1.

Aspecte generale privind piata de capital

Procesul trecerii de la o economie planificata centralizat, bazata aproape exclusiv pe
proprietatea de stat, la o economie concurentiala de piata, implica parcurgerea unei perioade de
timp mai mare decit s-a crezut initial, cu etape distincte, cu obiective,strategii si tactici
adecvate.
Pentru a-si atinge scopul, tranzitia insasi trebuie planificata, astfel incit procesul de
reforma si restructurarea sa nu cunoasca sincope si sa evite, pe cit posibil, anomaliile care pot
aparea in plan politic, economic,social si moral. De aceea, societatea cu economie in tranzitie
trebuie abordata ca o societate distincta, avind in vedere trasaturile ei definitorii si perioada in
care aceasta exista.
Succesul trecerii la economia de piata depinde determinant nu atit de problema
proprietatii sub aspect juridic, cit, mai ales, de managementul proprietatii. Obiectivul strategic
al societatii in tanzitie este formarea si dezvoltarea pietelor specializate, impreuna cu toate
conexiunile cerute de legile economice, precum si a mecanismelor specifice de functionare,
conform unui model de dezvoltare coerent si adaptat realitatilor din tarile respective.
n ultimele decenii, pe plan financiar am asistat la o proliferare a noilor instrumente
financiare, ceea ce justific o mai vece caracterizare fcut de !ames "obin economiei
mondiale# $o economie de %rtie&.
'mploarea inova(iei )i a transformrilor structurale *n sistemul financiar al (rilor
dezvoltate au fost fr precedent# au aprut noi instrumente financiare, s-au creat noi pie(e de
negociere )i au aprut noi reglementri, succesiunea rapid a scimbrilor gsindu-)i un sprijin
necesar *n $big bang&+ de la reglementare *n plan financiar s-a ajuns la dereglementare )i apoi
la re-reglementare, *n condi(iile *n care autoreglementarea a continuat s fie prezent.
Pie(ele de capital din (rile dezvoltate sunt mai integrate )i mai interdependente dec%t
*n urm cu ,--.- de ani. /surile luate de diferitele (ri *n scopul dezvoltrii )i cre)terii
eficien(ei sistemelor lor financiare au contribuit )i la cre)terea interna(ionalizrii pie(elor de
capital. n acest context, msurile luate sunt#
desciderea pie(elor de capital na(ionale investitorilor strini+
*ncurajarea concuren(ei )i liberalizarea pie(elor bursiere na(ionale+
renun(area total sau par(ial la msurile de control valutar, care au *ncurajat
investi(iile interna(ionale de portofoliu.
0ibera circula(ie a capitalurilor *ntre (ri a fost primul pas spre interna(ionalizarea
pie(elor de capital na(ionale, iar msurile de eliminare a restric(iilor de acest gen din legisla(iile
na(ionale au fost luate *n multe cazuri la *nceputul anilor ,12-. 0ibertatea mi)crilor de capital
pe plan interna(ional a descis noi orizonturi agen(ilor economici pentru arbitrajul *ntre pie(ele
de capital na(ionale.
n condi(iile renun(rii la cursurile de scimb fixe *ntre monedele diferitelor (ri )i
trecerii la flotarea acestora, datorit cre)terii volatilittii cursurilor, s-a resimtit nevoia
acoperirii riscurilor cu ajutorul instrumentelor financiare derivate. 'u fost surprinse c%teva
dintre scimburile cele mai semnificative care au afectat )i structura sistemului financiar
interna(ional, adapt%ndu-l tendin(elor de globalizare a pie(elor#
reducerea rolului sistemului bancar *n finantarea *ntreprinderilor prin devoltarea pietei
titlurilor de valoare+
valul masiv de privatizari din economiile occidentale, care a *ncurajat dezvoltarea
pietei de capital nationale+
dezvoltarea investitorilor institutionali+
internationalizarea investitiilor financiare.
