Sunteți pe pagina 1din 21

TEMA:

LINIILE ELECTRICE
AERIENE
1

CUPRINS
ARGUMENT pag 3
1. LINIILE ELECTRICE AERIANE pag 5
A. CONDUCTOARELE .pag 5
B. STLPI PENTRU LINIILE ELECTRICE AERIENE ..pag 7
C. IZOLATOARE ...pag 10
D. ARMTURI I CLEME ...................................................pag 1!
!. TE"NOLOGIA DE MONTARE A LEA ......................................................................pag 15
3. INTRETINEREA LEA ...................................................................................................pag !0
BIBLIOGRA#IE ..................................................................................................................pag !1
2
ARGUMENT
Mi-am ales ca tema de proiect LINIILE ELECTRICE AERIANE, tema pe care am
studiat-o in cadrul Modulului 9 de transport si distributie a energiei electrice si care mi-a placut
foarte mult.
Liniile electrice sunt folosite pentru transportul i distribuia energiei electrice. n funcie de
posibilitatea de amplasare, acestea se mpart n linii electrice aeriene !L"#$ i linii electrice
subterane !L"%$.
%e stie ca de&a'anta(ul principal al energiei electrice este acela, ca ea nu poate fi inmaga&inata.
Liniile electrice de transport aerian formea&a impreuna cu centralele producatoare $%$&'()* '+',g'&%-
+a&%.+a*, o retea in circuit inc)is in care centralele electrice debitea&a energie electrica si din
care consumatorii absorb energie.
*n tara noastra alimentarea consumatorilor nu se face direct de la o centrala electrica, ci de la
sistemul energetic national. *n linii mari acesta se reduce la o retea in circuit inc)is in care centralele
electrice debitea&a energie electrica si din care consumatorii absorb aceeasi energie.
"nergia electrica utili&ata in marea ma(oritate a consumatorilor are tensiunea de +,-.22- /.
"nergia electrica produsa de generatorul electric intr-o centrala are tensiunea de 0 1 22 3/. 4e de alta
parte, pentru a putea fi transportata cu pierderi mici energia electrica trebuie sa aiba o tensiune cat mai
ridicata5 11- 3/, 22- 3/, 2-- 3/, si c)iar 67- 3/. 8in aceste moti'e sistemul de retele electrice ce leaga
consumatorii de centrale electrice cuprinde5
o statie de ridicare a tensiunii electrice9
linii electrice aeriene9
statii electrice.
8upa tensiunea nominala pentru care au fost construite, liniile aeriene se impart in5
- linii de (oasa tensiune !(t$ cu tensiunea nominala pina la 1 3/9
- liniile de medie tensiune !mt$ cu tensiunea nominala peste 1 3/, dar mai mica de 72 3/9
- linii de inalta tensiune !it$ cu tensiunea nominala de minimum 72 3/, dar mai mica de +--
3/9
- linii de foarte inalta tensiune cu tensiunea nominala de la +-- 3/ in sus.
8in punct de 'edere al sistemului de transmisie a energiei liniile pot fi5 monofa&ate9
bifa&ate9 trifa&ate9 trifa&ate cu nul.
8upa numarul de circuite, liniile pot fi cu unul, doua sau mai multe circuite.
8upa elementele constructi'e se pot deosebi5
- L"# pe stilpi de lemn9 L"# pe stilpi de beton9 L"# pe stilpi metalici9 L"# cu
+
i&olatoare rigide9 L"# cu i&olatoare lant.
Liniile electrice aeriene de (oasa tensiune, datorita conditiilor de functionare mai usoare, nu
pun probleme deosebite in alegerea conductoarelor. *n general se utili&ea&a conductoare mono- sau
multifilare monometalice confectionate din aluminiu.
Liniile electrice de medie tensiune se construiesc cu conductoare funie monometalice
!aluminiu$ sau bimetalice !otel-aluminiu$. 4entru linii electrice de inalta tensiune se utili&ea&a in
e:clusi'itate conductoare funie bimetalice.
%olutia adoptata pentru ma(oritatea L"# de foarte inalta tensiune este utili&area
conductoarelor fasciculate, denumite in practica curenta, conductoare (umelate.
8upa functiunea lor in cadrul sistemelor energetice se deosebesc 5 linii de transport9 linii de
distributie.
8in punct de 'edere al consumatorilor pe care ii alimentea&a, liniile se pot imparti in5
- linii ce alimente&a mari consumatori, care absorb din reteaua furni&orului minimum 7- 3;
in (oasa tensiune sau 7- 3/# in medie sau inalta tensiune9
- linii ce alimentea&a mici consumatori, care absorb din re(eaua furni&orului puteri sub limitele
de mai sus.
