia, se alterea!H rapid. Pentru a nu-si pierde proprietHIile este necesar sH fie
liofili!at 9uscat,sub vid< 2n acest mod poate fi pHstrat timp 2ndelungat, c$iar ani de !ile, fHrH, ca
11
acIiunea temperaturii scH!ute sau ridicate sH-i modifice calitHIile. +u privire la compo!iIia c$imicH,
se /tie cH veninul are un conIinut ridicat de proteinH. Aceasta constituie de fapt 60-6"; din greutatea
uscatH 9dupH colectarea veninului din glanda, conIinutul de apH. este de aproximativ G0;, la (ipera
ammodAtes<, restul este repre!entat de compu/i c$imici de naturH neproteicH, 2n special cu fosfor si
de ioni metalici si nemetalici. Anali!a componentelor anorganice a veninului la mai multe specii de
vipere, printre care (ipera ammodAtes si (ipera aspis, a demonstrat pre!enta unei cantitHIi crescute
de sodiu, 2n raport cu alte elemente care existH 2n cantitHIi mult mai sc1!ute8 +a 10-1 ;, Mn si )g de
la 10-1 la 10-" ;, P "x10-" ;, #i 10-" ;,.+u de la 10-" la 10-: ;, Ag 10-5 ; .
#tudiul analitic al diferitelor fracIiuni, facilitat de folosirea te$nicilor moderne si perfecIionate
9electrofore!a, Qromatografie, filtrare pe gel de dextro!H etc.< a permis identificarea unui mare
numHr., de en!ime care sunt responsabile de acIiunile toxice ale veninului.
Putem spune cH efectul veninului asupra organismului este deosebit de complex, fiind re!ultatul
acIiunii concomitente a diferitelor principii active. 7n simptom determinat poate fi datorat,
2nsumHrii diferitelor actiuni. *e exemplu, scHderea presiunii arteriale sistolice, care iniIial era
atribuitH acIiunii veninului asupra sistemului nervos, se datorea!H cu certitudine acIiunii directe
asupra miocardului cu eliberare de $ista!ine . (eninul este 2n general, caracteri!at prin acIiunea
toxicH asupra funcIiei unei structuri determinate, sau a unui organ= sau aparat. . clasificare a
veninurilor poate, fi fHcutH pe ba!a unor actiun.i specifice care, la r1ndul lor sunt legate de pre!enta
2n venin a arbifentelor substanIe
". Descrierea in.esti7iilor ce urmea03 a 4i e?ecutate 9n .e%erea a%a1t3rii unit37ii
la stan%ar%ele %e me%iuC sanitar#.eterinareC sanitareC 4itosanitare ale 5niunii
Euro1ene,
Alimentarea cu energie electricH a crescHtoriei permite utili!area aparaturii necesare procesului
de producIie. *imensionarea crescHtoriei trebuie sH fie 2n deplinH concordanIH cu volumul de muncH
ce se va desfH/ura 2n el pe tot parcursul anului.
0ncHl!irea spaIiului este una din cerinIele de ba!H pentru buna desfH/urare a activitHIii !ilnice 2n
camera de cre/tere a /oarecilor, a viperelor, de reproducere a acestora /i 2n spaIiul unde se face
extragerea /i prelucrarea veninului. #istemul de ventilaIie trebuie prevH!ut cu filtre pentru a nu
permite ve$icularea in laborator a agenIilor patogeni.
)aterialele de construcIie, mai cu seamH acelea din interiorul laboratorului, trebuie sH permitH
o spHlare /i de!infectare, u/oarH. Prin construcIie, crescHtoria trebuie sH aibH cel puIin trei !one de
activitate8 spaIiul de cre/tere a /oarecilor, spaIiul de cre/tere a viperelor /i spaIiul de extragere /i
prelucrare a veninului. +ompartimentele si dotHrile aferente depind de volumul !ilnic a activitHIii
precum /i de numHrul de vipere.
