Sunteți pe pagina 1din 34

FOLEA RADU

2014
PANCREATITA
LUCRARE DE DIPLOMA

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

1


INGRIJIREA
PACIENTULUI
CU
PANCREATITA

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

2






Planul lucrarii
Pag.
Notiuni de nursing. 3
Cap. I - Notiuni de anatomie si fiziologie. 7
Cap.II - Pancreatita acuta 13
Cap. III Rolul asistentei medicale in ingrijirea
blonavului cu pancreatita acuta...... 26











PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

3










NOTIUNI DE NURSING


Procesul de nursing este un proces organizat si planificat care permite acordare de ngrijiri
individualizate adaptate fiecrui pacient ; un mod de a gndi logic , care permite intervenia contienta ,
planificata a ngrijirilor , in scopul protejrii si promovrii sntii individului
Procesul de nursing este un proces dinamic , asistenta in fiecare etapa putnd obine noi date despre
pacient acesta fiind un sistem ciclic asistenta are responsabilitatea fiecrei etape
Procesul de nursing este:
Un mod de a grandi ca nursa
Modalitate dea corela activitile ce conduc la ngrijiri competente de nursing
Un ciclu dinamic
Orientare tiinifica de abordare a problemei de ngrijire

Etapele procesului de nursing:
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

4


1. Culegerea datelor Aprecierea. Cuprinde:
colectarea datelor
validarea datelor
organizarea datelor
stabilirea profilului de sntate

2. Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing
analiza si interpretarea datelor
identificarea problemelor
enunul diagnosticului de nursing

3. Planificarea ngrijirilor
stabilirea prioritilor
stabilirea obiectivelor
alegerea strategiilor

4. Implementarea. Cuprinde:
culegerea de date noi
efectuarea interveniilor

5. Evaluarea
stabilirea criteriilor de evaluare
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

5

evaluarea atingerilor obiectivelor
identificarea factorilor care afecteaz atingerea obiectivelor
Procesul de nursing are urmtoarele avantaje , beneficii pentru:

- cel care ofer asistenta medicala (asistentul medical):
permite luarea deciziilor
evideniaz legalitatea aciunilor
creste profesionalismul
creste responsabilitatea, competenta
posibilitatea de a ctiga ncredere
da satisfacie muncii

- cel care primete ngrijiri (pacientul):
participarea pacientului la propria ngrijire si sa se preocupe de obinerea unei mai
bune stri de sntate
beneficiaz de ngrijiri de calitate in funcie de nevoi
continuitate in ngrijiri
CALITATILE VIETII IN MEDICINA
Calitatea vieii este dat de percepiile indivizilor asupra situailor lor sociale, n contextul
sistemelor de valori culturale n care triesc i n dependen de propriile trebuine, standarde i aspiraii.
Prin calitatea vieii n medicina se nelege bunstarea fizic, psihic i social, precum i capacitatea
pacienilor de a-i ndeplini sarcinile obinuite, n existenta lor.
Bunstarea emoional sau psihic, exprimata prin: fericirea, mulumirea de sine, sentimentul
identitii personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine (self-esteem), bogia vieii spirituale,
sentimentul de siguran.
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

6

Relaiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate, afeciune,
prieteni i prietenii, contacte sociale, suport social.
Bunstarea materiala: proprietate, sigurana locului de munc, venituri adecvate, hran
potrivit, loc de munc, posesie de bunuri (mobile imobile), locuine, status social.
Afirmarea personala, care nsemn: competent profesional, promovare profesional, activiti
intelectuale captivante, abiliti/deprinderi profesionale solide, mplinire profesional, niveluri de educaie
adecvat profesiei.
Bunstarea fizica, concretizat n sntate, mobilitate fizic, alimentaie adecvat,
disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistenei medicale de bun calitate, asigurri de sntate,
activiti preferate interesante n timpul liber, form fizic optim sau fitness, concretizat n cei patru S,
Strenght for fizic, Stamina vigoare sau rezisten fizic, Suppleness suplee fizic i Skills
ndemnare sau abilitate fizica.
Independenta, care nsemn autonomie n via, posibilitatea de a face alegeri personale,
capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezena unor valori i scopuri clar definite, auto-
conducerea n via.
Integrarea sociala, care se refer la prezena unui status i rol social, acceptarea n diferite
grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de munc stimulativ, participarea la activiti
comunitare, activitatea n organizaii ne guvernamentale, apartenena la o comunitatea spiritual-
religioas.
Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la vot, dreptul la
proprietate, la intimitate, accesul la nvtur i cultur, dreptul la un proces rapid i echitabil etc. n
contextul activitii din domeniul medical, se impune gsirea unor criterii operaionale pentru msurarea
calitii vieii pacienilor.
Printre modelele existente, se poate aminti: modulul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977)

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

7



NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PANCREASULUI
Pancreasul este o glanda cu dubla secreie - externa si interna - anexata duodenului. Prin structura si
aspectul exterior prezinta asemnri cu glandele salivare.Forma neregulata, asemntoare unui ciocan.
Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapta mai voluminoasa, iar poriunea stnga mai
subiata, ascuit. Este turtit anteroposterior si este aplicat pe peretele posterior al abdomenului. Direcia
transversala uor ascendenta de la dreapta spre stnga. De asemenea prezinta o curbura cu
concavitatea posterioara, determinata de coloana vertebrala. Culoarea roz-cenuie devine roie in timpul
activitii. Suprafaa are un aspect lobular. Consistenta - relativ ferma, dar elastica ceea ce face ca
organele din vecintate sa-si lase amprenta pe pancreas. Este friabil, se rupe uor. In seciune are
aspect crnos. Dimensiuni: lungimea: 15 - 20 cm nlimea: 4 -5 cm (la nivelul capului) grosime: 2
cm Pancreasul este ceva mai voluminos la brbat dect la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime pana
la 40 ani, pentru ca dup 50 ani sa descreasc treptat. Greutatea este in medie de 80 grame.
Configuraie exterioara: Pancreasul este format din doua poriuni perpendiculare una pe alta. Poriunea
dreapta orientata vertical e mai voluminoasa si se numete cap. Poriunea orizontal, uor oblica in sus
si spre stnga se numete corp; ea se termina ascuindu-se spre coada. Capul are forma aproximativ
circulara si prezinta doua fete (anterioara si posterioara) si o circumferina. Din marginea stnga a
poriunii inferioare a capului se desprinde o prelungire care se curbeaz si se ndreapt medial si in jos,
prin spatele vaselor mezenterice superioare, se numete procesul uncinat. Intre cap si procesul unciant
se formeaz o scobitura adnca incizura pancreatica. Corpul are o forma de prisma triunghiulara cu trei
fete si trei margini. Fata anterioara prezinta in vecintatea capului o proeminenta joasa si rotunjita
tuberozitatea omenala, spre stnga prezinta o depresiune larga si puin adnca, impresiunea gastrica in
care se aaz stomacul. Fata inferioara este strbtuta de doua anuri, pentru artera si vena lineala
(splenica). Fata posterioara privete spre organele etajului submezocolic. Marginile se formeaz
ntlnirea fetelor si sunt: superioare, anterioare si inferioare. Coada se continua fr o limita neta cu
corpul. Ea poate avea forme diferite si poate fi lunga sau scurta. Situaie - Pancreasul este situat profund
in abdomen si este aplicat pe coloana vertebrala. La dreapta lui se gsete duodenul, la stnga splina.
El este mprit prin inseria mezocolonului transvers in doua poriuni: supramezocolica si
submezocolica. Pancreasul rspunde primei vertebre lombare, el poate urca pana la a 12-a vertebra
toracala (situaie nalta), sau poate cobora pana la a 3-a vertebra lombara (situaie joasa), deci
pancreasul ocupa epigastrul, iar prin coada ptrunde in hipocondrul stng.

