Portofoliu Final DPPD

Portofoliu de evaluare finala
ndrumtor : Student:
Prof. univ.dr.ing.mast.ec.Ciucescu Doru
- Bacu -
- 2011
UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI
Din acau
De!artamentul !entru !reg"tirea !ersonalului didactic
Specializarea Ingineria Produselor Alimentare
Cu!rins
Elemente semniicati!e din portooliile disciplinelor "#P#P#"#
I#Psigologia educatiei
I.#.$isa de o%ervatie a unui elev
I.&.C'estionar
I.(.$isa de caracteri)are !si'o!edagogica a unui elev
I.*.$ormarea !ersonalitatii umane
II#$undamentele pedagogiei
II.#.$isa a!licativa
II.&.Anali)a a doua manuale alternative
III#"idactica stiintelor te%nice
III.# Proiect de lectie
III.&.+etode moderne de !redare
III.(.Test de evaluare
I&#Practica pedagogica
IV.#.Proiect de lectie #
IV.&.Proiect de lectie&
IV.(.Proiect de lectie (
&#'anagementul clasei de ele!i
V.#.Anali)a S,-T
&
Nume.
Prenume.
V/rsta.
0ru!".
$I1A DE -SERVA2IE
Dat" Disci!lina
Loca3ia
Indicatori oservationali Inter!retare4
Caracteri)are
!si'o!edagogica
-%serva3ii4
Recomand"r
i
(5.#5.&556 Engle)"
7seminar
7este atent"8lini9tit"8:ncearc"
s" r"s!und" la :ntre%"rile
adresate de c"tre !rofesor
7interes !entru
ora
7mo%ilitatea
aten3iei
(#.#5.&556 C'imia
analitic"
7la%orator
7!are !lictisit"8r"s!unde la
telefon :n tim!ul orei8nu se
im!lica la reali)area
e;!erimentelor c'imice
al"turi de ceilal3i colegi
7de)interes fa3"
de disci!lin"
7atentie
oscilant"
7sa fie mai
atent"
7sa
cola%ore)a
cu colegii
(.##.&556 C'imia
anorganic"
7curs
7la :nce!utul orei a fost
atent"8iar !e !arcurs aten3ia
ei s7a mic9orat !entru c" a
:nce!ut s" vor%easc" cu
colega ei.
7atentie
oscilant"
7li!sa motiva3iei
7li!sa
concentr"rii
aten3iei
7sa :ncerce
s" se
im!lice mai
mult
*.##.&556 Integrare
euro!ean"
7curs
7linistita8atent" :9i ia noti3e
9i nu :i d" aten3ie colegei
care o deran<ea)"
7interes !entru
ora
7im!licare
!asiv"
=.##.&556 ECDL
7la%orator
7intar)ie la or"8nu :9i ia
noti3e8nu efectuea)" la
calculator cerin3ele im!use
de !rofesor8!are
!lictisit"8trist"8g/nditoare
7de)interes
!entru ora
7motivatie
intrinsec"
7sa fie
!unctual" 9i
s" ai%" mai
mult interes
!entru ora
#5.##.&556 C'imia
analitic"
7curs
7!are interesat" de ce s!une
!rofesorul8:9i ia noti3e
7interes !entru
ora
#5.##.&556 C'imia
anorganic"
7la%orator
7!artici!a cu interes la
reali)area e;!erimentelor
c'imice al"turi de
colegi8scrie la ta%la
7interes !entru
ora
(
re)ultatele e;!erimentului
##.##.&556 +atematica
a!lcata #
7curs
7isi ia noti3e8se uit" :ntr7o
revist"8vor%e9te cu colega ei
7im!licare
!asiv"
7sa nu dea
aten3ie celor
din <ur
(rila de o)ser!atie curenta
Indicatori
o)ser!ationali
$B B S
Distri%utivitatea atentiei >
+o%ilitatea atentiei >
Ra!iditatea memoriei >
+otivatia invatarii >
$idelitatea redarii
informatiilor
S!irit com!etitiv >
Activism8im!licare >
A!titudini?te'nice8artistice8
s!ortive8mu)icale@
>
Trasaturi de caracter >
+odestia >
Sinceritatea >
Altruismul >
Res!onsa%ilitatea >
Constiincio)itatea >
Socia%ilitatea >
Punctualitatea >
In urma a!licarii acestei fise de o%servatie am constatat ca elevul are ca!acitate de memorie8este
!unctual8!artici!a cu interes la reali)area e;!erimentelor8este socia%il dar nu ar tre%uie sa dea
atentie celor din <ur si sa se concentre)e mai mult la ceea ce s!une !rofesorul.
*
Nume.
Prenume.
Clasa.
Dat".
*+ES,I-.A/
1coala este im!ortant" !entru tineA
#.De ce mergi la 9coal"A
a@s" :nve3i
%@te trimit !"rin3ii
c@s" te :nt/lne9ti cu !rietenii
&.2i7ai dori s" !artici!i la activit"3i e;tra9colareA
a@Da
%@Nu
c@Poate
(.B3i !lace la 9coal"A
a@Da
%@Nu
c@C/teodat"
*.E im!ortant" atmosfera din clas"A
a@Da
%@Nu
c@C/teodat"
=.Ce faci dac" ai :nt/r)iat la oreA
a@ceri scu)e !rofesorului
%@te a9e)i :n %anc"
c@nu intru :n clas"
=
C.Ai !us :ntre%"ri !entru a73i clarifica anumite as!ecte ale oreiA
a@Da
%@Nu
c@C/teodat"
D.Ai anali)at :ntotdeauna argumentele !re)entate de !rofesorA
a@Da
%@Nu
c@C/teodat"
6.Pe !rofesori :i !rive9ti c" !e ni9te !rieteniA
a@Da
%@Nu
c@Nu cred
E.Cre)i c" scoala are un rol im!ortant !entru viitorul t"uA
a@Da
%@Nu
c@Nu 9tiu
Inter!retarea c'estionarului
Am a!licat acest c'estionar unui num"r de &5 de elevi din clsa a V7a din comun"
Cle<a 8<ude3ul ac"u.Bn urma c'estionarului am constatat c" ace9ti elevi dau o mare im!ortan3"
9colii 9i :9i res!ect" !rofesorii8iar ma<oritatea dintre ei sunt dornici s" :nve3e lucruri noi.Discut/nd 9i
cu diriginta clasei care mi7a confirmat fa!tul c" mul3i dintre elevi au vise 9i !lanuri !entru viitor 9i
mai ales :ncearc" s" nu :9i de)am"geasc" !"rin3ii.
C
FIA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGIC A UNUI
ELEV
I. DATE PERSONALE
.umele 0i prenumele ele!ului 11/ac%ita -!idiu111111111##clasa a
2I-B1##
Data na9teriiFFF&*.5=.#EE(F..localitateaFacauFFFFF
1coli frecventateFFFFSC.Nr.#FFFFFFFFFFFFFFF
Domiciliul actual FFFacauFFFFFFFFFFFFFFF
II. DATE +EDICALE
#.Antecedente FFFFF7FFFFFFFFFFFFFFFFFFF.
$actori nocivi :n !erioadele.
a@ !renatal"FFFFFF7FFFFFFFF
%@ natal" FFFFFFF7FFFFFFFF.
c@ Postnatal" FFFFFF7FFFFFFFF
oli organice croniceFFFF7FFFFFFFFFFFFFFFF.
FFFFFFFFFFFFF7FFFFFFFFFFFFFFFF.
oli !si'ice 9i mintale FFF7FFFFFFFFFFFFFFFFF.
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
Deficien3e sen)oriale FFF7FFFFFFFFFFFFFFFFFF..
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF.
De)voltarea fi)ic" 9i starea s"n"t"3ii actuale FsanatosFFFFF
III. DATE ASUPRA ACTIVITG2II PSIHICE
#. Caracteristicile !roceselor intelectuale
7 0/ndirea.

Clasa Nivel de o!erare cu no3iuni
$.%un un +i<lociu Sla% $.sla%
II
I
II >
III
D
7Lim%a<ul.
Clas
a
Voca%ular
foarte %ogat8
e;!rimare
elevat"
?corect"8clar"8
cursiv"@
Voca%ular
normal8
e;!rimare
fireasc"?f"r"
dificult"3i@
Voca%ul
ar redus8
e;!rima
re
greoaie?
dificil"@
Voca%ular
foarte limitat8
E;!rimare
foarte
greoaie?incoere
nt"8neclar"@
II
I
II >
II
I

7+emoria

Clasa $. %un" un" Potrivit" Sla%" $. sla%"
II
I
II >
III
7 Imagina3ia

II
I
II >
III
Aten3ia.
II
I
II >
III
&.Procese afective 9i motiva3ionale
Clasa $.
!uternice
Puternice Potrivit" Sla%" $. sla%"
II
I
II >
III
6
Sentimente.
Clasa Intelectuale Estetice +oral7umane
II
I
II >
III
Pasiuni !entru o anumit" activitate sau !rofesie. C'imie si +atematica
(. Procesele volitive 9i activitatea elevului
Voin3a.

Clasa $.
!uternic"
Puternic" Potrivit" Sla%" $. sla%"
II
I
II >
III
Price!eri .Pre!ararea sustantelor c'imice in la%orator
*. Tras"turi de !ersonalitate
A!titudini generale.
7Inteligen3a.
Clasa $. %un" un" +i<locie Sla%" $. sla%"
II
I
II >
III
Bn3elegerea.
Clasa Nivel de :n3elegere
$. %un un +i<lociu Sla% $. sla%
II
I
II >
III
A!titudini s!eciale.

Clasa Literatur" +atematic" Te'nic" 1tiin3e
sociale
Arte
II
I
II >
III
E
Ti!ul de tem!erament.

Clasa
Pasional Coleric Sentimental Nervos $legmatic Sangvin A!atic Amorf
II
I
II >
III
Caracterul.
Tr"s"turi !o)itive de caracterFam%itios.8atent8'arnic8cu dorinta de cunoastere
Tr"s"turi negative de caracterFinca!atanat8timid8ne!rice!utFFFF..
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF.
Atitudinea fa3" de .
a@ Societate F!o)itriva
%@ 1coal"Finteres
c@ ColegiFamicitie
d@ SineF!o)itiva
IV. DATE ASUPRA +EDIULUI $A+ILIAL
#. Structura familiei?tata8 mama8 fra3i8 surori@

Nr.
crt
Numele 9i
!renumele
Data
na9terii
Profe
sia de
%a)"
-cu!a3ia
?func3ia@
actual"
Preg"tirea
9colar"
Retri
%u3ia
tarifar
"
-%s.
Rac'ita
+arius
(5.5#.
#ED(
muncitor liceal
Rac'ita
+anuela
&*.##.
#ED*
casnica liceal
&. Climatul social7 moral al familieiFsanatos8a<uta la integrarea elevului in societate
(. Regimul educativ al elevului :n familieFFdemocratic
*. Condi3iile de lucru al elevului :n familieFFfavora%ile !entru e;ecutarea temei
#5
FF
V. Date asu!ra activit"3ii din mediul 9colar
#. Situa3ia la :nv"3"tur".
7 +edia general" anual" 9i locul ocu!at :n clas"FFD8&5FFFFFF
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
7 -)iecte cu rezultate superioare1*%imie3'atematica1
7 -%iecte cu re)ultate inferioare.Lim%a si Literatura Romana
7 Nivelul de !reg"tire !ractic"F%un
&. Activitatea :n cercuri de s!ecialitate
7Ini3iative deose%ite FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
7 Re)ultate o%3inuteFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
(8 Activitatea :n concursurile 9colare 9i e;tra9colare
7 Lucr"ri deose%iteFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF..
7Locuri?!remii@ o%3inuteFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
*8 Activitatea inde!endent" 9i stilul de munc" al elevului.
7 Preg"tirea lec3iilor 9i temelorF acasa
7Activit"3i deose%ite adiacenteFF7FFFFFFFFFFFFF.
-+aniera de lucruFF7FFFFFFFFFFFFFFFFFFF.
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF..
7Preocu!"ri :n tim!ul li%erFinternetulFFFFFFFFFFF
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF.
=8 Atitudinea fa3" de :ndatoririle 9colare.
7La lec3iiFFesteFatentFFFFFFFFFFFF
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF.
7 La activit"3i !racticeFeste !rice!utFFFFFFFFF
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF..
VI. STATUTUL 1I R-LUL ELEVULUI BN 0RUPULJCLASG
. #.Activitatea 9i com!ortamentul :n organi)area educa3iei.
7Res!onsa%ilit"3i ?func3ii@ FFFFFFFFFFFFFFFF.
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF.
7 Ini3iative deose%iteFnu a luat nici o initiativaFFFFFFFFFF
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF
7 Stilul de conducere?autoritar8 democratic8 indiferent@FFdemocratic FFF..
7 Re)ultatele o%3inuteFF%uneFFFFFFFFFFFFFFFFF..
&.Activitatea 9i com!ortamentul :n gru!ul clas".
7 0radul de !artici!are la via3a gru!uluiF0radul #FFFFFFFFFF..
##
7 Po)i3ia !si'osocial" :n cadrul gru!ului? lider8 i)olat8 res!ins@FliderFF.
7 Ti!uri de rela3ii !romovateFF!rietenieFFFFFFFFFFFFFFF..
VII. APRECIERI 0ENERALE 1I REC-+ANDGRI
#. Profilul !si'o!edagogic al elevului.

