Sunteți pe pagina 1din 58
ELEMENTE DE CONSTRUCTII COMPOZITE
ELEMENTE DE CONSTRUCTII COMPOZITE
ELEMENTE DE CONSTRUCTII COMPOZITE
ELEMENTE DE CONSTRUCTII COMPOZITE

ELEMENTE DE CONSTRUCTII COMPOZITE

Bibliografie: 1. Ţăranu N., Secu Al., Decher E., Isopescu D. - “ Structuri din materiale
Bibliografie: 1. Ţăranu N., Secu Al., Decher E., Isopescu D. - “ Structuri din materiale

Bibliografie:

1.Ţăranu N., Secu Al., Decher E., Isopescu D. - Structuri din materiale compozite şi associate, 1992, Ed. I.P.Iaşi. 2.Ţăranu N., Isopescu D. - Structures made of Composite Materials, 1996, ISBN 973-96589-3-8, Ed. VESPER. 3.Ţăranu N., Oprişan G., Isopescu D., Entuc I., Munteanu Vl. - Soluţii compozite de reabilitare a structurilor inginereşti”, Ed. STEF, 2006, ISBN

973-8961-71-4.

4.Hadăr A. - Structuri din compozite stratificate. Metode, algoritmi şi

programe de calcul, 2003, Ed. A.G.I.R., ISBN: 973-27-0961-8.

Caracterizarea generală a materialelor compozite Definirea materialelor compozite
Caracterizarea generală a materialelor compozite
Definirea materialelor compozite
a materialelor compozite Definirea materialelor compozite Materialele compozite sunt sisteme multifazice obţinute pe
a materialelor compozite Definirea materialelor compozite Materialele compozite sunt sisteme multifazice obţinute pe

Materialele compozite sunt sisteme multifazice obţinute pe cale artificială,

prin asocierea a cel puţin două materiale chimic distincte, cu interfaţă de separare clară între componente, iar materialul compus rezultat este creat în scopul obţinerii unor proprietăţi care nu pot fi obţinute de oricare

dintre componenţi lucrând individual.

Proprietăţile compozitelor sunt determinate de caracteristicile componentelor, distribuţia acestora şi interacţiunea dintre ele.

componentelor, distribuţia acestora şi interacţiunea dintre ele. particule foiţe, solzi fibre matrice

particule

foiţe, solzi

fibre

matrice

Clasificarea materialelor compozite

A - După tipul masei de bază

1.materiale compozite cu matrice metalica;

de bază  1.materiale compozite cu matrice metalica;  2.materiale compozite cu matrice ceramica; 
de bază  1.materiale compozite cu matrice metalica;  2.materiale compozite cu matrice ceramica; 

2.materiale compozite cu matrice ceramica;

3.materiale compozite cu matrice polimerica. B - După forma şi natura armăturii

1.compozite armate cu particule;

şi natura armăturii  1.compozite armate cu particule;  2.compozite armate cu fibre:  a -

2.compozite armate cu fibre:

a - Compozitele monostrat

b - Compozitele multistrat

a1. Compozite armate cu fibre lungi (continue)

multistrat a1. Compozite armate cu fibre lungi (continue) a2. Compozite armate cu ţesături a3. Compozite armate
multistrat a1. Compozite armate cu fibre lungi (continue) a2. Compozite armate cu ţesături a3. Compozite armate

a2. Compozite armate cu ţesături

fibre lungi (continue) a2. Compozite armate cu ţesături a3. Compozite armate cu fibre scurte (discontinue)b1.

a3. Compozite armate cu fibre scurte (discontinue)b1. Compozite hibride (multistrat)

MATERIALE COMPOZITE Armate cu particule orientate aleatoriu orientate preferenţial Armate cu fibre Compozite
MATERIALE COMPOZITE
Armate cu particule
orientate aleatoriu
orientate preferenţial
Armate cu fibre
Compozite monostrat incluzând
compozitele cu aceeaşi orientare şi
proprietăţi identice în fiecare strat
Compozite multistrat
(stratificate unghiulare)
cu straturi identice sub
hibride
aspectul componenţilor
cu fibre continue
cu fibre discontinue
componenţilor cu fibre continue cu fibre discontinue armate bidirecţional armate unidirecţional orientate
componenţilor cu fibre continue cu fibre discontinue armate bidirecţional armate unidirecţional orientate
componenţilor cu fibre continue cu fibre discontinue armate bidirecţional armate unidirecţional orientate
componenţilor cu fibre continue cu fibre discontinue armate bidirecţional armate unidirecţional orientate
componenţilor cu fibre continue cu fibre discontinue armate bidirecţional armate unidirecţional orientate

armate bidirecţional

armate unidirecţional

orientate aleatoriu orientate preferenţial
orientate aleatoriu
orientate preferenţial

ALCĂTUIREA ŞI CALCULUL ELEMENTELOR STRATIFICATE DIN MATERIALE COMPOZITE POLIMERICE

ELEMENTELOR STRATIFICATE DIN MATERIALE COMPOZITE POLIMERICE Matrice Armare cu fibre MICROMECANICA MACROMECANICA
ELEMENTELOR STRATIFICATE DIN MATERIALE COMPOZITE POLIMERICE Matrice Armare cu fibre MICROMECANICA MACROMECANICA

Matrice

Armare

cu fibre

MICROMECANICA

MACROMECANICA

COMPOZITE POLIMERICE Matrice Armare cu fibre MICROMECANICA MACROMECANICA Structură Stratificat Lamela compozit ă
COMPOZITE POLIMERICE Matrice Armare cu fibre MICROMECANICA MACROMECANICA Structură Stratificat Lamela compozit ă
Structură
Structură
Stratificat
Stratificat

Lamela compozită

Micromecanica este un ansamblu de concepte, modele, relaţii matematice, şi studii utilizate pentru a determina
Micromecanica este un ansamblu de concepte, modele, relaţii matematice, şi studii utilizate pentru a determina

Micromecanica este un ansamblu de concepte, modele, relaţii matematice, şi studii utilizate pentru a determina proprietăţile compozitului plecând de la caracteristicile materialelor constituente,

configuraţia geometrică şi parametrii de fabricare. Micromecanica

studiază comportarea materialelor compozite din punct de vedere al

interacţiunii materialelor componente.

