Sunteți pe pagina 1din 139

Un vis indrhzne\

Unul dintre visurile cele mai indrdzne{e ale omului esle cu


siguran{5 acelzi de a se intoarce in trecut. peulru a-l schimba. a-l
corecta, sau cloar pentru a-l putea reveclea qi pirrcurge c1in trcltt.
CAte enigme nu s-ar dezvllui! Am puLea afla intr-o bunii zi cinr':
se gdsea in spatele lvllstii de fier? S-ar glsi comoara Templierilor?
Am qti ce i-a spus Jeanue d'Arc regelLri? Oticat'e dintre uoi, sunt.
sigur, ar pntea completa aceastl listl in func{ie de dorintele
qi frus-
trlrile sale.
Istoricii ar visa. in fala unei cetd{i sutli a uriui zicl de aplrare .
sd asiste la bdtdlii care s-au desfdqurat acolo. Allii ar dori rnai
degrab.l si pdtrundl secretele negocierilor cle pace purtatc illtre
marile imperii. Oanrenii de litere ar regirsi numeroasele opere
pierdute in naufragiul timpulrti, tragediile grecegti. r'ugitciuniie
templelor, ritualurile de iniliere din anticul E,leusis... Arti;tii ar
vrea sd apar[ in fata lor marile monumente ale trecutului distruse
de naturd sau, cel mai adesea, de prostia oamenilor. Cine n-a
incercat, in fafa templelor din Egiptul antic, s5-;i imagineze vt'e o
ceremonie fastuoasd sau vreo procesiune solernnS? Cine n-a visllt,
urc6ncl spre Acropole, sd regiseascd anticzt Atend din vrenurilc:
splendorii sale?
S-au realizat grandioase produclii ciner-natografice care ne,
permit intAhrirea cu Cleopatra in cir"rda scurgerii inexorabile a
tirnpului. Dar noi inlelegern foarte bine faptul cf, romancierii.
poefii sau cinea;tii nu ne pot oferi decit aproxin-ralii, conje cturi.
5
Frangois Brune
Documentele care ne-au par:venit din trecut nu sunt decAt
ni;te palide rimdgife, cdteva urme, prefioase intr-aclevrr. dar frag-
mentare. cand vedem cat de pufin ne-a rdmas din atdtea mari civi-
lizaf1i dispdrute, avem impresia cd uitarea, fdrd mild, invdluie totul,
Ei
totul dispare ca si cum nici n-ar fi existat vreodati. Aceasta este
valabil, intr-adevdr, atdt pentru neinsemnatele noastre evenimente
ale viefii cotidiene, dar qi de-a lungul timpului, pentru cele mai
mari imperii. Totul in aceastd lume pare a fi aspirat incetul cu
incetul de cdtre neant. chiar aceastd rerra pe care trdim va disp5-
rea intr-o bun[ zi. oare totul va fi atunci ca
Ei
cum noi nici n-am fi
existat, ca qi cum n-am fi suferit sau iubit vreodatd?
Ei bine, nu. Eu sunt convins cd nimic din ceea ce spunem,
facem sau gandim nu va dispdrea.
,,cici
nu este nimic ascuns care
nu va fi descoperit", spune Evangheliat.
Se pare cd oamenii de qtiinf5 sunt pe punctul de a atinge, cel
pufin parfial, aceste urme ale trecutului.
$i
atunci inchipuili-vd
imposibila, incredibila, fantastica lume de dincolo din visele voastre.
imaginafi-vd cr cineva a realizat intr-adevdr aparatul prin care
putem cunoaEte aceastd lume, ii putem vedea qi auzi pe oamenii
trecutului, in costumele lor, in mediul lor de viafd, ii putem privi
mi;cAndu-se, acfion6nd, adesea purtAnd bitdlii, qi toate acestea
,,de-a
binelea", cu accentul local, cu pronunfia caracteristicd epocii,
fdrd nici o eroare; nu va fi vorba despre o reconstituire, ci despre
evenimentul propriu-zis,
aidoma momentului in care s-a produs
in realitate.
Am intdlnit pe cineva care susfinea cd arealizat un asemenea
aparat. O persoand pe care o consider incd qi acum perfect cre-
dibil5, pe care am intAlnit-o de mai multe ori, care mi-a vorbit
despre aceastd descoperire fantastic[ fdr[ nici un fel de refinere,
cu toatd increderea, deoarece qi eu, la r6ndul meu, i-am inspirat
aceeaEi incredere. Este vorba despre un preot, ca gi mine, mai
precis un cxlugdr, om cu credin{d qi om de qtiinli in acelasi timp.
Ast5zi el nu mai este printre noi, a trecut in Lumea Cealalti.
I-a int0lnit pe cei pe care ii vdzuse qi ii auzise deja, sd spunem
I
Evanghelia dupd Matci. 10. 26.
Un vis tndrdzne{
oarecum
,,fraudulos".
Totugi.
,,nu ;i-a
luat secretul cu el", cum se
spune in romanele de scierLce-fic:tion. A lSsat indicii, documente.
dar acestea nu surrt accesibile. Sunt pdzite cu grij[. sLrb sigiliu.
puse la pdstrare intr-ttn loc ascuns. Am incercat in mai mLtlte rAn-
duri sd aflu ceva nrai mult clespre ele. Cu mijloacele mele modeste
am intreprins o anclietS.
Nu pot sf, vd prezinL aparatul. Nu l-anr vizut niciodatS. Nu
pot si vf, aduc dovezi irelutabile. Tot ceea ce po1 sf, fac, este sd vI
povestesc detaliat si cu toat[ sinceritatea desfd;urarea cerceti-
rilor mele. V[ voi prezenta plrerile
;i
indoielile Lrnora qi altora.
argumentele pe care cei rnai sceptici le invoci pentru a-qi susline
neincrederea. motivele pentru care obiecliile lor nu m-au convins.
O sd v[ povestesc intimplf,rile neplScute. inevitabile intr-o astfel
de intreprindere. surprizele care m-au asteptat.
Voi dezvzilui manevrele la care s-a recurs pentru discredi-
tarea actinnii gi. in final, vd voi explica motivul pentru care imi
susfin pdrerea
-
mai ales ciin cauza manevrelor care mi-zru stat in
cale
-
c[ intr-adev[r exist[ ceva ce inaltele autorit[ti ne ascuncl;
poate cf, o fac de altfel pentru binele umanitilii deoarece s-ar
putea ca o asemenea invenlie szi bulvelseze mecanismele socie-
tilii noastre.
Ancheta este intrucAtva o aventurd presirati cr-r viclequguri,
contradic{ii, entuziasm. Voi sustine in fata dumneavoastri pro-
pria-rni prirere. Fiecare cititor igi va former insir o opinie personalzi.
Mai doresc sd senrnalez laptLri cir nu sunt primrrl czu'c' scrie
despre acest subiect. Ar-r flcut-o
;i
allii cleja. in rrare parte ser-
vindu-se de notele
$i
documentele furniznte chiar de mine, lucru
subliniat cu onestiterte
Si
de ei inSiSi. clarr cu un o?rrec?lre nunriir de
inexactitzili grave gi Iegituri fanteziste. Trebuie sf, menliclnez aici
lucrarea semnat[ de Petcr Krassa' care, de exernplu, mI prezintd
cu o amabilir insisten[[ ca pro{'esor cle teoloeie la Sorbona. I se
pare firesc s[ fie aqa. Am predat intr-adevzir teologia. locuiam la
Paris, deci fusesem
profesor
de teolcEic la Sorbona; ipotezd nor-
'Pefcl
Krassa, Dcin Schic:l<sa/ isl vorherbcstitttntl, Itatcr [:rnetti.t
Zcitrntrschine ttnd das Cehcinrnis der Al<oslru-Chrottil;. Herbirr. lv{iincheu. 1c)97.
Frangois Brune
malA pentru orice
lar5
civilizatS, dar total neverosirnilS pentru
Franla. O astfel de ofens[ adusd laicit[fii este la noi pur qi simplu
.,de
neconceput"! Lucrarea a fost reluatd de un editor americatr.
cu aceleaEi erori, pe l6ngl multe altele qi mai ales o afirrnafie pe
care nu puteam s[ o accept fdri a reacfiona.'. Mai mult, cele doul
cirfi trateazd, acest subiect pe un fond ezoteric greu acceptabil:
delimrile doamnei Blavatsky, ale lui Rudolf Steiner, Edgar
Cayce, Baird T. Spalding etc.
$i
eu,la rAndul meu. am f[cut adesea
referiri la fenomene paranormale. Insuqi subiectul cdrfii impune
acest lucru. ins[ nu sub forma unui asemenea amalgam, nu ames-
tecdnd totul.
' Peter Krerssa, Futher Ernetti's Cltronovisor, the Creatiort and. Di.sa'
ppearance ct.f the World's First Time Machine, New Paradigm Books. 2000.
Jean Sider este prezentat aici ca un catolic fet'vent, cdnd el este de fapt ateu
convir.rs, prietenul meu profesorul Sentowski, care este german, este fdcttl
francez...
1,
,,T
atd, ajutd'-ml
!"
Era in anul 1964. Tocmai imi susfinusem licenfa in Scrieri
sacre la Institutul biblic clil Roma. Totu9i, mai mult decdt inter-
pretarea criticd a c[rfilor Bibtiei, mi interesa teologia
5i
rnistica
creqtir-rilor din Orient. Avusesem posibilitatea sd consult un mare
num[r de lucrdri la biblioteczr Institutului
pontifical pentru stu-
diul acestor traditii din Russicum; de asemenea. la Roma. am
studiat llumeroase mozaicuri bizantine. Am profitat de vacanlele
;colare
pentru a le contempla
pe cele de la Ravennzr. Mai trebuiar
sdvizitezinci un oraq celebru
pentru influenla bizantind:Vene!ia.
La terrninarea studiilor, inainte de a mi intoarce in Franfa, am
hotdr0t sd trec prin oraqul dogilor; fdcand autostopul, ca de obicei,
deoarece modestele mele resurse nu-mi permiteau o cdldtorie cu
trenul. Nu am regretat efortul f[cut'
VizitAncl insemnata abatie benedictind San Giorgio Maggiore.
am flcut cunoEtinfd, ca din intimplare, cu un c[lugir ciudat: phrintele
Pellegrino Ernetti. Acesta, la fel ca rnine, aqtepta vaporagul la
micul debalcader aflat exact in fafa m[nSstirii. Nu mai gtiu prea
bine cum am intrat in vorb[; fdrd indoialS,
prin vreo rentarci
adAnc filosofic[ referitoare la vreme sau la vapoare. Oricum, el a
ajuns sd rn5 intrebe, mai mult din politefe decdt cu vreun oalecare
interes, cu ce md indeletniceam
qi de unde veneam.
P[rintele Ernetti studiase ca
qi mine limbile vechi. Anr
inceput imecliat sd vorbim despre teologie
qi Scrierca sfAntS' l-ant
I'runEois Brune
impirrt5;it de indatd iritarea mea referitoare la nouzr tendintii
exegetici ce incepea sd se nzinifeste qi car:e astdzi s-a clovedit
triurlfdtozire. tenclint.l care constzr in golirea textelor'
-
chiar si a
Evnngheliilor
-
de orice continul concret. Povestirile rniracolelor
nu ar'f i decAt ficfiuni, ntetafore cu scop pedagogic. Chiar cuvin-
tele artribuite lui Flristos nu ar fi clecit creafii literzire tardive.
elaborate de cltre prinrele comunitdti. CAt despre grandioasa sintez:i
misticl a S{Antului loan. aceasta nll ar reprezenta dec0t o purzi
specula{ie. aparfindnd probabil
,,unui
crestin care scria grece$te,
spre sfArEitul secolului I. intr-o biseric[ din Asia in care se
infruntau diverse curente de gAndire ale lumii evreiesti si ale
Orientuh"ri elenizat" sau unui autor .,inflnentat de traditia legatir
de Apostolul Ioan". Citez aceste cuvinte dintr-un text mai reccni
decflt intAlnirezr mea cu pririntele Ernetti. dar sim{eaur inci cle
atunci cum evoluau lucrurile
;i
dovadzr ci nu md inselarl o
reprezinti citatul pe care tocmai vi l-arn prezentat
Ei
care se alli
irr oiiciala ..Traducerc ecurncnicd a Bibliti".' ..Ce am auzit. cc i.ul
vizut cu ochii noEtri, ce am privit
;i
ce arn pipdit cLr mlinile
noastre, cu privire la CuvAntul viefii"'. totrrl nu ar l'i clecit un
procedeu literar pentru a ne amdgi mai u;or.
Mare mi-a fost bucuria cAnd arn constatat c[ pirrintele
Ernetti imi impdrtisea inclignarea. Fdrd indoial6 ca sinceritatezr
pe care o descoperea in mine l-a deternrjnat atunci si aducd vorb:r
despre un aparat misterios care. al'fi putut si-i re ciucd la ticele
1;e
aceqti palavragii. Cum vaporul pe cale il a;tepta se apropia qi cu
plecam spre alt[ direclie, a acl[ugat grdbit:
,,Fiindcir
in curAnd vcti
preda intr-un important seminar, dacd aveti timp, veni{i s[ rni
vede[i mAine dupd-amiazd la rnln5stire . Vom putea vorbiin tihnl
despre toate acestea".
Toatd seara, am revlzut ?n minte detaliile acestei ciudatc
intAlniri si am inceput s[ e]aborez o serie de ipoteze clespre
t
NotLl Te,stontcnt,editia I 972. p. 289.
)
itttiiia Epistolii a ltri Ioqn.7.l.
t0
t-
,,T'atd,
ctjntd-md!
"
misteriosul aparat capabil sd distrug[ rezultate]e gdndirii at.ltor
venerabili profesori. A doua zi, atn luat vaporaEul
;i
anr tijutrs la
mlndstire. Am sunat pentru prirna oar[ la poarta de la intrzrre.
Dacd aq fi
;tiut
ce md aEtepta!
Biroul pdrintelui E,rnetti era o inc[pere spafioasf,. foarte
inalt[, situatd la parter, aproape de poarta mbn[stirii. De-a lungul
camerei se gdsea o imensS mas.l, robustd, din lemn masiv. Era
acoperitd de cirfi, aruncate in dezordine. Teancuri intregi se spri-
jineau
unele de altele. Masa era veche. se vedea, ca qi scaunele. cu
spdtar inalt, asemdndtoare stilului Ludovic al XIII-lea din Fran!a.
Ar li fost un minunat decor pentru o piesd de teatru; o repre-
zentalie at Fattst, de exemplu. Doar telefonul strica oarecum
echilibrul ansamblului. Dar aveam sd descopdr ci aparatul
juca
un rol foarte important in activitatea pdrintelui Ernetti.
Aceastd primd conversafie durd pe pu{in doui ore. Cred ci
pot s[ afirm ci a fost inceputul unei lungi pietenii. Nu ne-an.r
vdzut prea des, distan{a dintre noi fdcdnd dificile intalnirile. Dar
de fiecare datd trdiam totul in profunzime. Ne-am simgit de la
inceput de acord in majoritatea aspectelor esenfiale, de unde.
fird indoial5, qi increderea totalS pe care o avea in mine.
La drept vorbind, nu mi-a acordat aceastd incredere chiar
de la inceput. Dupd ce ne-am cunoscut rnai bine, dezvdluindu-ne
originile familiale, studiile efectuate, punctele de interes, am simtit
din partea lui o oarecare reticen[d.. Ezita sI abordeze in mod
direct subiectul pe care de altfel chiar el il adusese in discutie in
ajun
Ei
pentru care imi flcuse aceast[ invitalie. Poate regreta cleja
faptul cX fdcuse niEte dezvdluili prea pripite unui tAndr confrate,
simpatic (sper cd aEa mA considera), dar despre care incd nu qtia
aproape nimic. in sinea mea mb gAndeam cAt de impclrtanti trebuia
sI fie descoperirea despre ciire imi vorbise
Ei,
fdr:[ indoialS, cAt de
secreti. De aceea, inainte de a-rni dezvhlui acest mister. a dorit si
m[ cerceteze. Sau cel pufin asta am infeles eu mai tdrziu cd s-a
petrecut, atunci cAnd am derulat in minte toatl desfdsurarea
acestei intdmpldri.
11
Frangois Brune
A inceput deci prin a-mi povesti un episod extraordinar: care
ins[ ntr reprezenta ceea ce aEteptan-r eu. dar care constituia deja.
in sine. o descopelire [antasticS, absolut incredibil[. uluitoare. clar
totu;i autenticf,. In acea zi nu mi-a mai spus altceva, dar pentru
mine a fost suficient ca sd md intorc seara la hotel cornplet nducit.
Era deci in arnul 1952.La Universitatea Catolicd din Milano,
in laboratorul de fizic6" experimentalS. pdrintele Agostino
Gemelli
Ei
pdrintele Pellegrino Ernetti fdceau experiente asuprir
vocilor din cdntecele gregoriene. incercau sI elimine armonicele
pentm a vedeer dac.l pot obtine astfel un sunet mai pur. Lucruu cu
primele magnetofoane, care incd nu funcfionau cu band5, ci cu
fire. Acestea din urmd se rupeau in permanen!5
;i
atunci trebuia
flcut un nod, cAt mai delicat cu putin{5, pentru a nu altera sunetul,
dar care trebuia sd fie in acelaqi timp
;i
destul de rezistont. C)r,
phrintele Gemelli avea un vechi obicei, c[pitat de la moartea tatSlui
sf,u, devenit aproape un tic, un reflex automat: de fiecare clatd
cAnd se lovea de o dificultate, cAnd avea orice rnici plobleml,
exclama gindindu-se la tatXl defunct:
,,Ah!
tat5, ajut5-rn[!"
In ziua aceea, era 7J septernbrie 1952, firul se rulrsc..se clin
nou.
,,Ah!
tat[, ajutS-rnir!", lansf, apelul sdu obisnuit pdrinteler
Gemelli. Flcu nodul si nragnetofonul fu repus in functiune clar.
surprizd, in loc si se audd cAntecul gregorian, se auzi vocea tatilLri
pdrintelui:
,,Bineinfeles
c[ te ajut. Sunt intotdeauna cu tine".
Pirintele Ernetti imi povesti cAt de insplintAntat a {'ost
pdrintele Gemelli auzind aceste cuvinte. Primui gdnd a fost sd
inchidd imediat aparatul.
,,Haide,
trebuie sd continulm, sir vedem
ce se mai intAmpl[", a insistat p[rintele Ernetti.
$i
aceezrqi voce s-zr
f[cut auzit6, din nou:
'Da,
zuccone.nuvezi cd sunt eu?" De data
aceasta tonui era pufin ironic. Zuccone inseamn[
.,dov]eac.
bostan". Probabil o aluzie la faptul c[ in copil5rie Agostino fusese
carn dolofan.
Cred c[, rnajoritatea cititorilor au impresia ci ii introduc in
plind fic(iune. Ca in orice roman al genuluri care se respectd,
autorul trebuie sd-qi convingd cititorii ci este vorba despre o
T2
,rTatd,
ajutii-md!"
veritabild anchetd
qtiinfifico-polilieneasc[ qi cd tot ce poveste;te
el este adevdrat. Cu cdt cititorul va crede cele scrise, cr.r atdt mai
mare va fi pl5cerea autorului gi succesul sdu. Sunt conqtient cle
faptul cd ceea ce v-am povestit este incredibil. De asemenea. cred
cd oricdt aq incerca s[ vi conving printr-o simpl5 povestire, nu ag
reuqi dacd nu m-ag baza pe o literatur[ deja foarte bogatd asltpra
acestui fenomen, in diferite limbi. qi dacd nu a; ti constatat qi studiat
aceastd descoperire fantasticd eu ?nsumi de aproape cincisprezece
ani, aldturi de cercetStori cle prim rang din Europa
Ei
cele doud
Americi'.
Dar, in afard de cele povestite la prima intAlnire de pdrintele
Ernetti, nu am mai auzit niciodatl vorbindu-se despre asernenea
minune. Reacfia mea a fost deci imediati.
,,Dar
este ceva extra-
ordinar, trebuie publicat. este prea important..." NLl gtiu dac[ reac{iir
mea a ajutat la ceva, oricum aceastd intAm-plare a fost publicatd
mai tArziu intr-o revistd de ezoteris m: Astra'. iar pdrintele Ernetti
mi-a trirnis num[rul respectiv. Povestirea din revistd corespunde
exact cu cele aluzite de mine de la p[rinte.
$tiu
cd in prezentarea
acestui episod in diferite cdrti sau reviste au-ap[rut qi alte variante,
dar esenfialul nu a fost modificat cu nimic. In ceea ce mii priveste.
eu cunosc povestea spusd direct cle pirrintele Ernetti. Mi s-a obiectat
c5 revista nu are un inalt nivel gtiinfific. intr:-adevflr, aga este. in
paginile ei intdlne;ti qi horoscoape.
;i
reclame astrologice, unele
mai infailibile decAt celelalte, al:ituri de oferte pentru diferite talis-
mane. Constat totuEi cd prietena mea Paola Giovetti continud si
scrie aici articole
Ei
ii cunosc foarte bine sinceritatea
Ei
admirabila
munc.l depusf, ca publicist.
$tiu
cle asemenea c[ nu arn fost invitat
'
Frangois Brune, Les morls nous
ltttrlcnt,
edi[ia a III-a: Philippe Lebar-rd.
1993; in ccrlaboriire cu profesorul R6my Chauvin: A l'Jcotfte de I'au-dLtli,
Philippe Lebaud, 1999. A se vedea lucriirile semnate de; Monique Simonet.
Jean-Michel Grandsire, Roseline Ruther. Jean Riotte, Corinr.re I(isacanin.
Hildegarde Schilfer, Sarah Wilson Estep pi Vincent qi Chantal IIalczok.
plrintele Jean Martin, Yvon
;i
Mary,vonne Dray. pentru a nu cila clecAl
lucrdrile disponibile in lirnba francezi.
'
Astra, numdrul clin iunie 1990. pp. 90-91.
13
Frangois
Brune
decit rareori sir public ceea ce stiam i' reviste cu reputafie.
sericrase.
cred cr Dumnezeu
acfioneazr precum
torentele in mur.r{i.
cAnd existf, blocuri de stancd ce blocheazd
ttlbia torentului,
apele
trec, nirvainice. peste creste, unde iqi creeazd, alte vaduri.
Trebuie
stiut cd p[rintere
Agostino
Gernelli era doctor in
medicinzi
si, in acelaqi timp. specialist in fizica cuanticd.
De ase_
meneer. el a fost intemeietorul
universitdtii
catolice din Milano qi
a rimas rectorul acesteia timp de patruzeci
de ani, pand la moar_
tea sa (din 1919 pand in 1959). Era
Ei
preqedintele
Academiei
$tiinfifice
Pontificale,
ceea ce i-a permis
sd oblin[ foarte ugor,
impreund
cu pdrintele
Ernetti, o aubienld la papa
pius
al XII-lea,
pentru
a-i relata incidentul
Ei
a-i prezenta perspectivele
fantastice
pe care o asemenea descoperire
le-ar deschide pentru viitor.
Reaclia papei a fost pozitivd.
El a vdzut aici
,,inceputul unui nou
studiu qtiinfific
pentru
confirmarea
credinfei in Lumea cealaltd,,.
Toate acestea au apdrut de asemeneain
Astra gi au fost reluate
apoiin numeroase
lucriri pe care le-am semnalat in note. Deci nu
insist asupra acestui fapt decat pentru
a sr_rblinia cd publicarea
nLl
a fost urmat[ de nici o crezrninfire
Ei
cd phrir-rtele
Er.netti nu a
primit
nici o sancfiune.
cred astfel c[ nu se poate pune in cliscutie
autentici
tatea celor relatate.
in legdturd
cu pdrintele
Ernetti mai trebuie spus cd era un
veritabil
savant, avand o culturd uimitoare. Doresc
sr insist ceva
mai mult asupra acestui aspect deoarece
are implica{ii
serioase
asupra credibilit[qii
sale. Faptele prezentate
sunt intr-adevdr
incre_
dibile, de aceea vor fi necesare
numeroase garan{ii qi clovezi care
sI le susfin5 veridicitatea.
Specialitatea
de bazd a pdrintelui
era muzica prepolifonicd,
cu alte cuvinte intreaga muzicl
a lumii incepdnd
din
jurul
anului
2000 i. Hr., pand prin 1200 d. Hr.
prrintele
Ernetti era titularul
unei catedre absolut unice in lume, la conservatorul
de stat
,,Benedettcl-Marcello", din Venefia.
operele
sare, in 19g6,
numxrau
deja72 de volume
Ei
54 de discuri. Mi-a fdcut caclou cateva
dintre ele, printre
care un volum co'sacrat
principiilor
filosofice
;i
teologice
ale mtLzicll, confinand,564
de pagini!
prezjnLdaici
mai
t4
,rTatd,
a.iutd-md!"
ales cunogtin{ele legate de muzica egiptean[, sumerianir
qi vedici
si v5 asigur cd nu ezita s5 folclseascfl termeni tehnici egipteni.
sumerieni sau asiro-babilonieni.
Eu, care am studiat cAndva
aceste limbi, nu pot cle cat sd-l admirr. Datordm de altfel aceltria;i
autor qi numeroase alte stuclii, in special asupla cAntecului glego-
rian;in ceea ce priveEte interpretarea acestuia, el nu era deloc de
acorcl cu tradilia celor clitr Solesme-. Trebuie menlionat cir itrtt'-cl
auexi a uneia dintre lucrirrile szrle, p5rintele E,rnetti folosegte un
intreg dosar de scheme realizate de pdrintele Gemelli. cu spectt'o-
grante
de cintece gregoriene. Colaborarea lor nLl s-a lirnitzrt cleci
la experien{a clin Milano. Pe lAngd faptul cd .,avea
conclei", el era
diplornat in tizicd cuantici si sut-ratomicir, detaliu loarte irnportant
pentru a infelege mai bine valoarea cercetiirilor sale ulterioare,
Desigur. eu nu qtiam nimic din toate acestea in momentul in
car:e pirintele Ernetti imi povestea incidentul produs in prezellta
sa in laboratorul clin lVlilano. Totu$i. oricAt de extraoldinzrrii ar Ii
lost aceasth intArnplare, reacfia lnea entuziast[ l-a incr-rrajat filri
indoial[ sf, meargl rnai departe.
Mi-a explicat atunci ci in titnllul cercet[rilor sa]e cle acustici
realizate impreun[ cu pf,rirttele Gemelli. incepuse s[ se intrebe ce
puteau deveni toate aceste unde pe care noi le emitem
si
chiar.
pur;i simplu, cele cate ne constituie. cleoarece, in final, pentru
;tiinla
de astirzi nu exist[ particule solide, ntt exist[ fire cle pr af' ci
numai unde. Totul este undl. Or'. insista el^ in povestea Genezei.
Creafia este prezentatd ca un eiect al voinfei lui Dumnezeu.
eiiGnt. clar qi al cuvAntului S[u, altfel spr.rs ca o' emisiune de
unde. Pentru el, undele sonore nu erau de alt[ naturir clecAt
undele care constituie ceea ce noi nurniil,,n.tatetie". E,le prezinti
aceeaqi armonie, acelaEi
,.spectru
armonic". Pentru a fi mai siggr
'
Pellegrino M. Ernetti, Pritcil.ti.
filoso.fic:i
e te ologici della ntasica, EDI-
PAN, Roma, 1980. Cu o prefa{5 semnatl de abatele mdndstirii San Giorgicr
Maggiore.
2
A se veclea lucrarea pirintelui Ernetti: Storiu tlel canto gregoriatrt, edilitr
a III-a, 1990, sau Il canto g,regoriano qi Trattato gcnercrle di canto
5;rt'grtriotrtt,
ambele editate de cdtle Funda[ia Giorgio Cini. Vene(ia.
15
Frangois
Brune
ci nu deformez
cele gandite
cre er, voi cita
chiar
cuvintere
pe
care
le va forosi
cu murt
mai tarziu
intr-una
din rLrcrrr'e
sare
Ei
care
imi
,tJ:i:ffi:unde
cu ceea
ce ?ncerca
,a.
Ta
ru.a
,a in1"teg.
A.junsese
dedomen*,:,:,;i::r:,:;":T::;iliiHff
:#i";[:*l'lj;]
lgle-
e-lglenla1e
trSiesg
qi
sunt
vjtare
d"oo'.."
,rnt
tor-ate
diir
lnde --sonore"'
Vorbind
despie
regurile
de
armonie
care
concluc
undere
sonore'
er acraugS,
,,'cu
posibiritatea
de a extrapora
ase-
menea
reguli
asupra
i'tregului
uni,,".,
lccrntorm t irncuantice
si meca'icii
onduratorii)
noi
avem
;i ;r;;;*'.'#;;i;;.:
cere
mai
semnificative
ale muzicii,
in aceea
.i cr"uio,,ul
a dispus
ll"ili:T;..il::.1t'
armonie
,*.imi
astdzi
penrru
sunetcte
spec_
Nu incerc
aici
sii cremonstrez
c5 pirintere
Ernetti
avea
crrep_ tate
sd gAndeascd
astfel.
Vreau
doar
si reconstilui
cu aproxima_
fie
linia
gandirii
rll",-p-"rrru
u
f"r-ite ciritorurii*
i infereagl
mai
bine
demersurire.
voi
r"-u..u
totusi
c5 aceastS
idee
cre viatr ?n tot
universul'
pand
in ."t"
,,ul
,rrici
particut.lL^,ruteriei,
ie regdseEte
foarre
adesea
in
marturiit;
J"#;"";:
fosr
consi_ derafi
morfi gi
s-au
?ntors
totu;i
ta viald
2.
Aceqtia
s_air
aflat
in
elgg
trupului,
ag trecut
intr-o
artS
dimensiun"
pri"r.;"
tune.r
qi au
ajuns
intr-o
lumind
extraordinarr
unde
au int'rnit
lubirea
absoiuia.
estier
a1i"no-"r;;;;;
sr fie
.u'or.ur.
J" u,, public larg qi
studii
recente
arata
tot
mai rnurt
c5 nu s-ar putea
reduce
ra stdri
de conEtiinfd..modificate
or, iu,i
una
dintre
rnrrtLrrii,
printre
multe
altere
posibire:
,,vedeam' ,oir
a" parti.ri"*rt.
"n".gi"...
Plantele
rnere
din ghivece
iraoiau.-
natoiita
u."ri"ilnergii,
zrm sirnfit
prezenfa
]ui
bumner.;;;;;
ror in casd...
Am
i'feres
cd toatd
aceastd
energie
constituia
aievdrata
esen(i
a tutlrror
Iucru_ rilor
din viafa
noastrd
cotidiand.
cd
materiaritatea
lor
era
cu
murt
-----;-
or.
rru-'illegrino
Ernetti'
Principi
filost.fici e teolctgici
clella
ntustr:a.
op. cir.,
,n
".,
otii,li]HJffi:TM
(Experien{ir
ia Hora.ele
Morlii),
in englezs
NDE
t6
\s
t\
N
.\J
\g
,,Tatit,
aiutd'md!"
mai putin semniticativ[
decdt lumina
pe care o,con!ineau...
Totul
r:ispundea la vocea Lui sii il sl5uea in felul slu."I AE ad[uga faptul
ci aceea$i experienla
se regf,seEte la unii mistici, creqtini sau nu.
qi
c[ India cunoa;te dintotdeauna
tehnici care provoaci asemenea
percep{ii,
ryai
ales prin trezirea elementului
Kundalini''
^
intuifiile
p[rintelui Emetti corespund
deci poate unei reali-
t[[i de dincolo de ceea ce sirnfurile
noastre pot sesiza. dar totusi
unei realitali. Acest nivel al realitafii ar fi probabil cel al particu-
lelor elernentare.
insI atunci, continuAndu-qi
in fala mea firu]
ideii, p5rintele E,rnetti m-a f[cut s[ remarc cd la acest nivel al
realitilii, conform teoriilor
qtiinlifice actuale, nu exist[ timp, nici
spaliu. intr-un anume sens, trecut,
prezent, viitor coexistd, nu acum,
in timpul nostru, ci intr-un fel de zond in afara timpului. Deci.
dac[ s-ar putea atinge aceast[ zond., acest nivel de realitate.
ar
trebui sd putem regi-si tot trecutul
qi chiar tot viitorul' in calitzrte
de preofi qi, in mod particular, ca teologi,
perspectiva nu ne nrira
prsa tare. cleoarece aceast[ categorie a timpului
qi a spafiului
era
subiacenti
,,Sacrului"
in toate religiile, aEa cum foarte bine a ardtat
Mircea Eliade
$i
cum Dom Odon Casel a menfionat
pentru tradilia
iudeo-cregtinX.
insuEi misterul celebrdrii
euharistice,
liturghia, nu
este o simplI reprezentare
simbolic[ a morfii qi invierii lui Hristos,
si nici. evident. o nou[ moarte
qi o noud inviere in invizibil, ci o
pariicipur" real[, in orice loc
Ei
in orice motnent, la unica moarte
si la unica inviere a lui Hr istos
''
imi amintesc cd arn vorbit mult timp despre acest subiect
Ei
c[. zrsupra acestui punct ca
qi asupra multor altota, am avut aceleaEi
pireri,'exprimdndu-ne
amAtrdoi regretul c6 preolii^de
ast[zi nu
.unor. nimic despre misterul
pe care il celebreazS..Imt
mai aduc
'
Angie Fenirnore, Au-ctetit cles ttndbres, une bouleversante
Il('tcattl( ctt
en.fer srrite it L,rne I'lDE. Filipacchi' 1996' pp' 160-161'
.
Kuncialini
*
element in anatomia subtild a tantrismului
descris sub
forma unui qarpe, zeilil
;i
energie
-
toate impreunl
-,
pe care yo-qinul le
clihercazi prirr ltathirvogr
(n.
tr')
,
pentru
toate iceite aspecte, imi permit si recomand cititorului interesat
prima nrea carIe. Pottr qtrc I'homrne clevienne
Dieu., edilia a II-tr. Dangles, 1992'
t7
Frangois Brune
aminte cI ant remarcat faptul c[ cleqtinii din Orient, ortcldocqii. au
pdstlat cu fennitate asupra acestui punct traditia comuni. Si chiar..
in rnomentul in care ?n timpul liturghiei aduc laud[ lui Dumnezeu
pentr.u tot cee?r ce a flcut pentru noi, ei evoci intoarcerea gloriozrs[
a lui Hristos la sfArEitul veacurilor. A;a cum spunea unul cilntre
teologii lor, cu nlult inainte ca noile teorii gtiin[ifice s5 fie cunoscute
cle marele public.
,.Biserica
igi aminteqte de viitor".
Convins de crlitS{ile judec[tii
mele, p5rintele E,rnetti i;i
continud povestirea. Il interesa incleosebi trecutul. visa s[ asiste
la grandiozisele concerte de la curtea farraonilor. s[ asculte cdn-
tarea psalmilor in templul clin lerusalirn. sd audd in sfArsit rezo-
nanla corurilor antice din tragecliile grece;ti... in anul 1955, se
infiinlase la Conservatorul de stat
,,Benedetto-Marcello"
aceastf,
catedrf, de muzici prepolifonic5. al cirrei prim titular fusese chiar
el. Avea astfel posibilitatea sii intre in contact clr llllmero;i oarneni
de
gtiinlS
din toate
[[rile.
A inceput deci sir adune in
jurul
lui un
oarecare nuntir de savarrti pcntlu zi incercer s5 construiasc5 un
aparat capabil szi capteze undele venite din lunrea noastrd qi clin
istoria noastrd flrr a le aparfine in intregime, ff,rd a fi prizonie-
rele timpului si spafiului nostru. Acesta a fost cronovizoru].
-
Arn fost in
jur
de doisprezece cei care arr colaborat ?ntr-
un mornent sau altul la conceperea
Ei
construirea acestui aparat.
Erau Fermi gi unul dintre discipolii s[i, un
japonez
laureat al
Prerniului Nobel, un savant portughez (De Matos, dacd arn not.at
eu corect),
Ei
werner vorl Braun, foarte interesat de experiment.
-
Dar cum afi descoperit un lucru atAt de uluitor?
-
De fapt, din ?ntimplare: o idee foarte simpld, un fel de ou
al lui Columb. Trebuia doar s[ gAndeEti.
-
Deci si altcineva, intr-o bund zi, va face aceeasi clesco-
perire Ia rdnclul siu.
-
Nu! Este practic imposibil. Ar fi un noroc nemaipomenit.
-
Dar
^ce
captafi cu aparatul? Sunetul, irnagini?
-
Da. Insd nu era ca un fihn. ci ca o hologrami, in trej di-
rnensiuni, in relief. Personajele nu erall prea mari. Aproape ca
cele de pe ecranele teievizoarelor.
18
,,T'atd,
ajutd-md!"
-
in culori?
-
Nu, doar negru gi alb, dar in rni;care
Ei
cu sonor. Dal in
ziua de ast5zi ar fi posibild gi cLrloarea.
-
Puteali alege ce doreafi sd captafi szru aparatul funcliona
oarecum la intAmplare?
-
Nu, puteam efectiv sf, regl5m aparatul asupra locului
$i
epocii pe care le doream. lvlai exact, alegeau Lln personztj pe curc
cloream sf,-l urmdrim. Asr"rpra lui reglam aparatul
Ei
acesta il
urmzirea automat. cam a$a clllx procedeazd. ornitologii care prir-rci
inele la picioarele gdqtelor shlbatice seru Lrelzelor pentru a Ie
ulrn[ri deplasar:ea
;i
eventual a le proteja.
-
Asta inseamn[ cI imaginile pe care le obf ineafi erau cele
vdzute de personaj? Scenele captate erau prezentate prir-r prism:r
lui. din punctul lui de vedere'J
*
Nu, nici vorbl de aEa ceva. Noi il vedeam pe el. Fiecare
oj1-!],-" un tip de uncl[, o emanafie proprie. s[ zicem ca o semnit-
tur I sau ca amprentele digitale. Vg9e1- fiecf,ruia este cle asemenea
unic5. Se prrociuc acunr aparate care recunosc vocile. ma;ini care
nu se deschid decAt cincl aud vocea proprietarului. Irisul ochir-rlui
este de asefflenea cliferit cle la un individ la altul, ca si nu mai
vorbim despre ADN. Deci vedelr un personai qi il urmirim in
toate deplasdrile sale. in centrul sccuei rimAne doar el. Problenra
este in prirnul rAnd de a-l g[si. prin tatondri. Se regleaz[ apoi apa-
ratul pe unda emanzrtf, de personaj si acestzr il unlircste in morJ
automat.
-
Pe cine ati vaizut astfel?
-
Noi an-r dorit in primul rincl sii verif icinr clacii ccerii i:c
captarn era autentic. Arn inceput cle.ci cr-r o scenl destul de rcccntl'r.
despre care aveam docurnente suliciente auclic-r si vicieo. Anr reql:rl
aparatul pe Mussolini in timpul susfir-rerii ulrui discurs. Apoi. anr
mers inapoi in timp, pAnd Ia Napoleon. DacI arn in[eles binc cc
spunea. erzr discursul prin cerre anunfa abolirea RepubJicii sclcni-
sime venefiene qi proclamarea Republicii italiene. Am a.juns apoi
in Antichitatea roman5: o scen5 clintr-o piaf:i de frucie si lcgunrcr
din vremea lui Traiar-r: un discurs al lLri Cicei'o. unul dintr"e celc rnai
19
Frangois Brune
celebre, primul din cunoscfiele Catilinare. L-am vdzutpe orator si
am arzit faimosul
Quousque
tandem Catilina... Am admirat gestu-
rile, intonafia, talentul oratoric! Ce incAntare! Dar am impresia cd
pronunfia nu era chiar aceea;i cu cea care se inva!5 acum ?n qcoli.
Mi se pare cI el nu pronunfa sunetele ae separAnd cele dou[ silabe,
ci pur
Ei
simplu ca un a prelungit. Ne-am oprit apoi asupra unei
scurte tragedii antice, astdzi complet pierdutd. Ea nu era cunoscntd
decAt prin c6teva fragmente qi citate aparfinAnd unor autori ca
Probius, Nonius;i Cicero.
Quintus
Ennius este unul dintre primii
mari poefi de limbd latinS. Este perioada in care latina incepe sd
dep[qeascd stadiul de simplu dialect pentru a deveni o veritabilii
limb6 literarS, sub influenta alteia, greaca, dar pdstrAndu-qi desigur
autonomia. Thyestes se numegte aceastd pies[; a fost
jucati
la Rorna
in anul 769 i. Hr., in timpul festivalului Ludi Apollinare, care se
desfdsura lAng[ templul lui Apolo, cu pulin timp inainte de moartea
autorului.
*
$i
a{i putut reconstitui textul?
-
Am vdzut qi am auzit tot, textul, corurile, muzica. De
altfel, eu am publicat textul acestei mici tragedii.
-
Este fantastic, incredibil, minunat! Dar v[ rog sd-mi spunefi,
plrinte, cAnd m-afi invitat sI vd fac o vizit[, nu a{i fdcut-o doar ca
sa-rni vorbili despre
Quintus
Ennius. Spuneafi ceva
;i
despre
viafa lui Hristos. Ali reusit intr-adevdr sd ajunge{i qi pdni la El?
-
Da, bineinfeles...
- $i?
A urmat un moment de t5cere. F,zitare sau o scurtd recule-
gere inainte de a-rni face o dezvdluire? Pdrintele Er-netti con-
tinui:
-
Am incercat rnai ?ntAi s5 captdm Patimile lui Hr istos,
r.istignirea pe cruce. Dar nu era atit de simplu. in acea perioacl[,
existau destui crucificali. Ne-am gAndit atunci cd am putea sd-l
reperdm grafie coroanei de spini. Aceasta, credeam, se explici in
carul lui Hristos ca fiind legatd de acuzafia ce i se aducea de a se
fi proclamat rege.
20
,,Tatd,
ajutd-md!"
Din nefericire, aici, am avut parte de o surprizS. Coroana cle
spini nu reprezenta un element atdt de excepfional
;re
cit
credeam noi. Atunci am incercat sd ne intoarcern si rnai nrult ln
timp, pAnd la ultima Cin5. Aici am reuqit!
$i
din acel nronrent t.tit
l-am mai pdrlsit. Era in anul 36 era noastr[, iar aceste scer]e au
fost clptate in zilcle dc l2 si 14 ianuarie 1956r.
Am vdzut totul: qgolla de pe M[gula Mislinilor'. triid:rt'ea
lui Iuda, procesul. Calvarul. Iisus era deja desfigurat cind a fost,
adus ?n fata lr,ri Pilat. Arn urmdrit urcalezr pe Golgota, Drutnul
..
;
Crucii. Insa perioada medieval[ a deformat intrucAtva evenn.nen-
tele. adiugdncl qi episoade noi. Hristos nu a crazut niciodatl. dc
altfel nici nu purta intreaga cruce.
Ar fi fost mult prea grea. Nu ducea decAt bara orizontal[ pe
umeri, aqa-numitul patibulum. Picioarele ii erau legate de ale
celorlalli doi condamnali care au fost crucificali o datir cu cl.
Era complet desfigurat. repetd^pdrintele Ernetti. in urnra
flagelSrii, carnea ii fusese sfA;iati. in unele porfir-rni se vedea
chiar osul. Dar cum, conform legii roniane, condamnatul trebuia
si ajungd viu la locul execu(iei. solda{ii i-au cerut unui onr diu
mul[ime, zis Sirnon, din Cirene, si-l ajute.
Am urmf,rit sceua si in Evrrn ghelie . Dar acolo. piet:rtea a
fost uneori altfel interpletatai. Existd texte care alunci cincl le
citirl ne fac sd-l invidiern pe Sii-non clin Cilene petrtru rolul
jucal
qi sd ne dorim, in adAncul sitfletr-rlr-ri. szi fi pLrtut qi noi szi-l ajutirn'r
pe Hristos s5-;i duci cruccil. Numai ci Sirnon a fzicut totul c'ie
nevoie, a executat doar o pollrr.rcit a soldalilor.
-
E,pisodul in care Ve rortica
;tcrgc
fata lui Iisus l-a{i virznt'l
-
Nu! De altfel, a$a cum
;ti!i.
accsta nu existi in Evurtghelii.
$i
pirintele Ernetti i;i continul povestirea. Dar, firrd incloialii
cd fdr[ s5-Ei dea seam?r. nu mai vor"beqtc ia trecut. ILetriieste cu
intensitate cele vdzute. Vorbe;te la prezeut:
'
intr-o scrisoare aclresati Iui Don Luigi 13orcllo. in 199(). piirintclc
Ernetti a inclicat o datir unterioarir: l9-i-1. insir tretruie rtotat 1'aptttl cit dc le
ultimele mcle vizite, pirintele E,rnctti incepuscr sn aibd ezitlri asupra unor'
clate.
2l
FranEois Brune
-
Ajuns pe Golgota, Hristos ii priveEte pe tofi cei care il
inconjoard qi ii aruncr insulte. Se petrece atunci acelaEi lucru ca pe
Mdgura M[slinilor. Toatr fdptura celui chinuit emani o asemenea
mdre{ie incat tofi cei prezenfi, evrei, greci. romani, se trag inapoi
din fata lui, se inghesuie unul in altur si in cere din urmd se prd-
buEesc la pdmant. Rdmanin picioare doar Maria (mama lui Hrisios),
{oqn
Ei
celelalte doud Marii. LAngd cruce, nici Maria, rnama Lui,
nici Sfantul Ioan nu plang. celelalte doud Marii plang. Deci Maria
(mama)
nu era lacrimosa.
Existd cateva cuvinte care nu au fost refinute in Evanghelii.
De exemplu,la un moment dat, Hristos spune:
,,Aceasta
este ora
voastrd". Sunt cuvinte care se regdsesc, desigur, undeva in Evan-
ghelie. Dar Hristos le repetr acum. Aflat rdstignit pe cruoe, spune
ceva care sund cam aga:
,,Acum c5 sunt prosldvit,
ii voi atrage pe
toli la mine". cuvintele rostite de Hristos pe cruce reproduse de
Evanghelii sunt exacte. De fiecare datd cand vorbeEte, El priveqte
in
jurul
lui qi, atunci, tofi tac. chipul Lui exprimd durerea, dar
rdmAne nobil, hieratic. LJneori, textul Evangheliilor
aduce com-
pletdri sau prin atitudinea lui Hristos se sublin
jazd,
un anumit
sens. cdnd El spune:
,,Mi-e
sete!", de pild[, evreii l-au in{eles greEit,
crezdnd cr doregte sd bea. El se referea insd la o sete spirituali.
chiar spusese:
,,ii
voi atrage pe tofi la mine". Se gdndea
la setea
fafd de sufletele noastre. De asemenea, cdnd ii spune talharului cel
rnilos:
,,Adevdr
ifi spun cd astlzi vei fi cu Mine in Rai,,, eu aln
infeles cd Raiul despre care vorbea era El insuEi. Dupd celebrele
cuvinte:
,,Femeie,
iatd fiul t[u!,,gi
,,Fiule,
iatd mama ta!,,, El adaugd
adres0ndu-se
Sfantului Ioar-r:
,,Dar
ceilalli unde sunt? De ce m-au
pdrdsit?" Nu cred, adaugi pirintele
Ernetti, c[ Hristos a murit
gufocat, aga cum susfin numeroEi medici. Noi l-arn vrzut stand
drept, pAnd in ultima clipd.
De data aceasta, eu eram cel care t[cea.
pxrintele
Ernetti
imi respecta lini;tea. Apoi, curiozitatea mi-a revenit:
-
Ati vdzur si invierea?
-
Da! Insd este ceva foarte greu de descris. Era ca o siluetd.
o formd zdritd printr-o placd
sub{ire de alabastru iluminat. sau
22
,,Tatd,
ajutd-ntd!"
printr-un cristal... incetul cr-r incetul am vdzut aipoi tot restul viefii
l-ui Hristos, aparifiile sale clup5 inviere...
-
A rdmas vreo urm[ din toate acestea?
-
Da, am filmat totul. S-a pierdut relieful, evident, dar era
singura posibilitate sd pdstrdm o mdrturie. Astfel am putut sh-i
prezentdm gi papei o dovad5. Este vorba despre Pius al XII-lea.
Mai erau de fa!5 pregedintele Republicii, ministrul invdtdmAn-
tului de stat. membrii Academiei Pontificale...
- $i
ce s-a intArnplat cu acest aparat?
-
Este demontat, dar plstrat intr-un ioc sigur. in plus, am
depus planul lui la un notar in Elvefia,
;i
alte cdteva ?n Japonia.
Exist[, de asemenea, o copie si Ia Roma.
-
Dar de ce? De ce trebuie ascunsd o astfel de descoperire,
capabilS sd bulverseze lumea, sI reanime credinfa care, cztll peste
tot, incepe sd se piardd?
-
Aparatul poate czrpta trecutul oricui, in intregime, flrd
excepfie. Absolut nimic nu poate fi
linut
secret. Nu existd secret
de stat, secret
;tiinfific.
industrial, comercial, diplomatic; nu existd
viafd personalS. intr-o zi, am captat un grup de bandili care pregd-
teau un atac. Am alertat polilia, care a putut interveni la tirnp. Dar
lovitura ar fi avut loc. Aparatul nu minte. El poate, a;a cum a{i
spus, si bulverseze lumea, dal in asemenea mdsurd incAt pe unii
ii inspdimanti curnplit. Este o poarti deschisd spre cea mai teribild
dictaturd cunoscutS, vreodatd pe Terra. In cele din urmd, am cdzut
de acord sd demontdm cronovizorul.
-
Dar s-ar putea utiliza" fdrd a se dezvllui absolut totul,
pentru descoperirea unor elemente din istoria umanithtii care ar
putea fi ulterior g[site, de exemplu, prin sdpdturi arlteologice. Ar
exista astfel mrcar o dovadi cd acest aparat a existat cu adevirrat.
-
Deja am fdcut asa ceva, referitor la Manuscrisele de la
Marea Moart5. Se qtie cd a existat un cioban care, pornind in cZru-
tarea unei oi rf,ticite, a ajuns intr-o grotd in care a gzisit primele
texte. Cu ajutorul cronovizorului, am reusit si indicdm si alte
grote din
Qumran unde ar putea exista manuscrise. Americanii
chiar au venit aici. L-am primit pe arnbasadorul lor in Italia; am
23
Frangois Brune
senrr.rart un protocol prin care ei se angajau s[ pr-rblice aceste texte,
indicdnd
;i
sursa lor. Dar nll au fircut nimic. Lini;te totald!
-
Putefi totuqi sir-mi dali mdcar o idee referitozire la struc-
tura acestei masini care
,,citeste"
trecutul?
-
O si v[ satisfac aceasti pldcere. Este constituitd din trei
elemente. Primul bloc continea o rnullime de antene pentru a
capta toate lungirnile de undd posibile
;i
imaginabile. Antenele
erau f[cute din aliaje conlinAnd toate nretalele
Ei
erau unite intre
ele. Al doilea bloc replezenta un selector cetre actiona cu viteza
luminii. Se putea regla intr-un fel cle circuit inchis, stabilind locul.
clata gi persoana alese de noi. Persoana ela apoi ur mlritb peste
tot. In sfirqit. a treia parte era pllr;i sirnplu un aparat de luat vecleri
care permitea inregistrarea irrraginilor si sunetelor obginute.
*
V-a1i gAndit si utiliza{i posibilitifile fantastice ale unei asc-
rnenea descoperiri pentru explorarea universului, regldncl apa-
latul asuprzi unor lumi inclepdrtate sau a unui trecut indepirtat sau
iisupra amAndurora simultan / Un gen de proiect SETI, clar rnai
pufin costisitor;i probabil rnai eficient? Cu acest aparat miraculos
ar trebui sd ob{inefi nu numai dovada existenfei altor lr:rni locuite,
ci
;i
sd ie putegi vedea. si qtifi cum arati locuitorii lor, cum triiesc.
-
Nu!
in acel moment, chipul piirintelui Ernetti se lumin5. in mod
evident, asemenea perspectivd ii pl[cea
;i
?1 puse pe gdnduri.
*
Suntem abia la inceputul incercdrilor cu aparatul nostru.
Din nefericire, l-am demontat mult prea cur6nd, inainte de a
explora toate posibilit[1ile. Mai sunt necesare cAteva modificdri
minore. Ar trebui sd fie posibil. Am putea, de asemenea flrd
probleme, sd oblinem acum qi irnagini in culori.
Nu imi mai amintesc prea bine cum s-a incheiat prima
noastr[ intAlnire. Dar ceea ce mai qtiu incl este faptul cd in ziua
aceea ln-aln intors la hotel complet tulburat. CAt timp eram cll
pdrintele E,rnetti. il vedeam, il ascultam si forta lui de convingere
ficea ca tot ceea ce imi povestea sd mi se pard aproape normal.
Dar cAnd m-aln aflat singur, am inceput sd reflectez. Totul era
24
,rTatd,
ajutd-ntd!"
curat[ nebunie! Visasem oare aceasti intA]nire? Sau pdrintele
Ernetti era cel care avusese asefilenea vis, ca un savant nebun
cum gdseqti in benzile desenate sau in romanele S.F.?
Si
totuSi, dacl era adevdrat! DacI exista modalitatea de a-i
reduce la ticere pe toli farsorii care inventau viefi
,,autentice"
ale
lui Hristos, conform unor arhive
,,akashe"
la care ar avea acces,
dupS viziuni avute in tirnpul unor cIl[torii
,,in
Astral", dr-rpi rnesaje
primite prin intermediul scrierii automerte, dupi experienfele
transelor sau a mai qtiu eu cAte altele...
DacS exista. de asemenea, calea de a-i recluce la t[cere pe
tofi exegetii noii qcoli de la noi care ruineazl total valoat'ea isto-
ricl a Evangheliilor fdrd, ca vreun indiciu cAt de mic sd le poatl
justifica
elucubrafiile. Biserica se gdseEte din ce in ce mai mult
intr-o situafie suprarealist[. Ceremonialul a r[mas acelaEi, reuni-
unile exagerate, ceremoniile fastuoase. costumele. disirnulSrile.
invdfdm6ntul tradilional este repetat din cAnd in cAnd la cel mai
inalt nivel. in acte oficiale.
Dar, in realitate, teologilor, in imensa lor majoritate, nu le
pasd de nimic. Ei nu mai cred nici in ingeri. nici in demoni, niciin
miracole. Nu mai vdd in Evanghelil decAt povestiri tardive, foarte
indepdrtate de eventuala mdrturie a apostolilor'. Papa este din ce
in ce mai infailibil, dar credinfa se destramd la toate nivelele. Nu
este insd suficient s[ condamni abaterile a$a cum a incercat sI o
fac5 papa Ioan-Paul al ll-lea la inceputul pontificatului sdu. frebuie
sd se vinf, cu propuneri.
$i
nicidecum intoarcerea la SfAntul Torna
d'Aquino. Eu
Etiu
c[ existd de asemenea mici grupuri profund spiri-
tuale
Ei
t'ervente care nu se lasd antrenate de acest curent destructiv.
Sunt cei
,,pufini
r5maqi" despre care vorbegte adesea Scriptura.
Iat5, pe scurt, motivele pentru care experienfele p5rintelui
Ernetti m-au fascinat. M-am intors de mai multe ori la Venetia.
t
A se veclea, de exemplu, in traclucerea ecumenicir a Bibliei, Intrr.tclu-
cerea la Evanghelia dtLltd Ioan. De asemenea, la inceputul iicestei tracluceri,
rezervele forrnulate de cltre ortodocsi referitoare la acest subiect.
,,<
FranEois Brune
Am luat de mai multe ori acela;i vapora; qi am sunat la micufa
poartd,
discretr, a mSndstirii San Giorgio Maggiore. Am discutat
din nou ore in qir, despre cronovizor
;i
despre nenumdrate alte
subiecte. GAndurile noastre.se
armonizau qi amandoi simfeam
asta. Mi-a oferit cateva cdrfi scrise de el, iar eu i-am dat din cdrtile
mele. A citit Pour que I'hontnte devienne Dieu (,,pentru
ca omul
sd devind Dumnezeu!,)
Ei
Les morts nous parlent (,,Morfii
ne
vorbesc"
t).'Exista
intre noi un diarog viu asupra pioblemelor
Bisericii sau ale altor aspecte ale spiritualitifii, intr-o comuniune
de idei pe care nu o cunoscusem
de multd. vreme.
2
Apdrutd in limba romAnd la
(n. tr.).
Editura Enciclopedicd, BucureE tj, itg94
26
2
O gami de unde necunoscute
Dupd prima intAlnire cur pdrintele E,rnetti, am f[cut si eu la
randul meu unele descoperiri. in primul rand, am dovada ci cele
povestite de pdrintele
Gemelli privind vocea tatdlui sru auzitd pe
banda de magnetofon in l:rboratorul de fizicd, experimentalr clin
Milano, in prezenla pdrintelui Ernetti, sunt posibile. Desigur ch eu
nu am fost prezent Ia fata loculr,ri in momentul proclucerii feno-
menului
Ei
nici nu am putut sd-l inlr eb nimic pe papa
pius
al XII-lea
pentru a md asignra ci cele zrfirmate de pdrintele Ernetti sunt
exacte. Dar, in prezent qtiu cd l'enornenul prin care vocile celor
decedafi se imprimi pe bancla rnagneticr a unui magnetofon este
confirmat astizi de mii de experimentatori
din intreaga lume.
Astfel de voci pot fi anzite de asemenea la difuzoarele radio sau
la telefon; chipul persoanelor respective pot apdrea pe ecranele
televizoarelor etc. Ansamblul acestor fenomene poart[ numele cle
transcomunicare
instrumentald sau TCI. Adevhrate studii stiin-
fifice
sunt in curs de derulare asupra acestui subiect in numeroase
fdri.
Am intilnit eu insumi cei rnai importanfi cercetdtori in do-
meniu, atat din Europa. cat qi din America de Nord sau de Sr-rcJ.
si
nu am nici o indoial5 asupra realit[tii faptelor. Referitor la acest
prim aspect, pdrintele Ernetti este deci perfect creclibil.
Se produce deci un fel de emisie, cle proiectie a unei forte pe
care nici simturile noastre
Ei
nici aparatele nu o pot detecta, l'or-ti
care imprimd mesaje pe banda rnagneticd, formeazh chipuri sau
27
7
Frangois Brune
peisaje pe ecranele televizoarelor, intervine direct la telefon sau
la calculator, acfioneazd uneori chiar direct asupra imprimantei.
fdrS a trece prin calculator etc. Forfa, pe care nu
Etim
cum si o
denumim gi nici in ce consti ea, este totugi prezentl. ii vedem
efectele.
$tiu
cd termenul de
,,undI"
ii
Eocheazd,
pe cercetitori.
dar il voi folosi totuEi destul de des deoarece nu am g[sit altui
pentru moment. Undele radio existau deja cu rnult inainte ca noi
sd
Etim
s[ le captdm sau sX le producem. Existd. se pare. si alte
unde pe care noi nu
Etim
inci sd le producem in mod voluntar,
nici sd le mlsurdm cu aparatele, dar c[rora aparatele pot cleja sI
le inregistreze efectele. Aceste efecte exist[. Nu le mai putem
nega. Undele sunt in mod cert emise de cdtre fiinfe inteligente gi,
in imensa majoritate a cazurilor, ele nu pot fi produse de fiinte
umane care tr[iesc in prezent pe P[mAnt. Din contextul lor reiese
cd sunt emise de cei decedafi. Nu pot sd redau aici intreaga de-
monstrafie care este necesard. Pot doar s[ fac trimiteri la diferite
lucrdri citate in note, fdrd a mai pune la socoteal[ multe altele in
diferite limbi. Cel care declarl apriori:
,,Stiti,
eu sunt o persoan[
rafional5. Nu pot sd cred astfel de povestiri" di dovadi pur qi
simplu de blocaje psihologice profunde care nu au nimic rational.
Adev[ratul rafionalist este prudent, sceptic chiar apriori. in fafa
unui fenomen excepfional, dar nu rhmAne complet blocat. Este
deschis, curios sd afle totul. Sunt convins, si experien{a o dove-
degte, cd este suficient sd studiezi cu pu{ind seriozitate aceste feno-
mene pentru a ajunge la aceeaqi concluzie. Aq ad5uga, de altfel,
cI desi nu dominlm aceste unde, existd totugi progresele recente
ale tehnicii care ne permit sd captdm mesajele care ne sunt trimise
din Lumea Cealaltd gi sd elimindm, in cele mai mlrlte cazuii, alte
ipoteze.
Existenfa acestor
,.unde"
fiind in mod categoric stabiliti, ne
este mai uqor sd acceptdm un anumit numdr de dovezi care pAni
acum pdreau rodul unui delir sau al unei halucinafii. Le-am adunat
din surse foarte variate, dar care conduc la aceeaqi concluzie.
Uneori a fost vorba despre experienle mistice. creqtine sau nu.
28
O ganrd de unde necunoscute
fenomene dezviluite
prir-r intermediul ttnor tnediumuri, povcstiri
ale unor persoane ajunse la hotarul morfii.
Retrd.irea trecwtwlui
IatS un prim exemplu pe care cred c[ este bine s[-l prezint
pe larg.
Pierre Monnier este un tAn5r ofiteri cd,zut pe frontul de la
Argonne in anul 1915. DupI sfdrEitul rdzboiului. ffrarna lui a dorit,
impreund cu un fost prieten al fiului s[u, sd efectueze un fel de peie-
rinai la locurile unde b.liatul fusese ucis. Pe cAnd incerczitt amAndoi
sd regdseascd locul cxaCt in care sc pclrcctlse dralna. doaltttta
Monnier, fiind atrasd in mod misterios, a pornit singur[ intr-o a]t[
clirecfie, impotriva indicaliilor ghidului siu. Dar dupI cateva clipe,
acesta a urmat-o, spundndu-i:
,,Avefi
dreptate, aici este locttl".
Pentru pLrlin timp, doamna Monnier avu o impresie ciudatir:
i se p6ru c5 vede qi aude ceva din b[tilia in care pierise fiul ei. Mai
t6rziu, fiul ii va confirma prin
,,scriere
automat5" realitatea pe
care ea o triiise:
,.RdmAne
intotdeauna o
,,imagine de ne;ters> a
intarnplsrilor din trecut... daci qti{i s[ o vedefi, un fel de
<cliqeu"
al trecerii noastre r[mAne vizibil pentru ochii spiritului. Afi triit
uneori asemenea stiri, le-a{i consitJerat drept halucina{ii, dar sunt
absolut reale
,
qi dezv5luite vou[ in mod excepfional... Pe cAmpul
de bitilie au rlmas umbrele uoastre! Inc[ se mai aud iragmente
dii fa Marseillaise; drapelul flutur5... dar sunt doar imagini pru--
lungite qi nicidecum o realitate obiectivd. Astfel de fenomene sttnt
incd necunoscute de ceitre
;tiinlzi
voastrd: totu;i. ele au fost con-
statate de <vizionari>, fiinle care posecll o structurir spirituali
deosebitS; tot ceea ce atinge cliversele unde de care suntefi in-
conjurafi las5 acolo o inragine veqnic[: o fotografie... Ve{iinfeiegc
asemenea procese intr-un viitor destul de apropiat". Pentru raIiune
este greu s[ accepte aceste explica{ii.
Doamna Monnier nu a perceput undele bdtiliei ca pe un
amestec contuz
$i
inform, deci toate undele amestecate, ci ca pe
29
FranEois
Brune
derularea
u.'i firrn. Dar
;i
asllpra
acestui punct,
fiul ei ii cii o
explicafie:
,,voi vd gdndili
la *ultirnea
cle scene care s_au pe_
trecut i' acelaqi loc. Este evicit--nt
cr procesul
vr este necunoscut:
este vorba
despre
o varietate
cie terepatie.
pe c're as n'mi-o nra-
teiial5.
intre unde
;i
unde. care clecra'EeazI
asernenea
unui resort
tabloul
oarecum
stabilizat:
el se pu'e in mi;care,
stimurat
cie u'cre
analoage
celor care l-au scdldat cand s-a formart..
creiereie
,oastre
su't cr o ca'te uriasa cu i'ragi'i.
cir.eilr ii pureti
rds|oi pagi'ilc
una dr-rpd alta; nu apare nici o confuzie
in aceastr i'gr.irndclile
de
irnpresii
'rultiple,
iar voi le putefi
face sd r-einvie
fie-care pe rdncl
atunci
ca'd dori{i. Acelasi
lucru este valabil gi pe't*r <creierul
naturii>,
dacb pot risca un astt-el de eufemism;
impresiire
sunt inre_
gistrate,
ele pot fi readuse
succesiv
la o viafd pa,nanr"uscd,
dar
apte sa se repete
atat de des cat vor fi cerute...
Acelagi
lucru este
valabil
pentru
sunete, voci,
aperuri, porunci,
cantece
Ei
fanfare,
zgonrot
de paqi.
zrangdnit
de arme etc. [,e puteli
da o actualitate
completd
in amintirea
voastrd. <creie.ri
naturii,
i;i arninte;te qi
el, iar moleculele
sorore
se mobirizeazr
cri' nou i' spa{iu
ca
;i
in
voi."I
un ultim detaliu:
aceste explicafii
dateazd.clin
anul 1g1gl
cateva
cazwi aseniin[toare
sunt cre altfel cerebre
?n .rome_
niul para'ormalului.
Unul cli'tre
cele mai cunoscute
este flrd
i'doiali
povestea
a cloi englezi
cale au crezut cd au ?ntarnit
fan-
toma regi'ei
Maria Antoanet'i'parcul
de ra versaiiles2.
Dar ruai existir i'ci r.rurte
artere. Astfer, la sucr de creta. se
inalld
ruinele
unei vechi fort[re[e
venetiene,
i' locul numit
Frango
castelli.
(Jr,
mai mur{i ,nartori
demni
de increcrere
sustin
cd au verificat
ei ?n;i;i
un fenomen
bine curoscut
de locuitorii
clin
regiune.
Primdvara,
in tir'pul
rrslritu.lui
sau al apusulni,
dacl te
apleci pLrfin.
aproape
cle nivehil
sorului,
suslin ei se vede ieqincr
dintre ruine o arnratzi ?ntreagd
echipati
cu pratoqe,
cdgti. scuturi si
l5nci.
Sunt numiti drosuliti,
adicx
,,oamenii clin rour.."
poti
sii treci
' l",erres
tle
pierre,
vor. I. Fe'ra'd
Lanore, pp. 3g7-3gg
9i
394-396.
'A se vcclea excerentrr
stucliu scmnat de Jeun Senelier, I-e My.s1[ys
6111
petit Trianttn,
utle t'isi.ctrt. duns Iespace-te,tps,
Berisa'e. r9()1 .
30
O gnnrii de unde necunoscute
printre ei fdrd sd-i deranjezi gi tiirir sd f ii incomodat lzr rAridul thu.
Imaginea lor nu dispare in general atenudndu-se lreptat, ci in
straturi, incepAnd din partea de
jos.
Mai intii dispar picioarele.
apoi platoqele, cdEtile; la sfArqit, nu se rnai vircl decAt virlr"rrile
l[ncilor'.
in acest caz, unclele par legate cle lclcr.rl uncle a avut loc eve-
nimentul,
gi
nicidecum de timpl in unele circumstanle. ele pot fi
sesizate la multd vrenre clupi eveniment. Exist[, cle aserncne a.
;i
alte mdrturii de bdtZrlii percepute la mult timp dupd tcrminarea
luptelor. Aceste unde par sd sufere nneori Lln ugor decalaj in spafiu.
Luptele-fantom[ se pot astfel desfdqura in inaltul cerului.
Pierre Monnier insistzi in mai multe rArrduri aslrprzl f'aptr-rlui
cd
,,vizior-rarii"
sau mediurnurile pot si pelceapi perl'ecl erceste
unde. C G. Jung. care avea o bur-rici din partea marnei qi o fiicl
nrediumuri, se pare cir ar fi triit ceva asemzin[tor in anul 1924,
cAnd, intr-o seard de prim.lvari. la Bollingen. aflat intr-o stare de
afipeal[, a auzit si a vizut un grup de tineri, imbricati in negru ca
tirranii in zilele de sdlbiitoare. AceEtia treceau pe ldngl conacul
sdr"t vorbind, rdzAnd
Ei
cAntAnd. ?n sunetul unui acorcleon. A cleschis
feleastra qi obloanele de douf, ori. dar nu a descoperit decit
,,noapteer
lurninati cle lund qi o linigte mornrAntald". Or, furtr-adev[r, in
Evul Mediu, acest loc era un puuct de trecere pentru gmpurile de
mercenari care se deplasau din Elvefia la Milano, sI se angajcze
in armatele striine.
,,Putea
deci s[ fie vor:ba despre una dintre aceste
coloane care se organizau in fiecare an, in nrod regulat primiivara.
qi care, prin cAntece si veselie, i;i luau rdmas-bun de la tara lorr.
Mi se pare, intr-adev[r. cd mecanismul care permite unor
persoane sensibile s[
,,vad5"
sau sir
,,and6"
ceea ce noi nu vedem
Ei
nici nu auzim. corespunde cu ceea ce ne spllnea Pierre Monnier.
E,ste absolut remarsabil faptLrl ci. in cazul tririt de C. G. Jung. el
ii vedea pe tineri trecAnd atunci cAnd lerestrele si obloanele erau
'
Lonis Pauwels gi Guy Rreton. Nouvelles llistoires extrnordinuircs.
Albin Michel. 1982. pp. 131-141.
'
C. G. Iwg Ma i,ic.
(iallir-nard,
1973, pp.266-269.
31
FranEois Brune
inchise. Aceasta inseamnd cd numai cu
,,ochii
minfii", cull spune
Pierre Monnier, adicd datoriti facultdlilor cor:pului sdu spiritual
(subtil. eteric, cum doriti s[-i spunefi), putea s5-i vadd defilend pe
tinerii mercenari. De fiecare datd cAnd incerca s5-i vadl cu pro-
priii ochi, deschizAnd ferestrele, nu observa nimic. Corpul siu
spiritual gisindu-se fdr[ indoiald ]a acelagi nivel vibrator cu ima-
ginile din trecut, doar el le putea vedea.
E,ste deci probabil cd oricine altcineva. in acelaEi moment si
in aceeagi camer5, n-ar fi vdzut nimic. Dar se poate ca un aparat
de fotografiat sd fi putut capta ceva, deoarece in zjua de astdzi se
cunosc exemple in care p.9 o peliculd foto au apdrut chipuri sau
siluete pe care nimeni nu le vlzuse in momentul executdrii f-oto-
grafiei'.
Mecanismul acestor percepfii pare s[ permit5 intAlnirea cr-r
evenimente trecute, chiar pe locul unde acestea s-au petrecut, a;a
cum tocmai am vdzut, dar uneori
;i
in afara acestuia. Anumite
mediumuri sunt in legdturd cu un
,,ghid",
o entitate, un spirit din
Lumea Cealalt[ care le asistd qi le face sf, vadl lucruri sau le
transmit mesaje. Adesea, mediumul spune
,,mi
se aratd" asta sarr
asta,
,,mi
se spune" cutare sau cutare lucru. Comunicarea intre
mediurn
;i
acest ghid trebuie sI treacf, printr-un suport material,
insd avAnd un nivel de materie pe care altii nu il percep. Alteori,
qi pentru mine asta este;i mai interesant, mediumul pare
,,a
vedea"
Ei,,a
auzi" in mod direct. Pare c[ atunci el poate vedea,,la distanfi".
$tiu
cd adesea un medium, chiar firl ca el sd-;i dea seama,
nu face decdt sd vad5, prin telepatie cu clientul sdu, ceea ce acesta
are in minte. Dar, chiar
Ei
atunci. el percepe undele" Mai mult, se
pare de asemenea c[ adesea el poate s[ vadi ceea ce clientul s5u
nu a vdzut incd niciodatl, qi nici nu a auzit. Altfel spus, ar exisla
poate unde remanente. unde ale trecutului care ar r[rnAne in
locurile unde s-a desf[qurat evenimentul. cum se pare cd este cazul
bdtiliei percepute de doamna Monnier;inseamnd cd oricine, chiar
'
A se vedea. printre multe altele, Cyril Perrnutt, Beyonrl the Spectrtutt,
1 983.
32
)une
tual
-l
^-
.
l,l
)l'o-
szi
u
na-
t-i
rat
SC
lu
3-
O gamd de unde necunoscule
dacd nu este medium, ar putea in anurnite circumstanfe exceplio-
nale sI perceapd astfel de unde. De exemplu, undele drosulililor,
care nu sunt percepute decAt in anumite perioade ale anului si la
anumite ore, probabil favorabile datorit[ unui nivel de tempe-
raturd sau de urniditate deosebit.
Mai existd de asemenea
qi alte unde, sau aceleaqi, care nu
sunt percepute decAt de mediumuri qi atunci fdr5 legdturd cu
spafiul, distan!a neavAnd irnportan{d. Cronovizorul capta undele
corespunzand unor evenimente care se produseserl foarte departe.
Pdrintele E,rnetti nu avusese nevoie de aparatul sdu la Ierusalim
pentru a capta Patirnile lui Hristos.
Amintirea aiitorulwi
$i
mai de necrezut pare a fi faptul c[ aceste unde pot ti
captate, in anumite circumstanfe, inaintea evenimentului care le-a
produs. In anul 1574. cinci soldafi din gardir. la Utrecht, au vitzttt
la orizont pe la miezul nopfii o lupt[ cumplitd care de fapt aveit
sd se desfigoare abia dupl doudsprezece zile. Descrierea fdcuti de
aceqtia a fost atAt de precis[ incAt nu exist[ nici o indoial5 asllpra
celor vdzute. Trebuie notat doar faptul cf,, in acest caz. undele
percepute anticipau evenimentul, insl exact in locul unde acesta
urma sI se producX. Este vorba deci despre unde percepute flri
leg[turd cu timpul. dar bine localizate'.
inleleg totu$i c[ nn astfel de caz. tzolat qi foarte vechi, nu
este suflcient pentru a convinge pe toatd lumea. Dar rnai avem
Ei
alte exemple. mai recente. Maica Yvonne-Aimde, de la mlnlstitea
din Malestroit, in Bretagne, avea viziuni care nu erall legate nici
de spafiu, nici de timp. Indrum[torul ei spiritual a intuit impor-
tanfa acestor viziuni
Ei
i-a cerut
.,in
nutnele sfintei supuneri" sI-i
redea totul cu fidelitate. Majoritatea povestirilor sunt plstrate
sub forrnd de scrisori pultAnd qtampila pogtei. Deci nu existd nici
'
I-ouis Pauwels
Ei
Cuy Breton. op. cit., p. 141.
u
a
3
I
33
Frangois Brune
o indoial5 asupra autenticititii fenomenului. La 29 septembrie
1923. de exemplu. ea scrie in post-scriptum-ul unei scrisori aclre-
sate indrumitorului sIu spiritual:
.,Vzri! am uitat sd v[ spun despre un lucru bizar... in tren, allt
:rdonnit qi
am avllt un vis cir-rclat, dac[ pot si-i spun aEa... estc
vorba mai degrabd clespre ceva trist
Ei
itni este foarte gleu s[ vl
redau totul! Eram clluglrild qi cil5toream. Purtarn straiele Orcli-
nului augustinian gi vedeanr avioane care arllncau niste cilindri
groqi peste trenuri. peste giri. distrugAnd qi incendiinci totul.
Vedeam b[rba1i ?mbrircati in verde, urcAnd si coborAncl clin tren:
ai fi crezr-rt cd sunt uniforme militare, diir cu toate acestea nu
semdnau cu solclatii nostri. M-am ttezit brusc. Trenul se oprise..."
Trebuie si precizim cd in momentul in care ?;i aqtenrea
gAnclurile pe hdrtie. maica Yvonne nu fusese incf, adnrisir clefinitiv
la mirnrstirea clin Malestroit. Or'. surorile augustiniene sunt con-
templative
Si
deci. in mod normal, ele nu c5lzitoresc. Accst ..vis"
nu era in nt:isurii sai-l iric0nte prea tale pe confesor. Mai trebr-rie
remarcat c[. in anul 1923, armata german[ incd nu adoptase pentrLl
uniformele militare celebra culoare. Ne-am putea gincli. clesigur,
cf, aceastd viziune, autenticii de altfel, este mai degrabfl compusii
din imagini generale mai mult sau mai pufin reprezentative ale
viitorului, f5rd a corespunde ins[ exact unor evenimente locale
precise. Dar nu acelaEi lucru se poae spllne despre episodul urmdtor.
La25 martie 1929. ea ii scrie indrumdtorului siu spiritual:
,,in
aceastd noapte am avut un vis ciuclat. De <Iata aceasta.
mi ?ntreb dac[ nu cLrmva sunt pe
jumdtate
nebun[. M-am virzut
in fafa cliniciir, ir.tconjuratf, de mai multe cdlugdrile. Pf,rea a fi o
zi de sft'bitoare. era o vreme irumoasS. Aveam prinse pe piept
patru sau cinci nreclalii, prir-rtre care si Legiunea c1e Onoare. Erant
in rnijlocr"rl cilug[ritelor qi parcd eu eram starela lor. Un ofiler cu
grad inalt a venit spre mine sI mi salute. O alth cirlug[ri[d plrrta
si ea o nredalie. O voce foarte tAn5r:i spunea in spatele meu:
I
Ai.rgustinele sunt.
ies cleci din nrirnislit'e, clar'
in acela5i tiurp. contenrplativc si ospitalicre. Elc nr,r
ingrijcsc bolnavi in incinta acesteia.
34
O ganrd de unde necunoscula
<Ascultd-mb cu aten[ie, Yvonne-Aimde. I'iinclcti miti tiirzitr iti r,e i
aminti toate acestea si vei fi puternicd. Ascultii>..."
Totul s-a realizat. Scetra a fost chiar filmat[. La 7 auur-tsl
7949, clinica m[n[stirii a prirnit Crucea de i{irzboi. Generalr-ri
Audibert i-a innrAnat-o maicii Yvonne-Ainrde. deo;rrece intre tirnlr
devenise stare{a mlnlstirii qi conducea Ordinul Augtrstinc)lor.
Toate cfluglrilele erau adunate in acea zi. Maica Yvontre-Aimdt:
purta deja cinci decorafii pe piept, intre care se afla
;i
i-egirrnca
de Onoare pe care generalul de Gaulle i-o intlrAnasc la Vanncs.
in22 iulie 1945. Cu cea primitir la 7 august 1949 (l(ing's Vlcclal
englezi), avea in total
qase rnedalii. Sorii l\4zrrguerite Tor-iirr al l'osi
de asemenea decorati in aceea;i zi. penttu lnullcul clepusl la
clinicir. Deci totul s-a petrecut exact a$a ctlm ea vdzttse'.
Viziunile despre viitor apar{inflnd nraicii Yvonne-Airn6er
trebuie firrd indoialI puse al[turi de cele ale persozlnelor saivate
de la moarte, vreau s[ spun ale unor oetmeui care
5i-au
picrclut
pentru o clip[ cuno;tinfa
qi care. in acest timp, au triiit o expe-
rienlh extraordinar[ la hotarele mortii (EHM). Intr-un anume
moment, ei
Ei-au
rev[zut intreaga viaf5, viafa lor ttecutit.
Dar s-a intAmplat ca unii clintre ei s[ aibi ceea ce am puteil
numi ur.r
,,f1ash",
scurte viziuni asupra propriului viitor. Voi arninti
aici un caz. unul dintre cele mai caracteristice de acest tip. il
preiau de la Kenneth Ring, o personalitate printre cercet[torii in
materie. E,ste vorba despre un englez in vArstir de zece ani, ttans-
portat de urgen{5 la spital, in anul 194I, sttlerind o crizra acut.l cle
apendicitd sau de peritonit5
-
nu-s,i rnai aminteEte prca hine. in
timpul convalescenfei. i s-au infflgi;at fel de fel de arnintiri ciuciate.
Ciudate pentru cd se refereatt la viitoml sziu. Dupi rnulli ani.
trdind in America pe atunci. a povestit cele trdite. Voi prezenta
aici doar esenlialul, legat cle subiectul nostru.
,.irni
amintesc foarte clar c[ stirteant pe un scaun de uncle
putearn sir vdd doi copii
juc0ndu-se pe
jos
in fata mea.
Si
ett
;tiam
I
Retr6 Laulentin. Prddictictns de Soeur Yv'onna-Aintfu cla Malestroit, o
EIL. 1987, pp. 50
ei
69.
35
FranEois Brune
cd sunt cdsitorit, cu toate cr. in aceastd viziune, nu exista nici urr
indiciu asupra sofiei mele. o persoanf,
clsitorit[ stie ce inseamnI
sd fii cisdtorit, pentru un copil acest lucru nu este posibil...
Eu am
avut amintirea unui fapt care nu se plltea intdmpla ?naintea
varstei de aproximativ doudzeci
;i
cinci de ani. Dar nu era vorba
despre faptul cd vedeam viitorul in sensul convenfional
al terme-
nului; triiam experien{a viitorului. in acest incident, viitorul era
acunl."
Povestitorul
a desenat atunci pianul exact al incdperii in
care se desfdgura scena. Apoi, a continuat:
,,In aceastd <experientd>,
eu vedeam drept inaintea mea qi
la dreapta, a$a cum am indicat in plan. Nu puteam
vedea spre
stanga, dar qtiam cd persoana
cu care eram crsdtorit era aEezatd
in acea parte a camerei. copiii care se
jucau
pe jos
aveau in
jur
cle
patru ani, primul,
;i
trei, al doilea. cel mai mare era o fetili bru-
net5. cel rnai mic era blond qi
md gdndearn
cd este bdiat. Dar anr
vdzut apoi cd erau doud fetife.
Stiam
de asemenea cd de cealaltl
parte a peretului...
era ceva foarte ciudat, ceva ce nu infelegeam
deloc. <Amintirea>,
mi-a revenit brusc intr-o zi, ?n anul 196g, cand
stateam pe un scaun qi md pregdteam
sd citesc ceva;i cand mi-am
ridicat privirea spre copii... Am rearizat cd era <<amintirea,
din
1941. Dupr care, am inceput sd rearizez ci aceste amintiri ciudate
aveau un sens. Iar obiectul bizar din spatele peretelui
era un
aparat de inc5lzit cu aer comprimat.
Astfel de aparate nu se
foloseau qi nu se folosesc nici acum, dupr cate stiu eu, in Anslia.
De aceea nu puteam
s5 infeleg despre ce era vorba..,r
Problema prosp ectdrii aiitorulwi
Se pare c5, in acest
aproape ca o fotografie a
' Kenneth Ring, En
pp.227-228.
caz,viziunea
viitorului era perfect
clari,
momentului
care urma sd vini
Ei
pe care
roLrte vers om6ga, Robert Laffont, 1991,
36
O gamd de unde necunoscute
personajul nu urma sd-l trdiascl decAt peste multi ani. Asemenea
gen de experien[d cunoaqte totuqi mai n-rulte variante. Lucrurile
nu sunt intotdeauna at6t de simple.
Din circa dou[zeci de cazuri recenzate de Kenneth Iling in
momentul in care el iqi scria cartea, unele se prezintd ca viziuni
ale unor accidente teribile, viziuni care se vor desflEura sub
formd de vis exact pAn[ inainte de momentul critic, ceea ce ii va
permite celui in cauzd, sd se salveze. Dar. de fiecale datd, altc
persoane care nu au beneficiat de aceeagi atenlionare au ajuns
victirne ale acestor accidente in momentul. in locul
gi
in irnpre-
jurdrile
vdztte in timpul acestor experienle la hotarele mortii.
Viziunea, tot atAt de precisd ca
Ei
in cazt-tl tdnirului englez
cu copiii sdi. nu corespundea deci unui eveniment perceput cu
anticipalie pe care cel in cauzd, urma, oricum. s5-l tririasc[, ci re-
prezenta derularea unui eveniment care urrla sZr se intAmple qi in
care risca sd se afle implicat. Deci nu erau undele provocate cie
eveniment care trebuiau negreqit sd-l intAlneasci pe cel interesat
;i
care fuseserl captate anticipat in zon5. f[rd legiturd cu spaliul
Ei
timpul, si unde s-ar fi putut grava. Undele percepute corespun-
deau unui eveniment care era doar posibil pentru cel intereszrt.
Oare ele au fost in intregime compuse ca imagini de sintezi
de cdtre vreo entitate binevoitoare inslrcinati s[-l protejeze pe
cel interesat sau trebuie s[ evoc[m aici ipoteza lumilor paralele
care s-ar crea in
jurul
nostru, in fiecare clipi, in func{ie de opliunile
care ni s-ar prezenta gi intre care noi trebuie, in fiecare moment. si
alegem? Undele pe care le capt[rn astfel, in tirnpul acestor EHM,
f[rd leg[turd cu spafiul gi tirnpul nostru, vin oare din viitor sanr
doar,,prospecteaz[ viitorul"'?
Problema este prezentatl terneinic de Kenneth Ring. rapor-
tdnd chiar un caz care pare si confirme aceasfl posibilitate. E,ste
vorba despre o tAn5r[ care erer pe punctul s[ se inece, in 19-56. la
vdrsta de unsprezece ani. Plutind cleasupra corpului siiu ea incerca
s[-l salveze, dar in acelagi timp percepea, spunea ea,
,,trei
traiec-
torii care conduceau spre viitor... Fiecare constituia o alternativi
compusl din evenimente pe care le-am vizut". Ea numes[e aceste
37
Frangois Brune
traiectorii
,,viitorul
A, viitorul B si viitorul C".
,,Viitorul
A, ne spune
Kenneth Ring, era acela care s-al fi derulat dacd anumite eveni-
mente nu ar fi avut loc in vrerlea lui Pitagora, cu trei mii de ani
in urm[, Era un viitor: de pace qi armonie. marcat prin absenfa
rdzboaielor religioase qi prin figura lui Hristos. Viitorul B cores-
pundea scenariului clasic al viziunilor profetice. Viitorul C era o
viziune
Ei
mai distructiv[ a viitorului B. Viitorul B qi viitorul C ii
trimiteau imagini simultane qi, incepAnd de pe la sfArEitul seco-
lului pAnd cdtre anul 1956, imaginile, dintre care unele erau banale,
formau traiectorii separate... Asttel, persoana respectivi era
conqtienti de trei forme de potenfial viitor, dintre care doar doud
aveau incd, pentru ea,
$anse
si se realizeze pe Pf,rnAnt'."
Acceswl la cwnoasterea totald
Asa cnm se poate intelege din acest ultim caz, viziunile
viitorului pot foarte bine sd nu se lirniteze la cAteva episoade din
viata personal5 a celui implicat. Fenomenul poate lua o amploare
extraordinar5. intinzindu-se in intregul univers. in aceste noi
versiuni, nu existS posibilitatea de a verifica dacd viitorul ?ntre-
zdrit se realizeazl, mai tArziu qi aceasta cu atAt mai mult cu cAt,
revenind la viafa din aceastd lume, cei care au fost crezt[i mor{i
uiti absolut totul. Iatd un astfel de caz, prezentat doctorului
Moody2, printre multe altele posibile:
,,Totul
s-a petrecut, cred eu, imediat dupd trecerea in revistl
a intregii mele viefi trecute. Am avut brusc senza{ia cd posed
cunoqtinfe in toate domenii]e
-
despre tot ce s-a intAmplat de la
inceputul lumii qi despre tot ce urlna s[ se petreacd la infinit. Pentru
o clip5, am avut impresia c[ puteam pdtrunde in toate secretele
universului. stelele, luna
-
absolut orice. Dar clin momentul in
'
Kenneth Ring, o7r.
2
Raymond Moody,
Latfont, 1978. pp. 46-48.
cit., pp. 265-266.
Lunidres nouvelles sur la vie aprds la ule, Robert
38
rne
ni-
lni
rta
ls-
.t,
.
ll
o*
ra
la
n
i
t
i
i
0 gamd de unde necunoscute
care am hotrrat sd revin la viaf5, toate datele s-au gters qi nu am
refinu^t aproape nimic".
In acest caz, se pare cI nu este vorba intr-adevdr despre
vizionarea evenimentelor ca intr-un film. Universul este prea vast
qi chiar mica noastri planet[ este prea complexd pentru o astfel
de vizualizare. Dar existi totuEi comunicarea unei informatii si
trebuie cr existd obazb, unde se aflf,, ca intr-un fel de arhivd. toate
evenimentele, mici sau mari.
ale acestei lumi. De altfel. urmarea
mdrturiei confirmd faptul acesta.
Doctorul Moody, incercAnd sh studieze rnai profund feno-
menul, i-a cerut martorului s[-i explice sub ce formd i-au fost
flcute cunoscute toate datele. iar acesta a rdspuns:
,,Sub
toate formele posibiie: imagini. sunete, gAnduri.
oricum
;i
oricat. ca qi cum nimic n-ar fi rimas necunoscut. Tot ce
inieamnd cunoaqtere era acolo; absolut totul...
Alfii vorbesc despre posibilitatea
de a cunoaqte totur mai
degrabd decat despre o cunoaStere totald insusitr.
,.Frr-rditia
si
inf'ormafia sunt acolo, Ia dispozi{ia ta, fdrd limite. povesre$re url
alt rnartor. Respiri cunoasterea... Brusc, al'li toate rdspunsurile...
Este ca si cum
fi-ai
concentra atenlia asupra unui punct din aceste
informatii
Ei.
deodata, cunoasterea tAqnegte din acel punct, automat.
Parcd ai asista la o duzini de cursuri de lecturd rapidI.,.
un alt martor explici astfel experienla trbit[:
.,A existat ur-r
moment in timpul celor ?ntAmplate
-
cum si v[ spun?
-
parci aq
fi stiut totul despre toate... Timp de cAteva clipe, nici o comuni-
care nLl mai era necesard; aveam sentimentul c5 tot ceea ce as fi
dorit sI qtiu putea fi imediat aflat"I.
Este si cazul lui Tom Sawver, simplLr mecanic in ora;ul siu,
aproape zdrobit de carnionul pe care-l repara gi care i-a cizut pe
piept. DupI ce clescrie pe larg intdlnirea sa cLl Fiin[a de lumind,
adaugS:
,,A
doua experienfi, de asemenea magnificd, corrstd in
faptul ci-fi dai seama ci te al'li deodatd in contact cu cunoasterea
' Raymond Moody. ct1t. cit., pp. 50 si 51.
39
Frungois Brune
absolut[, total5. Este greu cle descris... Te gAndeqti la o intrebare...
si irnediat al'li rlspunsul. Este foarte simplr-r.
$i
poate fi vorba
despre orice fel de intlebare, asupra oricirui subiect. Poate fi despre
un lucru despre care nu gtii nirnic. pe care nu-l infelegi. qi lumiria
?!i aduce r5spunsul corect pe loc, ajutAndu-te sd-l ingelegi"'.
Uneori, cunoqtinfele intrevdzute pentru o clipd nu dispar'
complet. La inceput, rf,m6ne o nostalgie foarte puternicd, urai
apoi. unele amintiri vagi care revin sub formd de intui{ii. Lucru
valabil in rnod sigur pentru Tom Sawyer, care nu a avut gansa s[
studieze prezt mult in viat[, si care, dupd intdlnirea cu Fiinfa de
luminS. a devenit pasionat de f izica cuanticf,. in mocl normal. trebuia
si invete sau sd reinve{e totul in acest domeniu dar, in mod
misterios. pe nrirsurd ce se cufunda in lucrlri de specialitate. avea
inrpresia cI reglse;te amintiri ascunse. Ia15, de pildI, m5rturia
soliei sale intr-o scrisozrre adresati lui Kenneth Ring:
,,Adesea,
pronunf[ cAte un cuvAnt pe care el nu l-a mai auzit
niciodat[ inarinte. in lumea noastrS. Citeodatd este un cuvdnt
necunoscut, dar afli... c[ este legat de teoria lr"rrninii... vorbeste
despre obiccte mai rapide. decAt viteza lunrinii
;i
pcntru nline e slt'
gleu si inteleg. CAncl T'oni incepe sir citeasc[ o carte de fiztcd.,
sustine ci el cunoaqte cle^ia ce trateazi si cautii altceva"r.
Clnd l-am intdlnit pe Tom Sawyer la congresul Organizafiei
amelicane de stuclier e a strlrilor prernergitoare morfii (IANDS
r),
la Charlottessville. in urmi cr-r cAliva ani. studia aldturi de profesoli
runivcrsitari rnoclelele cosmologice, rnai ales galzrxiile sau uniunile
de galaxii in lorrnzi cli: tor.
It4ecliurlurile sunt nevoite sf, reflecteze la ceea ce trliesc
zilnic. Pf,rerea lor mi se pare deci loar te interesantii, mai aies atunci
c6nd vine de la unui dintre cei mai renumiti dintre
,.senzitivi".
N{edir.rrlul olandez G6rard Croiset se nunrfuzi cu siguranli printre
I
Krrnnclli Ring. o7r. cll.. pp. 75-16.
'
Ilri,l.. p. 147 .
t
IANDS
-
International Association for Neiir Death Stuclies.
.10
)a
c
I
O gantd de unde necunoscule
cei mai dotafi din secolLrl nostru. El este rnai ales celebru prin
faptul cd, a realizat de sute de ori testul numit
,,al
scaunului gol,,:
i se desena planul unei shli de teatru sau de conferinfe, numero-
tdndu-se scaunele. Apoi, i se cerea si descrie persoana
care ocupa.
de exemplu,
scaunul cu numdrul 39, intr-o anumiti zi.El eracapabil
atunci sd ofere o serie de informafii
asupra persoanei
respective.
v0rsta, relafiile de familie, profesi:'r,
ce a f-rcut in ziua aceea, ?nainte
de spectacol etc. Dar acest mare
,,senzitiv"
era cle asemenea celebru
pentru capacit[1ile
sa]e la distan!i. Gdrarcl Croiset a tost stucliat
de cei mai mari specialiEti in paranormal
din Europa,
Statele
Unite
;i
Japonia. Iatd curn in{elege el funclionarea puterilor
sale
paranormale:
,'Dupd
prrerea
mea. universur reprezintfl
o si'gurd si unicl
refea, un soi de sferr incluzand
tot ceea ce existr. chiar daci
avern impresia
cd dornne;te
dezordinea
Ei
dezechiiibrul,
legea
dominantd
este cea a armoniei. Dacd r0nduirea
universalr
este
tulburatir
intr-un punct,
aceastf, tulburare esre compensatd
in alt
punct zrl intregului.
Dacd, intr-un loc oarecare, o persoani
are
'evoie
de ajutor. eu pot, din locul in care md aflu qi dupd posi-
bilitd{ile de care dispun, sd-i dau ceea ce ?i lipse;te pentru a-si
regrsi calmul. Dacr este vorba si ajut la gdsirea
unr,ri clisp[rul
sau
de ingrijirea
unni bolnav, vin mereu in ajutor fird si fiu impierlicat
de limitele
timpului.
de distanf[ sau de obstacole
aparente.
Sc.nzi-
tivul nu este c'lecit intermecliarur
curentelor
spirituale pozitive
care mentin echilibr-ul
universal.,
I.
voi reline rnai ales douh no!iuni care mi se par sLrsceptibile
sii ne ajute intr-o zi sr intelegern
rnai bine cum poate
sr functio-
neze un zrparat ca cronovizorul:
ideea unei
,,refele unice, un soi de
sferd incluzand
tot ceea ce existd" si icleea de
,,cllrente spirituale
pozitive
care menfin echilibrul universal,,.
'
Jean Prieur. La Mimoire tles choses, I'art de lcr pst,clutnt6trle,
Ar.is1a.
19f39, p. 6t3.
f
Li
-l
1
I
I
4l
Frangois Brune
Un cronoz.tizor
fdrd
dpdrat
voi incheia evocarea cazurilor paranormale
care confirrni
in rnod absolut existenfa acestor unde printr-unul
clintre Ieno-
menele cele mai celebre din zrrhivere vietii mistice. Este vorba
despre o sfantd italianS, cdsirtoritr, mamr a
$apte
copii, croitoreasi
modestd la Roma, sfAnta Anna-Maria Taigi. in 1790, pe cancl nu
avea decdt douhzeci
Ei
qapte de ani, a primit un har extraordinar
pe care l-a folosit timp cle patruzeci
si sapte cle ani, pand la
rnoartea
sa. vedea in fa{a ei, pufin deasupra capului, o mici sferd
de lumind, ca'liii soare, cu o coroani de rpini, qi tiguru uhei fenrei
sezand, ca intr-un medalion. Trec peste detaliile acestei figuri
;i
ntr prezint decat ceea ce ne interese ttzra ntra voi limita la mdrturia
carclinalului Pedicini (numirdnd
7 200 de pagini),
depusi cu ocazia
procesului
sru de sanctificare.
,,Timp
de patruzeci
;i
sapte de ani,
zi qi noapte, in cdminul siu, la bisericd, pe straclii, ea vedea. in
acest soare din ce in ce mai strilucitclr" toate lucrurile fizice si
aspectele morale de pe P[mdnt: pdtrunclea in abisuri si se inilta
in cer, unde vedea soarta celor dececrali. vedea gandur-ile
cele
mai seclete ale persoanelor prezente
sau aflate la depirtare,
evenimentele qi personajele
secolelor trecllte... obiectul la care se
gandea
aplrea clar qi cornplet... Doar privind spre acest soare
mistic, ea intra, dupr cum dorea, in incrperile
cele mai secrete ale
suveranilor. Vedea locurile, personajele
care trataLl afaceri. plrerile
lor politice.
sinceritatea sau duplicitatea miniqtrilor, toatr politica
subterand a secolului nostru, precum
si hotirarile lui Dumneze Ll
pentru a reduce la tdcere aceste personaje inrportante. veclea com-
ploturile si reuniunile
tenebroase ale cliferjtelor-secte;i
sc infdtisarr
membrii acestor societiti, graclele lor, ceremoniile,
toate in cele
rnai mici detalii qi din orice col! al lumii, ca qi cum totul s-ar fi
petrecut in camera ei... Putem spuue cd acest har erzr omniscient.
insemna cunoagterea
tuturor lucr:urilor, in rndsura in care inteli-
genfa este capabili sir cuprindd in aceasti viat[... vedea, pe ocea-
nele indeprrtate,
nave in pericol. auzea strigdtele naulragialilor;
p[trundea
in temnifele din China sau c]ir-r Arabia....,
42
O gamd cle unde necunoscute
Voi adduga, totu;i. un detaliu important: in acest soare,
Anna-Maria vedea atAt viitorul, c.1t
gi
trecutui,
,.cAnd
in imagini
Leale, cdnd in imagini alegorice. Uneori. Dotnnul explicf, sim-
bolul, alteori nLl"'. Numeroasele exemple cuprinse in arceastti
scurtd biografie demonstreaz[ clar cd ea nu se inEela niciodatd.
Cardinalii nu ezitau sI apeleze la ea, gi nici insuqi papa.
Ai intr-adevlr impresia ci este un cronovizor fdrl aparat!
Un detaliu md intereseazl in mod deosebit: pentru Anna-Maria
era suficient sd se gdndeascd la un loc sau lzr o persoan5. pentru
ca
,,reglarea"
sI se facd automat asupra lucrului dorit. Se constatd
acelaqi fenomen ca in cazul iesirilor in afara corpului, care sunt
spontane. de exemplu intr-un zrccident. sau sunt controlate. cLrrn
sc pare ch se pot obline prin anurnite tehrricit. Este suficient atunci
si te gAndeqti la o persoan[ pentru ca corpul spilitual (subtil.
eteric, energetic, cum doriti) si se gdseasc[ imediat lAng[ ea, clar
invizibil, fhrf, sI fi trebuit s[ traverseze un spa[iu, si parcurgi o
distan!5. Desigur, in acest gen de cilitorie, doar cel interesat,
cdl[torul, stie ci s-a deplasat. Ceilal{i nu pot sir-l vacl5, cu excepfia
celor cu calitl{i de medium. AcelaEi fenomen se intdlneqte in caz
de biloca{ie, dar atunci corpul spiritr-ral se materializeaz1. astl'el
incdt este vdzut de toati lumea si poate actiona in acelasi monrcnt
in cele doud locuri. Natuzzir Evolo, misticd italiani contempo-
rani. pe care am intAlnit-o personal. explici:
..Nu demult. m-am dus la Geneva. altirdat.l la Londra. Cil.l-
toria nu pare sI se desf[;oerre in tirnp. Mi trezesc instantaneu
acolo unde trebuie s[ ajung. indiferent de distanfi. C0nd rnerg la
cineva, ajung direct in camera sau. cel mai adesea, intr-o canrer'5
aldturati celei in care se aflf,
rrersoana
pe
care trebuie sd o vizitez.
I
Alberl Bessidles, La IJianhcttrarrsc Annu-L'luriu Tnigi, R6siac. 1977.
pp.54-55 si 164.
t
A se vedea, de excurplu. lucririle lui Robert Monroe, Le Vovagc hrtrs
rlu corps. Garancidre. 1986'. Fttnrasticltrcs E,vplt'ieru:t:s rle vo),t:tgc n,rrrn1. Robert
Laflont, 1990; Charles Lancelin, Mithode da dddoublenlctrt pcrsottncl. F.
Sorlot. 1986; Jeanne Guesn6. Le Grond Pa.ssu,qa, Le Coun'ier clu Livre. l97S
etc.
43
I
Frangois
Brune
Deschid
uqa
si
o inchid dupr terminarea
actiunii. Nu arn a'ut
niciodatd
irnpresia
cd strdbat perefi
sau zicl'ri materiale.
Ajung
direct acolo unde doresc s[ merg. uneori, ajung pe o stradx sau
intr-un loc exterior.
c6nd cildtoresc
astf'el. nu vi<i ni.iodutd
lucru_
rile de sus, ca qi cum as zbura. Mi se pare cleci ci toatd cdrrtoria
nu se desfflqoard
in lumea fizicd, ci in cea spiritualx,.t.
si aici se
simte existenfa
unui reglaj care se face automat
asupra locului seru
a persoanei
vizate
doar dac5 nu este vorba
clespre interventia
vreunei
entit5{i
din Lumea
cezrlaltd
Ei
este adeviirat
cd Natuzza
!l:t"
egte
lnjotdealrna
insolitd in cilirroriile
sare de un
,,g.rr_icl,,,
llger sau sprnt.
Un alt detaliu din viziunile Annei-Maria
Taigi pare a confinna
aceasta. Este vorba,
ca
Ei
pentru
cronovizorLrl
pirintelui
Ernetti,
despre dimensiunea
imaginilor percepute.
Exisiir desigur
migcare
gi sunet in aceste viziuni,
dar foarte reduse, probabii
chiar mai
diminuate
decdt cele captate
de cronovizor.
Nu este
'orba
deci
ytcide;um
de o preluare
in direct a evenimenturui
qi
a persona-
jetor.
lntre scena reali
Ei
viziunea
avutr cle rnisticd,
existr o prelu_
crare de miniaturizare
qi de alegere a ungliiului
de vedere.
poate
aici trebuie evocatd
intervenlia
,,spiriteror" ceror decedafi,
cum o
face Jean Prieur legat de un tip pariicular-de
caractere
de medium,
psihornetrii,
dar in termeni
care par sd se potriveascd
tuturor
formelor
de medium:
,,in
ceea ce md priveqte,
eu cred... ch sunt chiar fii'fele
din
Lumea
cealaltd
care prezinti
aceste imagini,
n,zica,
sonoritd-
{ile... ;i
care transmit toate informatiile
neaEteptate.
Noi suntem
cuf'ndafi
in oceanul cosrnic
unde circuld
ng'rero$t
d;;;;';;;;
rjij rn amestecd
s,i care se prezintd
psihicuiui'riostiri
sub cele mai
cllverse moduri"
--
Trebuie rernaLcat
faptur cr explicatia propusd
de Jean
prieur
nu o c'r"rtrazice
cleloc pe cea dat6 de Gdrard croiset.
!,xis1i}
0
' Frarc.is
IJrune
. I-a.s r\,[irtrcres
at artre,\ prodiges,
philippe
Lerraud,
2000. pp. 106-107.
'
Jean Prieur.
La Mettrr.tire tlas c:ho,ses, op. cit., p. 56.
44
O ganfi
de unde nacunoscute
,,unic[ refea",
unde se aflr
.,tot ceea ce existii".
Aceste inr,ormatii
,,nu
se amestecd,.,
dar mai trebuie ca
,.cineva,. sI o aleaga pe cea
care ne intereseazd gi
chiar, mai precis
-
revin
asllpra aspect,lui
-,
unghiul
de vedere sub care'oi
o vom percepe.
se cunoaqte
riri
indoial5
cd toli derulirn
,.filmul vie[ii..in
monrentul
rnortii. in ."o
mai mare parte
a timpLrlui,
nu revedem
scenere
sub unghiur
de
vedere
sub care le-anr triit.
ca'd retriili
monre'tul
prezent
in
care stafi aEezat in totoliu
sau ir.r pat cu aceastd carte in manf,, nu
vedefi
scena ca o simpld reanimare
a percepfiiror
dumneavoastri
actuale.
Vd vede(i, in intreginre.
din exterior.
din punctul
de veclere
al cuiva care ar fi putut
sd vd observe
;i
v-ar fi fdcut sd trdi{i in acel
moment
amintirile
sale. cine alege deci unghiul
de vedere?
I se
atribuie
adesea alegerea.
cu titlu de ipoteid,
Fii'fei
cle lumini
care este intalnitd
la ie;irea
clin
,,tunel"; nlai clar spus, unui spirit
din Lurnea
cealalti.
oare pe aceastr cale ii poru",r.uu
vizitrnile
Annei-Maria
Taigi.
sub indrumarea
u'ui spirit din cealalti
Lume?
$i
oare. tot asa functio'a
cronovizorul
pdri'telui
Ernetti.
cel pu{in pand
cf,nd gi-a atins scop'r/
oare nu chiar niqte spirite
de di'colo
l-au impirls
pe pirri'terc
Ernetti
spre acest gen
de
cercetdri.
ff,r[ ca el si-si clea seanra
cu adevdrat
cle aceasta?
La
acest nivel. toerte ipotezere
sLrrt pernisc-,
dar, cresigur,
nu pot fi
verificate.
45
,
J
T\v .f f
Pd,rerea oamenilor de stiinti
))
Studiile
qtiinfifice
asupra paranormalului nu avanseazd deloc.
Fdrd indoial5, deoarece nu avem incd aparatele care sd ne ajute la
studierea fenomenului. Pentru rnoment, nu putem decit s5-l con-
statlm. Datorim unei echipe americane, condusi de Brenda J.
Dunne gi Robert G. Jahn, unul dintre cele mai recente studii
importante intreprinse tocmai pentru a dovedi realitatea acestor
viziuni la distan!5
Ei
indiferent de timp. Studiul a fost publicat cu
o prefaf5 semnati de unul dintre marii noEtri fizicieni, Olivier
Costa de Beauregard'.
C lara iziun e a r etro c o gnitizt d
Protocolul acestor experienfe era urmdtorul: se instala nn
medium intr-un fotoliu comod gi i se aducea la cunoEtin{d cd peste
o
jumdtate
de ord urma sd fie trirnisl o echipd de televiziune
intr-un anume loc. Nu se qtia incd unde. Persoana cu proprietdfi
de medium trebuia atunci sI descrie locul unde era trimisd echipa.
Se inregistra cu atenlie descrierga. intr-un alt punct al ora;ului. se
afla o echipl de televiziune care nu cunogtea nimic din descrierea
'
Brenda J. Dunne gi Robert G. Jahn, Aux
frontidres
tlLt paranornnl,'le
r\le de I'esprit stu'Ia rnatidre, Editions du Rocher, 1991.
46
Ildrerea
oamenilor
de ptiinld
ficuti.
Putir-r
mai tirziu.
se extrigeii.
rzr ?nta'rplarc.
u. pric i'crris.
di'tr'-o grr'racri
cre zecc.
se arii
astfer
Lrncle
trebui.
sa rnearqii
echipa
de tereviziu'e.
Aceasta
a.iungea
ra rocuJ
astl-cr
ares crup.
circa
o orr si u' s'err,
dupi
ce meii'mur
f,icuse
crescrier.ea.
Echipa
filmer
atunci
iocr-rr
crescris
pe
biretur
cri' pric,
insisfancr
ast4rra
impre.iurirrriror.
eventuar
o criicrire
centrari.
c,r:rcii
exista
vrerna.
priviti
di' exl,crior
;i
interior
etc. i' f,inal,
se .on.,1ro.u,,;;;;il;
astfel
.b!inutc
cu crescricrezr
fdcutir
i'ainte
.-le n.,ecriu,'.
I_ucr:rrca
ptrblicatri
in rimba
f'ancezraprezintii,
?n rocr_rr
firmurLri,
ccteva
{oto-
grafii
alb-.egru.
Dar
este
suficient
pent.r
a .e cier se.nra
ca cie_
;ff::1,':::;:ijilT,:1"1':l
cre bine rocurLri
ares r. irrlanrprare
s u n r s e, e ct i o n a 1 e J,fi!
iffi
L
Tj
;J,:
ii :1,lJl
I ifil
:i;;,';;l:
rleci
c'le-tr
face
cu ircrcr",inrtc
vizirrrri
rl cristrrrrtini
1-,,.r,,g,,itiu..
De asenrenea.
trebuie
cn persoana-'rccriLrr,
sii r,i
'crccput
niste
uttde.
cll o nra.j:i
cic interp.etare
si clc er-oerr.e.
in clcscr.iei.cii
s., adese'.
ezitii.
tato'eazr'r.
corecteazii,
c.nrpretcazl.
Nu_r
crerurn_
.ieazd
cletaliile
nulrc.r.oase.
precise
si tabloul
cie ansrnrl,rlu
cleosetril
de exact.
oare
a perceput
di'ainte
'ncrere
care
enra'aLr
ciirect
crin
l.cul
respectiv,
uncrere
emise
chiar.cre
lir'r sau
cere corespurzri'cr
celor
pe'cepure
d:
:]:],blii
echipei
de teievizirirc
i' rirnp
ce
priveau
locui
sau crdcririre
iilmate?
i'aceastd
urtimi
ipotezi,
esle
vorba
despre
terepatie
cu a'ticipalie.
oricurn,
existd
i perceplie
a undelor.
indiferent
de loc;i
timp.
Paranormalul
este
absolut
norntal
In final.
in toate
elceste
czrzrtri,l,oal1e
clittr.i elrte.
reglsirn
aceleasi
:iii,;i:,:'::lj:l:
corespuncr
cu ceea
..
il;;;;,';;il;;;,*
1i:i,i:'f::i:
$1
li:
vii tor
; n ici spali
u
;r
;i;,
;;'
u";;,:;;;i,:;::::
::: ;i1
"?'j1
1-:
B e a u."q.u
ig,'"
r*,i n iro-;
"
i; ;J;ilil
;';Ji:
i
:,;;;_;i;ffiiil1::ll
::: nnfrah .1lAl .l
nomen
atdt
de .,paradoxalo
luat in sens
col,un.
atdt cle bi,r;;;ll;;
47
Frangois Brune
din punct de vedere experimental, atAt de bine stabilit teoretic,
inerent mecanicii ondulatorii
;i
cuantice"r. ii invit pe specizrlisti
sd citeascd referinfele strict tehnice oferite in prefald de Costa de
Beauregard. Voi adluga doar faptul cd el este unul dintre puqinii
oameni de
Etiinfi
care suslin c[ fenomenele parirnormale nu sunt
deloc in opoziqie cu teoria relativitir,tii sau cea a mecanicii cuan-
tice, ci sunt, dimpotrivir, consecinfe normale gi perfect previzibile
ale acestor teorii.
$tiu,
de asemenea, cd pXrerile sale asupra
acestui subiect l-au discreditat in fafa unora dintre colegi2.
TotuEi, gtiinla cea mai oficiali incepe sd emit:i ea insisi
ipoteze in susfinerea unor astfel de fenomene. Costa de Beauregar cl
evoca noll-separabilitatea. S-ar putea explica de zrsemenea con-
servarea acestor informa{ii din tr ecut printr-un cAmp universal, in
care s-ar imprima toate evenimentele ca pe placa unei holograme.
Modelwl hologramei
Reamintesc pe scurt diferenfa clintre un diapozitiv
;i
o foto-
grafie holograficd. Dacii fac un diapozitiv normal al Giocondei,
oblin pe peliculd chipul GioconcLei micqorat.
]
indnd diapozitivul
spre lumini, pot vedea o mic[ GioconrJd. Aceasta inseamn[. sim-
plificAnd pufin lucrurile, c[ fieczire punct de pe diapozitivul nteu
corespunde unui punct al tabloulLri,
Ei
nurnai unuia. DacI realizez
o fotografie holograficYa aYictori.ei de la Samotlr(rce,nLL voi obline
pe placd o reducere a dimensiunii statuii. Privit[ in lurnini, nu voi
vedea practic nimic. Va trebui si recurg din riou la razele laser
pentru a fzrce sd aparl in spaliu o mic[ reproducere a Victor.iei clc
lct Samothrace.
Dar dacl tai placzi holografic[ in bucdli. fiecare din{.re ele
imi va perrnite. singuri, sd proiectez in spaliu intreaga statuie.
'
Brenda J. Dunne
;i
Robert G. Jahn. ctp. cit., p. 15.
'
Sven Ortoli si .Jean-Pierre Pharabod
,
Lc CuntiqLre tle.t clttttnlit1tres, lr:
ntontle cxiste-t-il?, La Dicouverte. l9,S.l.
p.
10.S.
4tf
Pdrereu oantenilor de
;tiintit
Ceea ce inseamnd czi liecare bucati, oricAt de micl al fl, corttine
toatf, inl'olmafiir necesar[, c[ fiecare punct al plitcii corespuncle
tuturor punctelor care formeaz[ supralafa statuii. Refinefi cir.
dac[ placa s-ar intinde ca un inveli; in
jr-rrul
PZurrAntului, s-iu'
putea capta, in oricare loc. ceea ce se petrece oriunde pe
'ferra.
Este ipoteza formulatd de un filosof fasciuat de ultimele
descoperiri
stiintifice ;i
tentat sd inf[ti$eze extinderile extreme
ale problemei.,,Caracteristicile conservlrii holografice aratd, ne
spune Ervin Laszlo, ci dacd un cAmp universal ar fi un suport
holografic, acest cAmp ar inregistra toate evenimentele care s-au
pr"odus in univers.
$i,
daci este indestrLrctibil, orice informatie
inregistratd de acest clmp pAnd la un moment dat ar fi suscep-
tibild cle a se reg[si peste tot
pi in orice moment"r. Acest cAmp
universal corespunde destul cle bine fairnoaselor cAmpuri morfo-
genetice ale lui Sheldrake. Se
Etie
c5, in cazul ltti, tot ce este dobAndit
de o specie pe plan comportamental. tinde sir se reproducl lit
aceeaqi specie, fIrI sf, existe nici o legitur[ genetic[ qi oricarc ar'
fi distanla.
Totul ar corespllnde, de asemenea, cu ceea ce o traclilie
ezotelicl numeqte
.,cronicile
sau arlrivele akashe". ukashu insern-
nii-rd in sanscritl ..eter". Ar fi vorba despre un fel de peliculI care
inconjoar[ Terra
;i
pe care s-ar inscrie toate evenimcntele lurnii.
Ins[. desigur. aceste
,.arltive"
erau mai degrabf, concepute ca un
gen de film
;i
nu clupir mctoda holograficl. Curn se intAmpl[
adesea in corespondenfele clir-rtre credinfelc trecutului
Ei
descope-
ririle mocierne, nu trebuie s[ forlirm similitudinile, dar nici sh le
negf,m. Aici, schema hologramei aduce o fotm[ de inlelegele
care nu putea exista in secolele trecute. S. Freud
qi, mai ales.
C. G. Jung etu intrevizut posibilitatea ca toate faptele
;i
gesturile
rtoastre sd se ?nscrie uncleva. intr-un loc tnisterios de unde incon-
5tientul
nostru sd-;i scoati infonnatiile. Doctorul
Ei
parapsiho-
logLrl Eugdne Osty vot'bea astfel despre un
..plan
tretnscendetltztl".
'
Ervin Laszlo, Artx rtrcines de I'tutivers, Fa1,n1.1, 1992.p.266.
49
Franqois llrune
;i
Pierre Janet visa la un
,,paleoscop"
care s[ ne perrnitd cdldtorii
virtuale in trecut. David Bohm, fizician, profesor la Birbeck College
din Londra, cotrlpara timpul cu o
lesiturd
care uneori se intinde,
alteori se strAnge. Aceastd concepfie despre univers ii per-mitea sl
injeleagi cum unele persoane senzitive au posibilitatea sl
perceapd trecutnl. In reaiitate. trecutul nu a displrut cu aclevirert.
Este cloar ascuns irrtr'-o cuta a tinrpului. .,Evenimentul in totlli-
tatea lui rimAne inregistrat in hologramS. explicii Michael Talbot
irreluand
intuifiile h,ri David Bohm.
Ei
iluzia desfrqur[rii sale ca
duratd rezultd simplu din schimbarea de perspectivii a observa-
torulr-ri. Evenimentul fiind inregistrzrt in holograma cosrnicd, nu
poate c5dea in uitare. Tridimensionalitatea scenelor la care se
accede se insclie de asemenea in similitudinile bogate in sens dintre
retrocunoaEtere si holograrn[... Tot hologralicir este non-locali-
tatea unui aserlenea har. Persoanele-meclium po1 astfel accede la
trecutul unui sit arheologic, zrflat aproape sau la kilometri
depdrtare. Altfel spus, trecutul inregistrat nu pare a fi intr-utr loc
precis. Ca informalie intr-o hologramd, inregistrarea este non-
localir: se poatc ajur-rge la ea din orice punct al caclmlui spalio-
temporal"'.
Jin
sd precizez, de asemenea, ci aceasta se intAmpl5 nu fiindczi
toate informatiile se gdsesc irnprimate in acest cdmp, inclusiv cele
privind viitorul, cdruia ii suntem preciestinerfi. intreaga noastld
via{5 nu a fost deja scrisi de altcineva, f[r[ noi, iar noi si nu facen.r
altceva decAt s[
juc5m
ca intr-o pies[ flrd sd stim, crezAnd in
fiecare moment cii acfionim liberi, in tintp ce suntem manipulati
ca niqte marionete, fdrd ca noi sd putem vedea sforile. Este exact
eroarea comisi de Peter Krassa, in cartea sa despre cronovizor,
purt6nd titlul Destinul tdtt este stabilit dinninte (vorherbestirmt.t^
,,predetenninat"). Aceasta ar fi adevlrat dacir aceste
,,arhive"
ar
fi inscrise in tirnpul nostru. Dar, in mod sigur, se pare cd ele nu
pot fi
,,arhiviite" decdt la nivelul particulelor elementare, indi-
ferent de timp qi spaliu. in consecin{d, acfiunile mele nu se inscriu
I
ivlichael Talbot, L'unirtt:rs est un hologr(u1lt11e, Pocket. 1()94, p. 329.
50
Pdrerea oantenilor de stiintd
in aceste
,,arhive"
decAt pentru cd eu le sf,vArsesc,
;i
in momentul
in care le s5vArEesc. Faptul cd eu captez infornatia inainte nu
joacd
nici ulr rol, deoarece aceasti inlormalie nu este inscris[ in
tirnp, pe un suport material al luruii noastre, ceea ce al insemna
cd altcineva decAt mine ar fi inscris-o. Doar acliunea mezi se itn-
prim[ direct in acest cirnp. Nr-r existi o altf, cauzd. a acestci infor-
rna{ii decAt insirgi acf iunea mea. Dar eu qtiu
cd rela{ia intre timpul
nostru qi acel alt-timp este foarte greu de inteles.
Exist5 un gen cle schenr[ holograficd ce pare subiacenti tuturol
acestor experien{e paranorntale. Este ceea ce con[irrl5 prietenul
meu, profesorul Ernst Senkowski, care, la l4 febmarie 1987. a
avut o intreveclere de mai multe ore cu p[rintele E,metti. in legl-
turd cu acest subiect. mi se pare interesant sd redau aici comen-
tariile sale. Ernst Senkowski este doctor in stiinte, a lost timp cle
cincisprezece luni expert in fizici al UNESO la Cairo.
Ei
profesor"
la
$coala
Superioard Tehrricd din Rheinland-Pfalz. intre anii
1961-1988. Dar forma!ia sa qtiinfific[
nu l-a indepf,rtat cle ceea ce
nunrim noi ast[zi
,,paranormal".
ci clin contrzi. El este, cle ase-
rnenea. bine cunoscut de toti cei care studiazdTCI. Tot lui ii
datorlm qi lucrarea cea mai clocumentatd si mai riguroas5 asuplzr
acestei problerne'. Este deci foarte indicat, atAt pentru precizia sa
gtiinfific5,
dar qi pentru descliiderea spiritualS, si ne olere cr
plrere avizat6..
Or, ne spune el,
,,clescrierea
pe care ne-o face pf,rintele
Ernetti, conform cSreia undele sonore qi cele vizuale ar fi pistrate
in
jurul
Terrei ca o urmI dubli a cvenimentelor'- aldt a celor per-
sonale, cAt gi a celor istorice
-,
qi ar putea deci fi reconstituitc, r-ru
poate fi acceptatd sub aceastfl formd flr.l unele restrictii. Sern-
nalele fizice. conform evolutiei admise in generail de entropie, ar-
trebui sd se topeascl in zgomotul de foncl, f[rii posibilitatc de
recLlperare. Lucru valabil si pentm mecanisntul de stocare ?n
centurile lui Van Allen. acceptat ca ipotezl de unii gAnditori non-
'
Ernst Senkowski, InstrLrntcntole 7-ranskonutttrnikutiort R. Cl. Fisltcr
Verlag, editia a III-a, 199.5.
51
Franqois Brune
ortodoc;i. Totu;i, ultimele teorii asllpra universului ca structuri
cornplexi de inforrnafii cu mai multe dimensiuni se apropie cle
reprezentarea din cronicile <akashe>.
Ernetti vorbeqte, de asemenea, despre transformiirea
reciproci sunet;i luminii. Dar
lavem
inforrnatii venite din Lumea
Cealalti, prin ir-rtermediul cuiva], Sari ne spune:
"Undele
lurni-
noase. care in domeniile eterice sunt formate din sunete. consti-
tuie modele de imagini',. in alte cornunicalii prin interrnediul
unui medium, apare conceptul (nedefinit)
de <sunete-culori,,
si
de mai multe ori entitdti din cealaltfl Lume ne-au afirnrat cir ele
vedeau universul altfel (cu alte sensuri), uneori ca o hologrami.
La <nivelulo
Terrei, corelafia strAnsd intre sunet si lumin[ se ma-
nifestd in alte stdri de conEtiintd, in evenimente neurofiziologice
Ei
psihologice cum este sinestezia"l.
Imi amintesc, intr-adevdr, cd adesea, cei trecuti in Lnmea
Cealalt[ sau chiar unii care nu au suferit decAt o EHM, men{io-
neaz6, aceastd curioasd impresie de a auzi culorile si a vedea
sunetele. Referitor la energia care ar putea vehiculer pdnd la noi
aceste informa{ii. profesorul Senkowski enumeri mai multe
posibititifi:
,,undele
Tesla"r.
,.nndele
de formX",
,,undele
gravita-
tionale" qi,,cAmpurile morfogenetice".
Trebuie efectiv s[ infelegem nu numai cum gi unde pot fi
stocate informafiile, ci si cum ne pot fi ele transmise. in toate
aceste caztJtr, trebuie sd existe nu numai inregistrarea informa-
fiilor
-
referitoare la trecut, prezent sau viitor
-,
ci
;i
proieclia
acestor informafii pe suportul material al unui aparat de-al
nostru, deci pe al materiei din lumea noastrd, perceptibil sim-
{urilor
noastre, pentru ca aceste informatii sd ne fie transmise.
Trebuie, deci, ca aceste unde si poati avea un efect fizic asupra
materiei, ca actiunea lor sd fie directd sau facilitatd de o entitate
din Cealaltd Lume. Asupra acestui punct dispunem de nume-
roase alte indica{ii care par intr-adevf,r cd ne vin de pe
celilalt
I
Ernst Senkowski" op. cit.,p.73.
t
A se veclea Margaret Cheney. Tesla: Man out of Time, Laurel, 1981.
<.,
(l
?
l
I
i
Prirereu oontcnilor de ptiinyri
tlrirn. Dru' explicatiile nc-ar autrena in consiclemlii cle natut'ii
prea tehnicir. NLr pot dccat si vii Lecomancl ltrcnrlee pl-icterltuiLu
rneu Senkorvski'.
in ceea ce nrI prive;te, lucrulile inccp sii se kimul'eascir. Prie-
tenul meLl, fizici:rntrl Costa cltl Bearuregarcl, al-irmii cLl calnt
intr-una clin lucrdrile sale
r
cir
..ltsihocineza este astiizi in moci
curetrt clemonstratd in labolatol de cltre nunterosi cercctirtori ca
Schmidt
Ei
Jahn. si emulii 1or, cu ajutorul generato:uelor aleatorii
conduse. de exenrplu, de ozgomotul
electlot-tic> intr-un conductor.
Modul de functionare constir in obtinerea probabiiitd(ii apr ioli
finale ..ciutAnd
de bunlvoie prin gandire". Dar. r.nai iantastic.
este cd acest efect al gindirii asupra funclionirii generatorului
aleatoriu se exercitd la I'el de binc dupzi funclionzrrea 1ui, ca gi in
tirnpul acesteia. Eviclent, prectzeazi Costa de Beaurcgarcl, ?rr
aceste experienfe,
.,agentul
psi opereazi aici-qi-acull la nivel
macroscopic, pe inregistrarea deja flcutir. ci cu m:ri pulirr collsllrri
de energie in trecut, la nivel elementar, in timpul irtregistriirii".
Altfel spus, gAndirea subiectului
,,psi"
se intoarce in tintp
;i
ac{io-
neazra asupra funclionirii aparatului inzrinte ca ei sI afiqezc
rezultatul. Se poate deci vorbi de,.retro-psihocinezzi". Dupd 1976.
un oarecare Helmut Schmicltr. publicd in Statele Unite
,,rezulta-
tele experienf elor <incredibile>
desfit;urate clupii r-rlmzltorul
program: 1. <se pornerste> Lln generator aleatoritr electrrtnic cure
debiteazf, (de exernplu) linii qi puncte in num[r egal: 2 se pLure
inregistrarea in sigurantd firi a fi fost vdzutl; 3. clupzi citva titnp
se <deruleaz5> inregistrarea in fafa unlri
..agent
psi" invitat sir
stabileasci rezultatul. Nu o si vi virr[ s[ credeti, r'ezr-rltatul este Iir
fel cle bun ca;i cum ?nregistrarea ar fi avr-rt loc <aici
5i
ucurrr,'.
Experien{ele an fost efectuate sub controlul risuros al lui I-Ienly
Stapp. fizician la Belkeley. care le-a comentat in Phvsicrrl Rcvicn,
z{. revista de tizici zrpreciatzi ca fiind
prima
in lurnet.
I
E,rnst Senkowski. o1t. cit., incleosebi pp.239-252.
t
Oliuie. Costa cle 13eauregarcl. Le Corps sLtbti/ rltt r(el
(cluta,
Etlitions
Ar-rbin, 199.5. pp. 68-69.
''
Nu are nici o legeiturir cu anul poiitic
scrrran.
a
Fascicula 50. p. lii.
JJ
FranEois Brune
Studii paralele
Desigur c[ pdrintele Ernetti nu este singurul care a incercat
imposibilul. Si alfi cercetdtori au fost seduEi de perspective asemd-
ndtoare
Ei
deja au intreprins unele ac{iuni. Voi menliona mai intAi
tentativele, mai modeste. ale lui Georges Charpak, definltor al
Premiului Nobel pentru fizicd., gi duqman declarat al paranor-
rnalului; el a regdsit pe vasele grecegti din Antichitate un ecou de
zgomote qi chiar de conversafii purtate in
jurul
acestor vase
strdvechi, atunci cdnd argila era incl maleabilS. Aceste sunete s-ar
fi putut imprima atunci pe suprafafa amforelor
Ei
a craterelor'
cdnd olarul lucra incl la ele, inainte de a le bdga in cuptor.
Allii au emis ipoteza ci undele (toate sau numai o parte din
ele) pe care noi le emitem fdrd incetare ar putea foarte bine intr-o
zi sd intAlneascX un obstacol oarecare in spafiu qi s[ revind astfel
cdtre noi2. Ideea nu este absurdd. Se pare, intr-adevlr, c[ anuntite
emisiuni de televiziune au fost captate din nou pe PdmAnt, la
distanfS de ani de la emiterea lor. Explicalia datd este aceea cd
era vorba efectiv despre o intoarcere datoritd reflexiei intr-un
obiect ceresc. Dar de aici gi pAn[ la stdpAnirea fenomenului este
o prdpastie care pare de netrecut. O varizrntl a acestei ipoteze a
fost prezentatd ca science-fiction. in 1897, Kurd Lasswitz, intr-un
rornan. arlta cum
,,marlienii"
reu;iseri sd capteze urmele a ceea
ce se petrecea pe Pf,mAnt, prin intermediul undelor gravitafionale
care cleplseau viteza luminii qi apoi ni le trimiteau inapoir.
Mai sunt si allii care, de multl vreme, tinteau mai departe.
Se pare c[ Edison a prezis c[ intr-o zi
,,vom
putea s[ facem inre-
gistrdri ale <Cuvdntirii de pe munte>> cu cuvintele qi vocea lui
Iisus insusi".
'
Vase mali, frumos pictate cu scene nritologice qi cu cloui toarte
laterale. in care se servea vinul la ospele (n. tr.).
2
Edoard Rhein. ll ntiracolo rlelLe onde, Hoepli. 1937.
r
Kurci Lasswitz, Au.f zwei Planeten (datorez aceastd iuformerfie
profesorului Senkowski).
54
vrlclI
jfiA-
intAi
rr
al
'lol'-
ide
'ase
i-ar
)r'
lin
-o
rol
te
I
ta
'a
n
3
i
t
Pdrerea oantenilor de
stiintit
George de la Warr
George de la Warr a ficut cercet[riin aceast[ direc{ie . Acest
inginer de la Oxford a realizat un aparat pentru captarea undelor
trecutultti.
,,Fiecare
animal, a declarat el unui ziarist de la Paris-
Match', fiecare plantl qi fiecare mineral emite o raz6 care ii este
particular[. Fiecare eveniment este o manifestare a uneia SaLl a
mai multora dintre aceste faze". Reg.lsim aici, formulat5 cu aproape
aceiaqi termeni, teoria pe cale mi-a dezvoltat-o
pdrintele Ernetti.
George de la Warr i;i asigurase colaborarea a trei fizicieni si a
citorva alli oameni de
Etiinfa
qi iqi construise un intreg laborator
in imprejurimile oxfordului
pentrr-r a-Ei continua experienfele.
Sustinea chiar c[ a reuEit si fotogra fieze,in ianuarie 1951. propria
sa c[sAtorie, de la Nottingham, in L928, dupd aproximativ douzi-
zeci
$i
doi de ani de la celebrarea ei. Tot el recullo$tea ins[ in
acest interviu cd fotografiile sale cu imagini ale trecutului erau
incd pu{in neclare.
TotuEi, George de la.warr nu trebuie vdzut ca un simplu
extravagant cum exist5 ata{ia. El a condus efectiv. de-a lungul a
numeroqi ani, un laborator care a efectuat cercetdri foarte intere-
sante, mai ales in
,,radionicd".
Una dintre lucr[ri]e sale a fost reti-
p[rit[ Iecent2. Laboratorul sdu publica o revist[ care era dublatir
qi
de o edilie in limba francezrat. El ar fi realizat
,,dou[sprezece
ntii
de cliEee fotografice ale pil
fii
eterice a materiei, precum
Ei
a gin-
dirii,,. Dup[ plrerea lui, fiecrire fiinla este insofit[, din clipa con-
ceperii sale, de o form[ eteric[ ce vegheazd, in momentul care se
impune.1a organizarea celulelor vii
9i
astfel la formarea corpului ci*'
I
Paris-M utclt, nt' . 97 . 27 ianttztrie I 95I .
.
George de la Warr, New Worltls beyoncl the Atortt, Menston, Yorkshire
(The Sciroiar Press), 1973.
'
.r
Mind ancl Mattcr; Pensde et Muliire, eciitatir de Laborzrtoarcle
lrrwarr din Oxfot'd.
t
A se vedea J. Roucctus. SrLrvivurtcc de I'Etre l'utntain. editat dc .1.
lLouc:ous. Laguiole. 1959. pp. 48-49.
55
Frangois Brune
Trebuie remarcat cd aceast[ ipotezfl este reluatl ast5zi dc unul
dintre cei mai importanfi biologi, John Eccles. EI se gdnclea ci
ajungea s[ surprindd aceastd formi obtinAnd, de exemplu. prin
fotografierea unei seminfe, floarea care urma sd devin6. De
asenlenea, fotografiind egantioane de sAnge, el credea cd va de-s-
""*_*i*.---- --..-:.i-
coperi in ele bolile pe cale sd se declanECZe la donatorul respectiv.
bdli-Ceie-in monieirtiil-deeld ilLIse manifbstaserd inci si care nu
--l-'-'....--
';-^.
-
-'"
-'--
*-':'
plteau deci fi detectate piin alie mi;tiiace."ffi'ffiioi"sc cd am
asistat personal la experienfe de acest gen. Astfel de idei au fost
reluate astizi cu toatd seriozitatea.
Cele cAteva aspecte prezentate cred c[ sunt suficiente pentru
a ne da de gAndit ci trebuie sI fi fost ceva adevlrat in afirmaliile
lui George de la Warr
fu
iegdturd cu fotografiile trecutului. Dar
ce anume, mai exact? Cercetlrile urmdtoare poate ne vor ajuta:
sau, cel pufin, ne vor furniza o ipotezd.
Doctorwl Montal
Iatd c[ un oarecare doctor Monta] susfinea, in Memoriile
sale. cd a reusit sd construiasci un aparat care capteazi clirect din
creier amintirile. M[ incloiesc c["5Ttinut inil.iOevaij .""u ib
urmlrea. Voi prezenta mai departe o altd interpretare in acest
sens. Dar sI vedem mai intAi cum au decurs experien{ele sale:
,,Am
fdcut primele incercdri chiar asupra mea. Am acfionat
de la sirnplu la compus,
Ei
am fotografiat astfel amintirea obiec-
telor care imi erau familiare: pendula, o vioari, microscopul;
apoi, incet-incet, am putut s[ reproduc cabinetul meu de lucru,
gridina gi, in final, scene din viafd la care am fost martor. Am
notat de asemenea erorile din amintiri compardnd fotografiile-
amintiri cu fotografii veritabile,
Ei
am putut si constat c[, de mai
multe ori, amintirile se suprapuneau, ca qi cum mai multe cliqee
ar fi fost prinse pe aceeaqi plac5"r.
I
1943. p.
Albert Leprince. Les CenteaLtx cambriols. Editions Jean Renard,
Dr.
71.
56
li
a
I
f it {tre.,'u r;*nt t:ni Io t' de pI
i i ntd
Aq rcmalcl ntli irrliii fiilttul cri clin ceea ce culoirstern
in
llrezel'ltr
clcspre tlettiotie, ea itLt estc iocalizabilir.
Avcnr clcsigur i1
creier centri vizuali, la [c] cum averlr ccntri auclitil,i.
mc,rclii etc.
Dar a.'rintirile,
vizualc sau clc alt fel, nu par a 1i localizate
tot i.
ace;ti centri. l)acii centrii vizr_rali
sunt distrursi" se
poate
lotusi sir
ai. ar-nintiri precise legate cle cele vizute
jnliintc.
tlc, a orbi. Anrin-
tirile sunt stocate in ansamblul creierului
ca niqte imagini pe placa
unei holograrle.
Dar, chiar daci presupunem
cri aparratul srr_r a
captat intr-adevdr
in cleierul sziu imagini ale trecutului,
ele uu ar
putea fi decat foarte vagi. Amintirile noastre nu sunt fotosrafii.
Mi se pare mai probabil faptul cd el i;i proiecta
amintirile pe plici
fotografice.
Aceasta
;tim
ci estc posibil.
chiar el ne oferd indicii ilsupra acestui aspect.
pr:r,esreste
currl a trebuit cinclva sir aibi grijir
cle un bolnav care, in ur-ma unui
lraumatism.
sriferea cle un fel cle ha]ucinatie
recurentd.
in timpr_rl
unei astfei cle crize. iati cir boinavul se apleacr brusc inainte,
fixindLr-si
privirea in pnurant si rirrninarrrl
nenriqcat.
Inrecliat,
cloctolul Montal i;i aduce aparatul cle f'otografiat (un moclel
deosebit,
construil chiar cle er) si indreapt[
spre pnnctul f,ixat cu
privirca de bolnav un 1'ascicul
de racliafii emiscle ipzrratul
sru. La
developare
,
clescoperd pe placi ce ir
;ocase
atat de tare pe clientul
sdu: donir caclavre oribil nrutilate.
in legirturr cu acest caz, mi-as
perrnite
totuqi sir lepet remarca
mea anter.ioard:
aceastii imagine
nu putea niciciecum
si fie at6t de ciarii pe c0t clore;te doctonrl
Montal si ne facir s:i credem. onestitatea
mi obligf, si aclaug un
detalirr: Menutriile
au fost completate
cle medicul prieten
care
le-a editat. Dar, ir-rtr-adevir,
acln-rirafja
acestuia p"ntru cloctorr_rl
Montal merge prea departe. N' ezitd s[ prezinte
o incercare
cle
grefd
a unei ernisfere cerebrale,
iisAnd sx se inteleagi
cd ar fi
reuEit perfect'. gtiu
cd in ziua d,e azi incepe
si se contureze posi-
bilitatea unor astfel de clpelafii clar, la inceputul
secolului trecut,
nu cred c.1 era realizabil5
o astfel de interven{ie.
cr.r toate acestea,
cred c[ proiectia
amintirii
obsesive pe placa fotografici
amintiti
'
Dr. Albert Leprincc. op. cit., pp.233*253.
JI
FranEois Elrune
mai sus esle foarte posibili,
doarece acest fenomen este pe de alti
parte bine documentat. Am considerat deci cb este bine si pis-
trez aceasti povestire,
deoarece zrratd cat de mult obsedeazl
imaginatia oamenilor visr-rl de a regirsi trecutul
;i
cum ii cletermin:-r
sd exploreze cele mai variate cdi.
Intr-adevdr, posibilitatea
de a-fi imprirna gdnch-rr-ile pe o placir
fotogralicd fusese deja doveditd de doctonrl Baraduc incd din anul
1905. Mai tdrziu, profesorul japonez
T. Fukurai de la universitatea
din I(ohyasan a reluat experientele cu succes. Si-a publicat lucririle
intr-o carte al crrei titlu s-ar putea traduce prin clarviziune si gand-
grc(ie. Existx si o versiune a ei in limba englezd, pe care G. cle la
wan o cunoEtea'. cercetdtorii in TCI cunosc bine aceasti posibilitate.
Profesorul Senkowski mi-a arhtat un film realizat ?n Statele unite. in
care se vede cum Ted Serios reusegte sd proiecteze o ima_qine-gAr-rcl pe
o peliculd polaroid, cum, in Japonia, tanlrul Masuaki l(yota ajunge
sd reproducd prin gdndul sdu turnul de teieviziune din Tokio, tot pe
o peliculd polaroid.
Se
;tie
cd este posibilr cle asemenea proiectarea
gandului sub formd de cuvinte imprirnate pe banda de magnetofon.
Experienfa a fost incercatd cLl succes deja in mai multe tiri si, cle
curand, ?n Franta2. Mi se pare cleci posibil ca G. de la warr si fi putr-rt
obtine astfel o imagine, pu{in neclari. a propriei cdsdtorii
_qinclindu-se.
chiar involuntar, la fotografiile pe care le fzicuse atunci. El a crezut.
probabil cu toatd sinceritatea. ci a cerptat o urm[ a trecutu]ui. cand
cle fapt el prinsese doar proiecfia amintirilor proprii. Dar nu este
vorba cu adevirat despre un cronovizor in sensul celor sustirruLe cle
pzirintele Ernetti.
Spalding
Lucr[rile lui Steinnietz gi
Spalding, menfionate uneor-i, nLr
par a fi depdgit stadiul de visr. Spalding suslinea totusi c[ a
putut
'
J. Roucous, Sttrvirtttnce tle l'tre lttLnmin, ttp. cit., pp.62-63.
:
A se vedea,in legirturir cu acest subiect.
pot'uscieni.is.
nr.43, p1t.27-29.
t
Baircl r. Spalding, IJltintc.s
purc,tles,
Robelt Lrffont, colecril ..Les
portes de l'6trange", 1985.
5tt
Pdrerea oamenilor de
;tiin(ci
f'otografia discursul ittzrugurat al lui George Wzrshir-rgton. Iatii cum
povesteqte el evenimentul:
,,A
fost rostit in oraqul Nerv York, iu locul care acul'll poarta
numele de Sala federal[ (T-he Federal I-lall). Pe cli;eele lloastre. se
poate recunoaqte fiecare demnitar de pe estrad[, ca
;i
George
Washington insuEi, care se miqca incoace qi incolo in fala grupuliri
in timp ce-;i rostea discursul inaugural. In acea perioacl5, nlt a
existat nici o fotografie a acestui grllp. Doar tablouri. Acttm pose-
ddm imaginea real5
Ei,
in plus, vocea lui George Washington pe
un disc".
Mai tArziu, Spalding susfinea c.l a ajuns pAnd la celebra
,,CuvAntare
de pe munte", realizdnd astfel ceea ce i se atribuia lui
E,dison. Pe Hristos il descria astfel:
,,$tim
cd omul Iisus nu erzt
diferit de noi. Avem o istorie completd a viefii sale de familie'
acum dou[ mii de ani,
Ei
gtim cd familia lui era bine situat[, cf, era
un om de rnare influenf[, tln caracter puternic. Avea 1,87 m inli-
(ime qi cind se afla intr-o mullime l-a{i fi remarcat
9i
v-a{i fi spus:
<Iatd un om care va realiza lucruri m[rete>.
$i
le-a realizat,
intr-adevir. Istoria de astdzi o confirmd". El ar fi captat
Ei
scena
inmullirii pAinilor gi a peqtilor. Dar ceea ce l-a derutat profund a
fost faptul cd personajul vdzut de el nu semdna deloc cu Iisus al
lui Leonardo da Vinci.
Oricum. aceast5 poveste incepe printr-r"rn prim aspect
neverosimil: colaborarea dintre Steinmetz
qi Spalding. Ceea ce
qtim despre Charles Proteus Steinrnetz nu poate dec0t sd nc inspire
incredere. A lucrat vreme indelungatd in laboratorul de cercetdri
al firmei
,,General
E,lectric", la Schenectady, fiind considerat aici
absolut
,,strflucit";
termenul era folosit mereu la adresa lui, fiind
considerat un adevlrat ,.geniu"'.
Ceea ce
Etim
ins[ despre Raird
T. Spalding ne demonstreazd c[ este vorba de pure fabulafii'
incepAnd de altfel, foarte probabil, ctt aceastd colaborare cu
Steinmetz la care doar el se refer[.
1
Margaret Cheney, Teslq: Man oM o.f Tirtrc, ct1t. cit.,pp.31,42,50'
l8{).
BIELICITECA
METROPOLITAI{A
BtlcuR6st
sfrvieluL
caMUN I C AREA CoTECIfrLOR
59
I;rangois llruttc
Unicul sdu biograf, Davicl Brulon" l-a cunoscr:t foarte bine
pe Spalding in ultimii trei ani de via{ii ai acestuiit. Ccczr ce declari
este edificator:
,,Spalding
nu era aproape nimic clin ccea ce
pretindea a fi". Nu a rnurit la 95 de ani. Dup.i caiculele lui Bruton.
nu zi dep[qit virsta de 80 cle ani. F-amilia lui nu ela originarir din
India gi nici din Deqertul Gobi. Toate povestile pe care le-zr debitat
pentru a da credibilitate operei sale cle cip[tiil tr.Lr sunt decAt pure
inventii. Lucrarea, vAndutd in milioane cle exenrplzrre in intreagii
lume. nu se bazeazd pe nimic. Este suficient clc altfel si citesti
cAtevzr pagini pentru a te convinge de accusta. Aiureli
;i
spirituaii-
tate anost5. Cazul nu este unic. Aproape acelaqi lucru s-a
intOmplat cu Lobsang Rampa sau lJo-Yin-Ra. Spalding nu a fflcr-rt
decdt o scurtd cilitorie in India in anul 1935. Casa cle odihn5 de
pe malul Gangelui. mai sus de Czilcr-rtta. uu i.l existat niciodati. Nu
a fost niciodatd in Tibet. nici in Chilri. in I'ine. i-a rniu'turisit
c.lndva lui Bruton ci erceasti can-ieri c1e lilnrat trecutul nu exista
in realitate, dar era pe cale sd o lealizeze. Nu-i acela;i luclul
Addugafi la toate acestea c[ un mediunr i-ar fi explicat lui
Bruton cd Spalding se afla sub controlLrl a trei,.entitifi astra]e",
bunicul s[u, un bltrdn miner
Ei
r-rn copil. S-ar puteu ca prin
interrnediul unor astfel de ploprictirli sir-qi fi compurs Spalding
opera. Ar fi putut chiar prirni infornratii extlase direct. de citre
ghizii siii, din faimoasele,,arhive erkasho". Prefer s[ nu vi clau
lista, oricum incomplet:i. a celor care pretir-rd cd au avut acces
direct la faimoasele arhive. InLrtil sir spun ci f;icfrnd trin-ritere lir
ele se garantau naivilor"tot fclrrl dc aiLrre-lir. Eu crecl cir proprie-
tdfile de rnediurn sunt ce vii teal: aclrriit existenIa unui astfel de
cimp de infonnafii pe carc pLitcln. clzicir tlorim. szi-l nurnim
,.arhive
akashe"l clar sI nu exagerinrl
'
llaird
-f.
Spalcling. Viulrr si ittr,ritdtttru Mtrasrrilor,
-5
r,oluure publicate in
tin-rpul vietii sale. volunrLtl VI. dLrpi morftca sa. cor.r1'ornr..notclor" sale. De
Vorss Pr"rbliculiot'ts. In linrira ll'ancczri. Lu l/it: dcs i\'lttitrc.t, Robert Lai'font.
coleclia
..Les
poltcs clc i'c1r'irnge" . 1972.
t
Despre Spalcling, a sc vcclea cclilia ecnrunir a lui Peter I(rassa. I)ein
Schicksul..., pp. lfi6-192. clar 1-irrir critica lui Br-uton pe care o girsili ln edilia
anericarrii, Fatlter Errrctti's Chrotu.tvisor'..., pp. 141-151.
60
Sine
Ie
lara
:on,
din
itat
ure
lga
:sti
ili-
i-a
:itt
de
{u
;it
ta
rl
T)
ri
4
Pe urmele pirintelui Ernetti
Dac5, de mult timp, nu mai aveam nici o indoiald asupra
existenfei unor astfel de unde
Ei
a posibilitdfii ca intr-o bund zi sI
se construiascd un astfel de aparat, aceasta nu era suficient pentrtr
a-mi dovedi cd existase in realitate, nici mdcar cel descris de
pdrintele Ernetti. Aparatul
*
pe care nu l-am vdzut, nici in foto-
grafie m5car, de la care nu am vdzut nici un rentltat, nici imagini,
nici sunete
-
func{ionase oare intr-adevdr atAt de bine incAt sd
justifice
descrierile
Ei
entuziasmul pdrintelui Ernetti?
$i
cum sd-i
conving pe alfii cd o asemenea descoperire fantasticd existd, fdrd
alt[ dovadd decAt propriile-mi cuvinte? Am infeles, sau rnai
degrabd sd spunem cd am admis cd existi teama provocdrii unei
catastrofe la scard planetarS, teaml care a impus tdcerea absolutl
in fafa unui asemenea eveniment. Dar ar fi trebuit, totuqi, sd
r[mAnd undeva niqte urme, niEte indicii ale existenlei sale. Trebuia
sd aflu mai multe.
$tiam
deja cd la Bologna existd faimoasa BibliotecX
Bozzano-De Boni, poate cea mai importantd in documente privind
fenomenele paranormale. Am profitat deci de una dintre nume-
roasele mele cbl5torii in Italia pentru a lua contact cu Silvia
Ravaldini, care m-a primit cu multr amabilitate in biblioteca sa si
m-a indrumat in folosirea aparatelor electronice. CuvAntul-cheie
,,cronovizor"
m-a condus la o serie intreagl de articole apdrute in
presa italiand. Am fost
Eocat
de ceie aflate: dovada, sau cvasidovacla,
1
n
b
l
s
t
61
Frangois Brune
cd toatr povestea
cu cronovizorul nu era decat o farsd, sau mai
bine zis un fel de vis delirant creat de o minte bolnavd, pufin
schizofrenic[.
Loaitwrd de teatrw
Am descoperit deci in acea zi cd, pdrintele Ernetti, care
susfinuse cr nu are nici o fotografie sd-mi arate, ddduse candva
unui gazetar de la ziarul La Domenica del corrierel o fotografie
a lui Hristos r5stignit oblinut[ prin cronovizor, cd imaginea a fost
reluatd de multe alte reviste
Ei
de asemenea de Robert charroux
intr-una din crrfile sale
2.
Dar cel mai grav era faptul cr exista o
fotografie, absolut identic5, ce nu era dec6t o imagine pioasd, care
reproducea crucifixul unei mdnSstiri. Nu exista nici o indoiald.
Era vorba despre aceeaqi imagine, inversati doar dreapta-stanga.
Fotografia fusese luatd exact sub acelaqi unghi, av6nd aceeaqi
luminozitate,
umbrele
Ei
luminile se evidenfiau in acelaqi fel.
Despre toate acestea, pdrintele Ernetti nu-mi suflase nici o vorbd.
Iat5, deci, cAteva exemple din ceea ce am descoperit in
presa italiand de specialitate, de pildd intr-un numdr din Giornale
dei Misteri apdrut in anul 1980:
,,Nu-l
cunosc perso'al pe phrintele
Ernetti si
'u-mi
permit
deci s[-l
judec,
dar asupra faptelor pot sd-mi exprim o pdrere.
Pdnd in prezent, despre <maqina
care fotografiazd trecutul> nu
avem decdt multe vorbe, dar nici o dovadd concretd. unicul fapt
comunicat oficial in presd qi garantat
de el ca fiind o probr con-
cretd, s-a dovedit o mare in;eldtorie. MX refer la imaginea chipului
lui PFflttos, pe care pdrintele Ernetti a oferit-o ziariqtilor decla-
rand c5 a ob{inut-o prin intermediul maginii. La o cercetare mai
' La Dontenica tlel corriere, nr. 18 din 2mairgr2,articolul lui vincenzo
Maddaloni intitulat
,,Inventata
la macchina che fotografa il passato,,.
2
Robert charroux, Le Livre clu pass6 rnystlriiux, Robert Laffont, 1973,
o.337.
62
Pe urmele
Pdrintelui
Ernetti
atenti, s-a dovedit cd fotografia nu era altceva decAt o reprodttcere.
inversat5. a unei imagini pioase care se vinde cu 5 lile bttcaln intt'-un
sanctuar din Collevalenza, lingi ora;ul Todi
(Perugia). ea insilqi.
la rindul ei. o reproducere a unei sculpturi in lcmn aparlinincl ltti
Cullot Valera, aflatl in sanctuar. (Arn publicat totul in nurllt'ul
17 din Giornale cle.i Misteri. invitAncltr-l pe pirrintele Ernetti sI ciea
o explicatie. Nu arn prirnit nici un rdspuns din partea lui.)
Cred c[, pentru inceput ar trebui s[ ne expiice cllm a putut
si comit[ o mistificare atet de degradant[, iar apoi s5 pretindir
credibilitate"
1.
Este vorba aici despre un articol semnat de Ser:gio Conti. un
colaborator permanentla Giornale rlei Misteri, in care rf,spundca
scrisorilor prin-rite de la cititori. putllicate qi accstea in acclaqi
Irumlr al revistei. Schimbul cle m[rturii
qi liirnuriri nu s-a oplit
aici. El a continunt de-a lungul anilor;i poate llLl s-tl incheiat incil.
Am clescoperit astfel, in acelaEi
jurnal.
cI in anul 1982. acela;i
Sergio Conti ii scrisese lui Carlo Trajna, un ingir-rer bitle cunoscut
de specialiEtii TCI, suger6ndu-i o explicafie interesantri in ieg[-
turd ctt aparilia imaginii lui Hristos de la Collevalenza pe cro-
novizor. ii oferea astfel pdrintelui E,rnetti o portild deschisii care
i-ar fi permis sd-qi
,,spele
p[catele". Solulia pr opusit se inspira clin
cAteva cazuri rarisime, dar bine clocunrentate, cAnd o
I'rcrsoani.
dotati cu puteri de medium foarte intense, rettEe;te si irnprime cr
pelicul6 fotografic[ doar cu gAndul. Sergio Conti menliona astfel
cazvlluiTed Serios, din Statele Unite, clespre cilre afil vorbit deja
qi la care il adaug pe cel al
japonezului
Masuaki I(iyota, ambii
IucrAnd cu aparate polaroid. dar primul ctt un obiectiv complet
deschis, iar al doilea cu un obiectiv complet inchis. Conlornl acestci
explicalii. p[rintele Ernetti ar fi contemplat imagirrezi repre-
zentAnd crucifixul de la Collevaletlza
Ei
l-ar fi ploiectat rnai tdrziu
el insuEi, prin gAndul s[u, f[rir si-qi clea searna, pe pelicula
cronovizorului
2.
'
Il Giornale dei Misteri. nr. 114, 1980, p. 69.
t
ldent, mai 1982, p.41.
63
Frangois llrune
Din nefericire, oricdt cle ingenioasi ar fi fost, aceastir explicatie
nu se potrivea deloc cll ceea ce inti povestise p[rintele Emetti. Ea
nu explica in nici un fel ntiscarea, nici persoanele care stf,leatu ?n
jurul
lr-ri Hristos rlstignit, nici celelalte scene ale vietii lui Hrjstos.
nici alte evenimente precunt discursul lui Mussolini sau al lr-ri
N:rpoleon, nici sunetele auzite si inregistlate. De altfel. nici la
aceastll propunere de explicafie
Ei
nici la intrebiiri ulterioarc.
p[rintele E,rne tti nu a rispuns niciodatd. Se vede asta din articole.
De exemplu, Sergio Conti este din nou indignat cAnd, in 1984,
gazetarul Vincenzo Maddaloni, cle la Domenica del Corrierc,
sernrreaz[ intr-o altd publicafie, La Torre di Babele. Lrn nou
interviu pe care i l-a acordat plrintele Ernetti, cu aceleasi afir-
nratii si aceea;i fotografie a lui Hristos de la Collevzrlertza ca unicd
dovacldr.
Cine este cu adeadrat pdrintele Ernetti?
Totu;i, dupd dep[;irea primului qoc, continudnd si citesc. si
devorez toate aceste texte coplesitoare, m-erm g0ndit din nor.r la
prima intAlnire cu acest beneclictin care m-a fascinat
Ei
mi-an-r
spus: Nu! nu este posibil! Chiar dacii. pentru rnoment, nu reuseant
s[ gdsesc o rezolvare. trebuia sa existe una. Acest om nu minlea.
Noi arn vorbit despre o rnulfime de problente in afara cronovi-
zorului: criza Bisericii, lipsa de vocafie, abaterile exegezei actuale
care elimina complet supranaturalul, absen{a suflului spir:itual,
morala refulatd a Bisericii oficiale czrre golea bisericile
;i
ridicu-
liza dinainte orice tentativ[ de apdrare a adev[ratelor valori morale.
E,ra de acord cu mine cAnd spuneam cI Biserica trebuia sir se
intereseze cu mult mai putin de ceea ce se petrece in pat intre so{i.
,,inlreaga
noastrd morali sexualzi este flcut[ cle cltre celibatari
rigizi, irni spunea el,
Si
impun exigenfe care lnerg dincolo cle
preceptele Evangheliei. ceea ce, in ultirni insternt5, este un mocl
'
Idem, octonrbric 198-5. pp. 40-41.
64
Pe urmele pdrintelui
Ernetti
de a-i fi infidel, deoarece Biser ica indephrteazd
astf'el multi oameni
de Dumnezeu, pentlu motive care nu vin dei la Dumnezeu". A
citit qi a apreciat ampla mea lucrare de teologie
pou.r
que
I'homme devienne Dieu. Am discutat despre ea. Mi-a cerut de
asemenea mai multe exemplare dintr-o altS carte de-a mea. Lcs
morts nous parlent.
Mi s-a pirut cd dorea si le dea unor preo{i cle
la Roma. Nu! Acest om era sincer
Ei
f[r[ indoiali cu credintd
sincerd in Dumnezeu.
Nu era nici rnitoma'. imi aminteam ci discutia noastra.
purtatd in biroul sxu, era lnereu intleruptx de soneria telefonuh-ri.
il cdutau foarte multe persoane
care se credeau mai mult sau mai
pufin posedate.
Le vorbea din suflet, ii liniqtea, se ruga al[turi de
ele, le binecuvanta. Se scuza apoi pentru
aceste intreruperi.
,,$tiu
foarte bine, imi spunea, cd cei mai murli nu sunt de fapt posedati.
Existd cazuriin care trebuie sd-i ajuti si accepte acest fapt qi
si-qi
rezolve problemele
singuri. Dar mai sunt si artele, in care cel mai
bun lucru pe care pofi sd-l faci este sd intri in
jocul
lor. intr-un
sens, au nevoie sd creadd cd sunt posedati.
Aceasta d[ o oarecare
importanld viefii lor, aga cum altcineva are nevoie sd creadd ci a
trrit ca dansatoare la curtea faraonilor,
de exemplu. Este un mod
de a atrage aten{ia asupra lor, de zr-Ei infrange singur[tatea,,. El
lucra de altfel in legdturd cu psihiatri,
ca majoritatea exorciqtilor
astdzi, dar nu pentru
a reduce totul la malaclii mentale. cum este
in prezent la modS in Fran{a. credea in cazurile autentice de pose-
dare qi practica exorcismele prescrise
de Bisericd. A scris chiar o
carte despre fenomenele
de posedare', pe .are am citit-o mai tarziu,
cand md interesa
$i
pe mine subiectul. Dac[ psihiatrii care ii
trimiteau
,,bolnavii"
lor ar fi suspectat in el un mitoman, l-ar fi oprit
imediat. Mai constat c[ Dom Gabriele Amorth, unul dintre exor-
ci;tii cei mai reputafi din Italia, vorbeste in lucrdrile sale despre
p[rintele
Erhetti cu cel mai profund respect:
,,pdrintele
pellegrino
Ernetti, cel mai celebru exorcist din Triveneto...
exorcistul
I
Pellegrino Ernetti. Lo cntechesi di. Satuna, h,dizioni Seqno. 1992.
65
I'rangois
Brune
celebru din Venetia1..."
Mi-a mlrturisit
cd primea astfel
patrtt-
cinci sute c1e persoane
pe sdptfunAnd!
Anrremarcatdealtfelcei,inarticoleleapirrute.clriarclaci
era somat clin ce in ce mai insistent sil clea explica{ii,
era tt'atat in
acelaqi tirnp cu mult respect.
intr-o scrisoare
publicatei in Giornnle
clei Misteri, directorul
Fundafiei ,,Giorgio
Gandi"
;i
al lvluzeulr"ri
gramofonului.
cliscului
;i
al vocilor celebre
scria desple
pSrintele
Ernetti: ,,Toatri
lumea ii cunoa;te
rectitudinea
care r-ru-[ lasf, sit-;i
vindd onoarea
straielor
de preot oricui,
nici ca om al Bisericii
;i
nici ca cercetitor-..."
Asta imi trmintea
de faptul cd, dindu-mi
libertate
cie gandire,
plrintele
E,rnetti m[ sfltuia totuqi
s[ uu mit
prea exptln
cu toate
grupurile
de vizionari
qi mediumuri'
Nu
accept:t a$a ceva, clin
,.respect
pentru haina de preot" pe care o
purtir qi ca cercetirtor.
Recuno;team
cuvintele
pdrintelui.
A existat
iotLr;i o intAmplare
pu{in ciuclatf,
cAnd el a acceptat
s[ par ticipe
la
un congre,
,i" poiopsihologie.
cu condi{ia
sd nu fie nici un
parapsiholog
in asistent5' ,,in
parapsihologie'
a spus el' totul este
subiectiv
pane ta exaspel
are
Ei
isterie, astfel incat nu exist5 baz[
;tiin{ific[
bbiectivir".
Pttate creztlse
c[ era vorba despre un congres
Etiinlific
despre
parapsihologie, ;i
nu de parapsiholoqie'
Amnotatdeasemeneac[LorenzoMancini-Spinucci.conte
qiingincrbinecunoscutlatoatecongreselelacareamluatparte
in ttatia. se declara
a fi, intt-o altzi scrisoare
din aceea;i revist[.
un
,.admirator"
al Pirintelui
E,rnetti.
in fine, am girsit in zrcelaqi
numir o int'ormafie
de importanlir
capital[.
La 77 februarie
IL)19.
piirintele
E,rnetti
ar fi
linut
o con{erin![
in auLcr t'\Iogt1o
a
universit[!ii ,.Sfintul
Toma", la Roma. in fala unei sdli de fizicieni
q;i alti oameni
cle
Etiinll
pe tema
,,Nitneni
nu moare"
Ei'
in cttrsul
acestei
conferinle,
ar fi
,.dezvlluit
clar principiul
fizic care explicf,
fenomenul
vocilor
din lumea cealaltl
;i
a cronovizorultti"'
E'ste
insir adcvdfiit.
precllm remarca
in acela;i
articol
Sergio Conti
-
iarf,si el
-,
cd clacf, aceast[
dezvaluire
fusese
intr-adevdr
con-
'
Do,-tr Gabriele
Amorth.
pp. l57
ti
l')E.
IJtt cxorciste
roc()tltc, F' X. de GLribert'
19i)2'
66
pe
urmele pdrintelui
Ernetti
vingdtoare,
s-ar fi vorbit
cu sigulanf[
mai murt crespre
ea.
$i
aici
nu pot decAt
sd-i dau dreptater.
Pdrintele
Ernetti
se explicd
Nu mai incdpea
r-rici o incroialr.
pentru
a avea con;tiinta
impdcat5,
nu exista decat
o soru{ie:
sd merg sh-r vdd pe pdrinte
Ie
Ernetti.
Relafia
noastrd
era altfer decdt
iu p" .ur" o avea cu
ziari;tii
sau chiar cu confrafii
cercetitori.
in ,noct ,i;;;, nrie irni va
spune
ceea ce nu putea
divulga
artora.
sau cer pulin
o niic5 parte:
aveam
nevoie
de asta pentru
a nu comprn*it"
prietenia
ce ne
lega.
De la Bologna,
trebuia
cleci si pornesc
imediat
spre ve'etia.
Inainte
de plecare.
rn-am
asigurat
totugi
cd putea
sd mr pri-
meascd.
Prrintele
Ernetti
cdldtorea
mult. tl .lr.n-'o.-, peste
tot.
pentru
a propovidui
recuregerea,
pentru
a
fi'e
conl-'cri'fe
etc.
Aveam
noroc:
era la venelia
;i
mi s-a pdrut
cr era incantat
si mI
revadd,
ca gi
cuni s-ar fi hot[rdt
ci sosise vremea
sd-rni explice
o
serie de lucruri.
Am ajuns deci din nou la venetia,
reg[sind-o
cr-r aceeasi
pl5cere
gi fascinafie.
Arn urmat
traseur
cunoscut
., ,"-,r
"opoi.
am ajuns la poarta
mdnbstirii
pe care o
;tiam
atat de bine si ar-n
fost intdmpinat
de pdrintere
Ernetti.
Sincer
sd fiu, nu mai
lin
minte prea
bine cum am zibordat
problema
in fafa rui, daci am
fost direct,
cu riscul
g"
u p[rea
agresiv,
sau dacl am luat_o pe
ocolite pentru
a nu-i da impresia
cd incepeam
sd mr incroiesc
de
spusele
lui. in notifele
mele. nu gdsesc
decat rdspunsurile
pe carc
mi le-a dat. Evident,
el cunoEtea
imaginea
de la coilevarenza.
Mi-a explicat
atunci
cd crucifixul
respectiv
erar crea{ia
unui sculptol
spaniol
care l-a realizat
conform
indicaliilor
unei ciirLrgxrite.
cie
asemenea
spaniord.
AceastS
c5rugiri15,
maica
Speranta.
cLlnoscuse
experienfe
rnistice.
Era o stigmatizati
care, ca cei mai nrurfi
asemenea
ei, nu numai
cd retrSia
in propriul
tr.up principarerc
I
Il Giorttrtlc
dei A4i.stcri,
nr. 114. 19g0, p. 6li.
67
Frangois Brune
episoade ale Patimilor lui Hristos, dar avea in etcelasi timp
Ei
viziuni; cu permanenta problernd cd aceste viziurri ale diferililor
mistici nu coincideau niciodat[ complet intre ele. Credincioasa
respectivd se instalase deci in ltalia, la Collevalenza, iar pil'intele
Ernetti o cunoscuse foarte bine
Ei
pdstrase legdtura cu ea pdni la
moarte. Era evident faptul cd. La Donrcnica del Corriere publicase
imaginea crucifixului realizat dup[ viziunile ei si multe alte ziare
reluaser[ fotografia, dar aceasta nu avea ca surs[ cronovizorul.
-
De altfel, cu cronovizorul, mi-a explicat pdrintele Ernetti,
noi am oblinut de asemenea miqcarea pe care am filmat-o.
Asemdnarea intre ceea ce arn v[zut noi gi sculptura lui Cu]lot
Valera este, intr-adevdr, frapantd.
-
Dar de ce a1i tdcut? De ce m[car nu ati explicat asta
tuturor celor care vd acuzat?
-
Fiindcd nu eram liber. Spusesem deja prea mult. Supe-
riorii mei imi interziseser[ cu desdvdr;ire sI mai dau alte explicafii.
s5 rdspund la acuza\l, sd reafirm existenfa cronovizorului
Ei
sd
dezvdlui rezultatele obfinute. Nu puteam nici sd declar cd supe-
riorii imi impuseserd sI tac deoarece, atunci, presiunea ziariEtilor
Ei
a serviciilor secrete strdine s-ar fi exercitat asupra lor. I-ag fi pus
in pericol. intr-un anume sens, acuzafiile indreptate asupra mea
le conveneau. Cum eu nu puteam rdspunde, discreditarea mea
descuraja pufin cAte pufin orice curioziLate. Exact asta urmdreau
qi ei dupl hot5rdrea ce se luase privind demontarea aparatului qi
p[sLrarea secretului.
Am simfit cd pirintele Ernetti suferise rnult din aceast[
pricinS. De altfel, nu aproba aceasti tdcere absolutd. Ar fi dorit
sI fie utilizate posibilitdfile fantastice ale aparatului pentru unele
cercetdri qi credea c5, dup[ cAteva rezultate senza{ionale bine
alese. nimeni nu s-ar mai fi indoit de existenla aparatului. Dar
superiorii sdi din cadrul Bisericii ascultau fdrd indoialS de ordi-
nele venite direct de la Vatican gi acolo, sus, o astfel de atitudine
era considerat[ ca mult prea periculoas5. Pdrintele Ernetti era
inainte de toate preot
;i
trebuia sd fie supus.
68
)
qr
ilor
asa
ele
ila
tse
tl L
ul.
tti,
-o.
ot
lta
ii,
SA
)r
IS
:a
,d
u
5i
.j
g
ir
e
r
Pe unnele pdrintelui Ernetti
Mai tdrziu. gdndindu-mi iardsi gi
iar5Ei la aceste problenre.
am infeles ci aga se explicr faptul cd de mai rnulte ori pirintele
Ernetti s-a sustras invitatiilor la diverse congrese. in anul 1979.
cdr-rd a fost invitat la un congres de parapsihologie,
a pretins si nu
fie nici un parapsiholog in sal5; cerinf[ intr-adeviir paradoxald si
aproape irnposibil de indeplinit. care i-a servit drept pretexL
pentru a se eschiva in ultimul moment. De altfel, chiar subiectul
pe care il propusese
era deja in sine un alt paradox. curn noterse
sergio conti. Toatd lumea agtepta din partea lui, la un asemelrea
congres, o comunicare despre cronovizor. Or, el pregdtise cr
foarte arnplS conferintd de trei ore despre
,.Escatologiain
Bibrie,
in filosofie gi
in teologie". Trei ore! Fdrd incloialb pentnl a nu mai
rdmAne timp sd i se puni intrebdri despre cronovizor. Acest
congres a avut locin octombrie 1979. deci imediat dupi cel cle la
Roma, din februarie, unde pirintele E,metti vorbise inc[ libcr
despre cronovizor. oare in urma reacliilor declansate cle con-
gresul de la Roma i se interzisese p[rintelui E,rnetti si vorbeascir
din nou? Se pare. intr-adevdr, c[ in rnulte alte imprejuriri car.e au
urmat el nu
Ei-a
mai flcut aparitia. Dup[ congresul de la Roma au
urmat ani lungi de tdcere.
A existat totu;i o exceplie. se pare c[
;i
ultima: la un congres
organizat de revista de astrologie Astra,in zilele de lB gi
19 octom-
brie 1986, la Riva del Garda. Tema congresului era
,,Lumea
intr eagir
este magie", iar titlul confelin{ei Pirintelui Ernetti.
,,Teologie,
gtiinf[
;i
magie". Cu aceastl ocazie, el a vorbit din nou despre
cronovizor. dar acesta a fost doar un subiect amintit in treaclt. Nu
cred ci atunci a rrspuns atacurilor care fuseserf, indreptate
asupra lui
Ei
nici ci a dat explicafii despre imaginea contestatd
reprezentAndu-l pe Hristos r5stignit, deoalece ag fi gdsit ecouri in
articolul publicat de Anita Pensotti in oggi'. Autoarea articolului
sublinia doar extrema prudentd cu care pirintele Ernetti evocase
'
Oggi, nr.44,29 octontbrie 1986, pp. 111-112. A se vcclea si Rainer
Holbe gi E,lnrar Gruber, Magie, Mqdonncrt ttntl Mirulcel, Llnglatthri<:rrc
Geschichrert uus Italian, Knaur, 1987. pp. 229-236.
69
t
Franqois
Brune
cronovizorul,
fdrd
a_qi atribui
vreur
lbrmd.
cii ar'ti
putut juca
u' .", l,'i::lil1"tT1J#:
:::.ffiI
nevorbind
deloc
la persoana
int'i,
ci spr_rnAna
,"r",,
,,cdtiva
oameni
de qtiinf'
susfin
c5..."
;i
forosind
nu*"-ur"
verbe
ra
modul
co'di{ionar.
oare
oblinuse,
totusi,
aprobarea
crin partea
superiorilor
s5i si vorb.easc5
despre
zrcest
ssubiect
dar in niste
limite
precise?
Care
si fie motivutZ
Cet pu{in
"E"
rrrtirr,,rJ';rr1;;;
prietenului
meu. profesorur
Ernst
senkowskr,
ru r+ i"i;#r"
1987,
in tirnpul
unei
conversatii
care
durase
mai multe
ore.
ceea
ce spllsese
pe
malur
]acului
Garda,
la acest
.ong."r,-
tusse
auto-
rizat
direct
cre vatican.
S-ar putea
sd ne mire
aregerea
unei
ase-
menea
tribune:
un congres
organizat
de o revista"de
astrorogie!
Totu;i,
la acest
<
Barducci.,"puiu,;:T:::,:r::il:';':ii:,TT:::',,J".:::ll:
fenomenele
de posedare.
Un confrate,
;i
nu prea
cred
cd trebuie
s5 mai
amintesc
un exempru
rel-eritor
ra
indoielile
suscitate
de tdcerea
absorutd
la care pirrn,"r"
Ernetti
era obligat
de cdtre
superiorii
sii. in anur
1989,
un alt cercetitor
italia'
publica
o rucrare
despre
unere
cercetdri
crestul
de asemd_
nitoare
cu cere
efectuate
cre pdrintere
Ernetti.
Dar
aici
apdrea
incd
un preot:
Don
Luigi
Boiello,
care
igi permitea
sd pubrice
detaliat
metoda
care
a apricat-o,
principiile
qtiinfifice
care
stateau
la baza
cercetdrilor
;i
cdteva
date
asupra
primeror
rezurtate
ob{inute.
in aceastd
lucrare,
intitulatd
Come
re pietre
raccontano)
("Cum
pietrele
povestesc"),
Don
Luigi
il ataca
viorent
pe
pdrin_
tele
Ernetti,
apreciind
cd acesta
nu fdcea
dec6t
sd reia
o veche
ipotezd
deja prezentatd
cle E. Rhein
in jurur
anurui
1937:u'dele
---_'_.'.
--
'
Luigi
Borelro.
come re pietre
reccotltetTo,
saggio
scie,tifico
sura tectria urtiktria
dt:ll'tutiverso.fisico.e^s^'tilt,rrrriTirnzin,r,
delle
forze
fottclctmentuli ctella ttqtLrro,
Gribaudo
Editore,
19g9, pp. S'_O,iS:.
70
nlcl
C)
etari,
Afiva
re la
irtea
niste
faf a
rarie
uto-
ase-
'oie
I
ado
inrc
'r'."
'la
:tti
tor
1a-
ice
au
rte
o'
n-
le
'ia
la
Pe urnrele pdrintelui
Ernetti
emise de pe Plmant
ar putea uneori si intalneasc[
in care corouri
cereqti qi
astfel si fie din nou trimise pe
pimant,
unde ar putea ti
recuperate.
lin
si precizez
ci pf,ri'tele
E,rnetti nu a por'cnit
nimic despre a$a ceva in fata mea. Dar Don LLrigi fusese si-l vaclii
pe prrinte la Acadernia
,,Santa cecilia", din Rorna. unde accsta
din urmi nu i-a aritat nimic si nici nu i-a clat vreo explic.tie.
De
unde
;i
reactia violenti
a automlui
accstci lucriri.
pdr.i'tele
Ernetti
a ie;ti atunci din tdcerea care i se impusese
si, in anul
1990, i-a trimis o scrisoare lui Don Luigi Borello, protestand
la
randul sdu violent si ardtancl ci tot ceea ce spusese despre cro-
rrovizor
Ei
Patimile lui Hristos era doar
,,adeviir.ul sercrosanct...
Intr-un articol recent
',
Don Luigi drdea chiar el cateva citate din
aceastd scrisoare:
.,Hristosul nostru a fost captat in anul i953.
splrnea scrisoarea. pe cdnd cel cie la colle.,,alenza
nu a fost rea-
lizat decat cu vreo gase
ani mai tirziu; si cAnd maica speranla l-a
vrazut in fotogi af ia noastri, a tresrltat cle bucurie, deoarece
cores_
pundea
celui din viziunile sale:
;i
acestea sunt fapte istorice,,.
Pirintele
Borello reaclioneazr
la rinclul sf,u:
,,Dac^i1 tin cont de
faptul ci este vorba despre ulr oln care se bucuri cle un rrare pr.esti-
giu gi,
mai mult, despre Lrn preot care scrie u'ui alt preot si cole-q
in cercetarea
;tiintificir,
este rimpecle ci nu pot s[ mi incloiesc cle
cele afi'nate.
Dar, cA orl de stiinti, nu pot decAt si repet cd
pirintele
E,rnetti
a l'icr-rt aceste aflrmatii frrd a clovedi nimic,,.
in acezr perioadd. piri'tele
E,rr-retti nu mai a'ea clreptul sd se
apere si, cr-r zrtdt rnai pufin. si clea orice fel c,le explicalie. Insulta
venitd din partea unui confrate
i-a fdcut clesigLrr
mult riu si a
reac{ionat,
dar intr--o
scrisoare particulard
si respectAnclu_si
promisiunea
de a nu clivulga nimic. Aici trebuie totusi sd adaug
cAteva comentarii personale.
Mai ?ntdi. in aceastd scrisoare, pirintele
Ernetti polneneste
de o dati cu mult anterioarr cerei pe care mi-o indicase mie: 1953.
in loc de 1956. Faptul duce e'ident la sporirea rnotivelor
de
'
Articol sclllllzlt dc Rcnzo Allegri. putrlicat
in revistzr C-lri. Nr.r cunosc
data aparitiei. r\nr d.ar ci 1'olocopie trimisir cre pirrinrere
Boreilo.
7L
Frangois Brune
indoial5.
,,Vede{i
doar bine cd inventeazd continuu, rni s-a spus, gi
in final se incurcd in propriile minciuni". La aceasta am r[spuns
cd de aici se poate deduce la fel de bine qi argumentul contrar.