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

8


Proiecia la suprafaa corpului
superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor opt; inferior in plan orizontal
trece la doua limi de degete deasupra ombilicului; la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta
liniei mediane; la stnga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stnga. Mijloace de fixare -
Pancreasul este unul dintre organele cele mai bine fixate ale cavitaii abdominale. El este meninut in
poziia sa prin: conexiunile cu duodenul in care I se deschid canalele excretoare, prin peritoneu, prin
fascia de coalescenta retroduodeno- pancreatica Treitz prin vase si nervi. Acestora li se adaug presa
abdominala. Poriunile pancreasului au o fixare diferita. Capul este cuprins in concavitatea duodenala si
este mai bine fixat dect coada legata de splina prin ligamentul splenico-lineal. In cazuri excepionale,
pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa formeze coninutul unei hernii ombilicale. Raporturile
pancreasului Raporturile pancreasului, in special cele ale capului, se aseamn, in buna parte, cu
raporturile duodenului, fapt care a determinat denumirea de simbioza duodeno-pancreatica. Capul
pancreasului este cuprins in concavitatea duodenului, de care adera prin tracturi conjunctive solide. Fata
anterioara a capului pancreasului este acoperita de peritoneu. Poriunea supramezocolica este acoperita
nainte de poriunea pilorica a stomacului si rspunde bursei omenale. Poriunea submezocolica
rspunde cavitaii peritoneale mari si vine in raport cu colonul transvers si cu ansele intestinului subire.
Fata posterioara are un raport foarte important cu ductul coledoc, care este aplicat pe ea prin fascia de
coalescenta retroduodeno-pancreatica Treitz (acest raport explica de ce inflamaia ductului coledoc se
poate propaga la pancreas si sa dea pancreatite).
Corpul pancreasului stabilete urmtoarele raporturi: fata anterioara vine in raport cu fata posterioara a
stomacului (impresiunea gastrica) si este acoperita de peritoneul parietal al bursei; fata posterioara,
neacoperita de peritoneu, este in raport cu fascia retroduodeno-pancreatica Treitz; fata inferioara este
acoperita de peritoneu si prezinta trei impresiuni lsate de organe: flexura duodeno-jejunala, ansele
jejunale si colonul transvers; marginea superioara vine in raport cu plexul celiac (care se prelungete si
pe fata posterioara); marginea anterioara rspunde inseriei mezocolonului transvers. marginea
inferioara este aplicata pe peretele abdominal posterior. Coada pancreasului se ndreapt spre splina.
Uneori cele doua organe vin in contact, alteori rmn ndeprtate, ele sunt legate prin ligamentul frenico-
lineal. Structura Pancreasul este o glanda amficrina (mixta) cu secreie exocrina si endocrina. La
periferie glanda are o capsula conjunctiva subire, slab dezvoltata, care continua in interiorul organului
formnd septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care separa incomplet lobii si lobulii. In structura
glandei pancreatice se disting doua pari componente: masa principala (cu funcie exocrina) si o parte
mai mica (cu funcie endocrina, formata din insulie de celule dispersate in esutul exocrin - insulele
Langerhans). Pancreasul exocrin reprezint 97-98% din volumul glandei si este format din acini de
forma sferica sau ovoidala, asemntori cu cei din carotida. Celulele acinare secreta o soluie apoasa cu
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

9

electrolii si enzime. Produsul de secreie se vars in ductele intercalare, unde se adaug bicarbonatul si
apa. Din aceste ducte ajunge in canalul Wirsung si in duoden, la majoritatea oamenilor prin ampula lui
Vater, mpreuna cu bila. Exista si un canal accesoriu, canalul Santorini, care se vars ntr-o poriune
superioara nvecinata. Pancreasul endocrin este reprezentat de Insulele lui Langerhans, rspndite difuz
in esutul exocrin. Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt mai numeroase la nivelul cozii. Insulele
sunt formate din cordoane celulare intre care se gsesc capilare, la periferie sunt nconjurate de o reea
reticulo-capilara. In structura lor au: celulele A situate predominant in centrul insulei (elaboreaz si
secreta glucagonul), celulele B, mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), aezate in
special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin conine si celule D care secreta
somatostatina (STS) si gastrina, prima participnd la reglarea metabolismului glucidic, prin inhibarea
secreiei celulare A si B. Pancreasul endocrin conine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic:
celulele PP. Canalele excretoare ale pancreasului sunt: cel principal (Wirsung) si cel accesor (Santorini).
Amndou sunt confundate in parenchimul glandular si se deschid in duoden. Ductul pancreatic -
canalul lui Wirsung - strbate pancreasul de la coada spre cap, la egala distanta intre marginea
superioara si cea inferioara (mai aproape de fata posterioara). Ajuns la nivelul capului, ductul se
curbeaz in jos, apoi spre dreapta, se altura ductului coledoc, perforeaz mpreuna tunica musculara si
se deschid mpreuna in ampula hepato-pancreatica a lui Vater. Aceasta proemina pe suprafaa
interioara a duodenului sub forma papilei mari in vrful creia se afla orificiul de deschidere a ampulei in
duoden. nainte de deschiderea ampulei ductul pancreatic are un sfincter format dintr-un manon de
fibre musculare netede. Uneori coledocul si ductul pancreatic se pot deschide separat in duoden. Ductul
pancreatic accesor - canalul Santorini - ia natere din ductul principal in locul unde acesta se curbeaz
in jos, de aici se ndreapt, strbtnd capul pancreasului spre duoden, unde se deschide le 3 cm
deasupra papilei mari, la nivelul papilei duodenale mici. Cnd ductul Wirsung este obstruat canalul
Santorini se dilata si asigura scurgerea sucului pancreatic in duoden. Vascularizaie si inervaie Irigaia
arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele hepatic si mezenterica
superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ale arterei splenice). Venele se formeaz in reele paralele
cu arterele avnd in general aceeai dispoziie. Sngele de la pancreas se vars in vana porta. Vasele
limfatice merg in limfonodulii peripancreatici si, in special, retropancreatici. Inervaia vegetativa simpatica
si parasimpatica este data de plexul celiac si plexul mezenteric superior si lineal. FIZIOLOGIE
Pancreasul exocrin - sucul pancreatic
Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin. Este un lichid limpede, uneori
cu coninut de mucus care se adaug in canalele excretoare cu un ph 8. La om se elimina zilnic o
cantitate de 200-800 ml. Conine substane anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii
confer caracterul alcalin) si substane organice (componentul cel mai important fiind enzimele).
Componentele anorganice Bicarbonatul este secretat in ductele pancreatice printr-un proces activ
(nsoit de creterea consumului de oxigen) ce realizeaz o concentraie mare (cca 70mEq/l). El
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