Macromecanica este un ansamblu de concepte, modele şi relaţii matematice utilizate pentru a transforma proprietăţile lamelei de la axele sale principale (ale materialului) la axe oarecare (ale

elementului sau structurii). Macromecanica studiază materialul

compozit sub aspect macroscopic, presupunând că acesta este omogen, iar influenţa componenţilor este evaluată numai prin

valorile medii aparente ale caracteristicilor mecanice.

Rolul materialelor componente în stabilirea proprietăţilor materialelor compozite armate cu fibre

Lamela este piesa elementară a stratificatului compozit, fiind alcătuită

elementară a stratificatului compozit, fiind alcătuită dintr- un eşantion de matrice şi fibre, aranjate în modul
elementară a stratificatului compozit, fiind alcătuită dintr- un eşantion de matrice şi fibre, aranjate în modul

dintr-un eşantion de matrice şi fibre, aranjate în modul în care aceste componente sunt dispuse în ansamblul produsului.

3 2 (T)
3
2
(T)

1

a.

3 2 (T) b. 1
3
2
(T)
b.
1
(L) 3 2 (T)
(L)
3
2 (T)

1

(L)

c.

(L) 3 2 (T)
(L)
3
2 (T)

1

(L)

d.

Alcătuirea stratificatelor din materiale compozite cu sisteme diverse de armare:

a.

fibre continue unidirecţionale; b. fibre discontinue (scurte) aleatorii;

c.

reţea ortogonală de fibre; d. stratificat cu armare tridirecţională.

În funcţie de sistemul de axe adoptat, pentru materialele compozite armate cu fibre, se definesc următoarele caracteristici mecanice necesare în proiectare:

caracteristici mecanice necesare în proiectare: E L = E 1 - modulul de elasticitate longitudinal
caracteristici mecanice necesare în proiectare: E L = E 1 - modulul de elasticitate longitudinal

E L = E 1 - modulul de elasticitate longitudinal al lamelei (în direcţie paralelă cu fibrele); E T = E 2 - modulul de elasticitate transversal al lamelei (în direcţie perpendiculară pe fibre); G LT = G 12 - modulul de elasticitate la forfecare al lamelei în planul(L,T) sau (1,2); LT = 12 şi TL = 21 - coeficienţii Poisson în planul (L,T) sau (1,2); R tL - rezistenţa la tracţiune a lamelei în direcţie longitudinală; R tT - rezistenţa la tracţiune a lamelei în direcţie trasversală; R cL - rezistenţa la compresiune a lamelei în direcţie longitudinală; R cT - rezistenţa la compresiune a lamelei direcţie transversală; R f(LT) =R f(12) - rezistenţa la forfecare a lamelei în planul (L,T) sau (1,2);

z 3 (2) T (1) L
z
3
(2) T
(1) L

x

y

Sistemele de axe ale lamelei ortotrope - (1, 2, 3) sistemul de axe

principale ale materialului;

- (x, y, z) sistemul de axe de solicitare.

z 3 (2) T  y x (1) L 
z
3
(2) T
y
x
(1) L

Funcţiunile matricei

- Înveleşte fibrele astfel încât să le protejeze atât în fazele de formare ale

produsului cât şi pe durata de serviciu.

produsului cât şi pe durata de serviciu.

- Păstrează armăturile la distanţe corespunzătoare transmiterii eforturilor între faze prin adeziune, frecare sau alte mecanisme de conlucrare.

- Împiedică flambajul fibrelor, deoarece fără mediul de susţinere armătura

nu este capabil să preia eforturi de compresiune.

- Constituie mediul de transmitere a eforturilor prin compozit astfel că, la

ruperea unei fibre, reîncărcarea celorlalte fibre se poate realiza prin contactul de la interfaţă;

- Asigură contribuţia principală la stabilirea rezistenţei şi rigidităţii în direcţia normală pe fibre.

- Permite redistribuirea concentrărilor de tensiuni şi deformaţii evitând

propagarea rapidă a fisurilor prin compozit.

-

Stabileşte forma definitivă a produsului realizat din materialul compozit.

-

Stabileşte continuitatea transversală dintre lamelele ansamblului

stratificat.

- Previne efectele corosive şi reduce efectele abraziunii fibrelor.

- Asigură compatibilitatea termică şi chimică în raport cu materialul de

armare.

Funcţiunile armăturii

Funcţiunile armăturii - Armătura (datorită naturii unidimensionale a fibrelor) contribuie la creşterea rigidităţii
Funcţiunile armăturii - Armătura (datorită naturii unidimensionale a fibrelor) contribuie la creşterea rigidităţii

- Armătura (datorită naturii unidimensionale a fibrelor) contribuie la creşterea rigidităţii şi rezistenţei compozitului în principal după direcţia fibrelor, deşi nu sunt excluse unele contribuţii "laterale" , evidenţiate la calculul modulului

de elasticitate transversal.

Creşterea rigidităţii şi rezistenţei compozitului este proporţională cu fracţiunea volumetrică de fibră dispusă paralel cu direcţia efortului aplicat, atâta vreme cât matricea polimerică asigură învelirea corectă a fibrelor şi transferul

eforturilor între componente.

In cazul unor anumite fracţiuni volumetrice de fibră şi dispuneri geometrice ale armăturii, rezistenţa şi rigiditatea la tracţiune a compozitului creşte prin sporirea rigidităţii relative a armăturii faţă de matrice.