/i)carea capitalului *n interiorul unei entit(i geo-economice na(ionale sau federale,
inclusiv *n interiorul 3niunii, se rezum la#
4nvesti(iile directe 5 constituirea de obiective de tipul companiei 6*ntreprinderii7+
Plasamentele de portofoliu 5 titluri de valoare de tip ac(iuni, obliga(iuni sau bonuri de
tezaur
Depozitele bancare *n strintate 5 cea mai vece, mai comod )imai rsp%ndit form
2.Trasaturi ale pietei de capital
2.1.Capitalizarea pieei
8rile cu un fundament puternic6 o economie stabil, legi )i reguli contabile bine puse
la punct, obligativitatea publicrii de informa(ii financiar-contabile7 au, *n general, pie(e de
capital mari potrivit raportului dintre capitalizarea bursier )i P49. Din cele .- de pie(e de
capital ale economiilor *n tranzi(ie, doar :-;ep. <ea, =stonia )i 3ngaria- au un raport al
capitalizarii )i P49 comparativ cu cel al altor pie(e emergente. <apitalizarea este mic *n (rile
membre <4S, cu excep(ia ;usiei. <u o medie de ,,> din P49, capitalizarea pie(ei *n
economiile *n tranzi(ie are o valoare redus comparativ cu economiile emergente.
2.2.Randamentul pieei(Market turnover)
'cesta este un indictor important pentru msurarea efectelor pie(elor de capital asupra
cre)terii economice. <ele mai mari valori ale acestui indice printre economiile *n tranzi(ie se
*nregistreaz *n 3ngaria 61:>7, ;epublica <ea 62,>7, Polonia 6?1>7. <elelate pie(e sunt, *n
general, nelicide 5 *n special *n 'sia <entrala mar@et turnover este sub A> *n Bazastan,
;epublica Burda )i 3zbe@istan.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Ungaria
Cehia
Polonia
Fig.nr.1.Market turnover(Ungaria,Cehia,Polonia)
Per ansamblu, pie(ele financiare ale economiei *n tranzi(ie sunt mai pu(in licide
comparativ cu cele at%t ale (rilor dezvoltate c%t )i emergente. Doar cele mai licide pie(e din
=uropa <entrala pot fi comparate cu pie(ele 'mericii 0atine, unde mar@et turover este
aproximativ A->. /ar@et turnover este ,?C> *n Dermania, de exemplu, )i ,.C> *n Portugalia.
n medie, pie(ele de capital ale economiilor *n tranzi(ie au un randament de :->, comparativ
cu ,.,> *n celelate ,- (ri cu care se face compara(ia. 'cest nivel redus al randamentului
poate fi asociat concentrrii propriet(ii, un nivel redus al ac(iunilor ce se tranzac(ioneaz, )i
realizarea de tranzac(ii interna(ionale cu firmele mari.
0%
50%
100%
150%
200%
Germania
Portugalia
Fig.nr.2.Market turnover(Germania,Portugalia)
Pie(ele de capital ale economiilor *n tranzi(ie sunt dominte de un numr mic de firme.
Drept rezultat, concentrarea randamentului pie(ei-definit ca randamentul primelor A> dintre
firmele listate ca raport *n randamentul total- este mare *n cele mai multe dintre (rile *n
tranzi(ie. Ei totu)i, cu o medie de CA>, este similar cu al altor pie(e de capital interna(ionale.
<u un nivel de aproximativ A>, Polonia este cea mai pu(in concentrat pia( *n ceea ce
prive)te randamentul. 'rmenia, 'zerbaijan, 9ulgaria, Baza@stan, /acedonia, /oldova,
;om%nia, 3craina )i 3zbe@istan au toate o concentrare a randamentului de aproximativ 2->.
De)i nivele ale concentrrii se regsesc )i *n Dermania )i /area 9ritanie, un numr mai
mare de firme *)i dau concursul *n stabilire acestei valori. De exemplu, la 0ondon Stoc@
=xcange ,,. firme sunt listate 6A> di ..CF7, cu 2A> nivelul concentrrii. n opozi(ie cu
aceasta, A sau mai pu(ine companii intr *n calculul randamentului pie(ei *n 'zerbaijan, GH;
/acedonia )i 3zbe@istan-si pentru mai mult de 1A> din randamentul pie(ei *n 'rmenia,
9ulgaria, Baza@stan, ;ep. Burda, 0ituania, /oldova, ;om%nia, Slovenia )i 3craina.