10

antreneaz osmotic si apa de-a lungul ductului pancreatic. Transportul de bicarbonat este realizat printr-
o pompa situata in membrana apicala a celulelor epiteliale, care introduce concomitent in celula ioni de
clor. Eliberarea clorului este invers proporionala cu a bicarbonatului. PH-ul sucului pancreatic reflecta
PH-ul sangvin, bicarbonatul din suc crescnd in alcaloza metabolica si scznd in acidoza metabolica.
Bicarbonatul neutralizeaz coninutul acid al duodenului. In ductul pancreatic apare o cantitate mare de
natriu transformat in schimbul potasiului. Natriu si potasiu se elimina prin sucul pancreatic ntr-o
concentraie asemntoare cu a plasmei ce se pstreaz constanta. Secreia acinara este izotona, cea
finala este hipertona. Componentele organice Enzimele Sunt cele mai importante componente ale
sucului pancreatic. Acioneaz asupra celor trei principii alimentare si se mpart in: amilolitice (alfa-
amilaza si maltaza), lipolitice (lipaza) si proteolitice (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza). Secreia
enzimelor este stimulata de acetilcolina, mediator al stimulrii vagale, si de colecistokinina (cck).
Enzimele amilolitice Alfa-amilaza este mai puternica dect cea salivara deoarece digera si amidonul
crud pe care l transforma in maltoza, maltotrioza si dextrine. Aciunea ei necesita prezenta ionilor de
clor, PH-el optim de aciune este 6,7-7. Maltaza este in cantitate mica in sucul pancreatic. mpreuna cu
izmoltaza (din sucul intestinal) realizeaz hidroliza maltozei, maltotriozei si dextrinelor. Enzime
proteolitice Tripsina secretata ca tripsinogen, activat in duoden de enterokinaza (enzima secretata de
mucoasa duodenala); se activeaz si autocatalitic. In activare intervin ionii de calciu.Tripsina desface
legturile peptidice ale proteinelor si ale polipeptidelor rezultnd di-tri, tetra-peptide si unii aminoacizi.
PH- ul optim de aciune este 8. Aciunea tripsinei asupra esutului pancreatic este mpiedicat de
inhibitori ce se afla in esutul pancreatic. Acetia mpiedic astfel autodigestia pancreasului exocrin.
Aceasta se poate totui produce prin obstrucia ductelor pancreatice. Chimiotripsina deriva din
chimiotripsinogenul activat de tripsina. Acioneaz asemntor cu tripsina, coagulnd ns laptele
(tripsina coaguleaz sngele). Calciu stabilizeaz enzima. PH-ul optim pentru aciune este 8. Exista
inhibatori intrapancreatici si pentru chimiotripsina. Enzimele lipolitice Lipaza desface trigliceridele in acizi
grai, monogliceride si glicerol. Acioneaz mpreuna cu acizii biliari la interfaa apalipide.PH-ul optim de
aciune este 7-9. Activatorii sunt clor, natriu si ionii de calciu. Pancreasul endocrin - insulina, glucagonul,
STS si PP Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaz in special
metabolismul glucidic, dar si cel lipidic si protidic. Are aciune hipoglicemianta meninnd glicemia la
nivelul fiziologic prin ndreptarea excesului de glucoza spre ficat (unde se depoziteaz sub forma de
glicogen) si stimularea utilizrii ei tisulare. In metabolismul glucidic intervine si glucagonul (cu efect
hiperglicemiant) prin mobilizarea glucozei din glicogenul hepatic si mpiedicarea utilizrii ei tisulare.
Glucagonul este secretat de celulele A. Pancreasul endocrin conine si celulele D care secreta
somatostatina (STS) si gastrina, prima participnd la reglarea metabolismului glucidic, inhibnd secreia
celulelor A si B. Pancreasul endocrin poseda si celule care secreta polipeptidul pancreatic (celulele PP).
Celulele A, B si D se afla in anumite zone nvecinate, funcionnd ca celule paracrine. Se influeneaz
prin deversarea produsului de secreie in lichidul interstiial sau prin contingente morfo- funcionale, prin
jonciuni prin care citoplasmele celulelor nvecinate comunica direct. Insulina, principalul hormon
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

11

glicoreglator, este sintetizata sub forma unui polipeptid, care se elimina din celule prin exocitoza (cu
intervenia ionilor de calciu) in capilarele pancreasului. Insulina circula libera in snge. Iniial este
preluata de circulaia porta. Dispare din circulaie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe
receptori. esutul nervos (cu excepia unor zone speciale) si globulele roii nu au receptori pentru
insulina si nici nu o utilizeaz. Hipoglicemia rezultat dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea
funciilor nervoase vitale. Efectele metabolice ale insulinei Insulina intervine in reglarea metabolismului
intermediar glucidic, dar si in cel lipidic si protidic. Hipoinsulinismul produce prin dereglri ale
metabolismului intermediar, diabetul zaharat. Coma diabetica este explicata prin efectul insulinei asupra
metabolismului proteic, este explicata importanta insulinei in procesele de sinteza si cretere,
asemntoare cu al hormonului somatotrop si a celor tiroidieni. esuturile prin care intervine in reglarea
metabolismului intermediar sunt: cel hepatic, muscular si adipos. Insulina are efect hipoglicemic,
deoarece faciliteaz penetrarea glucozei in hepatocit si in alte esuturi ca cel muscular si stimuleaz
glicogeneza hepatica. Reglarea secreiei de insulina Hiperglicemia stimuleaz secreia de insulina direct,
fr intervenia sistemului nervos. Insulina scade glicemia. Acest feed- back negativ contribuie la
meninerea unui nivel glicemic normal. Secreia de insulina este stimulata si de manoza si
fructoza(convertita intracelular in glucoza). Ali stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii(AA). Secreia de
insulina este mai mare dup ingestia de glucoza (prin aciunea asupra mucoasei gastro-intestinale)
dect dup administrarea intravenoasa. Un asemenea efect l au si unii aminoacizi. Stimularea secreiei
de insulina prin ingestia de glucoza si aminoacizi se explica prin secreia de hormoni digestivi produsa.
Acest mecanism secretor se adaug aciunii directe, prin snge a glucozei pe secreia de insulina, avnd
caracterul unei reacii de anticipare, glucoza ntlnind in snge o concentraie crescuta de insulina.
Secreia de insulina este stimulata de vag prin intermediul acetilocolinei. Efectul vagal este inhibat de
atropina. Simpaticul inhiba secreia de insulina. Glucagonul este un polipeptid sintetizat in celulele A ale
pancreasului endocrin. Are un puternic efect hiperglicemiant, realizat prin mecanisme opuse celor prin
care insulina are efect hipoglicemiant. Stimuleaz glicogenoliza, aciune ajutata de un efect
neoglicogenetic ce susine rezerva de glicogen. Glucagonul acioneaz cu predilecie de hepatocit
elibernd in circulaie glucoza. Reglarea secreiei de glucagon Hipoglicemia stimuleaz secreia de
glucagon rezultnd o revenire la normal a glicemiei. Hiperglicemia inhiba secreia de glucagon
realizndu-se un feed-back negativ complementar cu cel realizat de reacia inversa a hiperglicemiei cu
secreia de insulina. Secreia de glucagon este stimulata si de aminoacizi, in special de cei glicoformatori
(alanina, serina, glicocol) care acioneaz prin snge. Asemeni insulinei, glucagonul este stimulat si prin
glucoza si aminoacizii din intestin. Secreia de glucagon creste in efort fizic si stres de orice natura prin
sistemul nervos simpatic, disponibiliznd o cantitate crescuta de glucoza pentru esutul muscular prin
mobilizarea ei din glicogenul hepatic. Parasimpaticul, prin acetilcolina, stimuleaz secreia de glucagon.
Secreia de glucagon creste in inaniie in primele zile rezultnd o mobilizare a glucozei disponibile din
organism. Secreia de glucagon este inhibata de hiperglicemie, acizii grai liberi devin plasma, corpii
cetonici si insulina. Somatostatina (STS) si secreia de insulina si glucagon STS a fost descoperita iniial
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

12

ca hormon hipotalamic ce inhiba secreia de hormon somatotrop. Ulterior s-au descoperit si alte surse si
roluri. In general STS are un efect inhibitor pe funciile pe care le influeneaz. STS este secretata de
celulele D din pancreasul endocrin, celule situate in vecintatea celulelor A si B. Celulele D secreta si
gastrina. STS inhiba secreia de insulina si glucagon acionnd ca un hormon paracrin. Secreia STS
este stimulata de factorii care cresc secreia de insulina, hipoglicemie, unii aminoacizi. STS poate ajunge
in circulaia generala acionnd ca un hormon sistemic. Polipeptidul pancreatic (PP) Secretat de celulele
pancreatice si celulele tractului digestiv. Secreia lui este inhibata de STS. Rolul lui in metabolismul
glucidic si intermediar nu este precizat. Nu afecteaz glicemia.