Nr.
Crt.
Varia%ile evaluate $. sla% Sla% +i<lociu un $.
%un
# Starea s"n"t"3ii >
& Nivelul
mintal?ra3iune@
>
( Ca!acitate de
memorare
>
* Ca!acitate de
concentrare
>
= Starea emo3ional" >
C Ca!acitate
volitiv"
>
D Inteligen3a >
6 Ec'ili%ru
%io!si'ic
>
E Atitudinea fa3" de
activitatea 9colar"
>
#5 Atitudinea fa3" de
colegi
>
## Atitudinea fa3" de
sine
>
#& 0radul de
integrare :n
familie
>
#( 0radul de
integrare :n 9coal"
>
#* 0radul de
integrare :n gru!
>
&. caracteri)area !ersonalit"3ii elevului 9i mediului s"uFElevul traieste intr7un mediu de
viata sanatos cu !arinti res!onsa%ili care se interesea)a de educatia co!ilului.
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF.
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF..
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF..
(. Recomand"ri !edagogiceFF sa se im!lice in activitati e;trascolareFFFFF
Data &E.5(.&5##FFF enc'ea Angela

#&

$ormarea !ersonalit"3ii umane
$enomenul !rin care societatea reali)ea)" transmiterea sistematic" 9i organi)at" a e;!erien3ei
social7istorice noilor genera3ii :n vederea !reg"tirii lor !entru via3" :l re!re)int" educa3ia.Altfel
s!us8educa3ia re!re)int" un fenomen consu%stational e;isten3ei omului.Prin intermediul educa3iei el
!oate deveni altceva dec/t ceea ce este.Bn cadrul acestei deveniri a omului se :m!line9te o
de)voltare care8:ns" nu este e;!us" :nt/m!l"rii8ciurmareste8totdeauna o finalitate.
$iecare om are !ersonalitatea sa.Adolescentul !e m"sur" ce :naintea)" :n v/rst" :9i de)volt"
!ersonalitatea sa.Nici o !erioad" a vie3ii nu este mai im!ortant" !entru de)voltarea !ersonalit"3ii
dec/t adolescenta.Adolescenta este cu adev"rat o !erioad" a desco!eririi sinelui8o !erioad" :n care
!ersoan" cunoa9te cel mai %ine8foarte intim8ceea ce a devenit8:ns" 9i o !erioad" de str"danie !entru
devenire.De7a lungul adolescen3ei a!ar o serie de factori de de)voltare unice.Ace9tia im!lica
atingerea unor anumite interde!endente fa3" de !"rin3i8rela3ii sociale m"ture cu covarstnicii 8un
sistem de valori 9i o filo)ofie de via3"8o orientare fa3" de rela3iile de cu!lu8rela3ii se;ulae8familie 8
co!ii 9i !reg"tirea !entru !rofesie.Adolescenta este o !erioad" mai dificil" iar unii dintre
adolescen3i se confrunt" cu diferite !ro%leme
De)voltare a !ersonalit"3ii fiec"rui individ de!inde de a!titudinile 9i caracterul fiec"ruia
Bn !erioada adolescen3ei asist"m la o anumit" sta%ili)are a a!titudinilor din !erioada
co!il"riei.A!titudinile se de)volt" continuu ating/nd un nivel ma;im 8 care durea)" un anumit tim!
8a!oi s!re v/rstele :naintate urmea)" declinul.+odificarea a!titudinilor cu v/rsta ia diferite forme.Bn
tim! ce !erforman3ele la unele !ro%e care im!lic" factori vi)uali 9i motori :nce! s" scad"8
!erforman3ele la testele de voca%ular 9i informa3ii continua s" creasc"
Adolescentul este individul care :nce!e s" construiasc" sisteme sau teorii :n sensul larg al
acestui termen.Acest stadiu se caracteri)ea)" !rin de)voltarea com!eten3ei cognitive a
adolescentului.cre9terea ca!acit"3ii de !relucrare a informa3iilor 9i a nivelului a%stracti)"rilor 9i
generali)"rilor8ca atare inteligenta8c" a!titudine general"8se manifest" !lenar.Tot :n !erioada
adolescen3ei se va reali)a 9i fi;area unei dominante :n ceea ce !rive9te manifestarea unuia 9i altuia
dintre ti!urile de inteligenta definite de 0radner.
. E;!lo)ia 9tiin3ific" din secolul II re!re)int" un factor im!ortant :n de)voltarea ca!acit"3ilor
cognitive ale adolescen3ilor din )iua de a)i.Ca!acitatea lor de utili)are a calculatorului !recum 9i
accesul la internet la acumularea unui volum mai mare de cuno9tin3e 9i la ac'i)i3ia unor strategii
re)olutive mai eficiente la de)voltarea su!erioar" a ca!acit"3ilor de a%stracti)are 9i generali)are.
Adolescenta este o !erioad" de c"ut"ri8 o !erioad" :n care adolescen3ii :ncearc" s" desco!ere
c/t mai multe lucruri des!re ei8des!re lumea ce :i :ncon<oar".- !articularitate s!ecific"
adolescentului este dorin3a de afirmare a !ro!riei !ersonalit"3i.Tendin3a de afirmare se manifest"
foarte diferit.Performan3ele o%3inute !ot avea un im!act deose%it asu!ra alegerilor !rivind viitorul.
Cri)a adolescen3ei este considerat" de unii autori ca fiind un organi)ator8iar re)olvarea ei o
surs" de !rogres.Cri)" de originalitate se manifest" :n mod diferit :n ceea ce !rive9te diferi3i
!arametri.intensitatea manifest"rilor8momentul :nce!erii8durata sa8a!artenen3a la un anumit se; sau
3i! tem!eramental8con3inutul central al sc'im%"rilor.
In ceea ce !rive9te diferen3ele de se; se !are c" %"ie3ii resimt aceast" cri)" mai intens 9i !e o
!erioad" mai lung" de tim!8datorit" tendin3ei de de)voltare a masculinit"3ii8a for3ei.$etele sunt mai
#(
%l/nde 9i mai calme !e !erioada adolescen3ei8:ns" e;ist" 9i fete care au manifest"ri asemnatoare
%"ie3ilor8acestea av/nd tendin3a de a se o!une !ermanent cerin3elor !arentale.
+anifestarea cri)ei adolescentine este diferit" :n func3ie de ti!ul tem!eramental. Astfel8se
consider" c" ti!urile !uternice au tendin3a s!re cri)e !uternice 9i invers.
Cei mai s!ectaculo9i sunt colericii 8iar manifestarea cea mai sla%" o au melancolicii.La
introverti3i a!are o neconcordan3" :ntre o!o)i3iile 9i nemul3umirile lor interne 9i e;terne.Bn func3ie
de as!ectul !e care adolescentul dore9te s"7l do%/ndeasc"8manifest"rile !ot :m%r"ca forme
diferite.Cel mai im!ortant lucru !entru unii este do%/ndirea autonomiei fa3" de !"rin3i 8de aceea au
tendin3a de a se res!inge tot ceea ce ace9tia s!un sau cer 8nu doresc s" se su!un" autorit"3ii
!arentale.Pentru al3ii afirmarea Eu7lui are o im!ortan3" mai mare8ei :ncerc/nd din r"s!uteri s"79i
im!un" !unctul de vedere :n fa3a !"rin3ilor 9i s" cear" s" li se res!ecte o!iniile 8s" se 3in" cont de
ele.Cucerirea autonomiei 9i inde!enden3ei este unul din marile c/9tiguri ale cri)ei 9i ale de)volt"rii
din acest stadiu.-%3inerea inde!enden3ei se reali)ea)" !e mai multe !lanuri.s!a3ial !ro!riu din
locuin3a8domeniul culinar8vestimentar8activit"3i casnice8!reocu!"ri de tim! li%er.De!enden3a
adolescen3ilor fa3" de familie este legat" de !artea financiar" 8mai ales dac ei :9i continua studiile
du!" ciclul liceal.
Aceasta cucerire a autonomiei contri%uie la cre9terea :ncrederii :n sine a
adolescen3ilor8de)voltarea demnit"3ii !ersonale8 a res!onsa%ilit"3ii !ersonale 9i o res!onsa%ili)are :n
ceea ce !rive9te deci)iile de viitor.
- !arte im!ortant" caracterului o re!re)int" 9i moralitatea 8atitudinile 9i valorile morale !e
care le are individul 9i la care acesta se ra!ortea)".Pe m"sur" ce adolescen3ii do%/ndesc ca!acitatea
de a g/ndii des!re idei a%stracte 9i i!otetice 9i !e m"sur" ce :9i trasea)" identit"3ile lor viitoare8mul3i
dintre ei reflect" asu!ra !ro!riilor valori 9i standarde morale.Cu toate c" adolescen3ii :ncalc"
regulile din c/nd :n c/nd adolescenta este o !erioad" :n care indivi)ii sunt !uternic motiva3i s" se
com!orte moral.Adolescen3ii :nce! s" vad" moralitatea c" !e o !arte im!ortant" a
!ersonalit"3ii.$iecare adolescent :9i va desco!eri Eul 8sau astfel av/nd oca)ia s" stea de vor%" cu
sine cu toat" sinceritatea de!arte de oc'ii iscoditori ai lumii e;terne.
Du!" ce omul a acumulat8de7a lungul e;isten3ei sale8diverse valori8tre%uie s" se ingri<easaca
c"8!rin educa3ie8s" le !redea celor ce vin.Dar aceast" o!er" nu este !ur 9i sim!lu de sc'im%Kea este o
o!er" cu mai multe fa3ete8de o deose%it" com!lica3ie.
Lumea valorilor umane8:n sensul cel mai general al acestei e;!resii7este lumea
educa3iei8lumea !rin care omului i se desc'ide realitatea8:n toate i!osta)ele ei8iar el se face accesi%il
ei.Dar imaginea realit"3ii :n toate dimensiunile ei8nu i se ofer" omului de la sine 9i de!inde de
ac3iunea deli%erat" a educa3iei a :nv"3"m/ntului8a acelui !roces delicat de formare.-mul este doar
un candidat la statutul s!ecieiKel devine om numai !rin om8!rin ac3iunea 9i influen3a altor oameni
care8ei :n9i9i8la r/ndul lor8!ot ar"ta omului :n devenire o imagine tem!orar" a e;isten3ei sale
continue8o imagine animat" mereu de dimensiunile e;isten3ei viitoare.
Educa3ia a devenit8 firesc8un domeniu cu :nalta !rioritate :n construc3ia oric"rei societ"3i
moderne.-dat" cu ea 9i disci!lin" care o studia)"8!edagogia a c"!"tat noi dimensiuni.Ast")i se
recunoa9te :n mod e;!res fa!tul c" !rogresul economic8social 9i cultural al unei na3iuni sau al
oric"rei comunit"3i sociale8de!inde de modul :n care se conce!e acest fenomen8de demersurile
!ractice de reali)are.
$ormarea omului ca su%iect con9tient 9i activ ca!"ta o !ondere considera%il"Kse n")uie9te a
se forma un om la nivelul cuceririlor 9tiin3ei8dar 9i la nivelul :naltelor virtu3i ale umanit"3ii.
C" educa3ia este i)vorul civili)a3iei8dar 9i acel al umani)"rii este un fa!t greu de contestat.Bn
a%sen3a ei omul r"m/ne cu ceea ce i7a dat natur" cu multe milenii :n urm".o !oten3ialitate care nu
este :nc" realitate.
#*
/E4A5II4E I.,E/PE/S-.A4E 6I /-474 4-/ . $-/'A/EA
6I "E8&-4,A/EA PE/S-.A4I,95II
#. Personalitatea J o construc3ie social"
Personalitatea se formea)" :n conte;tul rela3iilor inter!ersonale 9i sociale. Prin interac3iune
cu altul ?al3ii@8 omul a<unge s" se cunoasc" mai %ine8 s" :n3eleag" atitudinile 9i com!ortamentele
celorla3i8 s" :nve3e roluri de !artener8 interlocutor8 coec'i!ier. Dac" avem :n vedere doi indivi)i J A
9i J care au sta%ilit o rela3ie8 !utem constata c" A :l !oate influen3a !e 8 c" reac3ionea)"
:ncerc/nd s" sc'im%e !rima im!resie a lui A8 c" acesta :9i reorgani)ea)" conduita fa3" de !artener
9.a.m.d. Prin interac3iune8 indivi)ii se ada!tea)" reci!roc8 fiecare <uc/nd rol de stimul !entru
cel"lalt. $"r" aceast" reci!rocitate inter!ersonal" nu !oate fi :n3eles nici unul dintre cei doi termeni
ai cu!lului. eu 9i altul. Avem de7a face cu o interac3iune :ntre dou" entit"3i8 dou" lumi8 dou"
universuri s!ecifice. Bn Introducere la !si'ologia colectiv" 9i anali)a eului8 Sigmund $reud
afirm".LAltul <oac" :ntotdeauna :n via3a individului rolul de model8 de o%iect8 de asociat sau
adversar8 iar !si'ologia individual" se !re)int" c'iar de la :nce!ut ca fiind :n acela9i tim! 9i o
!si'ologie social"8 :n sensul larg8 dar !e de!lin <ustificat8 al cuv/ntuluiL ?du!" A. Neculau@.
Ra!ort/ndu7se mereu la !"rin3i8 fra3i8 surori8 !rieteni de <oac"8 colegi8 co!ilul :nva3" s" :i cunoasc" 9i
:n acela9i tim! s" se cunoasc". MEu este altulL8 a s!us cu genialitate Art'ur Rim%aud. Rela3iile cu
al3ii !resu!un o 3es"tur" de am%ivalen3e8 !endul/nd :ntre identificare 9i o!o)i3ie. Bnv"3area !rin
interac3iune cu al3ii8 tr"irile colective favori)ea)" sociali)area. Rela3iile inter!ersonale instituie
valori8 norme de conduit"8 modele de com!ortare8 stiluri de interac3iune. Tr"irea :m!reun"
a evenimentelor <oac" un rol im!ortant :n de)voltarea rela3iilor umane8 are un caracter McontagiosL8
sistematic cultivat 9i canali)at de !racticile sociale. Din interac3iune re)ult" ca!acitatea de a
diferen3ia8 com!eten3a ?auto@evalu"rii8 decentrarea afectiv"8 cum s!une Nean Piaget.
- conce!3ie relativ recent" asu!ra !ersonalit"3ii consider" c" individul uman ?sau actorul
social@ :9i construie9te edificiul !ersonalit"3ii !rimind informa3ii 9i interac3ion/nd8 tot tim!ul8 cu cei
ce7l o%serv" 9i evaluea)" 9i este8 :n acela9i tim!8 el :nsu9i un o%servator 9i un evaluator al altora.
Personalitatea este deci o Mconstruc3ie social"L :n care intr" trei com!onente esen3iale.
com!ortamentul !e care actorul8 ca individ %iologic distinct8 :l aduce !e scena social"K
semnifica3iile !e care actorul :nsu9i le d" com!ortamentului s"u8 modului s"u de a fiK
semnifica3iile !e care ceilal3i le ata9ea)" com!ortamentului actorului social.
+ai :nt/i actorul. cu :n)estrarea lui %iologic"8 cu calit"3ile 9i limitele sale8 cu diferen3ele
individuale fa3" de ceilal3i. A!oi actorul ca auto7o%servator. ca!acitatea sa de a se vedea cu oc'ii
altora8 de a se autoevalua 9i situa :n conte;t8 :n ra!ort cu ceilal3i. Bn sf/r9it8 actorul o%servat. actorul
:9i asum" roluri8 !artici!"8 vrea s" devin" M!ersona<L8 s" fie recunoscut ca !ersonalitate. Bn acest
sco!8 9tiind c" evalu"rile celorlal3i :i confer" valoare8 :l a9ea)" :ntr7o ierar'ie8 el :ncor!orea)"
informa3ii de la al3ii des!re sine ?gesturi8 cuvinte8 atitudini@. Nu suntem numai con9tien3i c" al3ii
g/ndesc des!re noi8 tre%uie s" fim :n stare 9i s" ne form"m o im!resie des!re ceea ce g/ndesc8
des!re imaginea lor referitoare la !ersoana noastr". Bn centrul conce!3iei des!re !ersonalitate ca o
construc3ie social" st" Mcom!eten3aL omului de a se vedea a9a cum :l v"d al3ii. Iar !rimul !as e
ca!acitatea de a se :ntoarce s!re sine8 de a se o%serva. Al doilea !as e recunoa9terea acestei
#=
com!eten3e la ceilal3i8 con9tienti)area con9tiin3ei de sine a celuilalt. Bn felul acesta !utem s" ne
facem o im!resie des!re imaginea noastr" :n con9tiin3a celorlal3i.
&. +otiva3ia de afiliere
a@ Nevoia de afiliere
-amenii nu !ot tr"i i)ola3i unul de altul. Nevoia de afiliere se refer" la nevoia oamenilor de a
avea contacte relativ frecvente cu ceilal3i. Ea st" la %a)a form"rii rela3iilor inter!resonale. Cei mai
mul3i dintre noi au nevoie s" fie 9i s" interac3ione)e cu ceilal3i. Aceast" nevoie de afiliere este
atestat" de ca)urile de i)olare social" !relungit". Bn #E(68 un amiral american s7a oferit voluntar s"
!etreac" singur 9ase luni la o sta3ie meteorologic" din Antarctica. De9i men3inea leg"tura radio cu
lumea8 du!" &5 de )ile a :nce!ut s" se simt singur 9i !"r"sit. Du!" dou" luni a a<uns s" se !reocu!e
foarte serios de c'estiunile religioase. Starea lui a evoluat re!ede s!re de!resie accentuat" 9i a!atie.
Ec'i!a care a mers s"7l recu!ere)e du!" E5 de )ile l7a g"sit 'alucin/nd.
%@ Nevoia de intimitate
- distinc3ie util" !entru studiul rela3iilor inter!ersonale este aceea dintre nevoia de afiliere 9i
nevoia de intimitate. Prima se refer" la dorin3a de a sta%ili c/t mai multe contacte sociale. Cea de7a
doua8 la !referin3a !entru rela3iile calde 9i a!ro!iate. Indivi)ii cu o mare nevoie de intimitate se
!reocu!" de calitatea rela3iilor lor cu ceilal3i. Ei au mai mult" :ncredere :n !artenerii lor 9i sunt mai
satisf"cu3i de rela3iile lor sociale.
c@ Singur"tatea
Bn via3a de )i cu )i suntem :nclina3i s" consider"m c" singur"tatea :nseamn" li!sa rela3iilor
sociale. Suntem singuri atunci c/nd rela3iile noastre cu ceilal3i sunt foarte !u3in numeroase 9i
inadecvate.
Din !unctul de vedere al 9tiin3ei !si'ologice8 singur"tatea este o stare emo3ional" a !ersoanei.
Psi'ologii fac distinc3ia :ntre a fi solitar 9i a se sim3i singur. Solititudinea este un termen o%iectiv.
Ea este definit" ca a%sen3a altora din mediul !ersoanei 9i !oate sau nu s" fie resim3it" ca ne!l"cut".
Pe de alt" !arte8 singur"tatea este su%iectiv". termenul se refer" la insatisfac3ia !ersoanei fa3" de
caracteristicile rela3iilor ei cu al3ii.
-amenii se simt singuri atunci c/nd e;ist" o discre!an3" :ntre rela3iile inter!ersonale !e care le
au 9i cele !e care ar dori s" le ai%". Deficitul :n rela3iile inter!ersonale ale celor ce se simt singuri
!oate fi cantitativ ori calitativ. Persoanele care au foarte !u3ini !rieteni a!ro!ia3i se !ot sim3i singure
!entru c"79i doresc mai mul3i !rieteniK acest ti! de singur"tate se nume9te singur"tate social". Pe de
alt" !arte8 o !ersoan" care are foarte mul3i !rieteni !oate resim3i singur"tatea din cau)" c" are
im!resia c" rela3iile ei cu ceilal3i sunt su!erficialeK :n acest ca)8 avem de7a face cu singur"tatea
emo3ional".
Indivi)ii singuri sunt de o%icei timi)i 9i au o stim" de sine sc")ut". Ei sunt8 foarte adesea8
de!resivi8 au o!inii negative des!re ceilal3i 9i sunt !ruden3i din !unct de vedere social. evit"
situa3iile inter!ersonale :n care ar !utea fi res!in9i de ceilal3i.
(. Atrac3ia inter!ersonal"
Termenul de atrac3ie se refer" la o stare motiva3ional". dorin3a de a interac3iona8 de a avea
rela3ii cu o anumit" !ersoan". Este o!usul termenului de res!ingere ?dorin3a de a nu ini3ia o rela3ie
sau de a !une ca!"t unei rela3ii@ 9i diferit de indiferen3". -amenii !ot fi atra9i de multe lucruri. de o
