Sunteți pe pagina 1din 15

Accizele,in ultimul timp sunt foarte discutate si controversate.

Aceste taxe indirecte aplicate asupra


bunurilor de lux fac ca preturile acestor bunuri sa creasca si mai mult,limiteaza astfel achizitionarea
lor de catre un segment de piata mai ridicat.
Totusi,accizele au si un efect cat de cat pozitiv deoarece,fiind aplicate si asupra bauturilor alcoolice
si a tigarilor reduc,ce-i drept in mica masura,consumul acestor produse daunatoare vietii.
Am ales aceasta tema deoarece aplicarea acestor taxe indirecte are efecte asupra consumatorului,eu
fiind unul dintre acestia.Prin cercetarea acestei teme,am incercat sa inteleg rolul acestei taxe si mai
ales ce efecte are ea asupra bunurilor pe care le voi achizitiona.In plus,datoriata cresterii accizelor la
unele produse,nemultumirile consumatorilor,aici fiind vorba de consumatorii exclusiv din
Romania,au inceput sa fie mediatizate atragandu-mi atentia si mai mult asupra acestui
subiect.Astfel,am incercat sa aflu de ce se creste nivelul accizelor la unele produse,ce efecte aduce
cu ea aceasta marire si ce se poate face in acest sens pentru diminuarea acestui nivel crescut al
accizelor.
Spre deosebire de TVA, care se percepe la vnzarea tuturor mrfurilor, accizele sunt taxe de
consumaie care se percep asupra produselor ce se consum n cantiti mari i care nu pot fi
nlocuite, de cumprtori, cu altele. Prin urmare, accizele au un randament fiscal ridicat.
Accizele se datoreaz bugetului de stat ntr-o singur faz a circuitului economic, respectiv de ctre
produtori sau achizitori. Ele se calculeaz fie n suma fix pe unitatea de msur, fie pe baza unor
cote procentuale proporionale aplicate asupra preului de vnzare. Nivelul cotelor utilizate pentru
determinarea accizelor difer de la o ar la alta i de la un produs la altul.
Accizele se instituie asupra unor produse de larg consum, cum sunt: alcoolul etilic alimentar, berea,
uica i rachiurile naturale, vinurile i orice alte produse destinate industriei alimentare i
consumului care conin alcool etilic alimentar, cafeaua, produsele din tutun,articole de cristal,
mobilierul sculptat, articolele de parfumerie i toaleta, crile de joc, bijuteriile din metale pretioase
(exclusiv verighetele de aur),produsele petroliere, gazul metan sau gazul de sond, benzina,
motorina etc.






CAPITOLUL 1. ACCIZELE-IMPOZIT PE LUX SAU VICII

Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care fac parte din categoria impozitelor indirecte
aplicate atat asupra unor marfuri provenind din import, cat si asupra unor marfuri din productia
interna.
Accizele sunt asezate asupra unor poduse considerate a fi de lux sau asupra unor produse ce se
consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de catre consumatori cu altele asemenea.
Produsele supuse aplicarii accizelor sunt :
-produsele din tutun. n aceast categorie se includ igarete, igri i igri de foi, tutun destinat
fumatului, tutun de prizat i tutun de mestecat.
-produsele petroliere. Din aceast categorie fac parte: benzin premium, regular i normal, benzin
fr plumb, motorin auto (combustibil pentru motoare Diesel).
-cafea verde, cafea prjit, cafea solubil inclusiv amestecuri de cafea solubil;
-ape minerale i gazoase cu coninut de zahr sau substane aromatizate;
-confecii de blnuri naturale, cu excepia celor de iepure, oaie, capr;
-articole din cristal, bijuterii din aur i/sau platin, cu excepia verighetelor;
-autoturisme i autoturisme de teren, echipate cu motor cu benzin sau motor Diesel;
-parfumuri, ape de colonie i ap de toalet;
-aparate video de nregistrat sau de reprodus, inclusiv cele ncorpornd un receptor de semnale
videofonice, combine audio, camer video, cuptor cu microunde, aparate aer condiionat;
-arme de vntoare i arme de uz individual, altele dect cele de uz militar sau de sport.
-alcool etilic alimentar, buturile alcoolice i orice alte produse destinate industriei alimentare sau
consumului, care conin alcool etilic alimentar. n aceast categorie se includ: buturi alcoolice care
conin o concentraie mai mare de 0,5% n volum, vinuri, produse pe baz de vin cu o concentraie
n alcool de peste 22% n volum, coniac, amoniac i vinars, buturi alcoolice naturale, vinuri
i produse pe baz de vin, vinuri nespumoase, vinuri spumoase, vin spumant, vermuturi, bere.

