CUPRINS:

1. Memoriul de prezentare.
1.1. Descrierea generala a cricului
1.2. Reguli de montaj, intretinere si exploatare.
1.3. Probleme privind N.T.S. si P.S.I. la executarea si exploatarea cricului.
2. Breviar de calcul.
2.1. Sinteza dimensionala
2.2. Cinetostatica sistemului
2.3. Diagramele de eforturi in elementele sistemului
2.4. Calculul de proiectare al cuplei cinematice S-P
2.4.1. Alegerea formei filetului
2.4.2. Alegerea materialelor.
2.4.3. Predimensionarea filetului.
2.4.4. Verificarea conditiei de autofranare.
2.4.5. Calcularea inaltimii piulitei
2.4.6. Determinarea diametrului exterior al piulitei
2.4.7. Determinarea dimensiunilor surubului
2.4.8. Verificarea surubului si a piulitei
2.4.8.1. Verificarea capului surubului la presiunea de contact
2.4.8.2. Verificarea capului surubului la incovoiere
2.4.8.3. Verificarea capului surubului la forfecare
2.4.8.4. Verificarea surubului si a piulitei la incovoiere
2.4.8.5. Verificarea filetului surubului si piulitei la forfecare
2.4.8.6. Verificarea la solicitarea compusa.
2.4.9. Calculul randamentului
2.4.9.1. Randamentul cuplei elicoidale
2.4.9.2. Randamentul cricului
2.5. Proiectarea manivelei de actionare
2.5.1. Determinarea lungimii manivelei
2.5.2. Determinarea sectiunii manivelei
2.6. Proiectarea mecanismului cu clichet
2.6.1. Proiectarea rotii de clichet
2.6.2. Calculul de dimensionare al boltului
2.6.3. Determinarea dimensiunilor corpului manivelei
2.6.4. Proiectarea arcului cilindric elicoidal de compresiune
2.7. Calculul corpului cricului
2.7.1. Proiectarea portpiulitei
2.7.2. Verificarea portpiulitei
2.7.2.1. Verificarea la incovoiere a sectiunii de incastrare a fusului in
corpul portpiulitei.
2.7.2.2. Verificarea la forfecare a fusului
2.7.2.3. Verificarea corpului portpiulitei la incovoiere.
2.7.3. Proiectarea parghiilor
2.7.4. Verificarea parghiilor.
2.7.5. Proiectarea cupei, talpii si suportilor.
2.7.6. Verificarea suportilor.
3. Material grafic.
1. Memoriul de prezentare
1.1. Descrierea generala a cricului
Din punct de vedere constructiv, cricul este alcatuit dintr-un numar de 8 bare, un surub
si o piulita ce realizeaza cupla elicoidala, piulita fiind introdusa intr-un corp, fixarea acesteia
putandu-se realiza sub diferite variante (prin bolturi, suruburi etc.). Ridicarea sarciniiF pe o
cursa h folosind transmisia prin cupla elicoidala, formata din surubul 1 si piulita 2 ce este
legata prin intermediul unor cuple de rotatie de clasa aV-a de parghiile 4.
Acest cric este utilizat in cazul ridicarii automobilelor, realizand o siguranta in
exploatare pentru o forta F =25100 N, o cursa h =255 mm si un coeficient de siguranta impus
c
c
=0,26, fiind actionat printr-un mecanism cu clichet.

Fig. 1.1
1.2. Reguli de montaj, intretinere si exploatare.
Cricul nu trebuie pastrat intr-un mediu oxidant, iar cuplele cinematice se greseaza. Pentru
gresare se recomanda vaseline (sintetice sau naturale), pentru reducerea coeficientului de
frecare in momentul utilizarii.
Pentru o exploatare corespunzatoare cricul trebuie asezat vertical fata de sol, iar talpa
trebuie sa aiba contact cu solul pe toata suprafata de asezare.
1.3. Probleme privind N.T.S. si P.S.I. la executarea si exploatarea cricului.
Utilizarea trebuie facuta cu atentie pentru a nu provoca leziuni celor ce lucreaza cu cricul.
Sprijinirea intre cric si elementul pe care il va ridica trebuie facuta corect, pentru a nu
aluneca si a fi aruncat provocand astfel accidentari.
Zonele de fixare sub automobil nu trebuie sa aiba p 333b18d e ele ulei sau vaselina
deoarece exista riscul sa alunece cricul sub sarcina.
2. Breviar de calcul
2.1. Sinteza dimensionala
Sinteza dimensionala are ca obiectiv stabilirea lungimii parghiilor l
p
pentru a deplasa
sarcina F=25100 N cu marimea cursei h=255 mm.Conform figurii 1.3.1 putem scrie:

