Sunteți pe pagina 1din 84

INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .

1
Capitolul I. Definiea in!e"titiilo intenationale
#.#. In!e"titia. Definitie
Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop folosirea
unei sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare. In sens larg investitia
reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor,
posibil si incert.
Sacrificiul are loc in prezent si e sigur. Recompensa pentru el vine mai
trziu, daca vine, si oricum marimea ei este incerta. In unele cazuri elementul care
predomina este timpul (exemplu: investitia in bonurile de tezaur guvernamentale,
in altele riscul este atributul dominant ( investitia S!"I, iar alteori, ambele aspecte
sunt importante (ex.: ac#izitionarea actiunilor intreprinderilor care se privatizeaza.
$rebuie avuta in vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire.
%conomisirea poate fi definita mai curnd ca un simplu consum amnat, in timp ce,
in timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat in prezent in intentia
obtinerii unui consum viitor mai mare. Investitia mai are in plus si un caracter real,
in sensul ca ea poate determina cresterea in viitor a productiei nationale.
#.$. Tipui %e in!e"titii
In economie exista mai multe tipuri de investitii. &nele dintre acestea
presupun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea
in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, ec#ipamentele industriale
mi'loacele de transport etc. In primul caz, investitorul intra in posesia unor active
specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al
doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport,
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(
#oteluri sau magazine. In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al
doilea caz de investitii reale. )e cele mai multe ori nu se poate face o delimitare
precisa, deoarece cele doua tipuri coexista.
$rebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste ma'oritatea investitiilor
reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare.
In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta
latura financiara. )e la cel mai mic magazin pna la marile corporatii
internationale, activitatea de investitii se spri'ina pe credit, actiuni, obligatiuni etc.
#.&. Tipui %e in!e"titoi
$ermenul *speculatie+ este folosit de multe ori in sens peiorativ. Nu exista
vreo diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de
speculator.
Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza
printr,un comportament specific:
- speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, in comparatie cu
investitorul obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc
deosebit e mare, cel de,al doilea prefera un risc ct mai scazut-
- decurgnd din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit
anormal de mare corespunzator cu riscul pe care si,l asuma, in timp ce
investitorul obisnuit conteaza pe un cstig normal de mare-
- speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, in timp ce pentru o
investitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare-
- in timp ce ma'oritatea agentilor economici considera ca informatiile si
semnalele furnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti,
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..
speculatorul crede ca are un avanta' informational fata de ceilalti,
anticipnd o evolutie pe care alti nu o intrevad.
/ontrar aparentelor, speculatorul nu este un factor de dezec#ilibru al pietei,
ci dimpotriva, un puternic factor de ec#ilibru. )aca nu ar exista agentii
economici care sa preia riscul pe care alti il evita, mecanismele economice ar
avea tendinta de blocare. 0rin speculatie are loc redistribuirea stimulentelor
legate de risc.
#.'. Rolul in!e"titiei
Inainte de a defini investitiile internationale, este necesara cunoasterea
rolului economic al investitiei la nivelul economiei nationale. !ceasta c#estiune de
maxima importanta a ocupat un loc central in toate curentele de gndire economica.
Investitiile in model clasic
%conomistii clasici si mai trziu cei neoclasici, au constatat ca *oferta isi
creeaza propria,i cerere+. !stfel s,a creat si dezvoltat suportul teoretic al rolului
statului in economie. !cestia sustin ca:
- procesele si fenomenele economice se autoregleaza. 0e termen lung,
economia isi gaseste mereu pozitia de ec#ilibru. In pozitia e ec#ilibru,
oferta isi gaseste intotdeauna propria ei cerere si, in consecinta, folosirea
deplina a fortei de munca este asigurata-
- investitiile au forme contrarii la scara intregii economii. %conomisirea
inseamna retragerea din circulatie a unei puteri de cumparare egala cu
sumele economisite. %fectul este resimtit de cererea agregata care se
diminueaza. !re loc astfel contractia activitatii la scara intregii economii,
fenomen denumit in mod uzual recesiune-
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1
- investitiile 'oaca un rol economic expansionist. ! investii inseamna a
cumpara bunuri si servicii, intretinnd si extinznd activitatea altor agenti
economici, efect reflectat in cresterea outputului economic total, adica a
0N2 sau 0I2-
- deoarece intre momentul efectuarii investitie si momentul in care se fac
simtite efectele sale exista un interval mai scurt sau mai lung, are loc
aparitia unei cereri suplimentare care nu are inca corespondent in bunuri
si servicii-
- deoarece economia revine mereu la starea de ec#ilibru, pe termen lung
sumele economisite vor fi perfect compensate de catre sumele investite.
0e termen scurt, pot exista neconcordante. Sumele economisite pot depasi
uneori sumele investite si invers.
/resterea sumelor economisite va duce la cresterea ofertei de depuneri la
vedere sau la termen. In consecinta, rata dobnzii se va reduce, incura'nd
investitiile si descura'nd depunerile. In cele din urma ec#ilibrul se va restabili.
/resterea nivelului activitatilor investitionale peste nivelul economiilor
existente va duce la cresterea cererii de capital de imprumut. Nivelul dobnzii va
cunoaste o tendinta ascendenta, descura'nd investitiile si incura'nd depunerile.
)upa cum se observa, in cadrul modelului clasic elementul primordial care
determina nivelul activitatii investitionale dintr,o economie este rata dobnzii.
3ultiplicatorul investitiilor
34
b 1
1
&nde 3 4 multiplicatorul investitiilor-
b 4 inclinatia marginala spre consum (procentul pe care un agent
economic il c#eltuieste pentru consum.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .5
/#iar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult
criticata ca principiu, politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie
o realitate. %a nu reprezinta doar apana'ul guvernelor ci si al marilor corporatii
transnationale.
#.(. In!e"titia intenationala "i fo)ele ei
"ormele investitiilor internationala reprezinta modalitatile concrete prin care
un agent economic realizeaza o investitie internationala, adica ori de cte ori:
- cumpara actiuni de pe o piata straina sau emise de o firma din alta tara-
- cumpara obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina-
- construieste *pe loc gol+ o societate noua sau desc#ide o filiala in alta tara-
- acorda un credit financiar unui agent economic dintr,o alta tara sau unui
agent economic strain ce opereaza in propria tara-
- preia (ac#izitioneaza o firma straina sau fuzioneaza cu o firma straina-
- participa cu capital investitional la construirea de societati mixte-
- inc#eie contracte internationale de leasing sau franc#ising.
)in cele prezentate se poate deduce si definitia termenului de investitie
internationala, care este acea investitie care incorporeaza un element de
extraneitate.
#.*. Tipologia in!e"titiilo intenationale
Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti
economici: agentul economic emitent si agentul economic receptor al investitie. /a
atare , exista doua tipuri de investitii internationale 6 directe si de portofoliu 6 care
se refera la raportul ce se stabileste intre emitent si receptor.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .7
!tunci cnd investitia presupune transferarea catre agentul emitent a
posibilitatii de control si decizie asupra activitatii agentului receptor este vorba
despre o investitie directa. In restul cazurilor, cnd investitia nu presupune
stabilirea unu asemenea raport, este vorba despre o investitie de portofoliu.
Investitia de portofoliu reprezinta intotdeauna un plasament pur financiar, o
investitie pur financiara. Investitia directa imbina insa intr,un mod mult mai
complex plasamentul financiar cu investitia reala. !tunci cnd agentul emitent
a'unge sa controleze agentul receptor, pe lnga fluxul financiar initia apar si alte
fluxuri, multe dintre ele avnd o consistenta reala: fluxul de te#nologie, fluxuri de
forta de munca, fluxuri manageriale si c#iar fluxuri de bunuri si servicii.
)e multe ori, incadrarea unei investitii internationale in unul din cele doua
tipuri este foarte dificila. Intre investitia directa si cea de portofoliu exista o zona
*gri+, in care cu greu se poate deslusi frontiera. /el mai bun exemplu in acest sens
il constituie ac#izitionarea de actiuni pe piata financiara internationala. )eoarece
pac#etul de control al actiunilor nu reprezinta un anumit procent fix in totalul
actiunilor, ci variaza de la caz la caz, investitia, la rndul ei, se va incadra in unul
sau altul din tipurile mentionate.
In mod cu totul conventional, reglementarile si statisticile din S&! cuprind
in categoria investitiilor directe toate tranzactiile care trec dintr,un patrimoniu in
altul mai mult de 189 din actiunile emise de catre o firma. In "ranta procentul este
de (89, iar in :ermania de (59. In general, marimea pac#etului de control al
actiunilor variaza invers proportional cu dimensiunea firmei si numarul de actiuni
emise de ea.
#.+. Copoatia tan"nationala , pin-ipalul opeato -u in!e"titiile
intenationale
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;
!. )e la comert international la investitiile internationale
/el mai vec#i flux economic international este fara indoiala comertul
international. /unoscut inca din antic#itate, acesta a evoluat relativ liniar o lunga
perioada de timp.
/apitalismul influenteaza relatiile economice internationale datorita a cel
putin doua procese pe care le provoaca:
- dislocarea economiei naturale de autoconsum si inlocuirea ei cu economia
de piata-
- aparitia unui nou tip de agent economic - intreprinderea capitalista.
2. 0roprietatea capitalista si functiile actiunilor
%xista investitiile economia de piata doua mari tipuri de proprietate privata:
proprietatea privata individuala si proprietatea privata colectiva.
Intreprinderea individuala prezinta urmatoarele caracteristici :
- se constituie relativ rapid si cu c#eltuieli minime-
- nu plateste taxa pe venitul corporatiei, veniturile sunt impozitate ca si
cnd ar fi vorba de veniturile unei persoane fizice-
- transferul proprietatii catre alti investitori se face intr,un mod relativ greoi
si foarte complicat-
- raspunderea proprietarului pentru debitele intreprinderii este solidara si
nelimitata-
- durata de viata a intreprinderii e limitata de durata de vita a proprietarului
acesteia-
- accesul la capitalul de imprumut este relativ limitat.
/a urmare aceste intreprinderi au dimensiuni relativ reduse si se ocupa de
activitati care nu necesita capitaluri mari si te#nologii sofisticate. )esi foarte
numeroase ponderea lor in fluxurile internationale ne este mare.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .<
Intreprinderile care au la baza proprietatea privata colectiva sunt
reprezentate , in principal, de societatile pe actiuni. 0rincipalele lor trasaturi
economice sunt:
- infiintarea intreprinderii este un proces complex si destul de costisitor,
necesitnd un minim de capital si de personal-
- datorita existentei actiunilor, transferul proprietatii se face rapid si cu
c#eltuieli minime-
- raspunderea este limitata in raport cu marimea participarii la capital-
- durata de viata a intreprinderii este relativ mare-
- veniturile obtinute a urma desfasurarii activitatii economice sunt taxate
dublu- odata ca venituri ale intreprinderii si odata ca venit al actionarilor.
/. Structura organizatorico 6 functionala a firmei capitaliste moderne
Structura organizatorico 6 functionala a intreprinderilor capitaliste din zilele
noastre se constituie din urmatoarele componente de baza:
.#/ A-tionaii reprezinta proprietarii si pretendentii reziduali (in ultima
instanta ai firmei. %i au dreptul de revendicare a oricarui cstig obtinut de firma
dar si obligatia de a suporta riscurile la care se expune firma.
.$/ Detinatoii %e o0ligatiuni sunt creditorii firmei. /stigul lor este mai
putin riscant dect cel al actionarilor, el reprezentnd plata la data fixa a unei sume
fixe.
.&/ Con"iliul %e a%)ini"tatie.CA/ 6 exercita functia de control asupra
managementului de vrf al firmei. /! actioneaza ca un agent al actionarilor.
.'/ Autoii "i e!i1oii -onta0ili neutii (nu sunt anga'ati ai firmei. %i
exercita controlul direct asupra managementului de vrf al firmei.
.(/ Manageii .%e !2f/ ai fi)ei exercita conducerea executiva in
conditiile functionarii corespunzatoare a /! si a revizorilor.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .=
). >peratorii internationali si operatorii transnationali
>peratorii economici internationali sunt intreprinderile nationale care
desfasoara in mod sistematic operatiuni de export 6 import , activitati care ocupa o
pondere semnificativa in ansamblul activitatilor intreprinderii. /u toate ca se
manifesta in spatiul economic international, operatorii internationali sunt
circumscrisi spatiului economic national si continua sa aiba un puternic specific
national.
>peratorii multinationali sau transnationali inceteaza de a mai fi
circumscrisi unui anumit spatiu national si isi pierd specificitatea nationala. /el mai
semnificativ tip de operator transnational este corporatia transnationala.
!ctivitatea operatorilor transnationali nu duce la substituirea activitatii
operatorilor internationali. )impotriva, ca urmare a investitiilor internationale,
celelalte fluxuri economice, in primul rnd , comertul international dobndeste o
dinamica specifica. "ara agenti economici internationali si nationali, corporatiile
transnationale nici nu ar putea exista.
). )efinitia corporatiei transnationale (/$N
Nu exista o definitie a /$N concisa si general acceptata, ci mai multe puncte
de vedere cu privire la acestea:
- unele definitii pun accentul pe caracteristicile structurale ale firmelor
respective, cum ar fi: numarul de tari in care opereaza firma,
nationalitatea actionarilor, compozitia multinationala a managementului
de la vrful ierar#ic-
- altele pun accentul pe caracteristicile de performanta ala firmei, cum ar fi:
volumul absolut sau ponderea relativa a veniturilor, vnzarilor, activelor
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .18
sau anga'atilor provenind din?sau implicati in operatiunilor la scara
internationala ale firmei respective-
- unele se bazeaza pe caracteristicile comportamentele ale conducerii de
vrf a firmei, cum ar fi aceea de a gndi a mod global.
/a atare, prin corporatie transnationala intelegem un manunc#i de corporatii
controlate de la un sediu central si care isi desfasoara activitatea in mai multe tari.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .11
Capitolul II. In!e"titiile "taine %ie-te %e -apital
$.#. Definie. Rol
Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a
unei entitati straine de a detine cel putin 189 din actiunile cu drept de vot ale unei
intreprinderi. > investitie directa straina poate insemna o ac#izitie, o fuziune, o
noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire. !ceasta definitie este considerata
cea mai buna, asa ca va fi folosita cnd vom discuta investitiile directe straine.
Sunt cel putin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de
investitii:
1. &n aspect fundamental al investitiilor directe, ca opuse investitiilor de
portofoliu aste ca investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra
managementului investitiei si tocmai de aceea nu implica doar capital. !cest lucru
implica abilitati manageriale si te#nice sau cunostinte de mar@eting. 0uterea
controlului va varia in functie de distributia actiunilor in firma respectiva.
%xplicatia acestui fapt este aceea ca daca un investitor detine peste .89 din
actiunile unei companii si nici un alt investitor nu detine mai mult de 189 aste
foarte posibil sa fie apt de a exercita controlul cu toate ca este minoritate,
nedetinnd 519 din actiunile unei companii.
(. > alta diferenta fundamentala este tinta finala a investitorului direct ti
a investitorului de portofoliu. /apitalul de portofoliu are tendinta de a se muta in
unele sectoare din tari straine care au un avanta' asupra respectivelor sectoare
interne. !cest avanta' va fi reflectat de un profit superior. !cest lucrul impus este
posibil sa se intmple cu o investitie directa intr,o industrie in care tara sursa are
avanta'ul dar unde acest avanta' poate fi transferat unei tari straine in folosul
acesteia.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1(
.. Aasta ma'oritate a investitorilor de portofoliu este realizata de
persoane fizice sau institutii si nu de persoane 'uridice, de companii. %i au tendinta
sa investeasca in persoane fizice si institutii straine prin intermediul mecanismului
pietei de capital strain. In cazul investitiilor directe straine este normal sa fie facut
de companii. 0oate implica cumpararea unei intregi companii sau numai unei parti
din aceasta constituind un sc#imb de proprietate sau, alternativ, poate consta in
cladirea unei intregi noi fabrici in strainatate intr,o forma pe Bverticala sau
orizontalaB , cu toate ca acestea, reprezentnd inca o extensie geografica a acestei
firme. !cestea pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat.
Rezultatul analizei generale facute la /%R$ a confirmat acest lucru.
1. Investitiile directe straine nu necesita un flux de capital de la o tara la
alta. %conomisti obisnuiau sa se gndeasca la investitiile directe ca la o miscare
internationala a capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi actiuni,
anumite forme de obligatiuni, vnzari,cumparari ale actiunilor si obligatiunilor
existente prin sc#imburile de titluri de valoare sau printr,o varietate de forme si
instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenta pe care economisti ar
accepta,o a fost aceea ca investitiile directe sunt insotite de grade diferite de control
si miscare de management si te#nologie.
Investitiile directe straine pot sa 'oace un rol crucial in restructurarea si
refacerea economica romneasca pe o crestere sustinuta. "irmele vestice prin
introducerea te#nologiei de vrf si a modelelor de management modern la filialele
lor desc#ise Romnia vor pune sub presiune companiile romnesti care vor fi
obligate, la rndul lor, sa realizeze astfel de imbunatatiri.
Sunt si alte beneficii pe care o investitie straina le,ar putea aduce, ca de
exemplu: , sporirea productie si a calitatii produselor in concordanta cu standardele
vestice-
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1.
, realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau
interne-
, crearea de noi locuri de munca-
, accesul la noi piete
"irmele multinationale isi pot folosi legaturile lor de'a formate pentru a
importa si exporta produse din si in Romnia sporind astfel greutatea economiei
romnesti in economia mondiala.
0e de alta parte investitiile sunt componenta cea mai volatila a 0I2. /nd
exportul de bunuri si servicii trece printr,o perioada de recesiune si acest declin
este, de obicei, datorat unei scaderi a c#eltuielilor pentru investitii. /u mult mai
putin volatile dect investitiile nationale, investitiile straine directe raspund la mult
mai multe determinante dect investitiile domestice (nationale.
Sunt factori care afecteaza investitiile straine directe in Romnia si acestia
trebuie considerati nu numai in interiorul economiei ci si in exteriorul ei, pe piata
mondiala.
Investitiile straine directe depind de factori interni dintre care inc#iderea in
climatul politic este cea mai importanta dar depinde, de asemenea, si de starea de
bum sau de recesiune a economiei mondiale. !stfel prevederile investitiilor directe
straine sunt inevitabil #azardate. In aceasta lucrare mai multa atentie va fi acordata
factorilor interni din Romnia. Aa fi facuta o mentiune unor factori economici si
politici ma'ori cum ar fi stabilirea unui cadru de munca regulator dar si de
incredere, increderea in compensare imediata in cazul nationalizarii sau confiscarii
de bunuri, cautarea riscurilor legate de rata de sc#imb, dezvoltarea infrastructurii
(fizica si comerciala, s.a.m.d. )e aceea aceasta lucrare va pune accentul pe
masurile practice care trebuie luate de :uvernul Romniei si de alte oficialitati
pentru a sporii cantitatea de investitii straine directe cu impactul acestora benefic
asupra economiei romnesti.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .11
$.$. In!e"titiile e3tene , ne!oie eala "i o0ie-ti!a pentu e-ono)iile in
tan1itie
Nevoia de capital si de investitii, care se ridica la un nivel mult peste
posibilitatile economice actuale, impune ca o conditie obiectiva apelarea la capital
strain sub forma atragerii de investitii directe de capital, caracteristica comuna a
tuturor statelor ex, comuniste.