Accizele se datoreaz bugetului de stat ntr-o singur faz a circuitului economic, respectiv
de ctre produtori sau achizitori.
Ele se calculeaz fie n suma fix pe unitatea de msur, fie pe baza unor cote procentuale
proporionale aplicate asupra preului de vnzare. Nivelul cotelor utilizate pentru determinarea
accizelor difer de la o ar la alta i de la un produs la altul.
Subiecii impunerii, n dependen de caracterul i tipul activitii sunt:
persoanele fizice i juridice care prelucreaz i/sau produc mrfuri supuse accizelor;
persoanele fizice i juridice care import mrfuri supuse accizelor, cu excepia mrfurilor care sunt
scutite de plata impozitului dat;

Subiecii impunerii care produc sau preconizeaz s produc marf accizat, sunt obligai s
se nregistreze n calitate de pltitori de accize i s primeasc certificatul de acciz.

Certificatul de acciz reprezint un document eliberat de organul Serviciului Fiscal de Stat
subiectului impunerii, care atest nregistrarea acestuia i i atribuie dreptul de a efectua tranzacii
cu mrfurile supuse accizelor.

Pentru obinerea certificatului de acciz, agenii economici care sunt obligai a se nregistra ca
subieci impozabili se adreseaz la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial n raza cruia activeaz cu
o cerere de solicitare a certificatului de acciz. n cererea de solicitare se indic denumirea (numele,
prenumele), adresa juridic (domiciliu) a locului principal de desfurare a activitii economice i
datele cu privire la licena eliberat de organele de resort.

Agenii economici care urmeaz a fi nregistrai n calitate de subieci impozabili declar
ncperea de acciz.

ncperea de acciz reprezint totalitatea locurilor ce aparin subiectului impunerii, inclusiv
cldirile, ncperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separat, determinate n
certificatul de acciz, unde mrfurile supuse accizelor se prelucreaz i/sau se fabric, se expediaz
de ctre subiecii impunerii.
n cazul n care cererea de solicitare a certificatului de acciz conine informaii verificabile i
autentice, IFS elibereaz persoanei, care a naintat cererea, certificatul de acciz a agentului
economic nregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se elibereaz n termen
maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a lui.
Organul Serviciului Fiscal de Stat poate refuza eliberarea certificatului de acciz n cazul n
care consider c activitatea agentului economic sau ncperea de acciz nu pot fi controlate ori
formele i metodele de control nu asigur integritatea mrfurilor supuse accizelor.
n cazul n care mai muli ageni economici folosesc una i aceeai ncpere de acciz pentru
prelucrarea i/sau fabricarea mrfurilor supuse accizelor, Serviciului Fiscal de Stat este obligat s
determine n mod independent subiectul (subiecii) impunerii responsabil (responsabili) de achitarea
accizelor, n modul stabilit de acest serviciu.
Subiectul impunerii care preconizeaz s fac unele schimbri ce trebuie reflectate n
certificatul de acciz este obligat s adreseze cererea corespunztoare organului Serviciului Fiscal de
Stat.
Sunt cazuri in care apar unele modificri sau completri n documentele de constituire (cu
excepia schimbrii codului fiscal), condiionate de:
reorganizarea formei organizatorico-juridice;
schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un alt IFS teritorial sau oficiu fiscal);
modificarea denumirii agentului economic;
modificarea informaiei cu privire la locul ncperii de acciz etc.
In aceste cazuri,certificatul de acciz se nlocuiete.