Zona de interfață: asigură conlucrarea dintre componente

Tipuri de componente utilizate la compozitele polimerice armate cu fibre

Materiale pentru armare:

Fibre din sticlă

Fibre din sticlă

Fibrele din sticlă sunt cele mai cunoscute armături pentru compozitele cu matrice polimerică, având ca principale avantaje costul relativ redus şi rezistenţe mecanice convenabile. Dezavantajele principale constau în valoarea redusă a modulului de

elasticitate, rezistenţa nesatisfăcătoare la abraziune care-i reduce potenţialul

structural, precum şi aderenţa necorespunzătoare la matricea polimerică în prezenţa apei. Aderenţa redusă necesită folosirea unor agenţi de cuplare care se folosesc pentru tratarea suprafeţei fibrelor.

redusă necesită folosirea unor agenţi de cuplare care se folosesc pentru tratarea suprafeţei fibrelor. 1. 2.
1. 2. 3.
1.
2.
3.
redusă necesită folosirea unor agenţi de cuplare care se folosesc pentru tratarea suprafeţei fibrelor. 1. 2.
redusă necesită folosirea unor agenţi de cuplare care se folosesc pentru tratarea suprafeţei fibrelor. 1. 2.

Fibre din carbon şi din grafit

Fibre din carbon şi din grafit Fibre aramidice

Fibre aramidice

Fibre din carbon şi din grafit Fibre aramidice Fibrele pe bază de carbon se folosesc la
Fibre din carbon şi din grafit Fibre aramidice Fibrele pe bază de carbon se folosesc la

Fibrele pe bază de carbon se folosesc la armarea compozitelor cu performanţe ridicate. Termenul fibră de grafit se foloseşte pentru a caracteriza fibrele cu un conţinut de carbon ce depăşeşte 99 %

în timp ce fibra de carbon provine din material ce

are conţinutul în carbon cuprins între 80-95 %. Conţinutul de carbon este determinat de temperatura de tratament termic.

Curbe caracteristice pentru tipurile de fibre:

Curbe caracteristice pentru tipurile de fibre: Tensiune [N/mm 2 ] Sticla S Bor Kevlar 49 3000
Curbe caracteristice pentru tipurile de fibre: Tensiune [N/mm 2 ] Sticla S Bor Kevlar 49 3000
Tensiune [N/mm 2 ] Sticla S Bor Kevlar 49 3000 Carbon cu rezistenţă ridicată 2000
Tensiune
[N/mm 2 ]
Sticla S
Bor
Kevlar 49
3000
Carbon cu rezistenţă ridicată
2000
Sticla E
1000
Carbon cu modul de
elasticitate ridicat
0
Deformaţie specifică liniară [%]
0
1
2
3
4
Matrice polimerica
Matrice polimerica
Matrice polimerica răşina 80 70 60 50 40 30 20 10 e p o x i
răşina
răşina

80

70

60

50

40

30

20

10

epoxidică

alţi polimeri

termorigizi

polimeri

80 70 60 50 40 30 20 10 e p o x i d i c

termoplastici

Semifabricate şi produse finite din compozitelor armate

Aplicaţiile materialelor compozite armate cu fibre cuprind aproape toate domeniile

compozite armate cu fibre cuprind aproape toate domeniile de activitate economică. Ca exemple de aplicaţii se
compozite armate cu fibre cuprind aproape toate domeniile de activitate economică. Ca exemple de aplicaţii se

de activitate economică.

Ca exemple de aplicaţii se menţionează:

-în industria construcţiilor: panouri pentru pereţi, plafoane, acoperişuri, cofraje, obiecte sanitare, tâmplărie, decoraţiuni, mobilier etc.;

-transporturile formează un sector important de aplicaţii atât la

transportul aerian, naval, feroviar, cât şi auto, astfel de exemplu: cisterne, vagoane de marfă, rezervoare de apă şi combustibili, vagoane de metrou, containere, ambarcaţiuni, avioane de transport, în industria aerospaţială etc.;

-în industria chimică şi farmaceutică: recipienţi şi conducte, rezervoare

de depozitare, coşuri de evacuare a fumului şi gazelor industriale, piese componente de filtre şi uscătoare etc.; -în industria alimentară: rezervoare, silozuri pentru furaje, instalaţii de

răcire, diverse recipiente etc.;

-telecomunicaţii: antene parabolice, elemente de sprijin şi carcase pentru

radar, cofrete pentru cabluri etc.:

-instalaţii electrice: cofrete, palete de condensatoare, stator de

minimotoare, cadrane pentru circuite etc.

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre Compozitele armate cu fibre oferă o gamă variată de
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre Compozitele armate cu fibre oferă o gamă variată de

Compozitele armate cu fibre oferă o gamă variată de

proprietăţi avantajoase cum ar fi:

rezistenţă la coroziune;

modul de elasticitate ridicat;

caracteristici mecanice dirijate în raport cu cerinţele de rezistenţă şi rigiditate;

deformabilitate acceptabilă;

posibilitatea fabricării unor produse adecvate soluţiilor de consolidare.