2.3.Finanare extern
/ulte companii publice mari listate pe pie(ele din (rile *n tranzi(ie au cutat finan(are
pe pie(ele de capital externe. 0a sf%r)itul anului ,111, C. de corpora(ii din (rile *n tranzi(ie
aveau certificate de depozit american 'D; listate la IHS= sau IasdaJ, )i ?, de corpora(ii
erau listate la 0ondra. <orpora(iile listate *n strintate 6la IeK Hor@, 0ondra sua Gran@furt7
reprezint, *n medie, ,2> din capitalizarea pie(elor de capital interne ale economiilor *n
tranzi(ie- *n BaLa@stan aproximativ .M:. n =sonia, 3ngaria, ;ep Slovaca companiile listate
*n strintate reprezint aproximativ ,M: din capitalizarea pie(ei interne.
n medie, valoare ac(iunilor tranzac(ionate *n afara grani(ei reprezint N din valoarea
tranzac(iilor de pe pie(ele locale, iar numrul ac(iunilor tranzac(ionate *n strintate este de
dou ori mai mare dec%t numrul tranzac(iilor locale cu ac(iuni. ;andamentul certificatelor de
depozit ruse)ti ;D; la Gran@furt era de dou ori mai mare *n primele trei trimestre ale anului
,111 dec%t randamentul acestor instrumente la /oscova 6creditanstalt ,1117.
Stimulentele pentru listarea *n strintate sunt mari *n (rile *n tranzi(ie care s-au
confruntt cu probleme *n stabilirea unui cadru stabil pentru guvernanta corpora(iv. Dar
tendin( de listare )i tranzac(ionare *n strintate nu s-a limitat la pie(ele cu slabe drepturi ale
ac(ionarilor minori(ri# din ,F (ri cu o bun protec(ie a drepturilor investitorilor, 1 dintre
acestea aveau mai mult de .-> din ac(iunile lor tranzac(ionate *n strintate.
'ceast migrare a capitalului *n afara grani(elor economiilor *n trnzi(ie s-a manifestat
mai ales *n cadrul companiilor mari- de exemplu, C din cele ,- cele mai mari companii listate
*n ;usia aveau programe *n derulare pentru certificate de depozit. /ulte dintre firmele listate
*n strintate sunt din industria extractiv sau a telecomunicatiilor. Dar mai nou, firmele de 4"
sunt listate )i acumuleaz capital de pe pie(ele de capital externe, mai ales firme din ;ep <ea
)i 3ngaria.
Dispari(ia companiilor mari ale cror ac(iuni se tranzac(ioneaz doar local- mrimea
medie a companiilor listate pe mai mult de o pia( sau care au certificate de depozit este de ,.
ori mai mare fa( de cea o companiilor listate doar pe pie(ele locale- priveaz pie(ele de capital
interne de liciditate, descuraj%nd investitorii strini de a cumpara ac(iunile rmase. <iar )i
pie(ele de capital mai mari ale (rilor *n tranzi(ie vor fi afectate de acest proces, deoarce
managerii portofoliilor externe le vor evita av%nd convingerea ca tranzac(iile pe aceste pie(e nu
justific celtuielile de timp )i bani *n vederea documentrii.
3.Evolutia pietelor de capital
Pie(ele de capital nu sunt nou create *n unele (ri *n tranzi(ie- OarsaK Stoc@ =xcange
a fost descis *n ,2,C, iar Prague Stoc@ =xcange *n ,2C,. ns, *n timpul sistemelor
socialiste toate pie(ele de capital au fost *ncise+ pe parcursul trecerii de la o economie
plnificat la o economie de pia(a, acestea au fost re*nfiin(ate *n .- din cele .? de economii in
tranzi(ie. 'cestea au fost folosite pentru listarea obligatorie a ac(iunilor companiilor *n
procesul de privatizare *n mas, )i mai pu(in pentru oferte publice ini(iale de v%nzare a
ac(iunilor.
Primele pie(e de capital *n (rile *n tranzi(ie au aprut *n ;ep. <ea )i Slovaca *n ,111,
au urmat 9ulgaria, 0ituania, GH; /acedonia, /oldova )i ;om%nia. "rstura de baz a
primului grup de pie(e a fost transferul *ntre investitorii, participan(i la privatizarea *n mas a
companiilor de stat, a drepturilor de proprietate. 0a *nceput aceste pie(e listau un numr mare
de ac(iuni, multe dintre acestea fiind nelicide. Dar o dat ce aceste pie(e au devenit mai
stabile, numrul ac(iunilor listate a sczut )i structur ac(ionariatului a devenit mai concentrat.
'l doilea tip de pie(e- aprute *n <roatia, =stonia, 3ngaria, Polonia )i Slovenia- au
listat un numr redus de ac(iuni prin oferte de v%nzare ini(iale6 ac(iunile erau tranzac(ionate
moderat7.
'l treilea grup de pie(e de capital a fost *nfiin(at *n C (ri *n tranzi(ie- 'rmenia,
'zerbaijan, Baza@stan, ;ep. Burda, ;usia, 3craina, 3zbe@istan- )i erau o combina(ie a celor
dou tipuri. "oate aceste (ri au ini(iat procese de privatizare *n mas, dar scimbul ini(ial al
ac(iunilor s-a derulat *n afara pie(ei de capital.