%tilpii liniilor electrice aeriene sunt constructiile care prin intermediul i&olatoarelor,
clemelor si armaturilor sustin conductoarele deasupra solului. %tilpii pot fi din metal, din beton
armat sau din lemn. %tilpii metalici sint folositi pentru L"# de inalta si foarte inalta tensiune !mai
rar pentru medie tensiune$ si se e:ecuta din profile de otel intr-o constructie de forma &abrelita. %e
mai folosesc stilpi metalici din te'a pentru linii de (oasa tensiune !distribute sau iluminat public$ in
orase mari si, mai rar, stilpi din tea'a pentru linii de inalta tensiune.
*n ca&ul luarii unor masuri speciale se pot monta L"# de (oasa tensiune pe stilpi comuni cu
L"# de medie tensiune sau cu linii de telecomunicatii.
*n acest sens am studiat elementele componente si materialele utili&ate in e:ecutarea
retelelor aeriene, modalitatea de e:ecutie a lor dar si intretinerea, e:ploatarea si masurile specifice
de protectia munci.
Linia electrica aeriana de energie electrica este o instalatie montata in aer liber, compusa din
conductoare, i&olatoare, cleme, armaturi, stalpi, fundatii si instalatii de legare la pamant, care
ser'este la transportul sau distributia energiei electrice.
4rin reali&area si redactarea proiectului am pus in 'aloare competentele de cunostere,
de intelegere, de sistemati&are, de e:ecutie dar si deprinderile, priceperile si abilitatile dobandite
pentru meseria pentru care m-am pregatit.
2
1. LINIILE ELECTRICE AERIANE
Liniile electrice sunt folosite pentru transportul i distribuia energiei electrice. n funcie de
posibilitatea de amplasare, acestea se mpart n linii electrice aeriene !L"#$ i linii electrice
subterane !L"<$.
"lementele componente ale acestor tipuri de linii electrice sunt5
- conductoare9
- st=lpi de susinere9
- i&olatoare9
- arm>turi i cleme.
a. Conductoarele
<onductoarele liniilor aeriene se clasifica5
- dupa destinatia lor5
- conductoare acti'e9
- conductoare de protectie9
- dupa constructia lor sunt5
- interioare9
- e:terioare9
- dupa forma actiunii se disting5
- monofilare9
- multifilare
- dupa materialul folosit5
- monometalice9
- bimetalice.
<onductoarele trebuie s> aib> o re&isti'itate c=t mai mic> pentru diminuarea pierderilor de
energie, o re&isten> la rupere c=t mai mare, dar la proiectarea lor trebuie s> se aib> n 'edere i
partea economic> a in'estiiei, adic> costul liniilor s> fie c=t mai mic.
Conductoarele monofilare sunt construite dintr-un singur fir cu sectiunea cuprinsa intre 0 i
10 mm?.
Conductoarele multifilare se folosesc pe scara mare la constructia liniilor aeriene deoarece
fata de conductoarele monofilare au unele a'anta(e5 sunt mai fle:ibile, au o sigurana mai mare din
punct de 'edere mecanic.
<onductoarele multifilare monometalice sunt formate din mai multe fire, rasucite, din
acelei material !funii$.
7
<onductoarele multifilare bimetalice sunt formate dintr-un mie&, din mai multe fire din otel
i o manta din mai multe fire din aluminiu.
n afara de conductoarele multifilare pentru liniile de foarte nalt> tensiune, se construiesc i
conductoare tubulare.
*n tara noastra se folosesc urm>toarele materiale5
<uprul cu o re&isti'itate mica !10,9@ mm?.3m$
Aron&ul cu re&isti'itate mai mare decat a cuprului iar re&istenta mecanica marita
#luminiul cu re&isti'itate mai mare decat cea a cuprului i o re&istenta mecanica mai mica
Btel-aluminiu 1 este conductorul cel mai mult folosit pentru liniile de nalt> tensiune, datorita
re&istentei mecanice mari i re&isti'itatii electrice suficient de mici.
a.1. Tipuri constructive de conductoare
C <onductoare monofilare i multifilare monometalice
<onductoarele monofilare sunt construite dintr-o singura sarma.
<onductoarele multifilare sunt alcatuite dintr-un fir central, in (urul careia se infasoara in
spirala cele n straturi.
C <onductoare multifilare bimetalice
<onductoarele bimetalice folosite la liniile aeriene sunt fabricate din doua metale, unul cu
calitati electrice ridicate, iar celalalt cu calitati mecanice ridicate.
*n tara noastra se fabrica doua tipuri de conductoare de otel-aluminiu5 normale !cu sectiunea
de aluminiu de circa sase ori mai mare decat cea de otel$ i intarite !cu sectiunea de aluminiu de
patru ori mai mare decat cea de otel$.
C <onductoare tubulare
*n liniile de foarte nalt> tensiune, in ca&ul foloirii unui singur conductor pe fa&a, pentru
micsorarea pierderilor prin efect, se folosesc conductoare tubulare. Dltimele tipuri de conductoare
tubulare sunt cele bimetalice !otel i aluminiu sau aldreE i aluminiu$.