In acest sens, exista de'a un interes de ambele parti, att din partea
investitorilor si capitalului strain, ct si din partea investitorilor interni.
Iminenta integrare a statelor din estul si centrul %uropei alaturi de cele vest 6
europene in &%, stimulata de interese strategice de ambele tari, impune att o
extindere a cooperarii internationale cu alte state si mai ales cu cele dezvoltate, ct
si o accelerare a tranzitiei la economia de piata, care sa desc#ida orizonturi reale
cooperarii internationale. )e altfel, imediat dupa destramarea sistemului socialist,
tarile din %uropa /entrala si de %st au initiat diverse demersuri pentru anumite
actiuni regionale de cooperare cum ar fi intre tarile riverane 3arii Negre, crearea
de zone economice transfrontaliere etc. )e asemenea, acestea au trecut la
solicitarea unor intelegeri cu /omunitatea %uropeana, cu care au si semnat mai
trziu acorduri de asociere, iar pe de alta parte, acestea au semnat acorduri de liber
sc#imb cu !%CS.
"orta necesara accelerarii acestui proces de tranzitie la economia de piata si a
aderarii la &% rezida numai in disponibilul de capital. /onstiente de aceste realitati,
statele vest 6 europene, interesate in procesul de atragere a fostelor state socialiste
la sistemul economiei de piata, au demarat ele insele o serie de programe de spri'in
comunitar al statelor aflate in tranzitie. !u fost inc#eiate acorduri de asociere cu
/omunitatea %uropeana de catre toate statele est si central 6 europene. /onditia
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .15
primordiala a acestei asocieri consta tocmai in realizarea unei stabilitati economice
si politice ca o garantie a ordinii de drept si a democratiei, precum si la un sistem
economic bazat pe economia de piata, care sa creeze conditii de compatibilitate
intre economiile nationale asociate si cele ale statelor comunitare.
0entru a spri'ini acest proces, statele vest 6 europene si,au declarat
disponibilitatea de a acorda statelor asociate o serie de facilitati in relatiile
comerciale si de cooperare, precum si anumite a'utoare de capital prin programe
comune cum este programul 0D!R%, care prevede acordarea de consultanta si de
te#nologie, de @noE,#oE necesare rete#nologizarii economiilor de tranzitie.
In acordurile de asociere, &.%. s,a anga'at in mod explicit in spri'inirea
eforturilor de consolidare a democratiei si a celor de finalizare a tranzitiei la
economia de piata si de creare a unei economii competitive in aceste state. 3ai
mult, in acordurile de asociere s,a stipulat ca *comunitatea v,a examina acordarea
in anumite circumstante, a unor fonduri pentru stabilitatea macroeconomica+ pe
care le,a legat si de spri'inul celorlalte state din grupul celor (1 si al institutiilor
financiare internationale. Informatii recente preconizeaza o initiativa americana de
genul planului 3ars#all aplicat in %uropa occidentala.
/onstiente, la rndul lor, ca obstacolul principal pe care il au de infruntat
statele in tranzitie, il constituie lipsa de capital si de investitii in domeniul privat,
productiv si al serviciilor, tarile vest,europene dezvoltate manifesta real interes in
acordarea de a'utoare financiare economiilor in tranzitie.
$ranzitia spre economia de piata este caracterizata in toate statele est si
central,europene de o instabilitate a economiilor nationale, de declin economic, de
o adevarata criza de capital si o rata periculos de mica a investitiilor, mai ales a
celor productive.
$oate economiile nationale aflate in tranzitie sunt marcate de profunde
dezec#ilibre. Rata formarii brute a capitalului a scazut la niveluri de,a dreptul
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .17
alarmate (in Romnia sub (89 din 0I2 lucru datorat att scaderii productivitatii
muncii si a timpului efectiv lucrat ct si presiunii sindicale asupra salariilor si
scaderii capacitatii manageriale a noii ec#ipe de conducere.
Rata mare a dobnzilor, la care Romnia se afla pe primul loc in rndul
tarilor in tranzitie a constituit o alta cauza a scaderii ratei de acumulare, precum si a
inclinatiei spre investitii. In aceste conditii este evidenta incapacitatea fiecarei
economii nationale foste comuniste de a face fata singura nevoii absolute de capital
pentru a asigura o minima crestere economica.
Nevoia de capital strain rezida deci tocmai din incapacitatea propriilor
economii nationale de a satisface nevoia de capital pentru refacerea economica si
pentru relansarea investitiilor, care in situatia mentinerii reculului din anii imediat
dupa F=8 risca sa arunce aceste economii in totala dependenta de lumea dezvoltata,
cu grave consecinte pe termen mediu si lung.
0e de alta parte, aceasta nevoie de capital strain este amplificata si de nivelul
te#nologic mult ramas in urma al dotarilor si productiei industriale din tarile aflate
in tranzitie. Rete#nologizarea intreprinderilor din aceste tari este pusa in prim
planul strategiilor de dezvoltare pe termen scurt de catre toate statele est,central,
europene, rete#nologizare fara de care competitivitatea produselor acestor economii
devine deosebit de precara.
$.&. I.S.D. , 4a-to e3ogen "ti)ulato
0otrivit estimarilor, nevoia de transferuri pentru tarile %uropei centrale si de
est ar reprezenta 58 miliarde %/& anual fata de care %uropa poate asigura cca. ((
miliarde %/& anual, &% detinnd la nivelul anilor 1==1,1==. cca. 17,5 9 din
investitiile straine directe in aceste tari. !r reveni deci cel mult ( miliarde de dolari
pentru o tara aflata in tranzitie sau c#iar sub 1,5 miliarde de dolari daca ne referim
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1;
la toate cele 1< state foste socialiste. %ste evident ca un asemenea aport nu poate fi
considerat determinant ci doar a'utator. !cest aport ar putea avea rol mai mare in
masura in care acesta s,ar concretiza in te#nologie de vrf care combinat cu
posibilitatile de investitii materiale auto#tone ar da noilor societati potential
competitiv international.
Internationalizarea si globalizarea problemelor economice ale productiei
industriale ale miscarii capitalurilor financiare, fac ca activitatea de investitii sa
devina un de natura globala, cu implicatii asupra tuturor economiilor nationale si
asupra intregii economii mondiale.
In plan general, un raport &N/$!) din anul 1==5 reliefeaza faptul ca
volumul investitiilor straine a influentat in mod determinant economia mondiala
prin nivelul foarte ridicat atins care in perioada 1=<1,1==. s,a cifrat la (8<8
miliarde dolari, ritmul de crestere al IS) fiind superior ritmului de crestere a 0I2 la
nivel mondial. 0este .89 din aceste investitii provin din &% si peste (1 9 din
S&!. >rientarea ireversibila a economiilor este,central,europene spre economia de
piata au trezit din partea investitorilor occidentali europeni un real interes fata de
piata investitiilor in aceasta zona a %uropei.
&n interes al investitorilor straini este bazat in principal pe dorinta de
penetrare pe pietele acestor state, pe extinderea segmentelor de piata si pe
posibilitatea obtinerii unor produse mai ieftine datorita nivelului scazut al costurilor
cu manopera. 3ai multe studii efectuate in rndul investitorilor vest,europeni au
a'uns la concluzii deosebit de apropiate privind motivatia acestor investitori de a
investi in tarile fost comuniste.
!ccesul la piata este esential pentru investitorii straini, c#iar si pentru cei
strategici, care vizeaza obiective pe termen lung privind expansiunea pietei
produselor si serviciilor oferite de acesta. %i urmaresc constructia unor retele de
distributie cu efecte sinergice clare.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1<
)esigur ca avanta'ele costurilor reduse in zona statelor primitoare de
investitii straine nu sunt deloc omise. /#iar o serie de investitori vad in aceasta
zona de interese o componenta esentiala a propriilor strategii. /ostul redus al fortei
de munca ca si cel al resurselor materiale este deosebit de atractiv. Nu trebuie omis
faptul ca ma'oritatea firmelor straine investitoare sunt orientate pe export si numai
in mica masura pe satisfacerea unor piete interne ale statelor primitoare, care nu au
perspective de crestere considerabila a cererii interne de marfuri si servicii.
/oncluzii similare se regasesc si in cadrul unui studiu al >%/) sintetizat in
tabelul urmator:
TA5EL #.
Moti!ele pioitae ale ata-ti!itatii in!e"titoilo o--i%entali in Euopa %e e"t
Taa .
Moti!atia
Au"tia 4anta 6e)ania 7aponia Anglia S8A TOTAL
!cces la piata 1( 11 ; ( 17 (8 +#
%xtindere piata = 7 . . ; 11 '$
/ost mic de productie ( . ( 1 5 ( #(
Sursa materii prime ( 1 . 1 1 1 ##
!lte motivatii < ( . , , . #*
$otal intervievati .1 .1 (8 ; (7 11 #*$
Sursa: >%/) 1==1
$.'. In!e"titiile "taine , %i!egente "i -on!egente %e intee"e
Investitiile straine directe constituie prin forma si continut economic o forma
a relatiilor economice si de cooperare internationala. In conditiile unui avnt al
sc#imburilor economice internationale, ce au avut loc sub impactul dezvoltarii
economice si sub impactul politicilor protectioniste ce si,au facut loc dupa politicile
de liber sc#imb, intreprinderile ce cunoscusera de'a o dezvoltare considerabila si
devenisera mari corporatii se vad deodata sting#erite de noile politici protectioniste
ale unor state nationale noi aparute si dornice sa,si dezvolte propriile industrii, trec
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1=
la contracararea acestora prin inlocuirea unor actiuni de sc#imb de marfuri clasice
cu actiuni de investitii in interiorul acestor state. !par astfel primele corporatii
internationale. /ele mai renumite exemple sunt constituite din nume ca: S#ell,
Standard >il, 2ritis# 0etroleum, Siemens, Grupp, %ricson, /iba etc. care au marcat
o prima perioada a practicii investitiilor directe in strainatate, in special in anii
1=;5,1==5.
In zona statelor nesocialiste, politicile investitiilor straine au continuat si s,au
amplificat. /ea mai evidenta crestere a IS) in tarile occidentale a avut loc in anii
de dupa 1=75, cnd aceasta crestere a fost de peste (8 de ori numai pna la finele
anului 1=<=.
!bolirea sistemelor totalitare in tarile din %uropa centrala si de est nu le,a
gasit pe acestea in necunoasterea practicilor privind investitiile straine in propriile
economii nationale, astfel inct au putu demara in scurt timp anumite politici de
atragere de capital strain sub forma IS). In legislatia acestora existau de'a
reglementari care s,au constituit in baze de informatii pentru perfectionarea
legislatiei in materie si care au eliminat anumite piedici in cale IS).
0iata statelor din %uropa centrala si de est a prezentat si prezinta si azi un
real interes din partea capitalului strain, att datorita calitatii fortei de munca de o
calificare deosebita la nivel profesional sau la nivel de cultura generala, ct si
datorita conditiilor de realizare la costuri mult mai reduse a unor produse de buna
calitate. 0e baza unor astfel de considerente speranta in profituri ridicate ale
capitalului strain a fost destul de mare. >rice investitor urmareste prin investitia pe
care o face sa obtina un profit ct mai mare.
In conditiile trecerii la economia de piata, in tarile est,comuniste renaste
proprietatea privata iar principalii investitori incep a fi persoanele sau firmele
private. Ca rndul lor si acestea urmaresc cu prioritate realizarea unui ct mai mare
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(8
profit. !cest lucru face ca intre investitorul strain si cel auto#ton sa existe o
anumita convergenta de interese.
!ceasta convergenta de interese la nivel microeconomic se transforma
adesea in divergenta cu interesele macroeconomice. 0entru investitorul privat
conteaza mai putin unde si in ce domeniu se va inscrie proiectul sau de investitie, ci
doar daca acesta va aduce profituri sigure si mari, pe cnd interesul macroeconomic
cere o anumita orientare a noilor investitii spre domenii de interes national.
0ractica indelungata in domeniul investitiilor straine a dovedit ca investitorii
straini au actionat de fiecare data cu prioritate in interesul propriu, c#iar cu
completa desconsiderare a intereselor nationale ale statelor beneficiare de investitii
straine. Investitiile straine au slu'it intereselor propriilor lor state si economiilor
nationale ale acestora, ceea ce a condus la dezvoltarea dezec#ilibrata a zonelor in
care s,a investit. !r fi o grava eroarea daca acest adevar ar fi trecut cu vederea si nu
ar fi luat serios in consideratie. Rezulta ca la nivelul strategiilor de stat, al
macroeconomicului apar serioase delimitari de interese in politicile de investitii
straine.
In conditiile adncirii proceselor de globalizare a problemelor economice si
de intensificare a tendintelor integrationiste pe toate continentele mai ales pe cel
european, tarile aflate in tranzitie au o serie de interese convergente cu cele ale
statelor dezvoltate printre care ar fi de retinut:
- armonizarea nivelului de dezvoltare economica si cresterea unor
posibilitati sporite de revitalizare economica a acestui grup de state-
- crearea conditiilor de folosire mai intensa a resurselor umane la locul de
resedinta al acestora si prevenirea emigrarii acestora spre tarile dezvoltate
industrial-
- adncirea diviziunii internationale a muncii in care tot mai multe state sa
devina dezvoltate si sa poata detina si ele un rol de furnizoare de
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(1
te#nologie si stiinta in sc#imbul importurilor, att de alte cunostinte
te#nico 6 stiintifice, ct si de produse finite mai ieftine si performante-
- utilizarea, cu mai mare eficienta, a resurselor minerale si in conditii
ecologice superioare, care sa permita o mai lunga perioada de timp
acoperita cu aceste resurse-
- consolidarea democratiei in tarile de tranzitie si eliminarea oricaror
pericole de renastere a comunismului-
- crearea conditiilor necesare procesului de integrare economica si politica
la nivelul intregului continent european si realizarea mult doritei %urope
&nite.
Iata de ce statele vest europene sunt unanim de acord ca trebuie sa actioneze
si sa spri'ine efortul statelor in tranzitie pentru a,si relansa economiile ct mai
repede si a se putea integra in structurile europene si atlantice.
$ocmai de aceea >ccidentul si mai ales &%, precum si statele membre ale
acestei organizatii au reactionat indata dupa abolirea sistemului de dictatura din
statele din estul %uropei, sc#itnd o serie de masuri de spri'inire a acestora in
drumul de tranzit de la economia de comanda la cea de piata. In anul 1==8,1==.
grupul celor (1 a pus la dispozitie, in cadrul programelor de intra'utorare peste ;8
miliarde de dolari S&!, suma ce cuprinde .;,< miliarde de dolari acordate direct de
catre acest grup de state si cca. (8 miliarde de dolari prin organismele financiare
internationale. !ceste a'utoare sunt distincte de cele acordate de acest grup statelor
din fosta &RSS carora de asemenea li s,au acordat in acelasi interval de timp peste
=8 miliarde dolari.
$oate a'utoarele acordate de >ccident au avut si mai au ca scop principal
promovarea si consolidarea democratiei in aceste tari, accelerarea redresarii si
dezvoltarii economiei acestora, pentru ca acestea sa devina apte pentru aderarea la
/omunitatea %uropeana, scop caruia i se subordoneaza si promovarea acordurilor
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .((
de asociere la &% semnate de aceasta organizatie cu statele din %uropa centrala si
de est.
$oate acestea sunt actiuni menite sa spri'ine procesul economic in sine, insa
rolul determinant in procesul de redresare si de tranzitie a economiilor acestor state
spre economia de piata trebuie sa fie rezultatul propriilor eforturi.
0e de alta parte apar evidente interese particulare ale statelor dezvoltate, care
nu se suprapun cu cele ale economiilor nationale primitoare, cum ar fi:
- asigurarea unor plasamente rentabile ale surplusului de capital acumulat
pe piata capitalului si in bancile occidentale care nu,si gaseste fructificare
convenabila in propriile economii nationale-
- dorinta de a crea noi piete de desfacere pentru produsele proprii de inalt
nivel te#nologic si care, fara o dezvoltare a nivelului te#nologic al
celorlalte economii, nu se poate realiza pe piata acestora,
- interesul in extinderea prezentei capitalurilor si a controlului asupra altor
economii nationale, pentru a trage foloasele posibile din acestea-
- tendinta de preluare a controlului asupra unor unitati economice sau
sectoare de importanta ma'ora pe calea asa,ziselor investitii strategice,
care adeseori vizeaza si investitiile de portofoliu.
$oate aceste interese fac din economiile de tranzitie obiective certe ale
capitalului international, incercndu,se prin diverse canale sa se supuna propriului
control, care adesea se realizeaza prin intermediul unor forte si institutii
specializate cum ar fi: "3I, 2IR), 2%R), 2anca 3ondiala.
)e asemenea, apar anumite divergente de interese c#iar in planul intern al
economiilor nationale ale statelor dezvoltate exportatoare de IS), intre orientarile
spre exterior ale investitorilor potentiali si interesele generale ale guvernelor
nationale ale statelor de origine ale acestora, care considera exporturile de IS), ca
fiind cauzatoare de efecte negative asupra gradului de ocupare a fortei de munca
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(.
proprii din aceste economii nationale. %xportul de IS) este considerat adesea drept
export de locuri de munca de catre aceste state. !numite cercetari empirice asupra
impacturilor exporturilor de IS) bazate pe observatii de lunga durata au reliefat o
serie de temeri ca prin IS) se creeaza blocari ale blocurilor de munca in propria
economie nationala.
! rezultat ca in urma investitiilor efectuate in diverse state au aparut cca. .8
888 de noi locuri de munca in statele primitoare si o scadere cu numai 7588 a
locurilor de munca in aceasta tara. Cocurile de munca aparute pe aceste piete in
urma acestor exporturi de IS) sunt insa numai in mica masura concurente, avnd
cu prioritate un rol complementar economiilor statelor exportatoare de IS). >
anumita influenta exista si tocmai aceasta face ca politicile statelor dezvoltate fata
de exportul de IS), mai ales in statele de tranzitie, sa fie urmarite cu atentie si
interes, corelat cu interesul national de prote'are a propriilor locuri de munca.