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Utilizarea tiranţilor LEADLINE pentru postensionarea
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Utilizarea tiranţilor LEADLINE pentru postensionarea

Utilizarea tiranţilor LEADLINE pentru postensionarea pe diagonală a platformelor maritime [The Japan Marine Industry, http://wtec.org/loyola/compce]

pentru postensionarea pe diagonală a platformelor maritime [The Japan Marine Industry, http://wtec.org/loyola/compce]

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Utilizarea elementelor FIBRA pentru cablurile de
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Utilizarea elementelor FIBRA pentru cablurile de

Utilizarea elementelor FIBRA pentru cablurile de susţinere şi

ancoraj a podurilor militare, precum şi pentru elementele structurii de rezistenţă [The Japan Construction Industry, http://wtec.org/loyola/compce]

precum şi pentru elementele structurii de rezistenţă [The Japan Construction Industry, http://wtec.org/loyola/compce]
precum şi pentru elementele structurii de rezistenţă [The Japan Construction Industry, http://wtec.org/loyola/compce]

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Elemente din compozite polimerice armate cu fibre
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Elemente din compozite polimerice armate cu fibre

Elemente din compozite polimerice armate cu fibre aramidice,

TECHNORA, pentru pretensionarea grinzilor de susţinere a structurii trenului ultra-rapide [The Japan Railways Corp, http://wtec.org/loyola/compce]

grinzilor de susţinere a structurii trenului ultra-rapide [The Japan Railways Corp, http://wtec.org/loyola/compce]

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Panouri de faţadă din compozite polimerice armate cu
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Panouri de faţadă din compozite polimerice armate cu

Panouri de faţadă din compozite polimerice armate cu fibre

folosite la Kita Kyusho Prince Hotel [The Japan Construction Industry, http://wtec.org/loyola/compce]

armate cu fibre folosite la Kita Kyusho Prince Hotel [The Japan Construction Industry, http://wtec.org/loyola/compce]

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Plăci cutate din materiale compozite polimerice
Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Plăci cutate din materiale compozite polimerice

Plăci cutate din materiale compozite polimerice

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Plăci cutate din materiale compozite polimerice

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Elemente de tip sandviş pentru închideri perimetrale
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Elemente de tip sandviş pentru închideri perimetrale

Elemente de tip sandviş pentru închideri perimetrale la construcţiile civile şi industriale

armate cu fibre  Elemente de tip sandviş pentru închideri perimetrale la construcţiile civile şi industriale
armate cu fibre  Elemente de tip sandviş pentru închideri perimetrale la construcţiile civile şi industriale

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre Pentru consolidarea structurilor inginereşti, materiale
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre Pentru consolidarea structurilor inginereşti, materiale

Pentru consolidarea structurilor inginereşti, materiale compozite

polimerice se folosesc preponderent sub formă de platbande sau membrane, armate cu fibre dispuse unidirecţional sau bidirecţional.Cele mai uzuale compozite folosite în sistemele de

consolidare sunt:

platbande cu fibre unidirecţionale sau cu ţesături ne-echilibrate, cu armătura dirijată preponderent pe direcţie longitudinală;

ţesături bidirecţionale echilibrate, ne-impregnate;

platbande preimpregnate unidirecţionale, în stare neîntărită;

fascicule din fibre unidirecţionale, neimpregnate folosite pentru înfăşurarea elementelor din materiale tradiţionale;

din fibre unidirecţionale, neimpregnate folosite pentru înfăşurarea elementelor din materiale tradiţionale; a) b)

a)

din fibre unidirecţionale, neimpregnate folosite pentru înfăşurarea elementelor din materiale tradiţionale; a) b)

b)

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Ţevi şi conducte cu diferite diametre realizate din
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Ţevi şi conducte cu diferite diametre realizate din

Ţevi şi conducte cu diferite diametre realizate din compozite polimerice armate cu fibre

armate cu fibre  Ţevi şi conducte cu diferite diametre realizate din compozite polimerice armate cu
armate cu fibre  Ţevi şi conducte cu diferite diametre realizate din compozite polimerice armate cu

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre Caracteristicile ţevilor şi conductelor din compozite
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre Caracteristicile ţevilor şi conductelor din compozite

Caracteristicile ţevilor şi conductelor din compozite

polimerice armate cu fibre sunt:

rezistenţă la coroziune;

rezistenţă mare la impact;

greutate redusă;

conductivitate termică scăzută;

întreţinere redusă;

uşor de fabricat;

uşor de asamblat;

cost redus.

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Scări mobile SAFRAIL (compozite polimerice armate cu
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Scări mobile SAFRAIL (compozite polimerice armate cu

Scări mobile SAFRAIL (compozite polimerice armate cu fibre)

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Scări mobile SAFRAIL (compozite polimerice armate cu fibre)
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Scări mobile SAFRAIL (compozite polimerice armate cu fibre)

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre
Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre
Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre Consolidarea cu platbande din materiale compozite prezintă
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre Consolidarea cu platbande din materiale compozite prezintă

Consolidarea

cu

platbande

din

materiale

compozite

prezintă

următoarele avantaje faţă de cea cu platbande din oţel:

platbandele din compozite sunt mai puţin vulnerabile la acţiunea

agresivă a agenţilor chimici, de aceea costul întreţinerii după instalare es te mult

mai redus;

platbandele

prestabilite

pe

baza

compozite

se

pot

alegerii elementelor

proiecta

şi

sistemului

realiza

cu

multifazic,

proprietăţi

fracţiunilor

volumetrice de fibră şi matrice, orientării fibrelor şi procedeului de fabricaţie;

compozitele

cu

matrice

polimerică

nemagnetice şi neconductive termic;

sunt

izolatoare

electrice,

platbandele şi membranele din compozite polimerice au greutate

proprie redusă şi sunt uşor de transportat, manipulat şi instalat, adăugând valori

mici la greut atea proprie;

elementele compozite pentru consolidare se pot produce cu lungimi

mari, fiind posibilă livrarea şi în rulouri;

Aplicaţii structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre

structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Utilizarea membranelor compozite la consolidarea
structurale ale compozitelor polimerice armate cu fibre  Utilizarea membranelor compozite la consolidarea

Utilizarea membranelor compozite la consolidarea stâlpilor avariaţi [http://wtec.org/loyola/compce]

Utilizarea membranelor compozite la consolidarea grinzilor podurilor [http://wtec.org/loyola/compce]

 Utilizarea membranelor compozite la consolidarea grinzilor podurilor [http://wtec.org/loyola/compce]
 Utilizarea membranelor compozite la consolidarea grinzilor podurilor [http://wtec.org/loyola/compce]