C <onductoare din manunc)iuri de funii bimetalice
%e utili&ea&a in ca&ul tra'ersarilor foarte mari. %e construiesc din manunc)iuri de funii
confectionate din fire de otel i aluminiu.
a.2. Exemple de conductoare
CONDUCTORUL DESCRIERE
B#<2F-<onductoare aeriene de 2-3', din otel-aluminiu compacti&at, cu
i&olatie din polietilena reticulara !FL4"$
Gunii Bl-#l-<onductoare de otel-aluminiu, nei&olate pentru linii aeriene
de energie
Gunii #l-<onductoare de aluminiu, nei&olate pentu linii aeriene de energie
0
b. Stlpi pentru liniile electrice aeriene
%t=lpii au rolul de a sustine la o inaltime corespun&atoare deasupra solului conductoarele
acti'e i de protectie. %e pot clasifica astfel5
- dupa materialul din care sunt confectionati5
- st=lpi de lemn9
- st=lpi de metal9
- st=lpi de beton armat.
- dupa destinatia lor in linie5
- de sustinere9
- ntindere sau traciune9
- de colt9
- terminali9
- de tran'ersare9
- de transpunere a fa&elor.
S&/*p%% 0%+ *'(+ au urm>toarele a'anta(e5 sunt ieftini, usor de e:ecutat, manipulat i plantat,
sunt elastici, constituie un material i&olant. *n sc)imb, au durabilitate redusa, neceit=nd
impregnarea cu materiale mpotri'a putre&irii i re&istenta macanica buna numai in lungul fibrelor.
%t=lpii din lemn pot fi de urm>toarele tipuri5
- Stlpi simpli5 %unt folosii ca st=lpi de sustinere atat pentru linii de (oas> tensiune cat i
pentru linii de medie tensiune9
- Stlpi format A: %unt confectionati din doi st=lpi de lemn simpli i sunt utili&ati in
genaral drept st=lpi terminali, de intindere sau de colt9
- Stlpi format piramidal: %t=lpii piramidali sunt folosii drept st=lpi de intindere i de
colt9
- Stlpi format H: %unt folosii la liniile de 1-, 2- i 11- 3/ a'and n general i&olatoare
de suspensie.
S&/*p%% 0' 1'&.+ au o larga raspandire atat pentru (oas> cat i pentru nalt> tensiune. #u
de&a'anta(ul ca sunt grei i se transporta ane'oios. 8in punct de 'edere al te)nologiei de fabricatie
se disting st=lpi de beton e:ecutati manual la locul de plantare !pot fi reali&ati prin turnare in po&itie
ori&ontala i ridicare ulterioara sau prin turnare directa in po&itie 'erticala$ i st=lpi prefabricati.
%t=lpii prefabricati pot fi5
- din beton armat vibrat - poseda o re&istenta mecanica, compactitate i re&istenta la
agenti atmosferici superioare celor turnate i modelate manual9
6
- din beton armat centrifug - n fabricarea acestora se recurge la forta centrifuga prin
actiunea careia se obtine raspandirea uniforma a betonului in in (urul arm>turii. <a urmare, re&ulta o
piesa in forma de tea'a cilindrica sau tronconic>9
- din beton precomprimat !'ibrat sau centrifugat$ - au a'anta(ul fata de cei din beton
armat obisnuit ca permit reduceri importante de otel, sunt mult mai elastici i mai putin senibili la
fisurare. 4recomprimarea se poate reali&a n doua feluri5
preintindere prin intinderea arm>turii inainte de turnarea betonului i rela:area ei dupa intindere9
acest procedeu este folosit pentru st=lpi de dimensiuni i solicitari mai reduse.
postintinderea prin intinderea arm>turii dupa intarirea betonului9 este folosit pentru st=lpi cu
inaltime mare i cu tractiuni la 'arf apreciabile.

S&/*p%% ('&a*%-% ai liniilor electrice aeriene sunt confectionati in general din otel. 4re&inta
a'anta(ul ca pot fi e:ecutati din piese separate, care apoi sunt asamblate, reali&andu-se diferite
coronamente.
%t=lpii metalici, indiferent de tip, au urm>toarele parti componente5
- Coronamentul5 se alege in functie de tensiunea nominala a liniei, numarul de circuite,
modul de proteciecontra supratensiunilor atmosferice, configuratia terenului, usurinte montarii
conductoarelor i a intretinerii liniei9
- Consolele5 sunt alcatuite in general din talp i tirant. Halpa este confectionata din
profil D, iar tirantul din profil L9
- Tronsoanele: n componena lor intr>5
- Montani: sunt confectionati din profille laminate D i L, din te'i de tabla cusuta prin
sudare. %unt intarite la ba&a printr-o centura, iar in sens trans'ersal pe sectiune, la ultimul tronson,
printr-una din doua contra'anturi9
,
- Diagonale: sunt confectionate din profile in forma de L cu aripi egale sau inegale din
te'i fara cusatura sau din fier beton. 8in punct de 'edere al configuratiei geometrice a diagonalelor
se deosebesc urm>toarele tipuri de st=lpi metalici5
st=lpi cu diagonale simple9
st=lpi cu diagonale duble9
st=lpi cu diagonale in forma de I9
st=lpi cu diagonale cu noduri multiple.