'nstalaIii. 'nstalaIiile sanitare sunt compuse din c$iuvetH pentru spHlarea cu apH a vaselor /i
instrumentelor utili!ate. 'luminatul /i, circuitele de alimentare cu energie electricH se vor reali!a
astfel 2nc1t sH se previnH accidentele de muncH /i incendiile. 0n spaIiul de cre/tere a viperelor se va
elimina pe c1t posibil utili!area aparatelor alimentate prin cabluri /i prelungitoare. #e vor optura
gHurile, fantele, crHpHturile existente 2n pereIi /i 2n pardosealH. #e vor elimina spaIiile de sub
mobilier astfel2nc1t animalele ce pot a%unge accidental pe sol, 2n 2ncHpere sH nu poatH evada sau sH
se ascundH. 0n spaIiul de cre/tere se vor utili!a numai obiectele de mobilier strict necesare /i dacH
este posibil acestea sH fie suspendate de pereIi. Ferestrele vor fi prevH!ute cu plase de protecIie iar
pragurile u/ilor vor fi 2nHlIate cu cel puIin @0 cm. 2ncHperile se vor pHstra 2nc$ise /i se vor afi/a
anunIuri de averti!are at1t 2n interior c1t /i 2n exterior.
.rgani!area spaIiului. *upH scopul urmHrit 9producIie de venin, reproducere, expunere< spaIiul
trebuie sH asigure animalului minimul necesar locomoIiei. (iperele pot fi Iinute individual sau 2n
comun. *eoarece pentru producIia de venin, exigentele legate de eficientH intrH de cele mai multe
ori 2n conflict cu preferinIele animalului, se optea!H pentru o densitate mare /i o 2ntreIinere u/oarH.
1"
erariile din sticlH cu suprafaIa de 1, ", >, @ mp sunt bune pentru expunere si observarea activitHIii
de reproducere, dar ridicH probleme de menIinere a curHIeniei.
erariile din sticlH sunt casante /i nu asigurH o securitate corespun!Htoare. +utiile din plastic
9plexic< au avanta%ul cH sunt mai puIin casante, materialul put1ndu-se lipi, nefiind nevoie de rame
din cornier terariul va deveni mai u/or. Plasa montatH lateral 2mpiedicH observarea, 2ngreun1nd
construcIia, 2n sc$imb 2i conferH un plus de securitate. +utiile cu colturi sunt greoi de curHIat si
de!infectat. erariile mari sunt greu de stivuit. *in aceste considerente au re!ultat soluIii te$nice
mixte care rHspund mulIumitor cerinIelor.
7n alt factor, important ce contribuie la menIinerea animalului 2n condiIii artificiale este $rana.
)eniul unei vipere c$iar 2n condiIii naturale, nu este prea diversificat si de aceea nu, sunt multe
posibilitHIi ceea modifica. 7n alt aspect este faptul ca vipera 2/i ucide prada 2nainte de a o consuma,
prin 2nveninare, din acest punct de vedere, veninul este totodatH o 4amprentH4, a individului. *e
exemplu, un /oarece muscat de o vipera devine 4proprietatea4 acesteia. Este posibil ca 2nveninarea
sH fie un stadiu pregHtitor al alimentului 9deocamdatH acest aspect poate fi privit ca o ipote!H<. +ert
este cH prada este refu!atH de alt individ, 2n afara celui care a muscat-o. . altH constatare, de data
aceasta confirmatH /tiinIific este cH proprietHIile fi!ico-c$imice ale veninului depind 2n mare mHsurH
de $ranH.
(iperele 2n captivitate pot fi $rHnite cu /oareci albi de crescHtorie, /oareci sHlbatici, pui de
$amsteri, pui de o !i de gHinH= 2ncercHrile de a $rHni viperele cu sop1rle, pui de broascH, ouH de gHinH
nu au dat re!ultate. Ooarecii albi 9albinosi< sunt o soluIie optimH de $r1nire deoarece aceste animale
cu modificHri genetice induse voluntar de cercetHtori, au un comportament bl1nd. +re/terea 2n
laborator a /oarecilor albi va fi tratatH 2ntr-un capitol separat.
Asigurarea cu apa. Apa este un element vital pentru orice animal. 0n condiIiile naturale
viperele 2si gHsesc cu u/urinIH apa= 2n captivitate aceasta trebuie asiguratH de 2ngri%itor. Apa potabilH
este suficient de purH pentru a satisface exigentele viperei. . micH problemH apare la distribuirea
porIiei si la 2nlocuirea apei stHtute. (asul trebuie sH fie suficient de stabil pentru ca animalul sH nu-l
verse 2n mi/care. 0n unele crescHtorii am vH!ut tHvi din plastic care au o buna stabilitate, 2n altH parte
am vH!ut folosite pa$are fixate de rama terariului. *e reIinut este faptul cH apa trebuie sc$imbatH de
fiecare datH cind 2ngri%itorul observH cH animalul a transportat involuntar impuritHIi sau fecale 2n
aceste vase.