melodie8 de un !eisa<8 de o cl"dire etc. Termenul de atrac3ie inter!ersonal" denume9te dorin3a unui
individ de a :ntre3ine rela3ii !o)itive cu alt individ.
a@ Pro;imitatea
#C
Unul dintre !redictorii cei mai !uternici ai atrac3iei inter!ersonale este a!ro!ierea :n s!a3iu a
celor doi !arteneri J !ro;imitatea. Sociologii au constatat de mult" vreme c" ma<oritatea c"s"toriilor
leag" vecini8 colegi de serviciu sau colegi de clas".
Efectele !ro;imit"3ii sunt e;!licate !rin. antici!area interac3iunii 9i sim!la e;!unere.
Anticiparea interaciunii
Pro;imitatea :ng"duie indivi)ilor s"79i desco!ere !reocu!"ri comune 9i s" sc'im%e recom!ense.
Dar sim!la antici!are a interac3iunii conduce 9i ea la atrac3ie !entru cel"lalt.
De e;em!lu8 :ntr7o cercetare care !ro%ea)" efectele antici!"rii interac3iunii8 e;!erimentatorii :9i
invitau su%iec3ii ?de se; masculin@ s" !riveasc" o :nregistrare cu o fat". Des!re aceast" fat" li se
s!unea c" urmea)" s"7i :nt/lneasc". Un alt gru! de su%iec3i ce urm"reau aceea9i :nregistrare era
f"cut s" cread" c" nu va :nt/lni niciodat" !ersoana din film. Bn acord cu i!ote)a antici!"rii
interac3iunii8 su%iec3ii din !rimul gru! erau atra9i :ntr7o m"sur" mai mare de fata filmat".
S7a demonstrat8 de asemenea8 c" sim!la antici!are a interac3iunii ne face s"7l !erce!em !e
cel"lalt ca fiind sim!atic 9i com!ati%il8 s!orindu7ne 9ansele de a :ntre3ine o rela3ie recom!ensatoare.
Acest fenomen are o valoare ada!tiv". $iecare din noi intr" :n rela3ie cu !arteneri !e care nu i7a ales
el :nsu9i8 dar cu care are nevoie s" interac3ione)e. colegii de clas"8 %unicii8 !rofesorii8 colegii de
%irou etc. Sim!atia ar"tat" acestora ameliorea)" rela3iile cu ei8 contri%uind astfel la resim3irea de
c"tre individ a unei st"ri de satisfac3ie general".
Simpla expunere
Bn mod o%i9nuit8 consider"m c" e;!unerea re!etat" la un o%iect ne !lictise9te 9i ne face :n cele
din urm" s"7l detest"m. Psi'ologii au demonstrat :ns" ca lucrurile nu stau deloc a9a. Ast")i e;ist"
multe studii care dovedesc !ro!rietatea sim!lei e;!uneri la un anume o%iect ori !ersoan" de a
am!lifica atrac3ia fa3" de o%iectul sau !ersoana :n cau)".
Aceea9i sim!l" e;!unere este res!onsa%il" !entru fa!tul c" indivi)ii au tendin3a de a !refera
ini3iala numelui lor altor litere ale alfa%etului.
A9adar8 efectele !ro;imit"3ii asu!ra atrac3iei inter!ersonale !ot fi e;!licate 9i !rin sim!la
e;!unere. suntem e;!u9i mereu la !ersoanele care tr"iesc :n a!ro!ierea noastr"8 :nc/t ele nu ne
!lictisesc8 ci ne devin tot mai dragi !e m"sura trecerii tim!ului.
b) Similaritatea
Pe m"sur" ce indivi)ii se cunosc unii !e al3ii8 a!ar anumi3i factori care decid dac" rela3ia lor se
va transforma sau nu :ntr7una solid". Unul din ace9ti factori este similaritatea. Prietenii8 !erec'ile de
:ndr"gosti3i8 so3ii au atitudini8 credin3e 9i valori comune.
c) Reciprocitatea
Adesea8 atrac3ia inter!ersonal" urmea)" !rinci!iul reci!rocit"3ii. :i sim!ati)"m !e cei care ne
sim!ati)ea)" 9i :i anti!ati)"m !e cei care ne anti!ati)ea)". Un e;!eriment al unor autori americani
atest" aceste o%serva3ii. Bn cadrul unor discu3ii de gru!8 cei doi autori :i fac !e su%iec3i8 !rin
intermediul unor evalu"ri scrise8 s" cread" c" ceilal3i mem%rii ai gru!ului :i sim!ati)ea)" ori :i
anti!ati)ea)". A9a cum se !re)isese8 cei ce aveau convingerea c" sunt agrea3i de gru! se sim3eau
mai atra9i de acesta dec/t cei ce se 9tiau res!in9i.
Evident8 !rinci!iul acesta al reci!rocit"3ii o!erea)" 9i :n rela3iile inter!ersonale8 nu numai :n
rela3iile individului cu gru!ul. S7a demonstrat c" sentimentul de iu%ire este stimulat de aflarea
fa!tului c" cel"lalt nutre9te sentimente !o)itive fa3" de noi. Su%iec3ii c"rora li se s!une c" alt"
!ersoan" :i admir" simt afec3iune !entru acea !ersoan".
*. Auto7de)v"luirea
Auto7de)v"luirea este !rocesul !rin care individul comunic" altora informa3ii mai mult sau mai
!u3in intime des!re el.
Procesul de auto7de)v"luire re!re)int" o !arte deose%it de im!ortant" a interac3iunilor noastre
cu ceilal3i. - defini3ie u)ual" enun3" c" auto7de)v"luirea cores!unde de)v"luirii ver%ale inten3ionate
a materialului auto7descri!tiv :n fa3a unuia sau a mai multor !arteneri. Caracteristicile auto7
#D
de)v"luirilor ?dac" transmitem g/nduri8 sentimente sau e;!erien3e altor !ersoane8 nivelul de
intimitate a acestor de)v"luiri8 momentul !otrivit !entru a o face8 !ersoana :n fa3a c"reia ne
confes"m@ au re!ercusiuni :nsemnate asu!ra !artici!"rii noastre sociale. Ele determin" num"rul 9i
calitatea rela3iilor noastre sociale.
Auto7de)v"luirea !oate varia :n multe !rivin3e. De !ild"8 un individ :i !oate de)v"lui altuia
informa3ii des!re foarte multe as!ecte ale vie3ii sale 9i totu9i s"7i furni)e)e numai informa3ii
su!erficiale. Putem s!une altei !ersoane c" ne !lace tenisul8 c" ne !lace la ne%unie s" m/nc"m !i))a
9i 'am%urger 9i c" avem doi fra3i mai mari. Toat" aceast" !oveste :l face !e cel"lalt s" cunoasc"
multe fa3ete ale vie3ii noastre8 dar el nu va 9ti nimic des!re s!eran3ele8 as!ira3iile 9i temerile noastre8
des!re ceea ce ne face s" fim o !ersoan" unic". - astfel de de)v"luire este caracteri)at" de l"rgime8
dar nu de !rofun)ime. Bn alte ca)uri8 de)v"luirea !oate fi foarte intim" 9i !ersonal"8 dar s" se refere
la un singur as!ect al e;isten3ei celui ce se de)v"luie J de e;em!lu8 la e;!erien3ele lui religioase.
Distinc3ia :ntre auto7de)v"luiea !ersonal" ?de)v"luiri des!re !ro!ria !ersoan"@ 9i auto7
de)v"luirea rela3ional" ?de)v"luiri des!re rela3ia cu o alt" !ersoan" sau des!re interac3iunea
individului cu al3ii@ este im!ortant".
Auto7de)v"luirea rela3ional" !oate do%/ndi un rol im!ortant :n men3inerea 9i consolidarea unei
rela3ii8 :n m"sura :n care !artenerii sunt ca!a%ili s" comunice des!re starea leg"turii lor.
i%lografie.OOCiocanu Ion si Negret Ion? @7$ormarea !ersonalitatii umane8Editura
H.Rudol!'scaffer ?#E6(@JPPsi'olgia col!iluluiL8 editura ASCR
Ioan Nicola?#EE*@88PedagogieL8Editura Didactica si Pedagogica ucuresti
#6
$ISA AP4I*A,I&A
-pera:ionalizarea o)iecti!elor
Dat".#*.5=.&55E
Clasa.aVII7a
+odulul.Energie8electrote'nica8energie
Ca!itolul.Transformarea energiei
Tema.Producerea energiei electrice
-%iective o!era3ionale
A@-%iective cognitive
-C#.S" descrie a!ari3ia energiei electrice
-C&.S" defineasc" urm"torii termeni.generatorul de curent alternativ8central" electric"
-C(.S" enumere sursele !rimare de energie folosite la o central" electric"
-C*.S" enumere cel !u3in = e;em!le de centrale electrice
-C=.S" e;!lice cel !u3in trei centrale electrice
@-%iective afective
-A#.Vor manifesta interes !entru !roducerea energiei electrice
C@-%iective !si'omotorii
-P+#.S" reali)e)e o mac'et" cu centrale eoliene
#E
A.A4I8A A "-7; 'A.7A4E A4,E/.A,I&E
'anualul 1.CHI+IEL7manual !entru clasa a II7a8Ionela Alan8Editura Aramis8&55D
'anualul 2 .LCHI+IEL7manual !entru clasa a7II7a8$elicia Nuta8+arinela Ser%an8Edituta
Aramis8&55D
Criterii Manualul 1 Manualul 2
1)Conformitatea cu
prorama !colara
Pre)intQ toate ca!itolele 9i
su%ca!itolele !revQ)ute in
!rograma 9colarQ.Acest
manual mai con3ine 9i
ca!itole ne!revQ)ute :n
!rogramQ.
+anualul e constituit
conform !rogramei 9colare.
2)Cerin"e !tiin"ifice:
a)structura logic
Cu!rinde = ca!itole.
7Ta%elul !eriodic al
elementelor
7Legaturi c'imice
7Solutii
7Ec'ili%re c'imice
7Reactii de o;ido7reducere
Cu!rinde C ca!itole.
7Ta%elul !eriodic al
elementelor
7Structura atomului
7Legaturi C'imice
7Solutii
7Ec'ili%re c'imice
7Reactii de o;ido7 reducere
b)evitarea erorilor
tiinifice
Niciunul dintre cele & manuale alternative nu !re)intQ erori
9tiin3ifice sau de ti!ar.
c)calitatea si cantitatea
informaiilor
Informa3iile sunt de
calitate8dar :n numQr foarte
mare.
Calitatea 9i cantitatea
informa3iilor sunt accesi%ile.
d)nevoia de inteligibilitate.
Lim%a<ul este greu
accesi%il8lec3iile fiind greu
de :nteles.
Lim%a<ul e accesi%il8cu
multe cuvinte din vor%irea
curenta.
e)nevoia de coerena
Con3inutul !ermite o
instruire
sistematicQ8conce!tele sunt
%ine definite.
Informa3iile sunt !re)entate
:ntr7o ordine logicQ.
#)Cerin"e pe$aooice
a)s evidenieze activismul
cognitiv
Bm%inarea lec3iilor de
C'imie cu e;!erimentele
reali)ate contri%uie la
de)voltarea ca!acita3ilor de
e;!lorare8investigare si
re)olvare de !ro%leme.
Activismul cognitiv al
elevilor este stimulat
e;!erimente c'imice Kse
de)vlotQ ca!acitatea de a
comunica8utili)/nd lim%a<ul
c'imic.
b)s valorifice potenialul Sunt !re)entate multe +anualul con3ine multe
&5
informativ-formativ al
coninutului
e;erci3ii !rin care elevii i9i
!ot verifica cuno9tin3ele.
teste8iar temele !ro!use dau
elevilor 9ansa de a
a!rofunda no3iunile :nvQ3ate.
c)s realizeze prelucrarea
coninuturilor pe criteriile
coerenei logice,al
accesibilitii,al
diferenierii,al claritii,al
flexibilitii,al susinerii
ateniei, motivaiei
Prelucrarea logicQ a
informa3iilor8forma graficQ
atractivQ8corelarea
imaginilor cu elementele de
con3inut atrag aten3ia 9i
facilitea)a !rocesul de
:nvQ3are.
Defini3iile ca!tea)Q
aten3ia8dar li!sa imaginilor
nu atrage aten3ia.
d)s prezinte metodologia
studiului individual
+anualul cu!rinde &
reca!itulQri generale .
+anualul cu!rinde #
reca!itulare generala.
%)Cerinte p&i'oloice
a)adaptarea la
particularitile de vrst
Acest manual8cu o
construc3ie
solidQ8modernQ8e reali)at
!entru elevi de clasa a E7a
sau c'iar mai mari8 !entru
cQ informa3iile sunt :ntr7o
cantitate foarte mare
transmise !rintr7un lim%a<
greu accesi%il.
+anualul e ada!tat
!articularitQ3ilor de v/rstQ 9i
!oten3ialului intelectual al
elevilor cQrora li se
adresea)a.
b)s activeze procesele
psi!ice
Sus3in aten3ia8interesul 9i stimulea)Q motiva3ia !rin studiul
9i a!licarea c'imiei :n conte;te variate.
()Cerin"e $e iien)
a)lizibilitatea
textului"materialului
iconografic
Te;te li)i%ile8imagini
clare8color8defini3iile sunt
su%liniate.
Li!sesc imaginile8:nsQ
te;tele sunt li)i%ile.
b)calitatea !rtiei,a
cernelei topografice
H/rtia e de calitate foarte
%unQ8are culoare al%Q8e
groasQ 9i %ine im!rimatQ
H/rtia 9i cerneala sunt de
calitate %unQ.
c)formatul manualului
+anualul con3ine #&6 de
!agini 8:n format A*.
+anualul contine #&6 de
!agini8in format A*
*)Cerin"e e&tetice
a)calitatea te!noredactrii
$oarte %unQ unQ
b)calitatea ilustraiilor
Imagini clare 9i color. $oarte !u3ine imagini8dar
colorate.
c)calitatea copertei Co!erta e
color8lucioasQ8atractivQ.
Co!erta e color8dar de o
calitate medie.
&#
+)Cerin"e economice
a)rezistena la deteriorare
+anualul e re)istent la
deteriorare.
+anualul nu !re)intQ
re)isten3a la deteriorare.
b)costuri Pre3.#D lei Pre3 .#Clei
Proiect de lectie
Clasa. a7VII JA
Disci!lina. Educatie te'nologica
Titlul lec3iei. SISTE+E DE C-+UNICATII SI TRANSP-RT
Ti!ul de lec3ie. de comunicare cu evaluare formativ"
Tim!ul acordat. =5 min.
Ta%elul A.#.#.#. $ormularea o%iectivelor o!era3ionale
-%iectivele o!era3ionale
Codul Con3inutul Condi3iile de
!ro%are
Criteriul de
reali)are
acce!ta%il
-C# Elevii sa defineasca comunicarea #(din #E
-C& Elevii sa defineasca informatiile Edin #6
-C( Elevii s" denumeasca elementele !rocesului de
comunicare
#= din &E
-C* Elevii s" clasifice eta!ele comunicarii ##din &#
-C= Elevii s" defineasca codificarea #5din &5
-CC Elevii s" descrie decodificarea mesa<ului #din ((
-CD Elevii sa clasifice ti!urile de comunicare #* din (5
-C6 Elevii sa clasifice comunicarea ver%ala 6 din #=
-CE Elevii sa defineasaca comunicarea nonver%ala #5 din #6
-C#5 Elevii sa descrie comunicarea in functie de
intentie
#( din &=
-C## Elevii sa descrie comunicarea in functie de
directie
#* din &C
-C#& Elevii sa descrie comunicarea in functie de
intentie
#( din &=
-C#( Elevii sa !reci)e)e mi<loacele de transmitere a
informatiei
#* din &6
&&
-C#* Elevii sa denumeasca ec'i!amentele s!ecifice
comunicarii
#( din &C
-C#= Elevii sa clasifice eta!ele din istoria
trans!orturilor
#& din &*
-C#C Elevii sa defineasca trans!orturile ## din &&
-C#D Elevii sa clasifice trans!orturile #& din &5
-C#6 Elevii sa defineasca caile de comunicatii E din &5
-C#E Elevii sa clasifice caile de trans!ort #5 din &#
,a)elul A#1#1#2# Elemente de con:inut ale o)iecti!elor opera:ionale
Delimitarea con3inutului !e o%iective
Codul o%iectivelor
o!era3ionale
Elemente de con3inut8 conform manualului
-C# Comunicarea este !rocesul !rin care se reali)ea)a transmiterea8sc'im%ul sau
!unerea in valoare a unor mesa<e intre !arteneri si utili)ea)a un sitem de
sim%oluri comune.
-C& Informatiile sunt vestile sau stirile care se comunica !rin diverse mi<loace
-C( Elementele !rocesului de comunicare.
7emitatorul
7rece!torul
7mesa<ul8informatia
7mediul in care se reali)ea)a transmiterea informatiei
7factorii !ertur%atori ce deran<ea)a !rocesul de transmitere a mesa<ului
7ras!unsul sau feed7%acR7ul
-C* Eta!ele comunicarii sunt.
7codificarea
7decodificarea
-C= Codificarea este eta!a ce a!artine emitatorului si !resu!une formularea
mesa<ului si transmiterea acestuia
-CC Decodificarea mesa<ului a!artine rece!torului8fiind determinata in !rinci!al
de !erce!erea mesa<ului si de intelegerea acestuia8du!a cum urmea)a
transmiterea ras!unsului.
-CD Ti!uri de comunicare.
7comunicarea ver%ala
7comunicarea nonver%ala
7comunicarea !araver%ala
-C6 Comunicarea ver%ala !oate fi.orala8scrisa8grafica8mu)icala
-CE Comunicarea nonver%ala este o comunicare e;!resiva ce insoteste de cele
mai multe ori comunicarea ver%ala
-C#5 Comunicarea !araver%ala este data de infle;iunile vocii8tim%rul
vocii8modalitatea de !ronuntare a sunetelorKea insoteste comunicarea
ver%ala
-C## In functie de directie8 comunicarea !oati fi.
7!e verticala intre !ersoane cu statute diferite
7!e ori)ontala intre !ersoane cu !o)itii asemanatoare
7!e diagonala intre intermediari
&(
-C#& In functie de intentie comunicarea !oate fi.s!ontana8e;!resiva intentionata
-C#(
+i<loacele de transmitere a informatiei
sunt.cartea8)iarul8fotografia8cinematografia8telefonul8telegraful8radioul8
Televi)iunea8video8!u%licitatea8calculatorul8reteaua Internet
-C#* Ec'i!amente s!ecifice comunicarii sunt.fa;u7ul8camerele video8la!to!7
ul8telefoanele8afisele !u%licitare8a!aratele !entru conferinte
-C#= In istoria trans!orturilor se disting tri eta!e.
7domesticirea animalelor
7inventarea rotii
7inventarea motorului cu a%uri
-C#C Trans!orturile re!re)inta o activitate de mare im!ortanta in de)voltarea
economica a tarii8asigurand legatura intre toate ramurile industriale8intre
diferite )one ale tarii.
-C#D Trans!orturile se clasifica du!a mai multe criterii.
7du!a destinatie8trans!orturile !ot fi.de !ersoane sau de marfuri
7in functie de caile de trans!ort !e care se reali)ea)a !ot fi.terestre8!e a!a
sau aeriene
7in functie de ruta !arcursa8trans!orturile !ot fi.de
trafic8intern8local8international
7du!a destinatie la care se efectuea)a8trans!orturile sunt.!e distante
mici8mari si foarte mari
-C#6 Caile de comunicatii sunt constructii s!ecial amena<ate si dotate cu instalatii
!entru a asigura circulatia ve'iculelor si !asagerilor in conditii de siguranta
-C#E Caile de comunicatii se clasifica du!a mediul geografic
in.terestre8fluvialesau aeriene
Ta%elul A.#.#.(. +etodele de :nv"3"m/nt
Codul
metodelor
de :nv"3"m/nt
+etodele de :nv"3"m/nt
C
#
Conversa3ia de verificare
C
&
E;!unerea
Ta%elul A.#.#.*. Setul de !ro%leme8 e;erci3ii 9i a!lica3ii
Codul
!ro%lemelor
?P@8
e;erci3iilor ?E@8
a!lica3iilor ?A@
Setul de !ro%leme8 e;erci3ii 9i a!lica3ii
P
#
E
#
A
#
&*
Ta%elul A.#.#.=. +i<loacele de :nv"3"m/nt
Codul mi<loacelor de :nv"3"m/nt +i<loacele de :nv"3"m/nt
+# Plansa cu titlul lectiei
+& Plansa cu o%iectivele o!erationale
+( Plansa cu -C#
+* Plansa cu -C&
+= Plansa cu -C(
+C Plansa cu -C*
+D Plansa cu -C=
+6 Plansa cu -CC
+E Plansa cu -CD
+#5 Plansa cu -C6
+## Plansa cu -CE
+#& Plansa cu -C#5
+#( Plansa cu -C##
+#* Plansa cu -C#&
+#= Plansa cu -C#(
+#C Plansa cu -C#*
+#D Plansa cu -C#=
+#6 Plansa cu -C#C
+#E Plansa cu -C#D
+&5 Plansa cu -C#6
+&# Plansa cu -C#E
&=
Ta%elul A.#.#.C. Desf"9urarea :n tim! a activit"3ilor din !roiectul unit"3ii de :nv"3are ?$ila #@