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

13


Pancreatita acuta
A. DATE DESPRE BOALA
DEFINITIE
Pancreatita acuta este o boala acuta, locala si generala, determinata de procesul patologic de
autodigestie, prin activarea in glanda a fermenilor pancreatici, normal inactivi la acest nivel. Pancreatita
este constituita de un lan de fenomene patologice de intensitate, gravitate si durata variabila. O parte
din acestea sunt rezultatul aciunii locale de autodigestie a glandei prin fermenii tripsina si lipaza, ns
fenomenele grave ale bolii sunt urmarea
aciunii toxice a fermenilor si a altor produi toxici la distanta, pe toate parenchimele si esuturile ce
asigura funciile vitale ale organismului: creier, plmni, vase sangvine, cord, etc.
ANATOMIE PATOLOGICA
Exista doua forme de gravitate diferita: a) pancreatita acuta edematoasa cu tumefierea glandei prin
edem si prin hiperemie b) pancreatita acuta necrotico-hemoragica cu leziuni mult mai mari (comparativ
cu pancreatita acuta edematoasa), glanda este mrit de volum, prezinta zone hemoragice, deseori si
zone necrotice de mrime si distribuie variabila interesnd pari din glanda sau pancreasul in totalitate.
Cavitatea peritoneala conine lichid hemoragic in cantitate mare. Seroasa peritoneala este presrat cu
pete, asemntoare petelor de ceara (datorata autodigestiei grsimilor), numite pete de
citosteatonecroza. Uneori pancreatita acuta edematoasa este stadiul premergtor al unei pancreatite
acute necrotico-hemoragice. In alte cazuri pancreatita acuta edemanoasa rmne in acest stadiu. Daca
bolnavul supravieuiete perioadei iniiale a unei pancreatite acute necrotico-hemoragice, zonele
necrotice se pot transforma in sfaceluri libere, constituind sechestre pancreatice sau se pot infecta
determinnd formarea unor abcese postnecrotice, care migreaz in general retroperitoneal ctre
regiunea lombara stnga sau abdomenul inferior. Se pot acumula secreii pancreatice si resturi lichefiate
de esuturi intr-un spaiu delimitat de structurile vecine pancreasului formnd un pseudochist
pancreatic. Procesul de digestie enzimatica in jurul glandei (exemplu: vasele splenice) determinnd
hemoragii intraperitoneale grave, sau la erodarea segmentelor vecine ale tubului digestiv, provocnd
fistule (gastrica, duodenala) si peritonita consecutiva.


PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

14

ETIOLOGIE
Factori favorizani: obezi, mari mnctori si consumatori de alcool; teren vascular aterosclerotic;
purttori de afeciuni biliare (in special litiaza). Boala apare des dup o masa deosebit de copioasa,
bogata in grsimi si alcool. Poate aprea si in urma unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o
categorie aparte fiind pancreatitele postoperatorii, care apar mai frecvent in urma interveniilor in regiune
(ulcer duodenal, colecistectomii, splenectomii), ns poate aprea si dup orice tip de operaii.

PATOGENIE
Se disting doua etape: declanarea procesului de autodigestie urmrile acestui proces
Declanarea procesului de autodigestie poate fi determinata de doua serii de factori: factori
canelari care produc:
refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturrii ampulei
lui Vater printr-un calcul mic, un grunte de colesterol sau chiar un spasm, sau
refluxul de lichid duodenal in pancreas ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si pancreatito-
duodenal
retenia de suc pancreatic cu creterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a canalului
excretor. Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla in
activitate digestiva) o activare locala a fermenilor (in primul rnd transformarea tripsinogenului inactiv in
tripsina activa) avnd ca rezultat declanarea procesului patologic. factori vasculari:
ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de arterioscleroza sau
de tromboza vaselor mici, sau de un proces de vasoconstricie. In acelai context de intensa activitate
digestiva a glandei, aceste modificri vasculare pot deplasa autoactivarea fermenilor, cu toate ca
sistemul excretor a canalelor este normal.
Urmrile procesului de autodigestie
Dup deplasarea iniial procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice tripsina, lipaza si ceilali
fermeni dau natere unui proces de proteoliza si lipoliza exercitat in glanda, cat si in jurul ei pe esuturile
si organele din abdomen, dar si pe esuturile si organele situate la distanta. Urmare a aciunilor
fermenilor iau natere si alte enzime toxice care produc:
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

15

leziunea chimica, toxica a parenchimelor nobile importante: encefal rinichi cord vasodilataia cu
hipotensiune, stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale defecte de coagulare a
sngelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii. Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie
enzimatica, lor datorandu-li-se gravitatea si mortalitatea mare in fazele iniiale ale pancreatitei acute.





Simptomatologie
Simptomele pancreatitei acute pot varia de la un uor disconfort abdominal, pana la stare de soc, cu
HTA si Hipoxie. Prima manifestare a bolii este durerea. Ea este moderata in forma edemetoasa si
extrem de violenta in cazul formelor hemoragice si necrotice. Durerea este atroce, adesea sincopala,
depind in intensitate colicile abdominale. Se instaleaz brutal, nsoindu-se de o stare de nelinite.
Este descrisa variabil de bolnavi ca o senzaie de sfiere, torsiune, strivire. Durerea are sediul in
epigastru si hipocondrul stng, si iradiaz in umrul stng, in zona lombara stnga dnd durerea in
bara. Greurile si vrsturile sunt frecvente si abundente. Sunt la nceput alimentare, apoi bilioase
si rar sangvinolente. Meteorismul abdominal este un simptom constant datorita opririi pariale a
tranzitului intestinal, uneori putnd exista chiar diareei sangvinolente.
Semne generale
Bolnavul prezinta anxietate, transpiraii reci, dispnee, tegumente palide, transpiraii reci, oligurie.
Tensiunea arteriala normala este uor crescuta, iar faciesul bolnavului este rou, vultuos. Pulsul este
normal sau tahicardic. Apoi tensiunea arteriala scade si apar semne de soc. Febra este moderata, 38^C.
Slbirea se instaleaz repede si este nsoit de topirea musculaturii toracice si pelviene. Tulburrile
psihice sunt frecvente, sub forma de agitaie, chiar delir. In formele necrotico-hemoragice apare starea
de colaps.


PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

16

DIAGNOSTICUL CLINIC
Debut in general dup o masa copioasa. Cel mai important simptom este durerea. Foarte violenta,
intereseaz jumtatea superioara a abdomenului cu iradieri diverse, spre umrul stng, spre gat, spre
hipocondrul drept, spre spate, spre abdomenul inferior. In general se descrie durerea in bara
(rezistenta la calmantele uzuale) simulnd ulcerul. Greuri si vrsturi frecvente. Vrsturile sunt, la
nceput, alimentare, apoi bilioase sau hemoragice. Intoleranta alimentara poate fi totala, chiar si pentru
lichide. Tranzitul intestinal este ncetinit, rar exista diaree. Meteorism abdominal.
Stare generala - uneori grava de la nceput, anxietate, transpiraii reci, dispnee, piele marmorata, alteori
este iniial si mult timp conservata. Tensiunea arteriala - iniial este crescuta, facies vultos, rou. Puls
normal sau tahicardic. Ulterior tensiunea arteriala poate scdea, instalndu-se socul. Febra in general
sub 38 grade Celsius. Tulburri psihice frecvente, sub forma de agitaie, incoerenta verbala, delir.
Traduc atingerea SNC si sunt un semn de gravitate. Examenul obiectiv. Subicter sau icter in cca 20%
din cazuri. Abdomen normal sau meteorizat, cu sonoritate normala, fr contractura generalizata, dar
dureros la presiune. Este un contrast intre intensitatea fenomenelor subiective si srcia formelor
obiective abdominale, tabloul clinic local fiind necaracteristic pentru ocluzie sau peritonita. Poate exista:
durere la presiunea unghiului costovertebral stng tumefacie palpabila transversala, supra ombilicala
alungita fuziforma, foarte sensibila semne de pleurezie mai des stnga (aproximativ 1/5 din cazuri)
Predominanta unora dintre simptomele si semnele clinice a permis descrierea unor forme clinice cu
aspect particular: a) forma pseudocolecistica, asemntoare cu o colecistita acuta: dureri epigastrice si
in hipocondrul drept, vrsturi, febra. O vezicula biliara destinsa si inflamat coexista deseori cu
pancreatita acuta. b) forma pseudoocluziva sugernd o ocluzie pe intestinul subire, predomina
meteorismul, vrsturile, oprirea tranzitului pentru fecale si gaze. c) forma pseudoperforativa, in care
exista aprare musculara si chiar contractura generalizata, se poate pune problema unei perforaii
ulceroase sau apendiculare. d) forme fruste, foarte numeroase de-abia schiate sau in care lipsesc
majoritatea simptomelor.