3nele companii din cadrul procesului de privatizare *n mas au fost listate public, *ns
listarea nu era obligatorie pentru toate firmele. n c%teva (ri6 Baza@stan, ;ep. Burda7 se
urmrea dezvoltarea pie(ei de capital )i a privatizrii *n mas *n paralel. n timpul privatizrii,
pie(ele de capial s-au format prin intermediul ofertelor publice de v%nzareMcumparare al
companiilor al cror pacet majoritar a fost v%ndut ctre investitori strategici. Duvernul a listat
o pondere redus de ac(iuni ale companiilor, lu%nd astfel na)tere o structur a ac(ionariatului
destul de variat.
'nii P2--Q1- au fost martorii unor reduceri dramatice ale controlului circulatiei
capitalului. )i mai mult dec%t at%t, liberalizarea tranzac(iilor internationale a mers m%n *n
m%n cu o drastic relaxare a controlului pie(elor financiare interne. 'ceast mi)care de
suprimare a politicilor financiare restictive a condus la cre)teri explozive ale tranzac(iilor
financiare, at%t pe plan intern, c%t )i pe plan interna(ional.
De la , 4anuarie, ,111 5 ziua =uro --, bursele de valori din (rile =uroland anun(au
cotarea tuturor listelor de titluri proprii *n =uro din data de F 4anuarie, ,111. <eea ce avea s
alinieze pia(a titlurilor la cele monetare )i la opera(iunile bancare de gros de la *nceputul
existen(ei monedei =uro. ;enominalizarea obliga(iunilor *n moneda unic unifica pie(ele de
valori *ntr-una mai mare dec%t cea a S3' sau a !aponiei. Iumai talia medie a emisiunilor
individuale era inferioar emisiunilor guvernului S3'. <eea ce fcea =uro-obliga(iunile mai
pu(in licide dec%t pe cele americane
Pe termen mediu, urmau s se modifice strategiile investi(ionale )i s se creeze pia(a
=uro a stocurilor. Pe termen lung, avea s fie promovat cre)terea companiilor pan-europene 5
dat fiind facilitatea creat a procurrii de capital de pe spa(iul =uroland. Gire)te, investitorii
sunt a)tepta(i *n permanen( s *)i diversifice )i propriile portofolii pe pie(ele locale. 4ar
nominalizarea titlurilor *n moneda unic va facilita cutarea oportunit(ilor investi(ionale *n
*ntreaga zon. Se a)teapt astfel mi)carea op(iunilor, de la baza riscului de (ar la analiza
sectorial *n cadrul pan-european.
"receau *n a)teptare modificri structurale )i sub aspectul c cele :2 de burse de valori
na(ionale europene urmau a se adapta unui proces de ra(ionalizare, *n contra redirijrii ini(iale
ctre S3' ori de c%te ori apreau gripri locale.
Pia(a obliga(iunilor *n dolari ocupa *n ,112, *naintea zilei =uro, *nc primul loc *n
lume# peste 2.--- miliarde dolari, dintre care F.1-- miliarde dolari titluri de datorie public.
0ocul al doilea apar(ine obliga(iunilor *n Leni, pentru F.2-- miliarde dolari *n total, dintre care
..1-- miliarde dolari datorie public 6<olloJue Ron Oogau ,1127.
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
1st
Qtr
Piata
obligatiunilor
in dolari
Piata
obligatiunilor
in eni
Fig.nr.3.Piata obligatiunilor in dolari in 199
n aceast clasificare, *nainte de =uro valoarea obliga(iunilor *n btr%nele monede
europene aprea relativ modest. /arca german, prima dintre acestea *n materie de obliga(iuni,
atingea totalul de ,.C-- miliarde dolari. Gr doar )i poate, *ns, titlurile *n totalitatea
monedelor de zon reveneau *n =uro. O estimare a volumului global al obliga(iunilor *n =uro,
pentru momentul de *nceput, se cifra totu)i aproape de C.--- miliarde dolari, dintre care
aproximativ F.--- miliarde dolari obliga(iuni publice 6locul doi *n lume7.
Dezvoltarea pie(ei obliga(iunilor era a)teptat s fie deosebit de rapid. Iumai primele
cinci luni ale lui ,112 indicau o astfel de explozie de ,A->, iar spre finele aceluia)i an se
ajungea la F-> din valoarea emisiunilor *n dolari. nainte de $ziua =uro&, erau atinse ,--
miliarde =uro *n titluri.