- a!a: 4oate fi intalnita in doua 'ariante5 ba&a ingusta sau fundatie bloc i ba&a larga in
care picioarele stalpului sunt betonate in patru fundatii separate. 8in punct de 'edere al fi:arii ba&ei
se deosebesc5
st=lpi metalici cu ba&a incastrata9
st=lpi metalici cu ba&a articulata, in care ca& stalpul trebuie sa fie ancorat.
%t=lpii metalici se pot clasifica astfel5
st=lpi metalici in forma de turn5
9
st=lpi metalici a'and
coronamentul in
e'antai5
st=lpi metalici portal
1-
c. Iolatoare
<onductoarele sunt fi:ate de st=lpii liniilor electrice aeriene prin intermediul i&olatoarelor.
Materialul folosit pentru fabricarea liniilor electrice aeriene trebuie sa aiba o rigiditate dielectrica
corespun&atoare !s> nu permit> producerea de desc>rc>ri electrice$, sa fie re&istente, sa aiba o buna
stabilitate termica, dar i calit>i mecanice, fi&ice i c)imice bune. ":ista doua categorii de
i&olatoare5
- i&olatoare nestrapungibile la care distanta disrupti'a prin materialul i&olant este cel
putin egala cu (umatatea distantei disrupti'e prin aer9
- i&olatoare strapungibile la care conditia de mai sus nu este respectat>.
8upa tendintele la care sunt utili&ate, i&olatoarele se impart in doua categorii5
i&olatoare de "oas tensiune, pentru instalatii cu tensiunea sub 1 ---/9
i&olatoare de #nalt tensiune, pentru instalatii cu tensiunea de peste 1 ---/.
8upa felul solicitarilor mecanice pe care se suporta, i&olatoarele sunt de doua categorii5
i&olatoare de sustinere, care preiau numai greutatea conductoarelor, inclusi' a
c)iciurii i presiunea'antului9
i&olatoare de tractiune, care preiau in plus i eforturile de tractiune din conductori.
8up> po&iia fa> de conductor i de consol>5
- $!olatoare suport5 sunt confectionate astfel incat sa se poata monta rigid pe ti(e metalice
care sunt prinse direct sau indirect pe st=lpii liniilor electrice aeriene. *&olatoarele suport de
sustinere se fi:ea&a pe console sau st=lpi prin intermediul suportilor drepti sau curbi. *&olatoarele
suport de tractiune sunt de doua feluri5 i&olatoare cu un singur sant, care permit montarea unui
singur conductor i i&olatoare cu doua santuri, care permit montarea a doua conductoare.
*&olatoarele suport pentru linii de medie tensiune au o forma i dimensiuni constructi'e ce le
permite sa re&iste atat la strapungere cat i la conturare, in conditii atmosferice oricat de rele.
- $!olatoare de suspensie: Lanturile de i&olatoare sunt folosite pe liniile electrice aeriene
de medie i nalt> tensiune, de obicei pentru tensiuni mai mari decat 2- 3/. Hipurile de i&olatoare
care se construiesc in pre&ent pot fi clasificate din punct de 'edere electric sau mecanic.
8in punct de 'edere electric, se disting5
a$ i&olatoare strapungibile9
b$ i&olatoare nestrapungibile, cu inima plina care se pot clasifica la randul lor in5
11
- i&olatoare nestrapungibile cu linie medie de fuga5 sunt formate din doua sau mai multe
mantale9
- i&olatoare nestrapungibile cu linie lunga de fuga5 numite i&olatoare-ti(a se folosesc
pentru pentru tensiuni de 11-, 22- i 2-- 3/.
c.1. !i"erite tipuri de iolatoare
1. I2.*a&.a,' p'+&,) *%+%% a',%'+' 0' 3.a$4 &'+$%)+'
- tip suport
- tip H
- tip ancora
#ceste produse se reali&ea&a conform normelor
8*J, #J%* sau standardelor romanesti, si sunt
gla&urate alb sau brun.
!. I2.*a&.a,' p'+&,) *%+%% '*'-&,%-' a',%'+' 0'
('0%' &'+$%)+'
- i&olatoare suport
- i&olatoare tip ti(a
- i&olatoare de tractiune
+. S)p.,&),% %2.*a+&' p'+&,) apa,a&a3 '*'-&,%- 0'
('0%' &'+$%)+'
- suporturi i&olante de interior
- suporturi i&olante de e:terior
#ceste produse sunt destinate constructiei
aparatelor de medie tensiune sau sustinerii barelor
din posturile electrice.