Tim7
!ul8
:n
min.
Eta!ele
de
instru7
ire
-%iec7
tivele
o!era7
3ionale
Con3inut
ul
de
instruire
Activitatea $ormele de organi)are
a instruirii
+et
o7
dele
de
:nv"
7
3"7
m/nt
Pro7
%le7
me7
le8
e;er
7ci7
3iile8
a!li7
ca7
3iile
Resursele materiale
+i<loace de
:nv"3"m/nt
care
+e7
diul
de
in7
stru7
ire
cadrului didactic elevilor
Re7
!ar7
ti)a7
rea
sar7
cini7
lor
Par7
tici7
!a7rea
elevi7
lor
Diri7
<area
acti7
vit"3ii
Cu7
!rind
mesa<
didact
ic
facili7
tea)"
trans7
miterea
mesa7
<ului
didactic
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
# Contro7
lul !re7
)entei
$ace a!elul Privesc8 ascult" 9i
r"s!und !re)ent la
a!el.
Sala
de
clasa
( Verifi7
carea
temei de
reali)at
acas"
Verific" calitativ 9i
cantitativ tema8 !rin
sonda<8 9i face
a!recieri ver%ale.
Pre)int" tema de
cas" 9i corectea)"
eventualele gre9eli.
P
6 Verifi7
carea
cuno9tin
3e7lor
o%3inute
:n lec3ia
!rece7
dent"
7 Ce a3i avut de
!reg"tit !entru
ast")iA
Elevul A r"s!unde.
7 Am avut de
!reg"tit lec3ia.
SActivitati si meserii
s!ecifice reali)arii
!roduselor din
materiale
metalice8!lastice8cau
ciuc8sticlaS
$ron
7tal"
Colec7
tiv"
De
cadrul
didac7
tic
C# S
Ta%elulA.#.#.C.Desfasurarea in tim! a activitatilor din !roiectul unitatii de invatare?$ila&@
# & ( * = C < 6 E #5 ## #& #( #*
Verificarea
cunostintelor
o%tinute la
lectia
!recedenta
7Ce
re!re)inta
ocu!atiaA
7Cum se
clasifica
ocu!atiile
in tara
noastraA
7Ce
re!re)inta
meseriaA
7Elevul ras!unde.
-cu!atia este activitatea
utila8recunoscuta de
societate8aducatoare de
venit celui care o
!ractica.
7Elevul A ras!unde.
7In tara noastra ocu!atiile
se clasifica du!a mai
multe criterii.domeniul
de activitate8nivelul de
calificare8materiale
!relucrate8unelte si
utila<e folosite.
7Elevul ras!unde.
7+eseria re!re)inta
com!le;ul de cunostinte
teoretice si de de!rinderi
!ractice care definesc
!regatirea unei !ersoane
si care !ermit celui care
le !oseda sa e;ecute
anumite o!eratii
te'nologice sau sa
!reste)e anumite servicii
$ron7
tala
Colec7
tiva
De
Cadrul
didactic
C#
&D
Ta%elul A.#.#.C. Desf"9urarea :n tim! a activit"3ilor din !roiectul unit"3ii de :nv"3are ?$ila (@
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
Verificarea
cunostintelor
o%tinute in
lectia
!recedenta
7Cate gru!e de
meserii cu!rinde
Clasificarea
-cu!atiilor din
RomaniaA
7Elevul A ras!unde.
C-R cu!rinde gru!e
de meserii
cores!un)atoare
nivelurilor de
calificare #8&8( si
studii su!erioare
$ron7
tala
Colec7
tiva
De
cadrul
didactic
C#
#* Crearea
fondului
!erce!tiv
7 Care sunt
indatoririle
inginerului c'imist A
Elevul A r"s!unde.
7 Indatoririle
inginerului c'imist
sunt.urmareste si
res!ectarea
te'nologiilor de
!roductie8asigura
functionarea
instalatiilor
s!ecifice.
#C Ca!tarea
atentiei si
interesului
elevului
7 Ast")i vom vor%i
des!re comunicare.
Ascult".
#6 Anuntarea
titlului lectiei
Pre)inta titlul lec3iei. Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
+#
&5 Anun7
3area o%iecti7
velor o!era7
3ionale
-C#
J
-C#E
Ta%e
lul
A.#.
#.#.
Pre)inta o%iectivele
o!era3ionale8
conform ta%elului
A.#.#.#.
Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
+&
(= Pre)entarea
continuturilor
noi
-C#
J
-C#E
Ta%e
lul
A.#.
#.&.
Pre)int"
con3inuturile noi8
conform ta%elului
A.#.#.&.
Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
C& +(7
+#E
+*
&6
Ta%elul A.#.#.C. Desf"9urarea :n tim! a activit"3ilor din !roiectul unit"3ii de :nv"3are ?$ila *@
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
*5 Reali)a7
rea
cone;iunii
inverse
-C#
J
-C#E
7 Care este definitia
comunicariiA
7Care este definitia
informatieiA
7Care sunt elementele
!rocesului de
comunicareA
7Care sunt eta!ele
comunicariiA
codificariiA
7Care este descrierea
decodificarii mesa<uluiA
7 Clasificati ti!urile de
comunicareA
7Care este clasificarea
comunicarii ver%aleA
comunicarii nonver%aleA
comunicarii !araver%aleA
7 Desscrie7ti comunicarea
in functie de directieA
7Descrie7ti comunicarea
in functie de intentieA
7Elevul A ras!unde conform
ta%elului A#.#.&.
7Elevul ras!unde conform
ta%elului A#.#.&
7Elevul C ras!unde conform
ta%elului A#.#.&
7Elevul D ras!unde conform
ta%eluluiA#.#.&
7Elevul E ras!unde conform
ta%elului A#.#.&
7Elevul $ ras!unde conform
ta%elului A#.#.&
7Elevul 0 ras!unde conform
ta%elului A#.#.&
ta%elului A#.#.&
7Elevul ras!unde conform
ta%elului A#.#.&
7Elevul C ras!unde conform
ta%elului A#.#.&
7Elevul D ras!unde conform
ta%elului A#.#.&
ta%elului A #.#.&
S S S C# S
&E
Ta%elul A#.#.C.Desfasurarea in tim! a activitatilor din !roiectul unitatilor de invatare?$ila =@
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
*5 Reali)area
cone;iunii inverse
-C#7
-C#E
7Care sunt mi<loacele de
transmitere a informatieiA
7Care sunt ec'i!amentele
s!ecifice comunicariiA
7Care sunt eta!ele din
istoria trans!orturilorA
trans!orturilorA
trans!orturilorA
7Care este definitia cailor
de comunicatiiA
cailor de comunicatiiA
7Elevul ras!unde
conform ta%eluluiA#.#.&
7Elevul C ras!unde
conform ta%elului A#.#.&
7Elevul D ras!unde
7Elevul A ras!unde
conform ta%elului A
#.#.&
7Elevul ras!unde
conform ta%eluluiA#.#.&
7Elevul C ras!unde
7Elevul A ras!unde
conform ta%elului A
#.#.&
OO OO OO C# OO
*=
Pre)entarea unei
a!recieri generale
!rivind activitatea
desfasurata de
elevi
7Asta)i ati fost mai atenti
decat ora trecuta
Asculta OO
*D Notarea unor elevi 7Au fost notati cu nota
ma;ima elevii.A88C
Asculta OO
*6 Anuntarea temei
!entru acasa
7Tema !entru acasa este
urmatoarea.Enumerati
trei mi<loace de
comunicare
Privesc asculta si notea)a
!e caiet
OO
(5
ILI-0RA$IE
#.CAR+ENA NEA+TU80HE-R0HE RUSU8D-INA SANDU8VI-LETA HALA0?&555@LEDUCATIE TEHN-L-0ICAL7
manual !entru clasa a VIITa.Editura LVS
&.Ciucescu D.?&55E@LDIDACTICA DISCIPLINEL-R TEHNICELEditura Didactica si Pedagogica ucuresti
(#
'etode moderne de predare
Cuvantul metoda are o etimologie greceasca8!rovenind de la cuvintele met'a8care
inseamna Mcatre8s!reLso odos cu semnificatia McaleLinsemnand drum ce conduce s!re un tel
!ro!us.Din !unct de vedere !edagogic8metoda !reia o !arte din s!ecificul metodei stiitifice
?aceea de a fi cale de aflare4desco!erire a devarului@ si adauga !ro!riul sa s!ecific.
Definim metoda didactica dre!t cale sau mod de lucru folosita de cei doim !arteneri
?educat7educator@ !entru reali)area finalitatilor !rocesului instrucriv7educativ.S!ecificitatea sa se
constituie !rin delimitare de.
'etodele de cercetare stiintiica.
Sunt cai !rin care se incearca accederea la adevar8do%andirea cunoasterii
stiintifice8relevanta !entru comunitate.In ra!ort cu ele metodele didactice au o alta menire.
7cale de de)valuire a de)valuire a adevarului in fata celor ce invata
7cale de acces la aflarea adevarului
7cale de transmitere4ac'i)itie a unui sistem de adevaruri
7cale de formare de re!re)entari
In esenta8folosirea metodelor de invatamant asigura redesco!erirea adevarurilor de catre fiecare
elev si generatie.
'etodele artistice
Sunt cai !rin care maestrul transforma o materie !rima intr7o o!era de arta8conferidu7i sens si
semnificatie din !risma !ro!riilor sale trairi.Din aceasta !ers!ectiva e;ista si asemanari cu
metodele de invatamant8in masura in care actul de educatie este unul de modelare a !ersonalitatii
umane.
'etode de cercetare pedagogica
Sunt cai de studiere a fa!telor de educatie din intentia o!timi)arii acesteia.Desigur8ca8la
limita8a!lecandu7se asu!ra intregii educatii8cercetarea !edagogica se !oate o!ri si la
metode8acestea devenind o%iect de studiu al !egagogiei
Procedeele didactice
Sunt intelese ca Mte'nici mai limitate de actiuneL8detalii8as!ecte !articulare8!ractice de
folosire a metodelor?e;.metoda demonstratiei utili)ata intr7o lectie isi !oate su%ordona8cu
succes8!rocedee cum ar fi.folosirea unor !lanse8re!re)entarea grafica la ta%la8a!elul la
lectura8utili)area unor inregistrari video8e;!licatia@.Ca atare se considera ca ra!ortul metoda7
!rocedeu este un ti! de gen s!ecie in care cei doi termeni devin reci!roc su%stitui%ili8in %a)a unei
didactice s!ecifice.
$unc:iile metodelor de =n!:m>nt
Bn cadrul te'nologiei didactice 9i8im!licit8 al !rocesului de :nv"3"m/nt8 metodele au un rol
fundamental8:ntrucat ele sunt instrumente de reali)are a ac3iunilor sale constitutive.Acest rol se
e;!rim" 9i se eviden3ia)" !rin func3iile lor.
,unc"ia coniti-./
(&
Activitatea de :nv"3are desf"9urat" de elevi :n cadrul organi)at al !rocesului de :nv"3"m/nt 9i :n
afara lui este8 :n esen3a sa8 o activitate de desco!erire 9i cunoa9tere a unor adevaruri.Actul de
desco!erire se reali)ea)" !rin intermediul unor metode de :nv"3"m/nt.Bn acest sens8 ele re!re)inta
o Lcale de desco!erire a lucrurilor desco!eriteL ?N.VolRov@.
,unctia formati-0e$ucati-a/ re)ida in contri%utia lor la formarea ca!acitatilor
intelectuale8de cunoastere si creatie8 a unor !rice!eri8 de!rinderi si a!titudiniK a unor sentimente8
convingeri si atitudini8 trasaturi caracteriale si intelectuale8etc.
Aceasta functie se reali)ea)a in corelatie cu cea cognitive8 %a)andu7se !e cunostintele
insusite de elevi8 !e eforturile de ela%orare si insusire a lor si de o!erare cu ele.
,unctia in&trumentala/
+etodele de invatamant constituie instrumente sau modalitati de reali)are a o%iectivelor
informative?cognitive@ si formative !resta%ilite.Caracterul functiei este intotdeauna determinat de
caracterul o%iectivelor sta%ilite si de orientarea !e acre acestea o im!rima activitatii de !redare7
invatare.
,unctia moti-ationala/este e;ercitata !rin intermediul structurilor afectiv7motivationale
generate de unele metode de invatamant si de continutul asimilat.Ne refrim la satisfactia
intelectuala8curio)itatea e!istemica8interese cognitive8 sentimente intelectuale8 atitudinea
favora%ila fata de invatare8etc.
,unctia normati-a1 $e optimi2are a acti-itatii/arata PcumL sa se !rocede)e8 PcumL sa se
!redea8 PcumL sa se invete !entru re)ulate o!time8 in conditiile dateK!rin intermediul metodei
!rofesorul sta!aneste actiunea instructive8 o corectea)a8 o diri<ea)a8 si o reglea)a continuu.
'etode moderne de predare
#$Meto$a $e23aterii P'ilip& 0**
In functie de com!le;itatea su%iectului luat in discutie8a !ro%lemei de re)olvat sau a
ca)ului de anali)at8cadrul didactic !oata sa im!arta clasa de elevi in mai multe gru!e de
discutii.Pentru fiecare gru! se desemnea)a un conducator de discutii?fie in !ersoana unui !rofesor
fie a unui mem%ru al gru!ei res!ective@ care su!raveg'ea)a si diri<ea)a de)%aterea8intervenind
numai cand se simte nevoia.
Du!a discutarea la nivelul gru!elor8conducatorul de discutii al fiecareia ra!ortea)a in fata
clasei conclu)iile sau solutiile ado!tate.In seama cadrului didactic ramane asam%larea acestora8iar
daca e;ista !uncte de vedere sau 'otarari diferite8el are sarcina sa asigure8cu !artici!area tuturor
elevilor8gasirea solutiei o!time si sa releve motivele !entru care au fost res!inse alte variante
Avanta%e:se asigura o !artici!are colectiva si activa la re)olvarea ca)uluiKse o%isnuieste cu
te'nioca argumentarii8sustinerea de !areri8restrangerea su%iectivitatii8acce!atrea gandirii
colective.
De)avanta<e.conducatorul discutiei nu !oate !artici!a la de)%aterile din fiecare gru!a8in !lus este
nevoie de un tim! su!limentar ca fiecare gru!a in !arte sa7si !oata !re)enta conclu)iileKe;ista8de
asemenea8!ericolul ca gru!ele sa se deran<e)e reci!roc atunci cand se lucrea)a in aceeasi sala de
clasa.
2.Meto$a a&altului $e i$ei43rain&torminul@
rainstormingul este o metoda a discutiei in gru! cu functia distincta de a inlesni cautarea
si gasirea celei mai adecvate solutii a unei !ro%leme de re)olvat8!rintr7o intensa mo%ili)are a
ideilor tuturor !artici!antilor la discutie.Este un %un e;ercitiu de stimulare si cultivare a
creativitatii de gru!8!entru a indruma !artici!antii sa !roduca mai multe solutii.-ricum acestea
((
sunt mai !utin im!ortante decat !rocesele gandirii care se de)volta care se nasc in mintea
elevilor.
Te'nica asociativa are un s!ecific a!arte !rin fa!tul ca disocia)a8desigur in mod
artificial8tim!ul de !roducere a ideilor de tim!ul in care se evaluea)a aceste idei8ceea ce
stimulea)a gandirea divergenta8cresterea !roductiei de idei.In acest sens8intreaga discutie se
desfasoara in conditiile res!ectarii anumitor reguli esentiale si anume.
a@in !rima fa)a8 odata !ro%lema lansata in discutia unui gru! nu !rea mare8de cca.&57(5
de !artici!anti8se lasa frau de)lantuirii gandirii si imaginatiei creative ale acestora8cerandu7li7se
sa e;!rime s!ontan si desc'is ideile si i!ote)ele care le vin !entru !rima oara in minte.Accentul
se !une acum !e cantitate8!e enuntarea a cat mai multor si mai diverse idei si sulutii !osi%ile.
%@!entru a eli%era su%iectii de su% influenta oricaror factori de in'i%itie8de timiditate de
frica de anu gresi ori de a7si atrage critici si de a se !une astfel intr7o lumina defavora%ila fata de
ceilalti !artici!anti8este inadmisi%il ca <udecarea ideilor sa ai%a loc imediat
c@tre%uie ascultate cu atentie toate ideile !artici!antilor8fiecare dintre ei fiind incura<at sa
construiasca8daca este !osi%il8!e ideile !recedente emise de antevor%itori8sa incerce noi
asociatii8sa le com%ine si sa a<unga8!e aceasta cale8la idei su!erioare celei initiale8la in nou
!rodus.
d@in cadrul discutiei8su%iectii sunt incura<ati !ermanent8indiferent de valoarea interventiei
lorKnici o idee8nici o solutie8oricat de im!osi%ila sau de a%eranta ar !area nu tre%uie sa fie
inlaturata.Ironi)area nestiintei sau a greselilor8cuvantulLridicolLsunt necunoscute in
%rainstorming8intrucat ele se dovedesc nefavora%ile unui !roces de creatie
e@evaluarea si selectia ideilor emise si a solutiilor !ro!use sunt lasate !e mai tar)iu ?!este
o )i8!este doua )ile@si se face de catre !rofesor sau im!reuna cu !artici!antii.In rastim! su%iectii
se simt indatorati sa incete)e sa reflecte)e asu!ra !ro%lemei si eventual sa revina cu sugestii si
noi idei im%unatatite
Punctul de vedere de la care se !orneste in acreditarea acestei metode consta in aceea
ca o !ro%lema ela%orata cu logici diferite8tratata din ung'iuri diferite de vedere8are mari sanse sa7
si gaseasca re)olvarea cuvenita.Ideea cuvenita ?solutia@emisa de un mem%ru al gru!ului conduce
la stimularea activitatii celorlalti8la o adevarata Mfertili)are mutualaL8!ana la urma discutia
soldandu7se cu re)ultate rodnice.
(.Meto$a focu&0rup
De)voltata de Paul La)arsfeld si Ro%ert +erton8renumiti sociologi cercetatori 8aceasta
metoda re!re)inta in esenta8o discutie focali)ata !e o anume tematica delimitata8in sco!ul
o%tinerii unor date a!rofundate8dar mai ales al modificarii ideilor atitudinilor si o!iniilor
e;!rimate de catre !artici!anti.Discutia nu se restrange la o singura sarcina de lucru8ci la
!artici!area unei succesiuni8!ana la e!ui)area intregii teme avute in vedere.
In discutie sunt incluse mai multe gru!uri constituite in cadrul clasei .
Desfasurarea activitatii se face in conformitate cu o !lanificare ce include.
7sta%ilirea sco!ului
7o ti!ologie a intre%arilor de utili)at8care tre%uie sa ai%a calitatea de a ramane s!ontane
7si corelate strans cu gradul de cunoastere al !artici!antilor
In mod concret8desfasurarea in conditii o!time a acestei metode !resu!une inde!linirea
unor conditii si anume.
A@clasa de elevi sa se im!arta in mai multe micro7gru!uri?ec'i!e@
(*
@gru!urile initial formate vor fi eterogene su% as!ectul !otentialului de im!licare a
mem%rilor sai
C@in cadrul fiecarui gru!8in mod discret8!rofesorul desemnea)a un elev cu sarcina de a
contraargumenta in momentul in care se a<unge !rea ra!id si !rea facil la e!ui)area sarcinii si la
consens
D@se reali)ea)a initial om diagrama !recisa !rin nominali)area gru!urilor si a
!artici!antilor in cadrul acestora8!entru a o com!ara cu situatia finala
In desfasurarea ei8metoda focus7gru! !oate sa !arcurga urmatoarele eta!a.
#.Profesorul anunta su%iectul activitatii si sarcina de lucru cu secventele ei succesive
&.$iecare ec'i!a isi desfasoara activitatea inde!endent .discuta li%er asu!ra fiecarei
sarcini.Prin interactiunile intragru! se a<unge la e!ui)rea su%iectului si formularea unei conclu)ii.
(.Al doilea gru! !reia conclu)iile !rimului gru! si de)volta acelasi su%iect folosindu7se de
noi informatii.Conclu)iile celui de7 al gru! sunt !reluate mai de!arte de cel de7al trilea gru! care
de)volta in felul lui8acelasi su%iect.Procesul continua in acelasi mod cu restul gru!urilor incluse
in activitate
*.Tre!tat8discutiile se a!ro!ie de un consens la nivelul ma<oritatii gru!urilor.IN aceasta
fa)a se !ot reali)a sc'im%uri de mem%ri care au dis!oni%ilitati !entru aceleasi idei8o!inii8solutii
=.Daca e;ista gru!uri MdevianteLsau mai !utin im!licate8!rofesorul redesc'ide su%iectul
in !len.
C.In final !rofesorul !re)inta com!arativ diagrama interactiunilor atat de
diferite8eventual8din startul activitatilor intragru! cu diagrama interactiunilor si influentelor
reci!roce reali)ate in urma e;ercitiului focus7gru!8in care gru!urile !arti!ante de acum
integrate8de!ind direct unele de altele.
%.Meto$a mo2aicului
+etoda mo)aicului sau metoda gru!urilor interde!endente im%ina invatarea individuala
cu invatarea in ec'i!a.
+od de utili)are.
7sta%ilirea temei sau unitatii de invatare.Este !rimul !as !e care !rofesorul il face.De regula.o
tema am!la si com!le;a !e care o im!arte in *5= su%teme.Eventual8cu !reci)area elementelor
!rinci!ale de atins in cadrul fiecarei su%teme.$iecare su%tema va fi numerotata de la # la *7=.
7formarea ec'i!elor de invatare.In continuare8!rofesorul im!arte clasa in ec'i!e de invatare
eterogene8de cat *7= elevi.Cu !reci)area ca fiecare elev urmea)a sa devina Me;!ertLin studierea8
in mod inde!endent8a su%temei aferenta numarului sau.De e;em!lu elevii cu numarul # din toate
ec'i!ele formate vor a!rofunda !ro%lema cu numarul #8cei cu numarul &7su%tema cu numarul
&s.a.m.d.
Aceasta inseamna ca fiecare !rimeste o fisa7e;!ert cu!rin)and tema si cele * sau =
su%teme !ro!use.
Activitatea grupurilor de experti$&upa ce au !arcurs fa)a de lucru inde!endent
Me;!ertiiLcu acelasi numar8se reunesc in gru!uri de e;!erti !entru a de)%ate im!reuna tema care
le revine.Astfel8elevii cu numarul # !arasesc ec'i!ele de invatare initiale !entru a studia
im!reuna8la aceeasi masa8aceeasi su%tema.
Reintoarcerea in ec!ipele de invatare.In momentul in care gru!urile considera ca mem%rii
acestora au atins gradul de e;!erti)a necesara8 !rofesorul dis!une reantregirea fiecarei ec'i!e de
invatare. Res!ectiv Me;!ertiiL se intorc in ec'i!a initiala. Cum s7ar s!une8 in aceasta fa)a se
instruiesc reci!roc in ariile in care au a<uns sa detina e;!erti)a. +odalitatea de !re)entare va fi
(=
scurta8 concisa8 atractiva8sustinuta8 du!a ca)8 de materialele demonstrativa. +em%rii vor fi
stimulati sa discute8 sa !una intre%ari8 sa e;!rime !uncte de vedere si sa7si note)e8 fiecare
reali)iandu7si !ro!riul !lan de idei.
-%iectivul ec'i!ei este ca toti mem%rii sa sta!aneasca continutul celor *7= su%teme avute
in vedere. Asa se constituie Mmo)aiculL din !arti ala aceleiasi teme ?!ro%leme@.
Ce rol revine !rofesorului A Aceasta monitori)ea)a activitatea de invatare Kare gri<a ca
noile cunostinte sa fie transmise corect K ras!unde unor intre%ari mai dificile K stimulea)a
coo!erarea si asigura !artici!area activa a tuturor elevilor. In functie de com!le;itatea si
dificultatea sarcinilor va avea gri<a sa do)e)e tim!ul de lucru.
In fa)a finala8 de evaluare8 gru!urile de e;!erti !re)inta re)ultatele in fata intregii clase8
care isi asuma asimilarea cunostintelor care alcatuiesc ansam%lul temei8 in unitatea ei logica
De aceasta data !rofesorul !oate !une intre%ari8 !oate da s!re re)olvare fiecarui elev o fisa
de eveluare8 !oate aduce rectificarile necesare8 !oate sinteti)a cunostintelor etc.
Avanta<e . Du!a cum se !oate constata8 metoda se %a)ea)a !e un !rinci!iu relativ sim!luK fiecare
dintre gru!urile de e;!erti !rimeste o !arte ?o su%tema@ s!ecifica a unei teme?!ro%leme@ !e care
urmea)a sa o trate)e din !unct de vedere !ersonal. Si mai de!arte8 sa integre)e contri%utia
fiecarui gru! in vi)iunea de ansam%lu a temei si in efortul comun al clasei. Este de inteles ca
sarcina comuna !oate fi inde!linita numai in conditiile in care fiecare elev isi aduce !ro!ria
contri%utie la reali)area ei. In felul acesta se ani'ilea)a asa7)isul efect Ringelmann sau lenea
sociala8 !osi%il sa a!ara atunci cand individul are sen)atia ca !ro!ria contri%utie la sarcina de
gru! nu !oate fi sta%ilita cu !reci)ie. Din acest !unct de vedere metoda mo)aicului !oate
constitui un remediu sigur im!otriva acestui !osi%il efect8 ea scotand !e interde!endenta dintre
mem%rii si individualitatea contri%utiei !e care fiecare o !oate aduce ?Neculau8ancu8#EE68@
+etoda mo)aicului are un !ronuntat caracter formativ. Astfel ea isi concentrea)a atentia
asu!ra de)voltarii ca!acitatilor de ascultare8 vor%ire 8reflectare8 gandire creativa8 re)olvare de
!ro%leme si coo!erare. In ca)ul de fata8 elevii sunt !usi in situatia sa asculte activ comunicarile
colegilor8 sa se de!rinda sa e;!una ceea ce au invatat8 sa coo!ere)e la reali)area sarcinilor8 sa
gaseasca modalitatea cea mai !otrivita !entru a7i invata si !e colegii lor ceea ce ei au studiat.
Elevii sunt astfel invatati sa ofere si sa !rimeasca s!ri<in in munca lor. Utili)area acestei metode
contri%uie la cresterea increderii in sine a elevilor8 la de)voltarea a%ilitatilor de comunicare si la
relationare in cadrul gru!ului8 im!ulsionea)a si educa ras!underea individuala si de gru!8 duce la
intarirea coe)iunii gru!urilor. Intrucat fiecare are ceva de transmis si la randul lui este interesat
de ceea ce au ceilalti colegi de s!us8 tendintele de ierar'i)are se diminuia)a sau !ot sa dis!ara.

(.Meto$a cu3ului
Este o metoda utili)ata atunci cand se urmareste e;!loararea unui su%iect sau unei
atitudini din mai multe !ers!ective.
Eta!e ale desfasurarii.
7anuntarea temei
7!arcurgerea unitatii de continut !ro!usa?te;te8materiale au;iliare8articole sau o minima
%i%liografie@
7im!artirea clasei de elevi in sase ec'i!e eterogene
7fiecare ec'i!a isi alege un lider8ca !urtator de cuvant al acesteia8fara sa7si im!una
!ro!riile o!inii
7confectionarea unui cu% de 'artie ?carton8!laca<8sau material !lastic@ cu latura =5cm.
(C
7inscrierea de catre !rofesor8!e fiecare dintre su!rafetele cu%ului a cate o sarcin ade lucru
?C su!rafeteUC sarcini sau !ers!ective@.De
e;m!lu.Anali)ea)aV8DescrieV8Asocia)aV8A!licaV8Argumentea)a !ro si contraV
7fiecare ec'i!a urmea)a sa e;amine)e tema !ro!usa din !ers!ectiva cerintei inscrise !e
una dintre fetele cu%ului8si care i7a fost re!arti)ata initial catre !rofesor sau care i7a revenit !rin
aruncarea )arului
7la e!ui)area sarcinii8liderul fiecarei ec'i!e urmea)a sa !re)inte in !lanul clasei re)ultatele
!ers!ectivei cercetate.In tim!ul e;!unerii8mem%rii ec'i!ei !ot interveni !entru eventuele
clarificari si com!letari.Toti elevii clasei iau notite si8du!a nevoi8interog'ea)a ec'i!a care isi
e;!une segmentul cercetat.
7du!a ce toate ec'i!ele isi e;!un re)ultatele in !len8!rofesorului ii revine o%ligatia de a
integra cele sase !ers!ective intr7o e;!unere succinta
7du!a e!ui)area activitatii8!rofesorul !oate8lansa eventual8alte sase !ers!ective !e aceeasi
tema sau !oate recurge la un e;ercitiu de %rainstorming8a!lica%il unora sau tuturor celor sase
!ers!ective
7in finalul activitatii se !oate face o !ro%a cu sase itemi !rin intermediul careia sa se
sonde)e gradul de intelegere si de insusire a !ro%lemei !use in discutie
Se creea)a astfel un %un !rile< de valori)are activitatilor si o!eratiilor di e gandire
im!licate in studierea unui continut.
In conclu)ie se !oate s!une ca ceea ce este comun tuturor acestor metode8in esenta
euristice8%a)ate !e desco!erire8este fa!tul ca acestea transforma elevii din sim!li rece!tori ai
stiintei 88gata facuteL sau din sim!li consumatori de cunostinte in !roducatori ai !ro!riilor
cunostinte.
i%liografie.Venera +i'aela Co<ocaru?&556@LTeoria si metodologia
instruiriiL8Ed.Didactica si Pedagogica ucuresti
Ioan Cerg'it?&55C@L+etode de invatamantL8Editura Polirom ucuresti
Ioan Nicola?#EE*@LPedagogieL8Editura Didactica si Pedagogica ucuresti
(D
Aplicatie
'etoda?Stiu-&reau sa stiu-Am in!atat@
Disci!lina.Determinarea valorii nutritive a !roduselor alimentare
Clasa.A IITA
Tema.Vitamine
Com!etente s!ecifice.
#.Definirea vitaminelor
&. Denumirea vitaminelor
(.Clasificarea vitaminelor
*.Descrierea vitaminei A si D
=.Descrierea vitaminei E si W
-rgani)area activitatii.
Am ada!tat aceasta metoda8astfel.
7Se anunta titlul lectiei.Vitamine
7Se im!arte clasa in * gru!e.Se desenea)a !e ta%la8iar elevii in caietele lor urmatorul ta%el
CE STIUA CE VREAU SA STIUA CE A+ INVATATA
7Se cere fiecarui gru! sa com!lete)e !rimele doua coloane.Li se acorda un tim! de
gandire de #5 min
7Se discuta ideileKse corectea)a ideile gresite.Daca numai sunt !ro%leme se com!letea)a la
ta%la !rima coloana cu ideile gru!urilor.
7Se cere fiecarui gru! sa formule)e intre%ari des!re lucrurile des!re care nu sunt siguri.Ele
vor fi trecute in coloana din mi<loc
7Se cere elevilor sa citeasca un te;t !e tema lectiei
7Du!a lectura te;tului8se va verifica la care intre%ari au gasit ras!unsuri si se vor trece
aceste ras!unsuri in coloana CE A+ INVATATA
7In continuare elevii vor verifica ce alte informatii au gasit in te;t si care nu au legatura cu
nici una din intre%arile !use si le vor trece in coloana CE A+ INVATATA
(6
Ta%elul final
CE STIUA CE VREAU
SA STIUA
CE A+ INVATATA
Vitaminele se gasesc
in organismul animal
dar si vegetal
Ce sunt
vitamineleA
Vitaminele sunt su%stante a%solut necesare in
desfasurarea !roceselor vitale.
Vitaminele reglea)a una sau mai multe fa)e ale
meta%olismului intermediar8influentea)a activitatea
en)imelor sau intervin in !rocesele redo; si in site)a
unor en)ime
Vitaminele se
denumesc cu a<utorul
literelor de
alfa%et.A8XCX
D8E8$8W
Cum se clasifica
vitamineleA
In functie de caracterul solu%ilitatii lor8vitaminele au
fost clasificate in.vitamine li!osolu%ile?solu%ile in
grasimi@ si vitamine 'idrosolu%ile?solu%ile in a!a
Vitamina A se
numeste vitamina
vederii
Descrierea
vitaminei A SI DA
0ru!a vitaminelor A.Aceste vitamine sunt derivati ai
carotenului.Vitaminele A se formea)a in organismul
animal.In !lante se gasesc su% forma de !rovitamina.
Cea mai %ogata sursa de vitamina A este untura de
!este e;trasa din ficatul de morun8%alena.Vitamina A
este !re)enta si in unt8gal%enus de ou8creier.Su%
forma de !rovitamina se gaseste
in.morcovi8s!anac8ur)ici8caise8cirese8visine8mure8etc.
-;igenul si lumina au actiune de;tructiva asu!ra
vitaminelorA.
Li!sa vitaminelor A din alimentatie se manifesta !rin
tul%urari de crestere8micsorarea re)istentei la %oli si
tul%urari ale vederii
0ru!a vitaminelor D.Se intalnesc numai in
organismul animal.In !lante se intalnesc steroli care
!rin iradiere cu ra)e ultraviolete se transforma in
vitamina D.Din ergosterol8care se gaseste in dro<dii
si mucegaiuri se formea)a vitamina D&.
Cele mai %ogate surse de vitamina D sunt.untura de
!este si ficatul mamiferelor si !asarilor.
In !iele se afla !rovitamina D( care !rin iradiere cu
ra)e ultraviolete se transforma in vitaminaD(.
Actiunea fi)iologica se manifesta in s!ecial in
meta%olismul Ca si P din organism.Li!sa acestor
vitamine !roduce ra'itismul la co!ii sau
decalcifierea la adulti.
Vitamina C se
gaseste in citrice
Descrierea
vitaminei EA
Vitamina E?tocoferolul@.Este formata din !atru
alcooli ciclici macromoleculari Y7Z7[ si \
tocoferoli.Se gaseste in em%rionul cerealelor in
telina.Are actiune antio;idanta8!rote<and uleiurile
(E
vegetale de rance)ire.
Vitamina E !revine sterilitatea
Vitamina W?anti'emoragica@.Se gaseste in !artile
ver)i ale !lantelor si anume in frun)e de var)a8
lucerna8s!anac8ur)ici8in dro<dia de %ere.Este
sensi%ila la actiunea luminii.
Unele microorganisme !ot sinteti)a vitamina W.La
om vitamina W este sinteti)ata de catre microflora
intestinala
Vitamina $?aci)ii grasi esentiali@.Este formata din
aci)ii !rasi !olinesaturati.linoleic8linolenic si
ara'idonic.Aci)ii linoleic si linolenic se gasesc in
uleiurile din fructe si seminte iar acidul ara'idonic in
fosfatidele de origine animala.
Li!sa vitaminel $ din alimentatie !roduce tul%urari
cutante
*5
Nume.
Prenume.
Clasa.
$ISA DE EVALUARE
#.Com!letati s!atiile li%ere
+etodaFFFFFFFFFFFFFF..se %a)ea)a
!eFFFFFFFFFFFFFFFFF.de a devia
FFFFFFFF.care le stra%ateFFFFFFFF8este s!ecific
fiecareiFFFF.. si este caracteri)at !rinFFFFFFFF..
Indicele de refractie varia)a in functie de FFFFFF. &!
&.Ce a!aratura si ustensile folosim !entru a determina continutul de
)a'aruriA
A@refractometru !orta%il8%iureta8termometru &!
@termometru8sticla de ceas8refractometru !orta%il
C@!i!eta de sticla8refractometru !orta%il8termometru
(.Care este modul de lucru !entru determinarea continutului de )a'aruri
din struguri cu refractometruA
a.
%.
c.
&!
d.
*.Care este formula de calcul A
&!
*#
Proiect de lectie
Clasa. II 7
Disci!lina. +odulul II
Titlul lec3iei. Determinarea aciditatii semifa%ricatelor
Ti!ul de lec3ie. de comunicare cu evaluare formativ" ?de !rogres@
Codul Con3inutul Condi3iile de !ro%are Criteriul de
reali)are
acce!ta%il
-C
#
Elevii s" defineasc" !rinci!iul metodei. #(din #E
-C
&
Elevii s" enumere a!aratura si ustensilele. #& din &*
-C
(
Elevii s" enumere reactivii #5 din #E
-C
*
Elevii s" descrie modul de lucru. = din #(
-C
=
Elevii s" e;!rime calculul si e;!rimarea
re)ultatelor.
E din &#
-CC Elevii sa defineasca ce re!re)inta un grad
de aciditate
6 din &&
Ta%elul A.#.#.&. Elemente de con3inut ale o%iectivelor o!era3ionale
Codul o%iectivelor o!era3ionale Elemente de con3inut8 conform manualului
-C
#
Princi!iul metodei.E;amenul a!os si !ro%ei de anali)at se
titrea)a cu solutie 'idro;id de sodiu 58#N in !re)enta
fenolftaleinei ca indicator
-C
&
A!aratura si ustensilele .7!a'ar Erlenme]er cu do! slefuit
7!alnie
7sticla de ceas
7!i!eta
7%iureta
-C
(
*&
Reactivii.'idro;id de sodiu 58#NKfenolftaleinaKsolutie#^in
alcool etilic
-C
*
+odul de lucru
7se cantaresc =g !rodus si se introduc intr7un %alon de sticla
de &&57&=5ml8im!reuna cu =ml a!a distilata
7se omogeni)ea)a %ine cu a<utorul unei %ag'ete de sticla cu
cauciuc la ca!at
7se com!letea)a cu a!a !ana la =5ml 8s!alandu7se %ag'eta
7se trece sus!ensia intr7un !a'ar Erlenme]er8se adauga&7=
!icaturi fenolftaleina
7se titrea)a cu o solutie Na -H 58# N !ana se o%tine o
coloratie ro) care !ersista un minut.
-C=
Aciditatea U?V_58#@4m@`#55 ?grad de aciditate@
In care.
V7volumul de 'idro;id de sodiu 58#N folosit la titrare in
cm(
m7masa !ro%ei luata !entru determinare in grame
58#7normalitaea solutie de 'idro;id de sodiu
Re)ultatul se e;!rima cu o )ecimala.Ca re)ultat se ia media
aritmetica adoua determinari
-C
C
Un grad de aciditate re!re)inta acditatea din #55g !ro%a
care se neutrali)ea)a cu #cm( 'idro;id de sodiu8solutie 58#
n
Codul
metodelor
de :nv"3"m/nt
C
#
C
&
E;!unerea
Codul
!ro%lemelor
?P@8
e;erci3iilor ?E@8
a!lica3iilor ?A@
P
#
E
#
Elevii sa afle aciditatea
A
#
*(
+
#
Plansa cu titlul lectiei
+
&
Plansa cu o%iectivele o!erationale
+
(
Plansa cu -C#
+* Plansa cu -C&
+= Plansa cu -C(
+C Plansa cu -C*
+D Plansa cu -C=
+6 Plansa cu -CC
**