Timbru de acciz. Marca comercial de stat este un marcaj tiprit de unitatea specializat,
autorizat de Ministerul Finanelor. Timbrele de acciz sunt de strict eviden i se elibereaz contra
plat de ctre IFS n baza cererii contribuabilului.
Valoarea timbrelor de acciz nu include accizele datorate bugetului de stat, achiziionarea lor
de ctre agenii economici productori i importatori, fcndu-se la un pre ce reprezint costul i
profitul aferent tipririi.
Timbrele de acciz procurate nu se vnd, nu se transmit altor persoane i nu se nstrineaz n
alt mod, cu excepia restituirii lor Inspectoratul Fiscal de Stat.
Mrfurile supuse accizelor cum ar fi votca, lichiorurile i alte buturi spirtoase, vinurile,
divinurile (coniacurile) i alte buturi spirtoase, articolele de tutun comercializate, transportate sau
depozitate pe teritoriul tarii precum i importate sunt pasibile marcrii obligatorii cu timbre de
acciz.
Marcarea se efectueaz:
pentru mrfurile importate, n timpul fabricrii mrfurilor supuse accizelor, pn la importarea
acestora;
n cazul mrfurilor fabricate pe teritoriul tarii pn la momentul expedierii (transportrii) acestora
din ncperea de acciz.
Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz:
vinurile spumoase i spumante, divinurile (coniacurile) n sticle de suvenire cu capacitatea de pn
la 0,25 litri, de 1.5, 3 i 6 litri,
buturile alcoolice cu coninutul de alcool etilic de pn la 7% n volum;
mrfurile supuse accizelor plasate n regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, admitere
temporar, magazin duty free,
mrfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul tarii i destinate pentru export.

Reglementarea fiscal a accizelor n Romnia
n Romnia accizele au fost reglementate prin mai multe acte normative, ntre care cel mai
recent este Ordonana Guvernului Nr.27 din 13 ianuarie 2000,publicat n M.O nr. 42 din 31
ianuarie 2000, privind regimul produselor supuse accizelor.
Ulterior accizele au suferit o serie de modificri prin urmtoarele acte normative:
-HG nr. 212 din 30 martie 2000 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind tehnica de calcul
i formularistica necesare pentru accize i pentru importul pe iei i la gazele naturale din producia
intern;
-O.U.G nr. 134 din 14 septembrie 2000 pentru modificarea i completarea O.G nr. 27 din 13ianuarie
2000 privind regimul produselor supuse accizelor
-O.U.G nr. 164 din 13 octombrie 2000 privind instituirea unor msuri pentru stimularea
agenilor economici productori interni sau importatori de alcool, buturi alcoolice spirtoase i
buturi alcoolice naturale n vederea achitrii obligaiilor ctre bugetul de stat, bugetul asigurrilor
socialede stat i fondurilor speciale etc.
Marcarea produselor accizabile
Sistemul de marcare a fost introdus n scopul eliminrii fenomenelor de fraud i evaziune
fiscal n domeniul produselor accizabile, obligativitatea marcrii revenind antrepozitarilor i
importatorilor de produse intermediare, alcool etilic i produse din tutun. Produsele din tutun sunt
marcate cu timbre, iar celelalte produse accizabile sunt marcate cu banderole.
Marcajele sunt hrtii de valoare cu regim special, tiprite de ctre Compania Naional
Imprimeria Naional S.A. instituia autorizat de Ministerul Finanelor Publice n acest
sens.Marcajele conin elemente de siguran i alte elemente de securizare care fac practic
imposibil falsificarea sau contrafacerea lor.
Eliberarea marcajelor se face la solicitarea antrepozitarilor sau importatorilor autorizai, care
depun cte o not de comand n acest sens la autoritatea fiscal teritorial n cazul alcoolului i
al produselor intermediare, respectiv la autoritatea fiscal central n cazul produselor din
tutun.Antrepozitarii autorizai i importatorii autorizai au obligaia de a ine evidena lunar
aachiziionrii, utilizrii i returnrii marcajelor, eviden care se comunic lunar i autoritii
emitente a autorizaiei de antrepozit fiscal.
Prin utilizarea accizelor statul actioneaza asupra cererii solvabile. Aceasta are un dublu rol :
economic si social.
n plan economic prin perceperea unor accize statul poate influenta cererea anumitor
produse punnd accize mari la produse din import n comparatie cu cele interne protejnd agentii
economici interni. Acest lucru poate stimula consumul de produse interne.
n plan social accizele au rolul de a limita consumul de produse daunatoare sanatatii ca
tutunul si alcoolul, deci daunatoare randamentului economic al natiunii.
Accizele mai sunt folosite si ca mijloc de atragere de resurse spre bugetul statului. De aceea
unor produse de lux ( blanuri, bijuterii) li se percep accize deosebit de mari .
Rolul impozitelor indirecte, inclusiv a accizelor, este enorm n etapa actuala de dezvoltare a
Romniei, cresterea rapida a veniturilor statului si ajungerea la structuri similare cu cele ale statelor
dezvoltate fiind obiectivul numarul 1 al politicii fiscale a Romniei.
Prin intermediul accizelor , statul si asigura importante fonduri banesti cu care acesta poate
interveni n echilibrarea dezvoltarii sectoarelor economiei, n redistribuirea de venituri diferitelor
paturi sociale.
De asemenea accizele reprezinta calea cea mai rapida prin care statul poate face rost de
venituri n scopuri urgente , de acoperire a unor nevoi care nu sufera amnare.
Totusi pentru ca accizele sa-si ndeplineasca rolul important pe care-l au, trebuie ca
evaziunea n domeniul platii acestora sa sufere o lovitura dura din partea organelor de control.
Trasaturile accizelor reies din domeniul si din modul in care se utilizeaza :
Se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic respectiv de ctre productori, importatori
sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, dup caz sunt unice att pentru produsele realizate la
intern, ct i pentru cele din import.
Accizele constituie o sursa de venit apreciabil, facil de obinut, la un cost puin ridicat.
Accizele, n general, sunt sensibile la inflaie-Faptul ca se aplic asupra valorii n vam, la care
seadaug taxele vamale, n cazul produselor importate, sau n suma fix asupracantitilor de petrol
sau gaze livrate, face ca aceste taxe s-i diminuezerandamentul n condiii de inflaie puternic.
Accizele, constituind o sursa important de venituri bugetare, uor deprocurat, prin ele se urmresc
obiective bugetare dar i eficienadministrativ.
Nivelul accizelor variaza de la o tara la alta.
este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de
produse accizabile.