Fig. 2.1
(2.1)
Prin scaderea celor doua relatii se obtine:

(2.2)
de unde rezulta lungimea parghiilor:

(2.3)
Conform STAS 75-90 adoptam
2.2. Cinetostatica sistemului
Vom considera cazul in care forta ce incarca cricul auto cu bare, F, actioneaza simetric
pe cupa cricului, caz in care sistemul este static determinat, reactiunile din cuple
determinandu-se din conditiile de echilibru, dupa cum urmeaza:

Fig. 2.2
Se rup legaturile din cuplele cinematice, legaturile se inlocuiesc cu reactiunile
corespunzatoare si se scriu conditiile de echilibru:

(2.4)


(2.5)

2.3. Diagramele de eforturi in elementele sistemului
Diagramele de eforturi sunt grafice care reprezinta variatia marimilor eforturilor in sectiunile
elementului considerat.
Trasarea diagramelor de eforturi trebuie facuta pentru fiecare element al sistemului, in
vederea proiectarii optime a acestuia. Trasarea acestor diagrame (atat ca variatie cat si ca
marime) trebuie realizata in momentul proiectarii elementelor.

Fig. 2.3
2.4. Calculul de proiectare al cuplei cinematice S-P
2.4.1. Alegerea formei filetului
Pentru cupla cinematica se alege un filet de tip ferestrau, deoarece filetul ferestrau are
un randament bun fiind recomandat pentru sarcini mari. Sarcinile le preia doar intr-o directie.
(STAS 2234-75)
unde:
-
p[m
m]-
pasul
filetului;
-
D
1
[
mm]-
diametru
l exterior
al filetului interior;
- d
1
[mm]- diametrul exterior al filetului exterior;
- H [mm]- inaltimea triunghiului generator al filetului;
- D
2
[mm]- diametrul mediu al filetului interior;
- d
2
[mm]- diametrul mediu al filetului exterior;
- H
1
[mm]- inaltimea utila a filetului;
- D
4
[mm]- diametrul interior al filetului interior;
- d
3
[mm]- diametrul interior al filetului exterior.
- H
4
[mm]- inaltimea filetului interior;
- h
3
[mm]- inaltimea filetului exterior.
2.4.2. Alegerea materialelor.
Suruburile de miscare se executa in general din otel carbon si otel carbon de calitate, mai rar
din otel aliat, in cazul cand actionarea este manuala.
Tinand seama de marimea solicitarilor, importanta piesei si criteriul rezistenta ridicata-
greutate minima-pret de cost scazut, se alege ca material pentru surub OLC 60 STAS 880-80,
iar pentru piulita vom alege o fonta Fgn 500 (STAS 6071-75).
Limita de curgere si rezistenta la tractiune se adopta conform tabelului de mai jos:
Tabel: 2.1.
Material STAS Simbol
Sta-
rea
Caracteristici mecanice
Limita de
curgere
[MPa]
Rezistenta
de rupere la
tractiune
[MPa]
0 1 2 3 4 5
Otel carbon de calitate
pentru tratament termic
880-80 OLC 60

570 905
Fonta cu grafit nodular
turnata in piese
6071-75 Fgn 500 - 350 500
2.4.3. Predimensionarea filetului.
Diametrul interior al filetului se determina din conditia de rezistenta la
compresiune:

(2.6.)
unde: - k
t
[-] coeficient ce tine seama de solicitarea suplimentara de torsiune a surubului.
k
t
=1,25.1,3
Adopt k
t
=1,25.
- o
at
[MPa] tensiunea admisibila la tractiune, respectiv compresiune.
o
at
=c
c
o
02

(2.7.)
unde: o
02
[MPa] limita de curgere;
c
c
[-] coeficientul de siguranta.
Inlocuind in relatia (2.7.) ,se obtine:
o
at
=0,26570 =148,2 [MPa]
Inlocuind in relatia (2.6), se obtine:

Din STAS 2234/2-75 se alege surubul cu filet trapezoidal, ale carui caracteristici sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel: 2.2.
S 36x6
STAS 2234/2-75
d p d
3
d
2
=D
2
D
4
=D D
1

36 6 25,586 31,5 36 27
2.4.4. Verificarea conditiei de autofranare.
In exploatare este necesar ca sarcina sa nu se deplaseze dupa incetarea actionarii manivelei.
La acest sistem surub-piulita cerinta este indeplinita daca se realizeaza conditia:
o
2
< '
unde: o
2
[] unghiul mediu de inclinare al elicei filetului, dat de relatia:

