Sunteți pe pagina 1din 9

Categoria I CONTABILITATE

11. Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri n
avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000;
conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mrfurilor
200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans 6.000.000; dividende de plat
2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori
2.000.000 (din care 400.000 cu scadena mai mare de un an); prime de rambursare a
obligaiunilor 200.000; clieni 800.000; mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din
care cu scadena n anul urmtor 1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri,
Total activ i Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente):
a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;
b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;
c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;
d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;
e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.
Raspuns:
Total stocuri=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000
Total activ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -
2.000.000) +800.000+6.000.000=26.800.000
Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.000 -
2.000.000 - 1.000.000=15.800.000
12. Se dau urmtoarele informaii: capital social 1.500.000; venituri n avans 100.000;
provizioane pentru deprecierea creanelor clieni 50.000; provizioane pentru garanii acordate
clienilor 700.000; credite primite de la bnci 2.000.000 (din care cu scadena n anul urmtor
200.000); clieni creditori 100.000; clieni 500.000; cheltuieli n avans 400.000; titluri de
participare 720.000 (din care titluri n valoare de 20.000 vor fi vndute n anul urmtor);
subvenii pentru investiii 300.000; casa i conturi la bnci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care
cu scadena n anul urmtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mrfuri 600.000; fond
comercial 5.000.000. Valoarea postului Active circulante respectiv obligaii curente nete
(Fondul de Rulment) este de:
a) 1.870.000;
b) 2.628.000;
c) 2.670.000;
d) 2.570.000;
e) 2.550.000.
Rezolvare:
Activ
clieni 500.000
cheltuieli n avans 400.000
titluri de participare 700.000 (<1 an)
titluri de participare 20.000 (>1 an)
casa i conturi la bnci 2.000.000
mrfuri 600.000
fond comercial 5.000.000.
Pasiv
capital social 1.500.000
venituri n avans 100.000
provizioane pentru deprecierea creanelor clieni 50.000
provizioane pentru garanii acordate clienilor 700.000
credite primite de la bnci 1.800.000 (<1 an)
credite primite de la bnci 200.000 (>1 an)
clieni creditori 100.000
subvenii pentru investiii 300.000
furnizori 300.000 (<1 an)
furnizori 200.000 (>1 an)
cifra de afaceri 1.000.000
Active circulante = clieni 500.000 + cheltuieli n avans 400.000 + titluri de participare 700.000
(<1 an) + casa i conturi la bnci 2.000.000 + mrfuri600.000 = 4.200.000
Obligaii curente nete = venituri n avans 100.000 + credite primite de la bnci 1.800.000 (<1 an)
+ clieni creditori 100.000 + furnizori 300.000 (<1 an) =2.300.000
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt
FRN = 4.200.000 2.300.000 = 1.900.000