Momentul exigibilitatii accizelor
Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibila la data cand produsul este eliberat
pentru consum in Romania. In cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize,
acciza devine exigibila la data la care produsul este utilizat in orice scop care nu este in
conformitate cu scutirea.Accizele se calculeaza in cota si rata de schimb in vigoare la momentul in
care acciza devine exigibila.
Momentul exigibilitatii accizei intervine:
a) pentru produsele din productia interna la data efectuarii livrarii, la data acordarii produselor ca
dividende sau ca plata in natura, la data in care au fost consumate pentru reclama si publicitate, si
respectiv la data instrainarii ori utilizarii in oricare alt scop decat comercializarea;
b) pentru produsele importate la data inregistrarii declaratiei vamale de import.

Accizele sunt adesea percepute pentru mbuntirea stilului de via al oamenilor (de exemplu,
taxele pe tutun) sau pentru a veni n sprijinul produciei care respect mediul (de exemplu, taxele
percepute pentru emisiile nocive). n msura n care impozitele pe consum mai ridicate sunt
compensate de impozite mai reduse pe munc i capital, structura impozitelor intensific creterea.
Efectul colateral nedorit este acela c preurile de consum i custurile de producie pot crete,
reducnd venitul disponibil real al gospodriilor sau excedentul de exploatare brut al companiilor,
n mare parte la fel cum o fac impozitele pe munc i pe capital.
Aceast enumerare sumar indic faptul c anumite impozite conduc la cretere n mai mare msur
dect altele. n mod frecvent, se consider c impozitele pe proprietate exercit efectele cele mai
puin adverse asupra creterii. Impactul accizelor este la fel de redus.