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

17


Diagnostic paraclinic
Examene de laborator
Snge
Hipocalcemia(sub 8,5 mg%) are valoare prognostica important de prognostic cu att mai prost cu cat
este mai sczut si exprimnd extinderea necrozelor;
Hiperglicemia( 150-200 g% )moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina si glucagon;
VSH-ul crescut;
- transaminazele sunt frecvent si constant crescute. - scderea Hb - in cursul evoluiei care oscileaz
in jur de 9% = anemie;
- hiperamilazemie depete de 3-6 ori normalul, cu valori maxime in ziua 2-3-a zi de la debut. Revine
la normal ctre ziua a 7-a. Persistenta ei peste 10 zile sugereaz fie continuarea procesului inflamator
pancreatic, fie evoluia ctre formarea de pseudochisturi.
- lipazemia dup unii autori este mai valoroasa dect amilazemia si ea are valori crescute; -
Hiperlipidemia in 5-10% din cazuri de pancreatita acuta necrotico-hemoragica prin creterea
concentraiei serice a grsimilor neutre.
Leucocitoza este un semn des ntlnit (normo sau leucopenia aprut la bolnavii operai este un semn
de prognostic nefavorabil care trdeaz in general prbuirea mecanismelor de aprare a organismelor);
Scderea albuminei semnifica creterea importanta a catabolismului proteic; Hiperazotemia este
paralela cu gradul vrsturilor si atingerii renale. b) Urina
reducerea diurezei, oligoanurie, semn de IRA secundara socului si toxemiei enzimatic;
modificarea sedimetrului urinar cu apariia hematiilor, cilindrilor granuloi (semne de iritare renale);
hiperamilazurie de peste 256-512-1000Usi apare mai trziu dect amilazemia dar este mai persistenta si
revine mai lent dect amilazemia. Amilazuria are valori duble fata de amilazemie;

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

18


Explorri imagistice
a) Examenul radiologic - stomacul arata hipertonie, mai ales la nivelul marii curburi;
- colonul transvers arata distonie, care poate simula un pneumoperitoneu; - duodenul arata iritare; -
pancreasul poate aprea opac intre claritatea stomacului si colonului. Uneori se pot observa calcificri
pancreatice, calculi biliari sau un revrsat peritoneal;
- toracic pot exista revrsate peritoneale. tranzitul baritat poate evidenia lrgirea cadrului
duodenal si deplasarea anterioara a stomacului pe radiografia de profil. irigografia fistulografia se face
la bolnavii operai cu drenaj abdominal prelungit si semne clinice de abces cu substane de contrast
iodate colangio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidenierea sistemului canelar
pancreatic) b) Ecografia - poate evidenia o colecie de lichid in regiunea peripancreatica sau mrirea
de volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater. c) Alte examene imagistice
tomografia scintigrafia d) EKG este indispensabila. Poate arata trasee normale-trasee modificate
prin hipocalcemie, prin semne de infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semne false de
pancreatita acuta) sau asociat unei pancreatite acute. Cercetarea fermenilor pancreatici are loc in
sucul duodenal, in snge si urina. In sucul duodenal, cercetarea fermenilor pancreatici se face astfel
: dimineaa pe stomacul gol se practica un sondaj duodenal se evacueaz bila reziduala administrnd
sulfat de magneziu; se stimuleaz apoi secreia pancreatica administrnd pe sonda 300 ml soluie de
acid clorhidric 1-3% sau 2-3 ml eter. Dup 5-10 minute, se recolteaz sucul duodenal in care se vor face
dozrile de fermeni. e ) examenul materiilor fecale este foarte util. Examinarea se face dup ce
bolnavul a fost supus trei zile unui regim de proba. Se recomanda ca la nceputul regimului sa se
administreze doua casete de carmin ( a 0,50 g /caset ) pentru a se putea aprecia viteza tranzitului. In
mod normal scaunul apare rou dup 24h. Scaunul de insuficienta pancreatica este acoperit cu o
masa albicioasa alctuit din grsimi si conine resturi alimentare nedigerate. La examenul clinic se
cerceteaz prezenta grsimilor care sunt in cantitate mare, azotului fecal care este mai crescut si a
amoniacului.

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

19


Diagnosticul pozitiv
Se pune pe baza :
- antecedentelor hepato-biliare,
- creterea valorilor amilazemiei si amilazuriei,
- examenul clinic si radiologic.
Diagnosticul diferenial
Un tablou clinic si biologic cu unele variaii in jurul semnelor descrise poate pune in discuie o serie de
afeciuni medicale si chirurgicale.
Afeciuni medicale indigestia simpla sau o gastrita acuta ulcer gastric sau duodenal in puseu
dureros infarct miocardic


Afeciuni chirurgicale care pot determina creterea amilazemiei :
apendicita acuta cu sediu anormal ulcer gastric sau duodenal perforat infarctul intestinal torsiuni
viscerale diverse colica biliara, colecistita acuta, peritonita biliara colica renoureterala ocluzie
intestinala Diagnosticul diferenial cel mai important trebuie fcut cu abdomenul acut chirurgical care
reprezint - spre deosebire de pancreatita acuta urgenta chirurgicala.
EVOLUTIE
Este variabila si numai parial previzibila. Formele grave supraacute evolueaz mortal in 1-3 zile, cauza
morii fiind: insuficienta cardiocirculatorie acuta intoxicaia globala cu leziuni grave parenchimatoase
in: rinichi oligurie, IRA plmn - plmni de soc, pneumopatii acute insuficienta hepatica leziuni
cerebrale Formele subacute evolueaz: spre atenuare dup 7-10 zile cu vindecare sau cu recidiva
precoce care poate fi mortala spre complicaii precoce, in primele 2-5 zile: ocluzie intestinala nalta -
dilataie acuta gastrica perforaie de stomac, duoden, colon - peritonita acuta eroziune vasculara -
hemoragie digestiva sau peritoneala tromboza portala - insuficienta hepatica acuta spre complicaii
tardive (la 1-2 luni sau ani de la pancreatita
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

20

acuta) pseudichist pancreatita cronica - prin scleroza glandulara postinflamatorie care sufoca acinii
bazeaz calea excreiei hipoinsulinism - prin distrugerea esutului insular se instaleaz diabetul
postnecrotic recidiva pancreatitei acute - pancreatita acuta recidivanta
Cauzele morii in pancreatita acuta
Nu exista un paralelism intre leziunile anatomopatologice si gravitatea bolii. Pancreatita acuta apare
ca o boala generala. Cointeresarea leziunilor hepatice, renale, suprarenale, pleuro-pulmonare si
cardiovasculare sunt frecvente.
Complicaii:
- abcese pancreatice;
- peritonita purulenta;
- icter prin ocluzie;
- colecii sangvinolente;
- insuficienta renala acuta;
- insuficienta hepatica;
- hemoragie digestiva;
- septicemie;
- supuraia localizata sau difuza perirenalotoracica.
Complicaii tardive: - pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric; - diabet
secundar ( hiperinsulinism ). In 80% din cazuri, leziunile acute evolueaz ctre pancreatita cronica.
Prognosticul
In formele edematoase prognosticul este bun sub tratament si prin respectarea regimului
alimentar. In formele necrotice prognosticul este grav.
Formele clinice:
- formele dramatice;
- formele cu durere violenta, dar fr stare de soc, imita colecistita;
- formele oclusive cu colici abdominale, vrsturi, oprirea tranzitului intestinal;
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

21

- formele gastrologice apar dup consum de alcool imita gastrita acuta; - formele latente
se manifesta direct ca pseudochist;
- formele asociate cu diabet, icter, hemoragii digestive, infarct mezenteric si splenic; -
formele etiologice aprnd in etilism, la vasculari si postoperator.