Procedee de formare a elementelor din materiale compozite

Procedee de formare a elementelor din materiale compozite P r o c e d e u
Procedee de formare a elementelor din materiale compozite P r o c e d e u

Procedeu de formare manual

d e u d e f o r m a r e m a n u

1

d e u d e f o r m a r e m a n u

2

Procedeu de formare semi-automat

1 2
1
2
3 4 5
3
4
5
3 4
3
4

Procedeu de formare prin înfășurare

m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4
m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4

3

m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4
m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4

1

m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4

4

m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4
m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4

2

m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4
m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4
m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4
m a n u a l 1 2 Procedeu de formare semi-automat 1 2 3 4

Procedee de formare a elementelor din materiale

compozite

Procedee de formare a elementelor din materiale compozite 2 7 4 5 6 1 3 2
2 7 4 5 6 1 3
2
7
4
5
6
1
3

2

a elementelor din materiale compozite 2 7 4 5 6 1 3 2 Procedeu de formare

Procedeu de formare prin pultrudere

3
3
1
1

Procedeu de formare industrial

4

5 2 2 6
5
2
2
6

Probleme specifice utilizării compozitelor la modernizarea

construcţiilor

utilizării compozitelor la modernizarea construcţiilor Progresul înregistrat în fabricarea materialelor compozite
utilizării compozitelor la modernizarea construcţiilor Progresul înregistrat în fabricarea materialelor compozite

Progresul înregistrat în fabricarea materialelor compozite şi

anumite dezavantaje pe care le prezintă soluţiile tradiţionale favorizează în prezent extinderea utilizării compozitelor polimerice la modernizarea construcţiilor. Utilizarea materialelor compozite în

elementele structurale este condiţionată de abordarea specifică a

următoarelor aspecte:

-măsurarea răspunsului materialului la efort ca o funcţie de timp, viteză şi temperatură;

-conversia şi adaptarea caracteristicilor fizico-mecanice dependente de timp, astfel încât să poată fi utilizate în relaţiile de proiectare standard;

-stabilirea unor criterii calitative adecvate acolo unde starea

de tensiuni sau natura fenomenului nu permit aplicarea directă a unor relaţii inginereşti recunoscute.

ALCĂTUIREA ŞI CALCULUL ELEMENTELOR STRATIFICATE DIN MATERIALE COMPOZITE POLIMERICE

ELEMENTELOR STRATIFICATE DIN MATERIALE COMPOZITE POLIMERICE Matrice Armare cu fibre MICROMECANICA MACROMECANICA
ELEMENTELOR STRATIFICATE DIN MATERIALE COMPOZITE POLIMERICE Matrice Armare cu fibre MICROMECANICA MACROMECANICA

Matrice

Armare

cu fibre

MICROMECANICA

MACROMECANICA

COMPOZITE POLIMERICE Matrice Armare cu fibre MICROMECANICA MACROMECANICA Structură Stratificat Lamela compozit ă
COMPOZITE POLIMERICE Matrice Armare cu fibre MICROMECANICA MACROMECANICA Structură Stratificat Lamela compozit ă
Structură
Structură
Stratificat
Stratificat

Lamela compozită

Micromecanica

În funcţie de sistemul de axe adoptat, pentru materialele compozite armate cu fibre se definesc următoarele caracteristici mecanice necesare în proiectare:

caracteristici mecanice necesare în proiectare: E L = E 1 - modulul de elasticitate longitudinal
caracteristici mecanice necesare în proiectare: E L = E 1 - modulul de elasticitate longitudinal

E L = E 1 - modulul de elasticitate longitudinal al lamelei (în direcţie paralelă cu fibrele); E T = E 2 - modulul de elasticitate transversal al lamelei (în direcţie perpendiculară pe fibre); G LT = G 12 - modulul de elasticitate la forfecare al lamelei în planul(L,T) sau

(1,2);

LT = 12 şi TL = 21 - coeficienţii Poisson în planul (L,T) sau (1,2); R tL - rezistenţa la tracţiune a lamelei în direcţie longitudinală; R tT - rezistenţa la tracţiune a lamelei în direcţie trasversală; R cL - rezistenţa la compresiune a lamelei în direcţie longitudinală; R cT - rezistenţa la compresiune a lamelei direcţie transversală; R f(LT) =R f(12) - rezistenţa la forfecare a lamelei în planul (L,T) sau (1,2);

 

LT

c

T

c

L

Proporţia relativă a componentelor este factorul decisiv în stabilirea proprietăţilor materialului compozit. Fracţiunile volumetrice se folosesc la

compozit. Fracţiunile volumetrice se folosesc la analiza şi proiectarea compozitelor, iar cele gravimetrice
compozit. Fracţiunile volumetrice se folosesc la analiza şi proiectarea compozitelor, iar cele gravimetrice

analiza şi proiectarea compozitelor, iar cele gravimetrice în timpul fabricării. De aceea este necesară stabilirea expresiilor de conversie reciprocă a celor două tipuri de fracţiuni. Să considerăm un material compozit cu volumul v c , în care fibrele ocupă volumul v f , iar matricea volumul v m . Acelaşi material are greutatea w c , fibrele au greutatea w f , iar matricea greutatea w m .

Notăm cu V şi W fracţiunile volumetrice şi respectiv gravimetrice. Definirea acestora se face cu relaţiile:

v c = v f + v m

respectiv:

w c = w f + w m

V f = v f / v c

W f = w f / w c

w c =( greutatea) masa compozitului

V m = v m / v c

W m = w m / w c

Exprimând masele (en.: weight) cu ajutorul densităţilor corespunzătoare:

w c

w w

f

m

densităţilor corespunzătoare: w c  w  w f m  v  v  v

v  v  v

c

c

f

f

m

m

 w  w f m  v  v  v c c f f
 w  w f m  v  v  v c c f f

Se impart termenii din ecuatie la volumul compozitului v c , se obţine astfel:

  V  V

c

f

f

m

m

Iar prin generalizare la un număr n de componente:

c

n

  V

i

i

i 1

v

c

Volumul golurilor este sub 1%, doar in utilizari nestructurale se accepta pana la 5%

g
g

c

Masa

Volum

v v v

f

m

V f,m,g,c

unde

reprezinta fractiuni volumetrice.