(2.8)

unde: ' [] unghiul de frecare intre surub si piulita, dat de relatia :

(2.9)

in care: [-] coeficient de frecare intre surub si piulita;
| [] unghiul dintre flancurile filetului.
In concluzie conditia este indeplinita, deoarece: o
2
=3,8551< 5,7204= '
2.4.5. Calcularea inaltimii piulitei
Acesta se face cu relatia :
h
p
=h
p
'+2c [mm]
unde: h
p
' [mm] inaltimea utila a piulitei;
c [mm] tesitura filetului:


Inaltimea utila a filetului se calculeaza cu relatia:
h
p
'=zp [mm]
(2.10)
unde: z [-] numarul de spire in contact ale surubului si piulitei. Se determina din conditia de
rezistenta la strivirea spirelor filetului:

(2.11)
in care p
a
*
=10.13. Alegem p
a
*
=13

Alegem z =10 spire in contact.
Astfel, cu h
p
'=zp se obtine:
h
p
' =10 6=60 [mm]
Inaltimea totala a piulitei este data de relatia
h
p
=h
p
'+2c
(2.12)
h
p
=60+2 3=66 [mm]
2.4.6. Determinarea diametrului exterior al piulitei
Constructiv se alege o piulita fara
guler, in care :
D
e
[mm]=diametrul exterior;
D
i
[mm]=diametrul interior al
surubului (D
i
=d+1.2 [mm]).
Diametrul exterior se alege din
conditia de rezistenta la tractiune
(compresiune) fie din conditia de presiune de
contact intre suprafata de reazem a piulitei pe
suprafata de reazem a sistemului.

Relatia de calcul
este:
Fig. 2.5

(2.13)
cu: c
1
, c
2
=3;
p
a
=30.


=> D
e
=70,965mm
Se alege D
e
=71 mm conform STAS
75-90.
2.4.7. Determinarea dimensiunilor
surubului

Fig. 2.6
Surubul este alcatuit din patru zone distincte si anume:
- zona filetata (l
1
) reprezinta lungimea piulitei, distanta pe care se deplaseaza aceasta
si distanta la care este pozitionata fata de capul surubului , l
1
fiind data de relatia:
(2.14)
In continuarea zonei filetate urmeaza apoi o degajare cu valoarea de 3p=15mm, aceasta
continuandu-se cu
- partea nefiletata (l
2
+l
f
), care pentru aspect am considerat-o ca fiind egala cu zona
filetata. Partea nefiletata este este compusa din doua zone de lungimi si sectiuni diferite l
2
de
diametru d si l
f
de diametru d
f
ale caror formule de calcul sunt:

(2.15)
unde:

Adoptam conform STAS 1991-89
valoarea l
s
=d
s
=10mm
Pentru d
f
am luat urmatoarea valoare din STAS 75-90, mai mare decat d.

(2.16)
Adoptam conform STAS 75-90
valoarea l
2
=190mm
- capul surubului este caracterizat de o lungime h
c
si de un diametru d
c
. Pentru
determinarea lor apelam la urmatoarele relatii:
- pentru determinarea lungimii capului surubului vom considera gulerul ca
fiind incastrat in corpul surubului, dimensionarea facandu-se din conditia de incovoiere:

(2.17)

Adoptam conform STAS 75-90 valoarea h
c
=15mm
- diametrul capului surubului se determina din conditia ca presiunea de contact sa nu
depaseasca valoarea p=13N/mm
2
, aceasta exprimandu-se in limbaj matematic sub forma:

(2.18)

Adoptam conform STAS 75-90 valoarea d
c
=85mm
- zona de fixare a manivelei are sectiunea patrata si este solicitata la rasucire de catre
aceasta, momentul de torsiune fiind dat de relatia:

(2.19)

Cunoscand momentul de torsiune putem sa calculam latura sectiunii:
(2.20)
Diagonala patratului, respectiv diametrul sectiunii din care este prelucrata forma
patrata este:

(2.21)
Lungimea utila (l
a
) a zonei de fixare o vom determina mai tarziu cand vom definitiva
latimea mecanismului cu clichet si va fi egala cu latimea rotii de clichet.
Observatie:
Multe dintre aceste dimensiuni (cum ar fi zona filetata, sau lungimea fusului, care
depinde de portpiulita s.a.m.d.) se vor schimba atunci cand vom incepe sa desenam, ele sunt
mai mult luate pentru a ne face o idee despre cum arata surubul acestui cric.
2.4.8. Verificarea surubului si a piulitei
2.4.8.1.Verificarea capului surubului la presiunea de contact
Se verifica capul surubului la presiunea de contact cu urmatoarea relatie:

(2.22)

2.4.8.2. Verificarea capului surubului la incovoiere
Se considera ca forta F
CE
este distribuita pe diametrul mediu al suprafetei de contact,
tensiunea
efectiva de incovoiere este:

(2.23)
unde: este tensiunea admisibila la incovoiere a materialului surubului.