Tratament
In tratarea pancreatitei acute trebuie sa se tina seama de o serie de principii. Orice abdomen acut
suspect de pancreatita acuta se va interna in spital, chiar daca este vorba numai de precizarea
diagnosticului. Pancreatita acuta este o boala medico-chirurgicala. Tratamentul de fond este cel medical,
dar trebuie fcut intr-un serviciu de chirurgie, din urmtoarele considerente: - nu exista ntotdeauna
sigurana diagnosticului; - de multe ori boala este asociata sau este urmarea unei colecistite acute,
cazuri in care intervenia chirurgicala este obligatorie; - in unele cazuri poate fi vorba de pancreatita
acuta necrotica de la nceput;
- evoluia unei pancreatite poate duce la complicaii in sensul supuraiei, eroziunii vasculare, rupturii
de splina care impun tratament chirurgical.
Medical
Este aplicat in faza iniial a pancreatitei acute, avnd urmtoarele obiective si metode de realizare: a)
reducerea secreiei pancreatice prin post absolut, nutriie parenterala totala si aspiraie nazogastrica
prelungit (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice) b) substituia volemica masiva
poate determina mbuntirea perfuziei capilare si, ca urmare, diminuarea hipoxiei celulare, avnd ca
rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se face intravenos in funcie de starea generala,
bilanul hidroelectrolitic, si volemic, urmrirea diurezei si a PVC. Pentru combaterea socului se folosesc:
soluii cristaloide: NaCl, K (funcie de diureza), Ca (la nevoie) soluii coloide soluii glucozate c)
medicaie sedativa contraindicaie absolut pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoac
spasm Oddian determinnd agravarea bolii perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1%
sau infiltraii retroperitoneale d) medicaie antienzimatica Trasylol EAC (acid epsilon aminocaproic) cu
efect predominant antioc dect antienzimatic d) antibioterapie - pentru prevenirea infectrii zonelor
necrozate se recomanda antibioterapia cu spectru lung si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai
recomanda antibiotice cu
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

22

aciune asupra florei intestinale (Neomicina, Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce
perturbri ale florei, care devine nociva) e) corticoizii - in doze mari 3-4 g la 24 ore administrai parenteral
ntr-o priza probabil fr prea mare efect asupra leziunilor pancreatice f) radioterapie locala - 100-200
R/24 ore in 5-6 edine zilnic, cu aciune inflamatorie. Sub acest tratament bolnavul poate depi faza
grava a primelor zile evolund spre atenuarea simptomatologiei, in special in formele fr necroza
ntinsa. Dup 4-5 zile se poate relua alimentaia lichida, apoi cea solida, progresiv. Bolnavul trebuie
urmrit in spital cel puin 3 sptmni, pentru a constata eventuala apariie a unor complicaii.
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

23

Chirurgical
a) Indicaii, contraindicaii Se recomanda temporizarea interveniei pentru a permite echilibrarea
biologica a bolnavului in vederea interveniei si delimitarea focarelor necrotice. Se practica laparotomie
exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica, in prezenta suspiciunii de abdomen acut (urgenta
chirurgicala). Daca se gsete pancreatita, se face: infiltraie cu Procaina peripancreatic si
retroperitoneal drenaj in vecintatea focarelor pancreatice controlul cailor biliare, cu tratamentul unei
eventuale litiaze biliare, sau cu drenajul extern al colecistului sau al cailor biliare principale. Daca
existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avnd icter sau antecedente biliare confirmate, se
face tratamentul leziunilor biliare care ntrein si agraveaz evoluia pancreatitei (colecistectomie,
coledococolitotomie, colecistostoma). Indicaie de tratament chirurgical este si apariia semnelor
complicaiei, precoce sau tardiva: hemoragie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se
instaleaz drenajul)
perforaia viscerala cu peritonita (sutura perforaiei, drenaj peritoneal) abces retroperitoneal (semnalat
de apariia febrei, hiperleucocitoza, reagravarea strii generale, se intervine pentru plasarea unui drenaj)
Se recomanda operaia precoce de rezecie a zonelor pancreatice necrozate. esutul pancreatic este
modificat, apare lichefactie, iar la nivelul spaiului retroperitoneal apar sfaceluri si puroi. In prezent nu
exista nici o modalitate diagnostica care sa permit decelarea cu certitudine a necrozei pancreasului si
in consecina, indicaia interveniei chirurgicale se va formula pe criterii clinice. b) sindromul
imunodeficienelor multiple de organ (conform O.M.S. - multiple system organ failure) - O.M.S. Post
operator poate sa apar M.S.O.F. caracterizat prin apariia insuficientelor organice multiple, instalate in
etape: Etapa I: stare generala: fr modificri funcia cardiovasculara: necesita creterea volemiei
funcia renala: adaptabilitate limitata funcia hepatica: necesarul de insulina crescut S.N.C.: confuzia
Etapa II: stare generala: bolnav suferind funcia cardiovasculara: dependenta de volemie funcia
renala: azotemie minima funcia hepatica: icter S.N.C.: stare variabila funcia respiratorie: tahipnee,
hipocapnie, Hipoxia metabolism: catabolism sever tablou sangvin: scad trombocitele, cresc sau scad
leucocitele Etapa III: stare generala: evident modificata funcia cardiovasculara: fenomene de soc,
scderea debitului cardiac, edeme funcia respiratorie: Hipoxia severa

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

24


Profilaxia
Avnd in vedere ca pancreatita acuta apare in special la persoanele obeze si la cele care
consuma grsimi si alcool, se va combate obezitatea si alcoolismul. Se vor evita prnzurile copioase,
excesul de buturi alcoolice si de grsimi, a buturilor reci. Se va face tratamentul infeciilor cailor biliare,
tratamentul litiazei biliare, a bolilor gastro-duodenale, tratamentul infeciilor acute sau cronice
pancreatotrope. Alte masuri profilactice: - evitarea fumatului, cafelei in exces; - asigurarea unei
locuine corespunztoare: spaioasa, luminoasa, curata. - mbrcminte corespunztoare normelor
igienice si estetice; - condiii de munca corespunztoare principiilor ergonomice; - folosirea raional a
repausului prin odihna activa si culturala; - evitarea sedentarismului si cultivarea micrii; - evitarea
stresului; - igienizarea ntregii viei; - prevenirea escarelor prin schimbarea periodica a poziiei
bolnavului; efectuarea friciunilor cu alcool; - evacuarea vezicii urinare spontan, prin stimulare sau
sondaj vezical; - urmrirea somnului se va administra la indicaia medicului, in caz de insomnie, un
hipnotic uor.
Funcia renala: retenie azotata metabolismul: acidoza metabolica, hiperglicemie tablou sangvin:
coagulopatia S.N.C.: bolnavul rspunde la stimuli Etapa IV: stare generala: terminala funcia cardio-
vasculara: suprancrcarea volemica funcia respiratorie: hipercapnie funcia renala: oligurie
metabolismul: acidoza severa, creste consumul de oxigen tablou sangvin: apar celule imature la
periferie, coagulopatie S.N.C.: coma Sindromul apare ca rspuns inflamator sistemic, excesiv la un
factor declanator pe care reacia de aprare locala nu reuete sa-l stpneasca si sa-l delimiteze.
M.S.O.F. se nsoete de o stare hipermetabolica nsoit, la rndul ei, de o stare hiperdinamica a
circulaiei in condiiile in care contractilitatea cardiaca scade. In final apare alterarea macro si micro
circulaiei. In condiiile hipercatabolismului accentuat se instaleaz suferina hipoxica si, in final, moartea
celulara. Pentru ameliorarea funciei pulmonare se recomanda meninerea fraciuni de oxigen la un nivel
cat mai sczut posibil in aerul inspirat deoarece nivelul crescut de oxigen este un stimul pentru
producerea fibroplastelor care duc la apariia fibrozei pulmonare si a insuficientei respiratorii acute.
Importanta este si meninerea microcirculatiei, aceasta fcndu-se prin meninerea volumului
intravascular normal in acest fel combtndu-se staza, ceea ce duce la prevenirea trombozei si
ndeprtarea trombilor deja formai. Heparina este utilizata in funcie de datele clinice si de laborator
pentru modularea coagulrii. Trasylolul este folosit pentru aciunea antienzimatica si pentru aciunea sa
de inhibiie a coagulrii si lizarea cheagului. La bolnavii cu P.A.N.H. profilaxia si/sau tratamentul
M.S.O.F. trebuie nceput imediat, aceti bolnavi fiind expui la M.S.O.F.
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