13. Se cunosc urmtoarele informaii cu privire la societatea GAMA: venituri din vnzarea
produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vnzarea semifabricatelor 30.000.000.lei, venituri
din redevene, locaii de gestiune i chirii 10.000.000 lei, venituri din subvenii de exploatare
aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subvenii de exploatare pentru plata
personalului 3.000.000 lei, subvenii pentru investiii 2.500.000 lei, venituri din titluri de
participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul 5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a
rezultatului din exploatare i a rezultatului financiar al societii GAMA sunt:
a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;
d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.
Raspuns:
Corect a)
Cifra afaceri= totalul veniturilor din exploatare, incluzand subventiile din investitii
CA = 50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000= 92.000.000 lei
Rezultatul din exploatare: 92.000.000+3.000.000-5.500.000=89.500.000 lei
Rezultat financiar:
(50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000+3.000.000+2.500.000+2.000.000-5.500.000) -
92.000.000 = 2.000.000 lei
14. Care este mrimea ajustrii valorii imobilizrilor corporale i necorporale, cunoscndu-se
urmtoarele elemente (valorile sunt exprimate n mii lei): cheltuieli cu despgubiri, donaii i
activele cedate 5.000, venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital 7.000, venituri din
provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creane reactivate 2.000,
venituri din provizioane pentru deprecierea
imobilizrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor
corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 2.000.
a) 11.200 mii lei;
b) 10.000 mii lei;
c) 1.200 mii lei;
d) 3.800 mii lei;
e) 2.000 mii lei.
Raspunsul este 1200 mii lei ,adica varianta c.
Argumente :
Ajustari de val.privind imob.corp.si necorp. = Cheltuieli(6811+6813) - Venituri (7813)
15. ntreprinderea BETA achiziioneaz o cldire. Exist posibilitatea ca aceasta s fie ncadrat
n categoria stocurilor?
Raspuns:
Cladirile pot fi incadrate in categoria stocurilor in cazul in care sunt achizitionate in scopul
comercializarii lor.
16. ntreprinderea ALFA achiziioneaz 5.000 de perechi de pantofi, de la furnizorul extern
BETA, la un pre de 25 euro/pereche. Cursul de schimb la data achiziiei este de 38.150 lei/euro,
taxa vamal este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a aduce marfa n unitate,
ALFA primete de la o societate de transport o factur n valoare 8.330.000 lei (din care TVA 19
%). Determinai costul de achiziie al mrfurilor.
Raspuns:
Elemente Calcule Valoare
Preul de achiziie 5.000 perechi x 25 euro/ pereche x 38.150 lei/euro 4.768.750.000
(+) Taxa vamal 4.768.750.000 x 2% 95.375.000
(+) Comision vamal 7.768.750.000 x 0,5% 23.843.750
(+) Cheltuieli de transport 7.000.000

(=) Cost de achiziie 4.894.968.750
Costul de achiziie pentru o pereche de pantofi va fi de:
stocul de pantofi este de 4.894.968.750 lei/ 5.000perechi = 978.993,75 lei/ pereche
371 Mrfuri = % 4.894.968.750
401.01
Furnizori / analitic furnizor extern BETA 4.768.750.000
401.02
Furnizori / analitic transport intern 7.000.000
446
Impozite, taxe i vrsminte asimilate 119.218.750
Reducerile comerciale (rabatul, remiza i risturnul) sunt deduse pentru a determina costul de
achiziie. Tratamentul reducerilor comerciale trebuie s fie coerent cu prevederile normei IAS 18
Venituri din activitile ordinare". Ca urmare a revizuirilor din anul 2003, IAS 2 nu mai permite
includerea n costul de achiziie a diferenelor decurs valutar ce rezult ca urmare a unei achiziii
recente de stocuri exprimat ntr-o moned strin, n aranoastr, capitalizarea diferenelor de
curs valutar nu a fost posibil nici cnd IAS 2 permitea acest lucru,datorit unui paragraf existent
n OMF 94/2001n care se precizeaz c nu sunt ndeplinite condiiile pentru capitalizarea
diferenelor de curs valutar.

17. Determinai costul de achiziie al unui stoc de materii prime, cunoscnd urmtoarele
informaii: preul de achiziie 60.000.000 lei, reducere comercial de care se beneficiaz de 2 %,
cheltuieli de transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA 19%,
amortizarea cldirii unde se afl sediul firmei 800.000.000 lei, cheltuieli cu iluminarea seciilor
de producie 9.000.000 lei.
Raspuns:
Costul de achiziie cuprinde urmtoarele elemente:
- Preul de achiziie diminuat cu reducerea comercial(60.000.000 lei - 2% x 60.000.000 lei) =
58.800.000 lei;
- Cheltuieli de transport 2.500.000 lei;
- Cheltuieli cu manipularea 800.000 lei;
i este n valoare de 62.100.000 lei.
Cheltuielile cu amortizarea cldirii unde se afl sediul firmei i iluminatul seciilor de producie
nu sunt ocazionate direct de aducerea stocului de materii prime n starea i locul n care se afl.

