Sunteți pe pagina 1din 17

Sterilizarea in stomatologie

Metode de sterilizare a
instrumentelor stomatologice
Sterilizarea instrumentelor
Sterilizarea instrumentului stomatologic presupune un
complex de procedee prin care se distruge in totalitate
flora microbiana (forma vegetativa si sporulata a
bacteriilor, virusurilor, fungi) de pe materialele supuse
procesului.
Dezinfectia cu agenti chimici se realizeaza prin
imersionarea totala intr-o solutie speciala. Obiectele
sau unele parti ale acestora pot fi sterilizate prin
metoda stergerii repetate cu alcool etilic de 70% sau cu
solutie de 3% de cloramina. Obiectele cu constructie
complicata sunt dezinfectate in stare demontata .
Canalele si cavitatile instrumentelor sunt umplute cu
solutie dezinfectanta.
Presterilizarea
Este efectuata pentru indepartarea impuritatilor proteice, lipoide si
mecanice , precum si a resturilor de preparate medicamentoase.
Presterilizarea presupune imersia instrumentelor intr-o baie cu
dezinfectant ce are proprietati de curatire imediat dupa sterilizare.
Inaintea acestei etape se realizeaza prespalarea si curatarea
normala. Dupa respectarea timpului optim de actionare a acestui
dezinfectant, instrumentele sunt spalate minutios cu perii adecvate,
insistandu-se la incheieturi, la canelurile acelor si frezelor, pentru
inlaturarea tuturor formelor de materii organice. Clestii de
extractie, precum si alte instrumente chirurgicale sunt supuse
acelorasi etape de presterilizare insa in recipiente separate, apoi se
usuca si se curata din nou in caz de necesitate.
Dupa utilizare toate instrumentele
sunt decontaminate :
Paharele pentru catirea gurii de uz multiplu sunt spalate sub apa
curgatoare si imersionate pe 30 min. in solutie de 0.5% de cloramina , sau
in solutie de 0.1% de hipoclorit de sodiu, sau in solutie de 2.3% de
bigluconat de clorhexidina.
Oglinzile stomatologice sunt tinute 1 ora intr-un vas inchis ce contine o
solutie de 3% de cloramina sau solutie de 6% de apa oxigenata. Apoi
oglinzile sunt clatite in apa curgatoare, sterse cu un servetel steril si
pastrate in tavita sterila acoperite cu un servetel steril sau intr-un vas
inchis.
Conductorul optic al lampii de fotopolimerizare sunt sterse minutios pina
si dupa utilizare cu un servetel steril muiat in alcool etilic de 70%.
Ochelarii sau ecranul protector este sters dupa fiecare pacient cu alcool
etilic de 70%.
Injectoarele carpulare metalice sunt dezinfectate pina si dupa utilizare ,
stergindu-le cu bulete de vata sterila , muiate in alcool etilic de 70%. La
sfirsitul turei ele sunt dezinfectate si sterilizate.
Metode de sterilizare:
Metode fizice : se aplica tratarea cu temperaturi inalte
(fieberea , tratarea cu vapori sub presiune , tratarea cu
aer fierbinte uscat), cu raze ultraviolete , cu ultrasunet,
sterilizarea prin filtrare.
Metode chimice include aplicarea substantelor
chimice in faza gazoasa (formaldehida) sau sterilizarea
in solutii de preparate chimice(iod, alcool , apa
oxigenata, cloramina etc.). Conditia principala in
aplicarea materiilor chimice o constituie capacitatea lor
bactericida si lipsa de agresivitate fata de materiale sau
instrumente.
Sterilizarea prin fierbere
Se efectueaza timp de 30-40 min. , pentru a evita oxidarea
instrumentelor in apa se adauga 10-20 gr. de bicarbonat de sodiu la
un litru de apa.
Fierberea se aplica pentru sterilizarea instrumentelor integral
confectionate din metal. In sterilizator se toarna apa distilata si se
adauga 10-20 gr. de bicarbonat de sodiu la un litru de apa,
aducinduse pina la concentratia de 1-2% .
Seringile de uz multiplu se sterilizeaza deasemenea prin fierbere in
apa distilata pentru a evita depunerile de saruri pe ele. Acele pentru
injectii pot fi sterilizate si in solutie de bicarbonat de sodiu , insa in
fiecare se introduce cite o mandrina de sirma.
Cu ajutorul uleiului /parafinei prin fierbere la temperatura de 150
grade timp de 15-20 min se sterilizeaza piesele stomatologice cu
centrifugarea lor ulterioara.