25

nc din faza iniial a bolii datorita procesului inflamator. Cnd, ulterior se adaug si elemente septic,
sindromul se accentueaz si poate intra in faza ireversibila.

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

26


INGRIJIRI GENERALE
Explorarea funcional a pancreasului
Analiza materiilor fecale se face dup regimul de proba Schimidt-Strassburger, din evacurile dintre
cele doua indicatoare de crbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinri chimice, microscopice
si biologice. In insuficienta pancreatica, din cantitatea de grsime cuprinsa in regimul de proba, 70-80 %
se elimina si cantitatea de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in 24h. La examenul microscopic, se
gsete o cantitate mare de grsimi neutre si fibre musculare. Nucleii din fibrele nedigerate sunt intaci
neputnd fii atacai dect de sucul pancreatic. Examenul biologic urmrete determinarea cantitativa a
tripsinei si a amilazei din fecale, obinute dup o purgaie uoar. Dozarea tripsinei se face dup metoda
Ful Gros prin urmrirea activitii sale in diluii crescnde asupra cazeinei. Dozarea amilazei se face
dup metoda Wohlgmut prin urmrirea activitii asupra amidonului.
Analiza sucului pancreatic urmrete dozarea fermenilor din coninutul lui. Recoltarea sucului
pancreatic se face prin tubajul duodenal. Pentru obinerea unui suc duodenal bogat pancreatic se
injecteaz prin sonda 3ml eter care declaneaz secreia pancreatica bogata in fermeni. Dozarea
fermenilor pancreatici din snge si urina. Dintre fermenii pancreatici din snge si urina obinuit se
dozeaz amilaza. Metoda se practica in cazurile cu deficit in funcia pancreasului. Pentru amilazemie se
recolteaz pe nemncate 5-6 ml snge fr substan anticoagulanta. Pentru amilazurie se trimit la
laborator circa 50 ml urina, de preferin din prima emisie de dimineaa.
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

27


Rolul asistentei medicale in ngrijirea bolnavului cu pancreatita
acuta

Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sntoas sa-si menin sau sa-si
rectige sntatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit
singur daca ar fi avut capacitatea sau cunotinele necesare si sa ndeplineasc aceste funcii astfel
nct acesta sa-si rectige independenta cat mai repede posibil. Raportat la efectele pe care
pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de
importanta. Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale
pacientului (cu ajutorul echipei de ngrijire sau singura), ghidndu-se dup un plan de ngrijire care este
in funcie de starea pacientului, investigaiile necesare diagnosticrii, interveniile chirurgicale si
tratamentul prescris de medic. Acest plan de ngrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau
sptmnal in funcie de evoluia strii pacientului. De la serviciul de internri pacientul cu
pancreatita acuta este dus in secia de terapie intensiva, fapt care determina creterea nelinitii
bolnavului, al crui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta
alimentara, vrsturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa liniteasc pacientul
explicndu-I necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evoluia bolii, pentru
stabilirea conduitei medicale. Pacientul, odat cu internarea i se fac o serie de explorri utile precizrii
diagnosticului, explorri care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sngelui prin puncie
venoasa), dar care sunt absolut necesare. Asistenta medicala trebuie sa fie alturi de pacient
strduindu-se sa-i alunge teama, explicnd-i utilitatea si importanta analizelor. Bolnavului i se
instaleaz o sonda de aspiraie nazo-gastrica pentru a-i pune in repaus tubul digestiv, pentru limitarea
secreiei enzimelor pancreatice.
Sa ajui bolnavul sa respire
Respiraia bolnavului este afectata de sonda de aspiraie instalata, de aceea, poziiile bolnavului
trebuie alese astfel nct sa permit o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa
sesizeze orice modificare a respiraiei si sa intervin rapid cnd este nevoie.
Sa ajui bolnavul sa se alimenteze si hidrateze
In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului
digestiv (urmrind reducerea la minim a secreiei pancreatice) prin post total si prin instalarea sondei de
aspiraie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a cror compoziie,
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

28

volum, ritm de administrare se stabilesc in funcie de nevoi, eliminri, vrsta, greutate, etc. Datorita
faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se cateterizeaz o vena (in general jugulara) deci apare
necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a prentmpina obstruarea cateterului.
Sa ajui bolnavul sa elimine
La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmrite foarte atent eliminrile din tuburile de dren
ce se instaleaz intraoperator, notnd: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate
(seros, hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si coninutul (cheaguri, sechestre). La
indicaia medicului se fac recoltri din lichidele drenate sau chiar din plaga pentru culturi sau controlul
amilazelor. Aceste recoltri se fac in condiii de asepsie, pentru a nltura denaturarea rezultatelor
analizelor. Se urmresc eliminrile de pe sonda de aspiraie ca volum, coninut, culoare. O mare
importanta o are urmrirea eliminrilor produselor de excreie (fecale si urina). Se va ncuraja bolnavul
sa aib o poziie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Captul patului se poate ridica in
timpul folosiri bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in poziie flectata.
Sa ajui bolnavul sa pstreze o buna postura cnd se mic sau sta
Trebuie aezat in pat astfel nct sa-i fie asigurata o repartiie corecta a greutii si o aliniere corecta,
indiferent de poziie: decubit lateral, ventral, dorsal sau eznd. Asistenta trebuie sa ajute pacientul sa-si
modifice poziia in funcie de nevoi. Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizai se face prin
schimbarea frecventa a poziiei (la doua ore).
Sa ajui bolnavul sa se odihneasc si sa doarm
Repaosul si somnul depind parial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor imitative ca:
zgomote, mirosuri si lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa aib un
somn reparator. Muzica, lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul. Prezenta asistentei
medicale in camera in momentul culcrii poate contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase a
pacientului. Sa ajui bolnavul sa-si aleag mbrcmintea, sa se mbrace si sa se dezbrace
Lipsa de mbrcminte reprezint o pierdere a libertii pentru muli, acelai lucru se ntmpl daca
poarta ceea ce nu-i face plcere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacienilor fata de mbrcminte
este interpretat ca un semn favorabil.
Sa ajui bolnavul sa-si pstreze temperatura in limite normale
Temperatura corpului omenesc este meninut intre limite normale prin condiiile de mediu si prin
portul mbrcmintei adecvate. Nursingul de baza trebuie sa includ pstrarea unei temperaturi normale
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