Politica fiscal este instrumentul prin care se colecteaz resurse la bugetul statului i se
ajusteaz nivelul cheltuielilor n vederea monitorizrii i influenrii economiei naionale.
Obiectivele generale ale politicii fiscale sunt: alimentarea bugetului cu resurse financiare
necesare ndeplinirii funciilor statului; stabilizarea economiei; reglarea economiei i
redresarea creterii economice.
Ca parte integrant a sistemului fiscal, autoritile fiscale monitorizeaz activitatea economic
a persoanelor fizice i juridice, iar obiectivul lor primordial este colectarea cu maxim
eficien (costuri ct mai sczute) a obligaiilor fiscale. Dezideratul poate fi obinut prin
crearea unui mediu de cooperare n care toate persoanele fizice i juridice aflate sub incidena
legii s i onoreze obligaiile fiscale.
Elementele tehnice ale impozitelor
Realizarea obiectivelor financiare, economice si sociale urmarite de catre stat, cand introduce
diferite impozite si taxe, este posibila numai atunci cand reglementarile fiscale respective sunt
cunoscute si respectate atat de contribuabili, cat si de organele fiscale. De aceea, in legile prin care
se instituie impozite si taxe se folosesc urmatoarele elementetehnice:
subiectul (platitorul) impozitului;
suportatorul (destinatarul) impozitului;
obiectul impunerii;
sursa impozitului;
unitatea de impunere;
cota impozitului;
asieta fiscala;
termenul de plata.
1. Subiectul (platitorul) impozitului sau contribuabilul este persoana fizica sau juridica obligata
prin lege sa plateasca impozitul. Calitatea de platitor de impozite presupune indeplinirea anumitor
conditii. Astfel, pentru ca opersoana fizica sa fie platitoare de impozite trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa fie cetatean liber;
sa realizeze un anumit venit sau sa posede anumite bunuri;
sa aiba capacitate de exercitiu, adica sa fie in deplinatatea facultatilor mintale.
In cazul anumitor impozite si taxe este necesar ca persoanele fizice sa dispuna de calificarea
corespunzatoare, sa posede o autorizatie de exercitare a profesiunii si un domiciliu stabil.
2. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul. Astfel, in
cazul impozitelor indirecte subiectului impozitului ii revine o obligatie formala de a plati impozitul
(Acciza,de exemplu), caci suportarea efectiva se realizeaza de catre persoana care cumpara
marfurile sau serviciile a caror vanzare este supusa impozitelor.
3. Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii.
In cazul impozitelor indirecte, obiectul impunerii il constituie incasarile din vanzarea marfurilor
produse intara sau provenite din import, din prestarea anumitor servicii etc.
Asupra obiectului impunerii se aplica, de regula, principiul unicitatii, potrivit caruia un obiect
impozabil se impune o singura data. Actele normative prevad obiectul impozabil ca fiind
impersonal, adica trebuie sa fie concretizat atat cantitativ cat si calitativ.
Obiectul impunerii concretizat cantitativ si calitativ formeaza baza impozabila, iar determinarea
acesteia presupune doua operatiuni si anume:
identificarea obiectului impozabil si stabilirea naturii acestuia (determinarea calitativa);
evaluarea (masurarea) obiectului impozabil pe o anumita perioada de timp (determinarea
cantitativa).
De asemenea, marimea impozitului de plata depinde in mod direct de stabilirea corecta a bazei
impozabile care se exprima in unitati banesti, iar uneori in unitati de masura fizice (kg, bucati, ha
etc.).
4. Sursa impozitului indica din ce anume se plateste impozitul, respectiv din venit sau din avere.
Ca sursa a impozitului veniturile apar sub forma salariului, profitului, dividendelor, rentei, in timp
ce averea se prezinta sub forma de bunuri mobile, imobile sau de capital (ca expresie a actiunilor
emise de societatile de capital sau a altor hartii de valoare tranzactionate prin bursele de valori).
De asemenea, in cazul impozitelor pe venit, obiectul impunerii coincide, intotdeauna, cu sursa. In
schimb, in cazul impozitelor pe avere nu intotdeauna exista o asemenea coincidenta, deoarece, de
regula, impozitul se plateste din venitul realizat de pe urma averii respective si numai acesta
diminueaza substanta averii propriu-zise. De exemplu, in cazul impozitului pe cladiri, obiectul
impozabil il constituie valoarea cladirilor, procesul economic de utilizare a cladirilor, iar sursa
impozitului pe cladiri o constituie alte venituri realizate de proprietarul cladirilor respective.
5. Unitatea de impunere reprezinta unitatea de masura prin care se exprima marimea obiectului
impozabil si are fie o expresie monetara (in cazul impozitelor pe venit), fie o expresie fizico-
naturala (m
2
, ha, kg, bucati, s.a.) in cazul impozitelor pe avere.
6. Cota impozitului (sau cota de impunere) reprezinta marimea impozitului stabilita pentru fiecare
unitate de impunere. Altfel spus, cota de impunere este suma sau procentul care se aplica asupra
bazei impozabile pentru determinarea impozitului.
In functie de natura venitului impozabil si categoriile de platitori cotele de impunere se grupeaza in:
cote fixe (in suma fixa, forfetara);
cote procentuale.
Cotele fixe de impunere sunt stabilite in suma fixa, independent de marimea venitului impozabil,
de averea sau situatia platitorului. Aceste cote se folosesc atunci cand bazele impozabile sunt
exprimate in unitati naturale.