Prin operaţii matematice similare se obţine densitatea compozitului în raport

cu fracţiunile gravimetrice W f,m,c :

 

c

1

W

f

gravimetrice W f , m , c :   c 1 W f  f



f

W

m

gravimetrice W f , m , c :   c 1 W f  f

m

c

1

n

W

i

gravimetrice W f , m , c :   c 1 W f  f

i

i 1

Expresiile fracţiunilor gravimetrice sunt:

Expresiile fracţiunilor gravimetrice sunt: W f   f V f W m   m
Expresiile fracţiunilor gravimetrice sunt: W f   f V f W m   m

W

f

f

V

f

W

m

m

V

m

c

c

sau:

W

i

i

c

V

i

Expresiile fracţiunilor volumetrice functie de cele gravimetrice sunt:

V

f

c

f

W

f

V

m

c

m

W

m

V

i

c

i

W

i

Lamela compozită armată cu fibre lungi

Caracteristici mecanice ale lamelei compozite în sistemul de

axe principale 1. Caracteristicile mecanice în direcţie longitudinală

1. Caracteristicile mecanice în direcţie longitudinală Modulul de elasticitate în direcţie longitudinală, E L
1. Caracteristicile mecanice în direcţie longitudinală Modulul de elasticitate în direcţie longitudinală, E L

Modulul de elasticitate în direcţie longitudinală, E L (E 1 )

Elaborarea modelului materialului compozitului cu armare unidirecţională se bazează pe ipotezele:

- fibrele au aceleaşi proprietăţi şi diametre;

- armăturile sunt continue şi paralele;

- conlucrarea fibră-matrice este perfectă, fără alunecări la interfaţă astfel că deformaţiile specifice liniare ale fazelor componente şi ale compozitului sunt identice:

    l c f m cL c 3 c L P c
    l
c
f
m
cL
c
3
c L
P
c
 V  V
lc
(2) T
c
L
f
f
m
m
Transversal
E
 E
V
 E
V
(1) L
L
f
f
m
m
P
Longitudinal
c

E

Din ecuaţii rezultă că valorile proprietăţilor mecanice sunt

proporţionale cu fracţiunilor volumetrice. Relaţiile cunoscute sub

numele de regula amestecurilor se pot generaliza pentru n faze:

de regula amestecurilor se pot generaliza pentru n faze: E L  n  i 
de regula amestecurilor se pot generaliza pentru n faze: E L  n  i 

E

L

n

i 1

E V

i

i

c

L

n

  V

i

i

i 1

Relaţia se mai poate scrie sub forma:

E

L

E V

f

f

E

m

1V

f

iar reprezentarea grafică a variaţiei modulului de elasticitate E L în raport cu fracţiunea volumetrică de fibră V f

E L

E

E

f

m

V f 0 0.5 0.9 1.0
V f
0
0.5
0.9
1.0

Teoretic V f poate corespunde unui procent de armare de 78,5% în reţeaua pătrată şi 90,67% în reţeaua hexagonală de dispunere a fibrelor, dar procentele de armare peste 75% înrăutăţesc proprietăţile compozitului datorită dificultăţii de învelire corectă a

datorită dificultăţii de învelire corectă a fibrelor de către matrice. Astfel conlucrarea dintre faze
datorită dificultăţii de învelire corectă a fibrelor de către matrice. Astfel conlucrarea dintre faze

fibrelor de către matrice.

Astfel conlucrarea dintre faze devine discutabilă, crescând şi

volumul de goluri din masa compozitului.

v v v

c

c

f f

m m

L

n

E

i 1

i

i

i

E

c

W

În general deformarea unui compozit se poate produce în

patru stadii, după cum urmează:

fibrele şi matricea se deformează liniar elastic;

fibrele se deformează elastic iar matricea se deformează neliniar sau plastic;

fibrele şi matricea se deformează neliniar sau plastic;

ruperea fibrelor urmată de ruperea compozitului.

Lamela compozită armată cu fibre lungi Rezistenţa la tracţiune în direcţie longitudinală, R tL

la tracţiune în direcţie longitudinală, R t L Într - un compozit unidirecţional cu armătură continuă
la tracţiune în direcţie longitudinală, R t L Într - un compozit unidirecţional cu armătură continuă

Într-un compozit unidirecţional cu armătură continuă supus la întindere în direcţia fibrelor ruperea se produce într-unul din următoarele moduri:

ruperea concomitentă a fibrelor şi a matricei;

ruperea matricei cu smulgerea fibrelor şi ruperea lor;

rupere matricei cu dezvelirea fibrelor.

Acceptând ipoteza că deformaţia specifică la rupere a fibrelor este mai mică decât a matricei, ruperea se produce la cedarea fibrelor. Presupunând că toate fibrele cedează la aceeaşi valoare a deformaţiei specifice, se poate scrie valoarea limită (ultimă) a rezistenţei compozitului R tL în direcţie longitudinală:

unde:

R

tL

 

m

f

V

 

fu

f

1

V

f

fu

m

- rezistenţa limită a fibrelor;

- tensiunea în matrice la deformatia specifica de rupere a fibrelor

*

f

- deformaţia specifică de rupere a fibrelor .