2. S)p.,&),% %2.*a+&' &%p -.*.a+a 0' %+a*&a
&'+$%)+'
4rodusele din aceasta categorie sunt utili&ate la
constructia aparata(ului electric cu tensiuni pana la
22- I/. %arcina mecanica a produselor este intre
2IJ si 10IJ.
d. Arm#turi $i cleme
"lementele mecanice prin care se reali&ea&a prinderea i&olatoarelor st=lpilor se numesc
armturi% iar cele prin care se fi:ea&a conductoarele de i&olatoare sau prin care se reali&ea&a
n>direa conductoarelor in spatiu dintre st=lpi se numesc cleme.
8upa rolul pe care il indeplinesc, arm>turile se impart in urm>toarele categorii5
12
C arm>turi pentru fi:area i&olatoarelor pe st=lpi5
- arm>turi pentru fi:area i&olatoarelor suport5 *&olatoarele suport se fi:ea&a pe st=lpii
liniilor electrice prin intermediul unor piese din otel rotund-suporti, care sunt de doua feluri5 curbi i
drepti.
Suportii curbi sunt folosii atat la (oas> tensiune cat i la tensiuni de +-2- 3/ pe st=lpi
simpli de lemn sau de beton armat.
Suportii drepti sunt folosii pentru fi:area i&olatoarelor suport pentru consolele metalice ale
st=lpilor, e:istand in mai multe 'ariante pentru di'erse tractiuni de 'arf.
C arm>turi pentru fi:area lanturilor de i&olatoare5
4rincipalele arm>turi care ser'esc la fi:area lanturilor de i&olatoare pe consolele st=lpilor
sunt5
- c=rlige de prindere9
- oc)iuri de suspensie ce ser'esc pentru prinderea lantului de i&olatori.
C arm>turi pentru fi:area conductoarelor pe i&olatoare
- arm>turi pentru fi:area conductoarelor pe i&olatoare suport.
Gi:area conductoarelor liniilor electrice aeriene se face in mod diferit dupa cum a'em st=lp
de sustinere sau de intindere.
a$ Gi:area conductoarelor pe i&olatoarele st=lpilor de sustinere5 *n tara noasta se folosesc in mod
curent legaturile simple in cruce i legaturile duble in cruce.
b$ Gi:area conductoarelor pe i&olatoarele st=lpilor de intindere, colt sau terminali <onductoarele se
fi:ea&a cu legaturi normale sau cu legaturi de sigurana.
C arm>turi pentru fi:area conductoarelor de lanturile de i&olatoare. #ceste arm>turi se
impart in doua categorii5 cleme de sustinere i cleme de tractiune.
a$ Gi:area conductoarelor de lanturile de i&olatoare ale st=lpilor de sustinere se reali&ea&a prin
intermediul clemelor de sustinere. <lemele de sustinere cu care se fi:ea&a conductoarele pe
i&olatoare pot fi fi:e i oscilante fara sau cu declansare.
b$ Gi:area conductorului de lanturile de i&olatoare ale st=lpilor de intindere se reali&ea&a prin
intermediul clemelor de tractiune. <lema de tractiune se prinde de i&olatoare printr-o serie de piese
intermediare, determinate de tipul lantului de i&olatoare i de felul conductoarelor.
8upa modul de prindere a conductorului, clamele de tractiune pot fi5
- cu brid> sau cu pan>5 %e folosesc pentru sectiuni mici ale conductoarelor9
- cu con9
- prin presare5 sunt utili&ate pentru sectiuni peste 17- mm? in ca&ul conductoarelor de
otel-aluminiu.
C arm>turi pentru fi:area conductoarelor de protectie
1+
<onductorul de protecie se montea&a pe st=lpii liniilor electrice printr-o legatura rigida sau
oscilanta, cu a(utorul unor cleme speciale. *n 'ederea e'itarii oboselii conductorului in locul
clemelor de sustinere rigide se folosesc cleme oscilante de sustinere.
C <leme de legatura mecanica i electrica
#u rolul de a inadi conductorul in desc)iderile dintre st=lpi. "le trebuie sa pre&inte atat
calitati mecanice cat i electrice. Dn conductor electric e:ecutat defectuos conduce la incal&irea
neadmiibila a clemei i a conductorului in clema, pro'ocand in cele din urma ruperea acestuia.
<lemele de legatura mecanica i electrica sunt de doua feluri5
a$ <leme de legatura cu buloane sau nituri
#cestea retin conductorul prin frecarea ce apare intre acestea i niturile sau buloanele piesei.
b& <leme de legatura prin presare
#cestea se folosesc atat pentru conductoarele monometalice cat i pentru conductoarele de
otel-aluminiu i sunt de trei tipuri5
prin crestaturi normale5 se e:ecuta pentru conductoarele de cupru din tea'a de cupru, iar
pentru conductoarele de aluminiu sau otel-aluminiu din tea'a trasa de aluminiu
prin crestaturi 'elicoidale5 se e:ecuta fie dintr-un singur tub de sectiune o'ala, in care
patrund cele doua conductoare, fie din doua tuburi sudate intre ele, in fiecare tub patrund
cate unul dintre cele doua conductoare care urmea&a a fi imbinate
prin laminare5 se folosesc pentru imbinarea conductoarelor de otel-aluminiu cu sectiuni
mari. 4iesele se e:ecuta din aluminiu
C #rm>turi de protectie
#rm>turile de protecieale liniilor electrice aeriene sunt confectionate in general, in forma de
coarne sau inele. <oroanele de proteciepot fi de doua feluri5 simple i duble, sau simple i duble in
cruce.
C 8ispo&iti'e de amorti&are 1 amorti&oarele
*n 'ederea inlaturarii 'ibratiilor in desc)iderile mari la liniile electrice aeriene se folosesc
amorti&oarele dinamice. "le constau in greutati suplimentare care sunt adaugate printr-o legatura
elastica conductorului, formand cu acesta un istem oscilant in care 'ibratiile sunt mult mai reduse.
#morti&oarele folosite sunt de mai multe tipuri5
1. cu miscare de translatie9
2. cu miscare de torsiune9
+. prin oc.
#morti&oarele dinamice cu miscare de translatie pot fi cu resort sau pendulare cu greutati
dispuse ori&ontal. #morti&orul cu greutati este construit dintr-o ti(a elastica, terminata prin doua
greutati9 la mi(locul ti(ei elastice, amorti&orul este prins printr-o clema de conductor.
12
#morti&orul produce in clema de prindere de conductor la 'ibratia acestuia o reactiune
periodica in sens in'ers sensului de miscare a conductorului.

!. TE"NOLOGIA DE MONTARE A LEA
#ceasta cuprinde5
K trasarea, pic)etarea si saparea gropilor pentru stalpi9
K fasonarea, alcatuirea si plantarea stalpilor9
K ec)iparea stalpilor, montarea conductoarelor si e:ecutarea legaturilor electrice.
4entru montarea L"# se utili&ea&a urmatoarele5
K dispo&iti'e de masurat5 ruleta, metru, fir cu plumb, ni'ela cu bula de aer9
K unelte de sapat manual9 ca&male, lopeti-lingura, lopeti cu co&ile lungi9
K unelte pentru fasonat stalpi5 ferastraie pentru lemn, tesla, dalta pentru lemn, ciocane, burg)ie
pentru lemn9
K unelte pentru ridicat manual5 furci, tapine, scripeti, frang)ii, 'inciuri9
K unelte pentru fi:area conductoarelor5 prese )idraulice, pistol pentru impuscat bolturi, c)ei
fi:e, cleme de intindere, dinamometre etc9
K utila(e pentru sapat mecanic5 autocamion cu dispo&iti' mecanic pentru sapat gropi de stalpi9
K automacara pentru ridicat si plantat stalpi etc.
T,a$a,'a5 p%-6'&a,'a $% $apa,'a g,.p%*., p'+&,) $&a*p%. Hrasarea consta in identificarea
traseului L"# si fi:area unor (aloane 'i&ibile de-a lungul acestuia. 4ic)etarea consta in baterea, de-a
lungul traseului L"#, a unor tarusi de lemn care fi:ea&a centrele gropilor in care se 'or monta
stalpii. %aparea gropilor se face mecanic sau manual9 mecanic in terenurile tari, gropile a'and forma
cilindrica, de adancimea pre'a&uta in proiect, manual in terenurile moi, gropile a'and peretii laterali
inclinati sau in trepte. Bperatia de sapare, se efectuea&a numai cu a'i&ul intreprinderilor carora le
apartin di'ersele instalatii subterane !apa, canal, telefoane, alte retele electrice subterane etc.$ din
&ona, pentru a se e'ita accidentele de munca si distrugerea instalatiilor respecti'e. Lropile se
ingradesc, iar pe timpul noptii se marc)ea&a cu felinare pentru a se pre'eni accidentele.
#a$.+a,'a5 a*-a&)%,'a $% p*a+&a,'a $&a*p%*.,. Gasonarea si alcatuirea stalpilor se efectuea&a
numai pentru stalpii de lemn. Gasonarea consta in taierea capetelor si nete&irea suprafetei stalpului.
%talpul este apoi 'opsit de doua ori cu materiale protectoare !carbolineum sau bitum topit$. 8upa
aceea se transporta la po&itie !langa groapa in care se 'a monta$. #ici se alcatuieste stalpul prin
fi:area pe acesta a suruburilor de prindere a consolelor. #tunci cand este ca&ul se fi:ea&a de stalpi
si adaosul.
17
P*a+&a,'a consta in aducerea stalpului langa groapa, ridicarea si ase&area in groapa, centrarea
si fi:area lui. Modul de plantare a stalpilor pre&inta particularitati in functie de materialul din care
este facut stalpul !lemn, beton sau metal$. 4lantarea stalpilor de lemn se poate face manual cand
sunt putini stalpi, sau mecanic, cand numarul lor este mare. 4lantarea manuala consta in5
Midicarea stalpilor de lemn
K ase&area pe partea din spate a gropii a unei scanduri !fig. de mai sus$ pentru a se e'ita
surparea pamantului la introducerea stalpului9
K lucratorii se impart in doua grupuri care 'or ridica si sustine stalpul alternati' cu a(utorul
furcilor !in timp ce un grup ridica, celalalt sustine, si in'ers$, pana cand stalpul a fost introdus in
groapa si adus la 'erticala9
K se 'erifica 'erticalitatea stalpului si se indreapta stalpul prin rotirea acestuia cu a(utorul
unor clesti speciali cu manerul lung. /erticalitatea se pastrea&a apoi prin fi:area stalpului
!pro'i&oriu$ cu a(utorul a trei tapine !pra(ini de lemri cu 'arful metalic ascutit$9
K se acopera groapa cu pamant umed batut cu maiul. 8aca terenul este moale pamantul se
burea&a cu pietre, bolo'ani sau bucati de beton9
Kse scot tapinele si se e:ecuta ancorarea stalpului, daca aceasta este pre'a&uta.
(lantarea stalpilor de beton armat se face intr-o fundatie de beton armat turnata in groapa
sapata anterior. %talpul se fi:ea&a in golul fundatiei numai cu automacaraua. %e 'erifica
'erticalitatea si se fi:ea&a cu pene de lemn sau de beton. %e toarna apoi beton intre stalp si fundatie.
4lantarea este inc)eiata numai dupa ce s-a reali&at pri&a betonului de fi:are.
(lantarea stalpilor de metal se face pe fundatii de beton armat prin prindere cu buloanele
incastrate ia acestea. %talpii din (ea'a se plantea&a intr-o funda(ie asemanatoare cu cea a stNlpilor de
beton. <apatul e:terior al stalpului /a fi acoperit etans cu o placa sudata pentru a e'ita acumularea
apei din ploi in interior.
E-6%pa,'a $&a*p%*.,5 (.+&a,'a -.+0)-&.a,'*., $% '7'-)&a,'a *'ga&),%*., '*'-&,%-'. %talpii se
ec)ipea&a, de regula, dupa plantarea lor si aceasta consta in fi:area i&olatoarelor fie pe suporturi,
fie pe console.
10
Suporturile curbe se fi:ea&a pe stalpii de lemn in gauri cu diametrul mai mic cu 2 mm
decat diametral e:terior al suportului. Suporturile drepte se fi:ea&a pe stalpii de lemn cu suruburi
cu placuta de presiune si piulita. *&olatoarele se fi:ea&a in suporturile curbe si in cele drepte tip )
astfel5 se infasoara capatul suportului cu fire de canepa, se 'opsesc cu miniu de plumb si apoi se
fi:ea&a i&olatoarele prin insurubare. 4e suporturile drepte tip H i&olatoarele se fi:ea&a cu un surub cu
cui spintecat. <onsolele se montea&a pe stalpi cu bratari metalice.
/artelnita pentru desfasurarea ":ecutarea legaturilor unui <leme de intindere
conductoarelor de pe colaci conductor la un i&olator montat a. <upru b. #luminiu
pe stalp terminal
Montarea conductoarelor *+A consta in urmatoarele5
Kconductoarele se derulea&a de pe tambure sau colaci !cu a(utorul 'artelnitei si se ridica
pe console sau suporti langa i&olatoare. Dneori nu se fi:ea&a pe suporti, ci pe niste role special
agatate de suporti9
K se trece la intinderea definiti'a a conductoarelor care incepe de la stalpul terminal.
4rinderea conductoarelor de i&olatoarele stalpului terminal se face ca in figura.
I+&%+0','a 0'8%+%&%9a a -.+0)-&.a,'*.,
<onductoarele astfel legate se prind in clemele de intindere !clema broasca K 'e&i fig$
si se intind cu a(utorul unor frang)ii si al unui scripete. *ntinderea este terminata cand distanta,
16
de la conductoare la sol !gabaritul$ este cea pre'a&uta la temperatura la care are

loc montarea.
#ceasta se controlea&a cu a(utorul unor pra(ini de lemn.