2.4.8.3. Verificarea capului surubului la forfecare
Se considera ca forta din cupla elicoidala F
CE
actioneaza distribuita circular pe
diametrul fusului d
f
.
Pe baza schemei de calcul si a ipotezei de calcul verificarea la forfecare a cuplului
surubului se realizeaza cu relatia:

(2.24)
unde: este tensiunea tangentiala de forfecare efectiva
este tensiunea tangentiala de forfecare admisibila. Aceasta se poate determina cu
relatia cunoscuta din Rezistenta Materialelor:

unde: este tensiunea normala la tractiune admisibila a materialului surubului determinata
cu relatia

2.4.8.4. Verificarea surubului si a piulitei la incovoiere
Aceasta verificare se face in ipoteza ca elicea filetului se priveste ca o grinda curba
incastrata pe cilindrul de baza, care pentru simplificare se desfasoara devenind o grinda
dreapta incastrata, solicitata la un moment incovoietor dat de sarcina:
F
c
=F
CE
/z [N]
(2.25)
ce actioneaza la jumatatea suprafetei de contact a filetului.
Tensiunea de incovoiere se determina cu relatia:

(2.26)
in care: M
i
[Nmm] =momentul incovoietor pentru sectiunea considerata;
W
z
[mm
3
] =modulul de rezistenta pentru sectiunea de rupere;
o
ai
[MPa] =tensiunea admisibila la incovoiere pentru materialul surubului, respectiv
al piulitei, unde: o
ai
o
at, c
;
h, h'=inaltimea de rupere pentru surub, respectiv piulita.


(2.27)

(2.28)
(2.29)

(2.30)

pentru piulita

Pentru surub avem:



Pentru piulita avem:




2.4.8.5. Verificarea filetului surubului si piulitei la forfecare
Tensiunea de forfecare se determina in ipoteza ca sarcina F
CE
/z, ce revine unei elice
actioneaza la radacina filetului (pe cilindrul de diametru d
1(3)
pentru surub si pe cilindrul de
diametru D
1(4)
pentru piulita).
Tensiunea de forfecare se calculeaza cu expresia:

(2.31)
unde: A
f
[mm
2
]: sectiunea de forfecare ;
t
af
[MPa]: tensiunea admisibila de forfecare a materialului surubului, respectiv piulitei.
t
af
(0,6.0,8) o
at,
c
[MPa] (2.32)

A
f surub
= td
1
h
s
[mm
2
]
=>A
f surub
= 3,14 25,583 4,5489=375,747 [mm
2
]
A
f piulita
=tD h
s
[mm
2
]
=>A
f. piulita
= 3,14 25,583 4,3489=491,849

[mm
2
]
Cu relatia de calcul
2.4.8.6. Verificarea la solicitarea compusa.
Surubul si piulita sunt solicitate compus de forta axiala si momentul de rasucire.
Verificarea se face dupa ipoteza cea mai defavorabila, teoria tensiunilor tangentiale maxime,
cu relatia:

(2.33)
unde: o
t,(c)
[MPa]-tensiunea normala efectiva produsa de solicitarea axiala:
[MPa]
(2.34),

(2.35),

(2.36).
unde: t
t
[MPa]-tensiunea tangentiala efectiva produsa la solicitarea de torsiune:

(2.37),
(2.38)


(2.39)

(2.40)

(2.41)


Inlocuind in relatia (2.37) se obtine:
In final, cu relatia (2.34), se obtine :
Conditia din relatia (2.33) este verificata prin relatiile:

2.4.9. Calculul randamentului
2.4.9.1. Randamentul cuplei elicoidale
Se calculeaza cu relatia:

(2.42)
Inlocuind, se obtine:

2.4.9.2. Randamentul cricului
Se calculeaza cu ajutorul relatiei:

(2.43)