Cotele procentuale de impunere se aplica numai bazelor impozabile exprimate valoric si pot fi:
proportionale;
progresive:
orizontale;
verticale:
simple;
compuse.
regresive.
Cotele proportionale de impunere sunt cele al caror procent ramane constant, indiferent de marimea
obiectului impozabil, iar daca se face raportul intre impozitul rezultat prin aplicarea lor si venitul
impozabil proportia ramane nemodificata.
Cotele progresive de impunere cresc pe masura cresterii venitului impozabil, fie intr-un ritm
constant, fie intr-un ritm variabil. Ele pot sa opereze atat orizontal, cat si vertical. In
cazul progresivitatii orizontale, la venituri impozabile egale ca marime, cota de impozit este diferita
in functie de natura venitului impozabil si de categoriile de platitori. In cazul progresivitatii
verticale cota de impozit creste pe masura cresterii veniturilor, precum si in functie de natura
venitului impozabil si de categoriile de platitori.
La randul lor, cotele progresive verticale sunt simple (globale) si compuse (pe transe). In cazul
cotelor progresive simple, procentul de impunere aferent transei superioare a venitului impozabil se
aplica intregului venit impozabil realizat de catre platitor.
Cotele progresive compuse (pe transe) se determina separat, prin aplicarea fiecarei transe a unui
anumit procent, iar pentru obtinerea impozitului total de plata fiind necesara insumarea impozitelor
aferente fiecarei transe.
Cotele regresive de impunere se diminueaza pe masura cresterii nivelului impozabil, in scopul
avantajarii platitorului.
7. Asieta fiscala exprima modul de asezare a impozitelor si include totalitatea masurilor luate de
organele fiscale pentru identificarea subiectilor impozabili, stabilirea marimii materiei impozabile si
a cuantumului impozitelor datorate statului.
Asieta constata existenta unei creante fiscale a statului si creeaza obligatia de plata a impozitelor in
sarcina contribuabililor. Stingerea acestei obligatii fiscale poarta denumirea de lichidare si se face,
de regula, prin incasarea impozitului.
8. Termenele de plata indica data pana la care impozitul trebuie platit. El este precizat in fiecare act
normativ instituitor de venituri bugetare. La fixarea termenelor de plata se au in vedere:
perioadele de realizare a veniturilor din care se platesc impozitele;
necesitatea alimentarii permanente a bugetului statului cu resurse financiare;
dimensionarea optima a sumelor datorate statului de catre contribuabili.