<ea mai fragmentat dintre pie(ele financiare este cea a ac(iunilor. n =uropa exist :2
burse reglementate, na(ionale )i regionale, )i ,2 autorit(i reglatoare. Pregtirea monedei =uro
avea loc *n paralel cu reorganizri ale burselor europene. Dou exemple dau de g%ndit#
n iulie, ,112, se semna un acord *ntre bursele de la 0ondra )i Gran@furt *n obiectivul
unei cotri comune a valorilor vedet.
n paralel, pia(a german la termen 6D"97 fuziona cu omologa ei elve(ian 6SOGG=S7,
pentru a ajunge la =3;=S. 4ar aceasta din urm se alia cu /'"4G-ul parizian pentru o
platform comun 6,1117.
'stfel de mi)cri surveneau concomitent alteia, de concentrare *n domeniul bancar.
'nul .--C a debutat cu bine pentru majoritatea pietelor de capital din regiune, unde s-
au inregistrat valori de tranzactionare in crestere, precum si evolutii foarte bune de curs pentru
principalele societati tranzactionate. Sub acest ultim aspect, piata de capital autotona a
evoluat excelat, detasandu-se totodata de celelalte burse.
4n anul .--? a avut un debut excelent, in care bursa romaneasca, la nivel de ansamblu,
a cunoscut o dublare a cursurilor, in luna ianuarie .--C tendinta a continuat, si la fel si
diferentele fata de celelalte piete. 0asand la o parte diferentele, prima luna a acestui an a adus
cresteri, ciar maxime istorice pentru principalii indici bursieri, cu exceptia Poloniei, singurul
caz de scadere generalizata aproape pe tot parcursului lunii.
Piata bursiera din ;omania a surprins in mod placut in luna ianuarie, depasind
asteptarile in ceea ce priveste evolutia cursurilor, insa si din punctul de vedere al liciditatii.
Daca anul trecut un rulaj mediu zilnic de ,-- miliarde lei era considerat bun, in ianuarie s-a
impus din ce in ce mai mult nivelul de .-- miliarde lei ca un prag minim pe zi. 'stfel, in
intreaga luna, la 9ursa de Ralori 9ucuresti s-au derulat tranzactii in valoare de 2,:-,2 miliarde
lei 6.C2,.F milioane 3SD, la cursul din :, ianuarie, de .22AA ;O0M3SD7, in timp ce
capitalizarea a crescut la aproape ,A miliarde 3SD, cu circa .A> mai mult decat la finalul
anului trecut.
"oate segmentele importante ale pietei au crescut in ianuarie, cele mai bune evolutii de
curs apartinand unor actiuni ca 'ntibiotice 4asi, care a urcat cu A2>, sau Oltcim ;m. Ralcea,
care a castigat A,>. 4n sectorul bancar s-au consemnat cresteri de circa .2>, in timp ce
Petrom, reprezentantul sectorului petrolier de la prima categorie, a crescut cu .A>. Daca in
.--A cele mai mari cresteri de curs apareau in cazul unor emitenti de la a doua categorie, in
luna ianuarie presiunea mare la cumparare s-a manifestat pentru companiile din primul esalon
al bursei, companiile licide, care au inregistrat si cele mai bune evolutii, sustinute si de o
liciditate semnificativa.
'stfel, indicele 9=" a crescut cu .1,:>, la nivelul de incidere, in ultima saptamana
suferind o usoara corectie, dupa ce in .F ianuarie a atins maximul lunii, aproape de pragul de
?--- puncte.
Si la 9ursa =lectronica ;asdaJ evolutia a fost una foarte buna, indicele compozit
crescand fata de ultima zi din .--F cu ,2,,?>, trecand de pragul de .--- de puncte, pana la
un nou maxim istoric, dupa o dinamica neintrerupt crescatoare pe tot parcursul lunii 6;asdaJ-<
nu a cunoscut nici o sedinta de scadere7.
<ea mai mare oferta publica de preluare a fost cea lansata pentru Parmafarm S'
6I'G'7, prin care Bemofarmacija DD Slovenia a acizitionat un pacet de :A,2> din
capitalul social al societatii, pentru o suma de circa : milioane 3SD. <u un rulaj de peste A,?
milioane 3SD, Socep <onstanta 6SO<P7 a fost cel mai tranzactionat emitent al lunii, care de
altfel s-a bucurat si de o crestere de ?.> la nivelul cursului de tranzactionare.