Cine ar vrea sd fie considerat drept geniu
;i-ar
fi preg5tit
Ei
memorizat declarafiile pentru a nu se da niciodat[ de gol. Ceea ce
pot sd spun ca mlrturie este cA, intr-ader,5r, mai ales spre sfArSitul
vie{ii, pdrintele Ernetti modifica aproape tot timpul datele pe
care mi le d[dea. Trecuserd deja rnulfi ani de c6nd fusese obligat
sd-Ei abandoneze cercetdrile. Amintirile nu mai erau la fel de
clare qi nu st[tea mereu sd caute in vechile documente pentru a fi
sigur cd anul este cel corect. De asemenea, nu s-a gAndit, fdr[
indoiald. cd data pomenitd intr-o conversalie particulari va avea
intr-o bund zi asemenea importanf5. Oricare dintre noi putent
verifica dac5 reugirn sd spunem pe moment in ce an am 1'5cut
cutare cdldtorie in strdin5tate, de cAt timp cunoagtem o anumit[
persoand... in ceea ce m[ prive;te, atunci cAnd consider cI este
important sd of-er date corecte, trebuie sd apelez la insemndrile
mele sau sd recurg la calcule complicate.
Voi spune acum cAteva cuvinte ?n legdturl cu imaginea lui
Hristos rdstignit. Oare pdrintele Ernetti i-a ardtat intr-adevdr
maicii Speranfa o fotografie oblinutd cu ajutorul cronovizorului?
Apzr pare sd afirme scrisoarea primitd de pdrintele Borello. in
ceea ce rnd priveqte, eu nu am nici o indoiald c[ i-a ardtat ceva
acestei cllugdrife. intrebarea este insd urmdtoarea: era o foto-
grafie, obfinut[ de pe pelicula rcahzatd filmAnd irnaginile holo-
grafice, sau era filmul propriu-zis? Insist asupra acestui detaliu
deoarece, in explicafiile pe care mi le-a oferit pirintele Ernetti
pentru a-mi ardta cd imaginea publicatd in presi nu putea proveni
din cronovizor, el accentuase pe faptul c[ tot ceea ce vdzuser[ ei
fusese in miEcare. Aceasti subliniere nu are evident sens dacd nu
s-a tras nici o
,,fotografie"
fixd de pe film. De asemenea, am impresia
c5 in aceast5 scrisoare particulard, plrintele Ernetti a folosit
termenul de
,,fotografie"
f[rd sd se gdndeascd la sensul sdu posibil
in opozilie cu ideea de miEcare
;i
fir[ sd bdnuiascd indoiala pe
care acest cuvAnt ar
putea-o
nagte intr-o bund zi.
72
Qr
ns
ll .
$i
ce
ul
)e
at
le
fi
ld
)a
m
,lt
ta
le
,ti
ir
t!
n
)-
t-
u
ri
ri
'i
u
a
it
il
Pe urmele
Pdrintelui
Ernetli.
Oricum,
scrisoarea
pbrintelui Ernetti
nu a fost suficientS.
in
realitate,
pentru a schimba
phrerea lui Don Luigi. In cele cateva
cuvinte
p" .u," mi le-a adresat
la data cle 8 mai 2000, acesta imi
mai spunea cii, dupd
p[rerea lui, pirrintele
Ernetti era acela care
compusesetextulpieseiluiE'nnius,a;a-ziscaptatlprincrono-
vizoi,
Ei
cd, de altfel,
pdrintele .,nu
cunoEtea
cele mai elementare
noliuni de fizic.l
gi nu qtia teoria lui cesare colangeli,
flr[ de care
nu este
posibii[ captarea
urmelor trecutulr,ri
in materie"'
o sa-mi
permitEiu"u-s[facunelecomentarii.TonulfolositdeDon
Luigi manifest6
intotdeauna
un spirit de rivalitate
r[nit[.
iar
admiralia
lui pentru Cesare Colangeli
ii mirl
pe oamenii
de
qtiinlSpecarei-amconsultat,deoareceacesttninunatSavantpare
total necunoscut
in domeniu.
Pentru
plrintele Borello
nu existf,.
in nrod evident,
clecat o rnetocl5
posibild: a sa. Este, de fapt. ten-
dinta tuturor
marilor cercetltori.
Nu trebuie,
desigur.
s5 le-o
lu[m in nurne de r5u, dar nici nu suntem
obligali
si ii ttrm[lrl
intotdeauna.
C,ind cel care minte nxerge
prea departe
$i
atunci,
cine a introdus
aceastd imagine
a lui Hristos
pe
cruce care a declanqat
atatea
suspiciuni
qi patimi, care a discre-
ditat cronovizorul
Ei
l-a deflimat
pe p[rintele
Ernetti'?
$i
in ce
scop'? Semnalez
cititorr-rlui
c[, in anul 1993,
plrintele Ernetti
declara
din nou unui ziarist spaniol
c[ ea nu are nici o legdturi
cu cro-
novizorul'.
Se pare dlci cI vinovatul
este Vincenzo
Maddaloni'
Mai intdi, arn incercat s5 imaginez
diferite scenarii
posibile, fdrS
sa-l acuz ca a urm[rit s5 inEele
pe cineva.
$tiu
c[ uneori
ziariEtii
sunt atat de agasanf
i. incat in cele din urmd le aruuci un os de ros
ca s5 scapi de ei. Se prea poate ca
Ei
plrintele
Ernetti, aflat la
cap[tul
puterilor,
sd dea acestui
gazetar imaginea
de la
Collevalenza
spunindu-i
ceva de genul:
,,Iatd'
cam aEa aratl
I
Mns allA. nr.51, mai 1993.
P.4l'
/J
I
I
I
i
I
Frangois Brane
Hristos pe care l-am vdzut prin cronovizor,,.
Asembnarea
dintre
aceast5 imagine qi ceea ce au vdzutintr-adev[r,
ei
justific[
suficient
atitudinea prrintelui.
ziaristul. intenfionat
sau nu, a forfat pufin
nota asupra autenticit[1ii
imaginii. Dar se poate rea]iza si un alt
scenariu. Eu nici mdcar nu gtiu dacd Maddaloni
a primit
cu
adevdrat imaginea
din mdna pdrintelui
Ernetti. El a putut foarte
bine sx o publice, gtiind
sigur de unde venea, pentru
i-l obligu p"
pdrinte
s5 reaclioneze.
Din nefericire.
dupd publicarea
noului sdu
dialog cu pdrintele
Ernetti in 1984, o a treia ipotezd pare
mai
probabilS: qtiindu-l
pe prrinte
redus la tdcere, a cdntat pur
Ei
simplu sr profite pentru
a caEtiga cat mai mulfi bani. Dupd furtuna
iscath de primul
sdu articol, este incredibil faptul cd a oferit din
nou aceeaqi fotografie
ca probr autenticd, fdrd nici un cuvant ca
explicafie.
Este o atitudine inadmisibili
fafd de cititori, fald de
editorul care i-a acordat ?ncredere
;i.
in cele din urmd, fa{[ de
pdrintele
Ernetti. o asemenea
atitudine mi se pare cr este de ajuns
pentru
a demonstra
lipsa de onestitate a personajului
Ei
pentiu
a
inl5tura
orice urmd de indoiald in privinfa pdrintelui
Ernetti.
74
5
Din nou despre
Quintus
Ennius
CAnd am trecut odatd prin Vene{ia. pdrintele Ernetti mi-a
inmanat totuEi o dovadd. Nu este vorba despre o imagine, nici
despre o casetd cu vocea lui Hristos, ci textul scurtei piese a lui
Quintus Ennius captati prin cronovizor. P[rintele Ernetti vorbise
despre ea la congresul
linut
l6ng[ lacul Garda, addugdnd cI, in
calitate de specialist in muzica prepolifonicd,
a fost foarte imprc-
sionat.
,,Era
o recitare in ton dorian, de o mare forli sugestivr",
spusese pentru a incheia conferinta cu un z|mbet.
Anita Pensotti este cea care ne povesteEte cum s-a scos la
lumind textul respectiv. intr-un ziar, apdruse un articol despre un
anume phrinte
,,Pellegro"
care avea neobrdzareasd pretindd cd el
putea capta imaginile si sunetele trecutului. se pare cd tonul
articolului era
,,de
o ironie tdioasd". Or. Giuseppe Marrasca, un
profesor
de literaturd de la Colegiul
,,Amedeo
di Savoia.,, era
foarte interesat de acest gen de cercetdri. Se gandise mult la astfel
de probleme
Ei
ajunsese la ipote ze foarte apropiate, spunea el, de
cele gbsite in articolul respectiv. I-a scris de indatd direct pdrin-
telui,,Pellegro",la
abafia din San Giorgio. Drept rdspuns, a primit
sfatul sd consulte articolul pdrintelui
,,pellegrino"
E,rnetti din
revista Civilta delle Macchine.
Descoperind cr piri'tele Ernetti lucrase mult timp in cola-
borare cu pirintele
Gernelli. profesorul nu a avut nici o indoiali
asupra valorii cercetarilor acestuia. Fdcand el insusi stuclii la
/5
FranEois Brune
nniversitatea din Milano,
Etia
foarte bine c.l pdrintele
Gemelli nu
ar fi acceptat un colerbolator dacf, nu ar fi avut o valoare inlelt:c-
tual5 remarcabili. Din acel moment. profesorul
;i
pirintele cro-
novizorului au r[mas in legdturd. De altfel, chiar profesorur
Marasca a fost acela care i-a propus pdrintelui Elnetti si echipei
sale sd incerce sr obfini textul aparlinanci lui
Quintus
Enniusl.
Pirintele E,rnetti l-a asigurat c[-l va avea fdri probleme. De fapt.
la pufin timp duph text, a primit qi muzica.
,,Vreme
de cinci ani,
Marasca a pdstrat cu sfinlenie aceste file intr-un sipet. f[rd a se
hotdri ce sI facd cu ele. Lud in sfAr;it o decizie qi, dupd ce le-a
tradus in italian5 gi a obfinut consimfdmintul pirintelui Ernetti, a
pernris revistei noastre s[ publice cdteva pagini in exclusivitate".
Fotocopia pe care mi-a dat-o plrintele Ernetti este adnotatl
de profesorul Marasca: acesta gisise unsprezece pasaje scurte,
citate de trei autori antici: Cicero, un contemporan cn
Quintus
Ennius, Probus, gramatic din secolul I d. Hr..
Ei
Nonius Marcellus,
autor din secolul IV d. Hr., crruia ii datorbm numeroase explicafii
despre autorii vechi. Aceste citate corespund unui numir de
doudzeci si doud de versuri din piesd. Cea mai mare parte a
textului era deci necunoscut[.
Proba mea este spwlberatd
in anul 2000, apirea in Statele Unite versiunea arnericanl a
Iucrdrii lui Peter KLassa, cu un studiu detaliat al acestei piese
semnat de profesoara Katherine Olven Eldred, licentiatd in
literaturd clasicd la Universitatea Princeton. Ea a fost bine aleasi.
deoarece susfinea un curs la Nortl-r western University din Evanston
despre tragedia corespondentd a lui Seneca Thyestes. Ea prezintd
deci, in aceastd carte, o traducere in englezd a textului lui Ennius,
precedath de o prezentare istorici a temei in cadrul literaturii
greceEti qi latine, inso{itd de o analiz[ a vocabularului si de co-
'
Anitzr Pensotti. in Oggi, nr. 44,29 octombrie 1986.
76
Din nou desPre
Quintus
Etttrius
mentarii. Eu nu am aflat decit de curAnd despre asta, dar fiindcd
.sunt
implicat, cred c[ de data aceasta voi abandona ordinea cro-
nologicd a cercetdrilor
mele gi vi le voi prezenta chiar acunl.
Voi nota mai intAi cd atdt profesorul Marasca, cAt qi Katherine
owen Eldred, recunosc c5 acest text nu fusese regisit
Ei
nu fusese
inc[ publicat nicdieri. P[rintele Ernetti nu ne-a prezetrtat nicide-
cum un vechi text pufin cunoscut. in ceea ce o priveEte, Katherine
Owen Eldred qi-a manifestat
rezerva referitoare la autenticitatea
textului
1.
in primul r6nd, textul acesta de o sutd doudzeci
9i
unu de
versuri nu corespunde decat aproximativ unei zecimi din lungi-
mea obiqnuitd a tragediilor latine. Or, in diversele reviste care
vorbesc despre text, nu se afirm[ niciodatd cd pdrintele Emetti a
prezentat aceste versuri ca fiind un fragment dintr-o lucrare mai
ampli. ii era desigur mai uqor unui latinist experimentat,
ca
p[rlntele Ernetti, s5 nu compund decat cateva versuri, incluzand
de altfel citate, decAt sd scrie o tragedie in intregime, ceea ce i-ar
fi luat un timp considerabil
gi ar fi necesitat totuqi un oalecare
talent literar pentru a fi credibil... Dup[ aceea. unele cuvinte ntt
au apdrut, din cAte gtim noi despre literatura latin5, decAt cu doud
sute de ani mai t6rziu. Astfel
,,verbul
,rpraeludere>' revine de mai
multe ori in fragment; dar singurele aparifii ale acestui cuvdnt
care ne-au parvenit sunt la aproximativ doul sute cincizeci de ani
dupd Ennius
(in opera epicS a poetului Statius)".
ExistS de ase-
menea foarte multe repetdri de cuvinte, noteazd ea, ceea ce
dovedegte un vocabular destul de limitat, ceea ce cu siguran!5 nu
este cazul lui Ennius: fragmentul confine
Ei
unsprezece din cele
doudzeci
qi patru de citate cunoscute in total din autorii antici.
Ansamblul textului nu este lipsit de ca1it51i, recunoaEte
doamna
Eldred,
,,dar
in parte datorita numeroaselor
citate valoroase
aparfinAnd intr-adevdr lui Ennius"...
Catastrof5! Lucrurile nu sunt deloc simple. Nu r[mAnea
mare lucru din dovada mea. Totuqi, chiar dac[ nu sunt atdt de
'
Peter Krassa, Father Ernetti's Chronovisor,
77
Frungois
Brune
In prirnur
rand.
r.ru
este vorba
aici, intr-adevdr,
crec't
clespre
un fragment
de o sutS
crou:izeci
qi
unu
cre versuri
crintr_o
tragecrie
care
?n
mod cert
este
mai amp15.
pSrintele
prn"iti
u v'zut
oare
tragedia
in intregir'e
sau nu.ui
acest
scurt
pasaj?
Nu
;tiu
nimic
despre
aceasta'
Se poate
s5 fi v,zut
piesa
intreagei,
crar
si nr_r fi
putut
nota
decdt
o micS parte.
oricum,
ne spune
A'ita
pe'sotti,
acest
text
nu putea
si serveasci
decdt
ca apencrice
ra o lucrare
mai
vastd
intiturati
Fra ginepro
tra
fisica
e ntetcrfisica,in
careprofesorur
Marasca
ar fi crezvortat
toate
io.it"
pe
care re ?rnprrfea
cie ani cre
zile cu prrintere
Ernetti.
pubricarea
unei
tragedii
in intregime
ar
fi depdqit
scopur
urmirit'.
xu vao
oeci,
aici, indiciire
unei
frzrude.
cred
chiar
cd o persoaud
care
urmdre;te
sd comitd
o fraucld
ar fi
prevdzut
suspiciunea
legati
de acest
aspect
;i ;i-ar
fi pregirtit
apdrarea'
pdrinrere
Erne*i
nu
mi-a oferii
aetaiir
;r;;ru
mocru.-ri
in care
a procedat
pentru
a nota
textur,
'ici
nu mi-a
dezvdruit
dacd
a v,zut
mai mult,
iar
eu nu nt_am
g^ndit
si_l ?ntreb,
pur gi
simplu
pentru
cd nici unur
dintr"
,roi
nu
Ei-a
pus
atunci
probrema
cd intr-o
bu'i
zi va trebui
si ddrn
expricafii
atdt de amdnuntite.
_
Celelalte
argumente
prezentate
cle doamna
El,il
;i;:;;
pirut'
la prirna
vedere,
maiserioase.
or, iati ce u' J"r.operit
eu.
E1:"
spune
despre
cuvdntul
prcreludere
cd revine
cle rnai
multe
ori in text.
Apare
efectiv
de tr:Li
ori,
Ei
aceasta
la inceput.
Mie
mi
se pare
cd' in context,
este foarte
normal.
$i
apoi,'u
vdd
de ce ea
traduce
acest verb
in versul
al doilea
s a u a r e v d rs a r u m i n r), i ;;il;;;,T
: J'i
#{,'
::: :::J1'#,",1
:
expert
?n Iiltinir
ca cloanina
si examinez
ntai
cu iitentie
Contraargunten.tatie
l^
)
Anttfl l,cnsotti.
o,qgr.
-
,,Anrl slrcrl
light trpott
Elcl'ed.
rni-arn
afiunatiile
sale.
propus
la rindul
nreu
nr. 44. 29 octombrie
19.36,
titv sot1g",
Futher
Ernetti's
p. 112.
C hro rt ov i,y ct r, o p. cit., p. 39.
78
Din nou tiespre
Quintus
Ettttitts
de altfel. sensul obignr.rit rni se pare aici foarte potrivit:
,,
Dic, uge,
Musa lenis, nrcunrque pruelucle cot1tltt11.",
,,Vorbelte,
Ilai, aleasl
Muzi. si pregdte;te-te pentru cArtlul mett". Nu r'[d abso]ut cleloc
unde a glsit ea ideea de luminl. Rtidlcina lutlere insetltttttti,,a sc
juca".
,,a
se artuza", de unde
;i
franfuzescul luclique. F[lI nici o
indoial[, ea a confutrdat cu verbttl praelucere. Totu;i, in celelzrltc
douf, pasaje, ea traduce corect acela;i cuv0nt. In ceea ce privelte
cuvintul age
(sau agite. agitedunt). aici are valoare cle interjecf ie
de incurajare, de indemn. Aceste cuvinte. clupi ctitn inclicir
li
dic-
fionarele.
au urmiit aceea;i evoltrfie ca ttllorts si uilez. clin limba
francezi, Sensul este cleci: ..vorbeste.
hai",
,,vorile;te.
deci". sltit.
mai larniliar:
.,vorl're;te,
haide odatii". Este vorba cicspt'e o flit-
mAntare a sufletului. ttu tr lrupului. In plLrs. lrgc lltl r,Lea itt t-tici ttn
caz sd insemne ..virlo",
cuur trttcluce Elcircd. De altfci, chiar ezl
simte aici o dificLrltarte
gi, pentrr,r a cla un scrns coeront, lnverseazi
prinrele doui ct-tviute:
,,Conte,
spenk, gentle fuluse". ,.Dic,
rtgc,
Musa lenis". spune latinit. Oricuru. ogere nu poate s[ insentne
,,il
veni". CAnd exprimii nri;czu'ca, acest vcrb inseamnl
,,a
impinge".
,,a
face s[ avanseze"., uneori ..a
pune pe fugd",
,,a
ttrmdri". clal
nicidecum ,.a
veni". Oricunt. dou[ greqeli enorme ?ncf, cle la
primele dou[ versuri qi. rlai tlult. in versut'i l'oarte scurte. care nu
cuprind decAt qapte cuviute cu totul. este cam mult. Or, iatd ci la
finalul traducerii sale. in comeutariile critice. exact acolo ttnde se
mir[ de aparilia acestui cuvAut, la aceasti dat[,
Ei
de frecven[a lui
in citeva versuri, o ia de la capf,t cu confuzia intre praeludere;i
praelucere'.
In cazul acesta. este oare adevirat c[ acest ct-tvit-tt, praelu-
dere, nu apare in alte texte clecAt dupi doud sute de ani de la
moartea lui Ennius? Oricurn. mi se pare foarte clificil s[ stabilim
data apariliei unui cuvAnt in literatura latini cAnd se
;tie.
de
exemplu, cd din opera principalS a lui Ennius, Anabele, ntl ne-au
rdmas dect
;ase
sute de versuri. in timp ce originalul era mai lung
' ,,The
vcrb
oproeltrdcre> (ttt shed light)
()ccttrs
severol lirnes i.n tlte
fragntettt".
Father Erttelti's Clrotnt,i,sor', o1t. cit., p.48.
79
t,
I
Frangois
Brune
decdt
lliada
lui
Homer;
cd Ennius
a scris pe pufin
doudzeci
de
piese
de teatru,
din care
nu ne-au
rdmas
dec6t
fragmente.
$i,
mai
ales, cand
se
;tie
cd acest
rucru
este varabil
pentruintreaga
ritera_
tur6 latinS
*ui ul::.din
acea perioadr.
Mai aoaug
iupru,
c5 inrot-
deauna
trebuie
sdfii
foarte
piudent
c6nd
faci
urir.t
de anarize
de
vocaburar'
cu murt
timpin
urm',
forosindu-se
u""rt
procedeu,
s-a demonstrat
cd satirf
impricinapr.i
nu putea
fi scrisd
de Racine
deoarece
in ea nu se regSseEte
vocabularur
forosit
?n tragedii.
Arfi
ingenioqi
au mers pand
la descoperirea
mai
mutto.ir,akespeare...
Trebuie
deci, pentru
a recurgl
tu un asemen"u
urgu_ent,
sd
stdpAneqti
bine cuvintele.
sd anarizdm
in continuare.
chiar gi cei care nu cunosc
rimba
latind
pot
urmdri
.d-emonsrrafia.
i"
""r*r"lt"ir"tl".
doamna
Eldred
acordd
tevi (dativ
sau atrativ)
cu ntentors
(genitiv
)!
Aura
considerd
cd este
complement
direct,
ca
;i
cum
ar avea
forma
auram:
ea traduce
.furorent
prin
ma,nruss
(nebunie),
cdnd
in
context
este
vorba,
la modul
evident,
de
,,ardtare poeticd,,,
sens
de altfel
atestat
ra cei.mai
valorogi
autori.
La inceputul
versurui
ar
patrulea'
considerr
cd raudes
esie
subjonctivur
verbului
rauaure,
cand
de fapt
este vorba,
fdrd indoiard,
a" acuzativurlturut
al rui
lans.
Persistdnd
i
a t un ci cd n d s e
ffi;:l! :,'!::
T:t
;::T:
J ;:'fii:
:ffi
i i,::
oare
nevoie
s5 continui?
Mi se pare
c5 scuza
unei
anarize
fdcute
?n grabr
nu este
suficientd
p.ntru
a exprica
asemenea
gregeri.
Sincer
vorbind,
ur,
T".gu-,
sI ne pun"n,
?ntrebarea
daca
aceastd
licenfiatd
a universitetii
din
princeton
are ceva
nofiuni
de grama_
tic' latind'
Evident,
1t{er
de gre;eri
conduc
in cele
din urmS
la o
serie
de absurditdli.
cer mai imuzant
este in continuare
comen_
tariul
pe
care il face,
srrofd
de srrofd (foarre
$di;ffi;j," crezancl
cd
analizeazd'
un text
care
nu mai are secrete
pentru
ea, c'nd
de
fapt
nu face
decdt
sd dea
"rpti.alii
unupodu,
_iranOu_re,
de
exemplu,
cI autorul
vorbe;te
dlspre
,,nebunie,,,
,,ldud6nd,, chiar
aceasta
,,nebunie,,
Qtraise
*y *idr"ss),
etc.
il;;;"
md pri_
,Tl:?r:,
nu vdd
alr delir
decdt
cel din traducerea
ei,
9i
nicidecum
80
ide
mai
era-
tot-
:de
leu,
)lne
\lfi
e...
SA
rba
lna
'#a
ma
in
)ns
ial
fe,
lui
ca
;te
rte
:li.
:td
A-
o
n-
ca
le
le
7l
i-
n
Din nou despre
Quintus
Ennius
in asemenea condilii, se poate oare
judeca
valoarea literard
a textului? Aceastd valoare ar reie;i, indeosebi, susfine ea, din
numdrul mare de citate regdsite deja din alfi autori antici. Dar,
oricum, aceste citate nu reprezintd decAt 22 de versuri drn 121,.
Oricine poate constata dacd aceste 22 de versuri ar putea, doar
ele, sd asigure valoarea literard a ansamblului.
Profesorul Marasca nu pare a fi gSsit vreo neclaritate in
stilul sau vocabularul textului respectiv. InsI el cunoagte limba
latin[. Este adevdrat insd qi faptul cd profesorul Marasca avea
Ei
alte motive care l-au fdcut si fie mai receptiv la sursa paranor-
mald a textului. El asistase la Roma, la conferinfa Pdrintelui
Ernetti in data de 17 februarie 1.979. Cu toate acestea, nu se poate
pune la indoiald onestitatea profesorului Marasca, deoarece
insuqi Sergio Conti, durul acuzator al Pdrintelui Ernetti, dupd
cum am vdzut, declard cd are pentru el
,,o
prietenie sincerd
Ei
o
stim[ deosebit5"
1.
'
Il Giornale dei Misteri, nr.174,1980. p. 69.
81
6
,,Deplasarea
in eternul prezertt"
cand treceam in revisti amintirile legate de pdrintele Ernetti,
c0nd cunoEteam valoarea martorilor care il
;tiau
de ani de zile si
care lucraserd rnultd vreme alSturi de el, nu puteam sf, mai am
vreun dubiu. in acelaEi timp, m[ indoiam de existenla crono-
vizorului qi nu atdt din cauza intdrnplf,rii cu imaginea lui Hristos.
Foarte curAnd, am pus totul pe searna manevrelor unui gazetar
prea pu{in scrupulos si explicafiile prrintelui Ernetti mi-au pdrut
satisfdcrtoare. Mai erau, desigur, intrebdrile legitime care oricf,ncl
se pot pune asupra autenticitdlii lucrdrii lui Ennius. Era evident
cd nu se putea aduce o dovad[ absolutd. Eram foarte constient de
toate acestea, chiar inainte de indoielile atat de lamentabil expri-
mate de doamna Eldred. Dar toate acestea lrmaneau pe un plan
secundar. Adevirata cauzd. a suspiciunii care revenea f[rd ince-
tare, pe care nu reu$eafir nicidecum sd o inldtur, era mai degrabb
enormitatea in sine a unei astfel de descoperiri, fantasticd, de
necrezut chiar, minunatd qi de temut in acelaqi timp. Eram prins
continuu intre cele doui considerafii, f5rd sd pot ajunge la o
solu{ie definitivi qi satisfdcdtoare.
Din fericire, am avut gansa
ca printre prietenii mei sd se afle
un om de qtiinf5,
un savant veritabil.
Cum disting eu un om cle
gtiinfi
adevdrat de unul fals? Prin faptul cd pe un savant in adevd-
ratul sens al cuvantului. qtiinfa nu l-a fdcut si se limiteze la cateva
dogme rigide. Acestzi a rdmas deschis la tot, rdnd
pe
rdnd uimit
82
,,Deplasarea
tn eternul prezent((
sau tulburat de extraordinarafantezie a Naturii, de comtr-rlicaliile
adeseori gratuite, de monstruozit{grle ei
;i,
in ciuda tuturor acestora,
de armonia ei fhrd seamSn. Savantul adevhrat este victima nnei
curiozitdti nesbfioase, unei curiozit5li de copil in fala a ceva ce nu
infelege. Pe scurt, un savant pur gi simplu. Acest prieten al meu
avea ca specialitate de studiu cornportamentul animalelor, albine
sau furnici. de exemplu. Poate cd asta l-a ajutat si-si dezvolte si o
oarecare cunoaqtere intuitivl a oamenilor. A frecventat vreme
indelungatd mediile gtiinfifice pentru a recunoagte sau a ghici
rapid ce se ascunde sub masca oficial[ pe care fiecare este obligat
s5 o poarte pentru a se pune la ad[post de confrafi. lntoleran{a
este astdzi in mediile
stiintifice
oficiale mai adAncd decAt in sdnul
Bisericii Catolice.
Iat5-m5, deci, pornit din nou spre Venefia, acest,ora$ pe
jumdtate
mort, dar atAt de activ. TuriEtii miqunf, pe aici c:r muqtele
pe un cadavru. Dar. de data aceasta, nu sunt singur in fala porfii
m[ndstirii. Profesorul Rdmv Chauvin este alituri de rnine. Iati
impresiile sale:
,,Dacd
ceea ce mi s-a spus este adev[rat, este vorba pur
Ei
simplu despre cea mai uluitoare descoperire
Etiinlifici
a tuturor
timpurilor, care va stArni un ecou chiar mai mare dec6t bomba
atomic5. Ador ceea ce se cheami science-.fiction, mai ales cdnd
este real... MX feresc mai ales s5 declar ci un lucru este imposibil:
de fiecare datd cAnd stiinta a afirmat a$a ceva. a fost nevoitl
ulterior s[ recunoascd faptul c[ a sustinut o prostie; pe de altd
parte, imi amintesc de afirmafia fizicienilor specialiEti in cuantici,
conlorm cf,reia nu ar exista nici trecut qi nici viitor. ci rtumai un
<<etern prezent imobil"; singura mobilitate ar fi indusf, de con-
qtiinla omului. tri declar[ asta cu mult sAnge rece, ca fiind ccva
foarte evident. In cazul acesta, ipoteza unei deplas[ri itr timp nu
este poate chiar atAt de nebuneasc[, deoarece ar fi vorba doar de
o deplasare in eternul prezent...
Iat5-ne ajungi la minunata mdnistire din San Giorgio. Sunt
foarte emotionat. Pirintele Ernetti este inalt. siab,
palid.
Ne-a
83
Frangois Brune
spus cd este foarte bolnav. VorbeEte cu pldcere; pare chiar foarte
fericit c5 are cu cine sd stea de vorbd. Da, a cdlStorit in timp.
<Toate vibrafiile sunt inregistrate>, explicd pdrintele Emetti. <$i
cele viitoare?>, intreb eu. Nu primesc drept rdspuns decAt un
zAmbet. <<Dar dacd putefi cdlStori in timp, puteli sd o facefi qi in
spafiu-timp? De exemplu, si mergeli si vedefi ce se petrece pe
planeta Marte?> <<Da, se poate qi asta>>, rdspunde Ernetti z0mbind
din nou.
Am vorbit despre tot ceea ce Brune gtia deja: despre Patimile
lui Hristos, despre retincen{ele Bisericii, implicafiile aparatului.
<<Dar, stimate pdrinte, ceea ce alirealizat dumneavoastrd poate fi
descoperit
Ei
de citre altcineva intr-o bund zi.> P[rintele Ernetti
mi-a rlspuns: <MI indoiesc. Ar trebui sd aibl un noroc fantastic.>
"insd
ralionamentul dumneavoastrd era valabil cu patruzeci de
ani in urm5, cdnd erau foarte pufini cercetdtorii cu un nivel de
pregdtire corespunz[tor unor astfel de studii. Dar acum, sunt din
an in an tot mai mulfi. Mai devreme sau mai tdrziu, vor ajunge sd
descopere tot ce li se ascunde acum.r, Pdrintele Ernetti se tulburd
la aceste cuvinte, dar nu rdspunse nimic.
$i
iatd-ne din nou, dupd trei ore de discu{ii, in vaporaEul care
ne duce spre centru. Eram consternat. Totuqi, acest om calm qi senin
nu avea nimic dintr-un exaltat. Aparent, se bucura de o bunb
reputafie in cadrul Bisericii. Este
Ei
exorcist. Era sd uit: in acea zi
l-am urmdrit ficAnd un exorcism prin telefon
-
diavolii de italieni!
(Trebuia
sd o spun)".
In realitate, nu este vorba chiar de o exorcizare, mai degrabd
un fel de rugdciune de eliberare, mai mult pentru a liniqti spaima
unui psihic fragil decAt pentru expulzarea de demoni. un.exorcism
adevdrat inseamnd cu totul altceva!
Dup[ intrevedere, profesorul Chauvin a rSmas cu convin-
gerea c5 ciudatul preot din Venelia nu minfea. Nu era posibil ca
o asemenea descoperire fantasticd sd zaci necunoscutd. Cu nerdb-
darea
Ei
curiozitatea-i obiEnuite, a st[ruit sd aflu mai multe despre
acest subiect.
,rDeplasarea
tn eternul prezent('
Dwpd tntdlnirea cw Ernetti
$tiam
de mai multd vreme cd s[ndtatea prietenului meu.
ciudatul prieten din Venefia, se degrada tot mai mult. De mai
multe ori, cdutdndu-l la telefon, mi s-a rdspuns cd era din nou
spitalizat. Mi-am dat seama cd se apropia sfdrEitul.
La 1 noiembrie 1.993, eram din nou in oraqul dogilor. M-a
primit cu multd bucurie gi trebuie s[ mdrturisesc c5, pre! de cdteva
clipe, am uitat amAndoi de problemele lui de sdndtate. Pdrea din
nou in form5. iqi reluase locul in biroul sdu cel mare
Ei
totul p5rea
neschimbat. Ca de fiecare datd, am abordat cu totul alte subiecte
decAt cronovizorul. Dar, referitor la acesta, mi-a povestit totuqi cd
fusese convocat, cu pufin timp in urm5, la Vatican, pe 30 septem-
brie 1993, impreund cu ultimii doi cercetdtori care mai erau in
viald qi care lucraserd cu el. in fa{a unei comisii formate din
savanfi din diferite
fdri
qi patru cardinali.
,,Li
s-a spus totul", mi-a
mdrturisit atunci.
Aq fi putut sd incerc s[ aflu mai mult. Dar, in acea perioad[,
nu mI g6ndeam cd voi scrie o carte despre asta. Publicasem cdteva
articole. Credeam ci nu mai am de spus altceva. Ceea ce m-a
oprit de asemenea, imi amintesc, a fost surpriza mea, deoarece
am simlit intodeauna cd pSrintele Frnetti nu avea deloc incredere
in Vatican in ceea ce priveqte viitorul descoperirii sale. Regreta cX
a demontat aparatul atAt de curAnd. Se gAndea cb l-ar fi putut
folosi pentru descoperiri arheologice extraordinare sau pentru a
verifica mari evenimente ale trecutului. in cursul diferitelor mele
intAlniri cu pdrintele Ernetti, el imi povestise deja cAteva epi-
soade ale cercetdrilor, aspecte pe care nu mi le dezvdluise la pri-
mele convorbiri.
$tiam,
de exemplu, cI ei captaserd distrugerea
celor gSUa_ o_Lage,.S-o_d-o;qa gi Gomora, iritr-un fel de explozie
gft-antice, asemdndtoare unei bombe atomice. Mi-a mai m[rtu-
fiSlfcum captaserd sceqa,in care'l4oise primeqte cele zeceporunci
qi cd sunt in posesia textului autentic. In diferite articole, am vdzut
cd pdrintele vorbea uneori despre cercetdri asemlndtoare reali-
85
Frangois Brune
zate de cltre americani, spunAnd cX el aqtepta confirmarea lor
pentru a vorbi mai liber despre acest subiect. Dar, fbrd s[ am nici
un motiv de indoiald fafi de cele spuse de pdrinte altora, trebuie
si recunosc cd personal nu imi amintesc nimic despre acest
detaliu.
Am discutat de asemenea despre teama pentru libertatea
noastr5. Pericolul era real, eram amAndoi de acord. Dar, fdrd ca
noi sd ne ddm seama, limitele secretului nostru se reduc treptat
datorit5 altor tehnologii. Imaginile prin satelit pot surprinde
obiecte cu dimensiunea de pdn5 la un metru. Nu se poate construi
nimic care sd nu poatd fi reperat. Se poate deja urmlri traiectoria
unui camion sau chiar a unui autoturism particular. Prin supra-
vegherea conversaliilor purtate la telefonul mobil, se cunosc
deplasdrile oricui. Figurdm cu tofii in figiere electronice f[rd sd o
qtim. Nu suntem incd transparen{i unii fa{d de al1ii, dar via}a
noastrd privatd nu mai este cunoscutd doar de noi. Deci, nu
suntem oricum determinafi sd ne transformdm modul de via[5 in
funcfie de aceastd evolufie?
imi amintesc, de asemenea, cd in finalul discufiei noastre
i-am pomenit cd lucrarea mea En direct de I'au-deld,la cate cola-
borase qi profesorul Rdmy Chauvin, urma probabil sd fie tradusd
in curAnd in limba italian5. Mi-a cerut s6-l anun! cAnd se va hotdri
acest lucru. Era pregdtit sd rup[ tdcerea care i se impusese pentru
a explica, in sfArEit, povestea imaginii de la Collevalenza. A fost
pentru ultima datd cAnd l-am vdzut in viafd. La 8 aprilre 1994.
pirintele Ernetti a trecut in lumea cealalt5.
Pentru a permite cititorului si-qi fac[ o p[rere proprie despre
ceea ce gdndea in profunzime p[rintele Ernetti, imi permit s[
redau in continuare cAteva r6nduri, scrise de mdna lui qi repro-
duse al[turi de fotografia sa fdcutb cu ocazia implinirii a cincizeci
de ani de via!5 in mdnlstire, in 1991. Desigur, fiecare le va aprecia
in funcfie de credinla
Ei
sensibilitatea sa, dar eu cred c[ ele
reprezintd. un element care meritd pus la
,,dosar":
86
,rDeplasarea
tn
GesD mio, misericordia mia,
abbi pietdL di me;
Gesi mio, speranTa mia,
nella vecchiaia non
abbandonarmi;
Gesi mio, salvezza mia,
donami la luce del
tuo volto,
Maranatha
=
Vieni, Gesi, ti aspetto !
$i
mai departe:
Gesi, tu sei il mio tutto,
io sono il tuo niente;
ptendi questo tuo niente,
donami il tuo tutto,
ed io saro tutto tuo.
eternul prezent((
Iisuse, tndurarea mea,
ai mild de mine;
Iisuse, speranla mea,
nu md pdrdsi la
bdtrAnege;
'iirurr,
salvarea mea,
dd-mi lumina
chipului td.u;
M aranatha
=
Vino, Iistne, te a;te pt!
Iisuse, tu e;ti al meu
,,tot",
eu sLtnt al tdu
,,ninlic";
ia acest
,,nimic"
care este al tdu,
dd-mi al tdu
,,tot",
;i
voi
fi
al tdu cu totul.
87
7
Si cre zi in ingeri
Se intdmpl5 adesea sd-mi inchei conferinfele cu diferite
,,viziuni".
In cursul acestor
Eedinfe
publice, un medium incealcd
sd pdtrundl pulin mai clar decAt dumneavoastrd inEivd in pro-
priile probleme de via![, sau sd intre in leg5tur[ cu persoane dece-
date. Nu cu mulli ani in urm5, chiar qi eu arn iiEezat uneori pe
masa acestor
,,vizionari"
fotografiile man-rei mele, ale tatSlui meu
sau ale unor prieteni, pe undeva nutrind speran{a de a regirsi
astfel un contact cu ei, dar mai ales pentru a-mi da seama dacf,
acest fenomen existd cu adevdrat
;i
sI-i explorez inclirect com-
plexitatea. Mult tirnp nu am avut nici o indoial5. Intr-adev5r, anu-
mite persoane sunt dotate cu o sensibilitate rnai pnternic5, ce le
permite si vad[ sau sI audd lucruri pe care noi nu Ie percepem.
Or, de rnai rnulte ori, am fost stimulat. Recunosc c5, uneori,
am cdutat efectiv un semn: trebuie oare si continui? rneriti oste-
neala? aceste cercetdri pot reprezenta un pericol pentru evolufia
umanit5lii? sau pot ele, dimpotriv6, sX ajute? Alteori nu am intre-
bat nimic. Simpla mea prezenfd in salf, imi atrdgea o interven[ie
din Lumea Cealalt5. Iat5, deci, cAteva extrase din ceea ce am primit
prin interniediul unor persoane cu calitdfi de medium, toate
absolut oneste. sunt convins:
,,Da,
voi fi ajutat. Mi se vor inmAna
documente. Existi irrc[ descoperiri nepublicate. Am pierdut doi
ani, mi s-a spus. Oameni de
;tiinf[
vor analiza aceastd problem[.
Drumul va fi lung. Nu am inci clecAt o schi15. Ernetti, in lumea
88
Sd crezi in tngeri
cealalt[, iqi continud cercetirile. Ceea ce voi face cunoscut nu va
provoca o catastrofS.
$i
allii vor cduta s5'se intoarcd inapoi in
timp, dar in zadar".
Un mediwm imi transmite
Pirintele E,rnetti a vrut sd schimbe anumite lucruri. El a
trecut dincolo de norme. Doregte si md elibereze de anumite
leghturi.
,,Libertatea
ta depinde de tine", mi-a transmis el. Mediu-
mul a inleles cd pirrintele nu era intotdeauna amabil, dar era
cinstit. E,u am fost irnportant pentru el mulli ani (se pare!). Au vrut
s5-l inmormAnteze inainte de a fi mort; nu in senstil sd fie introdus
de viu in groap[, ci in sens figurat: i s-au plls nenumirate piedici.
,,Sd
duci flacira mai departe. Nu lSsa sd
!i
se pun[ calota pe cap".
(Este vorba despre calota de episcop: nu existi nici un pericol in
acest sens.)
,,Nu-i
l[sa sd te reduci ]a ticere, aga cum au ff,cut cu
mine. Mergi cu curaj pinir la capit. ReuEeqte ceea ce eu nll am
putut. Tu nu vei c[dea niciodatd in capcani". Persoanei-mediunt
i se aratd atunci un simbol: o cutie, clptu;iti in interior cu pdnzl,
con{inAnd o anaforni[i. (Viziunea pare a corespunde unui tabernacul.
Poate simbolul unei noi Biserici, unei renagteri a Bisericii?)
Toate acestea veneau de la p[rintele Emetti? De la altci-
neva'? Oare persoana-medium nu fdcea oare decit sI capteze din
subconEtientul meu ceea ce-mi doream, sI m[ linigteascS, exa]tAnd
misiunea mea viitoare cAnd incercam si cred in ea? Eram manipulat
de entitbti din Lumea Cealaltd care incercau s[ mi deturneze cle
la vreo sarcind mai irnportant[? Totul imi era neclar. Dar. in curAncl,
urrra s[ am ocazia s.I fac un pas inainte, sI consult ceva mult mai
sigur decit toate fiinlele-medium de pe PlmAnt.
Contact mistic
Eu sunt preot qi chiar pufin teolog; fac parte din categoria,
tot mai pufin numeroasd, a celor care continu[ sI creadi in ingeri.
89
FranEois
Brune
ve{i remarca
de altfel cd ingerii ?Ei f-ac o
,,reaparifie
in forfd.,
exact in momentul
in care cea mai mare parte a teologilor
nu mai
crcd in ei. Este dificil si-i elirninlrn
clin Evurtghalir
sau clin alrc
texte ale Noultti restantent.
Ei intervin
aici tot timpul. Intelec_
tualii nostri rezolvd probrema
explicancl
cd nu este vorba
clecat
despre un limbaj pentru primitivi:
dar totu;i, i'gerii
existd. Este si
mai greu sd nu
fii
cont cre ei in via{a
sfinfilor. Numerosi
sti'fi
afirmd ci i-au vdzut, le-au vorbit
Ei
recunosc
ajutorul pe care l-au
primit
din partea
ior. Este aclevirat
cd iconografia
comunir clin
occident i-a desconsiderat
adesea. Daci ne gcnclim
la ingeraEii
dolofani din arta baroci,
este dificil sd creclem in existenfa
lor.
Acela;i lucru este valabil
;i
pe'tru Dumnezeu,
infi{isat
ca un
bdtrin bdrbos. Ldsa{i deoparte
aceste caricaturi qi acceptafi
ideea
cd nu este nimic absurd si crezi in posibila
existen{i
a unor fiin[e
pe care simturile
noastre
nu le percep,
dar care pot tr5i in alte
dimensiuni.
Unele persoane
cu calitdli de medium pot astfel sd-i
vad[ pe cei decedati,
sd-i audr si sd le vorbeascf,,
pe cdnd noi nu-i
vedem
Ei
nu-i auzim. Iatr cum am primit eu sfatur foarte pre{ios
al unui
.,inger".
De cdtva timp lucram la o carte despre fenomenele
extra-
ordinare in generai,
incercand
o situare a unor-a in raport cu cele-
lalte.
Unele nu pdreau
extraordinare
decat avand in vedere isno_
ranfa noastrd
actual[: tunetul inflicira
altidatd imaeinatia.
cll
atat rnai mult dacr trrsnetul lovea vreun
om. Se interprJta
desigur
totul ca fiind o interven{ie
directd a forfelor
supranaturale,
un
avertisment
al zeilor.
Alte fenomene
corespund
unei anumite
interferenfe
intre lumea noastrd qi
cea de clincolo,
dar ldrd s[ fie
intotdeauna
vorha despre un miracol sau vrijitorie.
Asta se
intAmplS,
de cele mai murte ori, in cazul fenomenelor
de medium
sau de TCI. Dar alte fapte uluitoare vin in mod sigur de la forfe
obscure
;i
de ternut despre care Biserica
nu vorbe;1e
destul, cum
sunt l'enomenele
de
,,posedare". Artele, in fine, vin cle la Dumnezeu
qi
insotesc
adesea experientele
mistice.