+onfecIionarea terariilor. erariile pentru vipere pot fi confecIionate din diverse materiale si 2n
diferite modele, 2n funcIie de scopul urmHrit. 0n literatura de specialitate sunt date douH tipuri de
terarii8 unul de laborator, de dimensiuni mai mici 9suprafaIa de 0,"5 - 0,50 mp< dotat cu instalaIii de8
2ncHl!ire, iluminare, umiditate si aerisire si unul exterior 9de " - > - @ mp<, cu pereIii de sticlH si?sau
plasH de s1rmH, amena%at 2ntr-un mediu care sH imite condiIiile naturale.
Pentru studiul nostru pre!entHm trei variante care au fost de%a experimentate. erarii
confecIionate din P.A.-. de 15 mm grosime, de dimensiuni8 -L50 cm, 1L50 cm. Fiecare terariu a
fost dotat cu o lampH 9reflector foto<, care asigurH cu a%utorul unui transformator cu cursor, prin
intermediul unui bec normal de >0 T, o temperaturH reglabilH, 2ntre 15 si ::N+= au fost folosite 2n
cadrul )u!eului de OtiinIe Naturale *eva. #ubstratul 9nisip, pietri/< a fost a/e!at pe o folie de plastic
pentru ca eventuala ume!ire a lui sH nu degrade!e P.A.-.-ul= 2n fiecare cu/cH existH un vas Petri
cudiametrul de 15 cm, pentru a asigura necesarul de apH si umiditate 2n interiorul terariului.
Aerisirea se asigurH printr-o serie de orificii, fHcute 2n %umHtHIile superioare ale pereIilor cu/tilor
9anterior si posterior<. Accesul la animal se face prin intermediul unei u/i, care corespunde cu
%umHtatea superioarH a peretelui anterior, s-a ales aceastH soluIie pentru ca terariile sH poatH fi
suprapuse, economisindu-se astfel mai mult spaIiu 2n laborator. emperatura este verificatH cu
a%utorul unor termometre, care sunt instalate 2n interiorul terariilor. 0nregistrarea temperaturii si a
umiditHIii 2n terarii se face cu a%utorul unui termo$idrograf, care poate fi instalat 2n interiorul
cu/tilor.
1:
). Piata %e a1ro.i0ionare/%es4acereC concuren7a :i strate&ia %e 1ia73 ce .a 4i
a1licat3 1entru .alori4icarea 1ro%uselor/ser.iciilor o-7inute 1rin
im1lementarea 1roiectului.
).1.Descrierea 1ie7ei :i a concuren7ei
Afacerea cu vipere a devenit foarte cautata de romani. #e poate vorbi despre o piata virtuala de
4desfacere a viperelor4, activitate intreprinsa, adesea, in conditii ilegale, pentru ca van!atorii de
vipere nu pot fi controlati si luati la intrebari de autoritati. -egea prote%ea!a viperele auto$tone,
nepermitand colectarea din natura si comerciali!area lor.
Pe multe site-uri cu anunturi, crescatorii fara autori!atie au postat !eci de mesa%e prin
intermediul carora isi cauta clientii. Anunturile electronice promit comerciali!area acestor reptile
9inclusiv a celor prote%ate de lege<, dar si a documentatiilor menite sa-i a%ute pe amatori sa puna la
punct crescatorii de vipere.
+onform declaratiilor facute de dr. *an )unteanu, presedintele +omisiei )onumentelor Naturii
din +adrul Academiei Romane, la ora actuala, in Romania sunt doar doi crescatori de vipere
autori!ati. -egea spune ca trebuie sa-si procure viperele din alte crescatorii de acest fel, si nu din
natura. Asadar, sunt strict inter!ise colectarea lor din natura si comerciali!area. 'nsa nimeni nu poate
garanta ca ei nu le procura totusi din mediul natural.
Nimeni nu-i poate controla, in mod regulat si strict, pe acesti crescatori de reptile veninoase,
nimeni nu poate sti cu exactitate de unde provin viperele.
*in acest motiv, noi propunem o evidenta stricta a exemplarelor din ferma noastra, marcand
fiecare exemplar la stadiul de pui cu un cip de identificare. Astfel se poate dovedi prin inregistrari ca
fiecare exemplar este din cultura proprie si nu adusi recent din natura.