$.(. Stategii %e atagee a in!e"titiilo "taine
$.(.#. Ceaea -a%ului legi"lati! fa!oa0il ISD
In conditiile lipsei de capital auto#ton, corelate cu existenta unor
disponibilitati considerabile de capital in tarile dezvoltate, solutia investitiilor
externe in tarile ex 6 comuniste devine nu numai necesara, dar c#iar absolut
indispensabila pentru economiile nationale. !vnd in vedere principiul economiei
de piata, cererea de astfel de investitii fiind foarte mare iar oferta bine controlata,
pretul investitiilor straine nu poate fi dect mai mare si greu de suportat. Succesul
acestuia in planul intereselor nationale ale statelor in tranzitie depinde in mare
masura de orientarea strategica a acestor factori in corelare si compatibilitate cu
factori interni si cu capacitatea de acumulare interna de capital auto#ton.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(1
0entru strategiile de tranzitie devine o componenta esentiala tocmai
atragerea si buna orientare a noilor investitii private spre telurile ma'ore: relansarea
economica, crearea economiei de piata si asigurarea bunei functionalitati a acesteia,
crearea unor conditii reale de atractivitate a investitiilor straine pe calea consolidarii
acumularii de capital auto#ton, impulsionarea procesului de creare de noi
intreprinderi private, mai ales in domeniul productiei de bunuri necesare pietei de'a
conturate, externe si interne precum si mentinerea deplinului control asupra
evolutiei pe termen mediu si lung asupra economiei nationale, in scopul asigurarii
independentei economice si politice, elemente ce vor constitui, multa vreme,
coordonate esentiale ale existentei socio,economice a popoarelor.
> atentie deosebita este acordata de investitorii straini infrastructurii din
statele central si est,europene, care este apreciata pozitiv in 0olonia, &ngaria, /e#ia
si Slovacia si nesatisfacatoare in 2ulgaria si Romnia.
Impozitarea societatilor cu capital strain in totalitate sau c#iar partial se face
diferit de la o tara la alta, fluctund intre .8 si 589. Se aplica politicii de
discriminare a investitorilor auto#toni, lucru ce nu poate fi gasit in practicile
statelor dezvoltate.
3ulte state in cauza aplica investitorilor straini tratamente complet egale cu
cele ale investitorilor auto#toni. /#iar daca la inceput s,au prevazut anumite
stimulente pentru acestia, ma'oritatea statelor central si est europene au renuntat la
asemenea facilitati si discriminari ale propriilor cetateni in favoarea strainilor.
!numite facilitati sunt acordate doar unor proiecte deosebite la care, in actualele
conditii, investitorilor particulari auto#toni nu ar avea posibilitati financiare de
acces.
In toate statele respective exista anumite restrictii care insa sunt similare
celor practicate de statele >%/), iar statele dezvoltate si investitorii din aceste
state nu la considera ca obstacole si masuri deran'ante.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(5
/ercetari de specialitate efectuate la Institutul %st,%uropean din 3Hnc#en
releva ca toti investitorii potentiali occidentali intervievati considera ca factor
determinant al evolutiei investitiile straine directe in tarile de tranzitie regimul
'uridic din aceste tari cu privire la investitiile straine.
$.(.$. A--eleaea po-e"ului %e pi!ati1ae
> componenta esentiala a strategiei de atragere de investitii straine consta
tocmai in accelerarea procesului de privatizare, expresia cea mai elocventa a
tranzitiei spre economia de piata, in cadrul careia un rol deosebit de important si de
convingator revine crearii si stimularii investitiilor private auto#tone si formarii
unui sector puternic de intreprinderi mici si mi'locii.
In Romnia, in urma a'utoarelor primite de la /omisia /omunitatii %uropene
pentru dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mi'locii, guvernul a alocat in
primii ani de tranzitie . miliarde de lei pentru actiuni de spri'inire a acestui sector,
prin care s,a infiintat o fundatie numita /entrul Romn pentru Intreprinderi 3ici si
3i'locii, care a primit spre gestionare un fond milioane %/& den partea
/omunitatii %uropene.
/a urmare au fost infiintate mai multe centre de dezvoltare in diverse zone
ale tarii. In aprilie 1==5 existau de'a (; de asa numite centre de dezvoltare, create
cu spri'in international.
0rin intermediul acestor centre s,au derulat diverse programe de spri'in,
precum programul 0D!R% de asistenta financiara gratuita pentru ac#izitio nare de
ec#ipamente.
$.(.&. Di)inuaea "i eli)inaea i"-ului %e taa
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(7
!ceasta constituie o alta componenta strategica in politica de atragere de
investitii straine. Riscul de tara care vizeaza posibilitatea unor pierderi financiare
ale investitorilor straini, urmare a unor probleme survenite in tara primitoare de
investitii in legatura cu anumite probleme politice si macroeconomice, este
coordonata esentiala a investitorilor straini in luarea deciziilor de a investii intr,o
tara sau alta.
%lementele componente ale acestui risc de tara: politica macroeconomica,
strategia comerciala, prioritatile de investitii, politica si stabilitatea financiara,
stabilitatea monetara sunt elemente carora investitorii straini le acorda o deosebita
atentie.
$.(.'. Integaea euopeana "i euoatlanti-a
0articiparea la procesul de integrare europeana poate fi, de asemenea, o
componenta esentiala a strategiei de atragere a investitiilor straine. !sa cum se
precizeaza in !cordul de !sociere a Romniei cu &%, partile semnatare suntI
*convinse ca prezentul acord va crea un nou climat pentru relatiile lor economice si
in special pentru dezvoltarea comertului si a investitiilor, instrumente
indispensabile pentru restructurarea economica si modernizarea te#nologica.+
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(;
Capitolul III. INVESTITIILE STRAINE DIRECTE IN ROMNIA
&.#. Politi-a in!e"titionala a Ro)2niei in tan1itie
In cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix si
circulant, ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la
granitele nationale, devenind o activitate internationala. 0rocesul de adncire a
interdependentelor economice si te#nologice dintre economiile nationale
transforma investitiile intr,o activitate comuna transnationala.
)aca luam in considerare realizarile economice exprimate prin 0I2
inregistrat in ultimii ani de catre economiile in tranzitie, in general, si de catre
economia Romniei, in special, si proiectnd trendul rezultat pentru urmatorii
ctiva ani se desprinde clar concluzia ca sectorul privat este inca alarmant de
inferior nevoilor nationale, iar relansarea economica si sustinerea ei nu se poate
realiza fara acest sector in plin proces de generalizare. $ranzitia spre economia de
piata este insotita de o periculoasa instabilitate si incertitudine manageriala mai ales
in intreprinderile cu capital total sau partial de stat.
Starea de uzura fizica si morala a mi'loacelor fixe este destul de avansata in
aceste intreprinderi, in mai multe dintre acestea lucrndu,se inca cu utila'e din
generatia anilor F;8, ceea ce scoate in evidenta o acuta nevoie de rete#nologizare,
nevoia unor grabnice proiecte si actiuni de investitii care sa asigure inlocuirea
vec#ilor dotari cu altele de nivel mondial si de perspectiva.
In Romnia, indicele 0I2 a evoluat pe tot parcursul acestor ani sub nivelul
anului 1=<=. !stfel, acest indice cu baza 1=<= 4 188 a cobort pna la ;59 in
1==. si <1,;9 in 1==5. 0rincipala cauza a acestui declin se regaseste in scaderea
productiei industriale care in 1==1 se afla la un nivel de 7=9 fata de anul 1==8,
aceasta participnd cu .1,79 la crearea 0N2. 0e de alta parte agricultura, cu
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(<
rezultatele cunoscute, destul de precare, revenindu,i cca. (89 din 0N2, este de
asemenea, un factor cu impact negativ asupra ritmului evolutiei economiei. Nivelul
0I2, de .<,( mild. J din 1==8, nu poate fi nicicum atins si depasit fara refacerea si
reinnoirea stocului de mi'loace fixe in functiune. /u o rata a investitiilor de max.
(1,=9 in 1==5, dupa ce coborse la 11,19 in 1==1, nu se poate prognoza nici o
crestere economica, cel putin in anii imediat urmatori, care sa asigure evitarea
declinului si sa garanteze o anumita relansare. Nevoia de investitie a Romniei ar fi
de <,18,1( mild. J anual, calculat la o rata a acumularii de minim .89 din 0I2 al
tarii. Necesarul de investitie pentru o dinamica cel putin moderata a economiei
nationale se situeaza la o distanta alarmanta fata de realizarile ultimilor ani....
> optiune asupra prioritatii intre investitiile straine directe si investitiile
auto#tone nu poate fi dect in favoarea prioritatii absolute a investitiilor auto#tone.
>rice economist trebuie sa fie, de la bun inceput convins ca doar factorul endogen
K acumularea de capital auto#ton si incura'area investitorului auto#ton K poate da
economiei nationale continut si viitor in conditii de independenta, suveranitate si
egalitate pe planul relatiilor economice mondiale. !ceasta strategie este strns
legata de politica fiscala si de conceptul national de strategie macroeconomica. %a
este in acelasi timp un atribut al puterii si o componenta a tranzitiei spre o piata cu
potente de integrare in structurile economice si politice europene si euroatlantice.
0e de alta parte, capitalurile varsate sunt localizate mai ales in domenii
nestrategice, (comert, banci, servicii, turism si #oteluri, in timp ce in domeniul
productiei si mai ales al industriilor de baza, capitalul varsat nu este deloc in
concordanta cu cel subscris. Nevarsarea acestui capital este expresia, fie a
nesigurantei din conceptia investitorului strain, fie in calitatea discutabila a unor
investitori acceptati cu usurinta de catre partenerii romni, fie din lipsa de
informatii asupra lor si de posibilitati de a se informa, fie c#iar din necunoasterea
unor reguli de baza, ale relatiilor externe economice si de cooperare. $oate acestea
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .(=
reliefeaza, in fond, domenii in care structurile abilitate din Romnia ar trebui sa se
implice si sa,l spri'ine efectiv si competent pe investitorul romn.
Ta0el $. Caa-tei"ti-i pin-ipale ale "tatelo e"t "i -ental , euopene
Taa
Populatia
N. lo-.
Supafata
)il. 9a.
PN5
)l%. EC8
PN5:lo-
)il EC8
$
Polonia &;<( &#<& +&<' #=>*
8ngaia #><& =<& &$<( &#((
Ce9ia #><& +<= $*<+ $(=$
ROMNIA $$<+ $&<; $#<; =*>
Slo!a-ia (<& '<= ;<+ #*'#
Slo!enia #<= $<> =<; (#(;
5ulgaia ;<( ##<# =<' ##>(
Lituania &<; *<( $<& *>(
Letonia $<* *<( $<$ ;'*
E"tonia #<* '<( *<> &+(>
Total
#> "tate e.-.e.
#>(<( #>+<( #;;<& #+;(
8.E. #( "tate &*=<+ &$&<' (=>(<# #(=+$
Sursa: %/>N>3IS$&C nr. <1(?1==7,dupa Institutul pentru Studii %conomice /omparative
Rezulta, din datele de mai sus ca, Romnia are serioase ramneri in urma
fata de statele din 'ur, cu o situatie politica si sistem economic anterior similar, dar
cu att mai mult fata de statele dezvoltate ale &.%. >ri, este lesne e inteles ca o
alaturare fata de cei puternici presupune si impune o pregatire care sa dea dreptul
parteneriat veritabil. Nici pentru statele nedezvoltate si nici pentru &.%. o integrare
fara o ameliorare a marilor decala'e, cel putin te#nologice, structurale si legislative,
nu poate fi acceptata.
)e altfel, c#iar anumite cercuri de cercetatori acorda Romniei o serie de
depunctari in analiza sanselor de integrare raportate la situatia actuala. In studii ale
Societatii sud 6 est europene de pe lnga &niversitatea din 3Hnc#en, institutie de
referinta pentru cercuri politice si economice vest 6 europene, se fac la adresa
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..8
Romniei aprecieri din cele mai dezavanta'oase, cum ar fi descrierea situatiei
economice a Romniei ca *un tablou dezolant...abia in stare sa,si #raneasca
populatia+.
Romnia, ca de altfel toate statele din centrul si estul %uropei, are la rndul
sau o serie de motivatii obiective si subiective ce stau la baza interesului fata de
investitiile straine directe dintre care putem retine, mai ales, urmatoarele:
a. Ne!oia %e -apital in vederea rete#nologizarii, a refacerii economice in
urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic, cel al economiei
de piata, constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain.
$recerea la economia de piata presupune cteva mutatii de esenta in structurile
economice. Implementarea proprietatii private ca forma preponderenta in economie
devine o cerere, de prim ordin, a tranzitiei
"ara o rapida aliniere la cerintele moderne ale economiei mondiale,
economiile fostelor state comuniste risca sa intre intr,un periculos regres.
b. Tan"feul %e te9nologie "i %e know-how este de asemenea, una din
marile motivatii ale interesului fata de capitalul strain. %ste pentru oricine destul de
clar ca progresul te#nic atins de lumea dezvoltata trebuie atras in favoarea
economiilor in tranzitie. >ri, una din caile de prima aplicabilitate in realizarea
acestui deziderat poate consta tocmai in asocierea cu parteneri straini din tarile
dezvoltate si prin atragerea de capital sa se faciliteze accesul la aceasta te#nologie.
0rin aceasta, producatorii din tarile in tranzitie vor putea fi pusi in situatia de
competitivitate pe piata mondiala si vor putea avea acces la piata externa cu
propriile produse..
c. Peluaea "i apli-aea noilo )eto%e %e -on%u-ee constituie o
componenta a restructurarilor necesare reusitei tranzitiei. 0rintre factorii sinergici
cu efecte determinante in cresterea si dezvoltarea economica, managementul tnar
inovativ si cu rol pozitiv, este considerat de /entrul de /ercetari %conomice din
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..1
Laponia ca deosebit de important. )e asemenea, fostul cancelar german Delmut
Sc#mit, economist recunoscut, declara cu ani in urma ca la baza rapidului progres
al economiei germane postbelice a stat buna organizare a activitatii economice si de
productie, alaturi de disciplina specifica acestui popor.
d. A--e"ul la piata o--i%entala cu pretentiile sale ridicate, constituie, de
asemenea, o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. 0rodusele
obtinute in cadrul unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe
pietele externe, mai ales daca si cnd acestea se alatura propriilor realizari ale
investitorului strain in tara de origine. In multe cazuri rezultatul unor astfel de
cooperari, ce au ca obiect realizarea de investitii si produse in comun, se pot bucura
c#iar de anumite facilitati la intrarea pe pietele statelor dezvoltate, facilitati ce pot
viza diferite autorizari, omologari, asimilari, etc., precum si facilitati de ordin
vamal, fiscal sau de alta natura.
&.$. Stategii %e atagee a ISD in Ro)2nia
&.$.#. Con"tituiea -a%ului ?ui%i- fa!oa0il aflu3ului %e ISD
0rincipala masura de facilitare a patrunderii investitiilor straine directe in
economia romneasca a constituit,o Cegea nr. .5 din 1==1 privind regimul
investitiilor straine in Romnia.
!paritia Cegii nr. 5<?1==1 privind privatizarea s,a constituit intr,un nou
impuls al atragerii de investitii straine directe, existnd, de acum, baza unor
adevarate parteneriate economico , industriale intre firmele romnesti si firmele din
alte tari. In baza legislatiei existente in Romnia, capitalul strain intr,o societate nu
mai este limitat, ca proportie, fiind permise c#iar societati cu capital strain 1889,
iar societatile comerciale cu capital total sau partial strain au acelasi regim 'uridic
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..(
ca orice alt agent economic auto#ton.
&.$.$ Integaea euopeana a Ro)2niei , -o)ponenta a "tategiei %e
%e1!oltae e-ono)i-a pe te)en lung
In %uropa, unde Romnia isi realizeaza mai mult de 'umatate din exportul si
importul sau, este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. Integrarea
Romniei in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este
numai o c#estiune de optiune tactica, ci, in primul rnd, o problema strategica
unanim acceptata.
/onstiente de importanta acestei aderari si integrari a Romniei in concertul
economic european, in Romnia s,a a'uns la un consens al tuturor fortelor politice
importante, care, semnnd in comun )eclaratia de la Snagov, au legitimat strategia
aderarii si au dovedit deplina credibilitate de care Romnia trebuie sa se bucure pe
plan european si mondial in procesul de tranzitie ireversibila, spre economia de
piata...
In relatiile sale economice, Romnia s,a indreptat cu consecventa spre
amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a
continentului.
Interesele economice si politice ale Romniei se impletesc cu cele ale intregii
%urope, prin pozitia sa geopolitica, prin importanta sa economica prezenta si de
perspectiva, aflndu,se la intretaierea celor mai importante cai comerciale. /nd
peste 589 din comertul sau exterior se desfasoara in relatia cu statele %uropei
occidentale, Romnia are nevoie de piata europeana, iar aceasta are nevoie de
Romnia.
&.$.&. Definiti!aea po-e"ului %e tan1itie
3area ma'oritate a investitorilor straini vor sa evite contactele cu
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ...
proprietatea de stat, indiferent sub ce forma se prezinta aceasta, oferind in sc#imb
varianta ac#izitionarii. !c#izitionarea de societati comerciale, ca forma de
investitie directa de capital in strainatate, presupune prin definitie o preluare
cvasitotala sau c#iar in totalitate a unei firme straine, fie ca se realizeaza prin
negociere directa, fie ca se face prin cumpararea de actiuni, este subordonata din
start strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natura transnationala, cu
mare putere economica, detinatoare de multiple canale de informare si influentare a
pietei, inclusiv a politicilor nationale ale statelor primitoare de astfel de investitii.
0e de alta parte, nici conducerile unor societati in care statul detine pac#etul
de control nu este pe deplin liber sa actioneze, fiind, de fiecare data, conditionat de
o serie de reprezentanti ai puterii, cu mai putina capacitate de a intelege si cunoaste
concret nevoile firmei, dar cu mare influenta in luarea deciziilor.
!paritia de noi intreprinderi private, c#iar daca acestea sunt de mai mica
putere economica si financiara, este, de asemenea, de natura a atrage noi investitori
straini, cunoscut fiind faptul ca, la rndul lor, investitorii straini ce doresc a se
extinde pe alte piete sunt adesea intreprinderi mici si mi'locii. Intr,un studiu, s,a
aratat ca in primul rnd firmele interesate in noi investitii, pentru prima data in %st,
sunt intreprinderile cu mai putin de (88 de lucratori. !semenea intreprinderi care
vor, pentru prima data, sa investeasca in tarile este 6 europene reprezinta, potrivit
aceluiasi studiu cca. (89 din totalul potentialilor investitori, in timp ce <89 sunt
din rndul celor ce au mai investit de'a in aceasta arie geografica.
/eea ce este esential consta in faptul ca sectorul privat, c#iar incluznd firme
cooperatiste sau de alta natura asociativa, se manifesta ca un factor important si cu
impact determinant in evolutia macroeconomica a Romniei (a se vedea tabelul
17.
Ta0el &. Pon%eea "e-toului pi!at in pin-ipalii in%i-atoi
)a-oe-ono)i-i in @
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..1
N. In%i-ato #==$ #==& #==' #==( #==* #==+
1 0.I.2. 17,1 (.,7 (7,1 .(,8 .5,8
( 0rod. Industriala ... 1,. .,( 7,( 1(,= 11,8
. Investitii 1,. <,1 15,7 (7,8 .7,< (5,(

1
/omert cu
amanuntul
8,< (1,; 15,< 75,8 ;1,1 ;8,.
5
Servicii catre
populatie
1,. (=,< 15,7 .7,; 11,< 1.,.