Aqa sunt, de exer.nolu.
fenontenele
de bilocatie, cje stigmatizare
etc.
90
-
Sd crezi tn tngeri
Pentru a dezvolta acest din urmf, caz, a$ putea sd fac referili
la mistici deja cunosculi in Franfa, cum sunt Marthe Robin szrr_r
sora Yvonne-Aim6e, de la mdnlstirea din Malestroit. Dar existi
deja numeroase lucrdri care prezintd viala lor. Mi se pare nrai
interesant sd evoc aici o misticd din Italia. inc[ necunoscut[ in
Franfa: Natuzza Evolo'. Ea prezitrtf, un ansamblu foarte irnpre-
sionant de fenomene: ii vede pe morli ca gi cum aceEtia ar fi vii,
adesea fiind chiar pe punctul de a-i confunda, rnor{ii pun uneori
stdpAnire pe vocea ei si vorbesc prin intermediul acesteia; i se
intAmpld adesea sd indeplineasci diferite misiuni. uneori foarte
departe de ea, prin fenomenul bilocatiei; ea tr[ieqte, in fiecare
Vinere Sfdnt5, Patimile lui Hristos prezintva de asemenea un fe-
nomen, practic unic in istoria misticii, transpirafia cu sAnge, care,
atunci cdnd o
;terge,
lasS in urm[ inscrip{ii qi desene foarte fine
formate din sAngele ei.
Am mers si o v[d, nu numai pentru a strAnge documentatie
si mdrturii asupra viefii sale, dar qi pentru a o consulta referitor la
propriile mele probleme, la pozilia mea in cadrul Bisericii, la
foarte speciala mea funcfie fdrd ntisiune oficialS etc.
La satul in care trlieqte nu se ajunge u;or. Trebuie sd schimbi
avionul la Roma sau Milano, pentru a ateriza la Lamia Terme. un
mic aeroport in extremul sud al cizmei italiene. ItJrmeazd
un drum
lung cu taxiul. E,ra iarnd cAnd flceam aceasti cdldtorie; se ldsase
deja noaptea gi goferul taxiului a trebr-rit s[ facd un lung ocol
deoarece s-a rdtdcit. Din fericire. la capltul cildtoriei, am fost
intAmpinat cu multd cdldurd intr-o casd parohial[. Un aspect
extraordinar al cazului Natuzza Evolo este faptul cd aceastd
misticd se afl5 in foarte bune relatii cu clerul. Nu este tinta suspi-
ciunilor sau a denunfdrilor calomnioase, cum a fost cazul lui Padre
Pio. Desigur, in trecut, nici ea nu a fost scutitd de nepl[ceri.
Psihiatrii au vrut s[ o declare nebund, iar preolii au exorcizat-o ca
fiind posedatS. in prezent,este mai degrabd protejatd de cler care
nu numai cd o respectf,, dar incearcd sd rdspdndeascd mesajul ei
'
Franqois Brune. Les Miracles et ntftres prc.rcliges, op. cit., pp.83-1 l8
91
FranEois
Brune
de iubire
sfantir.
Faptere
paranormare.
care
se petrec
in prezcn{a
ei formeaz,
0biectur
unor
anchete
riguroase
si sr-rbiectur
unor
articole
din pLrblicatii
iniportante.
Daca
*o'r'rcsc
despre
ca. ru
o r'lrc penrru
a-nri povesti
crldtoriire
. in 7
;i
g
decem
brie 1997
.am avut posibilitatea
sd stau
singur
de vorbd
cu ea. cre doui
ori deci.
ar" p"tri
asttet
sd-i pun
in liniste
intrebrir'e
mele.
ca de fiecare
datd,
rdspunsul
nu venea
de la ea, ci de Ia.ing:rll
sdu pdziror.
Numiiii,;;i;,,,
,,enrirare
control"
sall cum
doriti,
dacd
vocaburarur
rerigios
vd incomo
deazd.
Dar
aga se petrec
lucrurire
cu ea intotcreaunulartt"t,
.te exempru,
ingerul
ii comunic[
c]enumirire
unor
medicamente
imposibire.
termeni
i' rin-rba
greacd
clin care
eer nu i'terege
,rin,i.,
dar pe care
ii repetd
totuqi
cu fidelitate.
'rot
in_e".ut
ii dd rrspunsuri
in rirnbi
strdi'e
din care
ea nu
Etie
un cuvant.
Nu
uoruli"
.or".t
,ri.r
mdcar
itariana
oficiard;
cunoagte
numai
criarectul
carabrez
qi este
miratd
cd eu,
un strdin,
reugesc
sa ingeteg
ce_mi
,pr*.^;i,
de fiecare
dat''
evenimentere
care
au ,.,no,
uu dovedit
c5 rSspunsur'e
au
fost
corecte.
ceea
ce m-a
impresionat
cer mai
murt
ra ea, a fost privirea
profundd
qi
lirnpede,
in ciuda
ochilor
sar ,r"gri.lm
simtit
o
transparen{d
totard.
o eriberare
totarr
de sine.
pdnd
atunci
nu mai
ln.;s,:-
aqa
ceva
clecdt
in p."r"n1a
unor
ciluglri,
pe
Munrele
Dup[
ce affl oblinut
de ]a ea, sau
mai degrabi
de ra ingerur
sdu' rdsputlsurile
care
md priveau
personal,
am intrebat-o
ce trebuia
sd cred
despre
cronovizor.
Eviient
cd ea nu auzise
vreocrati
vorbindu-se
clespre
aparat
;i
deci nu gtia
despre
ce este
vor.ba.
A
privit
ln
gol,
pufiy
spre
dreapta.
deci i' stinga
mea,
in directia
irrgerului
sdu qi
mi-a rdspuns:,,8
tutto
sincero.,.
Apoi,;;;#.i;
rlot
spre
stdnga
u1u:
u acriugat
vorbind
o" ari"'"."irro
o.rpr"
pdrintere
Ernetti:
"ohr
clar
er"a urcat
deja
foarte,
foarte
sus.
Este
un suf-let
foarte
bogat.,.
Mi s-a
atras-atentia
ci
,,sincer,. nll ?nseamnd
neapirat
,'adev5rat". Mi-am
tot repetat
aceast5
0biecfie,
facancr
tot fer.r
de
ipoteze.
Poate
cr pdrintere
Ernetti
captase,
'drr
si-gi
crea seama.
92
lta
or
Sd crezi in tngeri
scene
de la turnarea
unui film despre viata
luiHristos.
D.r atunci,
imaginile
nu ar fi fost centrate
continuu
pe Hristos.
Ere s_ar. fi
oprit gi asupra
altor personaje,
Fecioara
Maria,
Sfdntur
loan. un
centurion...
Ar fi vdzut
cre asemer'tea
pauze
intre
doLrf, scere:
actorii
scofdndu-;i
costumele
pentru
a se destinde
cdteva.
mo_
mente;
scenele
nereuEite
ar fi fost leruate.
$i
firmul
nu ar fi fost
turnat
in limba
arameand!
De artfer,
o.."uEi
ipotezd
nu ar plltea
explica pregdtirea_
atacurui
asupra
unei binci pi .ur" ei r-au captat
intr-o
zi' in mod cert, tot clea ce imi povestise
;i
pubricase
pdrintele
Ernetti, gi o fdcuse
cu toatd sinieritarea,
treuuie
sa t
fost adevirat.
Sau, dacd nu, el era complet
nebun.
capabil
sd deri-
reze in toatS
regula.
Dar asta nu se potrivea
a,, .""u ce stiam
despre pdrintere
Ernetti,
nici cu convingerea
,'.'ea profundd.
intdlnire
cu monseniorul
Barecchia
cele spuse
de Natuzza
Evolo
m-au intdrit
in co'vingerile
mele. Dar aceasta
nu imi permitea
sd transmit
prrerire
mele si
altora.
Trebuia
sb aflu mai murte. Mi-am
arnintit
utun.i'.a"il;
imi ddduse,
in ltaria,
numele
unui prieten
ar pdrinterui
Ernetti,
asigurandu-md
cd el ar putea
sd-mi incredinleze
anumite
rucruri.
Dar ce anume /
Dupd cum a{i ghicit
creja,
am pornit
spre venelia.
cdldtoria
devenise
o rutin''
Aveam
cafenerere
mele preferate,
imi
formasem
aproape
niqte
manii.
Curn am ajuns o.olo,
am inceput
sd caut in anuarele
rocare
numdrur
de telefon
;i
adresa prieter.rur,i
respectiv.
Am avut noroc: r-am g5sit.
Nu se punea
probrema
s[_i
pun
in mod direct
intrebdri
referitoale
ra cronol,izor.
M-am
prezentat
deci ca fiind un prieten
alp[rinterLri
Ernetti,
ccea
ce era
adevdrat,
dornic
sd vorbesc
despre
er cu unur
dintre vechii
sdi
prieteni.
A acceptat
imediat
si mi-a clat intarnire
a croua zi crirni_
neata,
la ora 7 sau 8, nu mai
;tiu
exact.
A avut grijd
sd_mi preci_
zeze cea mai apropiat5
stafie
a vapora$urui
care
rd"dr."u
ra el. in
acea dupd-amiazd,
am fost in recunoaEtere
pentru
a-i repera
cas?l
93
Frangois Brune
qi s[-mi notez cAt timp f[cearn de lzi hotel pdnf, la el per-rtru a I'i
sigur cd ajung la intAlnire la ora stabilitzi.
A doua zi dimineat5. din nefericire, ploua cu glleata. I-a
Venefia, cind apa care cade de sus se intAlneEte cu cea de
jos,
este
foarte deprimant. Eram in 2 aprilie (2000) qi era fiig. un h"ig umed
qi pdtrunzhtor. Ajuns in fata casei, am sunat la poarti, o dati, de
doud ori, de trei ori, ezitAnd intre discre{ie qi insisten[[. Nici o
migcare. La primul etaj, se vedea o lumin[ slabd. Am iucercat s[
strig. Degeaba. Era inc[ foarte devreme. Totul in
jur
era pustiu qi
continua sd plou5. Am sunat atunci la casa invecinatd. Mi s-a
rlspuns prin interfon ci cei pe care ii c[utam erau deseori plecafi.
Rdspunsul a fost scurt qi la interfon este intotdeauna dificil sh
insiEti.
Yizavi de aceastl cas[. am zdrit o caf'enea care tocmai des-
chisese. Arn intrat intr-o doard. induntru erau cleja doi clien{i. plus
barmanul. I-am intrebat dac[ qtiu unde locuieqte monsenioru]
Barecchia. S-au consultat rapid intre ei
Ei
nici unul nu-l cuno;tea.
Mi-am reformulat intrebarea, pufin enervat, de data aceasta amitr-
tind qi prenumele:
,,Nimeni
nu qtie unde locuiegte Don Gastone
Barecchia?" Rdspunsul a fost cel agteptat:
,,Ah!
Don Gastone!
Ba da, sigur c[ da. Dar nu locuieEte aici, ci pe coast6. Numerele
sunt greqite". Ce uqurare! Nu intArziasem prea rnult. Am tra-
versat deci piafa, plin ploaie,
Ei
am sunat la casa indicatd.
$i
acolo
era interfon.
,,Da,
vd deschid. IJrcali". Am auzit un declic gi am
deschis poarta. Dar in loc si urc. a trebuit mai intAi sI cobor cAteva
trepte. Am ajuns intr-un fel de hangar, o
;urd,
un spafiu nelocuit
Ei
nelocuibil de unde pornea, intr-adevf,r, o scarl de lemn. Cred
cd venefienii, sdtui de incursiunile aqa-numitei acqua olta, au
ajuns sd nu mai locuiasci la parterul caselor. Via{a incepe la
etajul intAi.
Am urcat deci scara
Ei,
la etaj, am dat peste un bdrbat irt
vArsti, imbr[cat in pijama si ha]at. care m-a luat drept rnedic.
Avusese un atac qi chemase de urgenld un medic. ii reamintesc
cine sunt qi, cu mult[ amabilitate. se hotdrlqte si-mi r5spundd la
intrebdri, cel putin pdnd vine rnedicul. I-am pus cAteva intreblri
94
Sd crezi tn ingeri
in legdtur[ cu boala pdrintelui Ernetti, cu cercetdrile pe care le
fdceau impreun5, despre pasiunea comund pentru cAntec...
qi,
incet, incet, am ajuns sd-l intreb dacd p5rintele Ernetti i-a vorbit
vreodatd despre cercetdrile legate de undele trecutului. Nu am
remarcat nici o tresdrire, nici un semn cle tulburare. Interlocu-
torul meu pdrea cd nu realizeazd enormitatea problemei abor-
date. Mi-a spus simplu ci exista o cdluglrilS care qtia probabil
mai mult decAt el despre acest subiect, deoarece lucrase timp
indelungat aldturi de pdrintele Ernetti. Cum medicul trebuia s[
soseasc[, s-a oferit s5-i telefoneze cdlugdritei pentru a'ne intAlni
Ei
a-mi rlspunde la intrebdri.
Totul era aranjat. Cdlugdri{a mi-a explicat ce canal sI strdbat
ca sd ajung la biserica unde md aEtepta, o bisericd minunat[,
desigur. Un grup de turi;ti aqtepta deja deschiderea ei. Cheia se
afla la cblugdrif5. Noi doi am intrat. inchizdnd insd turigtilor uqa
in nas. Intr-o micu{d inc[pere aldturat5, ant putut sta de vorbl
linistiti.
Nici ea nu
Etia
nimic despre un asemenea aparat, dar mi-a
dat cAteva indica{ii valoroase. Exista o altd cdlugdrild,lAngd Napoli,
la Castellamare di Stabia, sora Adrianna Perissinotto, care trebuia
sd gtie mai multe, apoi o sord a pdrintelui Ernetti, de asetnenea
cdlugdrifd, sora Germana Ernetti, care putea fi gdsitd la Roma, la
Casa della Provvidenza. Am notat cu atenfie toate datele. Poate
cd realizasem un mic progres in cercet[rile mele. Trebuia sd urc
spre izvor, intr-un fel de
joc
al urmelor, fdrd si qtiu ce voi gdsi. in
final, se va vedea, nu voi descoperi ceea ce am sperat, ci cu totul
altceva!
95
i
Teza
o
o
a. a a
mrtomanrel
De indatd ce am putut. am pornit din nou la drum. Era
10 iulie 2000. A doua zi dupd sosirea mea la Napoli, am luat un
taxi spre Castellamare di Stabia. Este destul de departe. De-a
lungul golfului e multb aglomerafie. Trecem de Herculanum gi
Pompei.
Ajuns in aceastd micd stafiune balnear5, a trebuit sd discut
cu alli qoferi de taxi, sb-i intreb pe ce drum sI o iau. Nu aveam
adresa exact6. Indicaliile mele erau extrem de vagi. La Castellamare
existau, desigur, mai multe comunitdli religioase
Ei
bravii mei
taximetriEti se incurcau in toate numele congregafiilor religioase.
Am ajuns in cele din urm5 la o cdsutd situat[ pe o indlfime,
deasupra oraqului.
Aveam noroc. Era foarte pldcut aici. Md gdseam intr-un azil
pentru cdlugdri{e. Dar bucuria mea a fost de scurtd durat5: sora
Adriana devenise intre timp superioara congregafiei qi, in acel
moment, se g[sea la Bruxelles. Dar cilugdrifa care md primise era
foarte amabil5, ii pSrea rdu pentru mine qi, in afarl de sucul de
portocale pe care mi l-a oferit, mi-a dat
Ei
o serie de informafii
prefioase. Casa lor din Roma era acum inchisS. Sora pdrintelui
Ernetti nu mai etala Roma, ci la Florenfa. De data aceasta, am
primit o adresd exact[. Drumul continua. Nu eram foarte decep-
fionat,
fiindcd mai speram
96
Teza mitomaniei
intdlnire cu sora pdrintelui Ernetti
in trenul care mi purta spre Florenfa, imi spuneam cd de
data aceasta voi bate la uqa care trebuie. Ceea ce p[rintele Ernetti
nu indriznise s[ destdinuie confrafilor sdi, incredinfase desigur.
intr-un moment sau altul, surorii sale. Era atdt de tulburat cAnd
povestea tot ceea ce v[zuse, mai ales Patimile lui Hristos! Sigur ii
impdrtdEise emofia surorii sale, chiar dac[ ii atrlsese atentia sd nu
vorbeascd nimdnui despre aceasta.
La Florenla, am descoperit, departe de centrul oraEului, un
alt azll pentru cdlugdrile bltrine. In mod cert, trebuia sh md grd-
besc cu ancheta. In curAnd putea si fie prea tArziu. Sora Germana
m-a primit cu mult[ amabilitate, oferindu-mi un suc de portocale.
Am vorbit multd vreme. Nu qtia nimic concret despre cronovizor
si cred cd era sincer[ cAnd spunea asta. Dupd cum mi-a explicat,
flatele ei era intotdeauna foarte ocupat. E,a" de asemenea. ,,CAnd
ne intAlneam. mai degrabi discutam
^nout5!i
din familie. ne
aminteam de copildrie", mi-a mdrturisit. Il auzise, totuEi, pe fratele
ei vorbind despre vocile din Lttmea Cealaltd care pot fi inregis-
trate pe banda de magnetofon. Da, asta auzise. De altfel, referitor
la acest subiect, ea m-a intrebat imediat, pufin nelinigtit[:
,,Dar
Biserica pern'rite aqa ceva? Nu este periculos?" Am calmat-o,
povestindu-i cele intAmplate Pdr intelui Gemelli in prezenfa
fratelui ei
Ei
reacfia papei Pius al XII-lea, precum
Ei
declaraliile
mai recente ale pdrintelui Gino Concetti fdcute agenfiei italiene
de presi ANSA.
Apoi, mi-a pus si ea o serie de intreblri. Mai existd vocafie
religioas[ in Franfa? Mai mult ca in Italia? Peste tot sim[eam
aceeaqi tristele. Aceste minunate ciluglrile, care iEi inchinaser[
intreaga viald lui Dumnezeu qi Bisericii, iEi dddeau bine seama cd
revela{ia divin[ nu venea. Totul era pe moarte. Ea mi-a chemat
un taxi.
Ei
a insistat sd md conducd pAnd afar[, a;teptAnd aldturi
de mine sosirea maginii. M-am intors la hotel. Rezultatele intAl-
nirii erau minore, dar totu;iinsemnau ceva. Cel pufin, ea iqi auzise
fratele vorbind despre fenomenul inregistrdrii pe magnetofon a
97
Frangois Brune
vocilor venite din Lumea Cealaltd. Mi-am continuat cleci investi-
galiile.
cdlugirila md sf[tuise sd ian legdtura cu monseniorul
Mistrorigo. fostul episcop de Treviso. care de asemenea lucrase
multi vreme cu fratele ei. in special pentru apirarea cantecului
gregorian.
cwm am achizilionat
wn diclionar biblic indispensabir
De data aceasta, m[ gdndeam.
voi ajr-rnge totuqi sf, aflu cAte
ceva. Era vorba despre un conlrate, in care avea deplini incre-
dere. md asigurase sora Germana Ernetti. Trebuia sf, tie la curent
cu dificultdtile
intAmpinate
de pdrintele
Ernetti cand nu purea sd
mai iasi decat insofit de .,gorile". Trebuia, de asemenea, s[-;i fi
notat cdlitoriile pirintelui.
sd cunoascd ecourile avute de contac-
tele acestuia cu savanfi din diferite
firri.
Desigur cd auzise despre
conferinfa
finuti
la Roma in anul 1979. cuno;tea probabil atacu-
rile cdrora le cdzuse victimd prietenul
siu benedictin. Dacd nu
citea chiar el presa de specialitate, cineva apropiat. la curent cu
evenimentele,
tot i-ar fi comunicat cele petrecute.
urma sr aflu in
curAnd cum stau lucrurile.
in cel mai scurt timp, mi aflam din nou intr-un tren italia*.
in drum spre Treviso. cum am ajuns, i-a'r telefonat. Si el se gdsea
acurn intr-un fel de azil. intalnirea r fost stabilitr pentru aceensi
zi, dup[-arniazd.La
capitul inevitabirei curse cu taxiul. arn desco-
perit o casi mare
Ei
pldcutd.
cu gridini qi bazine cu apd care aduceau
putind prospetin-re
binevenitii in acea zi de iulie. cl[direa in care
stitea monseniorul
Mistrorigo se afla in spate. Mergdncl pe culoare.
am remarcat
cd" u;ile tuturor camerelor erau deschise. oare din
motive de securitate. pentru a rerrarca imecliat dacd cineva se sirntea
rau, pentru mai buna supraveghere
sau, pur
Ei
simplu. pentru
aerisirea incdperilor
in timpul verii? M-a conclus intr-un fel de
salon, care semina mai degrabd cu un vorbitor. U;a a rrmas
deschis5,
bineinfeles.
ceea ce nu imi convenea
financl
cont iie
subiectul pe care doream sd-l abordez. Abia inceDusem sa
98
Teza mitomaniei
evocdm amintiri despr:e plrintele
Ernetti, cand pe coridor a trecul
un preot care
;i-a
aruncat privirea
spre noi. Imecliat,
episcopr_rl
l-a chemat induntru
Ei
conversafia
s-a purtat c6tva timp in ti.ei.
Bietul preot probabil
ci se plictisea qi vizita unui striin acolo
putea si-l distragd pentru cdteva momente. vdzAncl
cd nu mai
pleaci, i-am spus in cele din urmi nonseniorului
Mistrorigo ci as
dori s5-i vorbesc intre patru ochi. I-a cerut atunci preotului
sii
plece gi sd inchid[ uqa in urma lui. in sfarsit. singuri!
Am simfit cd nu avealn prea mult tirnp la dispozi{ie.
a;a c.i,
de data aceasta, nu am mai abordat subiectul pL ocolite. Am
atacat direct problema
cronovizorurui
La inceput s-a arrtat foarte
surprins. Mi-a declarat cd nici pdrintele
Ernetti qi nici altcineva nu
i-a vorbit niciodatd despre a$a ceva. Mi-am dat tcltusi seama ci el
nu reabza prea bine importanfa
problemei.
Din fericire.
traducerea
italian[ a lucrf,rii n-tele En rlirect rJe l,au-cleli apiruse
deja, avand ca anexf, traducerea
u'ui articolr pe care il publica-
sem in Franfa ca supliment
de informare.
Aclusesern
cu rnine nn
exemplar
din carte
t.
Am deschis la paginile
respective si i le-am
pus in fala ochilor.
De data aceasta.
;i-a
schirnbat
atitudinea.
A infeles, in sfar;it,
cd era vorba despre un lucru foarte imponant.
-
Dacd v-a splls aga ceva, inseamnd c[ este adev[rat. mi-zr
rdspuns fdrd ezitare. Pdrintele Ernetti nu min{ea nicioclatr.
L-am
cunoscut
bine de-a lungul aniior. Nu spunea niciodatd baliverne.
Am lucrat rnult impreund,
am organizat conf'erin!e pentru a explica
;i
a face cunosc.rt cantecul gregorian,
pasiunea
nbastrh comunr.
Am acfio'at de asemenea
impreuni, in legrturd
directd cu papa
Paul al vl-lea, pentru a lupta ?mpotriva
infiltriirii francmasoneriei
in sanul Bisericii.
cand papa a descoperit
aruplozrrea flagelului,
a
fost foarte afectat. Subiectul acesta l-a pleocupat
mult pe piirintele
Ernetti. Evident,
ceea ce v-a dest[inuit aici este foarte
qrar,.
Fiti
' Parasciettces
et Transcomnutn.icotion,
nr.
r
Frangois Brune. R6nry Chauvin, 1n
Mediterrann6e,
1998.
24. februarie 1996.
diretta tlolI'oldili. Edizic_rni
99
Frangois Brune
atent, ar trebui si vorbifi cu cardinalul Ratzinger. Ar fi bine sd
trecefi pe la secretarul s[u. monseniorul clemens. L-am cunoscut
bine. Putefi sd spunefi cd venifi din partea mea.
-
vai! cred c[ am exclamat. Doar vedefi bine dupr cele ce
v-am relatat cE vaticanul preferd sd pdstreze tdcere absolutd
asupra acestui subiect. ceea ce md intereseazd,
inainte de toate,
este sd rlspund acuzatiilor aduse
pdrintelui
Ernetti.
-
Atunci, vorbifi cu nepotul meu. El l_a cunoscut bine pe
pirintele
E,rnetti in timpul tinerelii. imprejurdrile
au fdcut ca ei sd
se indepdrteze
unul de altul, dar nepotul meu, benedictin gi el, a
cerut sd fie transferat la San Giorgio, in mod sigur pentru a-l
regisi. Deci l-a cunoscut din nou bine in ultimii sri doi ani de
viafd.-Am sd-i telefonez gi am si-l anunf cd venili.
intrevederea
noastrd s-a incheiat fdrd suc de portocale
dar.
drept consolare, am plecat de acolo cu un exemplar al clicgiona-
rului biblic, opera monseniorului
Mistroriso.
Prietenwl sacrificat
Eram totuEi pufin uimit.
pirintele
Ernetti susfinuse o corl-
ferinfd in aula magna dintr-o universitate pontificali
din Roma, o
alta pe malul lacului
Garda; gazete precum
La Domen.i.ca del
Corriere, oggi, Arcana, Il Giornale d.ei Misteri, La civittir clelle
macchine;i multe altele au scris despre ele. Au aprrr_rt articole in
Franfa. Spania. Germania despre aceastf, clescoperire fantasticd.
Nu sunt afirmafiile pdrintelui
Ernetti, ci fapte cunoscute
;i
ates-
tate.
$i
iati c5 unul dintre cei mai apropiali colaboratori
ai s[i
pare cdzut din nori cdnd ii vorbesc despre aga ceva!
pe
de o parte,
acest bf,tran episcop imi piruse sincer; pe cle altd parte, faptul mi
se pdrea incredibil.
Oare ce md mai agtepta gi cu nepotul?
in aceeaqi sear5, am ajuns din nou la venelia. Era cleja
f'oarte tdrziu gi
nu eram sigur cd voi gdsi prea u$or o camerd. Din
fericire,
serviciul de primire de la gar[ este bine organizat
Ei
mi-a
girsit repede exact ce imi trebuia in cartierul din fata debarca-
100
I
)
Teza mitomaniei
derelor de unde plecau vaporaEele spre San Giorgio. Era prea
tdrziu ca sd telefonezla mdndstire, dar a doua zi dimineafd l-am
sunat pe pdrintele Antonio Mistrorigo. Unchiul sflu ii anun{ase
vizita mea. A acceptat sd ne vedem dup[-amiaza,intre alte doud
intAlniri pe care le avea programate. dar era foarte ocupat si r-ru
putea s5-mi acorde decAt cdteva minute. inceputul nu era prea
promildtor.
La ora stabilitS, md aflam pe micul debarcader unde mi
intAlnisem pentru prima dat[ cu p[rintele Ernetti gi sunam din
nou la poarta cdlugdrilor. Nepotul m-a intAmpinat qi rn-a condus
in fostul birou al pdrintelui Ernetti. Totul era schimbat. inciperea
era complet transformatS. Dar nu asta era irnportant. Pdriritele
Antonio
;tia
deja, de la unchiul sdu episcopul, ceea ce m[ inte-
resa. Deci am fost scutit de introducerea obiqnuitd cu schimbul de
amintiri despre pdrintele cronovizorului. Pdrintele Antonio mi-a
subliniat de la inceput admirafia pe care a nutrit-o in tinerefea sa
fafd de pdrintele Ernetti. Mi-a confirmat cd unul dintre motivele
care l-au determinat s[ ceard s[ vin[ la San Giorgio era dorinta
de a-l reg5si. Dar constatase, mi-a m5rturisit apoi, c[ pdrintele
Ernetti se schimbase foarte mult. Faptul acesta l-a dezamdgit
pufin. Pdrintele Ernetti devenise bizar, misterios. retras.
Dupd pdrerea lui, cronovizorul nu a existat niciodatir. B[trdnul
sdu prieten fdcea adeseori aluzie la el, spunAndu-i, confidenfial,
cdintr-o bund ziiiva ardta ceva extraordinar. Dar, de fiecare dat[
cAnd pbrintele Antonio insista sd afle mai mult. p[rintele Ernetti
se eschiva. De altfel, dup5 moartea pdrintelui Ernetti, plrintele
Antonio a avut sarcina sd se ocupe de lucrurile lui personale
Ei
nu
a gdsit intre documentele sale nimic referitor la acest subiect.
Descoperise, intr-adevir, cAteva scrisori care dovecleau rclatiile
cu savanfi strdini, mai ales din Suedia. dar ele se refereau la
cercetdri legate de un posibil nrotor cu apl. in ceea ce pr-ivestc
cronovizorul, se gAndea el, era mai degrabl vorba despre un proiect,
despre studii teoretice referitoare la posibilitatea construirii unui
astfel de aparat. Nimic concret.
101
Franqois
Brune
I-am
atras
atenfia
asupra
faptului
c[ plrintele
Ernetti
era
obligat
sd circule
numai
insofit
q1
"'u
atent
supravegheat'
Voi
incercasdredauincontinuate'cAtmaifidelposibil'dialogulcare
u ut-]ton,
dar
parintele
E,rnetti
exagera
totul.
Inventa
tot
timpul
fel de f"l d;;;;e;ti,-in
care
ajungla
qi el s5 cread6
pAnS la
urm[.
Cele
mai
'oa""'i"
lucruri
luau o amploare
incredibil['
-
MA
-ire
.""u
ce spunefi'
deoarece'
totugi'
in ultimii
ani
de viaf', o mare
p.rl-Ji"
actlviialite
sale
erau
dedicate
exorci-
zdrli.L-amurmAriteuinsumiqinimeninucontestlacestlucru.
De altfel,
lucra
in colaborare
cu psihiatrii'
Or'
dumneavoastrl
mi-l
prezentati
ca pe un n-til9n"'ul.'.
-
_
Legaturile'lui
cu psihiatrii!
Da. asta suslinea
el. De altfel,
qi eu practic
uneori
exoicismul'
nu atAt
de des ca el' desigur'
P[rintele
Ernetti
f[cea
mai degrabd
ceea
ce ii cereau
oamenii'
Majoritateu
,ru .ru,
iecAt
bolnfvi.
Exorciz^ndu-i,
nu ficea
decAt
s[ le agraveze
boala'
in ceea
ce md
priveEte'
eu. incetc
mai ales
s5_i fac s6
poatx ,iafa*
suferinfa,
s6 gdseasc5
originea
fobiilor,
a
tulbur6rilor, Ei
si le invingd'
Mi-amamintitatunciconversaliilenrelecupdrinteleE,rnetti
referitoare
la acest
subiect'
El
qtia bine
toate
acestea'
Pur
qi
simplu,
Etia
de asemenea
c[ incepind
cu o anumitd
vArst[
qi cu un
anumitgraddeconvingere.nuajutalanimicsdincercis[-ideter-
mini
pe aceqti
uolnavii[
se supun[
ratiunii.
Singura
lot uqurare,
de altfel
qi ea
provizorie,
tu'"
li se putea aduce'
era s[ intri in
jocul
lor qi sd te faci c6-i crezi
cdsunt
cu adevdrat
posedafi'
-
Nu,
"u "r"a
cd plrintele
E'rnetti
avea ceva
calit[li
9::::
dium, a continuat
p5riniele
Antonio.
vedea
sau
presimfea
anumtte
lucruri,dupdcareimaginaliaflcearestul'inlelegfoartebinemeca-
nismul.Chiarqimie*i,-uuintAmplatnigtelucruriextraordinare.
De exemPlu.'.
$i
pdrintele
Antonio
a inceput
atunci
s[-rni
povesteascd
prin
ce aventuri
a trecut
in plind pldure
tropicald'
undeva
It
At""l1t^1
Latin5,
cAnd
ghidul s-a rdt[iit
qi' dupl
ce s-a invArtit
in cerc
mat
mult
timp, a izbucnit
in plans
qi u t".nnoscut
c6 nu se mai
poate
t02
--
Teza mitomsniei
orienta. Dac[ imi mai amintesc eu exact, plrintele Antonio a avut
atunci un fel de comunicare telepaticd cu fratele sdu, aflat in Italia;
acesta din urm5, de;i era departe qi nu fusese niciodat[ prin pddurea
cu pricina, ii indrumase gi ii salvase. La intoarcerea pirintelui
Antonio in Italia, fratele sdu i-a confirmat cele petrecute
;i
cum a
triit el aceast[ ciudatd aventur[.
Simfeam cb interlocutorul meu era tot mai stdnjenit. M-am
pref[cut interesat de experienfele sale paranormale, ceea ce l-a
determinat s5-mi povesteascd qi altele tot atAt de pasionante. La
un moment dat, am incercat s[ revin cu insistenfd:
- $i
totuqi, plrintele Ernetti a publicat textul lui Thyestes!
-
Unde?
-
in La Domenica del Corriere,in Oggi...
-
Astea nu sunt reviste de
gtiinfS!
a exclamat pdrintele
Antonio gesticuldnd enervat.
Avea dreptate. Dar lucrurile nu erau atAt de simple. Stia
insi la fel de bine ca gi mine c[ nici o revistd de prestigiu nu ar fi
riscat sd publice un astfel de text, in absenfa unui manuscris,
papirus sau pergament, datat de cei mai renumifi specialiEti, in
funcfie de suportul pe care era scris, de cerneala folositd si de
forma scrierii. Am renunfat si-i mai amintesc despre interesul
manifestat de profesoml Marasca pentru acest text. Pe mlsurd ce
discutam, simleam cd pdrintele Antonio devenea tot mai nervos.
Un lucru devenea tot mai limpede pentru mine:pdrintele Antonio
nu putea s5-;i exprime plrerea personald. Primise de la superiorii
sdi o misiune: sd m[ convingd cd faimosul cronovizor nu existase
niciodatd. Cu cAt aduceam mai multe argumente care sd confirme
spusele pdrintelui Ernetti, cu atAt il puneam pe p[rintele Antonio
intr-o situalie mai dificilS, obligAndu-l s[ declare c[ bdtrAnul sdu
prieten era pe
jumdtate
nebun.
M-am prefdcut c5 a reu;it sI md convingd
Ei
m-am despdrfit
de pdrintele Antonio cer6ndu-i scuze cd i-am rdpit atdt de mult
timp. Intrevederea depdEise cu mult timpul prevdzut, in
jur
de o
ord
Ei
jumdtate.
Dar, de data aceasta, plecam mullumit. Pdrintele
Antonio nu negase nici leg[turile interr-rationale ale plrintelui
103
Frangois Brune
Ernetti cu diver gi savanfi, nici cirliitoriile acestuia, nici chiar perioada
cAnci trebuia pAzit. Mi-a vorbit doar despre
,.exagerdri".
Recu-
noscuse ch pdrintele E,metti flcuse aluzii la un aparat misterios.
$i-a
indeplinit misiunea trasatii de superiorii sdi suslinAnd in fata
mea c[ bdtrAnul siu prieten inventa multe poveqti in care chiar
ajungea pAn[ la urmd qi el sd cread[, cu alte cuvinte cd era mito-
man. Mdrturia unchiului ins.I imi devenea acum nesplls de
prelioas[:
,,Pdrintele
Ernetti nu minlea niciodat[... nu spune nicio-
datd baliverne... Dac[ v-a spus aga ceva, inseamnd c[ este ade-
v5rat". Cuvintele rostite de ingerul Natuzzei Evolo imi rdsunau
de asemenea in minte:
,,E
trLtto sincero!" Da, irni era tot tnai
limpede faptul cd pirintele Antonio, anunfat de unchiul siu, iqi
preg[tise foarte bine cuvintele pe care avea si mi le spul-ri in tintpul
intrevederii noastre. Probabii c5 se consultase cu superiorii sii
cum trebuier sI reac{ioneze. De altl'el, crecl cd, in linii
generale,
tactica fnscse pusl la punct cu mult timp inainte, fiindcii nu erelnl
en prinrul care incercam si pitrund misterul. Aflasen-r din difer ite
leviste striine c[, periodic. gazetari sau cercetiitori, incercau, la
fel ca mine. sir deplgeasci limitele discreliei. Dar. de acllm inairrte.
stizinr sigur c[ existase intr-adev[r ceva foarte irnportant, care se
incerca prin toate mijloacele sd fie ascuns cunoaqterii.
Un tncdntdtor iz de teroare
Brusc, mi-am amintit avertismentul pe care mi-l d[duse pro-
fesorul Chauvin, inair-rte de plecarea mea spre Italia:
,,Fi!i
foarte
atent, totuEi. Ei l-au asasinat gi pe papa Ioan-Paul I. Dacd ii
deranjafi, nu vor ezita. Sunt capabili de orice. Nu ag vrea sd fifi
gf,sit aruncat pe fereastrf, sau spAnzurat sub vreun pod din Londra,
ca in afacerile Banco Ambrosiano
$i
Loge P2"
1
.
'
David Yaliop, In God's
pupe .lohn Paul I, Bantanr Books,
Bourgois ed., Paris, 1984 qi 1989.
Nante, an Investigation into the Murder o.f
Toronto, 1984'. Au nom de Dierr, Christian
104
-T
I
I
I
Teza mitomaniei
intr-adevdr, aceasta este fala sumbr[ a Bisericii. Exist[ mii
de preo{i generoqi, misionari
qi c[lugdrife care desfdqoard o acti-
vitate plin[ de dragoste
qi devofiune cum nu mai existl pe lume.
mii cie cdlugdri care trliesc in adorarea
qi iubirea lui Dumnezeu,
milioane de credincioqi care incearci sd ducd o via![ onestfi, aqa
curr cere Evangheli.a.Dar, exist[ de asemenea, pdtrunse pAnI in
inima Bisericii, intrigi, lupte pentru influenfd pornite de la mici
grupuri, infiltrarea
,,Satanei".
Nu eu am afirmat aEa ceva, ci chiar
papa Paul al Vl-lea, care vorbea despre
,,fumul
lui Satana" care a
ajuns pAnd in inirna Bisericii. Dar, la urma urmei, este normal.
Fiecare dintre noi are partea lui intunecat[
Ei
partea luminoas5,
fiecare clintre noi cunoaqte aceeaqi luptd in interiorul sdu! Este
firesc ca forfele rdului s[ incerce sd pdtrund[ in miezul binelui.
Adevlratele viziuni sunt tulburate de cele false, adevlratele
miracole sunt clesconsiderate de vicleniile
Sarlatanilor.
adevdralii
mistici cle simulatori abili. Acolo unde este prezentd gralia divinf,,
apare qi Satana;tot a;a cum. itl rdul cel rnai profund, se manifestl
uneori cu strilucire puterea lui Dumnezeu. Anumili reprezen-
tanfi ai Bisericii ar incercet sd facl orice pentrll ca aceste intrigi sd
rlmAnd in umbr[. in ceea ce md priveEte, dacf, nri-e perrnis s5-mi
spun p[rerea, eu cred c[ nu poate fi vorba despte o rena$tere a
Bisericii, atdta vreme cAt aceastd plag5 nu va I'i inlltulatS. Ceea
ce implici deopotriv[ o schimbare profund[ a structurilor interne
ale Bisericii, pentru ca asemenea abuzuri s[ nu se mai poat[
repeta. Lucru pe care se pare c5 loan-Paul I l-a infeles foarte bine.
motiv pentru care a
;i
fost eliminat.
10s
9
Un contra
atac
un nou
;oc!
Tocmai
am primit
edi{ia
americani
a lucrdrii
lui Peter
I(rassa.
purtasem
ca'dva
.o..rporrJ"nla
cu Joh'
chambers.
directorul
de la New
paradigrn
Books-
i-l .".ure
s[_i
furnizez
pentru
aceastd
noud editie toatd
documentafia
cle care
dispuneam,
Ei
iati cd er mi-a trimis cu multd
amabilitate
un
exempiar
din edifia
americani,
cu multe modificdri
fafd de cea
germand.
$i
aici, am descoperit
in finalul
volurnului
un document
nou, de o importanfd
capitar5.
Este vorba
despre
dezvdruirile
fdcute
de cdtre un.fel
de,,fl'spirit'ar!,al
pdrinteiui
Ernetti,
care
confirmi
perfect,
dar in mocr indirect,
ceea ce eu bdnuianr
tot mai
mult'
.o
intarnplare
nespus de fericitd pentru
mine, vefi inferege
asta citind mai departe.
Atunci
cdnd editorul
american
fdcea
eforturi,
p'n
toate
mijloacele,
sr afle c0t mai murte, iati c[
,,cineva,,. in I'taria,
a aflat
despre
aceste cdutdri
;i
i-a propus
irnecliat
un document
care credea
cd-l putea
interesa,
dar pe care nu putea
si i-l ofere
decat clacd i
se garanta
anonimatur
absolut.
Editorur
a acceptat
;i,
dupS
ce a
intrat in posesia
respectivurui
document,
a i'cepit
o micd ancheti
pentru
a incerca
sd se asigure de autenticitatea
icestuia.
El declard
ca nu ne poate
dezvdlui
cum a procedat,
dar are toate motivele
sd
creadd
ci actul este autentic.
originalul
este in limba
italiand,
desigur,
dar editorul
american
ne explicd faptul
.a u
frrn'it
textul
original
inso{it de o tracrucere
foarfe ingrlita
?n fimba
engrezd,
garantdndu-i
tidelitatea.
TotuEi, nu a puutiiat
decat versiunea
in
106
Un contraatac
englezd.Decilaaceastafaceureferire.Pentruinceput,voirezunla
acJst text qi voi cita pasajele esenfiale.
imi voi permite apoi c1tevzt
comentarii.
Cel care tn;eald dd gre; tn cele din wrmd
Autorul
acestui document
povesteqte
c[ tatll slu nutrea
o
vie admirafie
pentru plrintele E,rnetti
qi mergea
adesea
s[-l vaci5
la abalie.
p"
iatrA era mic copil, tatdl sdu il lua cr,r el in vizitele la
man5stire,
iar b[iatul
il numea
pe cdlug[r ,,unchiul
Pellegrino...
Devenind
adult, tAndrul s-a cdsdiorit.
a devenit tatd de familie si,
fiindc[ nu locuia la venelia, vizitele sale s-au r[rit' Dar legdtura
dintre
cei doi s-a p[strat, i;i telefonau
uneori
Ei
sentimentele
reciproce
nu s-au schimbat.
,,lntr-onoapte,cucAtevasdptdmAniinainteamorliip5rintelui
Ernetti, nu vreau s[ spun cAnd anume,
am primit de la.el un apel
telefonic.
Avea uo."u slab[
qi tremurdtoare.
Atunci
mi-a spus cl
este pe moarte".
in ziua urmdtoare.
prietenul
a pleSt in grabi la
Venegia.
L-a glsit pe p[rintele Erneiti culcat i' chilia luir.
,,Mi-a
spus c5 in noaptea treCut[ crezuse
cb o sd moar[. Se simlise
foarte
rlu
ql iEi pierduse cunogtinfa.
A fost pus sd urm6reascd
o lumind
albd qi cineva care-l cunoEtea
i-a f[cut semn. Mi-a spus cd a cunoscut
oEHM.CdndEi-arec[p[tatcunoqtinfaadouazidirnineata,a
realizatc[
fusese in cer. Era foarte sl5bit
Ei
nu inlelegea
de ce mai
era in viafa. Nu dorise s[ vorbeascl
nici cu cdluglrilele,
nici cu
doctorii2,
qi de aceea imi telefonase.
Trezindu-Se,
realizase
cd, in
timpul EHM, i se spuseserd
lucruri
pe care le uitase de multd vreme'
De'asemenea,
i s-au f[cut dezv[luiri
despre vielile lui anterioare'
Mi-a mai spus cd m5 iubeqte mult
gi mi-a cerut sd notez ce-mi va
comunica.
"Nu
voi mai tr[i mult. Poate voi muri in noaptea care
vine. De-a lungul anilor, am spus multe minciuni.
vreau sd indrept
aceasta.
Vreau s[-fi spun adev[rul'>
t
,,When
I enteretl Uncle Pellegrino's
cell"'
'
..He hctd not toltl the nuns or the tloctors"
t07
Frangois
Brune
La cererea pdrintelui
Ernetti,
tandrur siu prieter
s-a asezat
atunci la biror-rl nrasiv
din lemn care ii devenise
atat cle familiar
de-a lungr,rl
anilor',
$i-u
luat hArtie qi
un creion.
,,Imi
vorbise
uneori
despre o piesi
de teatru a'ticd pe care
ar fi captat-o
cu cronovizorul
sru. Mi-a explicat atunci
ci nu era
adevirat.