4n 9ulgaria, indicele SOG4S a consemnat de asemenea un nou maxim istoric, odata cu
depasirea pragului de C-- de puncte. Piata bulgara a crescut in mod sustinut in primele doua
decade ale lunii, pentru ca apoi sa se stabilizeze, un nou impuls de crestere aparand in ultimele
zile din ianuarie. 'stfel, fata de finalul anului trecut, indicele SOG4S prezinta o apreciere de
,F,:>.
'flate la un grad de maturitate mai avansat, pietele apusene din aceasta parte a =uropei
nu au cunoscut evolutii la fel de spectaculoase. 'stfel, la bursa din Praga, indicele PSA- a
crescut cu ?,.> fata de .--?, dupa ce la finalul lunii trecuse pentru prima data de pragul de
,,-- de puncte 6dupa scaderea puternica din ,11F, in a carui luna martie coborase sub acest
prag7.
4ndicele a evoluat modest in primele .- de zile ale lunii, urmand ca spre final sa aiba o
crestere mai mare, ce i-a permis depasirea barierei de ,,-- puncte. 4n intreaga luna, pe piata
actiunilor s-au derulat tranzactii in valoare de circa .CF.,. milioane 3SD, cu :.> mai mult
decat in decembrie, cea mai tranzactionata societate fiind <es@L "elecom, cu un rulaj de 1A,
milioane 3SD. <apitalizarea pietei a crescut in aceste conditii, la FF,.A miliarde 3SD, cu =rste
9an@ pe primul loc din acest punct de vedere, valoarea de piata a actiunilor bancii austrice
fiind, la bursa prageza, de circa ,. miliarde 3SD.
4n 3ngaria, inceputul acestui an a adus aceleasi cresteri usoare la bursa, indicele 93S
inregistrand in ianuarie o apreciere de A,A> fata de finalul anului precedent. 4ndicele a
cunoscut o evolutie mai buna pe la jumatatea lunii, urmand cateva sedinte mai modeste, pentru
ca finalul sa aduca din nou un impuls de crestere, nivelul maxim fiind atins in .2 ianuarie. Gata
de ianuarie anul trecut, 93S prezinta o crestere de AF,A>, cu mult mai mica decat in cazul
bursei romanesti, ciar daca aceasta a fost cea mai buna perioada din istoria moderna a bursei
magiare. Raloarea totala de tranzactionare a fost de circa ,F-- milioane 3SD, in crestere cu
,F> fata de rulajul din decembrie anul trecut, in timp ce capitalizarea pietei s-a situat la
aproape .2,? miliarde 3SD. <el mai tranzactionat emitent a fost compania petroliera /O0, cu
un rulaj total de A,?,? milioane 3SD, iar cea mai capitalizata societate a fost tot O"P, cu o
valoare de piata de circa 1 miliarde 3SD. Dintre companiile licide la bursa magiara, cea mai
buna evolutie in luna ianuarie a avut-o combinatul cimic 9orsodcem, care a crescut cu
.,,2>.
9ursa slovaca, care a cunoscut una din cele mai bune evolutii in a doua jumatate a
anului trecut, inregistrand cresteri importante la nivelul indicelui S'S, a avut o dinamica mai
modesta in ianuarie acest an, in conditiile in care indicele a crescut cu doar ,,,2>. Piata
actiunilor, putin licida, ca de obicei, a adus un rulaj total de .,C. milioane 3SD, in timp ce
valoarea tranzactiilor cu obligatiuni a depasit ,,: miliarde 3SD. 4n Polonia, dupa ultimele zile
din decembrie anul trecut, de crestere, piata bursiera a inregistrat in prima luna a acestui an o
tendinta de scadere, indicele O4D fiind singurul indice dintre cei analizati care a inceiat luna
cu o variatie negativa, de :,2>. <el mai tranzactionat emitent a fost compania polineza de
petrol si gaze PBI Orlen, cu un rulaj total de circa ?:- milioane 3SD, dintr-un total de :A2C
milioane 3SD realizat in intreaga piata. <apitalizarea pietei actiunilor la finalul lunii se ridica
la ??,A miliarde 3SD.
In 200 !pania a cunoscut un nu"ar "ic de oportunitati "ari pentru inc#eierea
unor a$aceri% ceea ce a condus la un nu"ar "are de ac#izitii internationale pana la cel
"ai "are nivel in Europa% a&ungand'o pe Anglia din spate.
,: