http://ro.wikipedia.

org/wiki/Caracati%C8%9B%C4%83
Caracati a (Octopus) este un gen de molu te cefalopode. Corpul are forma unui sac. Capul prezinta
2 ochi mari,o coroana de brate (8-10), numite tentacule, prevazute cu ventuze,si o gura cu falci tari.
Corpul este acoperit de manta. u are cochilie, ci o urma de cochilie numita !"s de #epie!.
Caracati ele se hr$nesc cu crustacee, pe ti %%etc.&. 'n corp, caracatita are o glanda cu cerneala plina
cu un lichid brun, care eliminat in apa,o a(uta sa se apere de dusmani. )a(oritatea lor cand sunt
urmarite, folosesc aceasta substanta. *eprezentantul tipic al acestui gen de molu te este caracati a-
comun$ Octopus vulgaris. Caracati ele sunt pescuite pentru carnea lor foarte apreciat$ +n
gastronomie.
http,--....toateanimalele.ro-)arine-Caracatita-Caracatita.php
"rigine Caracatita
Caracatita (la plural caracatite) este o molusca cefalopoda care face parte din ordinul "ctopoda.
Caracatitele au doi ochi si patru perechi de brate. /ata de celelalte cefalopode bratele caracatitei
sunt dispuse simetric bilateral.
0ura sa este situata in mi(locul tentaculelor. Corpul lor nu au structura osoasa ceea ce le permite sa
treaca prin locuri stramte. Caracatitele sunt de departe cele mai inteligente animale nevertebrate.
1le pot fi intalnite in multe diverse parti ale oceanului, inclusiv recifurile de corali, printre alge sau pe
fundul oceanului. 2u numeroase strategii de a se apara impotriva pradatorilor, imprastierea cernelii in
apa, camuflarea, inotul destul de rapid si capacitatea de a se ascunde. 3oate caracatitele sunt
veninoase, dar numai o singura specie este periculoasa pentru om, caracatita cu inele albastre.
14ista in (ur de 500 de specii de caracatita recunoscute,
adica o treime din numarul total de cefalopode.
Caracatita mananca crabi mici, scoici, melci, peste, broaste testoase, crustacee (cum ar fi creveti) si
alte caracatite.
1le prind prada cu bratele si o omoara paralizand-o cu otrava apoi le consuma carnea. Caracatitele
vaneaza de obicei noaptea. 6oar caracatita cu inele albastre are otrava atat de puternica sa ucida un
om. 7nele specii mai mari vaneaza pasari, rechini, si alte animale.
Caracatitele sunt bine-cunoscute dupa cele opt brate care au ventuze (ma(oritatea speciilor). 2cestea
sunt folosite la locomotie si hranire. #pre deosebire de celelalte cefalopode, caracatitele au carnea
moale in tot corpul si nu schelet.
u au protectie e4terioara, cum ar fi carapace, solzi, tepi, etc. 8a partea inferioara se poate observa
un cioc asemanator cu al unui papagal, singura parte rigida a corpului. 8ipsa maselor rigide le
permite sa se strecoare prin fante foarte inguste sau printre pietre, lucru foarte util cand fug de
pradatori. 3raiesc atat in habitate de mare adancime, cat si in recife de corali si ape mai mici.
Caracatitele au trei inimi, doua care pompeaza sange prin fiecare din cele doua branhii si una care
pompeaza sange in corp.
#angele caracatitei este bogat in cupru si acest lucru a(uta la transportul o4igenului. 6esi in mod
normal cuprul este mai ineficient decat fierul, in conditii de temperatura scazuta o4igenarea pe baza
de cupru (daca se poate spune asa) este mai eficienta. Ca si molustele, caracatitele au branhii care
sunt divizate si vascularizate la interior pe suprafata e4terioara a corpului.
2ceste animale au un sistem nervos e4trem de comple4 si doar o parte este localizat la nivelul
creierului. 6oua-treimi din neuroni se gasesc in bratele sale. 3entaculele prezinta o serie de refle4e
comple4e care se misca independent faca nici o legatura cu creierul. #pre deosebire de vertebrate
se crede ca miscarea locomotorie nu este comandata de creier.
Caracatitele comune au intre 19 si :9;g greutate cu lungimi de brat de peste <m. 14ista si e4emplare
record, e4ista inregistrari cu un specimen care cantareste 2:2;g si are tentaculul de =m.
Comportament Caracatita
Caracatitele au o perioada scurta de viata. 7nele traiesc mai putin de > luni, iar specii mai mari, cum
ar fi Caracatita 0igant din ?acigic poate trai pana la 9 ani. *eproducerea este fatala, masculii traind
ma4im cateva luni dupa imperechere, iar femelele la putin timp dupa ce ies puii din oua. 2cestea
(femelele) nu se hranesc timp de o luna, de la depunerea oualelor pana la iesirea puilor. #ecretiile
endocrine de la cele doua glande este cauza decesului, dar chiar daca
acestea ar fi indepartate chirurgical caracatita ar deceda pentru ca nu s-ar mai putea hrani si ar muri
de foame.
Caracatitele sunt animale foarte inteligente, probabil cele mai inteligente nevertebrate. @iologii au
realizat un labirint pentru observarea capacitatii si e4perimentele au demonstrat ca pot stoca
informatii atat pe termen scurt cat si pe termen lung. " dilema a ramas referitoare la puii de
caracatita, desi isi petrec foarte putin timp cu parintii si nu pare sa invete foarte mult, acestia au o
baza de cunostinte destul de bogata.
Caracatita este singura nevertebrata care a dovedit ca poate utiliza unelte. Cateva specii, cum ar fi
Caracatita )imic au un sistem de aparere in plus fata de restul caracatitelor, iau forma altor mamifere
marine mai periculoase precum lei de mare, serpi de mare, angile. 2u un e4celent simt tactil.
Cea mai buna aparare a unei caracatite este sa se ascunda, sa nu fie vazuta sau detectata. 6aca
prima aparare a dat gres mai are cativa !asi in maneca!. Ca metode alternative de aparare putem
distinge sacii de cerneala, camufla(ul sau autoamputarea. Ca si paien(enii sau soparlele si
caracatitele isi pot lasa pradatorului un tentacul sau mai multe.
Cele mai multe caracatite elimina un nor mare negricios de cerneala care le a(uta sa scape de
pradator. 2ceasta cerneala are ca agent principal melanina, aceeasi substanta care da culoare
parului sau pielii umane. Camufla(ul este a(utat de celule ale pielii care poate schimba culoarea
aparenta sau opacitatea. ?igmentii pielii contin culori precum galben, portocaliu, rosu, maro, negru,
etc. 7nele caracatite au doi sau patru pigmenti, altele au celule reflectorizante.
Camufla(ul poate fi folosit pentru comunicare cu alte caracatite sau avertizare.
*eproducere Caracatita
'n timpul reproducerii masculii folosesc un tentacul numit hectocotAlus pentru a insera lichidul
seminal in cavitatea din mantaua femelei. BectocotAlus este de obicei al treilea brat drept. )asculii
mor la cateva luni dupa imperechere. 8a unele specii, daca ete nevoie, femela poate tine in interior
lichidul seminal chiar si patru saptamani, pana cand ouale se dezvolta. 6upa ce au fost fertilizate,
femela depune apro4imativ 200.000 oua. 6upa depunere ouale sunt pazite in permanenta de
pradatori. ?eriodic lasa sa treaca cate un val de apa sa o4igeneze ouale. /emela nu vaneaza
aproape o luna si in cazuri e4treme isi mananca din tentacule. 6upa aceasta perioada, cand puii
incep sa iasa din oua ea pleaca si este vulnerabila atacurilor.
#tiat caC
#e poate strecura prin locuri foarte stramte D
1ste cea mai inteligenta nevertebrata D
#peciile mari ataca rechini D
http,--....crap.ro-pagina-::-<:0-caracatita.html
Caracatita 6enumire,
8atina, "ctopus Eulgaris
1ngleza, "ctopus
*omana, Caracatita
0reaca, Btapodi
@iologie,
Caracatitele sunt moluste marine evoluate, mobile si active, lipsite de cochilie e4terna (e4ista doar o
pereche de baghete cartilaginoase interne, situate dorsal), apartinand clasei Cephalopodelor.umele
dateaza din
1825 si e4prima perfect caracterul esential al acestor animale. 1l este compus din doua cuvinte grecesti,
;ephale, care nseamna cap!, si podos, picior!. Capul este unit direct cu corpul. 'ar gura,
prevazuta cu doua falci cornoase (asa-numitul cioc de papagal!) este ncon(urata de brate sau
tentacule. 2cestea au rezultat din transformarea piciorului de la molustele de tipul scoicilor sau
melcilor si sunt in numar de opt la caracatite, care formeaza ordinul "ctopoda.
*udele caracatitelor, sepiile si calmarii (ordinul 6ecapoda) au zece brate , dintre care doua sunt mai
lungi si prevazute cu ventuze doar la capatul latit (bratele apucatoare sau prehensile). 8a 6ecapode
e4ista si un rest de cochilie interna.
Clasa Cephalopoda este mpartita in doua subclase, foarte deosebite ca numar de specii si importan-
ta, autiloideele - reprezentate printr-un singur gen actual, autilus - al carui corp este adapostit intr-o
cochilie formata din camere succesive, doar ultima locuita, celelalte, pline cu gaz, asigurand
flotabilitatea animalului - si Coleoideele, care grupeaza toate celelalte cefalopode actuale, cam vreo
>00 de specii, numar redus, in comparatie cu formele disparute. #unt cunoscute peste 10.000 de
specii fosile, dar,fara indoiala, ele au fost mai numeroase.
#tramosii cefalopodelor au aparut acum 900 de milioane de ani , in perioada cambriana. si aveau o
solida cochilie e4terna.
/amilia caracatitelor ("ctopodide) are o larga raspandire si este divizata in trei subfamilii
(@athApolApodine, 1ledonine si "ctopodine), inegale ca numar de specii si diferite n privinta
detaliilor anatomice si a modului de viata.
0enul "ctopus, la care ne vom referi cu deosebire, apartine ultimei subfamilii. #pecia cea mai
cunosccuta , comuna n )area )editerana ,dar si in alte zone oceanice, este "ctopus vulgaris.
7n animal singuratic
6aca sepiile evolueaza in apropierea fundului marin ,iar calmarii traiesc in masa apei, caracatitele sunt
animale strict bentonice, parasind solul submarin doar rareori.
?ol fi ntalnite din apele litorale pana la adancimi 190 m, dar pe coastele 'rlandei fost pescuite
e4emplare si de la <00 m.au
Caracatita este un animal solitar, foarte atasat teritoriului sau, pe care vaneaza si pe care-l apara cu
ndar(ire de intrusi. ?rada sa preferata o formeaza crustaceele - crabi si languste, uneori scoici,
cateodata pesti si chiar alte cefalopode.
2re totdeauna un adapost, o cavitate in malul stancos , o gropita acoperita cu pietre sau interiorul unei
amfore din ncarcatura vreunei nave antice scufundate.'n (urul adapostului sunt, adesea, resturi din
carapacea cranbior sau fragmente din cochilii ramase de la mesele caracatitei , care isi consuma
victimele retrasa nauntru.
6e altfel ,si paraseste ascunzatoarea doar cand porneste in cautarea hranei sau cand ncearca sa
gaseasca un loc mai sigur si cat mai izolat, mai departe de adaposturile altor indivizi, pentru a evita
contactele. 2cestea se produc numai in perioada de perechere ,femela revenind apoi repede la viata
singuratica, pentru a depune si ngri(i ouale.
14peditiile de vanatoare au loc la ceasul inserarii sau n zori, deplasarile din cursul zilei fiind mult
mai scurte. ?entru prinderea prazilor sunt folosite cele opt brate, fiecare prevazut cu doua randuri de
ventuze puternice si unite la baza printr-o membrana.
2nimalul capturat este paralizat cu o muscatura care introduce in corp o otrava secretata de glandele
salivare, dupa care este sfasiat cu cele doua falci cornoase. Cochilia scoicilor este strapunsa in mai
multe locuri , cu a(utorul unei radule , care are rol de pila , aspirarea carnii fiind astfel usurata.6igestia
este lunga , durand apro4imativ 12 ore.
'n realizarea ei un rol esential il are glanda digestiva , care secreta enzime si asigura absorbtia
alimentelor ,de(a sfaramate si lichefiate , in cecum.
7n mod de deplasare unic
?entru a ntelege cum se realizeaza locomotia sunt necesare cateva cuvinte privind structura
corpului. 2cesta este acoperit n ntregime de o manta care, pe partea dorsala, este concrescuta
cu tegumentul, iar ventral este libera, delimitand un spatiu numit cavitate paleala.'n partea anterioara,
deci spre brate, cavitatea paleala comunica cu e4teriorul printr-o fanta, care lasa sa patrunda apa ce
asigura o4igenarea sangelui care circula prin cele doua branhii. Cand muschii circulari ai mantalei se
contracta, fanta se nchide, iar apa este e4pulzata cu putere, printr-un fel de de palnie al carei tub se
deschide la baza bratelor, propulsand caracatita in directie opusa Cu cat muschii se contracta mai
puternic, cu atat deplasarea este mai rapida. #chimbarea directiei se face prin orientarea tubului
palniei, care este foarte mobil sl functioneaza ca o carma. 6esfacerea bratelor ncetineste sau
opreste deplasarea. "riginalul sistem de locomotie este folosit de animal pentru a se arunca fulgerator
asupra prazii, dar si pentru a fugi din fata dusmanilor - murene sau alti pesti de mari dimensiuni.
?entru a-si asigura retragerea, caracatita foloseste un procedeu care si el este unic. 1libereaza un nor
de cerneala!, a carui forma este, in general, asemanatoare cu cea a corpului ei. 2paritia brusca a
norului de cerneala! deruteaza, pentru moment, urmaritorul, iar caracatita izbuteste astfel sa se
strecoare n fisura unei stanci, la adapost. 2ceasta cerneala! este de fapt, un pigment negru
(melanina) ,amestecat cu mucus , produs intr-o punga ce se deschide in intestin , in apropierea
anusului.Celulele glandulare din peretii pungii sunt cele care secreta melanina stocata si e4pulzata
,cand caracatita se simte in pericol , sub forma unui nor ce ramane compact timp de zece minute.
2rta camufla(ului
)odificarea totala si aproape instantanee a culorii se realizeaza dalorita e4istentei n derma a unor
celule pigmentare specializate, numite cromatofori. 2cestea sunt ncon(urate de fibre musculare,
asezate radial, a caror contractie dilata celula si astfel densitatea granulelor de pigment se
micsoreaza. Celula revine la starea ei initiala prin contractia sacului pigmenlar. Cromatoforii sunt
asezati pe mai multe straturi, patru sau cinci de obicei, iar pigmentii lor au culori diverse - galben,
portocaliu, rosu. castaniu sau negru, cantitatea acestora depinzand de varsta animalului. 8a
e4emplarele tinere domina cei galbeni si portocalii.
)ai e4ista si alte mecanisme care asigura schimbarea culorii, de pilda celule care refracta lumina
(iridiofori) sau care o disperseaza (leucofori), si apar ca pete albe.
'nteractiunea tuturor acestor elemente realizeaza varietatea desenelor din pielea cetalopodelor, dar
ele nu depind numai de factorii cromatici, ci si de postura animalelor. Corpul lor se poate acoperi cu
pete deschise sau ntunecate si cu asperitati ce imita structura stancilor , iar bratele se ridica si se
rasucesc intr-un anumit ritm.
14ista la caracatita desene pe care le-am putea numi permanente , fiindca pot sa dureze cateva zile si
au rolul de a face animalul cat mai putin vizibil.Cand insa vrea sa iasa in evidenta , pentru a-si
impresiona agresorii , culorile apar sau dispar in cateva secunde.
?ielea devine neteda , se albeste sau se inroseste.8a e4emplarele foarte tinere , numarul
cromatoforilor este redus , numai vreo >9, dar creste rapid , iar cand acestea ating varsta de un an ,
numarul lor este de circa 2 milioane.
7n misterios comportament de reproducere
8a toate cefalopodele ,se4ele sunt separate ,la unele dintre ele e4istand si un pronuntat dimorfism
se4ual ,cum este ,de pilda cel de la 2rgonauta argo , un straniu octopod din marile calde.8a aceasta
specie ,masculul este minuscul ,femela este de 20 de ori mai mare si ,in plus, poseda o cochilie
pergamentoasa ,rasucita in spirala.umita nacelle,aceasta este secretata de doua dintre cele opt
brate si serveste drept adapost pentru oua.8a multe cefalopode , intre ele si la "ctopus vulgaris,modul
in care se realizeaza fecundatia este destul de ciudat si deslusirea acestei probleme a dat multa
bataie de cap zoologilor.
" contributie remarcabila o datoram marelui naturalist roman 1mil *acovita.8ucrand la #tatiunea
marina de la @anAuls-sur-)er, intemeiata pe tarmul )editeranei,la poalele muntilor ?irinei ,in 1882,de
catre maestrul sau ,profesorul Benri de 8acaze-6uthiers ,tanarul *acovita a inceput sa publice ,din
18=<, oserie de lucrari sub titlul ote de biologie.#unt , de fapt, rezultatele unor observatii
rabdatoare si atente asupra comportamentului animalelor marine ,fundamentale pentru conturarea
unui domeniu de cercetare care ,peste o (umatate de secol ,va cunoaste o mare dezvoltare sub
denumirea de 1tologie.
?rima dintre otele lui 1mil *acovita , prezentata de Benri de 8acaze-6uthiers la 2cademia de
#tiinte din ?aris, a fost consacrata 'mperecherii la cateva Cephalopode, #epiola *ondeletii, *ossia
macrocosma si "ctopus vulgaris.*acovita a observat comportamentul cefalopodelor in acvariul ,da
mai ales in marele vivarium al #tatiunii si a interpretat correct toate fazele actului de imperechere
,punand astfel capat nenumaratelor pareri fanteziste sau gresite.
'n apele temperate , imperecherea caracatitelor are loc primavara , iar in apele tropicale nu este legata
de nici un anotimp.
)asculii a(ung mai repede la maturitate se4uala ,insa femelele accepta acuplarea chiar daca nu sunt
mature.#e4ele se recunosc olfactiv si tactil.8a masculul de "ctopus , al treilea brat dorsal este
modificat si transformat in organ se4ual ,numit hectocotil.Cu acest brat ,masculul scoate spermatozorii
din cavitatea sa paleala si ii introduce in cavitatea paleala a femelei ,depunandu-i in dreptul
oviductului.#permatoforii sunt mici tuburi ,care contin milioane de spermatozoizi.Cand tuburile se
sparg, spermatozoizii eliberati a(ung in glanda oviductului, unde sunt stocati ,iar in momentul pontei
fecundeaza ouale care ies din oviduct.
'mperecherea la caracatite se produce faar o adevarata apropiere intre parteneri ,contactul realizandu-
se prin intermediul hectocotilului , care se intinde si patrunde in cavitatea paleala a femelei.8a alte
cefalopode , la 2rgonauta argo , de e4emplu ,
hectocotilul , incarcat de spermatofori ,se desprinde de corpul masculului ,devine independent si
inoata spre femela.
)arele naturalist francez 0eorges Cuvier (1:>=-1852) , fondatorul 2ntomiei comparate, a considerat
aceste tentacule mosdificate drept animale independente si le-a descris sub numele de BectocotAlus.Cu
2000 de ani inaintea sa , filozoful grec 2ristotel stia ca acestea sunt tentacule de cefalopode , care au
rol in fecundatie.
#acrificiul femelei
2celasi 2ristotel veme de sapte ani a fost invatatorul lui 2le4andru cel )are , a urmarit cu atentie
modul de dezvoltare la multe animale , intre acestea fiind si aracatitele.#tudiul sau trebuie privit ca
primul tratat de 1mbriologie.Cercetarile moderne au adus ,de sigur ,numeroase precizari importante
,dar 2ristotel a sesizat toate momentele esentiale ale dezvoltarii la caracatita.
#tim astazi ca , atunci cand se apropie momentul pontei, femela curata plafonul adapostului de care
vor atarna apoi cordoanele de oua./iecare dintre acestea are cam 10 centimetri lungime si contine
intre 2000 si 5000 de oua minuscule (2,< mm).6epunerea oualelor se face pe parcursul 2-5 saptamani
, iar ponta va contine in final in final aproape 900.000 de oua , a caror dezvoltare a(unge la capat dupa
doua luni.Cercetari recente au stabilit ca durata minima a incubatiei este de 2< de zile , iar cea
ma4ima de 129 de zile , temperatura apei fiind factorul determinant.
'n perioada incubatiei , femela nu paraseste ouale, ramane in prea(ma lor , le apara de pradatori , le
curata si vanura apa , pentru a le asigura o mai buna o4igenare .u se hraneste si , curand dupa
aparitia puilor , moare.Eiata sa este de numai 12-1< luni mult mai scurta in comparatie cu cea a
masculilor ,care pot trai ca trei ani.
8a iesirea din ou , puii masoara doar 5 mm si trebuie sa se descurce singuri.Ereme de 2-5 luni duc o
e4istenta nectonica , miscandu-se in masa apei si hranindu-se cu larve de crevete .Coboara apoi pe
fund si trec la un regim de viata si un comportament asemanatoare cu cele ale adultilor.
#tadiul nectonic este plin de pericole (multi pui pier) , dar el asigura raspandirea speciei.6aca e4ista
hrana suficienta , cresterea este rapida, cam cu 8 grame pe zi , adultii cantarind 5 ;g.8a "ctopus
vulgaris , greutatea ma4ima cunoscuta este de 10 ;g, lungimea bratelor atingand 1,50 m.
1mil *acovita a urmarit comportamentul de "ctopus , la care lungimea bratelor era de 50 cm.2cesta a
fost unul dintre cele mai mari e4emplare capturate la @anAuls-sur-)er.
#unt si specii care depasesc in dimensini caracatita din )editerana."ctopus dofleini , de pe coastele
nordice ale ?acificului , are brate lungi de 5 metri si poate cantari cam 50 de ;g.1ste cea mai mare
specie cunoscuta pana astazi.2 fost filmata de catre echipa comandantului FacGues-Hves Cousteau ,
in apele din prea(ma orasului #eattle, si apare, ca vedeta, intr-unul din primele episoade ale serialului
de televiziune "diseea echipa(ului Cousteau.
7n sistem nervos comple4
#istemul nervos si organele de simt ale caracatitei sunt concentrate in regiunea capului, prote(ate de o
capsula cartilaginoasa.?rin comple4itatea lor , amintesc de creierul si organele de simt ale
vertebratelor.
0anglionii situati in cap formeaza o masa compacta de la care pornesc nervi spre diferite
oragane.2cest sistem nervos central ar fi format,dupa opinia unor savanti englezi , din peste 1>8 de
milioane de neuroni.
'n 1=5>, cercetatorul englez F.I. Houng a constatat , cu surprindere , ca fibra nervoasa a
cefalopodelor este uriasa, avand un diametru de 90-100 de ori mai mare decat cea umana.2cest a4on
gigant a permis cercetari e4trem de interesante , care au dus la nasterea unei noi discipline
neurofiziologia celulara.
"chii ,situati pe partile laterale ale corpului, au , de asemenea , o structura anatomica unica printre
nevertebrate , apropiata de organul vizual al vertebratelor.1i sunt formati din cornee , iris , cristalin,
retina, iar la e4terior sunt aprati de doua ploape.Chiar daca nu distinge culorile , ochiul caracatitei se
acomodeaza cu usurinta la schimbarile de luminozitate si de distanta.?upila are o ciudata forma
restangulara.
6esi e4ista un nerv acustic, se pare ca sunetele nu sunt percepute de catre caracatite.
'nteleptele adancurilor
14perientele , facute atat in mediul natural , cat si in acvariile laboratoarelor , au pus in evidenta
comportamete care lasa impresia unor actiuni capabile sa invete rapid si sa memoreze e4perientele
avute.
0eoffreA #anders , profesor la 7niversitatea din 8ondra , a imaginat cateva e4periente care au dus la
rezultate concludente.2 invatat rapid o caracatita sa distinga culoarea alba de cea neagra.1l a
introdus in acvariu un disc negru , pe care caracatita l-a atins cu un brat si a primit drept recompensa
un peste.2poi un disc alb , care , odata atins , a declansat o descarcare electrica ce a silit animalul sa
se retraga in adapostul sau.8a o noua aparitie a discului negru, atacul a fost fulgerator si caracatita si-
a primit recompensa , dar cand a fost scufundat discul alb ea a ezitat si apoi s-a restras.
14perientele au fost multiple si au demonstrat ca o caraactita este capabila sa distinga forma si
marimea obiectelor , sa parcurga fara greseala un labirint, pentru a a(unge la prada , sa memoreze
anumite intamplari si sa le evite pe cele neplacute.Concluzia , cefalopodele dispun de posibilitati
e4traordinare pentru a e4plora si cunoaste mediul in care traiesc si pentru a-si adapta
comportamentul.#cufundatorii echipei Cousteau au realizat un e4periment spectaculos in adancul
marii , cu o caracatita careia i-a fost prezentata o langusta intr-un balon de sticla inchis cu un
dop.6upa cateva inceracri neizbutite ,cefalopodul a inteles ca pentru a a(unge la prada , trebuie sa
scoata dopul si a facut acest lucru cu usurinta , folosindu-si tentaculele .
Capabile de atatea performante , caracatitele ar trebui sa fie stapanii absoluti ai fundurilor marine, dar
in realitate lucrurile nu stau chiar asa.6upa parerea oamenilor de stiinta , e4ita doua motive ma(ore
care le limiteaza posibilitatile.'ntai ,pigmentul din sange , care transporta o4igenul la tesuturi , nu este
hemoglobina , care are in compozitie fier, cala vertebrate , ci hemocAanina , pe baza de cupru.
?rezenta acesteia diminueaza serios capacitatea sangelui de a absorbi o4igen , capacitatea care la
caracatite este de numai 5-9,9 la suta , fata de 10-20 la suta , cat este la pesti , al caror pigment
transportor de o4igen este hemoglobina.
6in cauza o4igenarii deficitare a tesuturilor , caracatitele nu sunt capabile de eforturi indelungate ,
obosind repede.Cel de-al doilea motiv este durata foarte limitata a vietii , care nuingaduie acumularea
e4perientei ce ar transforma caracatitele, dupa cum se e4prima Couteau , intr-un fel de intelepte ale
adancurilor , redutabile si viclene.
Caracatita si omul
'n multe locuri din lume , caracatita este prinsa de pescari , in diverse moduri , si vanduta ca
aliment.3raditia s-a perpetuat fara intrerupere din 0recia arhaica si 1giptul faraonic pana in zilele
noastre.0recii, turcii, italienii sunt mari consumatori de cefalopode.8a fel si populatii de pe tarmurile
nord-africane.
'n afara de procedeul traditional de prindere , ce foloseste o oala de pamant, in care caracatita,
totdeauna dornica de un adapost , intra si este trasa apoi la suprafata , sunt si alte metode , bazate pe
momeli si carlige.2nimal curios ,caracatita se arunca asupra a tot ce misca.?e coastele 2fricii ,
pescarii scufunda ramuri de palmier , acoperite de alge , de care caracatitele se agata.'n sudul /rantei
, in ?rovence , se foloseste procedeul numit al femelei." femela capturata este legata cu o sfoara
si coborata in mare , ca momeala , pentru masculii care se agata ea.
Caracatitele sunt capturate , de asemenea , in ?olinezia si in 14tremul "rient , in Eietnam , 'ndonezia ,
/ilipine , Faponia. )ai ales locuitorii arhipelagului nipon sunt mari amatori de caracatite , fata cerintelor
pietei , (aponezii au pus la punct metode de crestere in custi scufundate la 2 metri adancime , fiecare
adapostind doar o caracatita.
'n general , pescarii considera caracatitele drept rivale care le fura pestii din plase si , mai ales ,
langustele din capcane./urtisagurile acestea sunt reale , dar , tinand seama de metabolismul
deficitar , care le limiteaza activitatile si de scurtimea vietii , caracatitele au un impact minor asupra
pescuitului.
?escuitul,
'n cautarea hranei caracatita poate apuca momeala din carligul pescarului si poate ramane agatata cu
bratele sau chiar ciocul in carlig. 6e asemenea nalucile sunt frecvent atacate de caracatite. #coaterea
unei caracatite din carlig nu este tocmai un lucru usor, muscatura ei fiind foarte puternica iar ciocul
foarte ascutit poate cauza rani grave.
http,--stiati-ca.com-caracatita-stiati-ca-
Caracatita. Stiati ca?
caracatitele au trei inimiD
majoritatea caracatitelor n traie!c mai mlt de n an? "oartea lor
e!te programata genetic !i !e petrece# de o$icei# la !crt timp dpa
incheierea proce!li de reprodcere.
caracatitele sunt foarte inteligente, fiind considerate, din acest punct de
vedere, superioare celorlalte nevertebrateD
caracatitele !ecreta n %nor de cerneala& ca ma!ra de aparare? %Cerneala& e!te de 'apt
melanina# aceea!i !$!tanta care da cloarea natrala a parli !i pielii noa!tre.
la fel cum soparla isi poate lepada coada ca parte a tacticii defensive si caracatitele isi pot abandona
tentaculele, din acelasi motivD
de!i !nt pre(entate ca n mon!tr in'rico!ator in 'ilme# po)e!tiri pe!care!ti antice# carti etc#
caracatitele n ataca decat ca ma!ra de'en!i)a# atnci cand !nt atacate?
digestia unei mese dureaza apro4imativ 12 ore la ma(oritatea caracatitelorD
'ecndatia olelor drea(a de la minimm *4 de (ile pana la ma+imm ,*- de (ile?
3emperatura apei e!te 'actorl determinant al ace!ti proce! iar caracatita ramane aproape de
ci$ pe intreaga drata a 'ecndarii !i n !e hrane!te.
"ctopus dofleini, de pe coastele nordice ale ?acificului este cea mai mare specie de caracatita
cunoscuta pana astazi. @ratele ei au o lungime de pana la 5 metri si poate cantari apro4imativ 50 de
;g.
n e+periment de!'a!rat la .ni)er!itatea din 8ondra a demon!trat ca o caracatita poate
deo!e$i clorile de $a(a# al$ !i negr# are memorie !i !e poate adapta !itatiilor repetitive?
/!t'el# in momentl in care a atin! n di!c negr introd! in ac)aril ei# caracatita a primit n
pe!te ca recompen!a in timp ce# dpa ce a atin! n di!c al$# n !oc electric a 'act0o !a !e
retraga rapid in adapo!t. 1a reintrodcerea di!cli negr# caracatita l0a atin! din no#
primind iara!i n pe!te drept recompen!a dar a e)itat !a atinga di!cl al$.
http,--....robbAbubble.ro-articles-curiozitati-despre-animale-caracatitel.php
Crio(itati de!pre animale 0 caracatitele
Stiati de!pre caracatite ca...
... sunt animale marine, nevertebrateD 1le nu au coloana vertebrala si niciun alt fel de oase.
... sunt inrudite cu molustele (anumite specii de melci si scoici)D
... bratele lor (8 la numar) numite tentacule sunt prevazute cu doua randuri de ventuze pentru a putea
pipai sau apuca hranaD
... traiesc in adancurile marilor, in special in zonele tropicaleD
... se adapostesc in JJculcusuriJJ sapate de apa in stanci, bolovani sau nisipD
... e4ista peste 190 de specii de caracatiteD
... ma(oritatea au culoarea maro inchisD 7nele caracatite isi pot schimba culoarea pentru a se
ascundeD
... caracatitele sunt unele dintre cele mai inteligente nevertebrate ele fiind dotate cu un fel de creierD
... cele mai mici caracatite au numai cativa centimetri si traiesc in apele din #ri 8an;aD
... caracatite mari de pana la 10 metri traiesc numai in "ceanul ?acificD
... ma(oritatea caracatitelor au pana la cateva ;ilograme, cele uriase putand cantari pana la 200 de
;gD
... ele respira cu a(utorul branhiilor, luand o4igenul direct din apaD
... caracatitele sunt animale carnivoreD 1le se hranesc cu moluste mici (crustacee, crabi, melci)D
... stiati ca le place singuratateaD
... caracatitele depun pana la cateva sute de mii de oua din care ies puii de numai 5 milimetriD
... de cand depune ouale pana cand puii cresc suficient de mult (perioada ce poate dura pana la >0
de zile), caracatita JJmamaJJ nu mananca aproape nimicD
http,--....referat.ro-referate-CaracatitaK0f210.html
Scrta incr!ine in !i!tematica (oologica
Caracatitele sunt moluste marine evoluate, mobile si active, lipsite de cochilie e4terna (e4ista
doar o pereche de baghete cartilaginoase interne, situate dorsal), apartinand clasei
Cephalopodelor.umele dateaza din 1825 si e4prima perfect caracterul esential al acestor animale.
1l este compus din doua cuvinte grecesti, ;ephale, care inseamna Lcap!, si podos, Lpicior!. Capul
este unit direct cu corpul. 'ar gura, prevazuta cu doua falci cornoase (asa-numitul L cioc de papagal!)
este incon(urata de brate sau tentacule. 2cestea au rezultat din transformarea piciorului de la
molustele de tipul scoicilor sau melcilor si sunt in numar de opt la caracatite, care formeaza ordinul
"ctopoda.*udele caracatitelor, sepiile si calmarii (ordinul 6ecapoda) au zece brate , dintre care doua
sunt mai lungi si prevazute cu ventuze doar la capatul latit (bratele apucatoare sau prehensile). 8a
6ecapode e4ista si un rest de cochilie interna.Clasa Cephalopoda este impartita in doua subclase,
foarte deosebite ca numar de specii si importan-ta, autiloideele - reprezentate printr-un singur gen
actual, autilus - al carui corp este adapostit intr-o cochilie formata din camere succesive, doar
ultima locuita, celelalte, pline cu gaz, asigurand flotabilitatea animalului - si Coleoideele, care
grupeaza toate celelalte cefalopode actuale, cam vreo >00 de specii, numar redus, in comparatie cu
formele disparute.
#unt cunoscute peste 10.000 de specii fosile, dar,fara indoiala, ele au fost mai numeroase.
#tramosii cefalopodelor au aparut acum 900 de milioane de ani , in perioada cambriana. si
aveau o solida cochilie e4terna.
/amilia caracatitelor ("ctopodide) are o larga raspandire si este divizata in trei subfamilii
(@athApolApodine, 1ledonine si "ctopodine), inegale ca numar de specii si diferite in privinta detaliilor
anatomice si a modului de viata.
0enul "ctopus, la care ne vom referi cu deosebire, apartine ultimei subfamilii. #pecia cea mai
cunosccuta , comuna in )area )editerana ,dar si in alte zone oceanice, este "ctopus vulgaris.
.n animal !ingratic
6aca sepiile evolueaza in apropierea fundului marin ,iar calmarii traiesc in masa apei,
caracatitele sunt animale strict bentonice, parasind solul submarin doar rareori.
?ol fi intalnite din apele litorale pana la adancimi 190 m, dar pe coastele 'rlandei fost pescuite
e4emplare si de la <00 m.au
Caracatita este un animal solitar, foarte atasat teritoriului sau, pe care vaneaza si pe care-l
apara cu indar(ire de intrusi. ?rada sa preferata o formeaza crustaceele - crabi si languste, uneori
scoici, cateodata pesti si chiar alte cefalopode.
2re totdeauna un adapost, o cavitate in malul stancos , o gropita acoperita cu pietre sau
interiorul unei amfore din incarcatura vreunei nave antice scufundate.'n (urul adapostului sunt,
adesea, resturi din carapacea cranbior sau fragmente din cochilii ramase de la mesele caracatitei ,
care isi consuma victimele retrasa inauntru.
6e altfel ,isi paraseste ascunzatoarea doar cand porneste in cautarea hranei sau cand incearca sa
gaseasca un loc mai sigur si cat mai izolat, mai departe de adaposturile altor indivizi, pentru a evita
contactele. 2cestea se produc numai in perioada de perechere ,femela revenind apoi repede la viata
singuratica, pentru a depune si ingri(i ouale.
14peditiile de vanatoare au loc la ceasul inserarii sau in zori, deplasarile din cursul zilei fiind
mult mai scurte. ?entru prinderea prazilor sunt folosite cele opt brate, fiecare prevazut cu doua
randuri de ventuze puternice si unite la baza printr-o membrana.
2nimalul capturat este paralizat cu o muscatura care introduce in corp o otrava secretata de glandele
salivare, dupa care este sfasiat cu cele doua falci cornoase. Cochilia scoicilor este strapunsa in mai
multe locuri , cu a(utorul unei radule , care are rol de pila , aspirarea carnii fiind astfel usurata.6igestia
este lunga , durand apro4imativ 12 ore.
'n realizarea ei un rol esential il are glanda digestiva , care secreta enzime si asigura absorbtia
alimentelor ,de(a sfaramate si lichefiate , in cecum.
.n mod de depla!are nic
?entru a intelege cum se realizeaza locomotia sunt necesare cateva cuvinte privind structura
corpului. 2cesta este acoperit in intregime de o manta care, pe partea dorsala, este concrescuta cu
tegumentul, iar ventral este libera, delimitand un spatiu numit cavitate paleala.'n partea anterioara,
deci spre brate, cavitatea paleala comunica cu e4teriorul printr-o fanta, care lasa sa patrunda apa ce
asigura o4igenarea sangelui care circula prin cele doua branhii. Cand muschii circulari ai mantalei se
contracta, fanta se inchide, iar apa este e4pulzata cu putere, printr-un fel de de palnie al carei tub se
deschide la baza bratelor, propulsand caracatita in directie opusa Cu cat muschii se contracta mai
puternic, cu atat deplasarea este mai rapida. #chimbarea directiei se face prin orientarea tubului
palniei, care este foarte mobil sl functioneaza ca o carma. 6esfacerea bratelor incetineste sau
opreste deplasarea. "riginalul sistem de locomotie este folosit de animal pentru a se arunca
fulgerator asupra prazii, dar si pentru a fugi din fata dusmanilor - murene sau alti pesti de mari
dimensiuni.
?entru a-si asigura retragerea, caracatita foloseste un procedeu care si el este unic. 1libereaza
un nor de Lcerneala!, a carui forma este, in general, asemanatoare cu cea a corpului ei. 2paritia
brusca a norului de Lcerneala! deruteaza, pentru moment, urmaritorul, iar caracatita izbuteste astfel
sa se strecoare in fisura unei stanci, la adapost. 2ceasta Lcerneala! este de fapt, un pigment negru
(melanina) ,amestecat cu mucus , produs intr-o punga ce se deschide in intestin , in apropierea
anusului.Celulele glandulare din peretii pungii sunt cele care secreta melanina stocata si e4pulzata
,cand caracatita se simte in pericol , sub forma unui nor ce ramane compact timp de zece minute.
/rta cam'lajli
)odificarea totala si aproape instantanee a culorii se realizeaza dalorita e4istentei in derma a
unor celule pigmentare specializate, numite cromatofori. 2cestea sunt incon(urate de fibre musculare,
asezate radial, a caror contractie dilata celula si astfel densitatea granulelor de pigment se
micsoreaza. Celula revine la starea ei initiala prin contractia sacului pigmenlar. Cromatoforii sunt
asezati pe mai multe straturi, patru sau cinci de obicei, iar pigmentii lor au culori diverse - galben,
portocaliu, rosu. castaniu sau negru, cantitatea acestora depinzand de varsta animalului. 8a
e4emplarele tinere domina cei galbeni si portocalii.
)ai e4ista si alte mecanisme care asigura schimbarea culorii, de pilda celule care refracta
lumina (iridiofori) sau care o disperseaza (leucofori), si apar ca pete albe.
'nteractiunea tuturor acestor elemente realizeaza varietatea desenelor din pielea cetalopodelor, dar
ele nu depind numai de factorii cromatici, ci si de postura animalelor. Corpul lor se poate acoperi cu
pete deschise sau intunecate si cu asperitati ce imita structura stancilor , iar bratele se ridica si se
rasucesc intr-un anumit ritm.
14ista la caracatita desene pe care le-am putea numi permanente , fiindca pot sa dureze cateva zile
si au rolul de a face animalul cat mai putin vizibil.Cand insa vrea sa iasa in evidenta , pentru a-si
impresiona agresorii , culorile apar sau dispar in cateva secunde.
?ielea devine neteda , se albeste sau se inroseste.8a e4emplarele foarte tinere , numarul
cromatoforilor este redus , numai vreo >9, dar creste rapid , iar cand acestea ating varsta de un an ,
numarul lor este de circa 2 milioane.
.n mi!terio! comportament de reprodcere
8a toate cefalopodele ,se4ele sunt separate ,la unele dintre ele e4istand si un pronuntat
dimorfism se4ual ,cum este ,de pilda cel de la 2rgonauta argo , un straniu octopod din marile
calde.8a aceasta specie ,msculul este minuscul ,femela este de 20 de ori mai mare si ,in plus,
poseda o cochilie pergamentoasa ,rasucita in spirala.umita nacelle,aceasta este secretata de doua
dintre cele opt brate si serveste drept adapost pentru oua.8a multe cefalopode , intre ele si la
"ctopus vulgaris,modul in care se realizeaza fecundatia este destul de ciudat si deslusirea acestei
probleme a dat multa bataie de cap zoologilor.
" contributie remarcabila o datoram marelui naturalist roman 1mil *acovita.8ucrand la
#tatiunea marina de la @anAuls-sur-)er, intemeiata pe tarmul )editeranei,la poalele muntilor
?irinei ,in 1882,de catre maestrul sau ,profesorul Benri de 8acaze-6uthiers ,tanarul *acovita a
inceput sa publice ,din 18=<, oserie de lucrari sub titlul Mote de biologieN.#unt , de fapt, rezultatele
unor observatii rabdatoare si atente asupra comportamentului animalelor marine ,fundamentale
pentru conturarea unui domeniu de cercetare care ,peste o (umatate de secol ,va cunoaste o mare
dezvoltare sub denumirea de 1tologie.
?rima dintre MoteleN lui 1mil *acovita , prezentata de Benri de 8acaze-6uthiers la 2cademia
de #tiinte din ?aris, a fost consacrata M'mperecherii la cateva Cephalopode, #epiola *ondeletii,
*ossia macrocosma si "ctopus vulgarisN.*acovita a observat comportamentul cefalopodelor in
acvariul ,da mai ales in marele vivarium al #tatiunii si a interpretat correct toate fazele actului de
imperechere ,punand astfel capat nenumaratelor pareri fanteziste sau gresite.
'n apele temperate , imperecherea caracatitelor are loc primavara , iar in apele tropicale nu este
legata de nici un anotimp.
)asculii a(ung mai repede la maturitate se4uala ,insa femelele accepta acuplarea chiar daca nu
sunt mature.#e4ele se recunosc olfactiv si tactil.8a masculul de "ctopus , al treilea brat dorsal este
modificat si transformat in organ se4ual ,numit hectocotil.Cu acest brat ,masculul scoate
spermatozorii din cavitatea sa paleala si ii introduce in cavitatea paleala a femelei ,depunandu-i in
dreptul oviductului.#permatoforii sunt mici tuburi ,care contin milioane de spermatozoizi.Cand tuburile
se sparg, spermatozoizii eliberati a(ung in glanda oviductului, unde sunt stocati ,iar in momentul
pontei fecundeaza ouale care ies din oviduct.
'mperecherea la caracatite se produce faar o adevarata apropiere intre parteneri contactul
realizandu-se prin intermediul hectocotilului , care se intinde si patrunde in cavitatea paleala a
femelei.8a alte cefalopode , la 2rgonauta argo , de e4emplu ,
hectocotilul , incarcat de spermatofori ,se desprinde de corpul masculului ,devine independent si
inoata spre femela.)arele naturalist francez 0eorges Cuvier (1:>=-1852) , fondatorul 2ntomiei
comparate, a considerat aceste tentacule mosdificate drept animale independente si le-a descris sub
numele de BectocotAlus.Cu 2000 de ani inaintea sa , filozoful grec 2ristotel stia ca acestea sunt
tentacule de cefalopode , care au rol in fecundatie.
Sacri'icil 'emelei
2celasi 2ristotel veme de sapte ani a fost invatatorul lui 2le4andru cel )are , a urmarit cu
atentie modul de dezvoltare la multe animale , intre acestea fiind si caracatitele.#tudiul sau trebuie
privit ca primul tratat de 1mbriologie.Cercetarile moderne au adus ,de sigur ,numeroase precizari
importante ,dar 2ristotel a sesizat toate momentele esentiale ale dezvoltarii la caracatita.
#tim astazi ca , atunci cand se apropie momentul pontei, femela curata plafonul adapostului de
care vor atarna apoi cordoanele de oua./iecare dintre acestea are cam 10 centimetri lungime si
contine intre 2000 si 5000 de oua minuscule (2,< mm).6epunerea oualelor se face pe parcursul 2-5
saptamani , iar ponta va contine in final in final aproape 900.000 de oua , a caror dezvoltare a(unge la
capat dupa doua luni.
Cercetari recente au stabilit ca durata minima a incubatiei este de 2< de zile , iar cea ma4ima
de 129 de zile , temperatura apei fiind factorul determinant.
'n perioada incubatiei , femela nu paraseste ouale, ramane in prea(ma lor , le apara de
pradatori , le curata si vanura apa , pentru a le asigura o mai buna o4igenare .u se hraneste si ,
curand dupa aparitia puilor , moare.Eiata sa este de numai 12-1< luni mult mai scurta in comparatie
cu cea a masculilor ,care pot trai ca trei ani.8a iesirea din ou , puii masoara doar 5 mm si trebuie sa
se descurce singuri.Ereme de 2-5 luni duc o e4istenta nectonica , miscandu-se in masa apei si
hranindu-se cu larve de crevete.Coboara apoi pe fund si trec la un regim de viata si un
comportament asemanatoare cu cele ale adultilor.
#tadiul nectonic este plin de pericole (multi pui pier) , dar el asigura raspandirea speciei.6aca
e4ista hrana suficienta , cresterea este rapida, cam cu 8 grame pe zi , adultii cantarind 5 ;g.8a
"ctopus vulgaris , greutatea ma4ima cunoscuta este de 10 ;g, lungimea bratelor atingand 1,50 m.
1mil *acovita a urmarit comportamentul de "ctopus , la care lungimea bratelor era de 50
cm.2cesta a fost unul dintre cele mai mari e4emplare capturate la @anAuls-sur-)er.
#unt si specii care depasesc in dimensini caracatita din )editerana."ctopus dofleini de pe
coastele nordice ale ?acificului , are brate lungi de 5 metri si poate cantari cam 50 de ;g.1ste cea
mai mare specie cunoscuta pana astazi.2 fost filmata de catre echipa comandantului FacGues-Hves
Cousteau , in apele din prea(ma orasului #eattle, si apare, ca vedeta, intr-unul din primele episoade
ale serialului de televiziune L"diseea echipa(ului CousteauN.
.n !i!tem ner)o! comple+
#istemul nervos si organele de simt ale caracatitei sunt concentrate in regiunea capului,
prote(ate de o capsula cartilaginoasa.?rin comple4itatea lor , amintesc de creierul si organele de simt
ale vertebratelor.
0anglionii situati in cap formeaza o masa compacta de la care pornesc nervi spre diferite
oragane.2cest sistem nervos central ar fi format,dupa opinia unor savanti englezi din peste 1>8 de
milioane de neuroni.
'n 1=5>, cercetatorul englez F.I. Houng a constatat , cu surprindere , ca fibra nervoasa a
cefalopodelor este uriasa, avand un diametru de 90-100 de ori mai mare decat cea umana.2cest
a4on gigant a permis cercetari e4trem de interesante , care au dus la nasterea unei noi discipline O
neurofiziologia celulara.
"chii ,situati pe partile laterale ale corpului, au , de asemenea , o structura anatomica unica
printre nevertebrate , apropiata de organul vizual al vertebratelor.1i sunt formati din cornee , iris ,
cristalin, retina, iar la e4terior sunt aprati de doua ploape.Chiar daca nu distinge culorile , ochiul
caracatitei se acomodeaza cu usurinta la schimbarile de luminozitate si de distanta.?upila are o
ciudata forma restangulara.
6esi e4ista un nerv acustic, se pare ca sunetele nu sunt percepute de catre caracatite.