*

f

  fu  mu (  ) m  * f  * 
  fu  mu (  ) m  * f  * 

 fu  mu (  ) m  * f  *  f
fu
mu
(
)
m
*
f
*
 f
 mu

Dacă V f este mic, adică V f < V min

ce revine compozitului când cedează fibrele, apoi se mai poate

, matricea poate prelua toată sarcina

încărca suplimentar. Se acceptă, în general, că fibrele nu preiau eforturi (f = 0) la deformaţii specifice ale compozitului mai mari decât deformaţia specifică la ruperea fibrelor.

mai mari decât deformaţia specifică la ruperea fibrelor. R tL   1  V mu
mai mari decât deformaţia specifică la ruperea fibrelor. R tL   1  V mu

R

tL

 1V

mu

f

Compozitul cedează când tensiunea în matrice atinge rezistenţa limită a acestui component: mu este rezistenţa limită a matricei.

Fracţiunea volumetrică minimă de fibră, V min , astfel încât armătura să controleze ruperea compozitului. V crit , adică facţiunea volumetrică critică la care compozitul resimte efectul armării.

V min

 

mu

m

*

f

  

fu

mu

m

*

f

Vmin < Vcrit

V crit

 

mu

m

*

f

 

fu

m

*

f

Lamela compozită armată cu fibre lungi Rezistenţa la compresiune în direcţie longitudinală, R cL

la compresiune în direcţie longitudinală, R c L Modurile de cedare la compresiune în direcţie
la compresiune în direcţie longitudinală, R c L Modurile de cedare la compresiune în direcţie

Modurile de cedare la compresiune în direcţie longitudinală, generate în

principal de micro-flambajul fibrelor sunt următoarele:

a. cedare prin depăşirea rezistenţei la tracţiune în direcţie transversală;

b. cedare prin depăşirea rezistenţei matricei la forfecare;

Dezvelirea fibrelor este considerată cedare iniţială a compozitului, şi

permite formularea unei expresii teoretice simple pentru rezistenţa compozitului la compresiune în direcţie longitudinală. În acest caz se acceptă ipoteza conform căreia ruperea are loc atunci când deformaţia

specifică la întindere în direcţie transversală produsă de compresiunea

în direcţie longitudinală depăşeşte deformaţia specifică limită la întindere în direcţia transversală a compozitului.

Relaţia de calcul a valorii R c L este: R cL  2  
Relaţia de calcul a valorii R c L este: R cL  2  

Relaţia de calcul a valorii R cL este:

R

cL

2


V

f

E  V E E m f m f 1  V   f
E
V E
E
m
f
m
f
1
V
f
E
3 1
V
f
f

Dacă cedarea are loc din forfecarea matricei, relaţia este :

R

cL

G

m

1

V

f

unde G m este modulul de elasticitate la forfecare al matricei.

Lamela compozită armată cu fibre lungi 2. Caracteristicile mecanice în direcţie transversală

2. Caracteristicile mecanice în direcţie transversală Modulul de elasticitate în direcţie transversală, E T 3
2. Caracteristicile mecanice în direcţie transversală Modulul de elasticitate în direcţie transversală, E T 3

Modulul de elasticitate în direcţie transversală, E T

3 P (2) T c Transversal P c t (1) L cT c
3
P
(2) T
c
Transversal
P
c
t
(1) L
cT
c

Longitudinal

t m t f t c
t m
t f
t c

Se presupune că modelul alcătuit din straturi succesive de matrice şi fibre este perpendicular pe direcţia efortului aplicat şi are aceeaşi arie pe care acţionează forţa transversală.

Întrucât pe fiecare strat acţionează aceeaşi tensiune normală:

(c ) T = f = m

E

T

E E

f

m

E

m

V

f

E V

f

m

E T  E E f m E m V f  E V f m

1

Prin generalizare:

E

n

V

i

E m V f  E V f m 1 Prin generalizare: E  n 

E

i

T

i 1

E T (E L ) 28 E m E f = 30E m 24 20
E T (E L )
28
E m
E f = 30E m
24
20
E L
16
E f = 15E m
12
E T
8
4
V f
0
0
0,25
0,50
0,75
1,00

Graficele comparative pentru modulii de elasticitate, E L şi E T

Halpin şi Tsai au dezvoltat relaţii simple, cu caracter general, utilizabile în calculele de proiectare şi care se aproprie în limite acceptabile de valorile obţinute prin teste. Aceste relaţii sunt:

de valorile obţinute prin teste. Aceste relaţii sunt: Unde: E T E m  1 
de valorile obţinute prin teste. Aceste relaţii sunt: Unde: E T E m  1 

Unde:

E

T

E

m



1



V

f

 

1



V

f

E

f

 E f E m   1

E

m

1

E

f

E m

E

m



în care este un parametru ce depinde de geometria fibrei, geometria distribuţiei armăturii şi de condiţiile de încărcare.

Autorii menţionaţi recomandă valoarea = 2 pentru fibre cu secţiunea circulară şi = 2a/b pentru secţiunea rectangulară, unde a şi b sunt dimensiunile secţiunii fibrei.

Tsai şi Hahn au propus o relaţie semiempirică pentru calculul modulului de elasticitate transversal al compozitului

unidirecţional utilizând coeficientul tensiunilor , şi anume:

utilizând coeficientul tensiunilor , şi anume: 1 E T  1 V f  2 V
utilizând coeficientul tensiunilor , şi anume: 1 E T  1 V f  2 V

1

E

T

1

V

f



2

V

m

V

f

E

f

V

2

m

E

m

2 V m  V   f E f   V   

 

2

m

f

O altă relaţie a fost propusă de către Brintrup, aceasta ia în considerare efectul contracţiei de tip Poisson, rezultatele sale fiind mult mai apropiate de cele obţinute prin testarea unor

compozite unidirecţionale cu diferite procente de armare.