Primind astfel autori!atia de mediu si recunoasterea pe piata europeana, ne vom putea desfasura
activitatea si in afara granitelor.
POTEN6IALII F5RNIHORI AI SOLICITANT5L5I
"enumire furni>or de
materii prime'materiale
au4iliare'produse'ser/ici
i
7dresa Produs
furni>at Di
cantitate
apro4imati/&
?aloare apro4imati/& %euro(
pui de /ipera #raso/ 1000 buc *0000
Soareci albi 'nstitutul (. Kabes din
Kucure/ti
'nstitutul de 'gienH +lu%
Napoca
Cereale #+.Agrosim.#A *2,01g ,00
2ngrasamant #+.Agrosim.#A ,201g 200
1>
POTEN6IALII CLIEN6I AI SOLICITANT5L5I
:rcrt Client %"enumire Di
adresa(
?aloare
%euro(
; din /En>&ri
1 7ntibiotice iasi .8)000 *0
2 Pfai>er 112)000 )0
* :aturesun +)0000 20
:.". #trategie de marDeting
Produsul obtinut este oferit ca produs final consumatorului, el acoperind o gama larga din
domeniul industriei farmaceutice
Pentru a-i determina pe clienIi sH cumpere produsele 2ntreprinderii, conducerea va pune
accentul, 2n primul r1nd, pe calitatea deosebitH a produsului finit, si pe un preI convenabil. Produsul
firmei va fi i distribuit direct consumatorului, pritr-o retea proprie de distributie.
PreIul la produsul livrat va fi constituit din elementele proprii , asa cum reiese din costurile
de ac$i!itie /i din alte c$eltuieli precum si din adaosul comercial.
Reclama produsului va fi efectuatH prin intermediul reIelei mass-media, urmarindu-se astfel
crearea unui brand.
F. Res1onsa-il le&al: #adea $arinela
*. Descrierea acBi0i7iilor 1ro1use a se reali0a 1rin 1roiectC re1ecti. %enumireaC
num3rulC .aloarea :i caracteristicile teBnice :i 4unc7ionale ale
utila2elor/ecBi1amentelor teBnolo&ice/ecBi1amentelor %e trans1ort/%ot3rilor ce
urmea03 a 4i acBi0i7ionate 1rin "3sura 1,1.
Nr.
crt.
Denumire/Ti1
utila2/ecBi1ament
Num3r
-uc37i
Valoare
43r3 TVA
=Lei>
TVA
=Lei>
Total cu
TVA
=Lei>
1 2nstalatii sanitare 20)00 *,0) 2+*0)
2 5chipamente
laborator
,2000 1)),0 08),0
* 7utomobile + 1,+)00 *)0)) 210)))
+ -eraii 100 22))0 +2,) 2.,*)
) TOTAL *.,*.)
15
+. Durata %e reali0are =luni> :i eta1e 1rinci1ale
id nume durata' >ile
1 start 0
2 cumparare teren *0
* obtinere a/i>e *0
+ amenajare teren 10
) reali>are constructii ,0
. racord la instalatii electrice 1)
8 bransament ga>e naturale, canali>are, apa 1)
, amenajare constructii )
0 recrutare personal 1
10 pregatire profesionala personal 1)
11 procurare iterarii /ipere 2
12 amenajare bioba>a /ipere *
1* procurare iterarii soareci 2
1+ amenajare bioba>a soareci *
1) procuare instrumente laborator *
1. amenajare laborator 2
18 amenajare depo>it 1
1, achi>itionare utilaje 1
10
apro/i>ionare depo>it cu hrana pentru
soareci 1
20 cumparare soareci 1
21 cumparare /ipere 1
22 sto1 0
durata de reali>are 0 luni
1@
9. *evi!ele investiIiei, cu detalierea pe structura devi!ului general, 2nsoIit de devi!ele pe
obiecte, conform legislaIiei 2n vigoare 9,J nr."5?06.01."005<.