7 %xport 8,( 15,= (;,5 (;,= 18,. 18,=
; Import 8,1 17,1 .(,< (;,( .=,( 15,(
Su"aA extras din Raport la "orumul National al Intreprinderilor 3ici si 3i'locii, 1==<,
&.&. E!olutia ISD in Ro)2nia in peioa%a %e tan1itie
In perioada 1==( 6 1==;volumul investitiilor straine in Romnia a crescut,
desi cu mici reculuri in anii 1==5 si 1==;, stocul acestora a'ungnd de la <;,. mil.
dolari in 1==8 la 15=1,< mil. dolari la finele anului 1==;, perioada in care numarul
de societati cu participare de capital strain a crescut de la 11(; la 1(171. (vezi
tabelul 1;
Ta0el '. Dina)i-a in!e"titiilo "taine in Ro)2nia in peioa%a #==$ , #==+
Anul
Capital "u0"-i" )il. %ol. N. So-ietati infiintate N. Tai
Anual Cu)ulat Anual -u)ulat Cu)ulat
1==( <;,. ,, 11,(; ,, 7<
1==. 1(=,( (17,5 5<=; ;.(1 <(
1==1 (;5,8 1=1,5 11<=; 1=((1 181
1==5 1(=,< 7(1,. <1.( (;7(. 18(
1==7 758,5 1(;1,< 18;8. .<.57 117
1==; .(.,8 15=1,< 118< 1(171 ,,
M
Raport la "orumul NaNional al Ontreprinderilor 0rivate 3ici Pi 3i'locii, 1==7, pg. 7..
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..5
1==<QQ 78<,1 ((8.,( ,, 15117 ,,
Su"aA Raportul anual al 2NR privind balanta de plati si pozitia investitionala internationala a
Romniei 6 1==5- QQ $ribuna %conomica, 1?(. ian. 1==; date al (;.1(.=7
!naliza datelor de mai sus reliefeaza, totodata, o crestere a volumului mediu
de capital extern pe firma 6 investitie de la 71.1;; dolari la ;<.7(; dolari in aceeasi
perioada, cu toate ca in anii 1==1 acest nivel a fost de numai (1.=8= dolari pe firma,
iar 1==. c#iar de 15..=. dolari, cresterile mari inregistrndu,se in 1==1 si 1==5, la
care modificarea Cegii nr. .5 privind investitiile straine prin cresterea plafoanelor
capitalului extern a avut o influenta decisiva.
Aolumul mediu, relativ mic, de capital strain pe firma, este in concordanta cu
orientarea acestor investitii, in cea mai mare parte, indreptate spre sectoare cu sanse
sporite de recuperare rapida cum ar fi comertul, turismul, investitii si servicii,
industria alimentara si usoara, sectoare care nu necesita investitii de mare
anvergura.
Investitiile straine in Romnia provin, in cea mai mare parte, din zona
&niunii %uropene (peste 5=9 ca valoare si peste .=9 ca numar de investitori.
0onderea mai mare in structura valorica dect cea fizica atesta faptul ca acesti
investitori au alocat volume specifice mai mari pe fiecare investitie, demonstrnd
astfel seriozitatea si garantia de perspectiva a acestor parteneri. !semenea concluzii
se dega'a si din analiza investitiilor provenite din !merica de Nord cu o pondere de
189 in volumul investitiilor si de 79 in numarul total de investitori, in timp ce
investitiile straine provenite din !sia si mai ales din >rient denota investitii
specifice mici, dispersate intr,un mare numar de societati.
Ta0el (. Stu-tua I.S.D. in Ro)2nia la ni!elul anului #==(
Po!enienta Pon%ee in ISD
Pon%ee in total
in!e"titoi
TOTAL #>><> #>><>
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..7
%uropa occidentala 5=,8 .=,8
!sia 17,8 15,8
!merica de Nord 18,8 7,8
>rientul 3i'lociu ;,8 .8,8
!ltele, incl. %uropa de est <,8 18,8
Su"aA S$IRI !.R.). nr. ;1 din 1= ianuarie 1==7, pag. (
Sub aspectul distributiei sectoriale a investitiilor straine rezulta ca principala
ramura consumatoare de IS) o constituie industria alimentara cu o pondere de
15,59, urmata de industria constructiilor de masini cu =,<9, turismul, cu 7,;9 si
industria usoara cu 5,19. Cipsa de informatie de detaliu nu permite insa o analiza
de mai mare substanta a acestor orientari de ramura a investitorilor si nici concluzii
de mai mare pertinenta, mai ales in ce priveste sansa de a orienta investitorii spre
ramurile si sectoarele de interes ma'or macroeconomic.
&.'. A"pe-te -iti-e pi!in% ISD in Ro)2nia
!numite %i"fun-tionalitati reclamate de investitorii straini, care de altfel nu
sunt specifice numai Romniei, ci si altor economii in tranzitie trebuie sa fie luate
in considerare si prin masuri adecvate sa fie inlaturate.
a. Deptul %e a %i"pune %e teenui pe -ae "unt a)pla"ate ISD constituie
o problema mult reprosata att legislatiei romnesti, ct si celei bulgare, mai ales in
situatiile unor investitii de 1889 capital strain. /oncesionarea pe termen de == ani
sau pe durata de functionare a investitiei este privita ca o solutie agreabila, de
compromis. )iscutiile cu multi investitori straini de marime medie si mica releva
ca acestia nu sunt deosebit de interesati in cumpararea terenurilor, care este o
c#eltuiala anticipata, cu termen lung de recuperare, in timp ce concesionarea
reprezinta o c#eltuiala curenta, trecuta imediat pe costuri si recuperata astfel in timp
foarte scurt.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..;
b. 5io-atia in apli-aea uno legi este de asemenea reprosata nu numai
Romniei, ci si 0oloniei, /e#iei, 2ulgariei, care consta mai ales in lungul sir de
documentari, aprobari, 'ustificari si, nu in ultima instanta, atunci cnd este vorba
c#iar de ma'orari de capital prin reinvestirea profitului, extinderea ariei de activitati
etc.
c. Staea %e in"ta0ilitate e-ono)i-a "i !alutaa este, de asemenea, un
impediment serios prin lipsa de siguranta in ce priveste concluziile studiului de
fezabilitate mai ales legat de posibilitatea de recuperare a investitiei si de garantia
obtinerii profitului scontat.
Situatia economica a Romniei din ultimii ani si perspectivele ce se pot
intrevedea sunt de natura a elimina temeri de genul de mai sus in cazul economiei
romnesti. /onform datelor publicate de 2NR in Raportul !nual privind 2alanta
de plati si pozitia investitionala a Romniei, dupa declinul economic din anii 1==1
6 1==(, cnd 0I2 a cobort la (<,< mild. dolari (1==1, respectiv 1=,7 mild. dolari
(1==(, cu incepere din 1==. apare trendul ascendent, acest indicator fiind de (7,1
mild. dolari in 1==5, cu tendinta ascendenta pentru urmatorii ani, ca de altfel si in
celalalte state in tranzitie, foste socialiste (vezi tabelul 1=.
Ta0elul *. E!olutia PI5 in "tatele -ental , euopene in )il%. %olai
Taa
BaniiB
#==' #==( #==* #==+
$
PI5
PI5 PI5:Lo-
#
PI5 PI5:Lo-
#
PI5 PI5:Lo-
#
PI5 PI5:Lo-
#
=+:='
Ro)2nia
$=<$ ##># &'<& #&#* &(<$ #'(& ''<; #*;$ #<(&
Rep. Ce9a
&*<# &#>' ''<= &*&( '+<' '#'# '=<; '(;> #<&+
Polonia
=$<+ $$+# #$#<$ $(=# #&=<> &>'& #'$<# &'*> #<(&
8ngaia
'#<( &+=' '(<$ '>*( '*<( '&&= (#<& '**' #<$&
1 media ultimilor trei ani- ( date estimative-
Su"aA 0iata "inanciara nr. 1(?1==7, pg. 11<.
d. > problema extrem de sensibila si cu efecte importante,
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..<
att pe termen scurt si mediu, ct si pe termen lung, o constituie 0an-a %e
info)atii "i )i"-aea info)atiilo pi!in% "taea e-ono)i-a ce sta la baza
deciziilor investitionale. In cazul Romniei, investitorii straini reclama c#iar o
strangulare a fuxului de informatii si op calitate necorespunzatoare a acestuia.
!ceasta situatie este vizibila c#iar si la nivelul celor mai accesibile date oferite
pietei de catre structurile si autoritatile abilitate in acest scop in Romnia
> propaganda cu mai mare sustinere si de mai larga raspndire, la care se
adauga nevoia folosirii de canale recunoscute prin eficienta lor si prin gradul de
credibilitate, este tot att de necesara precum masurile mentionate pe plan legislativ
sau macroeconomic, pentru a da IS) in Romnia impulsuri eficace si benefice
economiei romnesti
5

Cipsa de materiale documentare asupra Romniei, in bibliotecile unor
institute de cercetari economice din %uropa, trebuie eliminata cu mare graba pentru
ca studiile despre Romnia sa nu se mai bazeze pe informatii eronate si uneori voit
deformate, furnizate de persoane sau institutii din afara si nu intotdeauna de buna
intentie.
e. In planul a-u)ulaii %e -apital auto9ton "i al pi!ati1aii< ca factori
prioritari si determinanti, masurile luate si aplicate pna in prezent, avnd mai mult
un caracter permisiv si mai putin stimulativ, s,au reflectat in cele din urma in
crearea unui important numar de firme private in cele mai multe sectoare ale
economiei nationale. !stfel, la nivelul lunii septembrie 1==;, in Romnia existau
17<(8; firme cu capital privat, inclusiv cele provenite din sectorul de stat iar in
cadrul acestora, ((1;88 erau intreprinderi private ale intreprinzatorilor particulari,
persoane fizice si asociatii familiale.

&.(. A"pe-te "i popunei %e a--eleae a e%e"aii e-ono)i-e
5
Raport la "orumul naNional al I33 6 1==5, pag. 1<
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag ..=
C2te!a )a"ui pot fi propuse, ele fiind de altfel sesizate si in alte lucrari sau
dezbateri publice, izvorte si din observarea directa a unor activitati concrete:
a. I)0unatatiea legi"latiei fi"-ale< concretizata in reducerea nivelului
general de fiscalitate, este o prima conditie a acestor perspective. !rgumentul
invocat adesea de unii experti, cum ca presiunea fiscala in Romnia este inferioara
altor state, nu poate fi acceptat de un economist care se doreste a fi corect. Nu
presiunea fiscala este cea determinanta, ci volumul de venituri ce ramne
contribuabilului pentru existenta si acumulare. &n procent, fie el oricare, (189 sau
789 ce ar ramne romnului nu este tot la fel de plin de valoare ca un procent 6
fie el .89 sau 159, ramas suedezului sau 'aponezului, spre exemplu. !nularea
impozitului pe profit pentru partea ce se reinvesteste in anumite sectoare este un
stimulent efectiv si eficient. In practica altor state se gasesc exemple convingatoare.
:ermania occidentala de dupa razboi a aplicat cu succes asemenea fiscalitati, iar
rezultatele au 'ustificat, orientarea respectiva.
0. > alta facilitate poate consta in )o%ifi-aea )o)entului platii TVA.
!c#itarea lui la livrarea marfii si recuperarea la incasarea acesteia constituie de fapt
o creditare a statului de catre intreprinzator. In cazul importurilor acest fapt este si
mai elocvent, deoarece importatorul ac#ita $A! la granita si apoi urmeaza a,l
recupera pe masura desfacerii marfurilor importate de,a lungul a ctorva luni. /nd
marfurile importate sunt bunuri destinate investitiilor acest lucru nu numai ca
ingreuneaza situatia economica a importatorului, dar conduce si la o scumpire a
investitiei cu efecte att asupra costurilor de productie, ct si asupra capacitatii
investitionale a investitorului romn. !ceasta face ca un importator sa ceara credite
cu dobnzi destul de mari pentru ac#itarea $A! si apoi, daca marfa nu se incaseaza
imediat sa ceara dupa trei luni rambursarea $A! aferente nevnzarilor (adica
valorii mi'loacelor fixe investite, care, daca ii este rambursata, atunci acest lucru se
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .18
realizeaza inca peste o luna, dobnda aferenta acestui imprumut destinat ac#itarii
$A! la nivelul ac#itat fiind un cost asumat. )eci intreprinzatorul crediteaza statul
pe . 6 1 luni cu valoarea $A!, fara nici o dobnda in timp ce el ac#ita bancii
dobnda cuvenita (de 5 6 79 pe luna.
-. 0rin revizuirea unor prevederi din legi"latia efeitoae la i)po1itele "i
ta3ele lo-ale s,ar asigura intreprinzatorilor sanse sporite de actiune.
%. &n domeniu important al inceputului de relansare economica si al
implementarii economiei de piata il poate constitui, de asemenea, "ta0ilitatea
)onetaa si spri'inul de stat in garantarea creditelor mai ales a celor pentru
investitii, care pot oricnd avea suport garant insasi investitia ca atare. > asemenea
practica ar constitui pentru investitorul romn un avanta' real in atragerea de
parteneri externi si de investitii straine.
e. Calitatea in!e"titiilo efe-tuate %e in!e"titoii "taini constituie o latura
asupra careia o aplecare a cercetarii economice mai are inca un oarecare cuvnt de
spus. /el putin la o prima si doar sumara analiza apar o serie de caracteristici care
necesita discutii. )esigur ca, din punctul de vedere al investitorului strain, orice
cumparare de active sau de valori mobiliare, plasamente de orice fel reprezinta o
investitie. Cucrurile se complica insa in cazul cumpararii de active, privit din
punctul de interes al economiei nationale a tarilor primitoare de IS). Simpla
vnzare de capacitati de productie supuse privatizarii si ac#itarea de catre un strain
a contravalorii acesteia este mai inti un act clasic comercial, in care se vinde un
bun pentru care se incaseaza un pret. %conomia nationala isi diminueaza
patrimoniul material si obtine o suma de bani, care in prima faza nu 'oaca rolul de
investitie.
)upa actuala legislatie, aceste sume pot fi utilizate in orice alt scop, desi sub
aspect strici contabil ele se pot compara cu amortizarile mi'loacelor de productie si
ar trebui sa fie, prin lege, destinate doar refacerii stocului de active corporale. /um
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .11
insa statul isi reduce, in mare parte, rolul de titular de investitie, cu exceptia
unitatilor economice de importanta strategica din administrarea statului, care insa,
isi au propriile urme de finantare ale proiectelor de dezvoltare, sumele provenite
din vnzarea de active in procesul de privatizare isi pierd identitatea si pot deveni
surse de acoperire a altor destinatii bugetare. Intr,o asemenea situatie, vnzarea de
active prin privatizare, desi atrage capital strain, la nivelul pretului de vnzare, nu
pote fi considerata investitie.
Rezulta din aceasta analiza ca pentru ca o investitie straina sa,si 'oace pe
deplin acest rol aceasta trebuie sa ase reflecte neaparat in crearea de capacitati de
productie de bunuri materiale sau de servicii, cu efect concret in noi locuri de
munca si bineinteles, in aport efectiv la cresterea stocului de factori de productie.
In ceea ce priveste incasarile din vnzarea activelor in procesul de
privatizare, fie in lei, fie in valuta, acestea se pot si trebuie sa fie depozitate separat,
distinct, administrate in directia rolului lor ca surse de finantare a unor investitii.
!cest lucru ar fi in deplina concordanta cu legea contabilitatii, precum si cu
Dotarrile de guvern legate de evidenta contabila care prevad expres ca sumele
provenite din vnzari de active, ca si din vnzari de componente sau subansamble
din casari de fonduri fixe se constituie in surse de dezvoltare, deci de investitii
pentru refacerea si cresterea stocului e fonduri fixe consumate.
0ropunerea ce rezulta din cele de mai sus este de a se constitui un "ond
National de Reinvestire si )ezvoltare %conomica, alimentat din sumele intrate prin
vnzarea capacitatilor de productie si a altor active supuse privatizarii, fie in valuta,
fie in lei si destinate in exclusivitate finantarii de noi proiecte de investitii
productive. !cest fond va trebui alimentat, de asemenea, cu sume provenite din
strainatate sub forma de diverse a'utoare nerambursabile sau rambursabile,
destinate spri'inirii tranzitiei. Se poate lua ca element de referinta activitatea
investionala din :ermania, dupa cel de,al doilea razboi mondial, prin renumitul
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1(
0lan 3ars#all.
!cesta va putea fi supus in principiu urmatoarelor reguli si conditii de
utilizare:
1. %xistenta unor proiecte viabile, verificate si documentate, supuse aprobarii
unui organ consultativ format din experti in materie si neutri. !cestea trebuie sa
raspunda unor nevoi reale ale economiei nationale, cum ar fi: crearea de locuri e
munca in zone afectate de soma', producerea de bunuri performante si cerute de
piata interna si mai ales externa, competitive pe plan international, sa fie
reprezentate de intreprinzatori particulari, mai ales din categoria tinerilor, sa aiba
pregatirea necesara abilitarii de a conduce si aplica proiectul propus, sa se inscrie in
programele strategice macroeconomice nationale sau regionale, etc.
(. %xistenta unei garantii morale a investitorului sau grupuri de investitori
asociati, inclusiv a unor garantii materiale rezultate fie din proiect, fie din alte
forme de garantare.
.. !portul personal al investitorului cu capital, propriu sau obtinut prin
asociere cu alte persoane, care sa garanteze buna gospodarire a capitalului primit.
1. 3entinerea ipotecii asupra investitiei pna la recuperarea capitalului
investit din fondul national.
5. Instituirea unui sistem de creditare prin care sa se impiedice cu
desavrsire accesul la banii lic#izi, creditul fiind utilizat prin ac#itarea facturilor
ocazionate de realizarea investitiei pe masura materializarii proiectului in cauza.
7. )obnzile nu vor putea fi mai mari dect necesarul strict de administrare a
acestor fonduri, fara a aduce nici un profit.
;. !dministratorul de 'ure trebuie sa fie 3inisterul de "inante, dar controlat
de o autoritate de stat abilitata si competenta.
<. !lte conditii care sa garanteze utilizarea acestor fonduri exclusiv pentru
proiectele prezentate si insusite de organismele abilitate cu verificarea si
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1.
certificarea lor.
=. "ondul trebuie sa reintregeasca pe masura incasarii ratelor sau transelor de
ac#itare a activelor vndute sau pe masura rambursarii creditelor desc#ise si apoi
rediri'at spre alte proiecte productive.
!cestea sunt doar cteva componente ale unei strategii menite a
incura'a investitiile in ansamblul lor si de a crea baze solide de atragere de
investitori straini ca o componenta importanta in programul de dezvoltare
economica si pregatire a conditiilor de integrare economica europeana, de aderare
la /omunitatea %uropeana in spiritul !cordului de !sociere si al programului
strategic al Romniei privind dezvoltarea economica pe urmatorii ani.