29

in camera bolnavului, a unei atmosfere confortabile. Alegerea mbrcmintei se face in funcie de mediu,
innd cont de influenta pe care o are asupra temperaturii corpului.
Sa ajui bolnavul sa-si pstreze corpul curat, ngrijit, sa aib tegumente curate
Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de condiiile si articolele necesare, cat si de ajutorul necesar
pentru ngrijirea corpului sau. Frecventa toaletei generale este stabilita in funcie de nevoile si
dorinele bolnavului si astfel nct pacientul sa aib o nfiare curata, sa se previn orice mirosuri
dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii. -17- Deosebit de important, la pacienii operai, este
meninerea plgii curate prin controlarea periodica a pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in
condiii de asepsie pentru a evita suprainfectarea.
Sa ajui bolnavul sa evite pericolele
Boala l priveaz, parial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele. Pacienii cu delir sau
psihopatii trebuie supravegheai in mod deosebit pentru a prentmpina suicidul, automutilarea sau
lezarea celor din jur. Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si prentmpinarea
suprainfeciilor.
Sa ajui bolnavul sa comunice
Separarea de familie, scoaterea din mediul de viat pot induce pacientului o stare de anxietate, de
teama. Acestea se adaug la nelinitea produsa de boala. Asistenta medicala trebuie sa ncurajeze
bolnavul sa-si exprime nevoile, nelinitile, sa-si exteriorizeze sentimentele, explicnd-i ca ea nu poate
aciona conform dorinelor sale ( ale pacientului) dect daca le cunoate.
Sa ajui bolnavul sa-si practice religia in funcie de valorile sale de bine si ru
Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdicii alimentare, zile de post sau zile in care este
interzisa munca, etc.). Avnd in vedere ca lucreaz cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie sa aib
prejudecai legate de religii si rase.
Sa ajui bolnavul in munca sau ocupaii productive
Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru
trebuie avut in vedere nc de la internarea in spital urmrind ca pacientul sa-si pstreze sau rectige
independenta tuturor funciilor sale corporale.
Sa ajui bolnavul in activitile recreative
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

30

Selecionarea activitilor recreative se face in funcie de sex, vrsta, grad de inteligenta, experiena
si gusturi, de condiiile si severitatea mbolnvirii, de plcerea cu care pacientul participa la modul de
recreere sugerat.

Sa ajui bolnavul sa nvee
Pacientul si familia sa trebuie instruii in legtura cu boala si regimul de viat pe care trebuie sa-l aib
pacientul dup vindecare pentru a prentmpina remisiunile sau complicaiile tardive.
Pregtirea preoperatorii
Se face pentru asigurarea condiiilor necesare prevenirii accidentelor care pot surveni in cursul
interveniei chirurgicale sau in perioada postoperatorie.
Pregtirea generala preoperatorie implica mai multe etape: - examen clinic; - pregtirea psihica; -
ngrijiri igienice; - regimul dietetic preoperator.
Examenul clinic este efectuat de medic si ajutat de asistenta. El urmrete stabilirea strii
fiziologice a bolnavului, depistndu-se unele deficiente ale organismului. Examenul clinic este nsoit de
examenul paraclinic.
Pregtirea psihica : bolnavul va fi informat despre riscuri si I se va cere consimmntul, lui sau
familiei. Bolnavul va fi nconjurat de atenie, va fi ncurajat.
ngrijirile igienice :- bolnavului i se va face baie, apoi igiena cavitaii bucale, ngrijirea parului,
tierea unghiilor.
Se msoar si se noteaz in foaia de observaie : puls, T.A., respiraie, temperaturi, diureza,
scaun. Se observa apariia unor infecii O.R.L. si pulmonare, a febrei, infecii ale pielii.
Regimul dietetic este adecvat diagnosticului si deficientelor bolnavului.

In dimineaa interveniei, bolnavul va fi pregtit astfel:
- se ntrerupe alimentaia bolnavului cu 12h nainte;
- se mbrac bolnavul corespunztor;
- se ndeprteaz protezele dentare mobile;
- se ndeprteaz bijuteriile;
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

31

- golirea vezicii urinare;
- clisma evacuatorii se face cu 12h nainte de intervenie si in dimineaa interveniei;
- se administreaz medicaia preanestezica;
Pregtirea locala preoperatorie: - pregtirea cmpului operator; - curirea tegumentelor prin
splarea cu apa si spun; - raderea regiunilor proase; - degresarea pielii cu alcool; - dezinfecia pielii cu
un antiseptic.
ngrijirile postoperatorii
Se fac pentru restabilirea funciei organismului, asigurarea cicatrizrii normale a plgii si prevenirea
complicaiilor. ngrijirea postoperatorie ncepe imediat dup intervenia chirurgicala si dureaz pana
la vindecarea completa a bolii. De la sala de operaie, bolnavul este transportat cu targa, este aezat in
pat in decubit dorsal cu capul rotit lateral. ngrijirea bolnavului cuprinde: - supravegherea faciesului se
urmrete apariia palorii, a transpiraiilor reci, rcirea extremitilor care anun socul; -
supravegherea comportamentului pentru a preveni smulgerea pansamentului, a drenurilor si perfuziei; -
supravegherea respiraiei aceasta trebuie sa fie ritmica si de amplitudine normala. ncrcarea bronhic
cu mucoziti necesita aspiraie; - supravegherea pulsului trebuie sa fie bine btut, regulat; -
supravegherea T.A.; - supravegherea pansamentului trebuie sa fie bine uscat; - schimbarea poziiei
bolnavului dup trezire; - ngrijirea mucoasei bucale.

PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

32


INGRIJIRI SPECIFICE
1. Proces de ngrijire
Definiie - pancreatita acuta reprezint un sindrom abdominal acut, determinat de leziuni anatomice si
funcionale la nivelul glandei care ncepnd de la congestie si edem pot sa ajung la hemoragii, necroza
si supuraie.
Clasificare: pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute; pancreatita
acuta hemoragica; pancreatita acuta gangrenoasa.
Surse de dificultate:
Bolile cailor biliare, boala ulceroasa, gastroduodenitele, alimentaia copioasa bogata in special in
grsimi, obezitatea, alcoolul, sifilisul si arterioscleroza, leziuni la nivelul poriunii ampulare a duodenului
sau canalului lui Wirsung (tumori, inflamaii calculi, ascarizi).
Mecanismul principal Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru funcional la nivelul pancreasului
sau urmarea unor leziuni anatomice.
Manifestri de dependenta: Durere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate, hipocondrul
stng. Este uneori att de intensa att poate duce la colaps cardiovascular. imobilitate cu radiere
dorsala si retrosternala vrsturi alimentare, biliare, hemoragice meteorism abdominal
Metode de culegere:
a) Observarea: Starea generala alterata, facies anxios, ochi fici privind teama, tegumente reci cu
transpiraii reci, vrsturi alimentare bilioase, sughi, meteorism cu suprimarea gazelor.
b) Msurarea: Greutatea corporala, temperatura corporala, tensiunea arteriala, puls (rapid-120 de
bti/min), respiraie (dispnee).
c) Interviul: Furnizarea datelor importante despre apariia simptomatologiei.
d) Surse de informare: Pacientul, familia, anturajul, documentele (bilet de trimitere, internare),
aparatura (cantar, aparat de tensiune, aparat pentru radiologie pe goli), examen de laborator (analize din
snge). Obiective generale: Ameliorarea durerilor abdominale, sa nu prezinte vrsturi,
meteorism, sa fie echilibrat hidroelectrolitic, sa nving teama. Reintegrarea pacientului in activitile
socio-economice din viat de zi cu zi.
PROIECT DE DIPLOMA PANCREATITA

33

V. Papilian - Anatomia omului (vol. 2- Splanhologia )
M. Ifrim, G. Niculescu - Compediu de anatomie Editura stiintifica si enciclopedia, Bucuresti, 1988 P. P.
Groza Fiziologie Editura medicala, Bucuresti, 1991
Al. Priscu - Curs de chirurgie - IMF Bucuresti
M. Mihailescu - Chirurgia pentru cadre medii Editura medicala, Bucuresti, 1991
Il Chim si colaboratori - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav - Editura CISON, Bucuresti, 2001 L.
Morariu si colaboratori - Bazele tenetice si prostive ale ingrijirii omului sanatos si bolnav - nursing -
Editura universal, Bucuresti