DEVIH cost' euro

1 cumparare teren .0000
2 obtinere a/i>e *000
* amenajare teren 1)00
+ reali>are constructii 1.0000
) racord la instalatii electrice +)00
. bransament ga>e naturale, canali>are, apa 1)000
8 amenajare constructii 10000
, recrutare personal
0 pregatire profesionala personal 1000
10 procurare iterarii /ipere *)00
11 amenajare bioba>a /ipere 12)0
12 procurare iterarii soareci 2000
1* amenajare bioba>a soareci 8)0
1+ procuare instrumente laborator 2)000
1) amenajare laborator 1000
1. amenajare depo>it 1000
18 achi>itionare utilaje +)000
1,
apro/i>ionare depo>it cu hrana pentru
soareci 1000
10 cumparare soareci 00000
20 cumparare /ipere *0000
-otal 1 +)))00 euro

COST SI C!ELT5IELI
1 combustibili )000
2 salariu *2+00
* incal>ire *2000
+ utilitati )*000
) costuri administrati/e 1200
. alte costuri directe ,00
8 di/erse si nepre/a>ute ); din cheltuieli .220
-otal 2 1*0.20 euro
-otal cheltuieli %-ot 1 F -ot 2( ),.120 euro
-otal cheltuieli rotunjit )00000 euro
(. Finan7area in.esti7iei
"in /aloarea total& a in/esti=iei de 2*.)000 !52 %)00000 euro (, ajutorul public
nerambursabil este de **8221+,+ euro
CBeltuieli eli&i-ile
1 Cheltuieli pentru achi>i=ia de teren %eligibile <n limita a 10; din
totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului(
1G
2 Cheltuieli pentru cl&diri Di instala=ii aferente construc=iilor %<n limita a )0; din
totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului( precum:
21 Construc=ie cl&diri, inclusi/ instala=ii aferente construc=iilor
* Cheltuieli pentru achi>i=ia de bunuri din categoria mijloacelor fi4e sau a obiectelor de
in/entar %imobili>&ri corporale( precum:
*1 7chi>i=ia de instala=ii Di echipamente A cu e4cep=ia leasingAuluiG
*2 7chi>i=ia H cu e4cep=ia leasingAului H de mijloace de transport tehnologice care sunt
strict necesare pentru Di legate de ciclul de produc=ie
+ Cheltuieli pentru achi>i=ia de imobili>&ri necorporale H cu e4cep=ia leasingAului
precum:
+1 #re/ete, licen=e Di 1noIAhoI, solu=ii tehnice nebre/etate, inclusi/ softIare legat de
procesul de produc=ie Di cerin=ele manageriale ale <ntreprinderii
) Cheltuieli pri/ind achi>i=ia de ser/icii de consultan=& pentru:
a( elaborarea de studii Di documenta=ii preliminare necesare in/esti=iei precum sunt: studiile
de amplasament asupra terenului %ridicare topografic&, studiu geologic(, studiul pentru
organi>area de Dantier, etcG
b( elaborarea studiilor de solu=ie, a documenta=iilor pentru ob=inerea a/i>elor tehnice de
racordare, a proiectelor pentru reali>area racord&rilor la sursele're=elele de utilit&=i din >on&
%ap&Acanal, energie electric& Di termic&, ga>e naturale, etc(G
c( elaborarea planului de afaceri Di a studiilor de prefe>abilitate Di fe>abilitateG
d( elaborarea documenta=iei necesare ob=inerii certificatului de urbanism Di a autori>a=iei de
construireG
e( elaborarea studiului de impact al proiectului asupra mediului Di de identificare a
m&surilor'lucr&rilor necesare <n cadrul proiectului, pentru remedierea impactului negati/G
f( elaborarea proiectului de e4ecu=ie a in/esti=iei Di a detaliilor Di de/i>elor de e4ecu=ieG
g( consultan=& tehnic&'tehnologic& de specialitate Di dirigen=ie de Dantier, necesare
reali>&rii in/esti=iei Di pre/&>ute <n de/i>ul generalG
h( ser/icii de consiliere a beneficiarului <n managementul Di implementarea proiectului de
in/esti=iiG
i( consultan=& pentru achi>i=ionarea de bunuri intangibile, cum ar fi softIare, bre/ete,
licen=e, 1noIAhoI sau solu=ii tehnice nebre/etate