Capitolul IV. MODALITATI DE CRESTERE A ISD IN
ROMNIA
'.#. I)pa-tul ISD a"upa e-ono)iilo in tan1itie a tailo 0enefi-ia
'.#.# E!aluaea -on"e-intelo in!e"titiilo "taine %ie-te
Investitiilor straine directe sunt de multe ori un subiect controversat in tarile
beneficiare, tarile din /!%R nefacnd exceptie. %xista sustinatori ai investitiilor
straine directe care pun accentul pe noi slu'be, transferul de te#nologie si alte
beneficii, si exista critici care sunt impotriva nivelului scazut de folosire a
resurselor locale de catre intreprinderile straine si a costurilor concesiilor fiscale
facute pentru atragerea investitiilor straine. %i au argumentat ca investitiile straine
contribuie putin la dezvoltarea acestora datorita unui imput scazut al resurselor
locale sau datorita multumirii locale.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .11
Sunt doua impacte ma'ore ale investitiilor straine directe asupra tarilor
/!%R:
1. !supra 0I2 (investitiile straine directe contribuie la cresterea clara
a 0I2-
(. !supra restructurarii intreprinderilor nationale
Investitorii straini au propria experienta cu economia de piata asa ca ei sunt
in posesia cunoasterii metodei prin care se restructureaza o companie in mod optim.
>btinerea controlului printr,un proces de privatizare bine administrat este c#eia
restructurarii cu succes.
)e asemenea sunt alte efecte ca: cresterea productivitatii, a vnzarilor locale
si a exportului (dupa o perioada de crestere a importului. )ar care sunt problemele
principale implicate in evaluarea impactului investitiilor straine directe intr,o tara
beneficiara. !naliza economica trebuie sa fie largita pentru a include dimensiunile
cantitative si calitative a investitiilor straine.
%ste dificil sa facem generalizari privind consecintele investitiilor straine
directe- oricum multi analisti sunt de acord ca evaluarea investitiilor straine directe
trebuie sa includa mai mult dect efectele cantitative ca de exemplu multiplicatorul
locurilor de munca, in final trebuie 'udecate in functie de contributia lor la
competitivitatea tarii beneficiare.
/um contribuie investitiile straine directe la productivitateB 0entru a
raspunde la aceasta este necesar sa diferentiem mai multe tipuri de operatii
multinationale (orientate spre piata care cauta sa obtina profit de la clienti locali.
3ai putin obisnuite sunt organizatiile *orientate spre export+ care nu sunt
preocupate de piata local. In tarile %uropei /entrale si de %st primele investitii
straine au fost orientate spre piata. In plus doar putini investitori au fost implicati de
extragerea de resurse naturale si mai putini de organizatii orientate spre export.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .15
%xtractia de resurse naturale poate crese competitivitatea tarii beneficiare
prin desc#iderea de noi piete in strainatate, in timp ce investitiile orientate spre
piata, in mod tipic, nu o poate face. Investitiile orientate spre piata, pe de alta parte,
vor fi in mai mare masura capabile sa afecteze antreprenorii locali.
Investitiile straine directe orientate spre piata pot creste avanta'ul competitiv
al unei tari. !ceste efecte se pot clasifica in patru categorii:
- )ezvoltarea legaturilor *din spate+ (legate de aprovizionare si a
legaturilor *dinainte+ (legate de mar@eting-
- Introducerea unor bunuri complementare (te#nologie, management si
competenta organizationala-
- Ridicarea standardelor legate de calitatea produselor si asteptarile
consumatorilor indigeni-
- Stimularea intreprinzatorilor locali si a concurentei.
Cegaturile din spate si dinainte sunt cele mai des citate in analiza beneficiilor
relative ale investitiilor straine directe asupra tarii beneficiare. "irmele
multinationale stabilesc legaturi dinapoi prin ac#izitionarea de bunuri si servicii de
la furnizorii locali. In felul acesta putem masura cum o activitate sau alta
stimuleaza o reactie in lant care duce la beneficii multiple pentru economia
beneficiara.
Cegaturile inainte apar prin canalele firmelor de mar@eting (en gross si au
detail sau cnd productia finala serveste ca un bun intermediar in productia altor
bunuri si servicii. 0entru investitiile straine directe orientarea spre piata, canalele au
detail si distributia inainte sunt cruciale. In general cu ct aceste legaturi sunt mai
dezvoltate cu att sunt mai mari beneficiile economice ale unei investitii.
!lte criterii folosite pentru a aprecia competitivitatea tarii beneficiare sunt
calitative. !cestea pot fi de mai mare importanta dect cele cantitative dar sunt
mult mai dificil de masurat. 0rincipalele efecte calitative ale investitiilor straine
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .17
directe asupra competitivitatii nationale cuprind ultimele trei categorii enumerate
mai sus. "irmele multinationale orientate spre piata pot incura'a concurenta prin
transmiterea practicilor de concurenta globala in economia gazda. /el mai
important efect al investitiilor straine directe este reasezarea lantului activitatii
economice pentru a intlni cererea consumatorului dupa prabusirea sistemului
normativ din economia de tranzitie.
'.#.$. Anali1a legatuilo inainte "i inapoi
!nalistii impactului economic sunt ingri'orati ca un nou instrument duce la
un efect multiplicator prin intermediul unui lant de activitati economice
interdependente. Impactul cantitativ asupra investitiilor straine directe
multinationale intr,o economie beneficiaza, prin lantul ei de activitate cuprinde
procesul de multiplicator si legaturile inainte si inapoi. !cest lucru necesita
explicatii. Intelegerea extinderii acestei legaturi este importanta att pentru firme
ct si pentru tari. )e exemplu puternice legaturi inapoi implica faptul ca inputurile
sunt intotdeauna disponibilitati intr,o economie regionala care pot reduce costurile
de transport si de inventar.
Intr,un context international puternice legaturi inapoi reduc costurile
bunurilor si serviciilor deoarece inputurile pot fi cumparate local.
Industriile se categorisesc in functie de legaturile inainte si inapoi pentru a
atinti sectoarele c#eie sau polii cresterii pentru dezvoltarea economica. !cest lucru
inseamna masurarea puterii legaturilor industriale. /nd o industrie nu a existat
intr,o tara beneficiara, legaturile masurate pentru economiile dezvoltate a servit ca
indicator de referinta ai legaturilor interindustriale, reflectnd o structura
fundamentala de productie.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1;
!ceasta linie de cercetare a fost folosita pentru a evalua impactul investitiilor
straine directe asupra economiei gazda in anii ;8,<8. Studii statistice ale
companiilor multinationale si ale legaturilor au descoperit activitati de import nu au
dect firmele nationale. S,a descoperit ca procurarea de resurse locale a crescut
odata cu cresterea investitiilor straine directe in respectivele economii.
Studiile statistice ale impactului investitiilor multinationale in Irlanda
confirma acest lucru. In evaluarea legaturilor peste timp exista diferite asteptari in
functie de tipul de investitie. In general producatorii orientati spre piata prefera sa
se aprovizioneze local pentru a evita tarifele si costurile de transport dar pot fi
constrnsi si de absenta ofertei locale, a unor resurse de proasta calitate.
Cegaturile inapoi pot varia pentru fabrici asemanatoare. In ceea ce priveste
legaturile inainte, investitiile orientate spre piata depind de pietele locale.
:enerarea legaturilor inainte sau vnzarea catre firme locale reprezinta o
necesitate. %ste tocmai scopul pentru care ele intra in economia gazda. In
economiile in tranzitie un impact ma'or al investitiilor straine directe poate fi gasit
in ,pietizarea, adica crearea unei infrastructuri care permite pietelor sa functionez
efectiv.
Investitiile straine directe orientate spre piata vor spri'ini aproape automat
afaceri au detail prin intermediul legaturilor inainte create in tarile central si est
europene. In timp structura tarilor mai putin dezvoltate se poate transforma intr,o
structura asemanatoare economiilor dezvoltate. Cegaturile in economiile de
tranzitie nu reflecta global industriile competitive. %le ridica aceeasi problema ca si
a tarilor in curs de dezvoltare unde investitiile straine au creat intregi industrii care
inainte nici nu existau.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1<
'.#.&. Anali1a inputBoutput "i -on-eptul %e )ultipli-ato
!ceasta sectiune recapituleaza te#nicile implicate in masurarea legaturilor
luate din oricare tabel input,output. 3odelele input,output sunt baza tuturor
analizelor si a legaturilor si a modelelor de impact. > scurta privire a subiectului se
poate dovedii a fii folositoare: tabelele input,output sunt constante cu date asupra
fluxurilor detaliate intr,o industrie in cadrul unei economii, cu informatii despre
averea finala si despre productia totala. 2aza pentru analiza de multiplicator este o
imagine statica a unei economii la un anumit moment in timp. $abelul furnizeaza
date despre cererile productiei de la alte industrii si date despre furnizori catre toate
industriile. $abelele includ averea finala si productia totala a unei economii.
0entru a masura impactul total al unui nou proiect in economie sc#imbarile
cererii de la alte industrii trebuie sa fie determinate. )e exemplu vnzarea in
valoare de 1 mil. J a oricarui produs *0+ furnizeaza un impact initial direct de 1
mil. J asupra economiei. %vident activitatea principala va necesita resurse diferite.
2anii c#eltuiti cu aceste produse materiale, servicii si forta de munca vor forma
c#eltuielile sau impactul indirect.
3ecanismul folosit pentru masurarea c#eltuielilor totale indirecte este tabelul
static pentru input,output. )e aceea acum urmeaza o discutie abstracta privind
metodologia input,output.
Sa consideram o economie simpla avnd doar doua sectoare. 0roductia totala
din fiecare sector este suma averilor intermediare si a averilor finale, sau:
Ri 4 Sii T Si' T "i
R' 4 Si' T S'' T "'
&nde:
Ri 4 productia totala a sectorului *i+-
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .1=
Si' 4 productia sectorului *i+ folosita ca materie prima in sectorul *'+-
"i 4 cererea finala in sectorul *i+.
0rin impartirea fluxurilor interindustrie la productia totala obtinem matricea
coeficientului te#nic *!+. 3atricea coeficientului este un set de relatii de productie.
Sii Si'
aii ai' Ri R'
! 4 4
ai' a'' Si' S''
Ri R'
)eoarece productia totala este egala cu suma fluxurilor interindustrie si a
productiei finale putem deriva urmatoarea ecuatie care poate fi rezolvata ca:
R 4 !R T "
Sau: R 4 (I 6 ! 61
$ermenul este inversa lui Ceontief, ecuatie care este larg folosita ca baza
pentru analiza impactului economic, dar este foarte usor de a o interpreta gresit sau
de a o folosi gresit ii special cnd se aplica fara o informatie generala. Sumele
coloanelor inversei lui Ceontief furnizeaza multiplicatorii care masoara impactul
total economic, ba c#iar reprezinta medii bazate pe relatiile preexistente in relatiile
industriale.
3ultiplicatorul derivat din modelele I,> cuprinde att impactele directe ct
si cele indirecte. 0rin adaugarea la modelul simplu a unei linii cu platile pentru
forta de munca (salarii si a unei coloane cu modelele de c#eltuieli (inclinatia
marginala spre consum a oricarui tip de produs, multiplicatorii derivati din inversa
lui Ceontief incorporeaza impactele induse. !cestea sunt c#eltuieli aditionale
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .58
rezultnd din cresterea cstigurilor rezidentilor unei tari ca rezultat al cresterii in
cererea finala.
/u mici modificari ale modelului simplu de mai sus multiplicatorii pot fi
sc#imbati pentru analiza productiei totale, venituri totale si a impactului fortei de
munca. $ipic in analiza impactului analistul trebuie sa se refere la tabelele existente
pentru a determina impactul oricarei sc#imbari de crestere in cererea finala.
)atele dintr,un tabel I,> furnizeaza masuri cantitative gata facute a
legaturilor inainte si inapoi. Airtutea tabelelor este ca surprind complexitatea
legaturilor inainte si inapoi intre industrii la un moment dat. $ermenii inainte si
inapoi devin intuitivi cnd se considera matricea I,>. > sc#imbare in productia
unui sector cere o crestere a productiei la toti furnizorii lui. !ceasta este o legatura
inapoi.
0e de alta parte o productie crescuta in sector inseamna ca exista cantitati
aditionale disponibile a fi folosite ca imputuri ca resurse in alte sectoare. !cestea
sunt legaturi inainte. Cegaturile inainte sunt de obicei calculate prin transpunerea
intr,un tabel standard I.> intr,un tabel de oferta I,> si apoi calculnd inversa lui
Ceontief. 0e scurt legaturile inapoi masaora puterea relatiilor cu furnizorii in timp
ce legaturile inainte masoara forta pietei de a vinde produsul (incluznd
mar@etingul direct inspre consumator .
!naliza I,> a fost baza analizei impactelor dar in tarile central si est
europene unde un tabel I,> detaliat exista, analiza impactului unei noi firme asupra
economiei prezinta unele probleme deosebite: deoarece este o noua industrie,
legaturile ei nu sunt cuprinse in tabelul I,>. >ricum analisti folosesc adesea
industriile existente ca un g#id pentr,u ce se va intmpla odata cu aparitia unei noi
firme. In aceste cazuri unde industria nu exista , un tabel I,> poate fi inca folosit
dar analistul trebuie, inainte de toate, sa aiba un stoc de bunuri pe care noua
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .51
industrie il va cumpara si in al doilea rnd sa faca presupuneri despre felul in care
legaturile se vor forma si despre efectul noii industrii asupra economiei.
&na dintre presupuneri, subliniind metodologia I,>, este aceea ca productia
este caracterizata de coeficientii ficsi ai te#nologiei asa cum ii gasim in matricea
*!+. $oate companiile din cadrul unei industrii sunt considerate a avea aceeasi
te#nologie si aceleasi modele ale furnizorilor de materii prime si materiale.
3etodologia I,> a fost adesea criticata pentru aceasta presupunere. 3ai mult dect
att aceste te#nici nu pot fi aplicate investitiilor straine directe ale economiilor
aflate in tranzitie deoarece relatiile stabile inter,industriale au fost distruse. "irmele
multinationale se pot introduce intr,un tabel I,>.
>ricum natura procesului de multiplicator poate fi diferit de la o tara la alta.
&n studiu de caz asupra investitiilor /oca /ola in 0olonia si Romnia ne arata ca
efectele asupra tarilor beneficiare pot fi diferite. /u alte cuvinte din cauza naturii
economice din 0olonia si Romnia, reteta locala folosita pentru producerea bauturii
binecunoscuta poate fi diferita. !nalize generale si interviuri au fost necesare
pentru a obtine datele primare ale efectelor de prim rang. )atorita naturii
tranzitionale a economiei efectele de runda secunda au fost de asemenea estimate
din rezultatele analizelor generale. Studiul a descoperit ca efectele rundei terte si
cvarte au fost negli'abile sau nedeterminate.
'.$. Anali1a a"pun"uilo la -9e"tionaul .%e"pe in!e"titiile
"taine %ie-te in Ro)2nia/ ti)i" la -o)paniile 0itani-e
/#estionarul despre investitiile straine directe disponibil pentru oricine la
/%R$ a fost trimis prin posta la sfrsitul lui iunie 1==7 in special la directori
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .5(
(uneori la presedinti sau la sefi executivi ai primelor 58< companii britanice
selectate in functie de viitorul lor.
/#estionarul a fost conceput pentru a obtine date de prima calitate privind
nivelurile actuale ale investitiilor straine directe in Romnia. )upa doua luni de la
data la care a fost trimis, doar (1 se raspunsuri folositoare au fost returnate dndu,
ne astfel o rata de raspuns de 1,19. !u fost de asemenea un numar de .8 de
raspunsuri care din diferite motive ca politica de firma, lipsa timpului necesar s,au
scurtat pentru recompletarea acestui c#estionar. )in cele (1 de firme care au
raspuns doar 1 (1=9 din cei care au raspuns s,au gndit sa faca investitii directe in
Romnia inca de la inceputul lui 1==8- printre ele doar una a raportat ca a facut cel
putin o investitie directa in Romnia de la inceputul lui 1==8. Suma totala este de
8,5 milioane dolari. !lte . companii au indicat ca s,au gndit la cel putin o
oportunitate de investitie specifica. !lte . firme care au evaluat proiectul au respins
investitiile in Romnia.
3area ma'oritate (15 companii nu au considerat oportune investitiile in
Romnia. >ricare dintre aceste . firme dintre cele care au raspuns au raportat ca
politica companiei este sa nu investeasca in afara 3arii 2ritanii. )in cele 1( firme
care ar putea sa investeasca in strainatate si nu au investit in Romnia, = au raportat
ca s,au gndit la investitii in alte tari central si est europene.
Ta0el +.
A-ti!itati %e in!e"titii Nu)a %e -o)panii
! facut sau s,a gndit la cel putin o investitie 1
! facut cel putin o investitie 1
S,au gndit la oportunitatea de a investi .
Niciodata nu s,au gndit la a investi 15
'.$.# Con%itiile e-ono)i-e< "o-iale "i politi-e
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .5.
Sunt o multime de diferente interesante intre companiile care niciodata nu s,
au gndit sa investeasca in Romnia si acelea care au investit s,au gndit sa faca o
investitie directa in Romnia. Riscurile afacerii, incertitudinile privind prospectele
economice, riscul instabilitatii politice si problemele de mediu sunt semnificative
pentru companiile care nu s,au exprimat in ceea ce privesc investitiile in Romnia,
sugernd ca aceste companii vestice tind sa acorde o mult mai mare importanta
dect ar trebui impedimentelor create de aceste riscuri.
0e de alta parte riscul ca exproprierea sau nationalizarea sunt vazute ca mult
mai importante la aceste companii care s,au gndit sa faca cel putin o investitie
directa in Romnia. )e asemenea aceste companii care au investit acorda o mai
mare importanta riscurilor legate de rata de sc#imb si o mai mica importanta
calitatii infrastructurii fizice, toate acestea aparnd in contradictie cu aceia care nu
au experienta investitiilor directe in Romnia.
Ta0el ;. Pe-eptia i)pe%i)entelo %e -ate in!e"titoii 0itani-i
I)pe%i)ente Cu e3peienta 4aae3peienta
1. riscurile afacerii .,5 1,8
(. incertitudine privind prospectele economice .,5 1,1
.. riscul exproprierii si nationalizarii 1,5 .,7
1. riscul instabilitatii politice .,8 .,<
5. riscuri legate de rata de sc#imb 1,8 .,;
7. infrastructura fizica inadecvata .,8 .,.
;. infrastructura comerciala inadecvata .,5 .,7
<. incertitudini legale si administrative .,< .,7
=. probleme legate de mediu .,5 .,(
Nivele de importanta 14 foarte neimportant - 54foarte important
0rimele 7 probleme importante legate de investitiile straine directe in
Romnia pentru companiile cu experienta in aceasta tara sunt:
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .51
1. Riscul exproprieri si nationalizariiIIII..1,5
(. Riscuri legate de ratele de sc#imbIIII...1.8
.. Incertitudini legale si administrativeIII....,<
1. Riscul de afacereIIIIIIIIII.I.,5
5. Incertitudini legate de prospecte economice....5
7. Infrastructura comerciala inadecvataIII...5
%ste interesant de mentionat ca infrastructura fizica inadecvata este cotata
doar pe locul ; sau <. &nele companii cu experienta de asemenea au mentionat
ingri'orari datorita formalitatilor vamale, gradului de birocratie si regulatii si
ingri'orari despre coruptie. Sunt de asemenea mari diferente in perceptiile
investitorilor a (= de probleme general,economice, in legatura cu experienta de a fi
investitor in Romnia.