Cu acestea calculate .
2.5. Proiectarea manivelei de actionare
2.5.1. Determinarea lungimii manivelei
Realizarea de catre sistem a sarcinii F se face prin aplicarea unui moment de torsiune la piesa
rotitoare a cuplei cinematice si piulita, capabil sa invinga momentul fortelor de frecare ce apar
in cupla respectiva :
T
ext
> T
tot
(
2.44)
Momentul de torsiune T
ext
se realizeaza cu ajutorul manivelei, la capatul careia se
actioneaza cu o forta de actionare F
a
(forta bratului omului)
T
ext
=n k
s
F
a
l
t
m
[Nmm] (2.45)
unde: n [-]-numarul de oameni ce actioneaza manivela;
k
s
[-]-coeficient de simultaneitate, tine seama ca nu toti lucratorii actioneaza in acelasi
timp si ca nu toti pot sa apuce manivela in acelasi loc;
F
a
=150.200 N (300 N) -forta bratului omului;
Se alege F
a
=250 [N].
l
tm
[mm]-lungimea teoretica a manivelei. Se considera ca forta de actionare este aplicata
la mijlocul lungimii de apucare a mainii, atunci lungimea teoretica a manivelei se determina
cu relatia:

(2.46)
Inlocuind, in relatia de mai sus, se obtine:

Vom alege l
tm
=600 mm.
Lungimea reala a manivelei (l
rm
) va fi mai mare, pentru a permite apucarea sa cu
mana. La acest tip de cric se are in vedere ca ea trece prin surub :
l
r m
=l
t m
+(70.80)
mm (2.47)
Inlocuind, in relatia de mai sus, se obtine:
l
r m
=600+80=680 [mm].
Alegem din STAS 75-90 l
rm
=710 mm

2.5.2. Determinarea sectiunii manivelei
Forma sectiunii manivelei trebuie sa permita apucarea comoda cu mana a acesteia. Din acest
motiv se va folosi o sectiune circulara plina sau inelara. Determinarea dimensiunilor sectiunii
manivelei se face din conditia de rezistenta la incovoiere, considerand manivela ca o grinda
incastrata in surub sau piulita.

(2.48)
in care : M
i
= T
ext
(T
ext
= T
max
) [Nmm]
W
znec
[mm
3
] - modulul de rezistenta axial al sectiunii manivelei;
o
ai
[MPa] - rezistenta admisibila la incovoiere al materialului manivelei, cu:

(2.49)
cu: o
r
[MPa]-limita de rupere a materialului manivelei;
c(2-4)-coeficientul de siguranta la incovoiere al manivelei.
Pentru manivela s-a adoptat: OL 52, cu urmatoarele caracteristici:
Tabel: 2.3.
Material STAS Simbol
Caracteristici mecanice
Limita de curgere
[MPa]
Rezistenta de rupere
la tractiune
Otel de uz general
pentru constructii
500/2-80 OL 52 284 545
In functie de modulul de rezistenta axial necesar calculat se adopta o sectiune la care:
W
z ef
> W
z
nec
(2.50)
unde:
(2.51)

cu: d
m
[mm] -diametrul manivelei;
c=3.
Diametrul manivelei d
m
trebuie sa respecte conditia: 8 mmsd
m
s50 mm pentru a putea
fi prins cu mana.
Materialul din care trebuie facuta manivela este OL 52, cu , iar
d
m
=26mm.
Inlocuind, in relatia (2.49), se obtine:
.
Inlocuind, in relatia (2.48), se obtine:
.
In concluzie se verifica relatia: .
2.6. Proiectarea mecanismului cu clichet
Actionarea cea mai comoda a elementelor rotative de la cuplele cinematice surub-piulita, in
cazurile cand suruburile au deplasari lungi se realizeaza cu dispozitive cu clichet vertical.
Mecanismul cu clichet este alcatuit in principal dintr-o roata de clichet si un clichet. Roata de
clichet poate sa aiba profil asimetric sau simetric. Actionarea sistemului trebuie facuta in
ambele sensuri, de aceea se utilizeaza roti de clichet cu profil simetric.
Pentru tipul nostru de cric alegem un mecanism de actionare cu clichet ca in figura de
mai jos:

Fig. 2.7
unde am notat cu:
1 roata de clichet;
2 clichet;
3 bolt;
4 splint;
5 saiba;
6 placa;
7 impingator;
8 arc;
9 surub de reglare;
10 teaca.
2.6.1. Proiectarea rotii de clichet
Prin analogie cu o roata dintata se stabilesc parametrii cinematici si constructivi ai unei roti de
clichet.
Astfel avem:
Tabel: 2.4.
Nr.
crt.
Elementul de calcul Simbol
Relatii de calcul si
recomandari
Date calculate
sau adoptate
0 1 2 3 4
Date adoptate
1 Numarul de dinti z