. 2nstruire speciali>at& pentru personalul operati/ %<n ca>ul achi>i=iilor de tehnologie'
echipamente 'softIare(
?aloarea cumulat& a categoriilor de cheltuieli pre/&>ute la punctele ) Di . nu trebuie s&
dep&Deasc& 10; din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului
CBeltuieli neeli&i-ile
1 ta4a pe /aloarea ad&ugat&G
2 mijloace de transport marf&, auto/ehicule Di alte mijloace de transport care nu sunt strict
legate de procesul de produc=ie
ATENIE! NU sunt eligibile cheltuielile pentru transport utilaje, tae !amale,ambalaj,
montare "i punere n #unc$iune%
Contributia publica aferenta masurii 112 este de **8221+,+ euro, din care:
20; A contributia Gu/ernului RomanieiG
,0; A contributia 9niunii 5uropene
15
&urs Euro ' leu ()%0*(((%%+in +ata +e ,0%0-%,0*0
.rocent #inan$are public/ 0 (((,0(%1

CBeltuieli
eli&i-ile
CBeltuieli
neeli&i-ile
Total
=Lei> Euro =Lei> Euro =Lei> Euro
A2utor 1u-lic
neram-ursa-il 1<<,*< ,*<<< 1<<,*< ,*<<<
Sursele %e 4inan7are 1entru
com1letarea necesarului %e
4inan7are %in care
A autofinan=are +<1*< 1*<<< F<1<< 1<<<< 1<<,*< ,*<<<
A <mprumuturi
1E+(E1<
FE1<<
<
1E+FE
< FE<<< ,1+*F<< *F<<<<
TOTAL PROIECT
,1,E)1<
*)1<<
<
,)+*E
< *E<<< ,)+*E<< *E<<<<
'. Princi1alii in%icatori teBnico#economici ai in.esti7iei
?aloarea total& %2*.)000 !52(, ?aloare eligibil& %2120*10 !52(G
"urata de reali>are %0 luni(
(. Proiec7ii 4inanciare :i in%icatori 4inanciari 1entru 9n%e1linirea o-iecti.ului %e
cre"tere a !iabilit/$ii economice%
(.1 Proiec7ii 4inanciare 1entru SRL =Ane?e $>
Progno>a /eniturilor G
Progno>a cheltuielilorG
Proiec=ia Contului de profit Di pierdereG
#ilan= sintetic pre/i>ionat G
Flu4 de numerar G
2ndicatori financiari
PRECIHAREA IPOTEHELOR CARE A5 STAT LA $AHA DNTOC"IRII PROIEC6IILOR
FINANCIARE
16
(.1 Proiec7ii 4inanciare 1entru SRL =Ane?e $>
Pro&no0a .eniturilor
Se va completa Anea 31 4Pro!noza veniturilor 1i evoluia capacitii de producie 5
cu v6nzrile cantitative 1i valorice previzionate trimestrial n primii doi ani de activitate
dup care anual-
Pro&no0a cBeltuielilor
Se va completa Anea 32 4Pro!noza c7eltuielilor 1i evoluia capacitii de producie 5
cu valorile previzionate pe cate!orii de c7eltuieli trimestrial n primii doi ani de
activitate dup care anual-
Proiec7ia Contului %e 1ro4it :i 1ier%ere
$ilan7 sintetic 1re.i0ionat
Se vor face precizri privind ipotezele luate n considerare n procesul de previzionare
a posturilor din bilan-
Flu? %e numerar
Se vor completa aneele cu datele privind fluurile de numerar aferente proiectului pe
perioada implementrii .aneele 38, 39 si 3:.vezi atenionarea de mai jos/
desf1urate lunar/ 1i pentru o perioada de 8 ani .anea 3;/ dup implementarea
proiectului-
Aten7ie: "urata ma4im& de e4ecu=ie a in/esti=iei cofinan=at& din F57"R este de * ani de la
data <ncheierii Contractului de finan=are Di prin e4cep=ie, pentru in/esti=iile <n achi>i=iile
simple f&r& leasing financiar de utilaje, instala=ii, echipamente Di dot&ri noi, de mijloace de
transport speciali>ate, precum Di a altor mijloace de transport stabilite prin fiDa m&surii
durata ma4im& de e4ecu=ie este de 2 ani
In%icatori 4inanciari
Pe baza datelor obinute din pro!nozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor
releva sustenabilitatea 1i viabilitatea investiiei ce urmeaz a fi promovat- $oate
pro!nozele vor fi calculate pentru o perioada de 8 ani, dup finalizarea investiiei, n
preuri constante-
"o%ul %e calcul :i -aremurile limita care tre-uie res1ectate sunt urm3toarele
"0
a. Valoarea in.esti7iei =VI> J valoarea totala a proiectului fr $<A, se preia din
bu!etul proiectului.