$abel .... Importanta urmatoarelor probleme ca impedimente la investitiile
directe in Romnia.
$abel =.
I30%)I3%N$% /u experienta "ara experienta
1. )isponibilitatea si calitatea informatiilor
generale, economice, sociale, politice privind
Romnia obtinute de companii
(.8 ..7
(. /ursul de sc#imb si rata J U :2R (.; ..(
0roceduri legate de taxe si tarife
.. $axa pe venit 1.. ..8
1. /oncesii tarifare pt. anumite bunuri (.< ..=
5. /oncesii fiscale pt. investitii straine 1.< ..<
7. $arife la import 1.< ..<
;. $arife la export ..< ..7
<. 0I2 pe cap de locuitor ... ..(
=. Rata inflatiei 1.8 ..1
)isponibilitatea prevederilor legale privind:
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .55
18. 0amntul si dreptul de proprietate 5.8 ..7
11. Investitii straine 5.8 ..=
1(. /ompaniile si intreprinderile 1.5 ..7
1.. $axarea venitului 1.< ...
11. /ontractele 1.; ..=
15. 0rivatizarea intreprinderilor de stat ..; ..1
/alitatea sectorului financiar
17. 2.N.R. ..5 ..7
1;. 2ancile de stat (.5 ..(
1<. 2ancile in curs de dezvoltare (.8 ..1
1=. 2ancile comerciale 1.8 ...
(8. 2ancile straine 1.. ..1
(1. 2ancile rurale si cooperative (.8 (.<
((. Institutiile financiare nebancare (.; (.1
(.. )isponibilitatea de informatii de la toate aceste
institutii (.; ..7
(1. Statutul general al structurilor administrative
birocratice in Romnia 1.5 ..7
(5. /alitatea capitalului uman (.< ..7
/alitatea infrastructurii fizice
(7. /omunicatii inadecvate ... ..=
(;. $ransport inadecvat ..5 ..;
(<. Sistem de apa si canalizare inadecvat (.5 ..1
(=. "urnizori de energie si combustibil inadecvat (.5 ..1
Nivele de importanta 14 foarte neimportant - 54foarte important
0entru companiile cu experienta in Romnia probabil considerate de o mare
importanta include disponibilitatea prevederilor legate in special pentru drepturile
de proprietate si investitii straine, taxarea pe venit si tarifele la import.
0entru cele care nu au experienta primul loc este detinut de concesiile fiscale
la anumite bunuri, fiind vazute ca impedimente la I)S.
In ceea ce priveste companiile care au respins oportunitatea de a investi in
Romnia au dat urmatoarea importanta termenilor c#eie referitori la I)S in
Romnia:
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .57
$abel 18.
0R>2C%3% S%3NI"I/!$I%
1. Riscul de afacere 5.8
(. Nesiguranta privind prospectele economice ...
.. Riscul exproprierii si nationalizarii ...
1. Riscul instabilitatii politice ...
5. Riscul ratei de sc#imb ...
7. Infrastructura fizica inadecvata ..8
;. Infrastructura comerciala inadecvata ..8
<. Incertitudini legale si administrative ..8
=. 0robleme de mediu (.8
Nivele de importanta 14 foarte neimportant - 54foarte important
)eci, in aceasta categorie de companii, riscul de afacere este considerat
principala ingri'orare si problemele de mediu sunt considerate mai putin
importante. !u fost de asemenea temeri despre conditiile fizice sarace ale
facilitatilor de manufacturare, temeri de experienta comerciala a personalului
romn si temeri de birocratia guvernamentala.
'.$.$. E!aluaea "-opuilo in!e"titiilo %ie-te in Ro)2nia
$abelul 11. ne arata ca pe primul loc in evaluarea scopurilor investitiilor
directe este aceea de a produce bunuri destinate vnzarii pe piata locala. Investitiile
directe orientate spre piata sunt pe primul loc situate de catre toti investitorii, fie ei
cu experienta sau nu, c#iar si de aceia care au considerat oportunitatea investitilor
directe in Romnia, dar apoi s,au razgndit.
/otat al II6lea ca importanta este exportul pe pietele foste socialiste de catre
investitorii cu experienta si exportul in &.%. pentru aceia fara experienta.
0e locul III se situeaza costurile de productie mai scazute pentru ambele
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .5;
categorii.
!sa cum reflecta acest exemplu, investitorii se instaleaza prima data pe piata
romna apoi isi extind vnzarile in tarile foste socialiste si doar dupa aceea au in
vedere descresterea generala a costurilor de productie. )in motive diferite se poate
spune ca pentru acesti investitori care considera exportul in &.%. ca un al doilea
scop pentru investitii directe in strainatate, Romnia nu este tara ideala. Ca orice
rata exportul in tarile foste socialiste si in tarile &.%. se situeaza pe locul doi si trei
in numarul total al investitiilor in timp ce pozitia cea mai 'oasa ca importanta in toti
acestia este exportul in &S! si /anada, reflectnd astfel politicile economice ale
&.%.
Ta0el ##. E!olutia "-opuilo pentu in!e"titii %ie-te in Ro)2nia
Scopuri
%xperienta de investitii a
companiilor
Nr. total
de
companii
/u experienta "ara experienta
1. )escresterea costurilor productiei
pentru bunurile vndute in tarile >/)%
1.< ..8 (.7
(. 0roductia bunurilor pentru vnzari in
tara gazda
1.< ... ..=
.. %xportul in tarile foste socialiste in
%./., %.%. si fosta &.R.S.S.
(.. (.< (.=
1. %xportul in &.%. 1.5 ..1 (.<
5. %xportul in S.&.!. sau /anada 1.8 (.1 1.=
Nivele de importanta 14 foarte neimportant - 54foarte important
'.&. Cau1ele -ae %u- la ni!elui elati! "-a1ute ale in!e"titilo %ie-te in
Ro)2nia
!nul 1==1 este primul an din 1==8 cnd putem gasi in economia romneasca
mult mai multe elemente care i,ar putea face pe straini sa investeasca in Romnia:
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .5<
0I2 6 ul a avut o tendinta de crestere continua, stabilizare macroeconomica prin
politici monetare si fiscalitate strnsa, inceperea reformelor institutionale si
sistemice in special procesul de privatizare si de creare a unui cadru institutional
adecvat. Sunt opinii care atribuie nivelul scazut al investitiilor directe in Romnia,
puterii scazute de absorbtie a pietei interne (investitorii straini potentiali au nevoie
de o piata potentiala. %ste o estimare a marimii investitiilor directe in Romnia
care vor creste la peste 1 mil. J in fiecare an in functie de imbunatatirea mediului
economic in Romnia.
0olitica economica si viteza reformelor sunt de fapt factorii c#eie ce duc la
cresterea investitiilor directe straine.
1==8 6 1==1 au fost doi ani importanti pentru Romnia in care legi
importante ale reformei incluznd si principala legislatie privind investitiile directe
.5?. aprilie 1==1 au fost aprobate de 0arlamentul Romn.
Nici un proiect ma'or de investitii directe nu a fost concretizat in acesti doi
ani si ma'oritatea investitiilor directe au venit de la romni ce traiau in strainatate.
%conomia de piata nu se dezvolta inca in =8 6 =1 in Romnia: ma'oritatea preturilor
erau inca subventionate, distributia celor mai importante materii prime era inca
centralizata, iar rata de sc#imb era inca artificial mentinuta. %xista insa si o piata
neagra a valorilor, o dobnda negativa si o reforma institutionala incipienta. 1==( a
fost primul an cnd firmele multinationale s,au extins mai mult ca niciodata in
Romnia. Nume cunoscute ca S#eell, !moco, %nterprise >il, care investesc in
extractia de petrol, Siemens si !lcatel in telecomunicatie, /oca 6 /ola si 0epsi in
bauturi racoritoare, /olgate si 0almolive in industria cosmetica, /oopers V
CWbrand, %rnst V Xoung, Yasserstein V 0erella in consultanta, contabilitate si
servicii financiare, au intrat pe piata romneasca in 1==(.
1==( este anul cnd strategia !R) (!sociatia Romna pentru )ezoltare a
fost completa si !R) si,a inceput actiunea promotionala, pentru prima data
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .5=
organizata att in Romnia ct si in strainatate.
Investitiile directe au fost incura'ate de cteva politici economice ca de
exemplu: unificarea ratei de sc#imb, regularizarea pietei valutelor, inlaturarea
subventiilor si programarea inlaturarii celorlalte, retragerea unor constrngeri
pentru comertul international. In acel timp nu exista nici un progres in sc#imbarea
valorii negative a dobnzii. Romnia era de asemenea, confruntata cu probleme de
imagine negativa in strainatate care in multe cazuri distorsiona adevarul. /a o
economie confruntata cu o multime de dezec#ilibre macroeconomice cauzate in
special de dobnda negativa si de rata de sc#imb artificiala, investitiile directe au
ramas la nivele scazute cu toate ca masuri au fost luate pentru a facilita cresterea
acestora. 0erceptia investitiilor asupra economiei a fost aceea a unor reforme
incerte si a unor nesigurante privind stabilizarea si cresterea. Si cercul vicios
continua: imaginea proasta si asteptarile economice insemnau ca investitiile directe
nu pot sa se mai realizeze- nivelul scazut al investitiilor directe a afectat cresterea
economica si a incetinit reformele. /resterea este strns legata de tranzactii
profitabile dar in primul rnd toti investitorii sunt preocupati sa evite orice
incertitudine, fiind destul de sensibili la informatii certe despre mediul economic
prezent si viitor.
> alta problema importanta este atitudinea autoritatilor privind investitiile.
Investitiile venind din strainatate cauta bunavointa si tratament profesional la
standarde vestice. > buna perceptie a acestora duce la concluzia ca tara este stabila
politic. In ceea ce priveste legile, investitorii cauta o singura, usor de inteles,
neec#ivoca lege care sa nu faca discriminari intre locali si straini.
In ceea ce priveste macroeconomia, investitorii straini sunt interesati sa
opereze intr,un mediu economic desc#is, fara nici o restrictie, intr,un mediu unde
inflatia este scazuta sau cel putin sub control, cu o piata libera in sc#imbul
international fara restrictii la obtinerea profitului, in comertul international asupra
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .78
investitiilor straine sau asupra repatrierii capitalului. Ca nivel microeconomic
investitorii sunt interesati cum sa anga'eze personal calificat, sunt preocupati de
nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii, de politicile unionale,
de costurile locale ale transportului, energiei, c#iriilor, de disponibilitatea si
costurile materiilor prime, de conditiile infrastructurii, in special telecomunicatii si
de asemenea cauta sa lucreze intr,un mediu nebirocratic.
0resupunnd ca toate aceste conditii sunt indeplinite este necesar ca tara
gazda sa ofere informatii prin documentare si parteneri de dialog pentru a asigura
asa numita transparenta. !ccesul la informatii este o problema importanta in
atragerea investitiilor directe. /#iar si atunci cnd informatia este buna, daca ea nu
este furnizata ramne inutila. Romnia inca furnizeaza o cantitate saraca de
informatii potentialilor investitori straini
>bstacolele ma'ore pentru cresterea rapida a investitiilor directe au fost:
1. Slabiciunea sistemului financiar si bancar (.= 9
(. 2irocratia (1< 9
.. /adrul legal incomplet, ambiguu si instabil (15 9
1. Ramasitele vec#ii mentalitati (18 9
Investitorii straini au facut, de asemenea, sugestii cu privire la aceste
probleme pentru a sporii investitiile directe in viitor. !ceste sugestii se refereau la:
a Imbunatatirea sistemului financiar si bancar (.1 9
b Imbunatatirea legislatiei ((7 9
c %radicarea birocratiei (15 9
d !sigurarea stabilitatii politice (11 9
e !ccelerarea implementarii reformei (= 9
"actori administrativi
!titudinea necorespunzatoare a functionarilor pare sa fie principala gri'e a
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .71
investitorilor straini. %a consta in atitudinea necooperanta ca si abuzul procedural al
unor anga'ati si agentiilor si institutiilor guvernamentale. !u fost o multime de
cazuri in care functionarii au fost nepoliticosi, incorecti in aplicarea legii genernd
frustrare si iritatie in comunitatea investitorilor straini.
)e asemenea s,a constatat ca exista inspectii frecvente impuse fara motiv de
institutiile guvernamentale, toate acestea sfrsindu,se cu penalitati (fara sa conteze
cum se numesc. !stfel de greseli se datoreaza netransparentei si interpretarii
gresite a legii.
3ai exista o multime de proiecte inca blocate datorita birocratiei in ciuda
promisiunilor venite de la nivelele inalte.
> alta in#ibitie se datoreaza unei agentii romne pentru dezvoltare care nu
ofera raspuns si nici nu mai functioneaza ca o agentie cu o singura usa. )e
asemenea exista o lipsa de transparenta si confuzie in ceea ce priveste procedurile
care trebuie sa fie urmate in astfel de evenimente ca privatizarea unei foste
intreprinderi de stat cnd un investitor strain se decide sa investeasca in ea. Nu este
indea'uns de clar care sunt intreprinderile licitabile si cum se desfasoara licitatia.
/#iar daca legea ofera fostelor intreprinderi de stat libertatea de a,si alege propriile
miscari viitoare, ele si companiile multinationale ce planuiesc obtinerea actiunilor
acestora snt confruntate cu conditii impuse de ministere sau de departamentele
acestora. 0roiectele snt aprobate in conditii diferite fiindca fiecare minister
lucreaza in propriul sau stil si cu termeni specifici.
)eciziile sunt uneori luate fara acordurile directorilor generali ai
intreprinderilor ceea ce implica intrzieri, amnari si uneori c#iar pierderea
contactelor.
(. Slabiciunea sistemului fiscal.
Sistemul fiscal este controversat. %xista o multime de taxe si tarife ca:
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .7(
tarifele vamale si $.A.!. care pot fi interpretate in diferite moduri. %xista o
intelegere gresita si o interpretare gresita in ceea ce priveste sectorul economic in
care o afacere ar trebui sa fie plasata fiindca fiecare sector isi are propriile scutiri de
taxe. Impozitul pe salariu in legislatia romna nu este indea'uns de clar, referitor la
sursa, venitul si valoarea venitului care ar trebui sa fie taxat in Romnia.
Aeniturile si salariile sunt descura'ant de suprataxate. %xista o limita legala
descura'anta pentru publicitate si promovare considerata prea scazuta pentru
investitorii straini.
.. 0roblemele inca nerezolvate.
!stfel de probleme sunt norme si reglementari care conduc investitorii terti
la anti 6 pricing si lipsa unor legi certe pentru ac#izitionarea proprietatii industriale
si diminuarea coruptiei.
>ricare noua crestere a preturilor (datorita ratei inflatiei care in Romnia a
avut nivele ridicate incepnd cu Z=8 trebuie sa fie notificata .8 zile inainte de a o
aplica. 3ai multe reglementari au fost aplicate in privinta acestor notificari care pe
investitori i,au dus la confuzie datorita unor neconformitati in urmarea
instructiunilor. %ste necesara o lege permitnd proprietatea asupra pamntului sa fie
in posesia tuturor intreprinderilor fie ele locale sau straine. Notariatele si
tribunalele, in special cele locale, se opun proprietatii asupra pamntului a
societatilor mixte care s,au format prin fuzionare.
1. 0robleme macroeconomice.
0rima dintre ele este a unui sistem de clearing vazut ca o metoda de plata
moderna si sofisticata care duce la:
a amnari in platile bancare intre contractanti pna la ( saptamni. Cund
in considerare rata mare a inflatiei in Romnia in ultimii 5 ani, se impune o taxare a
inflatiei asupra creditorilor.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .7.
b un nivel insuficient al masei monetare pentru tranzactiile necesare
agentilor economici.
! doua problema este creata de dobnzi. Aaloare nominala mare si valoare
reala negativa duc la mari fluctuatii.
In al III,lea rnd sunt diferentieri privind accesul la moneda straina.
"lexibilitatea pietelor de sc#imb este privita ca si cum ar fi fost rezolvata
desi inca mai exista dezbateri asupra extinderii lor.
In al IA,lea rnd este inflatia. > multime de agenti economici invocnd
facturi mai mari datorita ratei inflatiei in moment nepotrivit si intr,o maniera
nepotrivita afectndu,le astfel profitul. &n raport recent publicat de serviciul
strategic in iunie 1==1, furnizeaza mai multe informatii spunnd de ce Romnia are
o imagine slaba in comunitatea investitorilor straini:
C arata ca agentia romna pentru dezvoltare (!R) nu a aplicat propria ei
strategie investitorilor straini nu sunt multumiti de ec#itatea serviciilor pe care le
ofera. /omisia comunitatii europene a inceput si apoi a stopat finantarea unui
program "!R% pentru imbunatatirea calitatii serviciilor !R).
!R), care a fost initial programata sa lucreze ca o agentie de prima
importanta, nu mai este conceputa in acelasi mod de investitorii straini. Imaginea
generala este ca !R) nu are nici o putere sa,si puna in practica strategia de
atragere a investitorilor straini in Romnia si ca ea si,a pierdut personalul cel mai
calificat, iar puterea i,a fost erodata. Nu i,a fost furnizata suficienta informatie si
inadecvata participare cu ministerele cnd o noua investitie trebuie facuta.
Investitorul strain trebuie sa,si faca programari si sa mearga ei insisi la toate
ministerele pentru obtinerea aprobarilor, un lucru ce consuma timpul ca rezultat al
birocratiei.
Investitorii ar prefera ca mult mai multe probleme specifice sa fie rezolvate
de !.R.). printr,o coordonare a tuturor problemelor privitoare la ministere.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .71
Informatia si serviciile furnizate investitorilor straini sunt dispersate acum
intre alte institutii ca ".0.S., cele 5 fonduri ale proprietatii private si banci. ".0.S. si
".0.0. au preluat pentru ele insele unele dintre functiile !.R.). facnd astfel
procedurile de inregistrare mult mai complicate.
0utem sa tragem concluzia ca sunt patru categorii importante de factori care
afecteaza negativ imbunatatirile cantitatii investitiilor directe:
a baza legislativa instabila. %xista frecvente sc#imbari in legislatie si
uneori legile sunt sanctionate intr,un mod impredictibil. Cegile cunoscute sunt
modificate de amendamente si ordonante care contrazic alte legi de'a existente. /a
urmare exista frecvente sc#imbari in structurile institutionale guvernamentale de
exemplu !.R.). a fost . Cegile cunoscute sunt modificate de amendamente si
ordonante care contrazic alte legi de'a existente. /a urmare exista frecvente
sc#imbari in structurile institutionale guvernamentale de exemplu !.R.). a fost
organizata in 1==( sub o structura moderna, iar decizia guvernamentala (7;?=5 a
plasat,o intr,o formula ministeriala invec#ita transformnd,o dintr,o institutie
activa moderna intr,una pasiva si birocratica.
b rigiditatea cadrului institutional.
3a'oritatea cadrului institutional este preocupat cu aprobarea si apoi
promovarea a noi proiecte de investitii directe. !paritia noilor institutii care nu
intotdeauna erau corelate cu cele existente a dus la difuzarea responsabilitatilor.