Tim7
!ul8
:n
min.
Eta!ele
de
instru7
ire
-%ie
c7
tivel
e
o!er
a7
3iona
le
Con3inutul
de
instruire
Activitatea $ormele de
organi)are a
instruirii
+et
o7
dele
de
:nv"
7
3"7
m/nt
Pro7
%le7
me7
le8
e;er
7ci7
3iile8
a!li7
ca7
3iile
Resursele materiale
+i<loace de
:nv"3"m/nt
care
+e7
diul
de
in7
stru7
ire
Re7
!ar7
ti)a7
rea
sar7
cini7
lor
Par7
tici7
!a7
rea
elevi
7lor
Diri7
<area
acti7
vit"3ii
Cu7
!rind
mesa<
didact
ic
facili7
tea)"
trans7
miterea
mesa7
<ului
didactic
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
# Contro7
lul !re7
)entei
r"s!und !re)ent la
a!el.
La%o
rator
( Verifi7
carea
temei de
reali)at
acas"
sonda<8 9i face
a!recieri ver%ale.
Pre)int" tema de cas"
9i corectea)"
P
6 Verifi7
carea
cuno9tin
3e7lor
o%3inute
:n lec3ia
!rece7
dent"
7 Ce a3i avut de
!reg"tit !entru
ast")iA
Elevul A r"s!unde.
7 Am avut de !reg"tit
lec3ia.
SAnali)a sen)oriala a
semifa%ricatelorS
$ron
7tal"
Cole
c7
tiv"
De
cadrul
didac7
tic
C# S
*=
Ta%elulA.#.#.C.Desfasurarea in tim! a activitatilor din !roiectul unitatii de invatare?$ila&@
# & ( * = C < 6 E #5 ## #& #( #*
Verificarea
cunostintelor
o%tinute la
lectia
!recedenta
7Cum se
e;ecuta
anali)a
sen)orialaA
7Care este
!rinci!iul
metodei
Care sunt
materialele
necesare
!entru
anali)a
materialelor
sen)orialeA
Elevul A ras!unde.
Anali)a sen)oriala se
e;ecuta .7in inca!eri
luminoase?lumina
naturala@
7in inca!eri
fara mirosuristraine
7la &5aC
Elevul ras!unde.
Princi!iul metodei.
+etoda are la %a)a cu
a<utorul simturilor a
urmatoarelor indici de
calitateKconsistenta8miros
si as!ect.
Elevul A ras!unde.
+aterialele necesare
anali)ei sen)oriale
sunt.!laca de sticla sau
!ortelanKlo!atica din
material !lastic
$ron7
tala
Colec7
tiva
De
Cadrul
didactic
C#
*C
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
#* Crearea
fondului
!erce!tiv
7 Care sunt insusirile
sen)oriale ale
aluatului %ine
framantatA
Elevul A r"s!unde.
7 Insusirile sen)oriale
ale aluatului %ine
framantat sunt.
7as!ect.omogen8elastic8
%ine legat8se des!rinde
usor de %ratul mala;or
si de !eretii cuvei
7consitenta.consistent
S S S S S
#C Ca!ta7
rea aten3iei
9i intere7
sului elevilor
7 Ast")i vom vor%i
des!re determinarea
continutul de )a'ar
cu refractometrul.
Ascult". S S S S S
#6 Anun7
3area titlului
lec3iei
Pre)inta titlul
lec3iei.
Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
S S S +# S
&5 Anun7
3area o%iecti7
velor o!era7
3ionale
-C#
J
-CC
Ta%e
lul
A.#.
#.#.
o!era3ionale8
conform ta%elului
A.#.#.#.
Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
S S S +& S
(= Pre)en7tarea
con3inu7
turilor noi
-C#
J
-CC
Ta%e
lul
A.#.
#.&.
Pre)int"
con3inuturile noi8
conform ta%elului
A.#.#.&.
Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
S S S C& +(7
+6
+* S
*D
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
*5 Reali)a7
rea
cone;iunii
inverse
-C#
J
-CC
7 Care este !rinci!iul
metodeiA
7 Care este a!aratura
si ustensilele folositeA
7Care sunt reactiviiA
7Care este modul de
lucruA
7Ce re!re)inta un
grad de aciditateA
7Care este formula de
calculA
Elevul A
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul C
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul D
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul E r"s!unde
conform
ta%elului A.#.#.&
Elevul $ r"s!unde
conform
ta%elului A.#.#.&.
S S S C# S
*= Pre)entarea
A!recieri
generale !rivind
activitaea
desfasurata de
elevi
7Asta)i ati fost mai
atenti ca ora trecuta

Asculta
bO
*D Notarea unor
elevi
7Au fost notati cu
nota ma;ima elevii
A88C
Asculta bO
*6
P/-IE*, "E 4E*,IE
Clasa. II 7
Disci!lina. Determinarea valorii nutritive a !roduselor alimentare
Titlul lec3iei.Proteine
Ti!ul de lec3ie. de comunicare cu evaluare formativa
reali)are
acce!ta%il
CS
#
Elevii s" defineasca !roteinele Cdin #*
CS
&
Elevii s" descrie structura !roteinelor #& din &*
CS
(
Elevii s" enumere !ro!rietatile !roteinelor #5 din &5
CS
*
Elevii s" descrie solu%ilitatea !roteinelor = din #(
CS= Elevii sa defineasaca !unctul i)oelectric al
!roteinelor
##din &5
CSC Elevii sa descrie reactiile de !reci!itare Edin #6
*E
Codul o%iectivelor
o!era3ionale
CS
#
Proteinele sunt com!usi cu masa moleculara mare8alcatuite
dintr7un numar mare de aminoaci)i.Aminoaci)ii care formea)a
!roteinele sunt legati intre ei !rin legaturi covalente8numite
legaturi !e!tidice.
Proteinele organismului viu sunt foarte diferite datorita naturii
aminoaci)ilor8!recum si modului lor de legare in molecula.
R# R( R=

c d c c d c c
d c c d c c d c

R& R*
- !roteina !oate fi formata din unul sau mai multe lanturi
!e!tidice.Lantul !roteic cu!rinde trei ti!uri de legaturi intre atomi
sau gru!e de atomi.CH7C-K CH7NHK C-7NH8iar literele
R#8R&8R(8R* etc.re!re)inta diferiti radicali organici.
Posi%ilitatile de com%inare ale celor &5 de aminoaci)i cunoscuti si
ordinea de aran<are in macromoleculele !roteice nu se reali)ea)a la
intam!lare ci in mod sistematic8in functie de s!ecia vegetala sau
animala8re)ultat al unei indelungate evolutii.
CS&
CS
(
Pro!rietatile !roteinelor sunt.
7solu%ilitatea !roteinelor
7!unctul i)oelectric al !roteinelor
7reactiile de !reci!itare
CS
*
Proteinele sunt su%stante solide.Solu%ilitatea lor in a!a este
diferita si ea de!inde de modul cum sunt ase)ati aminoaci)ii in
molecula.Solutiile o%tinute !rin di)olvarea !roteinelor in a!a sunt
insta%ile avnad un caracter coloidal.Unele !roteine cu structura
fi%rilara8ca gelatina8se im%i%a !uternic cu a!a formand
geluri.Im%i%area !roteinelor are o deose%ita im!ortanta in natura
in sc'im%urile celulare8ceea ce e;!lica consistenta semifluida a
!roto!lasmei.
In industria alimentara8im%i%area !roteinelor gaseste
a!licatii la inmuierea %oa%elor de or) !entru germinare8la
'idratarea fainii !entru !re!ararea aluatului8la fa%ricarea gemului
si a marmeladei.
CS= Proteinele sunt electroliti amfoteri ca si aminoaci)ii8avand
atat !ro!rietatile %a)elor8cat si cele ale aci)ilor.In solutie ele
disocia)a formand ioni.Prin trecerea unui curent electric ionii se
!ot de!lasa s!re !olul cu sarcina electrica de semn
contrar8fenomen numit electrofore)a.
Concentratia de ioni de 'idrogen8la care solutia unei !roteine
contine sarcini electrice !o)itive si sarcini electrice negative in
=5
!ro!ortie egala se numeste !unc i)oelectric.La !unctul i)oelectric
!roteinele au un caracter neutru8solu%ilitatea fiind minima.
In organismul viu !roteinele inde!linesc rolul unor sisteme
tam!on8deoarece neutrali)ea)a atat aci)ii cat si %a)ele8mentinad
!'7ul constant.
CSC Proteinele !reci!ita in !re)enta aci)ilor minerali
concentrati8cu sarurile metalelor grele ?a)otat de argint8clorura de
mercur8sulfat de cu!ru@8cu alcoolul etilic si alti solventi
organici.Proteinele coagulea)a la caldura?la tem!eraturi cu!rinse
intre (6aC si D=aC@.
Codul
metodelor
de :nv"3"m/nt
C
#
C
&
E;!unerea
Codul
!ro%lemelor
?P@8
e;erci3iilor ?E@8
a!lica3iilor ?A@
P
#
E
#
A
#
+
#
Scriu !e ta%la titlul lectiei
+
&
Scriu !e ta%la o%iectivele o!erationale
+( Scriu !e ta%la CS#
+* Scriu !e ta%la CS&
+= Scriu !e ta%la CS(
+C Scriu !e ta%la CS*
+D Scriu !e ta%la CS=
+6 Scriu !e ta%la CSC
=#

Tim7
!ul8
:n
min.
Eta!ele
de
instru7
ire
-%ie
c7
tivel
e
o!er
a7
3iona
le
Con3inutul
de
instruire
organi)are a
instruirii
+et
o7
dele
de
:nv"
7
3"7
m/nt
Pro7
%le7
me7
le8
e;er
7ci7
3iile8
a!li7
ca7
3iile
Resursele materiale
+i<loace de
:nv"3"m/nt
care
+e7
diul
de
in7
stru7
ire
Re7
!ar7
ti)a7
rea
sar7
cini7
lor
Par7
tici7
!a7
rea
elevi
7lor
Diri7
<area
acti7
vit"3ii
Cu7
!rind
mesa<
didact
ic
facili7
tea)"
trans7
miterea
mesa7
<ului
didactic
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
# Contro7
lul !re7
)entei
r"s!und !re)ent la
a!el.
Sala
de
clasa
6 Verifi7
carea
cuno9tin
3e7lor
o%3inute
:n lec3ia
!rece7
dent"
7 Ce a3i avut de
!reg"tit !entru
ast")iA
Elevul A r"s!unde.
lec3ia.
SPe!tideS
$ron
7tal"
Cole
c7
tiv"
De
cadrul
didac7
tic
C# S
=&
Ta%elul A.#.#.C.Desfasurarea in tim! a activitatilor din !roiectul unitatii de invatare?$ila &@
# & ( * = C < 6 E #5 ## #& #( #*
Verificarea
cunostintelor
o%tinute la
lectia
!recedenta
7Ce sunt
!e!tideleA
7Cum se
face
clasificarea
!e!tidelorA
7Care sunt
!ro!ritatile
fi)ice ale
!e!tidelorA
7Elevul ras!unde.
Pe!tidele sunt su%stante
formate din doua sau mai
multe molecule de
aminoaci)i unite intre ele
!rin legaturi !e!tidice
-
44
.eCeNHe
7Elevul A ras!unde.
Clasificarea !e!tidelor se
face in functie de numarul
aminoaci)ilor care intra in
constitutia moleculei.
7oligo!e!tide
7!oli!e!tide
7Elevul C ras!unde.
Pro!ritatile fi)ice ale
!e!tidelor sunt.
7ma<oritatea !e!tidelor cu
masa moleculara mica
sunt su%stante
cristaline8incolore8usor
solu%ile in a!a.
7!e!tidele sunt insolu%ile
in alcool si solventi
organici.
$ron7
tala
Colec7
tiva
De
Cadrul
didactic
C#
=(
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
#* Crearea
fondului
!erce!tiv
7 Care sunt
re!re)entantii mai
im!ortanti ai
!e!tidelorA
Elevul A r"s!unde.
Re!re)entantii mai
im!otanti ai !e!tidelor
sunt.
7carno)ina
7anserina
7glutationul
7insulina
7!e!tonele si
al%umo)ele
S S S S S
#C Ca!ta7
rea aten3iei
9i intere7
sului elevilor
7 Ast")i vom vor%i
des!re !roteine.
Ascult". S S S S S
#6 Anun7
3area titlului
lec3iei
notea)" !e caiet
S S S +# S
&5 Anun7
3area o%iecti7
velor o!era7
3ionale
CS#
J
CSC
Ta%e
lul
A.#.
#.#.
o!era3ionale8
conform ta%elului
A.#.#.#.
Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
S S S +& S
(= Pre)en7tarea
con3inu7turilor
noi
CS#
J
CSC
Ta%e
lul
A.#.
#.&.
Pre)int"
con3inuturile noi8
conform ta%elului
A.#.#.&.
Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
S S S C& +& +& S
=*
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
*5 Reali)a7
rea
cone;iunii
inverse
CS#
J
CSC
7 Ce sunt !roteineleA
7 Care este structura
!roteinelorA
7Care
sunt
!ro!rietatile
!roteinelorA
7Ce
re!re)inta
solu%ilitatea
!roteinelorA
7Ce re!re)inta
!unctul i)oelectric al
!roteinelorA
7Ce re!re)inta reactia
de !reci!itareA
Elevul A
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul A
ras!unde conform
ta%eluluiA.#.#.&.
Elevul C
ras!unde conform
ta%eluluiA.#.#.&
Elevul A
ras!unde conform
ta%eluluiA#.#.&
Elevul
ras!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
S S S C# S
*=
A!recieri
generale !rivind
activitaea
desfasurata de
elevi
atenti ca ora trecuta Asculta
bO
*D Notarea unor
elevi
7Au fost notati cu
nota ma;ima elevii
A88
Asculta bO
==
Proiect de lectie
Clasa. II 7
Disci!lina. +odulul II
Titlul lec3iei. Determinarea continutului de )a'aruri din struguri cu refractometrul
Ti!ul de lec3ie. de comunicare cu evaluare formativ" ?de !rogres@
reali)are
acce!ta%il
-C
#
Elevii s" defineasc" !rinci!iul metodei. #(din #E
-C
&
Elevii s" enumere a!aratura si ustensilele. #& din &*
-C
(
Elevii s" enumere com!onentele
refractometrului !orta%il.
#5 din &(
-C
*
Elevii s" descrie modul de lucru. = din #(
-C
=
Elevii s" enumere corectiile. * din #&
-C
C
Elevii s" descrie formula de calcul. C din #(
Codul o%iectivelor
o!era3ionale
-C
#
Princi!iul metodei.+etoda refractometrica se %a)ea)a !e
!ro!rietatea su%stantelor trans!arante de a devia ra)a de lumina
care le stra%ate.0radul de deviere este s!ecific fiecarei su%stante
si este caracteri)at !rin indicele de refractie.Indicelede refractie
varia)a in functie de concentratia solutiei
-C
&
A!aratura si ustensilele .7refractometru !orta%il
7termometru
7!i!eta de sticla
=C
-C
(
Com!onentele refractometrului !orta%il sunt.7ca!acul !rismei
. 7!risma inferioara
7suru% de cali%rare
7!iulita de fi;are a
suru%ului de cali%rare
7!iesa de focali)are
-C
*
+odul de lucru
Cali%rarea.
#.Se desc'ide ca!acul !rismei
&.Se !un #7& !icaturi de a!a distilata !e !risma
inferioara8utili)and o !i!eta.
(.Se inc'ide !risma inferioara
*.Se tine refractometrul cu !artea frontala catre o sursa de
lumina?naturala sau artificiala@
=.Se !riveste !rin ocular si se roteste inelul de com!ensare s!re
stanga sau s!re drea!ta !ana cand se o%tine o imagine clara
C.Linia de demarcatie intre )ona luminoasa si cea intunecata
tre%uie sa coincida cu intersectia diagonalelor.
+asurarea.
Se !arcurg !rimele eta!e de mai sus8folosind in locul a!ei
distilate !ro%a de anali)at si se continua astfel.
D.Se citeste !e linia de demarcatie dintre )ona luminoasa si cea
intunecata valoarea in !rocente.
6.Du!a folosire se curata cu mare atentie !risma si ca!acul
!rismei cu o car!a moale in a!a sau dietil eter.
-C
=
Corectii.
#.Daca tem!eratura !rodusului in tim!ul determinarii a fost mai
mare de &5aC se mareste valoarea citita cu 5855555D6 unitati
!entru fiecare grad de tem!eratura.
&.Daca tem!eratura !rodusului in tim!ul determinarii a fost mai
mica de &5aC8se micsorea)a indicele de refractie citit cu cate
5.55555D6 unitati !entru fiecare grad de tem!eratura.
-C
C
^)a'aruri. ? N`*8&=@4*U&8=
. N7cifra citita si corectaa
*8&=7ra!ortul dintre densitatea mustului si indicele refractometric
al acestuia
&8=7su%stanta uscata care nu este )a'ar8insa influentea)a indicele
de refactie al mustului
*7cifra sta%ilita !rin determinari !ractice.
=D
Codul
metodelor
de :nv"3"m/nt
C
#
C
&
E;!unerea
Codul
!ro%lemelor
?P@8
e;erci3iilor ?E@8
a!lica3iilor ?A@
P
#
E
#
A
#
Elevii sa afle continutul de )a'ar din must
+
#
Plansa cu titlul lectiei
+
&
Plansa cu o%iectivele o!erationale
+
(
Plansa cu -C#
+* Plansa cu -C&
+= Plansa cu -C(
+C Plansa cu -C*
+D Plansa cu -C=
+6 Plansa cu -CC
=6

Tim7
!ul8
:n
min.
Eta!ele
de
instru7
ire
-%ie
c7
tivel
e
o!er
a7
3iona
le
Con3inutul
de
instruire
organi)are a
instruirii
+et
o7
dele
de
:nv"
7
3"7
m/nt
Pro7
%le7
me7
le8
e;er
7ci7
3iile8
a!li7
ca7
3iile
Resursele materiale
+i<loace de
:nv"3"m/nt
care
+e7
diul
de
in7
stru7
ire
Re7
!ar7
ti)a7
rea
sar7
cini7
lor
Par7
tici7
!a7
rea
elevi
7lor
Diri7
<area
acti7
vit"3ii
Cu7
!rind
mesa<
didact
ic
facili7
tea)"
trans7
miterea
mesa7
<ului
didactic
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
# Contro7
lul !re7
)entei
r"s!und !re)ent la
a!el.
La%o
rator
( Verifi7
carea
temei de
reali)at
acas"
sonda<8 9i face
a!recieri ver%ale.
Pre)int" tema de cas"
9i corectea)"
P
6 Verifi7
carea
cuno9tin
3e7lor
o%3inute
:n lec3ia
!rece7
dent"
7 Ce a3i avut de
!reg"tit !entru
ast")iA
Elevul A r"s!unde.
lec3ia.
SDeterminarea !uterii
de dos!ire a dro<dieiS
$ron
7tal"
Cole
c7
tiv"
De
cadrul
didac7
tic
C# S
=E
# & ( * = C < 6 E #5 ## #& #( #*
Verificarea
cunostintelor
o%tinute la
lectia
!recedenta
7Care este
!rinci!iul
metodeiA
7Care este
a!aratura si
ustensile
folosite la
determinarea
!uterii de
dos!ire a
dro<dieA
7Ce
materiale
sunt
necesare
!entru
determinarea
!uterii de
doas!ire A
7Elevul ras!unde.
7Determinarea duratei
de ridicare a unei %ile
de aluat8datorita
scaderii densitatii
aluatului !rin
acumulare de C-&
format in urma
fermentatiei.
7Elevul A ras!unde.
7A!aratura si
ustensilele folosite
sunt .
7%alon cotat
7sticla de ceas
7mo<ar cu !istil
7!a'ar er)elius
7ElevulA ras!unde.
7+aterialele necesare
!uterii de dos!ire sunt.
7dro<die
7faina
7a!a distilata
$ron7
tala
Colec7
tiva
De
Cadrul
didactic
C#
C5
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
#* Crearea
fondului
!erce!tiv
7 Care este modul de
lucruA
Elevul A r"s!unde.
7 +odul de lucru este.
#.Se cantaresc (8#& g
dro<die cu !reci)ie
&.Se introduc intr7un
%alon cotat dro<dia si =5
ml de a!a
(.Se framanta tim! de
=min =cm( sus!ensie si
D8=g faina.Se face o %ila
de aluat.
*.Se introcu %ila de aluat
intr7un !a'ar er)elius
cu a!a la tem!.de (&aC
=.Se cronometrea)a
durata de ridicare a %ilei.
S S S S S
#C Ca!ta7
rea aten3iei
9i intere7
sului elevilor
7 Ast")i vom vor%i
des!re determinarea
continutul de )a'ar
cu refractometrul.
Ascult". S S S S S
#6 Anun7
3area titlului
lec3iei
notea)" !e caiet
S S S +# S
&5 Anun7
3area o%iecti7
velor o!era7
3ionale
-C#
J
-CC
Ta%e
lul
A.#.
#.#.
o!era3ionale8
conform ta%elului
A.#.#.#.
Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
S S S +& S
(= Pre)en7tarea
con3inu7turilor
noi
-C#
J
-CC
Ta%e
lul
A.#.
#.&.
Pre)int"
con3inuturile noi8
conform ta%elului
A.#.#.&.
Privesc8 ascult" 9i
notea)" !e caiet
S S S C& +(7+6 +* S
C#
# & ( * = C D 6 E #5 ## #& #( #*
*5 Reali)a7
rea
cone;iunii
inverse
-C#
J
-CC
7 Care este !rinci!iul
metodeiA
7 Care este a!aratura
si ustensilele folositeA
7Care sunt
com!onentele
refractometrului
!orta%ilA
7Care este modul de
lucruA
7Care sunt corectiileA
7Care este formula de
calculA
Elevul A
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul C
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul D
r"s!unde conform
ta%elului A.#.#.&.
Elevul E r"s!unde
conform
ta%elului A.#.#.&
Elevul $ r"s!unde
conform
ta%elului A.#.#.&.
S S S C# S
*= Pre)entarea
A!recieri
generale !rivind
activitaea
desfasurata de
elevi
atenti ca ora trecuta

Asculta
bO
*D Notarea unor
elevi
7Au fost notati cu
nota ma;ima elevii
A88C
Asculta bO
C&

Re)olvarea unui conflict :n clasa de elevi !rin anali)a S,-T

#.Identificarea ca)ului

+ama unei eleve din clasa a II7a vine la 9coal" 9i reclama dirigintei fa!tul c" fiul ei
a fost <ignit de ceilal3i elevi !entru c" nu !oate s" mearga :n e;cursia organi)at" de
conducerea 9colii.+ama elevului afirma c" nu are %ani !entru ca fiul ei s" !oat"
!artici!a :n aceast" e;cursie.
Re)ult" c" a a!"rut un conflict elev7elevi8!arinte7elevi.

&.Anali)a Sfot

$actori e;terni $actori interni
Puncte tari?S@
S#.1coala dis!une de
micro%u)e
Puncte sla%e?f@
-!ortunit"3i?-@
-#.Direc3iunea 9colii a !rimit
un cec de la un !atron local
!entru s!onsori)area
activit"3ilor e;tra9colare
Strategii?S7-@
S#7-#.-rgani)area de
activit"3i e;tra9colare cu
elevii
Strategii?,7-@
Amenin3"ri?T@ Strategii?S7T@ Strategii?,7T@

C(

Portofoliu Final DPPD

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Final DPPD

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu de evaluare finala

S-ar putea să vă placă și