'nteleptele adancurilor
14perientele , facute atat in mediul natural , cat si in acvariile laboratoarelor , au pus in evidenta
comportamete care lasa impresia unor actiuni capabile sa invete rapid si sa memoreze e4perientele
avute.
0eoffreA #anders , profesor la 7niversitatea din 8ondra , a imaginat cateva e4periente care au
dus la rezultate concludente.2 invatat rapid o caracatita sa distinga culoarea alba de cea neagra.1l a
introdus in acvariu un disc negru , pe care caracatita l-a atins cu un brat si a primit drept recompensa
un peste.2poi un disc alb , care , odata atins a declansat o descarcare electrica ce a silit animalul sa
se retraga in adapostul sau.8a o noua aparitie a discului negru, atacul a fost fulgerator si caracatita
si-a primit recompensa dar cand a fost scufundat discul alb ea a ezitat si apoi s-a restras.
14perientele au fost multiple si au demonstrat ca o caraactita este capabila sa distinga forma si
marimea obiectelor , sa parcurga fara greseala un labirint, pentru a a(unge la prada , sa memoreze
anumite intamplari si sa le evite pe cele neplacute.Concluzia , cefalopodele dispun de posibilitati
e4traordinare pentru a e4plora si cunoaste mediul in care traiesc si pentru a-si adapta
comportamentul.
#cufundatorii echipei Cousteau au realizat un e4periment spectaculos in adancul marii , cu o
caracatita careia i-a fost prezentata o langusta intr-un balon de sticla inchis cu un dop.6upa cateva
inceracri neizbutite ,cefalopodul a inteles ca pentru a a(unge la prada trebuie sa scoata dopul si a
facut acest lucru cu usurinta , folosindu-si tentaculele .
Capabile de atatea performante , caracatitele ar trebui sa fie stapanii absoluti ai fundurilor marine,
dar in realitate lucrurile nu stau chiar asa.6upa parerea oamenilor de stiinta , e4ita doua motive
ma(ore care le limiteaza posibilitatile.'ntai ,pigmentul din sange , care transporta o4igenul la tesuturi ,
nu este hemoglobina , care are in compozitie fier, ca la vertebrate , ci hemocAanina , pe baza de
cupru.?rezenta acesteia diminueaza serios capacitatea sangelui de a absorbi o4igen , capacitatea
care la caracatite este de numai 5-9,9 la suta , fata de 10-20 la suta , cat este la pesti , al caror
pigment transportor de o4igen este hemoglobina.6in cauza o4igenarii deficitare a tesuturilor ,
caracatitele nu sunt capabile de eforturi indelungate , obosind repede.Cel de-al doilea motiv este
durata foarte limitata a vietii , care nuingaduie acumularea e4perientei ce ar transforma caracatitele,
dupa cum se e4rpima Couteau , Lintr-un fel de intelepte ale adncurilor , redutabile si vicleneN.
Caracatita !i oml
'n multe locuri din lume , caracatita este prinsa de pescari , in diverse moduri , si vanduta ca
aliment.3raditia s-a perpetuat fara intrerupere din 0recia arhaica si 1giptul faraonic pana in zilele
noastre.0recii, turcii, italienii sunt mari consumatori de cefalopode.8a fel si populatii de pe tarmurile
nord-africane.
'n afara de procedeul traditional de prindere , ce foloseste o oala de pamant, in care caracatita,
totdeauna dornica de un adapost , intra si este trasa apoi la suprafata , sunt si alte metode , bazate
pe momeli si carlige.2nimal curios ,caracatita se arunca asupra a tot ce misca.?e coastele 2fricii ,
pescarii scufunda ramuri de palmier , acoperite de alge , de care caracatitele se agata.'n sudul
/rantei , in ?rovence , se foloseste procedeul numit Lal femeleiN." femela capturata este legata cu o
sfoara si coborata in mare , ca momeala , pentru masculii care se agata ea.
Caracatitele sunt capturate , de asemenea , in ?olinezia si in 14tremul "rient , in Eietnam ,
'ndonezia , /ilipine , Faponia. )ai ales locuitorii arhipelagului nipon sunt mari amatori de caracatite ,
fata cerintelor pietei , (aponezii au pus la punct metode de crestere in custi scufundate la 2 metri
adancime , fiecare adapostind doar o caracatita.
'n general , pescarii considera caracatitele drept rivale care le fura pestii din plase si mai ales ,
langustele din capcane./urtisagurile acestea sunt reale , dar , tinand seama de metabolismul
deficitar , care le limiteaza activitatile si de scurtimea vietii , caracatitele au un impact minor asupra
pescuitului.
http,--casa.acasa.ro-animale-de-companie-288-cum-sa-ingri(esti-o-caracatita-1>9<0:.html
Cm !a ingrije!ti o caracatita
Caracatita e!te n animal de!tl de gre de intretint in capti)itate. /cea!ta are ne)oie de
conditii !peciale# incepand de la apa din ac)ari# pana la alimentatie. 2aca tot!i iti dore!ti
acea!ta )ietate la tine in ca!a !i con!ideri ca ii poti o'eri tot ce are ne)oie# iata cate)a
in'ormatii e!entiale de!pre ingrijirea optima a ace!teia.

/c)aril pentr caracatita
'nainte de orice trebuie sa stii ca pentru a avea o caracatita mica ai nevoie de un acvariu de cel putin
200 de litri. 6oar in acest fel caracatita se va putea simti in elementul sau. #pre deosebire de alte
vietati din ocean, caracatitele au nevoie de mai mult o4igen, asa ca asigura-te ca instelzi un sistem
de o4igenare puternic si performant, pentru un acvariu de dimensiuni mari.
6e asemenea, este nevoie sa instalezi in acvariu caverne si locuri sub care caracatita sa se poata
ascunde atunci cand doreste.
Caracatitele sunt puternice si e4perte in evadari. 2sadar ai nevoie de de un capac foarte greu si
stabil pentru acvariu. *oca naturala este un material foarte bun in acest sens.
?entru ca cefalopoda sa se simta bine este recomandat sa schimbi apa deseori, mai ales daca
aceasta este sperioasa si elimina adesea cerneala.
6aca te gandesti sa populezi acvariul si cu alte vietati trebuie sa stii ca lista de posibilitati este destul
de redusa.
#anse moderate de supravietuire au doar pestii foarte rapizi (daca au unde sa se ascunda), steaua
de mare sau castravetele de mare. 2lte specii de pesti sau chiar o a doua caracatita mai mica vor
deveni hrana proaspata pentru caracatita.
3rana caracatitei
Caracatita consuma crabi, creveti vii, melci, pesti mai mici (lenti), scoici, moluste si stridii. 'deal este
sa fie vii, insa poti sa-i dai si creveti sau moluste congelate, cu conditia sa le manance imediat.
?entru o alimentatie sanatoasa este recomandat sa mai ai la dispozitie un acvariu special cu melci,
creveti sau crabi, pe care sa ii oferi caracatitei sub forma de hrana proaspata.
3oata hrana moarta neconsumata in 9 minute trebuie eliminata din acvariu pentru a evita putrezirea
acesteia.