Intreprinderile nu mai au competenta de a lua propriile lor decizii, competenta si
decizia fiind transmise ".0.S.,ului. $ocmai de aceea semnarea unui contract ia ani
buni. ".0.S. este perceput de investitorii straini ca fiind neactiv si necooperant la
propunerile lor.
0romovarea slaba si lipsa standardelor vestice poate fi pusa la acest punct
lnga comportamentul de proasta maniera a unor anga'ati.
c obstacolele din partea unui sector al proprietatii private.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .75
0onderea sectorului privat in 0.I.2.,ul romnesc in 1==1 a fost de .59.
Sectorul privat a fost cuprins de intreprinderile mici si mi'locii in special in
agricultura si servicii. !ici lucrul a comutat mari cantitati de capital datorita
distorsionarii pietei, conexiunilor privilegiate, datorita lipsei transparentei
economice. /ele mai mari distorsiuni au generat intre =8 6 =( mari venituri, au fost
cauzate de rata de sc#imb artificiala si de distributia centralizata a materiilor prime
si a produselor de import si de export.
0entru a asigura competitia este nevoie de transparenta si pentru mai multa
sau mai putina egalitate a oportunitatilor pentru toti.
> administratie dura poate pune toate acestea in practica. In momentul in
care tranzitia a inceput in economie exista o stare de confuzie cu o multime de
elemente instabile in ea. !u existat tratamente diferite de investitori straini si
nationali, strainii cu avnd mai multe avanta'e dect localii (legea ;1?=1. !ceasta a
provocat reactii negative in comunitatea nationala de investitori, deci este nevoia
unei egalitati in tratamentul investitorilor. $rebuie mentionat ca va fi profitabil
pentru economie (crescnd 0.I.2.,ul, productivitatea muncii, scaderea costurilor,
etc., daca exista competitie. 3onopolurile existente vor face tot ceea ce le sta in
putinta pentru a preintmpina ceea ce le,ar putea afecta pozitiile privilegiate
incluznd c#iar si companiile multinationale inca inexistente. !sa ca va fi benefic
pentru economie sa fie promovate institutii si legi adecvate, o economie
competitiva de piata, infuzia de capital si exportul de marfuri.
d slabiciunea sistemului financiar si bancar
In ciuda progresului in acest domeniu, sunt inca multe lucruri de facut.
Necesitatea pentru clearingul rapid si procedurile de plata a fost de'a mentionata.
Nu exista inca o bursa reala si o piata a bondurilor. %xistenta lor va mari goana
posibililor investitori cu portofoliu, dezvoltarea pietei de capital si cresterea
numarului de actionari care pot sa intermedieze intre investitorii straini si
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .77
autoritatile romne (bancile de investitori, sunt doua dintre principalele probleme
care trebuie sa fie transate pentru atragerea investitorilor straini.
Sunt inca o multime de banci de investitori straini si fonduri mutuale sau de
pensii care amna orice decizie de a investi in Romnia pna ce piata de capital va
fi dezvoltata.
'.'. Stategie o)2nea"-a glo0ala %e -e"tee a intailo %e in!e"titii
"taine %ie-te
0entru a se dezvolta, o tara trebuie sa investeasca in ec#ipament, in drumuri,
in capitalul uman (aptitudini. )ar nu totul se rezuma la a investi. $rebuie sa ne
intrebam in ce conditii va fi investitia adecvata, in ce cantitateB Raspunsul este : in
conditiile care ofera investitorului (fie local sau strain un beneficiu adecvat. /#eia
dezvoltarii este oferirea producatorilor si consumatorilor a libertatii economice de a
infrunta si a raspunde la stimulente. Stabilirea acestor conditii, specifice fiecarei
tari, este scopul politicilor economice libere: asigurarea drepturilor de proprietate,
intarirea contractelor, asigurarea unui regim de sc#imb liberal, diminuarea taxelor
si a c#eltuielilor publice si acceptarea investitiilor straine.
%ste de la sine inteles ca investitiile straine directe vor fi orientate spre piete
de'a largi si suficient e dezvoltate, care sunt prospere, in extindere si diversificate,
fara taxe, liberale si eficiente, accesibile, bine stabilite si cosmopolitane. /apitolul
anterior ne ofera o perspectiva asupra cauzelor care inca in#iba intrarile mari de
investitii straine directe catre Romnia.
> strategie potrivita a Romniei trebuie sa inceapa cu toate aceste tipuri
diferite de strategii. !poi este necesar sa sc#imbam mediul economic si socio,
politic romnesc, pentru a deveni atractiv, acordnd attea oportunitati cte sunt
posibile tuturor investitorilor, inclusiv companiilor multinationale. 3ai sunt inca
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .7;
multe de facut in Romnia pentru a sc#imba mediul economic astfel inct sa aduca
redresarea economica si o crestere sustinuta in Romnia. !cesta este scopul acestui
capitol.
'.'.#. C2ti!a pa"i inte)e%iai -ate -e"teea in!e"titiilo "taine
%ie-te
(a /onstruirea unor institutii puternice de promovare a economiei de piata in
Romnia prin restructurarea celor vec#i:
C 3inisterul %conomiei ar trebui sa fie managerul statului. !r trebui sa
coordoneze "ondul 0roprietatii de Stat, !gentia de Restructurare %conomica,
!gentia Nationala pentru 0rivatizare si Sindicatul de /onducere a /ompaniilor
!utonome. 3inisterul %conomiei trebuie sa intretina relatii strnse cu cele doua
agentii nationale: !gentia Nationala pentru 0reviziune si /omisia Nationala pentru
Statistica.
C 3inisterul /omertului si Industriei trebuie sa urmeze politicile de
comert si industrie ale guvernului Romniei si sa coordoneze !gentia Nationala
pentru )ezvoltare si /entru National de /omert %xterior, ambele fiind implicate in
promovari specifice.
C 3inisterele !griculturii, 3ediului, $ransportului si $elecomunicatiilor
trebuie sa urmeze politicile lor sectoriale ai nu trebuie sa mai intervina in probleme
manageriale si administrative.
C este necesara o reorganizare a tuturor institutiilor care lucreaza cu
control financiar, punerea lor in domenii de control neparalele si indepartarea
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .7<
posibilitatii lor de interpretare a provizioanelor legale la discretia lor. !ceste reguli
trebuie a'ustate in concordanta cu )irectivele de /ontrol "inanciar ale /.%. Nu este
deloc nevoie de interpretari proprii ale legilor, de supracontroale. %ste, totusi, o
mare nevoie de controale impuse intr,o maniera potrivita si profesionala si de
proceduri conform legii.
C institutiile specifice ale economiei de piata trebuiesc incura'ate si
dezvoltate, cum ar fi pietele e bunuri, munca si capitaluri, bursele, anumite institutii
financiare specifice, etc. $oate acestea trebuie sa fie in concordanta cu legile
specifice ale &.%. cu privire la concurenta, bancruta, proprietatea intelectuala,
asistenta sociala, etc.
(b $ransformarea tuturor procedurilor birocratice complicate pentru
initializarea si negocierea afacerilor cu investitorii straini:
C decizia trebuie luata de preferinta in una sau cel putin un numar
restrns de institutii si acestea trebuie sa fie #otarte odata pentru totdeauna.
C ".0.S. ar trebui sa preia doar rolul de a vinde actiuni si sa nu se implice
in alte lucruri cum ar fi contactarea partenerilor, licentierea, inc#irierea s.a.
C 3inisterele are trebui sa acorde consultanta profesionala ori de cte ori
este nevoie intr,o maniera folositoare, urmnd politicile sectoriale si incetnd sa
administreze proprietatea de stat. S,ar obtine o rentabilitate economica din trecerea
lor de la o evaluare pur te#nica spre cresterea initiativei de a inc#eia mai multe
afaceri bune.
C este de asemenea necesara oprirea *difuziei+ de date si crearea unui
acces mai larg la informatii pentru toti potentialii parteneri. )atele ar trebui oferite
intr,o maniera standard profesionala, facndu,le mai usor accesibile pentru oricine.
0rivatizarea prin vnzarea de actiuni ar trebui facuta cu mai multa transparenta.
C proiectele trebuie sa fie bine pregatite si promovate deoarece tipul
metodelor folosite este foarte important pentru o privatizare de succes.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .7=
C timpul necesar pentru obtinerea aprobarii (care in multe cazuri este de
1,( ani trebuie scurtat in concordanta cu standardele internationale. !.R.). ar
trebui sa creasca promovarea si sa nu mai analizeze toate categoriile de proiecte,
concentrndu,se doar asupra celor accentuate de catre guvern.
C sunt necesare cteva sc#imbari in provizioane, cum ar fi transmiterea
inregistrarii contractelor de parteneriat catre /urtile care au competenta teritoriala
in aria in care este localizat sediul parteneriatului (Cegea societatilor nr. .1?1==8.
!ceasta transmitere este necesara deoarece procedura de inregistrare a societatilor
presupune ca intreprinzatorii sa ceara si inregistrarea la >.R./. 'udetean, cu
inregistrarea bazata doar pe ordin 'udecatoresc, sau, functie de caz, a curtii
superioare (Cegea Registrului /omertului (7?1==8. !r fi mai bine daca 'udecatorii
si notarii ar urma aceleasi reguli privind sc#itarea si implementarea contractelor de
parteneriat. Aa fi necesara cresterea numarului notariatelor, care sa lucreze intr,o
maniera mai moderna, occidentala.
C investitorii straini ar fi probabil interesati in ac#izitionarea de actiuni
in societatile de stat autonome (inca excluse de la privatizare si in proiectele
privind imbunatatirea infrastructurii care este o problema vitala in atragerea
investitii straine directe in Romnia.
C este necesara inlaturarea oricarei discriminari dintre investitorii romni
si straini cum ar fi tarifele diferite de transport intern sau conditiile de comert
exterior.
(c. !'ustarea productiei
C a'ustarile sectoriale urgente, mutarea produselor nefolosite,
restructurarea ramurilor care produc pierderi, introducerea noilor te#nologii acolo
unde este posibil, reproiectarea vec#ilor produse conform cu cerintele si nevoile
pietei, introducerea metodelor moderne de management, utilizarea mai eficienta a
resurselor si facilitatii de imprumut moderne au fost orientate spre cresterea
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;8
productivitatii. Nici o astfel de decizie nu a fost luata in capacitatile industriale
productive imense, rafinarea petrolului, etc, si aceste non,actiuni nu incura'eaza
societatile multinationale care opereaza in mediile mentionate anterior.
'.'.$. Politi-ile %e in-ua?ae a in!e"titii "taine %ie-te pe te)en lung
In ciuda mediului economic dificil, a comportamentului imprevizibil a unor
societati care actioneaza in acest mediu specific, sunt totusi unele asteptari
incura'atoare privind dezvoltarea economica viitoare a Romniei.
Ratele de crestere :.).0. prevazute ale 2ancii 3ondiale sunt stabilite la 1,8
9 in 1==7 si o medie de (,< 9 de crestere anuala pentru perioada 1==;,(888.
/ifrele :.).0. prevazute ale Cin@ sunt si mai optimiste, estimate la 1,. si (,= 9
respectiv. Institutul Romn de 0reviziune din 2ucuresti a estimat o rata de crestere
:.).0. pentru Romnia de 5,; 9 pentru 1==7,(888.
Aiitorul economiei romnesti va depinde de ct de adecvate sunt politicile
economice, incepnd de acum, in continuarea reformei economice consistente si in
redarea unui sentiment de incredere in politicile economice printre societati si
populatie. %ste nevoie de asemenea de coerenta, predictibilitate si transparenta in
viitoarele politici economice.
/el mai important lucru este continuarea rapida si eficienta a reformelor
economice, cele mai multe in privatizare, cu tot impactul lor asupra
comportamentului societatii. 0roblema ma'ora in privatizare este cine va detine o
firma privata. 0ot fi insideri si outsideri. /u usurinta ne putem astepta la rezultate
superioare in restructurare si productivitate din partea firmelor straine stiind ca
insiderii nu sunt capabili sa ia decizii. In astfel de cazuri este putin probabil ca noii
proprietari sa faca parte din vec#ea ordine, in special daca sunt straini si probabil
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;1
vor avea un acces mai restrns la subventii.
%ste de asemenea nevoie de stabilizare macroeconomica, pentru dezvoltarea
infrastructurii fizice si comerciale si pentru adaptarea politicilor si programelor
sociale potrivite.
/rearea unei infrastructuri comerciale moderne, sistemele bancare, contabil
si de asigurari este de asemenea esentiala. 0rivatizarea unor banci comerciale de
stat poate fi o cale catre crearea unui sistem bancar competitiv in Romnia.
0robabil va fi necesara largirea numarului initial de produse de interes
national care sa mearga spre privatizare, fie ele nationale sau straine. 3ai exact
anumite societati autonome inca de stat trebuie sa fie privatizate. 0rocedura de
privatizare trebuie facuta astfel inct sa ofere aceleasi oportunitati tuturor
investitorilor in cumpararea de actiuni si obtinerea de informatii. Si probabil uneori
procedurile de privatizare specifice trebuiesc folosite astfel inct sa se potriveasca
fiecarui caz. 2ursa, fondurile mutuale si de investitii, etc. trebuie sa fie implicate in
procesul de privatizare ca si bancile si societatile de consultanta si management. >
piata secundara a bunurilor de interes national trebuie stabilita pentru a opera cu
bunurile care au ramas neacoperite pe piata principala. Si o privatizare secundara
trebuie facuta pentru a se ocupa cu vnzarea catre persoane private a actiunilor
ma'oritare ale statului.
/rearea unei piete de valori de valori reala cu toate implicatiile ei, reguli
adecvate si institutii si stimulente oferite prin diverse banci de investitii, fonduri,
societati, ,etc. este in opinia mea esentiala pe termen lung.
%ste de asemenea necesara fixarea salariilor si a primelor in functie de
productivitatea muncii. 2ineinteles ca este nevoie de o economie de piata sociala in
Romnia, cu c#eltuieli de asistenta sociala, dar resursele pentru aceste c#eltuieli nu
ar trebui cautate in masuri cum ar fi restrictionare importurilor si?sau exporturilor,
controlul pietelor, subventii si altele, dect in cresterea productivitatii si a
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;(
dezvoltarii, politici sociale orientate pentru diferite categorii privilegiate si in
incura'area programelor de asistenta sociala privata, cum ar fi fondurile de
pensionare, fonduri mutuale si de investitii etc.
%xista preocupari privind politicile potrivite sa fie aplicate pentru a spori
economisirea interna si pentru a atrage investitorii straini, acestea fiind doua puncte
c#eie in cresterea ratei de dezvoltare :.).0. a Romniei.
0olitica fiscala trebuie sa aiba drept scop reducerea taxelor (att asupra
profitului ct si asupra salariilor si sa reduca sarcina datoriei publice prin sporirea
numarului de platitori. %ste o mare nevoie de a solutiona economia subterana inca
neimpozitata, cu o contributie considerabila la :.).0. $rebuie introdus un sens al
eticii impozitelor pentru toti platitorii, fie ei publici sau privati. Nivelul tarifelor
trebuie de asemenea diminuat, promovnd un regim al sc#imburilor externe in
general liber si c#iar desfiintat in cazul sc#imburilor cu &niunea %uropeana. 0entru
a evita distorsiunile, evaziunea, presiunile si coruptia este necesar sa abolim toate
felurile de libertati tarifare si fiscale, oricum ar fi ele numite.
/#eltuielile guvernamentale trebuie sa fie diminuate, reducnd subventiile in
productie in regiile autonome, in special in sectorul minier si al transporturilor.
0entru a elimina distorsiunile economice este necesar sa continuam inlaturarea
tuturor preturilor controlate de stat. %ste la fel de necesara incura'area concurentei
prin implementarea unor legi specifice in acest domeniu.
0olitica monetara trebuie sa sporeasca stabilitatea monedei nationale in raport cu o
moneda straina- Aaluta trebuie sa creasca in raport cu rata de crestere a :.).0.-
Reguli nediscriminatorii clare trebuie sa fie folosite, evitnd imprumuturile
bugetare preferentiale si subventiile. )isciplina financiara si restructurarea
microeconomica trebuiesc amndoua orientate spre suprimarea imensei datorii inter
6 societati si?sau credite neperformante.
0olitica ratei de sc#imb trebuie sa tinteasca spre convertibilitatea totala a
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;.
leului romnesc prin promovarea unei piete libere a ratei de sc#imb.
0olitica industriala in Romnia implica sc#imbari structurale a caror scop
final ar trebui sa fie succesul pe piata industriala internationala si integrarea cu
succes in piata /omunitatii %uropene. )atorita stadiului in care se afla reforma
economica si transformarile din Romnia, statul trebuie sa dezvolte o noua politica
industriala pna in momentul in care pietele functioneaza complet. 0robabil ca
optiunea corecta privind politica industriala este aplicarea unei politici active dar
traditionale asupra resurselor directe (prin instrumente specifice in anumite
sectoare economice si societati. 0resupunnd ca aceste sectoare si companii au fost
selectate, mai sunt cel putin doua impedimente.
Inti, este o lipsa de resurse financiare in Romnia- si in al doilea rnd, lipsa
resurselor va duce la presiuni din partea diferitelor grupuri interesate din economie
si toate acestea vor aparea ct timp resurselor sunt administrate de institutii slabe si
fragile. > politica industriala neutra indreptata catre cresterea concurentei
industriale nu este potrivita in Romnia din urmatoarele motive: inti, lipsa
resurselor financiare si decapitalizarea companiilor industriale care a aparut in
timpul tranzitiei datorita politicii fiscale gresite si stocurilor de bunuri nevndute- si
in al doilea rnd exista cteva unitati productive gigant care implica distorsiuni
microeconomice. !cesta este cazul unor astfel de industrii cum sunt: rafinariile,
fertilizatorii, metalurgia, constructia de masini, etc. Restructurarea lor reusita sau
nu duce la probleme cu o dimensiune sociala.
%ste necesar sa aplicam o restructurare selectiva in sectoarele
supra 6 productive, cum este industria c#imica, metalurgia si constructia de masini.
Recapitalizarea, consultanta si asistenta manageriala, garantiile guvernamentale,
trebuiesc orientate inspre acele companii cu cele mai bune sanse de patrundere pe
pietele internationale. )upa ctiva ani, presupunnd ca politica industriala activa si,
a atins scopul de creare a industriilor competitive, va fi necesara impunerea unei
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;1
combinatii de politici industriale active si neutre.
0artea activa este impusa de procesul de tranzitie si de realitatile
economico 6 sociale romnesti (companii slab capitalizate, management invec#it si
ec#ipament uzat, capacitate de productie excesiva, personal excesiv, etc., pe lnga
care capacitatile pietei sunt inca slabe si raspunsul societatilor la acestea este mult
prea nesigur. /teva sectoare industriale pot fi spri'inite prin constituirea de
aliante strategice cu societati multinationale si prin investitiilor straine directe in
Romnia. Si investitiile locale ar trebui incura'ate, in special prin promovarea
produselor cu o valoare adaugata mare, cu un impact pozitiv asupra cresterii :.).0.