Sterilizarea cu vapori sub presiune
Are loc in autoclava sub presiunea de 2 bar , la temperatura de 120
grade C timp de 20 min. Se distrug toate bacteriile , chiar si sporii.
Cu vapori sub presiune se sterilizeaza materialul de pansament,
manusile , rulourile de vata. Materialul este ambalat pina la
sterilizare in casolete sau in pungi. Termenul de pastrare nu
depaseste 3 zile.
Sterilizarea cu vapori chimici- reprezinta o combinatie de caldura cu
vapori chimici. Sterilizatorul in acest caz functioneaza cu o solutie
speciala care contine alcool , acetona , ketona , formaldehida , apa
distilata.
Inainte de a fi puse in sterilizator , instrumentele trebuie sterse
bine sau curatate intr-un curatator cu ultrasunete, clatite cu apa rece si
uscate prin stergere cu un prosop. Odata curatate , instrumentele sunt
impachetate in numar mic intr-o punga pentru autoclav si sunt plasate
in sterilizator.
Sterilizarea uscata cu aer fierbinte.
Sterilizarea are loc in pupinel sau intr-un
dispozitiv special. Se aplica pentru dezinfectarea
instrumentelor integral metalice timp de 40
min., din care 25 min. se cer pentru incalzirea
instrumentelor pina la temperatura necesara
(120 grade) si 15 min- pentru sterilizarea
propriu-zisa. Ori se sterilizeaza instrumente
pentru examinarea cavitatii bucale , pentru
detartraj , cele stomatologice mici ( frezele) timp
de 20 min. la temperatura de 180 grade .
Autoclav
Autoclavarea este cel mai raspindit si eficient mod de sterilizare . Ea este
efectuata respectind un sir de conditii:in autoclava sunt puse doar instrumente
uscate; inainte de autoclavare piesa este impachetata intr-un ambalaj ermetic
sterilizabil; se face doar cu apa distilata.
Pupinel
Serveste la sterilizarea uscata cu aer fierbinte
Autoclave
Caracteristici tehnice si constructive: Camera de sterilizare si usa fabricate din otel inox special, lustruit; Control prin
microprocesor al parametrilor (presiune, temperatura, timp, erori, etc); Alimentare automata cu apa de la rezervorul incorporat;
Evacuare recirculata - aburul condensat este retrimis in rezervorul de alimentare; Control de temperatura de inalta precizie si
calibrare digitala: cu rezolutie de 0.10C; temperatura si presiunea sunt monitorizate permanent; Temperatura de lucru setabila
intre 60 si 138C; Timp setabil intre 1 si 99 de minute (timer); Aparatul are 5 cicluri de lucru presetate pt. sterilizare instrumentar
impachetat/ neimpachetat / incarcaturi poroase / evacuare lenta / uscare. La aceste programe se pot ajusta parametrii de lucru
functie de cerintele specifice ale utilizatorului.
Sterilizarea rece
Aplicarea pe scara larga in practica medicala a articolelor din materiale
termolabile a impus folosirea metodelor de sterilizare rece , la temperaturi
sub 100 grade. Oglinzile stomatologice , instrumentele ascutite si taietoare ,
precum si spatulele din masa plastica se deterioreaza la fierbere si
temperaturi inalte uscate, deaceea ele sunt supuse sterilizarii chimice reci.
Inainte de sterilizare instrumentele sunt prelucrate cu amestec de 0.5% de
solutie de apa oxigenata . La inceput acestea se introduc in etanol de 96%
pentru 2 ore. Se mai intrebuinteaza o solutie tripla , care consta din 15. gr de
bicarbonat de sodiu , 20 gr. de formalina , 3 gr. de acid carbonic si 1 litru de
apa distilata . Sau punem instrumentele intr-o solutie antiseptica pentru 40-
50 min., folosind o cuva care se inchide ermetic. Pentru metoda chimica de
sterilizare se mai utilizeaza: sol de 1% de cloramina ; sol de 6% de apa
oxigenata ; sol de 3% de formalina ; sol de 1% de clorhexidrina ;sol de 10% de
dimexid ; alcool cu concentratia de 60-70 grade . Durata sterilizarii reci la
folosirea solutiei de cloramina si formaldehida -30 min., iar la folosirea
celorlalte solutii -45 min.