-. Veniturile %in e?1loatare =Ve> J veniturile realizate din activitatea curent,
conform obiectului de activitate al solicitantului- Se calculeaz pornind de la fizic
.cantiti de produse, volumul produciei, servicii/ in6nd cont de preuri=tarife pe
unitatea de msur difereniat pentru fiecare obiect de activitate- Se preiau valorile
din Anea 31 4 Pro!noza <eniturilor 5 r6ndul 4 $otal venituri din eploatare 5 aferente
perioadelor respective .$otal An1,> , $otal An 8/-
c. CBeltuieli %e e?1loatare =Ce> I c7eltuielile !enerate de derularea activitii
curente-
Sunt c7eltuielile aferente veniturilor din eploatare 1i se calculeaz n funcie de
domeniul de activitate 1i de consumurile specifice- Se preiau valorile din Anea 32
4 Pro!noza #7eltuielilor5 r6ndul 4 #7eltuieli pentru eploatare ? total5 aferente
perioadelor respective .$otal An1,> , $otal An 8/-
%. Rata re0ultatului %in e?1loatare =rRe> # trebuie s& fie minim 10; din ?e
(ezultatul din activitatea curent .(e/ se calculeaz2 Re J ?e H Ce H trebuie s& fie
po>iti/, iar rata re>ultatului din e4ploatare trebuie sa fie minim 10; din /eniturile din
e4ploatare pentru anii e/alua=i
3ata re4ultatului +in eploatare (r3e) se calculeaz dup formula2
100
Re
Re
=
Ve
r
e. Durata %e recu1erare a in.esti7iei =Dr> H trebuie s& fie ma4im 12 ani G
%ste un indicator ce eprima durata de recuperare a investiiei .eprimat n ani/-
5e calculea4/ ast#el 2
1" ? < U exp U U U 9
@
1"
1
5
actualizat loatare Flux actualizat net Flux
VI
Dr

+
=

Un+e 2
Se consi%er3 ca 9n anii +#1, casB#4loJ#urile %in e?1loatare sunt e&ale cu casB#
4loJ#ul %in e?1loatare %in anul *.
4. Rata renta-ilit37ii ca1italului in.estit =rRc> # trebuie s& fie minim ); pentru anii
e/alua=i
Se calculea03 ast4el
100
exp U
=
VI
loatare Flux
r
Rc
"1
&. Rata aco1eririi 1rin 4lu?ul %e numerar =RAFN> K tre-uie sa 4ie L1C,, pentru anii
e/alua=i@
3A6N 0lu de numerar din eploatare= .dob6nzi A pli leasin! A rambursarea
datoriilor/@
Se preiau din tabelul fluurilor de numerar pentru perioada de pro!noza Anea 3;
r6ndul P 4 0lu de numerar din activitatea de eploatare5 care se mparte la
r6ndul # 4 $otal ie1iri de lic7iditi prin finanare 5-
B. Rata 9n%ator3rii 1e termen me%iu :i lun& =rI> A trebuie s& fie ma4imum
.0; pentru anii e/alua=iG
%ste calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lun! si total active-
100 =
i
i
I
TA
TD
r
un+e 2
T7i0 total +atorii pe termen me+iu "i lung in anul i 8
TAi0 total acti!e n anul i 8
i. Rata %e actuali0are K este de ,;, folosit pentru actualizarea fluurilor de numerar
viitoare
unde:
r este rata de actualizare e!ala cu ;B .rCrata dob6nzii de refinanare 3#% .DB/ A
marja de risc pe ar .DB/ evaluat de ctre A!enie ca valoare medie 1i care va fi
reevaluat pe msur ce condiiile pietei monetare europene se sc7imb, se impune
introducerea unei aproimri unitare/
2. Valoarea actuali0ata neta =VAN> K tre-uie sa 4ie 1o0iti.aM
5ste calculata astfel
( )
VI
r
lt FN
r
FN
VAN
i
i
i
i
i
i

+
+
+
=

= =
< 1 9
exp
1
1"
@
5
1
0+i J flu de lic7iditi net din anul i@
0+i eplt C flu de lic7iditi din eploatare din anul i
<) C valoarea investiiei @
N. Dis1oni-il %e numerar la s4;r:itul 1erioa%ei %rEndul S , din ane4a, #, K Flu4 de
numerar L trebuie s& fie po>iti/ <n anii de pre/i>ionare e/alua=i Se preiau valorile din
r6ndul S din Anea 3; aferente perioadelor respective .$otal An1,>, $otal An 8/-
Dn aceast3 1arte a "emoriului 2usti4icati. se .or ata:a sBeet#urile %in sec7iunea
economic3 a Cererii %e 4inan7are # Ane?a $1 la Ane?a $E # 9ntocmite 1entru 9ntrea&a
acti.itate a solicitantului =acti.itatea curenta si acti.itatea .iitoareC inclusi.