18. Determinai costul de producie pentru produsul finit PF dispunnd de urmtoarele
informaii:
cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei;
cheltuieli cu manopera direct: 100.000.000 lei;
cheltuieli indirecte de producie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt variabile;
cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei;
cheltuieli cu iluminatul i nclzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei.
cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei.
n urma procesului de producie se obin 500 buc. produs finit PF. n condiii normale, innd
cont de pierderile generate de revizia lunar a utilajelor, se obin 600 buc. produs finit PF.
Raspuns:

19. n urma procesului de producie se obin: 1.000 buc. produs principal P i 50 buc. produs
secundar PS. Dup obinerea lui P, PS este supus unor prelucrri suplimentare care ocazioneaz
cheltuieli de 1.500.000 lei. Preul de vnzare pe pia a lui PS n condiii normale este de 100.000
lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune
pentru obinerea lui P i PS sunt de 150.000.000 lei. Determinai costul de producie al
produsului P.
Rezolvare:
Valoarea realizabil net a lui PS este 50 buc. x 100.000 lei/ buc. - 500.000 lei - 1.500.000 lei
=3.000.000 lei.
Costul de producie al lui P= 147.000.000 lei
(Cheltuieli comune 150.000.000 lei - valoarea realizabil net a produsului secundar 3.000.000
lei),ceea ce nseamn un cost unitar de 1.470.000 lei/ buc.

20. ntreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obinute la un cost de 150.000.000
lei. Valoarea realizabil net a stocului la sfritul exerciiilor N i N+1 este de 170.000.000 lei i
respectiv 130.000.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile efectuate la sfritul exerciiilor N i
N+1?
La ce valoare apare stocul n bilanul exerciiului N?
Raspuns:
In exercitiul N nu se realizeaza nici o inregistrare, stocurile prezentandu-se la valoarea de
150.000.000 lei. Nu se inregistreaza cresterea de valoare de 20.000.000 lei din motive de
prudenta.
In exercitiul N+1 se realizeaza urmatoarea inregistrare:
6814 = 3945 20.000.000 lei .
Produsele finite apar in bilant cu valoarea de 130.000.000 lei.
21. Despre un stoc de marf se cunosc urmtoarele informaii:
stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.;
achiziie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%;
vnzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%;
achiziie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%;
vnzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%.
Determinai valoarea ieirilor din stoc i a stocului final, tiind c ntreprinderea utilizeaz
metoda FIFO.
Raspuns:
Rezolvare:
-Valoarea ieirii din stoc la 15.05 va fi de 1.000 buc. x 1.000 u.m. + 1.500 buc. x 1.500 u.m.
=3.250.000 u.m.
-Valoarea ieirii din stoc la 29.05 va fi de 500 buc. x 1.500 u.m. + 5.300 x 1.800 u.m.
=10.290.000 u.m.
-Valoarea celor dou ieiri este de 13.540.000 u.m.
-Valoarea stocului final va fi de 200 buc. x 1.800 u.m. = 360.000 u.m