18
Date calculate
2 Modulul rotii de clichet m

5
3 Pasul rotii de clichet t [mm] t=3,14 m 15,7
4 Diametrul mediu al rotii de clichet D
m
[mm] D
m
= z m 90
5 Inaltimea dintilor de clichet h [mm] h=t /4 3,925
6 Grosimea dintilor rotii de clichet g [mm] g=t /2 7,85
7 Diametrul interior D
i
[mm] D
i
= D
m
-h 86,075
8 Diametrul exterior D
e
[mm] D
e
=D
m
+h 93,925
9 Lungimea dintelui b [mm]

29
10 Coeficientul lungimii dintelui =b/m 5,8

Fig. 2.8
Materialele recomandate pentru realizarea rotilor de clichet sunt acelea la care in urma
aplicarii unui tratament termic sau termodinamic, se obtine un strat superficial dur si miezul
tenace.
Pentru roata de clichet se adopta OLC 15 cu urmatoarele caracteristici:
Tab
el: 2.5.
Material STAS Simbol Starea Caracteristici mecanice
Limita la Rez. de Duritate
curgere
[Mpa]
rupere la
tractiune
[MPa]
Miez
[HB]
Supraf.
[HRC]
Otel carbon
de calitate
pentru t.t.
880-80 OLC 15 Cr 350 590-780
Max.
146
-
Calculul de proiectare al rotii de clichet parcurge urmatoarele etape:
a) Din solicitarea de strivire se determina modulul rotii de clichet cu relatia:

(2.52)
unde: =(1.6) (valori mari se recomanda pentru materiale cu caracteristici mecanice
inferioare);
Se alege =4.
o
as
[MPa] =tensiunea admisibila la strivire. Valoarea acesteia depinde de
duritatea superficiala a dintilor rotii de clichet:
o
as
=2,5D
B
[MPa]
unde: D
B
-duritatea Brinell a flancurilor dintilor, in HB
o
as
=2,5 3000=7500 [MPa]
Alegem o
as
de la surub: 228 MPa
Astfel, cu relatia (2.52) , se obtine:

Conform STAS: m =5 [mm]
b) Verificarea la forfecare
-se face cu
relatia: (2.5
3)
t
af
=0,8
at(c)
=c
c
0,8o
02
=87,5 [MPa]
(2.54)
Inlocuind, in relatie, se va obtine:

c) Verificarea la incovoiere
- se face cu
relatia: (2.5
5)
cu: o
ai
~o
at,c
=91 [MPa]

d) Se pozitioneaza boltul clichetului astfel incat componenta fortei de contact intre
clichet si roata de clichet sa aiba valoarea cat mai mica si gabaritul dispozitivului sa fie
minim.
Pentru inceput vom alege mai intai:
l
1
=D
m
=90mm
(2.56)

(2.57)
2.6.2. Calculul de dimensionare al boltului
Se alege ca material pentru bolt OLC 60 cu caracteristicile urmatoare:
Tabelul: 2.6.
Material STAS Simbol Starea Caracteristici mecanice
Limita de
curgere
[MPa]
Rezist. de rupere
la tractiune
Otel de uz general
pentru constructii
880-80 OLC 60 Cr 225-255 412-490

(2.58)
unde: p
a
=15 [MPa]
unde:
(2.59)

Inlocuind in (2.58), vom obtine:




unde: g
1
=4mm
Conform conditiei se obtine: d
b
=15,599 mm
Se alege d
b
=16 mm din STAS 75-90.

2.6.3. Determinarea dimensiunilor corpului manivelei

Fig. 2.9
Din schema de solicitare a corpului manivelei asamblat cu prelungitor putem
determina rezistiv dimensiunile acestora.
Se constata ca, in principal, corpul manivelei si prelungitorul sunt solicitate la
presiunea de contact, incovoiere si forfecare.
Este nevoie, mai intai de toate, sa cunoastem momentele si fortele ce actioneaza
asupra ansamblului, dupa cum urmeaza:

(2.60)
unde:
(2.61)


(2.62)

(2.63)
Pentru confectionarea tecii alegem materialul OL 70 ale carui caracteristici sunt:
Tabel: 2.7.
Material STAS Simbol Starea Caracteristici mecanice
Limita de
curgere
[MPa]
Rezist. de rupere
la tractiune
Otel de uz general
pentru constructii
500/2 OL 70

348 686

Din solicitarea de contact dintre placile corpului manivelei si roata de clichet se
determina grosimea placilor g
1
:

(2.64)

Alegem g
1
=4 din STAS 395 (2.3.5.7)
Din solicitarea de forfecare in sectiunea 1-1 se determina diametrul de racordare a
marginilor placilor:

(2.65)

Alegem constructiv D=100
Din solicitarea de incovoiere in sectiunea 4-4 se determina diametrul prelungitorului,
d
m
si marimea sectiunii tecii prelungitorului, D
t
:

(2.66)

Adoptam conform STAS 333 valoare d
m
=26mm
Folosindu-ne de relatia urmatoare, stabilita constructiv, determinam:

(2.67)
Conform STAS 404/1 valoarea D
t
=33mm (2.3.5.13)
Pentru aflarea lungimii cordoanelor de sudura ne folosim de relatia:

(2.68)

Conform STAS 75-90 adoptam valoare l
3
=63mm
In relatia (2.3.5.15) a este inaltimea cordonului de sudura si a fost aleasa constructiv
a=4mm, iar tensiunea admisibila la forfecare pentru sudura se calculeaza cu relatia:

(2.69)

2.6.4. Proiectarea arcului cilindric elicoidal de compresiune
Tabel: 2.8.
Nr.
crt.
Elementul de calcul
Simbolul
UM
Relatii de calcul si
recomandari
Date calculate
sau adoptate
0 1 2 3 4
Date adoptate
1 Indicele arcului i, [-]

10
2
Numarul de elice de
reazem
n
r
, [-]

2
3
Forta maxima in
functionare
F
n
, [N]

10N
4 Sageata de montaj f
1
, [mm]
Se recomanda
2
5
Cursa de lucru a
impingatorului
s, [mm] Se masoara pe desen 3,6
6
Materialul si tensiunea
admisibila de torsiune
[-]
, [MPa]

OLC 55A
=775 MPa
Date calculate
7 Coeficientul de forma K, [-]

1,16
8
Sageata maxima in
functionare
f
n
, [mm] f
n
=f
1
+s 5,6
9 Diametrul sarmei elicei d, [mm]

0,65 din
STAS 893-98
10 Diametrul mediu al arcului D
m
, [mm]

6,5
11 Rigiditatea arcului c, [N/mm]

1,785
12 Numarul de elice active n, [-]

4
13 Numarul total de elice n
t
, [-] n
t
=n+n
r
6
14
Forta de prestrangere la
montaj
F
1
, [N]

4,122
15 Pasul arcului t, [mm]

1,835
16
Inaltimea arcului in stare
libera
H
0
, [mm]

8,315
17 Diametrul exterior al elicei D, [mm] D=D
m
+d 7,15
0 1 2 3 4
18
Lungimea sarmei pentru
executia arcului
l, [mm]

123,137
2.7. Calculul corpului cricului
Varianta cea mai raspandita de cric cu parghii este cea intalnita in trusa autoturismelor
RENAULT-DACIA.
Pentru proiectarea corpului trebuie precizate urmatoarele dimensiuni:
- sectiunea portpiulitei, B x B;
- lungimea portpiulitei, L
p
;
- diametrul fusului portpiulitei, d
f
;
- sectiunea parghiilor, b x g
2
;
- diametrul bolturilor, d
b
;
- diametrul bucselor, d
d
;
- grosimea suportilor cupei si talpii, g
1
.
Unele din aceste dimensiuni se adopta in functie de
dimensiunile piulitei si surubului stabilite anterior.


Fig. 2.10
2.7.1. Proiectarea portpiulitei
Se alege OLC 45 pentru portpiulita, cu urmatoarele caracteristici:
Tabel: 2.9.
Material STAS Simbol Starea Caracteristici mecanice
Limita de
curgere
[MPa]
Rezist. de rupere
la tractiune
Otel carbon de
calitate pentru
tratament termic
880-80 OLC 45

480 800

Dimensiunea sectiunii portpiulitei, B, se stabileste pentru piulitele fara guler astfel
incat grosimea peretelui portpiulitei sa fie cel putin egala cu grosimea peretelui piulitei

(2.70)
unde: D
pe
este diametrul exterior al piulitei;
D
fe
este diametrul exterior al filetului piulitei.
Lungimea portpiulitei se stabileste in functie de lungimea piulitei.
Aleg pentru aceasta lungime conform STAS 75-90 L
p
=85 mm.
Fusurile portpiulitei sunt solicitate la presiune de contact, incovoiere si forfecare.
Pentru predimensionare aleg mai intai grosimea parghiilor g
2
=25mm.
Atunci:
(2.71)
unde: F este forta de ridicat care incarca cricul;
P
ac
este presiunea admisibila de contact fus-parghie.