Această ecuaţie este:

'

E

E

f

E

m

E

f

1

V

f

V E

f

'

m

Unde:

T

E

m

1 

2

m

 

'

E

 

m

Lamela compozită armată cu fibre lungi Rezistenţa la tracţiune în direcţie transversală, R tT

la tracţiune în direcţie transversală, R t T Factorul de concentrare al tensiunilor, C t T
la tracţiune în direcţie transversală, R t T Factorul de concentrare al tensiunilor, C t T

Factorul de concentrare al tensiunilor, C tT se defineşte prin raportul dintre tensiunea maximă şi tensiunea medie aplicată. Tensiunea normală care produce cedarea se poate prezice pe baza rezistenţei matricei şi a factorului de concentrare. Rezistenţa compozitului la tracţiune în direcţie transversală R tT este controlată de valoarea limită (ultimă) a rezistenţei matricei

mu .

R

tT

mu

C

tT

sau

R tT

E

T

mu

E

m

C

ad

C ad este coeficient de amplificare al deformaţiilor specifice, care se ia egal cu minimum dintre valorile obţinute din relaţiile:

d s
d
s
1  V  1   E E  f m f
1
V
1
E
E

f
m
f

1

V

f

4V

f

    2 1  E

2

1

E

m

E

E

f

 

1

 

1

1

V

f

4V

f

    2 1  E

2

1

E

m

E f

E

f

 

s

 

E

 

d

m

s

 

d

 
 

E

f

1

C

tT

C ad

C

ad

Lamela compozită armată cu fibre lungi Rezistenţa la compresiune în direcţie transversală, R cT

la compresiune în direcţie transversală, R c T În general rezistenţa la compresiune în direcţia
la compresiune în direcţie transversală, R c T În general rezistenţa la compresiune în direcţia

În general rezistenţa la compresiune în direcţia transversală a compozitului unidirecţional cu armătură continuă R cT este mai mare decât rezistenţa la tracţiune în direcţie transversală şi decât rezistenţa la compresiune în direcţie longitudinală, dar mai mică decât rezistenţa la tracţiune în direcţie longitudinală.

R

cT

E

T

Tu

unde Tu este deformaţia specifică limită a compozitului la compresiune în direcţie transversală.

Lamela compozită armată cu fibre lungi 3. Caracteristicile mecanice în planul LT

cu fibre lungi 3. Caracteristicile mecanice în planul LT Modulul de elasticitate la forfecare în planul
cu fibre lungi 3. Caracteristicile mecanice în planul LT Modulul de elasticitate la forfecare în planul

Modulul de elasticitate la forfecare în planul lamelei, G LT (G 12 )

Să considerăm elementul tip la care tensiunile tangenţiale aplicate asupra fibrelor şi matricei au valori identice: LT = f = m

3  LT T (2)T L T LT (2) T L Transversal LT (1)L 
3
 LT
T
(2)T
L
T
LT
(2) T
L
Transversal
LT
(1)L
 TL
c=f+m
T
(1) L
f
L
Longitudinal
m
 LT
matrice
tm
tc
tf
fibră

G LT este modulul de elasticitate la forfecare al compozitului în planul lamelei, iar G f , G m sunt modulii similari ai fazelor componente.

f , G m sunt modulii similari ai fazelor componente. G L T  G G
f , G m sunt modulii similari ai fazelor componente. G L T  G G

G LT

G G

f

m

G

m

V

f

G V

f

m

Ecuaţiile Halpin-Tsai pentru modulul de elasticitate la forfecare au forma:

G



 

G

 

1



V

f

   

LT

m

 

1



V

f

G

f

 G f G m   1

G

m

1

G

f

G

G

m



 

=1

7

6

5

4

3

2

1

0

GLT(G12) Gm Gf = 100Gm Gf = 50Gm Gf = 20Gm Gf = 10Gm Vf
GLT(G12)
Gm
Gf = 100Gm
Gf = 50Gm
Gf = 20Gm
Gf = 10Gm
Vf
0
0,25
0,50
0,80
1,00

Lamela compozită armată cu fibre lungi Modulul de elasticitate la forfecare interlamelară, G TT (G 23 )

la forfecare interlamelară, G T T (G 2 3 ) Modulul de elasticitate la forfecare interlamelară
la forfecare interlamelară, G T T (G 2 3 ) Modulul de elasticitate la forfecare interlamelară

Modulul de elasticitate la forfecare interlamelară se poate determina

folosind o relaţie semi-empirică, bazată pe utilizarea coeficientului de dirijare a tensiunilor, astfel:

 

 

 

V



V

 

G

G

G

 

f

m

 
 

TT

 

23

m

V

V

G

m

 

m

f

G

f

 

3

4

 

G

m

 

m

G

f



 

4 1 

m

 

TT

(3)T  TT  TT (2)T
(3)T
 TT
 TT
(2)T

TT

Lamela compozită armată cu fibre lungi Rezistenţa la forfecare în planul (LT), R f ( LT )

la forfecare în planul ( LT ), R f ( L T ) Cedarea la forfecare
la forfecare în planul ( LT ), R f ( L T ) Cedarea la forfecare

Cedarea la forfecare în planul (LT) are loc prin: cedarea la

forfecare a matricei, dezvelirea fibrelor, sau amândouă în acelaşi timp.

R

f LT

1

2

R

cL

Lamela compozită armată cu fibre lungi

Coeficienţii lui Poisson, LT şi TL

Coeficienţii lui Poisson,  L T şi  T L Deformaţia totală în direcţia transversală se
Coeficienţii lui Poisson,  L T şi  T L Deformaţia totală în direcţia transversală se

Deformaţia totală în direcţia transversală se obţine prin însumarea

deformaţiilor fibrelor şi matricei. Ţinând seama de faptul că deformaţiile specifice liniare în direcţie longitudinală sunt egale în cele două componente:

matrice

m tm L tf f fibră
m
tm
L
tf
f
fibră

c=f+m

m

f

c

T

fibră  c=  f+  m  m  f   c  T

 

LT

tc

L

c

L

 LT Vf  TL 0 0.5 1.0
 LT
Vf
 TL
0
0.5
1.0

 V  V

f

f

m

LT

m

E T

E

L

 

TL

LT