1roiectul>.
11., Proiec7ii 4inanciare 1entru PFA =Ane?e C>
""
Progno>a <ncas&rilor Di pl&=ilor pentru anii 1, 2 Di * de implementareG
Progno>a <ncas&rilor Di pl&=ilor anii 1A) de pre/i>iuneG
2ndicatori financiari
Pro&no0a 9ncas3rilor :i 1l37ilor 1entru anii 1C , :i ) %e im1lementare
Se vor completa aneele #1, #2 si #E .vezi atenionarea de mai jos/ cu datele privind
fluurile de numerar .ncasri=plii/ aferente activitii a!ricole= productive =prestri
servicii, precum 1i cu cele aferente activitii de investiii 1i finanare- *etalierea se face
pe luni de implementare-
ATEN6IEO ,a r6ndul 4 *isponibil de numerar la sf6r1itul perioadei 5 acesta nu poate fi
ne!ativ n nici una din lunile de implementareF
ATEN6IEO *urata maim de eecuie a investiiei cofinanat din 0%A*( este de E ani de
la data nc7eierii contractului de finanare si prin ecepie, pentru investiiile n ac7iziiile
simple fr leasin! financiar de utilaje, instalaii, ec7ipamente 1i dotri noi, de mijloace de
transport specializate, precum 1i a altor mijloace de transport stabilite prin fi1a msurii
durata maim de eecuie este de 2 ani-
Pro&no0a 9ncas3rilor :i 1l37ilor anii 1#* %e 1re.i0iune
Se va completa anea #D cu datele privind fluurile de numerar .ncasri=pli/ aferente
activitii a!ricole= productive =prestri servicii, precum 1i cu cele aferente activitii de
investiii 1i finanare- *etalierea se face pe fiecare an de previziune-
ATEN6IEO ,a r6ndul 4 *isponibil de numerar la sf6r1itul perioadei 5 acesta nu poate fi
ne!ativ n nici unul din anii de previziuneF
In%icatori 4inanciari
ATEN6IEO Gn aceast seciune a Planului de afaceri, se vor prelua indicatorii, n limitele
stabilite de AP*(P n cadrul Studiului de 0ezabilitate pentru accesarea Msurii 121- Se va
evalua pentru anii 2, E, D si 8 de la data finalizrii investiiei 1i respectiv pentru anii 1?8
pentru proiectele aferente msurii 121- .n cazul investiiilor privind nfiinarea de plantaii,
proieciile se vor face din anul n care se obine producie=venituri conform te7nolo!iilor de
producie 1i a specificului proiectului/-
)ndicatorii se calculeaz n mod automat, cu ecepia <alorii investiiei care se preia din
3u!etul )ndicativ-
Limitele in%icatorilor care tre-uie res1ectate sunt urm3toarele
Valoarea in.esti7iei =VI> J valoarea total a proiectului fr $<A, se preia din
bu!etul proiectuluiG
Durata %e recu1erare a in.esti7iei =Dr> H trebuie s& fie ma4im 12 ani %ste un
indicator ce eprim durata de recuperare a investiiei .eprimat n ani/@
":
Rata aco1eririi 1rin 4lu?ul %e numerar =RAFN> K trebuie s& fie M1, 2, pentru anii
e/alua=iG
Valoarea actuali0at3 net3 =VAN> K trebuie s& fie po>iti/&- *isponibilul de numerar la
sf6r1itul perioadei .r6ndul 9H din anea #D 4 0lu de numerar 5 trebuie s fie pozitiv
n anii de previzionare evaluai-
ATEN6IEO ,a Planul de afaceri se vor ata1a tabelele din seciunea economic a #ererii de
finanare pentru Msura 121 ? Anea #1 la Anea #8 ? ntocmite pentru ntrea!a activitate
a solicitantului .activitatea curent 1i activitatea viitoare, inclusiv proiectul/-
">
Bibliografie
Cursuri Eficienta Investitiilor
www fonduri-structuralero
www cresterea!vi"erelorco#
"5

S-ar putea să vă placă și