Aleg conform STAS 530-71 d
d
=40mm.
2.7.2. Verificarea portpiulitei
2.7.2.1. Verificarea la incovoiere a sectiunii de incastrare a fusului in corpul
portpiulitei.
Pentru simplificarea calculelor, datorita directiei inclinate de transmitere a fortelor de
la parghii, calculul momentului incovoietor se vor face in planele vertical, V si orizontal H. In
planul vertical este momentul produs de componentele fortelor din parghii care se suprapune
efectului de frecare dintre surub si piulita, T
1
, in mod egal pe cele doua fusuri:

(2.72)


(2.73)


(2.74)

iar tensiunea din zona de incastrare va fi:

(2.75)

2.7.2.2. Verificarea la forfecare a fusului
Solicitarea la forfecare este cea mai putin periculoasa dintre solicitarile simple ale
fusului. Totusi pentru siguranta se efectueaza verificarea la forfecare:

(2.76)

2.7.2.3. Verificarea corpului portpiulitei la incovoiere.
Sectiunea a corpului portpiulitei (CP) este in planul orizontal al cricului. In aceasta
sectiune momentul de incovoiere, modulul de rezistenta si tensiunea la incovoiere sunt:

(2.77)


(2.78)


(2.79)

2.7.3. Proiectarea parghiilor
Deoarece la o extremitate a parghiilor se afla un sector dintat puternic solicitat aleg
materialul parghiilor 40Cr10 STAS 791-80 cu urmatoarele caracteristici:
Tabel: 2.10.
Material STAS Simbol Starea Caracteristici mecanice
Limita de
curgere
[MPa]
Rezist. de rupere
la tractiune
Otel aliat pentru
tratament termic
791-80 40Cr10

790 1100

Rolul sectoarelor dintate in angrenare este de a impiedica rotirea cupei in plan vertical
(prin modul de legare al parghiilor cu restul pieselor se formeaza un mecanism patrulater).
Doua dintre dimensiuni au fost stabilite anterior l
p
si g
2
.Latimea parghiilor se
determina din solicitarea de compresiune:

Fig. 2.11

(2.80)

Dar
2.7.4. Verificarea parghiilor.
Pe langa compresiune din care s-a dimensionat, parghiile mai sunt solicitate la strivire
cu bucsele pe care sunt montate (cu strangere).
Verificarea la strivire intre parghie si bucse:

(2.81)

2.7.5. Proiectarea cupei, talpii si suportilor.
Prin intermediul cupei cricul intra in contact cu sarcina de ridicat, iar in talpa cricul se
sprijina pe sol. Aleg materialul pentru cupa, talpa si suporti OL 52 STAS 500/2-cu
urmatoarele caracteristici:
Tabelul: 2.11.
Material STAS Simbol Starea Caracteristici mecanice
Limita de
curgere
[MPa]
Rezist. de rupere
la tractiune
Otel de uz general
pentru constructii
500/2-80 OL 52

270 550
Din solicitarea la strivire se determina marimea lor:

(2.82)
unde

Forma talpii am considerat-o ca fiind circulara pentru mai multa stabilitate. In acest
scop am considerat suprafata de contact dintre batiu si sol fiind de forma inelara.
Grosimile cupei, talpii, suportilor cricului se iau constructiv:
g
1
=(1,2.1,5)g
2
,
(2.83)
g
1
=30mm
2.7.6. Verificarea suportilor.
Strivirea suportilor cupei si talpii (CT) cu boltul.

(2.84)

Forfecarea boltului in planul dintre suporti si parghii:

(2.85)

Incovoierea boltului. Pericolul incovoierii boltului apare cand jocul intre bolt si bucsa
creste. Verificarile la incovoiere ale boltului se efectueaza cu relatia:

(2.86)

unde: , sunt tensiunea efectiva, respectiv, admisibila la incovoiere a boltului din
asamblarea suportului cupei cu parghiile.
, sunt tensiunea efectiva, respectiv, admisibila la incovoiere a boltului din
asamblarea talpii cu parghiile.

Fisa de predare a proiectului
Proiectul contine:
Partea scrisa:
1. 24 pagini scrise grupate in doua capitole;
Partea grafica 1 capitol:
2. 1 desen de ansamblu al cricului;
3. 1 desen de subansamblu Mecanism de actionare;

F
CE


4. 4 desene de executie la parghii, piulita si surub;