0olitica comerciala trebuie sa urmeze acelasi drum cu politica industriala:
promovarea produselor romnesti pe piata internationala (prin furnizarea
informatiilor despre pietele internationale si a concurentei in economie
(promovarea intereselor consumatorilor. %ste necesar sa adoptam un regim de
sc#imb mai liber cu a'ustari pentru a,l apropria de standardele :.!.$.$. si &niunea
%uropeana in cazul tuturor barierelor tarifare si non 6 tarifare. 0rotectia comerciala
a unor bunuri trebuie aplicata strict in concordanta cu !cordul de !sociere al
Romniei la &niunea %uropeana.
:uvernul trebuie sa se implice in construirea unei infrastructuri fizice
moderne, de asemenea. Imbunatatirea starii actuale a infrastructurii fizice este
vitala. /onditia ei precara confera Romniei un dezavanta' competitiv fata de
celelalte membre al /.%.%. (sporit de asemenea de dezavanta'ul competitiv dat de
distantarea fata de pietele occidentale. In Romnia au fost facute de'a planuri de
imbunatatire a infrastructurii. Romnia trebuie sa foloseasca att fonduri interne ct
si externe (in special de la institutii internationale, dar si de la fonduri private,
folosind stimulente adecvate pentru a imbunatatii conditia infrastructurii.
> alta problema inca noua in tranzitie este politica regionala, care trebuie sa
atraga investitii si investitii straine directe in anumite regiuni ale tarii. !ici trebuie
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;5
implementate politici fiscale adecvate (scutiri de taxe si impozite, etc. ct si
politici monetare si administrative. Reforma administrativa, inteleasa ca cea mai
eficienta si simpla metoda de impementare a deciziilor economice adecvate, poate
fi considerata drept punctul c#eie pentru o tranzitie de succes. 0robabil ca Romnia
trebuie sa adopte un stil occidental eficient de administrare adaptat la traditiile
romnesti. )in punct de vedere dimensional aparatul administrativ trebuie sa
corespunda noului rol 'ucat de stat in economie.
'.'.&. Ma"ui "pe-ifi-e %e atagee a ISD in Ro)2nia
$ranzitia economica, cu toate sc#imbarile ei structurale, poveri si costuri
sociale care au devenit evidente in Romnia, pare sa fie un mediu neatractiv pentru
investitorii straini. )e aceea guvernul romniei trebuie sa fie foarte atent la
stimulentele necesare pentru atragerea investitiilor straine directe. > masura
specifica se adreseaza acoperirii tuturor riscurilor investitiilor straine directe in
Romnia. Investitorii straini au nevoie de protectie impotriva pierderilor care pot fi
provocate de mediul politic si economic romnesc.
Investitorii straini cauta intotdeauna acel mediu special unde investitiile
interne au succes. Romnia are inca resurse naturale dar cea mai importanta resursa
a ei este personalul calificat sau usor de calificat pe care il detine. %ste totusi o lipsa
a stimulentelor pentru a face oamenii sa lucreze (de ex. salarii mici. 0rin adoptarea
unor politici potrivite este posibila imbunatatirea performantelor (productivitatii
fortei de munca.
Scutirea de impozite este considerata o facilitate [pasiva+ deoarece se aplica
doar la afaceri de'a stabilita si numai daca sunt profitabile. Romnia a abolit
ma'oritatea scutirilor fiscale (au ramas in vigoare numai pentru valori egale sau mai
mari de 58 mil. J dar nu le,a inlocuit cu o alta facilitate activa.
!sigurarea investitiilor straine directe in cazul special al Romniei
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;7
inseamna:
- inc#irierea terenurilor si a cladirilor pe termen lung si la tarife
promotionale-
- acordarea investitorilor de garantii guvernamentale pentru orice
investitie mare, etc. !ceste nevoi pot fi implinite printr,o facilitate activa cum ar fi
infiintarea unui fond special (si?sau fonduri locale pentru a stimula cresterea
investitiilor straine directe in Romnia. &n astfel de fond ar oferi facilitati cum
sunt:
- subventionarea terenurilor si cladirilor, ratelor dobnzilor si
cursurilor de calificare-
- finantarea dezvoltarii industriale (preluarea de actiuni in unele
proiecte, finantarea unor utilitati ale proiectelor, etc.-
- acordarea de asistenta pentru cercetarea si dezvoltarea
investitiilor straine directe-
- oferirea unor compensatii pentru neanga'ati, etc.
0ot fi infiintate mai multe fonduri, unul central si cteva locale, fiecare fond
incura'nd investitiile straine directe locale. %le pot fi finantate local sau central.
!ceste masuri trebuie sa fie corelate cu strategia globala de atragere a investitiilor
straine directe. In acest context este necesar sa fim desc#isi catre toate facilitatile
acordate Romniei de catre &.%.
'.'.'. Po0le)e geneale pi!in% "tategia.
Strategia specifica a fost de'a aprobata de 0arlamentul Romniei sub titlul
*Strategia Reformei %conomice si Sociale+. /onform acestei strategii, !.R.). are
rolul principal in promovarea si cresterea investitiilor straine directe in Romnia.
0rocesul de promovare are drept scop incura'area proiectelor de investitii straine
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;;
directe in anumite sectoare economice prestabilite, regiuni si intrepreinderi din
Romnia, ca si promovarea generala a reputatiei Romniei in comunitatea
economica internationala.
0romovarea generala a Romniei consta in prezentarea realitatilor din tara, in
special prin literatura de specialitate, organizarea de seminarii, conferinte, etc.
Strategia de crestere a investitiilor straine directe in domeniul particular al
economiei romnesti (promovare directionata tinde sa balanseze sc#imbul extern
si sa furnizeze produse vitale.
!cesti ultimi cinci ani ai tranzitiei arata ca indeplinirea cerintelor economiei
romnesti prin promovarea directionata poate fi realizata doar prin acordarea unei
atentii deosebite in fiecare stadiu de realizare a proiectului. !tentia trebuie acordata
att de institutiile romnesti ct si de cele multi nationale.
Nevoia unei promovari directionate deriva din starea actuala a mediului
economic romnesc si din faptul ca Romnia nu este inca recunoscuta in lumea
afacerilor. 0romovarea directionata trebuie:
sa promoveze avanta'ele competitive ale Romniei fata de alte tari-
sa foloseasca te#nici active de promovare pentru a atrage acele societati
multinationale si acele proiecte economice de care Romnia are nevoie.
In atingerea acestui scop, se presupune ca s,a efectuat de'a munca de teren in
identificarea si selectarea:
acelor sectoare ale economiei spre care ar trebui orientate investitiile
straine directe-
acelor societati multinationale care vor indeplini cel mai profitabil
proiectele in sectoarele alese.
)upa aceasta este necesara lansarea unui program complet de astragere a
societatilor multinationale in proiectele facute. 0romovarea trebuie sa fie parte a
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;<
unei strategii largi, generale. Strategia generala trebuie sa pregateasca drumul
pentru promovarea directionata. Strategia generala trebuie sa contina un program
pentru:
imbunatatirea reputatiei Romniei in mediul economic international-
evidentierea diferentelor dintre Romnia si alte tari membre /.%.%.-
atragerea atentiei investitorilor straini catre Romnia-
promovarea potentialului economic si investitional al Romniei-
publicarea de noi informatii despre Romnia in presa economica
internationala si in lumea afacerilor.
In crearea strategiei directionale, trebuie stabilite anumite prioritati
economice cum ar fi dezvoltarea urmatoarelor sectoare:
industriilor producatoare pentru export (de preferinta produse cu o
valoare adaugata mare-
sectoarele cu un impact mare in crearea de locuri de munca-
sectoarele cele mai influente in economie-
sectoarele cu cea mai mare nevoie de investitii straine directe-
acelor investitii care ar putea fi finantate de 2anca 3ondiala, 2.%.R.).
si alte institutii internationale.
> astfel de strategie trebuie spri'inita de guvern si trebuie implementata de o
institutie guvernamentala de tip international, specializata si puternica, cum este
!.R.). !ceasta institutie trebuie sa fie mai mult sau mai putin autonoma, dar
trebuie sa actioneze sub supraveg#erea guvernului sau a 3inisterului /omertului si
Industriei. 0olitica directionala trebuie sa fie alcatuita din diferite proiecte
specializate. 0roiectele trebuie sa fie legale in scopul obtinerii celei mai bune
utilizari a avanta'elor competitive ale Romniei.
!.R.). trebuie sa fie dinamica, nebirocrata, trebuie sa lanseze initiative si sa
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .;=
promoveze agresiv proiectele bune (acelea cu un impact ma'or asupra economiei
Romniei catre societatile multinationale, si terbuie sa fie eficienta. 0entru a atinge
aceste obiective, !.R.). trebuie sa actioneze pe baza provizioanelor legale potrivite
si cele mai potrivite stimulente trebuie furnizate de personalul ei care a fost anterior
selectat si testat. $rebuie sa furnizeze o categorie intreaga de servicii specifice catre
investitorii straini, inclusiv contractele si aprobarile din partea ministerelor,
contracte cu agentii de inc#iriere, (birouri, case, terenuri. !.R.). trebuie
aprovizionata cu resurse financiare mai mari din partea guvernului.
)atele necesare pentru proiectele de investitii straine directe specifice trebuie
sa fie mai repede disponibile si mai usor accesibile de la 2.N.R. si /.N.S. 2.N.R.
trebuie sa furnizeze informatii asupra intrarilor capitale de investitii straine directe
in economie, iar /.N.S. dimensiunile lor si a impactului asupra economiei
romnesti. Sistemul de inregistrare trebuie imbunatatit ca sa permita comparatia
clara cu alte tari, in special din /.%.%.
!.R.). trebuie sa trateze adecvat datele profesionale asupra investitiilor
straine directe care sunt necesare pentru orice decizie de investitie sau analiza
economica. !.R.). trebuie sa faca analize empirice, estimari, verificari asupra
opiniilor investitorilor, a pozitiei lor, etc. Rezultatul fiecarei analize poate fi atunci
folosit pentru a promova proiecte adecvate. !.R.). trebuie sa,si creeze propria baza
de date.
!.R.). trebuie de asemenea sa promoveze orgasnizarea de seminarii si
conferinte asupra investitiilor straine directe in Romnia. %ste necesar sa se
instaleze un tip european de conducere si management in !.R.). si sa se
inregistreze pe calculator toate intlnirile personalului si conferintele cu investitorii
straini. !r fi necesar sa se stabileasca criteriile de eficienta, cum este atingerea unor
intrari anuale de investitii straine directe de aporximativ 1 miliard J.
0ersonalul !.R.)., dupa un proces de selectionae strict, trebuie pregatit in
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .<8
strainatate pentru a obtine *spiritul+ specific si *cultura afacerilor+ pentru o astfel
de institutie. 0ersonalul calificat este pregatit acum doar de !.R.). 0e viitor aceste
pregatiri trebuie facute de departamentele economice ale universitatilor. In mod
curent, o parte din personalul specializat al !.R.). este absorbit in filialele
societatilor multinationale di Romnia!.R.). trebuie sa fie bine ec#ipata si
organizata din punct de vedere te#nic conform principiilor institutiilor private.
Investitorii straini trebuie sa fie convinsi ca !.R.). este o institutie stabila si
independenta de diverse partide care ar putea fi la putere si de diverse grupuri de
interese in economia romneasca, si ca !.R.). are destula putere si responsabilitate
pentru a actiona cu succes.
'.(. In%u"tii "i a)ui o)2ne"ti %e po"i0il intee" pentu in!e"titoii "taini
Romnia ofera o forta de munca comparativ ieftina si materii prime in
urmatoarele industrii si sectoare:
!. Industrie
industria energetica- statiile energetice necesita ec#ipament modern
in urmatoarele zone geografice: /omanesti, >vidiu,/onstanta, )oicesti,
)mbovita, 0aroseni, >radea, etc., pentru a creste productivitatea si a reduce
consumul-
metalurgia neferoasa necesita deasemenea ec#ipament modern
pentru a spori coeficientul de extractie pentru metale ca aurul, argintul, arama,
zincul, etc., de la baze mineraliere sarace (2ucuresti, Slatna, /opsa 3ica, 2aia
3are, 3oldova Noua-
inginerie mecanica, in special instrumente de masurare a apei si a
noxelor (2ucuresti, 2rlad, 0ascani.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .<1
0roductia de: aluminiu- aeroplane- apa dura- ec#ipament de forari terestre si
maritime- ec#ipament electronic- industrie alimentara: fabrici de lapte, sucuri de
fructe, vegetale, etc.
industrie textila care prelucreaza produse indigene ca lna, cnepa,in,
etc. (tinnd cont de preturile scazute ale acestora.
2. !gricultura
industria de productie a utila'elor agricole: tractoare, masini agricole,
utila'e si ec#ipamente, fertilizatori, sisteme de irigatii, insecticide, etc.
statii agricole generale pentru service,ul si reparatia masinilor,
furnizarea de fertilizatori, asigurarea productiei plantelor-
dezvoltarea micro,industriala in zonele rurale cum ar fi mulgatoriile,
brutariile, etc.
depozite moderne pentru stocarea si procesarea primarsa cerealelor-
dezvoltarea centrelor informationale pentru asigurarea informatiilor
asupra exporturilor si a informatiilor pentru piata interna si cercetarile locale asupra
pietei agricole si a preturilor.
Investitiile in productia agricola, mai exact introducerea de utila' modern,
know-how, cresterea buna de seminte si a animalelor. In ceea ce priveste politica
agricola a &.%., trebuie mentionata aici necesitatea sc#imbarii ei in acord cu noile
limite ale &.%. > noua politica agricola a &.%. trebuie sa ia in considerare ct mai
mult posibil avanta'ele comparative si specializarea anumitor tari intr,o viitoare
redistribuire a productiei agricole. &n viitor eficient al politicii agricole a &.%. va
consta in gasirea de noi piete pentru toate produsele agricole ale tarilor membre
&.%.
/. $ransporturile si $elecomunicatiile ar trebui partial privatizate.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .<(
). Infrastructura:
autostrazi construite de investitori straini ti platite de guvernul
romn-
dezvoltarea infrastructurii in zonele rurale: sistemul rutier si de
telecomunicatii.
%. 3ediul:
investitii in ec#ipament de protectie a mediului-
investitii in epurarea apelor poluate.
". 0arcuri nationale si conservarea internationala (ex. )elta )unrii care este
sub protectia &N%S/>
:. 0rospectari geologice
D. %ducatia (universitati private, etc.
'.*.CONCL8DII
In concluzie am putea intreba din nou de ce si unde investesc societatile in
strainatateB /e criterii folosescB )e ce investesc asa putin in /.%.%. comparativ cu
alte zone si in special de ce este nivelul investitiilor straine directe in Romnia asa
scazut comparativ cu ma'oritatea celorlalte tari din /.%.%.B !m incercat sa raspund
la toate aceste intrebari din aceasta lucrare.
3unca mea a inceput in Romnia cnd am incercat sa adun cteva informatii
directe de la unele firme straine de succes care investesc in tara mea. !ceasta
incercare a esuat. > examinare a strategiilor societatilor multinationale a fost facuta
in biblioteca &niversitatii Deriot,Yatt folosind literatura disponibila.
/riteriile folosite de societatile multinationale in dezvoltarea strategiei lor
difera de la o companie la alta cum am aratat in aceasta lucrare. "iecare companie
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .<.
are propria strategie, propriul stil in afaceri, si proprile scopuri pe termen lung.
Rezultatul este ca fiecare societate are propriul impact caracteristic asupra
economiei tarii gazda. Impactele investitiilor straine directe sunt in general benefice
tarii gazda.
!ceasta lucrare prezinta cea mai importanta din cele doua urmari asupra
Romniei descrise in versiunea lunga a acestui text. %ste rezultatul unui c#estionar
asupra investitiilor straine directe in Romnia, pregatit la /.%.R.$. si apoi trimis
primelor 588 societati britanice, pentru a aduna informatii noi, interesante, exacte
privind investitiile straine directe facute de firmelebritanice in Romnia. !u
rezultat (1 de raspunsuri de la societatile contactate. $otusi au fost o serie de date
interesante adunate, in ciuda raspunsului mic (cap...
0e baza informatiilor din primul capitol, din statistica investitiilor straine
directe, din carti, dizertatii de doctorat, lucrari, etc., si discutii cu cercetatorii de la
/.%.R.$. si de la Scoala de !faceri din Condra, au inceput o parte foarte
importamta a acestui studiu. !ceasta presupune o descriere a slabiciunilor si
lipsurilor mediului economic romnesc, incercnd o identificare a factorilor care
determina nivelul scazut al investitiilor straine directe in aceasta tara (cap. 1.
)rumul spre o strategie de crestere a investitiilor straine directe in Romnia,
care este ultimul si cel mai important scop al acestei lucrari, este acum evident
(cap.5. Cucrarea prezinta de asemenea o lista a unor industrii si ramuri romnesti
de posibil interes pentru orice investitor din vest (cap. 7.
0rima concluzie trasa din aceasta lucrare este ca factorul c#eie care ar putea
duce la cresterea intrarilor de investitii straine directe att in Romnia ct si in
celelalte tari ale /.%.%. consta in viteza si succesul implementarii economiei pe
piata. Sc#emele de succes pentru privatizare si restructurare a economiei ca parte a
succesului de tranzitie rezultate din performantele economice mai bune ar spori cu
siguranta investitiile de orice tip, inclusiv investitiile straine directe.
INVESTI IILE STRINE DIRECTE N ROMNIA Pag .<1
%xista de'a o politica economica si dorinta puternica de a face pasii necesari.
%ste un loc imens pentru sc#imbare, folosind avanta'ele comparative ale romniei,
desi exista si dezavanta'e (ex. distanta geografica fata de piata %uropei de Aest.
)ezvoltarea regulamentelor legale in toata %uropa de %st este o prioritate esentiala.
Romnia, impreuna cu alte tari din /.%.%., trebuie sa inlocuiasca regulile arbitrare
cu institutii puternice cu un regulament legal care sa inspire incredere si respect.
Cegi si institutii bune care sa le faca functionabile sunt un bun inceput. $inta este
dificil de atins in orice tara /.%.%. dect in economiile de piata stabile deoarece
economiile in tranzitie se lupta inca cu o tensiune constanta intre, pe de o parte,
nevoia unui stat puternic pentru a aplica legea si a impune altele noi si, pe de alta
parte, nevoia de restrngere a puterii statului pentru a face loc drepturilor
individuale. Stimulentele orientate spre piata trebuie sa compleleteze legile si
institutiile orientate in aceeasi directie.
> implicare puternica pentru integrarea in &.%. poate de asemenea stimula
nevoia de legi si sa furnizeze modele de legislatii orientate spre piata. )orinta
Romniei de a intra in &.%. motiveaza si va motiva in continoare adoptarea unor
legi economice care intrunesc cerintele &.%. in domenii cum sunt tarifele, comertul
si politica concurentiala. Societatile bine stabilite si aprovizionate, legea institutiilor
straine si a societatilor vor prote'a dreptul de proprietate, vor promova concurenta
si reguli ale pietei corecte, toate acestea incura'nd investitiile straine directe.
Intelegerile comerciale si parteneriatele internationale pot sa incura'eze reforma
legala si in final investitiile straine directe.