A spus cd el credea
cE aceast[ pilsn
o conpusese
crriar
el, folosind
numeroasele
fragmente
care se p[str-aseri
i' scrierire
altor autori
-
dar nu-;i putea
aminti decdt ioarte vag sd fi fdcut
aceasta
2.
intelesese,
in timp'l
EHM, cre ce fusese intotdeauna
tascinat
de aceastd pies5.
Era in legrturi
cu o via![ a sa anterioard,
la Rorna,
din timpul
lui E'nius.
copil fii'd, a vdzut piesa care l-a irnpre-
sionat puternic,
mai ares scena cLr ospilur .unibul. i'timpul
acestei
ultime
viefi, el sus{inr:se
mereu cr ceea ce-l interesa
in piesd era
sd-i regdseascx
muzica.
Apelase
la o falsi explicatie
pentru
a'u fi
nevoit
sd-qi recunoascd
obsesia.
,,Am
reu;it
sd construiesc
cronovizorul.
$i
o clat[, aproape
a
func{io'at"'r.
pirintele
Ernetti,
rdspunza'd
intrebrrilor
priete_
nului sdu, a afirmat
cd el singur construise
cronovizorur.
Fermi
era un prieten
de-ar rui, dar
'u
crecrea
in aparat
si fdcea
adesezr
glume
pe seama lui. De fapt, l-a ajutat cineva la construirea
apa-
ratului:
un student pe atunci, rdmas
compret
in anonimat, gi
astSzi
preot'
Dar acesta cu siguranld
nu va vorbi
niciodati.
pdrintele
Ernetti
a mai povestit
cd el incercase
creja
Ei
?n alte viefi si r.eari_
zeze un cronovizor.
Aceiista
se petrecea,
se pare, pe vrenrea
lui
Nostradamus.
$i
profetul
lrcea incerciiri
cu
'n
alt cronovrzor.
Pirintele
Ernetti
s-a lansat
atunci in penibire
expricalii,
ff,cinct
apel la alchimia
care ar fi putut
transforma
corpurire qi le-ar fi
perrnis
s5 treacd dintr-un
timp in altul.
La un moment
dat, prietenul
siru, v[z^ndu_l
obosit, i_a propus
sa se opreascd:
t
,,His big wooclen dc.sk, wrticrt hctd bec:tme so.funtilinr
t. ,.tc't,er
rrtc
,eurs.,,
t
,,n, cot.rlcl only ver.\, t.tb.ycLrrely
renrcntbet"ckting
tlut,,.
tt
,,1
clid manoge ro bt.rild tha crtrortor.,isor.
Attd ortce it ar,tr.tst v,rrkcd,,.
108
Un contraatac
,,Nu!
Vreau s5-fi spun cd o datd cronovizorul
era gata sa
funcfioneze.
Era o zi mohoratr gi
lugubrd.
crecl acum cd asta era
important.
M-am a|ezatin interior
Ei
i-am pornit. Lumea se invArtea
in
jurul
meu... Mai cred in momentul
de faf[ cd functionarea
cronovizorului
depinde de o structurr a credinfei fbarte deosebitd...
care implicd o oarecare desprrfire
sau separare a tirnpului. o clis-
tan{are vizavi de religiile ordonate, structurate. Era dificil pentru
mine ca preot.
consider eEecul maginii ca fiind propriul
meu esec.
Lasd-md sd-fi spun cu ce semxna cronovizorul
m2. Era o sferd,
ca un aparat de scufundare sau un submarin indiviclual.
cu des-
chideri la indlfimea
ochilor ?n toate direcfiile'. sfera era suspen-
datd de un cablu, printr-un
sistem care ii permitea
sd se miEte
nestingheritS.
Era fdcutd dintr-un metal foarte Llsor, un aliaj de
aluminiu, fiind acfionatl doar de puterezr gAndului.,,
Pdrintele Ernetti a
finut
sd aclauge ceva in legdturd cu ima-
ginea lui Hristos.
,,Tu
Etii
acum: minfeam. Noaptea trecutd, m_am intrebat de
nenumdrate
ori: de ce? Rdspunsul este cd sper.am ca aparatul meu
sI func{ioneze".
,
TAndrul prieten pldngea.
pdrintele
Ernetti phrea
ci ador_
mise dar. deodat[, a deschis ochii.
,,A
incercat sd se aleze. M-a privit.
parci
mi vedea penl..l
prima oar5. Exclam5: <Ah!
Tu eEti! sunt fericit ci ai venit!>>
parci
nu-qi amintea nimic din ce se petrecuse
inainte; ca si cum ar fi
revenit complet la starea lui normald gi uitase c[ trecuse printr-o
EHM, precum
Ei
tot ce aflase in timpul acesteia. Am ldsat deo-
parte tot ce notasem pAnd atunci. Nu i-am spus nimic.
Iatd povestea
mea.
Dar care este adeadratul tnseldtor?
voi urmdri practic
ordinea textului. va fi astfel mai usor pentru
cititor sd se raporteze la pdrfile corespunzdtoare
din
,,document,,.
'
,,It wus a sphere much like n diving device, or or.e,tnan sLtbnnrine.
open at eye level in all clirections',.
109
FranEois Brune
Primul lucru care mi sulprinde pufin, degi este minor. il
reprezinti imprecizia locurilor. Pot sI admit faptul cd fiul spiri-
tual a fost lSsat sd intre, in mod excepfional, in chilia plrintelui
Ernetti. unde acesta din urmi se afla culcat. Dar imi este foarte
greu sd cred c[ niEte cdlugirite. chiar infirmiere fiind. ar fi pdtruns
acolo. In orice rnf,nistire. existi un frate sau un pdrinte infirntier.
Dacd existau cilugdrile in
jurul
patuh"ri sdu, inseamni cd starea lr:i
era prea grav[ pentru a fi tratat in mlnlstire gi, in acest caz, era
internat in spital. Deci din spital ii telefonase, in plind noapte,
tAndrului sdu prieten? Ipoteza nu este imposibili. Dar cdnd fiul
spiritual il gdseEte pe pdrintele Ernetti in pat, atunci este foarte
clar cd intAlnirea are loc in mdnistire. Vorbeqte despre
,,chilie",
recunoaEte biroul masiv din lemn al plrintelui Ernetti. cal'e se
gdsea deci ?n camera acestuia. Fapt care presupune cf,,
;i
atunci
cAnd pirintele Ernetti nu era bolnav, tAnhrul prieten era l[sat si
intre aici in mod f'recvent;
,,frecvento',
deoarece biroul
,,ii
deve-
nise atAt de farniliar de-a lungul anilor". Al doilea lucru care md
surprinde. Nu cunosc nici o ministire in care poli avea atAt de
usor acces in chilia unui cilug[r. CAnd pdrintele Ernelti primca
pe cineva in vizit[, aceasta avea loc la parter, intr-un loc care nu
semdna deloc cu o cliilie. Era acolo intr-adevdr un bilou de lemn.
Dar sI trecem peste acest detaliu. Dacd se afla in spital cAnd a
trecut prin EHM (aEa se explici prezenfa cilug[rifelor), inseamnf,
cd a fost adus in chilie chiar a doua zi dimineafa. Eu qtiu sigur ci
pdrintele Ernetti nu a murit decAt c0teva slptdm6ni mai tArziu.
Dar, totu;i, el simfea c[ este pe moarte. Nu qtia nici dacd va rezista
pdni a doua zi.
$i,
in asemenea stare, a fost adus la rndndstire?
Dar asta nu e incd nimic!
Povestea cu piesa lui
Quintus
Ennius este cu mult rnai greu
de acceptat. De altfel, chiar in
,,document",
ea nu este prea clard.
Autorul acestor dezvdluiri recunoaqte cd pf,rintele Ernetti ?i
vorbea din cAnd in cAnd
Ei
despre cronovizor. Nu este vorba cf, un
mort, intAlnit in Lumea Cezrlaltd in cursul EHM, i-ar fi spus
pdrintelui Ernetti c[ el insuEi era poate autorul acestei piese. Ci
in cursul EHM, pdrintelui Ernetti i s-a dezviluit, dar ca un fel de
110
IJn contraatac
vagi amintire
care ar fi ajuns
pAnd la conEtiinfa
lui'
,'El
spune cd
i sJ pare cd ar fi compus-o",
dar nu poate sd-qi arninteasc.l
decat
,,foarte
vag,,. M[ miri foarte tare faptul c5 fiind in stare nolmalii
de trezie,
p[rint"l" Ernetti nu
;i-a
amintit nimic. El nu ii spune
fiului spiriiual, in legbturd
cu piesa, cd minfise. Aceasta face parte
dintre lucrurile
pe care le-a uitat complet
;i
care i s-au f[cut
cunoscute
in timpul E,HMI
$tiu
sigur c[ plrintele Ernerli era ulr
latinist mai bun decdt mine. Arn folosit rnult latina de-a lungul
anilor. dar a trebuit de asemenea
s[ studiez
Ei
multe alte lucruri,
alte limbi qi este adevllat cd nu pot compara cunoqtinlele
mele cu
cele ale pdrintelui Ernetti in clomeniul
limbii latine.
$i
totuqi!
Textul piesei nu este foarte uEor. Pe de alt[ parte, el este astfel
alc[tuit incAt include citeva citate cunoscute. Ni se prezint[ folosirea
acestor citate ca o facilitate,
cleoarece astfel trebttia inventat mai
pulin text. Dar chiar aceast5 includere
in sine necesitl un mini-
mufir de atenfie. Trebuie ca aceste citate teluate sd se inserezc
firesc in textul inventat. Pdrintele
Ernetti s-a lSsat furat de acest
joc qi nu-;i mai aminteEte
absolut
nimic? A trebuit s5 treaci
printr-o EHivl pentru a i se dezvllui aceastd amintire
ascunsi'
Amintire
care, chiar qi asta, a rdmas doar
,,foarte
vag["!
cat despre explicalia care ne trimite la traumatismul
suferit
intr-o viafd anterioarS,
pe tirnpul lui
Quintus
E,unius, ea nu
{ine
cont de mdrturia Anitei Pensotti,
care ne poveste;te cd profesorul
Marasca a fost acela care i-a propus textul
pf,rintelui Ernetti'
,,Documentul"
nu ne spune nici dac[ plrintele Elnetti mai avea
alte obsesii
care s[ explice cliscursul lui Mussolini
sau al lui
Napoleon.
Poate trlise
Ei
pe timpul lui Cicero?
Poate Catilina
fusese chiat el? in orice caz, dacd pdrintele Ernetti
pretinde cd a
captat primul discurs clin Catilinare.
el nu a f[cut desigur acest
lucru filndc[ altcineva i-ar fi dat ideea', ci pur
9i
simplu fiindc5,
rin
editia american[ a lui Peter Krassa (pp' 184-191
)'
se sugereazi'
pentru acest episod, influen(a lui Whitley Strieber. Dar lucrarea citati de Strieber
dateazd clin 1997, iar eu am fdcut cunoscuth
povestit'ea Pdrintelui Ernetti'
referitoare la captarea
primului discurs dit't Cutilinarc'
in 1993
(En direct de I'arL'
ttela, p. 196). Nu-mi rlmdne decat si sugerez ci Strieber a citit cartea tneal
111
FranEois Brune
pentru un foarte tanrr latinist, acesta este unul dintre prirnele
texte despre care aude vorbindu-se,
chiar inainte de a-l fi stucliat.
Nu,
,.documentul" nu evocf, nici discursul lui cicero. nici al
lui Napoleon
sau Mussolini.
El se limiteaz[
la piesa lui Errnius
fiindcS, aici, existfl un alt document, unul real: textul piesei care zr
fost publicat
si care trebuie explicat.
,,Documentul,,poaie fi in impas
in ceea ce priveEte
restul, dar nu
;i
acest text. voi aclruga totr_rEi
cd, in principiu,
nimeni nu este obligat sf, cread[ in mecanismul
de
.,reincarnare". Este o explicafie pe cat de facili, pe atat cle cornodd.
fiind intotdeauna
imposibil
cie verificat.
Dar chiar cand se grsesc
texte. m[rturii. care confirmi adev[rul
amintirilor reg[site, nimic
nu poate dovedi cd aceeaqi persoand
le-a trdit.
Mai departe,
,,documentul" confine o mdrturie extraordinari.
Eu nu am obfinut niciodatd aEa ceva. Iatx c[ in acest text compus,
in mod evident, pentru
a-i descuraja pe cur-ioqi qi
a-i determina
sd
nu mai continue ancheta, ni se face o concesie enormd: da. crono-
vizorul a existat gi chiar
,,aproape a funcfionat,..
Este vorb aici,
pare-mi-se,
de un veritabil contraatac.
Toate incercdrile
legate de
negarea existenfei cronovizorului
nu au reusit sr convingd pe
nimeni, aEa incat s-a recurs la o altr tacticd: s-a acceptat existenla
lui. S-a mers chiar mai departe, murt prea departe.
prrintele
Ernetti
ar fi construit chiar si alte astfel cle aparate, in vielile sale ante_
rioare. Ar fi devenit la el un fel de manie, o adevdrat[ marotd:in
fiecare viaf5, el construia cronovizoare.
Cel mai mult mi-a'plbcut descrierea
misterioasei
maEini: ea
ar fi fost alcdtuiti dintr-o sal[ circular[, in care se aflau arhivele
akashel. in centru, un fel cle batiscaf in care te puteai aEeza qi de
unde vedeai derulandu-se
scenele, in
jurul
sferei centrale.
Toate
acestea nu au nimic de-a face cu descrierea pe care mi-a fdcut-o
pdrintele
Ernetti. Profesorul R6my chauvin poate atesta. Aqa
ceva
Ei-ar
putea imagina cineva care nu a stat niciodat[ de vorbd
cu pdrintele
Ernetti. Am impresia cd autorul
,,documentului,, a
'
,, A round charnber in which are pluced the ctkcrshic records.,,
772
-1
Lrnele
rdiat.
ici al
rnius
are zl
npas
rtu;i
il de
od5,
sesc
imic
ara.
pus,
asd
no-
rici,
:de
pe
nla
etti
in
Un contraatac
citit prea multi literatur[ science-fiction.
poate
ci
Ei-a
pus am-
prenta
;i
influenfa benzilor desenate, precum
capcona clialtolicci,
aventurile lui Blake si Mortimer?
in sfArEit, imaginea lui Hristos. Ni se spune c[ pf,rintele
Ernetti minfea. Ni se prezinti aceasta ca fdcdnd parte din lucru-
rile pe care el le uitase complet. De altfel. nu
;tim
cre ce doar in
.,ultima noapte" s-ar fi intrebat el ce l-a impins spre minciund. Dar,
dacd gdseqte
acum un r[spuns la intrebare. motivul era inainte
desigur neconqtientizat, fiindc5 altfel si-ar fi crat seama cu mult
timp in urm[ cr minfea. or, rdspunsul este ciudat. Dacd inteleg
eu bine, pdrintele Ernetti autentificase o irnagine pe care o qtia
falsi (altfel nu ar fi existat minciuna), in speranla ci aparatul sz-ru
ii va furnizaintr-o zi una adevdrati. Md intreb totu;i cum putea
spera si facd sr fie crezuti imaginea adevdratr clupr ce a pre-
zentat una fals5, chiar presupunind
cd inselrtoria nu era nicio-
dath descoperitS.
Dar pe cine minfea el? Mie irni spusese Iimpecle cir imaginea
pr-rblicatd in ziare nu provenea din cronovizorul
siu. Mi-zr spus
acest lucru cu multi ani inainte de moartea lui. A repetat clecla-
rafia in fa[a gazetarului
spzrniol de la Mas Aila. care a publicat
interviul in mai 1993. Si nu erzr nevoie sf, treaci de fiecare clati
printr-o EHM pentru a se constzrta cd inzrinte mintise. Nu putenr
acceptzr aEa ceva!
cel mai interesant rdmane tcltusi finalul.
p[rintere
Ernetti
adoarme si, cand se trezeqte. zr uitat complet tot ceea ce spusese.
Aparent, el a uitat nu numzri cf, a povestit lucruri foarte confi-
dentiale, dar gi confinutul acelei faimoase EHM care i-a pemis sd
descopere atatea lucruri refulate in interiorul sf,r,r.
$tiu
foarte clar,
5i
am avut ocazia sd o spun chiar
;i
aici, c[ dup[ asernenea expe-
rien!5 uili cunoaslerea absoluti la care ai avut acces pentru o clipir.
Remarca{i de altfel, chiar in acest caz, cit a rdmas doar arnintirea
de a fi avut acces la cunoa;terea totalil Dar nLl se uita in mc-rd
normal amintirile personale. ridicate la nivelul conEtient in tirnpul
acestei experiente. Se pot r-rita din nou detalii nesemnificative.
dar
nu lucrurile cele mai importante. Toti cei pe care i-anr intAlnit,
ea
:le
de
Lte
-o
$a
)a
a
113
FranEois Brune
care au trecut printr-o asemenea experientd, i;i aminteau perf'ect
ce au descoperit sau regdsit in acele clipe. Aici, uitarea completl
a pirintelui Ernetti. care nu i;i aminteqte nici mdcar confuz c[ a
tr[it o EHM sau c5 i s-a intAmplat cevar, permite, e de la sine
in{eles. sX se ldmureascd cle ce nu a f5cut aceleaEi confidenle qi
altora. Nu pot fi acuzat ci am crezut tot ceea ce mi-a spus
pdrintele Ernetti. Onoarea nrea este salvatS. Nu puteam si qtiu.
$i
acest lucru este valabil pentru tofi. gi sunt numeroEi. cei care
l-au crezut.
Farsa putea fi mai abil[ dac[ era preg[titd mai zrtent. Inco-
erenfele sunt prea numeroase qi prea evidente. Contraatacul este
o incercare cornplet ratatf,. Infeleg perf'ect de ce autorul
,,docu-
mcntului" doreqte sd rirmdn[ anonim. Are dreptate. Eu sunt convins
cd el nu-l cunogtea prea bine pe pirintele E,rnetti qi nici nu prea
cuno;tea obiceiurile vielii rnonastice. Dar m[rturia lui este totr,rqi
valoroasS: arat.I pdni unde s-a putut^ ajunge cer sd se impiedice
orice informa{ie privind cronovizorul. In mod involuntar. cei care
au comandat
.,documentul"
conlirmd descoperirea
qi rlcmon-
streazd cI este vorba despre ceva important. grav, care tre buie sd
ne fie ascurls cu orice pre[. Urmarea anchetei mele va aduce in
curAnd confirmarea.
tt4
10
Cronovizorul
cu catva timp in urrni, am primit un tele{'on de la o ziaristil
spanioli care se uilu lu Bolognzr
;i
care citise una dintre clrtile
mele in care vorbeam despre crotrovizorul
pirintelui Er netti' Geisise
in afirrnafiile
mele un subiect fantastic
giincl pulirl explorat-qi
imi
ceruse sa-i comunic.
eventual, alte documente
care ar putea-o ajlttit
sd ducd mai departe
cercetdrile.
in acest schinlb de irlforma!ii'
ezt
mi-a atras atenlia asupra unui alt cercetf,tor
italian' autor al unui
atac foarte viu impotriva
pxrintelui Emetti.
ciiruia cleja ii intal-
nisem numele intr-o lucrare. Mai era volblt despre un cleric cu
care am avut deja ocazia sd vorbesc: Don Luigi Borello. Nu mi-il
fost greu sd intru in contact cu acest
preot cafc- nli-a trimis de
indaia un exemplar din prima carte pe care o publicase despre
cercetdrile
sale, aqteptAnd sir o pot cumpira
pe a doua' pe care nLl
a avut timp sd o termine.
El este cel care, in anul l'967, crease termenul de
"crono-
vizor" pentru aparatul s[u. Pdrintele Ernetti nu a l'f,cut decat sl-l
preia.Dupdcumamvdzut,acestanuestesirrgurulfeplo$pccarc
bon Luigii l-a adus pirintelui. A fost nevoie de o scrisoare foarte
fermd clin partea benedictinului
din venelia pentrll cer Don Luigi
s[ se aratsmai
pufin agresiv. Don Luigi este profesor cle fizicii
si
membru al Academiei
tiberiene din Roma. El conclllce ull cirtlilt
cu circa o sut[ de copii
;i
de peste patruzeci de ani i;i consacr'l
timpul liber cercetdrii.
A mai publicat de asemenea,
dupf, cum an]
11s
tr-ranqois Brune
nrai amintit, o carte intitulat[ Conte le pictrc roc'cotftarro'.
principiul
aparatului siu este cu totul diferit de cei al p[rintelui Emetti.
Rezultatele
scontate sunt de altfel, cel putin pentru inceput, rnai
pu{in ambilioase. Este vorba. in fond, de un fel de psihometru.
Termenul de .,psihometrie" nu a fost bine ales. toat.l lumea il
cunoaste, dar acum el este prea bine implantat pentru a fi schimbat.
Iatd. in citeva cuvinte, despre ce este vorbet.
Toate evenimentele care se der uleazi intr-un anumit loc
depun
1lc
ohiectclc care se gdsesc acolo un iel de peliculir sLrbtirc.
ca un tlln-r invizibil. La contactul cn aceste obiecte, psihometrul
redi o parte din evenirnentele care s-au desfr;urat in prezenta
obiectului respectiv: sunete, imagini cll sau firi miscare, miros,
temperaturf, etc. oricare ar fi ipoteza care se propune, fenomenul
existi. Iati un exemplu deosebit de conving[tor. trrit de Dannion
Brinkley. un zrr-nericin expulzat din corpul sru de un trdsnet care
I-a lovit in timp ce volbea la telefon. Ars, paralizat, a trebuit sd
duci o luptd durd pentru a-qi regisi viata normald. cand l-am
?ntAlnit la un congres la 56o Paulo qi. mai tlrziu,la
porto
Rico. era
plin de veselie dar. sub c[ma;f,, avea o grrmadd de pansamente.
cum se intimplS adesea dup[ o experientd Ia hotarele mortii. si
Iui i s-au dezvoltat calitdtile paranormale.
Iatd ce declarf, ei:
..in
perioada
aceea. am devenit conEtient de aseme'ea de o
altr putere extraordinarf,.
Nu gf,sesc termenii potriviti pentru a
descrie acea capacitate particulard.
Era suficient sd privesc o per-
soand oarecare, pentru a vedea imediat episoade din viata acesteia
atat de clar ca;i curn a; ti urmirit un film la televizor. De asemeneer,
citeodatS.
contactul cu un obiect mi proiecta in mijlocul unei
scenc din via[a proprietarului
sau. Sau era suficient si atins urr
obiect vechi penrrur a afla povcstea lui de-a lungul timpului.
o erstfel de aventurd mi s-a intamplat,
de exemplu, in timpul
unei cdlitorii in Europa. Am frcut deplasarea pentru a aiuti la
punerea la punct a unui sistem electronic pe echipamentul
de
scrifundare
al comanclantului
Jacques-yves
cousteau.
profitand
Lrrigi Borello, Contc le pietre ruc:corttanct, op. cit.
116
_-
Cronovizorul
de sejurul
melr, am dat o fugr p6nd ra Londra. sd-nri viicl un prietcn.
Pe cd'd ne plimbam
amdncloi,
la un moment
clat, m-anr orrrit ir.r
fafa clSdirii Parlarnentului
pentru
a-mi lega
;iretul
Ia panto1,i.
Mi_anr
sprijinit mana de o balustracli
metalici,;iin
acea clip[ anr sinrlit
un nriros puternic
de bdlegar. Auzeam
clar rAsete cle copii. clesi cu
o clipd inainte nu era nimeni langi mine. in acel rnornent
a'.r
vdzut, ?n fafa Parlamentului,
un grup de oameni. imbrdcati
clLrpii
nroda secolului
xIX, care jucau
crochet
;i.
la dreapta rrea. stiite-u
un cal. M-am intors s.I vorbesc
cu prietenul
meu, dar acest.a
dispdruse.
in locul lui se aflau alte persoane.
care se plimbau pe
trotuar,
avdnd haine din secolul trecut;
bdrbafii p,r.tau
chiar
pdldrii melon.
caracterul
insolit al scenei mr neliniqtea,
nu stiam ce sr iac.
Eram la Londra in plin[ iarni qi totusi ace;ti oameni
iucau crochet
liniqtiti, imbr[cafi
cu haine subliri c]in altir epocf,.
cu toate eforturile
rnele cle a lua mdna cle pe balustraclr.
nu
am reuEit cu forte proprii.
prietenul
nleu m-a vdzut cr eram parcir
in transd si a incercat sr-rni vorbeascir.
cum e'u 11u reacfionam
si
continuam
sd privesc
lix in
jur
cu un aer absent, m-a luat cle rnanir.
Gestul siu m-a ficut sd piercl contactul
cu barzi cle f-ier si viziunea
a luat-sfArqit
tot atAt de brusc precum
incepuse,,r.
in excelentul
sru st'cliri despre psihornetrie.
Jean
prieur
oferd cateva preciziri
importante:
.,Toate sinrlurile pot fi irlplicatc
intr-un exerciliu
de psihometrie.
Sunt perceplrte
uu'.mai i'ragini
in trei dimensiuni
ca horogramele,
dar qi zgonrote,
muzicr, voci.
mirosuri,
arome qi idei venite de altundeuu.
s" pot primi lovituri.
se pot sirnfi suferinfe
sau nelinisti..2.
Aceste ultime cuvinte fac, fiirr indoiali,
aluzie lzr cxpericn!a
de psihometrie
realizatd
in fa{a lui Jean
prieur
de citre Lionel
Jackel, la contactul
cu perefii
capelei construite
pe amplasarrentui
I
Dannion
Brinkley.
Sauv6
pp. 141-112. Lucrarea conline qi alte
'
Jean Prieur, Lq Mtmoire dcs
p.54.
por les onges, Robert Laffont, 199-5
povestili
asenrlnirtoare.
'choses.
l'(trt dc ltr psltc'176n71'tria,
op. c:it..
r17
FranEois Brune
Bazarului carit5fii. L-am cunoscut bine pe Lionel Jackel
Ei
am o
incredere absolut[ in onestitatea
lui. Jean Prieur. afldndu-se cu el
pe Champs-Elysdes,
a avut ideea sa-l conduci spre aceastd capell
pentu o incercare de psihometrie. Lionel nu qtia unde se afla
qi,
dupa cum mi-a povestit. Jean Prieur, prin reacfiile sale, nu l-a
ajutat cleloc. vd amintifi
probabil c5 un incendiu memorabil a
avut loc la clata de 4 mai 1897. Au existat 130 de victime, dintre care
125 erau copii qi femei. Printre ele se afla
;i
ducesa de Alengon.
Capela Notre-Dame de l;r Consolation.
construitd
pe acelaqi am-
pla.sament, a fost sfinfitd la 4 mai 1900, iar la IJ mat 1987 Lionel
iSi flcea demonstrafia.
Iati cAteva extrase, consemnate
de Jean
Prieur care nota totul:
-
Sunt la
fara...
imagini din natur[. case vechi in
jurul
unei
pie{e. Totul se petrece cu mai multe secole in urm['
-
Fals. este imposibil! exclam[ Jean Prieur.
-
Mi se dd un nume: Hernani.
-
Dar nu, nu este nimic de vdzut. intervine din nou agitat
Jean Prieur.
-
VAd o mare doamn[, o aristocrat6...
Apoi, brusc, tonul se schimb[:
-
MAinile mele ard... imi simt picioarele tremurand...
miros
de furn... mAinile ard tot mai tare... miros de
jeratic. Ceva care se
prabu;eqte... o greutate imensd, o lovitura in frunte... Respir din
ce in ce mai greu, sunt in mijlocul fldc5rilor ca pe un rug"'
PldmAnii nu mai rezistd... Oameni care se bat. Md lovesc in spate.
Acum. o loviturd de pumn in stomac. FlScIri, fl[cdri, vdd chipuri
de oameni ingrozi1i...
Scurtez povestirea. Faptul cel mai extraordinar il constituie
confirmf,rile
regdsite dupd intamplare de Jean Prieur. Bazarul
fusese transformat de cdtre decoratori in stradd medieval[, cu case
tip paiant5, cu ieder[
Ei
verdeaff,. Bazarul servise altddat5 drept
teatru. multe alte detalii erau absolut exactet. Ceea ce este foarte
interesant in acest exemplu. este cI filmul trecutului
pare a se fi
' Jean Prieur, op. cit., pp.243-252.
118
Cronovizorul
depus pe locul unde s-a desfd;urat evenirnentul pe o clldire noud
care nu era acolo, care nll are nici o legiturd tizicit cu evenimentul
in sine.
Dar acest film al tt ecutului poate la fel de bine sit se: depuni
pe un obiect care il va plstra peste tot unde va fi dus. Acela5i
mecanisrn de percepfie a undelor si de punete in triiscarc'a
acestora ca intr-un tilm al putea atunci sd se cieclangeze la simplul
contact cu acel obiect, oliunde s-ar gisi el. Exist5 atunci posibilita-
tea de a percepe unde corespunzAnd nu numai altui timp, ci si
altui loc. Se gf,sesc muite asemenea exemple in lucrarea lui Jear-r
Prieur indicat[ in nota cle subsol.
Ideea pirintelui Borello este de a obline acelasi fenomen
fdrd a recurge la colaborarea unui medium, ci prin ir-rtermediul
unor aparate care confin captatori si amplificatori ai acestor unde.
Acest sistem ar permite sd se ob{in[ ceva mai obiectiv. deoarece
un medium risci intotdeauna, fird sir vrea, sit interfereze
;i
sf,
deformeze ceea ce percepe. Dar acest apar at nLl ar funcfiona decAt
in contact cu un obiect-martor
Ei
nu ar permite deci sd se capteze
orice. Am impresia cf, ar fi ceva trseminf,tor cu ceca ce Georges
Charpak incerca sd ob{inI pornind de la vasele grece;ti, dzrr incercdr-rd
sd capteze atit urmele luminoase, c.1t qi cele sonore. Astfel. de
exemplu, plrintele Borello a supus o piatrd unui bombardament cu
unde care reproduceau frecvenfele operei Nabucco de Verdi. Or.
datoritd aparatului sdu. ar fi putut ulterior s[ recupereze undele
sonore inmagazinate in aceastir piatrd gi.
comparindu-le cu ajutorul
osciloscopului cronovizorului sdu cu cele originale, ar fi cor-rstatat
marea asemdnare dintre curbeie undelor emise gi cele recuperate.
Pentru el, era deci vorba despre o incercare foarte incurajatoare.
in continuare, redau cuvintele pirintelui Borello:
,,inainte
de a stabili ceea ce am retJizat p.lnii acum, doresc
s[ precizez c[ referitor la tot ceea ce se poate numi
"cronovi-
ziunen, noi nu am putut, pentru moment. decAt sd captlm urlne
de sunete
;i
cle imagini ale trecutuluiinregistrate in materie qi deci.
in prezent, un
<<cronovizorr> in sensul unui aparat asemindtor
televizorului care s[ fie la dispozi{ia tutulor nu existd incii.
119
FranEois Brune
Totusi. cu ajutorul indicatiilor tehnice pe care le voi pre-
zenta aici
Ei
al notiunilor de teorie neutrinicd pe care le cunoaqtem,
cel pr-rtin in esentS, nu este exclus ca un expert in tehnici electro-
rricd s5-l poatd realiza in mod practic pe termen scurt... Arndnirnr
pentru moment orice intelegere cu constructorii de aparate
electronice care ar putea fdrd un efort prea mare sd fabrice si sd
laispOndeasci f[rr discern[rnant un astfel de aparat;i fdrr si tind
cont cd s-ar viola unele secrete foarte delicate. pe care fiecare
doreste sir si le apere"'.
,,Fiindcir
trebr-rie szi lucrdrn cu sarcini electrice care cores-
puncl unor milionirni din sarcina unui electron, nivel cu cerre ope-
reazd. in rnod normal microelectronica,
este evident cI nu puten-r
si ne rrrultumim cu aparatele existente pentru a arnplifica <<reffra-
nerrtele> lurninii
;i
sunetelor inregistrate in materie si a putea
astl'el sI le captirm...
Pe acest desen, generatorul rG produce semnale analosice
care sunt trirnise in trei direclii:
1. spre osciloscopul cale le face sd aparl pe ecran;i le pirs_
treazd in mentorie;
2. spre elaborat.rul ADSP care le exprimd sub formii nLr-
mericir si care este legat la un calculator printr-o interfali biclirec-
lional5
;i
trimite in acelaEi tirnp semnarele elaborate qi purificate
citre osciloscop;
3. spre sondi, pentru a-i fun-riza sub formd analogicd com_
ponenta activ[ de declansare care realizeazd.zrstfeI pentru
(<martor>.
adic[ pentru aglonreratul de materie care comportr inr:egistririle,
o situatie analoagd celei pe care sperdm sd o gdsim.
cealaltd interfat[, intre sonda SLB qi
elaboratorur ADpS.
este cea czrre ne d[ rispunsul care apare prin esantioane pe
ecranul osciloscopului ?n acela;i timp cu situalia generatoare.
l)in comparafia care se poate face la fel de bine atdt vizual
cit qi prin calculatol va rezulta identitatea
sau diferenta intre
situatia declan;atoare
Ei
cea primiti ca rispuns.
Lriigi Borello. Cotnc le pietra roccontatto, op. cit., p.84.
L20
Cronovizorul
Eqantioanelesuntinrrum5rdemaimultemilioanepesecund[.
dar osciloscopul
nu le pdstr eazd,in
memorie
decat
pe cele pentru
care exista identitate
sau ul1 numf,r suficient
de puncte conlune'
Examin.lncl
in detaliu
intinclerea
acesttti semnal,
se poate
izola,vizualsauprincalculator,celcarel-aprecedatqicelcare
l-a urmat imediat
in momentul
inregistr5rii
sale'
Semnalulcarel-aurmatimediat,memorizatqiel,seafl[ler
randul sdu seleclionat
qi comparat
instantaneu
cu rnilioane
c1e
semnale,
incl in cdutarea
unei identit[1i
sau Iru
;i
se continul
astfel examenul
prin inlSn[uiri
succesive"'
Darparteacomplexuluicuadevaratimpor.tantisicalecon-
stituie caracteristica
ironovizorului>
este sonda SLB. cg funcfio-
narea sa activd
Ei
pasiv5. cle declanqare
Ei
perceptie'
PAndacumnuexistacaptorcapabilsdperceapdsarcinielec-
trice inferioare
electronului.
Poate era deja
posibil s[ se perceapA
unnricgrupdefotonisauchiarunulsingur,dartotulerainci
foarte departe
dc nivelul cale tle interesa'
Pentru a ob[ine
percep{ia semnalelor
iuregistrzrte
analogic
in materie
prin impaciul
asupra
ei a undelor
luminoase
normale
qi a undeloi
O" pr"riune
(undele sonore),
a trebuit s[ recurgem
la
conceptele
teoriei
neutrinice.
i' acel moment,
pentfu a fi riguroqi.
s-ar
putea vorbi de semnale
inregistrate
<<magnetrinico
mai degrabd
declt
,.analogicrr"t.
Pdrintele
Borello se lanseaz[ atunci
intr-o
paralel[ intre
funcfionarea
acestei sonde
qi transmiterea
percepliilc)l'de
la orga-
nele noastre senzitive
pAni la creier:
'
,,Affi
repetat de nenumlrate
ori c[ ceea ce parcurge sistemul
nefvos nu corespunde
curenfilor
electrici in sensul
in care se
infelege acest lucru in mod obi;nuit.
nici fenomenelor
chimice asupra
cdrora continud
s5 se insiste, ca
Ei
cum ar constitui
fundamentul
fenomenului,chiarclacd,repetdm.acestefenomeneelectriceEi
chimice se produc. tSrd nici oindoiala.
insi numai
pelltru a furniza
energia neiesard
producerii
procesului
de inaintare
progresiv[
a
impulsurilo,
n".uoure,
de la organele
periferice
1a sisternul
central'
I
LuigiBorello,
op. cit.,
PP.86-90.
tzr
FranEois Brune
Dupd traducerea realizatl de organul senzitiv, ansamblul
situatiei. imaginea. dacd doriti, este constituitf, de un lront fornrat
din nurneroase linii de neutrini care se polarizeazd unul dupii
altul de-a lungul retelei nervoase. propagandu-se panr la creier,
unde existd o lipsd reclamand <satisfaclie>
datoritd complemen-
taritIlii unui anumit numdr de sarcini electrice"r...
,,Vd
intrebati. desigur, cull] se face cI tocmai in mijlocul cle-
scrierii modului de realizare a cronovizorului. meri bine zis chiar
in momentul in care vd explicam cllm este flcutd sonda care
pern-rite captarea urmelor inregistrate in materie. incep si vorbesc
despre curenfii nervoEi: motivul: observarea acestor curenti mi-a
permi s r ealizar ea son dei an alogico-m agnetrinicd.
Urmlrind lumea animal5 si cea vegetald, am ajuns sir inleleg
ci ceva asemdndtor se produce de asemenea in materia inertii"
2...
,.inregistririle care se atld refinute in materie fiind procluse
(intotdeauna pentru a se limita la doud forme de energie cnrc
reprezintd imaginile
;i
sunetele) de fotoni
;i
de unde sonore,
constituite din linii statice de neutlini polarizafi. acegtia, pentru a
men{ine asemenea linii. se afl[ intr-o situafie care indicir o lipsi.
o <insatisfacfie>.
Acfiunea activd a sondei noastre (ac{iune
de stimulare) constd
in oferilea unei satisfacfii de moment neutrinilor care constituie
aceste linii ale fluxului magnetic.
Acfiunea pasivi (acfiunea
de percep{ie) constx in prelevarea
semnalelor produse prin intoarcerea neutrinilor la starea de pola-
rizlre pe care o aveau in momenlul in care noi i-am modificat.
atunci cAnd inceteazd satisfacfia pe care le-am furnizat-o.
Iatr de ce sonda este legatd de aparat printr-o interfa{d bidi-
rcClionald.
Este vorba, cu alte cuvinte. de un fel de <sinaps5,
care are oare-
care analogie cu sinapsele pe care le grsim in sistemul nervos"
r...
' Ibident,pp.90-91.
2
Ibident. p.91.
' Ibiclem, pp. 95-96.
L22_=-
Cronovizorul
.,Sugerdm
celor care se indoiesc de funcfionarea sondei cle-
scrise, sd verifice. dac[ au posibilitatea,
procesul relatat pentru at
constata sensibilitatea
care se poate atinge astfel
qi amplificarea
pAnd acum necunoscutd care rezult[ de aici, vizAnd curen{ii nervoqi
iur" r" indreaptl spre creier dup[ traducerea stimulilor externi
reahzatd. de organele de sim!"'.
DupI ce am studiat cartea pdrintelui Borello,l-am
contactat
din nou pe acesta pentru a mai obline de la el incd un exemplar
pe care s[-l ofer unui prieten cercet[tor.
Profesorul Costa cle
Beauregarcl a binevoit sd o citeascd, dupi care m-a atenfionat de
indati asupra faptului c[ toate aceste teorii prezintd, pe plan
qtiinfific, eiori grave, unele vizand chiar punctul de pornire al
teoriilor expuse.
Totuqi. acest preot imi pdrea de bun[-credinl[.
In spatele
cercetdrilor sale stiinfifice, mai mult sau mai pu{in fericite, se afla
un discurs religios amplu prezentat in cartea sa. Ca gi pdrintele
Ernetti. el evoca primele cuvinte ale Faceii;i insista asupra imensului
serviciu
pe care aceasti invenfie l-ar putea aduce credintei:
,,in
domeniul
religios, de exemplu, am putea
;ti
dac[
intr-adevdr a existat o
orevelare>> a Creatorului
in fala umanitilii,
cum s-a transmis aceasta
9i
dacd a fost manipulatb de-a lungul
secolelor. in legdturd cu Hristos, in ptezent nu exist[ argumente
capabile s[-i convingl
pe cei care nu cred in El'
Un argument susfinut de cei care nu cred in revelalie este
acela c5 nu poti fi sigur c[ tot ce s-a spus despre Hristos
5i
ne-a
fost transmis corespunde
in mod real cu ceea ce El a spus si a
f[cut intr-adev5r. Cine ne poate dovedi. se intreabd ei, cd tradu-
cStorii
Ei
scribii nu au manipulat textele originale
qi nu au dena-
turat faptele prezentate acolo? Cu ajutorul cronovizorului,
fiecare
u, uu"u posibilitatea sd-l urm[reasc[
pe Hristos din momentul
nagterii pand la moarte, sd-l vadd acfionAnd, sI asculte ce a spus
qi cum a spus, prin prisma spiritului critic de astdzi, putandu-;i
judeca propria credin![.
I
Ibidetn, p.98.
t23
FranEois
Brune
IatS
ce
se va intdmpra:
?ndoier'e
se vor
risipi
qi
dacd
rucru_
rile
sunt
a$a
cum
t" pt"rinia
nii"ri.u
catoricd,
Jo!*"r"
Ei
invd{r_
turile
saie
vor
fi acielptat"
,f"
.arr"
tofi,
iar
nrorol,
de
aici
va
fi d^e.
ur._"rr"u-"r_"rr,
our,
ju.a
i;;;;;i".XT
$:;Ti;
:HhHttne
Biserica,
multe
direcfii
qi
Orumuriu.
pur"u
sd
se
ConsiderAnd
cd ceea
ce am
lflrmat
aici
ar putea
sA_mi
atragd
critica
Sfintei
Biserici
romun*'ru
toate
cd
nu .unf
uru.ute
nici
un
fel
de
dogme
catorice,
.i;;;;'daroritr
faprurui
-
a$a
cum
am
;ffi"
;:,fi:::
::"#xl;:,1:Ji":,"g,,"
u. p,i"u._"iora
secrete
p e ri c o r u r S fi n r e i co n g."
g
a'
;
;;',ff B:.
h ]
rJH
11 J
?H
3 _x1,1
oficiu),
unei
persoane
de
ia
Secretariatul
o"
iiut
ar
cetifii
Vaticanului,
apropiata
pup.i,'i
J,r,u,
papei.
pAnd
in pt!.zent.,
rru
urn' primit
nici
un rdspuns.
A trecut
f,lf,jlJ,x,:i
o"
arunci;i
griu
cricertitudine
cd ,.ri.ou."u
i-a
fosr
.
Dupd
toate
acestea,
inclusiv,dir:ur:yl.religios
care,
pentru
mrne'
r5m6ne
pufin
convingdtor.
Dol
Luigi
rririrr"'rai
degrabS
o persoanS
pasionatd
de inducerea
in
.rIu."
o'..ai
un
veritabil
cercetitor,
dar,
chiar.gi
ogo,
"f
put""a
obline
."ur,
J"U,
irr""rcdrile
sale
de a da
o expricafie
r;;;J;ru,
inrrii.*;;..;ffi"d
pdrinrerc
Borelro
ransa
in tu.iar";
r;;;er
cdrre
cercerdrorii
care
r_ar
id;
:113;T:1,::::'3jf
#tr}"s
r.r vdd
qt,
;;;;;,
s d gi
s es c
cu
niEre
.",.",5*'i
ua.ue*l;
;j"T:l:T
T;iiH"i:r"',,?l
;Tifff';i"n"l
penrru
a stabili
i,npr"u,ra
ori"
,"",
viiroare
l,:x*l*;T1y"T:fl
:ifl?li',T"i:;"iJ:*J*j'tl:i;Ii
s e in to aicu,,'i,_.'
f ,l;
T f :.iJ
: ?::"r1ffi
n::,,mi*l*
T
rbspuns
oricum
cineva
."."
;-;
i, ,nror'out.
O datd,
un robor
telefonic
ar
poEtei
mi-a
conru;;;;
numdrur
nu
era
arocat.
ce se
___--_-'-
Luiei
Borello.
op.
cir., pp.
fi-5_1i6.
L24
Cronovizorul
petrecea? Era cople;it de atAtea apeluri telefonice incAt a trebuit
sd ia mdsuri? Vreo autoritate ecleziasticS ii interzisese oare sd
r5spundd, la fel cum p5lise gi pdrintele Ernetti? Am intrebat la
serviciul de informafii internafionale. Nu, numdrul nu se schimbase.
doar cI pdrintele nu se mai afla la
,,Colonia
Pontificia Albese
Caritas", unde il c5utam eu, ci la
,,Associazione Culturale Luigi
Borello". Explicafia era simpld: Don Luigi trecuse de i5 de ani!
El nu trebuia desigur s[ se mai ocupe de copii! isi pistrase deci
numirul de telefon. dar avea acum alt5
,.firm5". Am sunat din
nou. Ocupat. Deci era cineva acolo. Am incercat mai tArziu. Tot
ocupat.