8upa intindere se e:ecuta legaturile electrice. <onductoarele de aluminiu, inainte de fi:area de
i&olatoare, se infasoara cu o banda de 1- : 1 mm
,
din aluminiu moale9 pe o lungime de 27 cm. 8upa
aceea se leaga de i&olatoare cu9 sarma de aluminiu cu sectiunea minima de 1- mm .
<onductoarele de cupru se leaga cu sarma de cupru moale de 2 mm !daca au sectiunea
mai mica de +7 mm
2
$ sau de 0 mmO
2
!daca au sec(iunea peste +7 mm $. #ceste legaturi se e:ecuta
sub forma de5
K legaturi simple !in cruce simpla$ce se folosesc pentru conductoare de cupru9
K legaturi intarite !in cruce intarita$ ce se folosesc pentru conductoare de aluminiu si la
liniile importante9
K legaturi duble ce se folosesc pentru prinderea conductoarelor de stalpii de intindere9
K legaturi in oc'i ce se folosesc pentru prinderea conductoarelor de stalpii terminali. 8aca pe
stalpi *+A este pre'a&ut a se monta si un corp de iluminat, acesta se montea&a inainte de e:ecutarea
*+A. <orpurile de iluminat se fi:ea&a pe console !sau brate$ de forma speciala prinse de stalp cu
bratari.
":ecutarea unei legaturi simple
2
1,
":ecutarea unei legaturi intarite
":ecutarea unei legaturi duble la un stalp de intindere
<onsole pentru fi:area corpurilor de iluminat pe stalpi
":ecutarea *+A presupune luarea unor masuri specifice de protectie a muncii, datorita
di'ersitatii mari de lucrari care se efectuea&a. Hransportul stalpilor se reali&ea&a cu auto'e)icule
adec'ate in care stalpii sunt bine spri(ini(i si legati. La descarcarea stalpilor se 'a crea un plan inclinat
re&istent, iar stalpii, 'or fi sustinuti din partea opusa directiei de cadere. 8aca descarcarea se face cu
automacaraua se 'a urmari ca bra(ul acesteia sa nu a(unga in contact cu conductoarele unei alte *+A
aflata in apropiere. Lucrarile de sapaturi se 'or e:ecuta cu gri(a, indeosebi in &onele in care se afla
gospodarii de conducte, cabluri in sol. *n aceste ca&uri se 'or folosi numai ca&male si lopeti, pentru a
e'ita degradarea conductelor subterane. Lropile neacoperite se 'or ingradi si semnali&a.
Lucrarile la inaltime, pe stalpi, se 'or efectua cu centuri de siguranta. Drcarea se 'a face
numai cu g)eare, scari sau cu autotelescopul. *nainte de urcare se 'a urmari stabilitatea stalpilor si
daca aceasta este insuficienta se 'or lua masuri suplimentare de ancorare si rigidi&are.
8upa, inc)eierea lucrarilor la *+A% aceasta se pune sub tensiune si se trece la receptia ei. %e
urmareste prin control 'i&ual5
Kstabilitatea stalpilor si a ancora(elor9
Kstabilitatea suporturilor si consolelor pe stalp9
Kstabilitatea i&olatoarelor9
19
Kintegritatea legaturilor electrice9
Kstabilitatea liniei la actiunea 'antului si a c)iciurii.
3. INTRETINEREA LEA
*ntretinerea *+A necesita verificari periodice de !i si de noapte. %e urmareste prin control
'i&ual5
Kdaca sageata conductoarelor s-a marit9
Kintegritatea elementelor componente ale liniei, de la stalpi, i&olatoare, legaturi si
conductoare9
Kdaca in apropierea liniei in perimetrul de garda nu s-au e:ecutat constructii sau alte
lucrari care ar putea fi puse in mod accidental sub tensiune9
Kdaca, nu apar descarcari electrice intre conductoare si alte parti metalice ale *+A !aceasta
se poate obser'a numai noaptea$.
*n cadrul lucrarilor de intretinere se e:ecuta periodic masurarea re&istentei conductoarelor pentru a
'erifica integritatea lor si masurari ale re&istentei de i&olatie intre conductoare si alte elemente ale *+A.
*n acest fel se poate pre'eni din timp producerea defectelor.
4eriodic *+A se scoate de sub tensiune. si se e:ecuta, dupa un plan bine stabilit, reparatii la
i&olatoare si la legaturi electrice, lucrari de rigidi&are a stalpilor si de 'opsitorie.
<and apar defecte gra'e, cum ar fi ruperea conductoarelor, *+A se scoate imediat de sub
tensiune si se trece la repararea acestora.



2-
A*AL*BLM#G*"
*J%H#L#H** %* "<P*4#M"JH" "L"<HM*<" 1 manual pentru clasele a F* a
si a F** a, Jiculae Mira, <-tin Jegus, "8*HDM# 8*8#<H*<# %* 4"8#LBL*<#,
M.#., AD<DM"%H* 19969
QQQ.liniiaeriene.com9
21