De asemenea, precizarea termenelor de plata constituie o conditie importanta in informarea
platitorilor privind cat datoreaza statului si cand trebuie sa plateasca impozitul.
Termenele de plata au caracter imperativ, iar neachitarea impozitelor pana la termenele stabilite prin
lege, atrage dupa sine obligatia contribuabililor de a plati si majorari de intarziere sau sunt
sanctionati sub forma de popriri pe salarii, sechestrarea unor bunuri de valoare identica cu suma
impozitului datorat statului, vanzarea acestora prin licitatie.
In afara celor opt elemente tehnice prezentate anterior, actul legal de instituire a unui impozit
trebuie sa mai cuprinda:
autoritatea si beneficiarul impozitului;
posibilitatea impozitului;
facilitatile fiscale acordate;
sanctiunile aplicabile si caile de contestatie .
Autoritatea impozitului reprezinta puterea publica ce instituie impozitul, la care se adauga
organele care aseaza si percep in mod efectiv impozitul. In virtutea dreptului de suveranitate fiscala
al fiecarui stat, aceasta autoritate se stabileste prin Constitutie.
In Romania, dreptul de a institui impozite il are Parlamentul si in anumite conditii consiliile locale
sau judetene.
Beneficiarul impozitului poate fi bugetul constituit la nivelul centralizat al statului , bugetele
comunitatilor locale sau bugetele unor institutii publice, dupa caz.
Posibilitatea impozitului evidentiaza capacitatea economica a contribuabililor de a plati impozitele,
precum si baza de calcul luata in considerare pentru stabilirea marimii impozitului.
Facilitatile fiscale aferente impozitului se pot concretiza, dupa caz, in:
exonerari pentru anumite categorii de subiecti;
perioade de scutire;
reduceri de impozite;
restituiri de impozite.
Sanctiunile aplicabile au drept scop intarirea responsabilitatii contribuabililor in ce priveste
stingerea obligatiilor fiscale, in favoarea beneficiarului, la termenele stabilite. In functie de natura
abaterii constatate de organele de control, acestea pot fi, in cazul constatarii unor contraventii, sub
forma de:
amenzi;
majorari de intarziere;
popriri asupra unor venituri;
confiscarea unor bunuri;
punerea sechestrului asupra unor bunuri si vanzarea acestora prin licitatie.



Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte, de la
plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si
persoanele juridice romne sau straine.
Conform prevederilor Legii nr. 241/ 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
sunt considerate evaziune fiscala urmatoarele fapte:
nerefacerea, cu intentie, a documentelor de evidenta contabila distruse, fapta care se pedepseste
cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei;
mpiedicarea organelor competente de a efectua verificari financiare, fiscale sau vamale prin
refuzul nejustificat de a prezenta documentele legale si bunurile de patrimoniu, fie prin
mpiedicarea acestora de a intra n sedii, incinte sau pe terenuri, pedeapsa fiind nchisoare de la 6
luni la 3 ani , sau cu amenda;
retinerea sau nevarsarea, cu intentie, (n cel mult 30 de zile de la scadenta) a sumelor
reprezentnd impozite sau contributii, fapta care se pedepseste cu nchisoare de la un an la 3
ani sau cu amenda;
punerea n circulatie de timbre, banderole sau formulare tipizate (utilizate n domeniul fiscal,
avnd regim special) att n cazul n care persoana n cauza nu are dreptul, pedeapsa
fiindnchisoare de la 2 la 7 ani , ct si n cazul n care stie ca acestea sunt falsificate, pedeapsa
constnd n privarea de libertate de la 3 la 12 ani ;
stabilirea, cu rea credinta, a impozitelor, taxelor sau contributiilor avnd drept rezultat obtinerea,
fara drept, de la bugetul de stat, a unor sume de bani sau compensari necuvenite, fapta care se
pedepseste cu nchisoare de la 3 ani la 10 ani , n timp ce asocierea n vederea savrsirii faptei mai
sus-mentionate se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 15 ani;
sustragerea de la ndeplinirea obligatiilor fiscale, caz n care, daca prejudiciul produs este mai
mare de 100.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 2 ani , n timp ce,
daca prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza
cu 3 ani .
3. Ce fapte pot fi considerate drept sustragere de la ndeplinirea obligatiilor fiscale?
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
omisiunea, n tot sau n parte, a evidentierii, n actele contabile ori n alte documente legale a
operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
evidentierea, n actele contabile sau n documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza
operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de
marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
executarea de evidente contabile duble, folosindu-se nscrisuri sau alte mijloace de stocare a
datelor;
sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea,
declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale
persoanelor verificate;
substituirea, degradarea sau nstrainarea de catre debitori ori de catre terte persoane a bunurilor
sechestrate.
4. Cnd se reduc pedepsele?
n cazul savrsirii unei infractiuni de evaziune fiscala, daca n cursul urmaririi penale sau al
judecatii, pna la primul termen de judecata, nvinuitul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele
pedepsei pentru fapta savrsita se reduc la jumatate;
daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pna la 100.000 euro, se poate aplica pedeapsa cu
amenda;
daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pna la 50.000 euro, se aplica o sanctiune
administrativa care se nregistreaza n cazierul judiciar.
Reducerea pedepselor nu se aplica daca faptuitorul a mai savrsit o infractiune prevazuta de
prezenta lege ntr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de reducere a
pedepsei.
Efectele pe care le are evaziunea fiscal ridicat sunt multiple. Ea ncurajeaz economia subteran,
corupia, conduce la scderea PIB-ului,afecteaz stabilitatea economiei naionale,afecteaz puterea
de cumprare a monedei naionale, creeaz unele inechiti n plan social,favorizeaz dezvoltarea
reelelor mafiote etc.
Prezena evaziunii fiscale va genera i motivarea pentru corupie, deoarece aceasta crete nivelul
mitei oferite de contribuabili,n timp ce corupia scade eficacitatea penalizrilor i probabilitatea
auditrii, ca instrumente de combatere. Contribuabilii evazioniti consider c i dac sunt
descoperii, pot evita penalizrile sau alte sanciuni legale prin mituire a auditorilor.
Printre masurile ce se pot lua sau elemente ce ar putea fi continute de viitoare acte normative in
domeniu se pot inscrie:
v Corelarea sistemului fiscal cu realitatile socio-economice si eventual realizarea unor strategii
fiscale de minimum 4 ani, perioade pentru care cuvantul de ordine sa fie stabilitatea;
v Micsorarea numarului cheltuielilor nedeductibile atunci cand se calculeaza profitul impozabil,
in mod gradual;
v Redimensionarea bazei impozabile in ceea ce priveste contributiile la fondurile speciale care in
prezent creaza dificultati in directionarea reformei impozitului pe profit, deoarece sunt numeroase si
nu tin cont de situatia economica a platitorilor.
v Utilizarea unor modalitati de rambursare a TVA mai eficiente pentru vanzarile de bunuri si
prestarile de servicii in favoarea persoanelor fizice nerezidente;
v Eliminarea tratamentelor preferentiale in ceea ce priveste obligatiile de plata catre bugetul de
stat si orice alt fel de obligatii fiscale;
v Organizarea unui sistem informatic integrat privind contribuabilii de orice fel si istoricul lor
fiscal (inclusiv locurile de munca anterioare, salariile obtinute, impozitele platite, codul fiscal
personal)
v Introducerea aceluiasi sistem informatic in stare sa coreleze activitatile de colectare de fonduri
cu cele ale trezoreriilor; elaborarea prevederilor necesare pentru implementarea dosarului fiscal
pentru persoanele fizice; toate aceste masuri vor conduce la descurajarea muncii la negru;
v Asigurarea unui sistem de pedepse/recompense pentru toti cei care lucreaza in domeniul fiscal
de stat, precum si realizarea unui sistem de salarizari satisfacator si suficient pentru a indeparta
tentatiile;
v infiintarea unui organ administrativ, aflat in subordinea Parlamentului, care sa aiba atributiile si
logistica suficiente astfel incat sa poata depista si trimite direct in judecata pe oricine a infaptuit o
frauda.
v Unificarea legislatiei fiscale si o mai buna sistematizare si corelare a acesteia cu ansamblul
cadrului legislative din economie
v Eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea fiscala si o mai
buna corelare a facilitatilor fiscal
v In legislatia fiscal trebuie sa se regaseasca in mai mare masura, pe langa prevederile punitive, si
cele care pot determina un comportament economic normal, care sa conduca la limitarea ariei
evaziunii fiscal
v Eliminarea paralelismelor si suprapunerilor care mai exista in activitatea organelor de control
financiar si fiscal, in ceea ce priveste supravegherea fiscala, controlul fiscal si combaterea evaziunii
fiscal, si asigurarea coordonarii unitare in profil territorial si la nivel central a tuturor activitatilor de
control
v Utilizarea in mai mare masura a controlului prin exceptie(sondaj) si trecerea pe un plan mai
secundar a controlului permanent si excesiv
v Urgentarea finalizarii codului fiscal si codului de procedure fiscal, care va facilita interpretarea
unitara a cadrului normativ si va veni in sprijinul identificarii si combaterii evaziunii fiscal
v Stabilirea unui raport care sa tinda spre optim intre salariu si stimulente pentru cointeresarea
aparatului fiscal