Dupd mai multe zlle. fdrd sd vreau, am inceput sd caut ex-
plica{ii.
$i
daci prietenii mei aveau dreptate?
$i
dacd totul era
intr-adevdr foarte important? Dacd Don Luigi fusese r5pit, se-
chestrat? Vaticanul lovise din nou. Poate cd Don Luigi era sub
supraveghere, intr-un loc secret. Dac[ mergeam acolo. aE fi cdzut
in curs5, aq fi dispdrut fdrd urm5...
125
11
Cu riscul de a pdrea naiv
Imi pSrea din ce in ce mai evident cd se petrecuse
ceva.
Singurul lucru pe care puteam s5-l fac pentru a avea conqtiinta
curatd era sd merg acolo. Dar trebuia s5 mai aqtept pufin fiindcd
avealn multe obligalii de dus la bun sfdrEit, numeroase conferinfe
promise
Ei
anunfate md aEteptau. Eram blocat pentru cateva sdptd-
m0ni in Franfa. Astfel c5, pufin cAte pu{in, de-a lungul acestor
conferinfe. Lumea cealaltd s-a manifestat din nou. Eu nu intre-
basem nimic. Totuqi. este adevxrat, aceleaEi intrebxri imi reveneau
continuu in memorie. ce trebuie s5 fac? care este vointa rui
Dumnezeu?
Fusesem invitat intr-un oraq de provincie pentru a
fine
o
conferin{d despre cronovizor. in aceeasi regiune, mai vorbisem
odat5, cu pufin timp in urm[. Interesul stdrnit de ideea regdsirii
trecutului frcea sd mi se ceard aceea;i conferinl[ in mai multe
ora$e invecinate. oare aceastd tem[ a declanqat ceea ce a urmat?
Nu qtiu,
dar este posibil. inaintea conferinfei, arn fost invitat ra
masd la conducrtorii locali; era prezenti qi o femeie cu calititi de
medium care trebuia si vorbeascr dup[ mine in acea zi. Abja
incepusem sd mancdm, cand femeia a inceput s[ primeascd mesaje
din Lumea cealaltd pentru mine. P[rea foarte emofionati, copleEitd
de o for[5 puternic5. Imediat. gazda noastr[ a luat o hArtie
Ei
a
inceput sd scrie tot ceea ce imi era comunicat prin intermediul
acestui medium. Iatd ce a scris, in forml brut5, fdri nici o
126
Cu riscu.! de u prirea nuiv
intervenfie sau corecturX. Textul trece astfel cle la persoana a
treia, fiindc[ mediun-rulimi rezumd ceea ce vede, ceea ce aude sau
infelege, la persoana a doua. cdnd imi red5. uneori tutuindu-m5,
chiar cuvintele care imi sunt adresate din Ceaialtl Lume. Voi
adduga propriile mele comentarii intre parzrntczc. de fiecare dati
cAnd le voi considera utile.
,,Ave!i
ajutoare de sus, chiar dacd Vzrticanul este suplrat.
Vefi fi protejat. Entitatea care vf, protejeaz[ este foarte inaltS qi
iqi poate permite multe lucmri. Scriere aplecat6, scriere cu
cerneal[ pe foi. Nu-i aqa ci el scria aEa? (Sper c[ pirintele Ernetti
este ccl clre incearch si-lni tlansnriti astiel un rncsaj. in punctrrl
in care am ajuns cu moclestele mele cercetdri. nu mzri qtiu
ltrea
bine ce si fac in continuare. nici dacd meriti efortul si mai
continui.)
Cineva care locuie;te in provincie. Casd cr-r o rnicS gr[clind.
VI int6lniti (?)
Trebuie protejat de asemeneir manuscrisr-rl. Nu mi se fzrce
simtit vreun pericol pentru dumneavoastr[. (Deci, nu existii un
complot de care sd rnd tern, nu se r:isc[ sI rni se trimitd zbiri.
indivizi care execut[ treburile murclare.) irni spune cir oameniiisi
vor ascunde fata Vaticanului. alfii vor fi bucurosi si vor risufla
u;ura!i. Va existzr o opozitie, dar unii vor fi de acord in interior si
vor t[cea. (Posibil, verosimil chiar.)
In legdturd cu aceastd carte. numeroase contacte cu sudul
Franfei, seminaristi. preofi, oameni importanti care v[ vor contacta
dupi carte. (Doresc aceasta, bunivointa mea este imens5. dar
pAnS in prezent nu am nici un indiciu in acest sens.)
Mi se aratd un fel de hArtii ingdlbenite. ca ni;te documenre.
lile cu scrieri vechi care ar putea fi un ajutor pentru acezrstii carte .
(incepe
sI semene pufin cu NLmrcLe trandi.'firu.hti de Umberto
E,co. Intr-un film, vid foarte bine scena: un fel de bibliotecit
secretd cu intrare secretd. la care se ajunge printr-o scarf, secretir
-
obligatoriu <secretd>!
Un cilug5r bdtrdn, gdrbovit, rida1, stirb,
care nu a;tepta decAt vizita mea pentru a putea muri, dupd ce
mi-ar fi dezviluit secretul.)
r27
FranEois Brune
Persoana pe care trebuie s[ o intAlnifi este aproape de un
ecleziast. Il simt foarte puternic. Cineva bine informat. Poate fi
un preot ca dumneavoastrl. Dzr, este cel la care v[ gAndili. El vI
va ?ndruma gi vd va face s[ rnergefi spre locuri. Este cineva foarte
sincer. S-a zbltut el insuqi pentru a avea aceast[ optic[. Este ca
dumneavoastri. (Aici, sunt pufin mirat. Persoana pe care doresc
sd o contactez in timpul viitoarei mele cdlhtorii in Italia, este
pirintele Luigi Borello. Or, acesta este foarte critic fafd de plrintele
Ernetti, dupi cum s-a putut constata. Dar, evident, dupd moartea
p[rintelui Ernetti condiliile s-au schimbat. Totul este posibil. Vom
vedea. Se poate de asemenea ca pdrintele Borello insuqi sh fie cei
care comunic[ acum cu mine. in acest caz. totul s-ar explica. O sir
mI indrume? Perfect! Totu;i. nu este sigur ci p[rintele Ernetti
este cel care comllnici cu mine, deoarece el nu at ezita asuora
caracterului sacerdotal al pdrintelui Borello.)
M[ invdrt mereu in
jurul
unei cdrfi. Dumneavoastrd sunteti
la mijloc. Mi se deschicie o carte in doud. (intr-un
anumit sens,
este exact. Md gAndesc sd adun tot ce pot gdsi despre cronovi-
zorul plrintelui Ernetti
;i
cel al p[rintelui Borello ar putea foarte
bine sI constituie o a doua
parte.)
in luna mai, ve{i avea multe elemente pentru a scrie. Aceast.l
lund mai va fi lbarte bogatd. (Aici, mediumul nu are un mer-it prea
rnare fdcAndu-mi aceastr revelatie, deoarece qtia despre acest lucru
fiindcd i-l spusesem chiar eu.) <Tu vei avea ultimele cincisprezece
zile pentru a definitiva
Ei
finisa totul>. Luna mai va fi baza.
Contactul cu preotul este foarte important, se lace simtit ca fiind
cineva asociat, care cunoa;te multi lume qi are multe relatii.
Aceastd carte va avea o leglturl cu Vaticanul. Vefi fi sprijinit,
pentru cd vefi prinde un moment prielnic. va fi momentul potrivit.
(Deci, nu tofi cei de la Vatican sunt sup5rali. imi place asta. intr-un
mediu atat de inchis, exist[ cu siguranti lupte de influenfd. Si acest
lucru se strecoard la exterior. Nu vreau sr am eu clreptate impotriva
tuturor. in vatican, nu este totul putred. F[rh incloiali. este necesar
un suflu noll, o noud organizare a Bisericii, rnai aproape de origini.
Un
qoc puternic poate fi necesar, nu conteazd, cate va fi acesta.)
128.=--
Cu riscul de a pdrea
naiv
Aceqti
oameni
doresc
s[ creeze
o forfd.
Sunt iniliafi care se
vor dezvdlui
in acel moment
in sudul Fran{ei.
in carte existd o
parte
foarte
ezoteficd,.
Eu trebuie
sr o fac. Md las[ sd infereg cd
este o misiune.
(Nu-mi
place
asta! incepe sd semene foarte
clar cu
aEa-numitul
new age. Eu, care respect
at6t de mult rimba franceza
;i
traduc totul, prefer
sd las acesi cuvAnt in limba americanilor,
pentru
a hot5ri
ei ce inseamnd,.
New age este o adevrratd carica_
turd a spiritualitrfii,
cel mai bun mijroc de a-i indeprrta pe adepfii
sdi de la veritabila
cercetare
spiiituald.
deturndndu-i
cdtre un
surogat facil.
cat despre felul in care am fost onorat cu o <<misiune>>,
eu cunosc
de murtd vreme
acest de gen de lingu;ire
Ei Etiu
foarte
bine cd ascunde
mereu
o manipulare.
inseamnala..ceide
dincolo>
md cunosc
foarte pufin.)
La nivelul
vaticanurui,
este sfdrqitul
timpuriror.
chiar dacd
mai existb un papi,
acesta va fi ultimur.
Iar aceast[ carte va ti un
pionier.
va fi bine intocmitd.
Trebuie
sd fie aga, deoarece
nu
trebuie
sd aibd nici o racunx, pentru
a nu putea
fi atacatd. vefi fi
indrumat
pentru
ca aceastd
carte sr fie inatacabila. (ca
ne indreptim
mai mult sau mai pufin repede,
spre sfarEitul
sistemului paparit5tii
a$a cum existd el in prezent,
se gtie fdrd a fi nevoie de <revelafii>
din lumea
de dincolo.
Dar nu inseamnd
totuEi sfarqitul
Bisericii
si
triumful
elucubratiilor
<spiritualitdlii,
new age.)
Existi
o legdturd
cu dalai-lama.
probabil
va fi de acord
cu
ceea ce vefi scrie. va fi o trezire
a conEtiinfelor,
dar una brutal[;
un goc
necesar;
este adevSrul,
realitatea.
Aceast5 carte va atrase
o urmare,
o continuare;
alte rlspunsuri,
un adevdrat
Arum
deschis. (Nu
vdd intr-adevdr
in ce ,.n, u, putea
exista o regdturd
cu dalai-lama.
ceea
ce ar putea
el incuvilnta
sunt trimiterile
la
<arhivele
akashe>.
Cam atdt.)
Noi revelalii
asupra cronovizorului,
cu dovezi
ale autentici_
tdfii sale, scriere, documente,
in deceniul
care urmeazd- (perfect,
doar atAta cer qi eu, dacd este voinfa lui Dumnezeu.
Doar viitorul
o poate
confirma.)
Mi se spune cd piedica
vine de asemenea
de la planurile
din
Lumea
cealaltr
unde acest lucru d"eranjeazd.
Totu$'i, va veni un
129
Frangois Brune
moment cAnd
Etiinfa
va domina religia, dar aceastd qtiinfd va fi
transmis5 pe o cale speciald qi intr-un cerc sau circuit inchis, intre
vizibilul
;i
invizibilul superior, pentru evolufia qi binele umani-
trfii, pentru conEtiinta cosmic5 universald, dar qi cea individualr."
Sfarqitul citatului! in continuare, acesta continea discursuri
ezotero-oculto-dulcege
despre spiritualitatea-ficfiune
new age.
Nu, mullumesc! Toate acestea nu veneau in nici un caz de la
p[rintele Ernetti
Ei
nici de la plrinte]e Borello. Atunci, cine imi
trimitea astfel de mesaje? cine incerca s[ md manipuleze qi sd md
foloseascd, qi in folosul cdrei cauze?
Ora adeadrwlui
in sfArqit, a sosit o perioadd mai liniEtitd, fdrb conferinfe. Doar
cdteva zile, dar imi sunt suficiente. Iatd-md deci din nou pornit
spre Italia. Prima etapd., Varese. Aici tr[ieEte
Ei
munceEte Don
Luigi,la vila
,,Aurora",
sediul asociatiei sale culturale. Taxiul md
duce pe strada Sardi, numdrul 45. Ajung in fa{a intrrrii unei curfi
inconjurate de cl5diri. o poartd cu gratii inchisd cu un lanf cu
lacit. zdresc o maqinx care trece prin spatele uneia dintre case.
Existd o sonerie. Apds, insist. Nici o miEcare. Agtept pufin, apoi
sun din nou. Nimic. Totul pare p[rdsit. Remarc atunci, pufin
intr-o parte, o cutie mic5, pe care se afld lipit un bilet scris de mand.
Hdrtia este ingdlbenit5, dar nu cred cr este vorba despre unul dintre
documentele anunfate de medium. cerneala este decoloratd de
soare, dar scrisul nu este aplecat. citesc biletul care se adreseaz[
mai degrabd poqtaEului
decat mie; in el se cere ca toatd cores-
ponden{a gi coletele s5-i fie trimise domnului valle, la hoterul
,,Coccodrillo".
De unde poate veni un asemenea nume teribil?
Oricum, adevdrul inainte de toate!
M5 arunc, deci, in gura acestui
,,crocodil,,.
Este vorba. in
acest caz, despre o doamnd fermecdtoare. impreund cu soful ei se
ocupd de acest hotel. o anunf cd am venit sd-l vdd pe pdrintele
Luigi Borello.
,,Dar
a murit! imi rdspunde ea. Oh! s-a intdmplat
130
Cu riscul de a pdrea
naiv
acum cateva luni. Nu imi amintesc exact cAnd.,, Am incercat sd
aflu mai multe. Erau la curent, ea qi soful ei, cu cercetdrile
efectuate
de Don Luigi?
,,Nu,
noi abia ?r cunoEteam. Deoarece
hoterur
nostru era aproape de locuinfa
lui, am acceptat
s5-i facem acest
serviciu. A murit la spital; de diabet, mi se pare.,,
Am reuqit astfel sd obfin cateva informatii.
Am inteles atunci
de ce nu mi s-a rdspuns la apelurile telefonice.
casele acestui
vechi centru pentru copii par abanclonate
de cel pufin cateva luni.
Lanlul cu lacdt nu se explica dacd acolo mai locuia cineva, existl
totuEi si alte mijloace de a inchide un grilaj.
De asemenea.
m-am lrrnurit asupra valoriimesajelor
primite
prin interrnediul
niediumului.
cu riscul (bine
ururnui; de a pdrea
unora naiv, continuu sd cred in realitatea
comunicdrilor
cu
Lumea
cealalt5.
$tiu
cat de cornplex este acest fenomer-r qi cat de
dificil este s[ interpretezi
mesajere. in acest sens. eu aveam o
dovadd ?n plus. Nu mi indoiam
de sinceritatca
acestui meciiurn.
nici de realitatea
calit[tilor
sale. Femeia-meclium
pdrea realmente
tulburatd,
incomodatr
de forfa acestei prezenfe
care pusese
stdpanire pe ea. Ea asistase. dupr rnasa servit[ la gazdele noastre.
la conferinfa pe care fusesem rugat sd o
[i'
clespre cronovizorul
pdrintelui
Ernetti. Dupx terminarea
ei, mi-a mirturisit ci in tirnp
ce eu vorbeam despre cronovizor,
eL), a continuat
sx simtd acei
prezenld,
cu o forl5 cu care nu era obiEnuitl.
Nu-mi mai rdmiseseri
prea murte cirr{i cre
jucat
penrru a
incerca s5 aflu
;i
altceva.
cu pufin timp inaint" d. moartea sa.
pdrintele
Borello imi trimisese in fotocopie cloud articole de ziar.
Unul dintre ele prezenta
confruntirile
sale cu pdrintele
Ernetti,
cum le-am expus
;i
eu rnai inai'te.
celilalt, era semnat cle un
jurnalist
care infdlisa incercirile
pzirintelui
Bor-ello cu piatra sa
ponce gi o inregistrare
din Nabuco. Acest
jurnalist
f [cezr cle asemenea
caz de un decret al vaticanului
care ii arneninfa cu excolrrunicarea
pe cei care reuseau si capleze snnete qi irnagini ale trecutului
Ei
si
le dtfuzeze.
Articolul era intiturat:
,,LJn
preot sflcleazd vaticanul
ascultdnd vocea pietrelor".
Dlace! dacr pot sd spuna asa. Lucrul
este grav
Ei
rneritd s[ lle verificat. Czr o concluzie,
autorul articolului
131
FranEois Brune
scria:
,.Totuqi.
Biserica a stat la distant[ de experienfele efectuate
de preot si a ameninlat cu excomunicarea. a$a cum prevede un
decret al Vaticanului din 1988,
"pe
oricine capteaz{. prinrr'-un
mijloc tehnic, oricare ar fi acesta (deci printr-un cronovizor) qi
divulgd rezultatele unor astf'el de cercetlri>>". Alticolul continui:
".Ins5.
Don Lr,rigi Borello. cu multd modestie, este hot[rdt s5-gi
continue cercetdrile qi citeazd in acest sens ull pasaj din Evcutgltelia
dupd Luca:
"Fiindcd
nu este nimic acoperit care nu va fi desco-
perit. nimic tiinuit care nu va fi cultoscut.>> La apusul acestui
mileniu nu se vede oare deia rdsdritul unei incredibile revolutii
<boreliene>
in fizica actualS?"
Ce flumos avdnt oratoric! Am descoperit cd acest articol
provenea dintr-un ziar editat la Genova,ll secolo XIX,;i am decis
sd fac cs pauzd, pentru a incerca si-l intAlnesc pe acest gazetar.
La Genova, am dat peste o vil5 minunati, ca toate vilele
italiene, dar aflat5 in plin
;antier.
Totul era acoperit cu prelate, ca
Ei
curn Cristo, cel care ambaleaz[ monufilente, ar fi trecut pe
acolo. Vila era in renovare pentru a putea gdzdui reuniunea repre-
zentantilor celor opt
![ri
dezvoltate (CB) Se tencuia
;i
se curlfa
peste tot. Am aflat toate acestea din iibrlria nnde igi avea sediul
ziaml. dar aici am desqopelit ci gazetalul locuia la Savona. Am
cerut sd fie clutat la telefon qi sd mi se fixeze o intAlnire cu el. Dar
inainte de aceasta, am vrut s[ trec pe la biblioteca Bozzano-De
Boni. din Bologna, sf, stau de vorbd cu domnul Ravaldini. El m[
ajutase deja foarte mult cu cAfiva ani in urmd, trimilAndu-mi toate
articolele pe care le avea despre polemicile create in
jurul
phrintelui
Ernetti. Poate avea ceva s5-mi arate in legdtur[ cu unul sau cu
altul dintre cronovizoare. La ora stabiliti, m[ gdseam in fala
cl[dirii care adlpostea biblioteca. Sau cel pufin aEa credeam.
Storurile erau trase. Existau la uqa de la intrare cAteva butoane de
sonerie cu numele corespondente, dar nici o inscrip{ie nu indica
biblioteca. Totul imi amintea de cAteva intdmpl[ri nepldcute de la
Varese. O impresie penibil5 de ddjn urz. Timpul trecAnd, am pornit
sd rnd informez prin apropiere
Ei
am aflat astfel cd biblioteca fusese
mutatd de multd vreme. V[ scutesc de detalii. PAnd Ia urmd. an.r
132
Cu riscul de u pdrea naiv
ajuns qi la noua adresd a acestei venerabile institulii. Seniorul
Ravaldini md aqtepta pe ttotuar cu surdsul sdu prietenesc dar, din
pdcate, nu avea nirnic nou sf,-mi ofere.
in aceeaqi sear[. tArziu. am ajuns la Savonar
;i
a cloua zi l-errn
intalnit pe vanni Perrone. autorul articolului care md interesa. in
sfArEit cineva care il intAlnise personal pe Don Luigi
;i
care ar
putea sd-mi dea cAteva informafii suplimentare. DacI nu puteam
?ntAlni ursul, ca sd spun aqa. cel pu{in l-am intAlnit pe cel care a
vdzut ursul.
Astfel arn aflat citeva amlnunte despre personalitertea
pirintelui Borello. Nu era numai o persoand cdreia ii pldcea s[
trebiluiasc5, dar colectiona monede vechi. timbre... Nu. Vanni
Perrone nu vdzuse niciodatii aparatul. dar Don Luigi ii povestise
experienfa cu piatra ponce si muzica ltut Nnbuco. Cdtre sfir-EitLrl
vielii sale, nu credea cf,-si n"rai poate continua nlunca. Se sin-rtea
prea slSbit. A inteles czi nu reuqise s5 iritereseze pe nirneni. Si-a
demontat singur aparatul. Deja avea dificultdti la mers si respira
tot mai greu. Var-rni Perrone mi-a fdcut fotocopia cAtorva docu-
mente, a scrisorii de protest energic primit[ de la p[rintele Emetti,
a rdspunsului pirintelui Borello
;i,
?n sfAr;it, a faimosului decret
al Valicanului care ameninta cu excornunicarca pe oricine ar
capta qi difuza imasini ale trecutului.
Oricum, aveam in fine ceva concret, solid. Nu reprezenta
mare lucru, dar era totu;i ceva.
irrsd clin noll am fost dezamirgit. Decretul existd intr-adevf,r,
cu clata de 23 septerrbrie i988. si deci nu poate figura in nor_rl Cod
al dreptului canonic. pLrblicat in 1983. Dar el nu vizeazd crono-
vizorul decflt in irnaqinalia pirintelui Borello. Textul este foarte
clar. Este vorba despre un decret al cdlui singur scop este de a
proteja secretul confesiuniir. ameninfAnd cu excomunicarea pe
oricine ar capta
;i
difuza ceea ce s-a vorbit ?ntre confesor
;i
penitent.
indiferent care ar fi miiloacele utilizate. inclusiv instrumentele
',,Ad
sanctitalent socrotircttti Poenitantiae trtenrlnnt."
133
Frangois Brune
tehnice'. Ceea ce se vizeaz6. aici sunt eventualele inregistriri pe
bandd de magnetofon. aEa cum au indrlznit unii franciscani sd
facd in confesionalul lui Padre Pio. Utilizarea cronovizorului
pdrintelui Borello pentru captarea de sunete
Ei
imagini din trecut
nu intra deci sub inciden{a acestei condamndri decAt in cazul,
pu{in probabil, in care ar fi folosit la captarea unor confesiuni
apar{indnd trecutului, avAnd deci ca punct de plecare fragmente
din lemnul confesionalului sau orice alt obiect care s-ar fi sdsit in
confesional in momentul desfSgur[rii spovedaniei.
Dar textul exact qi complet al schimbului de cuvinte dintre
pdrintele Ernetti
Ei
pdrintele Borello mi-a adus date noi. Prie-
tenul meu benedictin iqi incepea astfel scrisoarea din 21 noiem-
brie 1990:
,,Vd
mullumesc cdlduros pentru gestul dumneavoastrd
minunat de a-mi aduce omagii in cartea Come le pietre raccon-
tano. Bravo! imi place mult! ins[, vd rog sd-mi permiteli sd vd
atrag atenfia cd existd adevdrate calomnii grave la adresa mea qi
cd.,la sfatul avocatului meu, ele vor face obiectul despdgubirilor
conform legilor in vigoare pentru tipdrituri." Scrisoarea se incheie
prin repetarea ameninfdrii:
,,...Giorgio
Cini, avocatul fundaliei
noastre, nu are inten{ia s[ renunfe la autza[ie". Cat despre esenfa
acestui protest, ea poartd accentul unei indignlri vehemente:
,,Existenta
aparatului este un adevdr sacrosanct; cd prin inter-
mediul lui s-au captat atdtea evenimente ale trecutului este de
asemenea adev5rat; cd printre ele se afl[ imaginea lui Hristos
Ei
textul piesei Thyestes a lui Ennius este tot adevdrat; qi faptul c[
Autoritatea supremd a interzis folosirea aparatului este adevd-
rat". In fine, pdrintele Ernetti confirmd cd nu s-a gAndit niciodatd
sd foloseascd o eventualS reflexie a undelor trecutului pe un
obiect sfAnt:
,,Sunt
afirmatii false! Niciodatd nu am gAndit qi nu
am vorbit despre un asemenea principiu care este in mod evident
un nonsens! L-ar face pe autorul sdu sd pard de-a dreptul cretin!"
t
,,Quicunulue
quovis technico instrtnnento en qtute in Sacrantenrali
Confessione, vera vel
.fietu,
u se vel ab alio peracta, a confessario vel a pocttitcttte
dicuntur, captlt..."
134
Cu riscul de a pdrea naiv
Aceasth indignare este pentru mine foarte importantX. Se
simte in ea omul sigur pe el qi of'ensat. Cuvdntul
,.li1evdrat"
revine
de patru ori in c6teva rdnduri. Pdrintele Ernetti nu putea totuqi si
se apere impotriva suspiciunilor care planau asupra sa gi atacu-
rilor al cdror obiect era. Dar in fafa acuzafiilor uEor dispre{uitoare
ale unui confrate, el iEi permite totuEi sd reac{ioneze, prir-rtr-o
scrisoare personal5. Aceasta imi colfirmd convingerea cf, a existat
intr-adevdr un aparat construit de o echipd, formatd in
jurul
pdrintelui Ernetti, qi cd acesta a funcfionat. Este adevlrat cir o
asemenea invenfie pune o problemS enorm5. Ne atldm intr-o
perioadd a istoriei omenirii cdnd se fac numeroase descoperiri qi
intr-un ritm alert. Puterea pe care o cdpdtdm prin intermediul
acestora este din ce in ce mai mare. In legdturd cu cronovizorul,
vd propun sd meditali pufin asupra sentimentelor trdite de un
autor care a incercat s5-gi imagineze ce ar putea insemna o astfel
de invenfie pentru societate.
135
-T
I
I
I
t2
De ce trebuie si ne temem
Imi pare interesant sd semnalez o lucrare de science-fiction
care constituie un fel de anticipare a ceea ce ar fi insemnat reali-
zarea unui astfel de aparat. Ea ilustreazd.Ieama care a,putut conduce
la demontarea cronovizorului pdrintelui Ernetti'. Este vorba
despre o nuveld de circa cincizeci de pagini, bine scrisS, cu o intrigd
condusd cu destuld abilitate pentru a face povestirea credibilS. De
fapt, incd din 1.941, deci cu mult inaintea cercetdrilor pdrintelui
Ernetti, autorul conturase esenfa subiectului despre care vorbim.
El atribuia inventarea maqinii de filmat trecutul unui brav mexican
genial, care cheltuise cu ea tot ce avea gi care. ajuns la limita
posibilitdfilor, neputAnd s5-Ei exploateze chiar el descoperirea.
sfArqea, intr-un moment de disperare, prin a face o demonstralie
cu aparatul sdu in fala unui necunoscut care pdrea simpatic.
Scena se petrecea la Detroit, oraqul unde ajunsese acest mexican.
Pentru a cdgtiga un ban, intr-o sald
jalnicd
amenajatd intr-un fost
bar, el oferea trecdtorilor, la un pre{ derizoriu, proiecfia unuia
dintre primele succese tehnice: scene din bdtdlia de la Mexico,
dintre spanioli
Ei
indieni, din anul 1521. Necunoscutul,
Etiind
cAte
ceva despre cinema, a fost frapat de calitatea peliculei, de realismul
scenelor si, foarte intrigat, a rdmas dupd terminarea spectacolului
'
T.L. Sherred,
,,Une
fenOtre sur I'Histoire",in L'Age d'or cle la science-
.fiction.
vol.2, Eclitions OPTA, 1966, pp. 9-59: ecl. original5,
,,E
for Effort", in
revista AstrotrndinR, 1947 .
136
=..-F
De ce trebuie sd ne tentenr
pentru a incerca sd descopere adevf,rata origine a filmului. Atunci,
mexicanul, Miguel, Mike pentru americani, l-a ?ntrebat pe necunoscut.
care se numea Edward. unde se gisea cu o searl inainte:
,,<<La
Motor Bar, ieri seari, la ora opt. Tot acolo eram
;i
la
miezul nopfii.> iEi mu;cd buza gAnclitor. nMotor
Bar, chiar in
josul
str[zii?> Arn inclinat din cap. <Motor
Bar... Hmmm...r, L-am
privit. .,v-ar
pl5cea... clar sigur. bineinfeles., inainte sr in{eleg
despre ce vorbea, s-a indreptat spre fundul sdlii
Ei,
din spatele
ecranului de scanduri. a pornit un mare fonograf-radio... A impins
rnobila la perete gi a ridicat capacul pentru a ajunge la butoane."
Mike i-a cerut apoi lui Edr.vard s[ intindd bratul pentru a
stinge lumina. Dar iati ci imecliat lumina pdrea c[ s-a aprins clin
ltou.
,,Dar rnd inEelam. l5rnpile erau tot stinse; priveam strada!...
Strada se mi;ca. Eu stdteam nemi;cat gi era zi si era noapte qi eu
eram lAng[ Book-Cadillac gi intram in Motor Bar;i md priveam
cum imi comandam o bere... cuprins de panicd. m-am ridicat ca
impins de un arc, am rdsturnat scaunul si berea, in timp ce imi
rupeam unghiile cdutdnd intrelr"rpStorul, bAjbdind, pe perete...
Imaginile obtinute prin acest aparat apdreau in spafiu, in
trei dimensiuni, ca cele ale hologramelor, clar in mirime naturalr.
Ele erau deci superioare celor oblinute de cronovizor. in schirnb,
nu erau insolite de sonor. Edward a infeles imediat c[ aici existau
posibilitdfi
fantastice
Ei
a format o adevdrat[ asociatie cu noul s[u
prieten. E,i au realizat astfel cateva filme extlaorcrinare, pornind
de la irnagini reale din trecut. Primul a fost cledicat vielii lLri
Alexandru cel Mare. Trebuiau in acelagi tirnp inventate texte care
sd corespundh in-raginilor; aceste texte erau citite de actori
profesionisti,
asa cum se realiza dublajul pentru un film strrin. Au
urmat fotografii mdrite ale oraselor disp[rute Roma, Bizan\,Ninive,
Pornpei etc. Sdpzituri arheologice noi confirmau uneori exactitatea
imaginilor astfel prezentate. Au urmat alte filme:
,,Declinul
si
prlbuqirea
lmperiului Roman",
,.Fl[c[ri asupra Franfei,,, care
corecta anumite aspecte istorice ale Revolutiei franceze, unul
despre Rizboiul de Independent[ al Statelor unite si un altul
despre Rdzboiul
de Secesiune.
t37
I-rartgois Brune
Exista deja un anLlmit num[r de reaclii negative la adt'e:lL
plime lor f ilme. Cdgiva istorici au protestat impotliva a ceea ce lor
li se pirea o manipulare. Iar ultimele dor-rir filme au provocat
proteste vehemente:
,.De
indatS, un politician din trei, un grup de
asa-zi;i oeclucatori>
si toli patriolii de profesie voiau sd ne scalpeze".
Mai nrulte state au interzis pur qisimplu aceste filme.
,,Noi
am dat
o loviturd foarte dur I orgoliului ancestral. Am demonstrat cii nu
toli cei puternici erau alrreolali cu aur curat". Totu;i, Mike dorea
sd mearg5 rnai departe. El simlea ci aceasti descoperire ii
impunea o nouZr responsabilitate. Trebuia sI denunle absurditatea
tuturor conflictelor de pe pinr.lnt, sd punl capdt rlzboaielor si,
pentnr aceasta. sd dezvdlr"rie tozrte nranevrele egoiste ale celot'
care ne guverneaz[. Dar el stia cd reacfia pr-rtelii va Ii cumplitl
$i
trebuia pregititl apirarea. Ar-r fdcut deci apel la persoeine care
qtiaiu sir citeasc[ din miScalea buzelor: au g[sit aslfel de ]ectori
penhu principalele limbi. Apoi, au pitruns cu aparatul iti zonele
invizii-rile ale celor cloui rlzboaie mondia]e.
,,Arn
ardtat qi arn
dezvlluit numele afdfzitorilor la rirzboi, ale cinicilor care sernnau,
care rAdeau qi care min[eau, ale patriolilor cdlili care I'oloseau
titluri blt[toare la ochi si propaganda intensiv[ pentm a se ascunde
ln faldurile dlapelului. in timp ce rnilioane de oameni mureau.
f'rldltorii no;tli qi cei din alte tlri se giiseau aici, cei care sL-
zrscundeau ?n umbr5, cu chipr-rl lor cn douir fe[e. Specialigtii nostri
care stiau sf, citeasci dupd miqcarea buzelor au f[cut treabl bunli;
nu mai era vorba despre supozilii, despre conjecturi deduse clir-r
cAteva fraze culese de pe r"rn disc spart, ci erau cuvinte exacte care
dezvSlr"riau trddarea cleghizatl in patriotism."
Li s-a spus:
,,Vefi
fi spinzurafi, dacd nu veli fi linqali inainte!"
Pute{i deduce urmarea. Armata americand a pus mAna pe aparat.
ln ceea ce-i privegte pe cei doi, Mike
Ei
Edwarcl, ei au fost lichidaqi
pur si simplu. Autorul acestei nuvele ajunsese deci la aceleasi
concluzii ca si cercet.ltorii qi oamenii Bisericii care deliberaserfr
asupra viitorului cronovizorLilui. Umanitatea nu este destul cle
maturl pentru un astfel de
;oc.
138
Concluzie
Moartea nu este definitivi
Epoca noastri va cunoagte, fir'[ nici o indoial5
qi probabil
in cel mai scurt timp, transformdri radicale asupra schemelor
de reprezentare a universuh"ri. Orizonturile noastre sunt pe cale
sd se lSrgeascd. Nu vom avea ittcotro
qi va trebui s.l ne le-
semnim.
Unii se vor ingrozi fdrl indoiall in fafa acestor noi perspec-
tive, vor avea impresia c[ se sufocd. de parcd s-ar afla la o altitu-
dine prea rnare. Allii, din conlrd. vor simli o eliberare, vor simfi
c[ pot in sfdrEit sd respire. Se vor adapta in cele tnai bune condilii
posibile. Nu este desigur prea devreme ca s[ ne pregltirn pentru
aceasta. Pdrintele Borello se intreba dacd ceea ce risca sf, desco-
pere ii va confirma credinfa sau i-o va pune in pericol. Eu cred in
contiquare cd cel care are o credin{d, oricare ar fi aceasta, nu are
de ce se teme de adevXr.
Oamenii noqtri de
qtiinfd admit deja cu greu ideea cf,
moartea poate s[ nu fie definitiv5. Pentru ei, ireversibilitatea este
una dintre caracteristicile nofiunii de
,,moarte".
ExistX totuEi veri-
tabile sc[piri de la moarte, care au infr6nt etapele esenliale ale
rnarii treceri inainte de a reveni, sau mai degrabd de a fi retrimiqi,
printre noi.
Cercetdrile s-au amplificat, teoriile care susfin contrariul
sunt eliminate una cAte una prin anchete am[nunfite, rndrturiile
139
Frangois Brune
orbilor care si-au recdpitat vederea sunt verificate riguros. in
rrarea lor majoritate, medicii refuzd s5 ia in calcul rezultatele
altor colegi. Ideea ci poate exista o moarte provizorie, temporarf,
a unei persoane, atunci cdnd nu s-a produs incd moartea clefini-
tivd a celulelor,
Eocheazr
prea tare invdfdtura traditionald, cel
pu{in in occident. Pentru a adrnite aceasti idee, trebuie acceptatf,
mai intai notiunea de suflet spiritual, asa cuffr o face John Eccles,
laurezrt al Premiului Nobel
pentru
medicindr.
imi mai amintesc disprequl coleric cu care un alt
,,cercc-
tdtor" vorbea despre acest confrate, in cadrul unui colocviu
uNESCo. TotuEi. cei care au trdit o astfel de experien{d nu zru
halucinafii. in ciuda socului teribil pe care-l reprezintd experien[a
de acest gen, ei
;i-au
p[strat rafiunea. viala lor este complet bulver-
satd. dar capitd un sens noLr. cu mult mai bogat decat fusese pand
atunci.
Omenirea a acceptat de asemenea cu greu, pufin cdte pufin.
comunicdrile
cu mortii care
,,tr[iesc"
in alte dimensiuni. Rezis-
tenfele rafionaligtilor sunt revelatoare.
sunt vdzufi adesea, in
emisiuni de televiziune, intrand intr-un soi de transd, in ideea cd
aceste fenomene ar putea fi adevdrate. igi pierd orice control. nu
mai respectd nici regulile cele rnai elementare de politefe, devin
agresivi si, in acelaEi timp, ridicoli. Dar atituclinea lor trrdeazd o
tulburare profundd, visceral[. Este fdrr indoiald teama in fata
irup{iei in lumea lor a ceva total nou, total necunoscnt. Este o veri-
tabilI angoasd metafizic5.
$i
totugi, aceastd descoperire lantasticii
se rdspandeqte incet, incet, in lunea intreagd, in ciucla tuturor
reticentelor oamenilor de
Etiinfi
oficiali. Unii slujitori ai Bisericii
?ncearcd sd infhtiEeze aceste comunicdri cu Lumea cealaltd
intr:un context pozitiv; este cazul phrintelui Gino concetti, teolog.
colaborator permanent la osse rvatore Rontano, care a fdcut o
declarafie care a atras atenfia, in fafa marii agenfii de presir
'
Jolrn C. Eccles, Evoltlion dLt certtecttt et crdation de la conscience-
Flanrrnarion
,
1994. pp.377-324.
140
T
I
I
1
Moartea
nu este definitivd
italiene.
in noiembrie
1996r. To:rte acestea
schimbd
deja incet
lumea, schin-rbdnd
astfel
viala celor care au tririt experienta
ttnor
asemenea
contacie.
Sczrra lor de valori nu este deloc aceeaSi.
h'i
nu mai sunt
prizonierii
limitelor
acestei lumi'
umanitateavatrebuideasemenea,f[rlindoiall.sdaccepte
in curand o altd
provocare:
pfezenla
;i
contactul
cu alte fiinle
inteligente
venind din alte lumi sau din alte dimensiuni'
Franqa,
in
acest clomeniu,
din cauza
ralionalismului
sdu ingust
gi adesea
fanatic, incepe sa rdmAnd in urma' Cu toate acestea'
cu cifiva ani
inurmd.cdlivageneraliastrotjzicieni.comandantidebordde
avioane
civile
qi militare
s-au angajat
ferm in favoarea
recllnoa$-
terii fenomenului2.
Nici un ecou in mass-media!
Tf,cere absolut5
in pres5, la radio
qi televiziune.
in cele mai multe
flri.
qi tnai ales
in Statele
unite, exist5 oameni
de
Etiinf[
care recunosc
deschis cl
nu se mai
poate nega aceast[
problem['
De altfel' se pare ca
exista o adevdrat[
politic[ de pregitire treptatf,
a lumii
pentru
aceast6
realitate3.
Lucrul
incepe chiar s[ fie luat foarte in serios
de cdtre Biserich.
fiind pe calc a se contura'o
oarecat'e
alelttic
acordatd
acestui subiect.
Deja de cafiva ani, monseniorul
corrado
Balducci,
demonolog
Ei
teolog renumit din Roma' recutloaqte
ci
nu are nici o indoial[
in existenla
acestor fiinle venite din spa{iu'
in anul lgg9,1a congresul
anual cledicat OZN-urilor,
desfdqurat
in
Republica
San Marino.
ii invita
pe toli cei care cred in acest
fenomen
sd vadd in descoperirea
acestor lumi locuite un motiv in
pluspentruaadmiraimensitateaCrealieiEiputereaCreatorultri.
AdaugainacelaEitimpcSnuavemniciunmotivsdnetenemde
'
A se vedea' de exemplu: FranEois
BLune gi R6rny
de I'au-cleld. ott. cit..1999,
pp. 259-260'
Clrauvin.
A l'6cctute
t
Numere in afara seriei, VSD, 199i1, 1999 gi 2000'
,
A se vedea, cle exemplu: Gildas Bourdais, ovnis: la lev6e prt,grcs'ive rltr
secret. Editions i.M.G.' 2001.
o
.,Dieu.
I'Eglise et les Extratelrestres"'
coord' Alexandre
Vigne' Albin
Michel,
Question
de. nr.122,2000'
LA1-.
Frangois Brune
frafii noEtri extratereqtri, deoarece ei nu ar pulea tl nici rnai
stupizi qi nici mai r5i decdt oameniir. Ne este pernris de altfel sd
nu tim intru totul de acord asupra acestui punct, deoarece fiind
;i
,,stupizi"
Ei
,,proEti"
este suficient deja si avem toate motivele sI
fim terorizafi. Mai mult, o serie de rnirturii. din nefericire incon-
testabile, ofer[ serioase motive de neliniqte.
Ne mai agteapt[ un
$oc.
in cele ce mi-zr rndrturisit pirintele
Ernetti existi cu siguranti ceva adevlrat. Toti cei care si-au
manifestat in fala mea profundul respect fafh de el nu s-au ir-rqelat.
Natuzza Evolo, mistica din Paravati, nu a tost ingelatd de ingerul
sdu pdzitor. Acest om al Bisericii. acest monah, a fost sincer si nn
a fost nebun. Autoritdtile care s-au opus divulgdrii acestei desco-
periri, vrAnd s5 o desconsidere. au sfArqit prin a recunoaEte invo-
luntar c5 existd cu toate acestea ceva. Totusi. aceastd invenlie ar
fi permis, firl indoiald, sd se punf, capdt aEa-ziselor revelatii
asupra
,,adeviratei'i vieti a lui Hristos, niiscocit.l de farsori. Dar
este adevdrat cd difuzarea acestor documente ar fi antrenat inevi-
tabil publicarea planurilor aparatuh,ri
Ei
revederea dureloasd a
trecutului umanitSlii, incepdnd cu cel al Bisericii insisi. Umani-
tatea, in mod cert, nu este pregdtitd pentru o asemenea revolr_r1ie.
Acesta este motivul pentru care ni se ascunde fantastica inventie,
Ca de altfel
;i
atAtea alte lucruri!
$i
totuqi, ea se va realiza intr-o
bund zi. oricare ar fi viziunile asupra lumii elaborate de szrvantii
noEtri, ele cornport5 toate ideea cd trecutul nu a trecut cu ade-
v5rat, nici viitorul incd inexistent.
,,Enelgii
diverse, precum lumina.
sunetul etc., ne spune David Bohrn, ascund continuu informafia
care prive;te totalitatea universului in fiecare zond a spafiului"2.
Informafia existd aici, pretutindeni. in lumind qi in sunet, dar
nemanifestat5. Totusi, nu cu aparatele noastre actuale vom reuqi
sd o facem si iasl din umbr5, nici in funcfie de cunostintele
' Gilclas Bourclais, op. cit., p. 399.
I
David Bohm, Le PldnittLde de I'tmivers.
p.200.
r42
E,ditions du Rocher. 199t).
Moartea nu este definitivd
qtiinfifice
de astdzi. Profesorul
Senkowski
insista de asemenea
asupra acestui aspect. Pentru moment,
doar mediumur,ile, per-
soanele cu o sensibilitate
aparte,qglgrleg{i,
fugitiv,ii-
ia,ptezeaceste
u",Jilnecunoscute;
gr aceasta, cu o marjd apreciabild
de incer-
tiEiiline. in acelaEi timp, in TCI, unele dintre aparatele noastre
incep deja sd primeascb
imagini qi sunete venite din alte
dimensiuni.
$tiinfatroastrd
actuald nu ne poate
spune de unde vin
acestea gi nici cum ajung,p6nd la noi. Dar, ca pentru
toate feno-
menele paranormale
studiate in laborator,
funcfionarea
acestor
aparate depinde destul de mult de prezenfa
subiectelor
dotate,
mai mult sau mai pu{in, cu calitrfi de medium. oare cronovizorul
pdrintelui
Ernetti funcfiona
astfel?
va veni cu siguranfd qi vremea
unor progrese
decisive.
cd
va fi aparatul pdrintelui
Ernetti, reconstruit
in secret de cafiva
savanfi care au contribuit
Ia naqterea lui, sau un alt aparat
asemdndtor,
totul pare sr arate cd intr-o bund zi, poate
chiar
curdnd, umanitatea
va trebui s[ facd fafd dezvdluirii
trecutului
sdu. Dacd jirdecdm
dupd prezentul
sdu. qo"ul
",
ii r"riuil !
BIBU0TEcA
marRoporrf;nu{
,
tsUCURSiI
gRl/tcttrt-
COMUN ICAMA
COLE
CIIILOR
L43