Monitorizarea chimica a sterilizarii
Hirtia indicatoare sau anumite substante chimice ,
plasate pe hirtia folosita pentru impachetarea
instrumentelor , isi schimba culoarea in anumite
conditii de sterilizare . Desi schimbarea culorii hirtiei
identifica pachetele cu instrumentele care au fost
expuse la caldura , ea nu garanteaza ca acestea au
fost sterilizate. Un monitor chimic ar trebui aplicat
pe fiecare hirtie de impachetat. In cuva
sterilizatorului sunt plasate pachetele de
instrumente septice, pina cind usa este inchisa si
este declansat prcesul de sterilizare.
Ergonomie in stomatologie
Ergonomia este o stiinta complexa ce se bazeaza
pe datele psihologiei , anatomiei si fiziologiei
umane , toxicologiei , igienei si realizarii stiintelor
stiintelor tehnice cu scopul de a crea conditii
optime de munca , ceea ce permite atribuirea
unui caracter eficient activitatii lucratorului
medical si pastrarea fortelor si sanatatii lui . Rolul
ergonomiei in stomatologie este legat in primul
rind cu organizarea locului de munca a medicului
si personalului , bazindu-se pe realizarile stiintei si
cerintelor igienei muncii
Ergonomie-
In limba greaca ,,ergon-munca ; ,,nomos-lege. In sens mai larg ,
ergonomia a fost definita de H. Murrell ca studiul relatiei dintre dintre om
si mediul sau de munca. Aceasta relatie cuprinde si echipamentul ,
materialele , complexul de metode de lucru aplicate , sistemul
organizational si rational creat in strinsa legatura cu fiinta umana
Ergonomia se defineste ca fiind aplicarea stiintelor biologice , umane in
corelatie cu stiintele tehnice , pentru a ajunge la o adaptare reciproca
optima intre om si munca sa .
Ergonomia este stiinta care implementeaza legi ce stabilesc
comportamentul omului in munca sa , in scopul optimizarii acesteia si a
protejarii omului.
Rezultatele sunt marcate in indici de eficienta si stare de buna sanatate a
omului. Se tinde sub aspect fizic si emotional la o perfecta armonie ,
deoarece doar in asa mod este realizat confortul omului , fiind protejata
sanatatea lui si garantata maxima eficienta a muncii.
- * -
In dependenta de caracterul interventiei curative
medicul stomatolog poate lucra in pozitie sezinda sau in
picioare , sau sa alterneze aceste pozitii de lucru pe
parcursul zilei de munca. Cea mai mare parte din timpul
lucrat , medicul este nevoit sa activeze sezind pe scaun ,
efectuind manopere care necesita miscari indelungate si
precise. In picioare sunt efectuate manoperele de scurta
durata , care necesita eforturi fizice considerabile. Cea
mai corecta este considerata postura de lucru ,,dinamica
cind medicul activeaza 60% din timpul de lucru in pozitie
sezinda , iar timpul ramas stind in picioare sau
deplasindu-se prin cabinet.
Asistentul stomatologului lucreaza sezind tot timpul ,
fixindu-si picioarele pe suportul podal al scaunului.
- * -
Fotoliul stomatologic contribuie la realizarea pozitiei ergonomice a
pacientului( pozitia culcat) permitind adaptarea pozitiei ergonomice de
lucru a medicului.
Scaunul medicului si asistentei ,din punct de vedere ergonamic , sunt
proectate pe rotile pentru ca sa nu sa se ridice sau pentru a permite
adaptarea oricarei pozitii in jurul pacientului . El prezinta un suport al
regiunii dorso-lombare adecvat pentru sustinerea coloanei vertebrale a
medicului.
Masutele sunt deasemenea proectate pe rotile si se plaseaza in functie de
pozitia adoptata de catre medic si asistenta la fotoliu.
Dulapurile ce contin materiale si instrumente folosite in diferite manopere
terapeutice , trebuie sa fie astfel amplasat ca sa aiba acces direct atit
medicul cit si asistenta , chiar si atunci cind lucreaza in pozitie sezinda.
Incaltamintea de lucru a medicului trebuie sa fie potrivita ca marime ,
suficient de larga si libera , cu calcaile late si stabile , avind inaltimea sub 3
cm. Incaltamintea fara calciie este neadecvata activitatii de stomatolog
terapeut , deoarece duce la platifus. Calcaile inalte asociate cu o aflare
indelungata in picioare provoaca rapid o oboseala deranjanta si
programeaza pentru viitor modificari patologice.

S-ar putea să vă placă și