22. Dac preul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul n contul de profit i
pierdere al aplicrii metodei procentului de avansare? Cum apreciai aceast situaie?
Raspuns:
Metoda procentului de avansare a lucrrilor metoda de contabilizare care recunoate veniturile
rezultate dintr-un contract pe msura avansrii lucrrilor, prin compararea
veniturilor contractuale cu costurile contractuale inregistrate, pe baza gradului de finalizare a
lucrrilor. (IAS 11) Altfel spus, aceast metod permite repartizarea veniturilor i a costurilor
contractului, in funcie de procentul de avansare al lucrrilor in cursul fiecrui exerciiu. Aadar,
atunci cand rezultatul unui contract de construcii poate fi estimat in mod credibil, profitul
(diferena intre venituri i costuri) va fi recunoscut in funcie de stadiul de execuie.Pentru
determinarea procentului de avansare a lucrrilor , se are in vedere fie raportul dintre costul
lucrrilor executate pan la data bilanului i totalul previzionat al costurilor de execuie a
contractului, fie referina la unitile fizice, in sensul c se evalueaz volumul lucrrilor
executate(studii asupra definitivrii proporiei fizice a muncii contractuale). Ultima modalitate
este mai pertinent, mai ales atunci cand intreprinderea este tentat s inregistreze depiri de
cheltuieli importante in raport cu bugetele iniiale, doar pentru a inregistra un grad mai mare
deavansare a lucrrilor. Metoda procentului de avansare a lucrrilor permite o mai bun
conectare a cheltuielilor laveniturile contractuale, variaia rezultatului de la un exerciiu financiar
la altul fiind redus,obtinem un rezultat netezit care este apreciat mai bine de utilizatorii
informaiilor financiar contabile.
23. ntreprinderea ALFA utilizeaz metoda terminrii lucrrilor. Ea a nregistrat variaii mari ale
numrului de contracte terminate n ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidena acestor variaii?
Raspuns:
In caz de variatii mari ale numarului de contracte terminate de la un an la altul, rezultatele
diversilor ani pot cunoaste evolutii ce denota fluctuatii, fapt ce face dificila comparatia in timp.
Metoda procentului de avansare evita aceste distorsiuni, prin stabilirea unei legaturi directe intre
rezultatul unui exercitiu si lucrarile efectuate in cursul perioadei (asigura o imagine fidela).
Conform paragraf . 32 din IAS 11: Cand venitul unui contract de constructie nu poate fi evaluat
in mod credibil, atunci:- venitul trebuie recunoscut doar in masura in care costurile contractuale
suportate este probabil a fi recuperate;- costurile contractuale trebuie recunoscute drept cheltuieli
in exercitiul financiar in care sunt generate. Recunoasterea cheltuielilor la nivelul
veniturilor presupune respectarea principiului prudentei.

24. Dac procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferena ntre rezultatul contabil i
rezultatul real al stadiului de avansare a lucrrilor? Cum apreciai aceast diferen?
Raspuns:
Gradul de avansare a lucrarilor = cheltuielile exercitiului/costul total estimat x 100
Rezultatul exercitiului N = rezultat total estimat x grad de avansare
Rezultatul exercitiului va fi incorporat in costul lucrarilor.
Variatia stocurilor = rezultatul exercitiului + cheltuielile exercitiului (in timpul
derulariicontractului exercitiului N)
Rezultatul final = venituri din vanzari - venituri din productia stocata - cheltuieli dupa natura
In timpul derularii contractului rezultatul real este mai mic decat rezultatul contabil. La sfarsitul
contractului rezultatul contabil este inferior celui real.
Consideram urmatoarea speta:
Costul estimat al contractului 1.000 lei
Veniturile contractului 1.500 lei
Rezultatul estimat al contractului 500 lei
Cost cumulat al lucrrilor executate 800 lei
Procentul de avansare contabil 80 %
Rezultatul contabil al stadiului 400 lei
Rezultatul real al stadiului = 500 lei x 60 % = 300 lei
ntreprinderea raporteaza un rezultat inferior celui real.
25. Pornind de la exemplul anterior i cunoscnd c preul de facturare al lucrrii este de
2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate n N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000
mii lei, care va fi incidena asupra Contului de profit i pierdere al exerciiului N+2? Cum
apreciai aceast situaie?
Raspuns:
Rezultatul efectiv al contractului = 2.950.000 - 2.850.000 = 100.000 mii lei
Rezultatul aferent al exercitiului N+2 = rezultatul efectiv - rezultatul exercitiului
N- rezultat aferent exercitiului N+l = 100.000 - (125.000 - 325.000) = 100.000
Rezultatul aferent exercitiului curent va ajusta costul lucrarilor: 750.000 + 100.000 = 850.000
In contul de profit si pierdere al exercitiului N+2 exista urmatoarele influente:
Venituri din vanzarea marfurilor + 2.950.000
Variatia stocurilor - 2.100.000
Venituri din provizioane pt riscuri si cheltuieli + 200.000
Cheltuieli dupa natura - 750.000
Rezultat + 300.000
In acest caz credibilitatea estimarilor este indoielnica. In cele din urma, contractul este
profitabil(100.000 mii lei). In exercitiul N+l acesta a fost considerat deficitar, ceea ce a atras
imputarea in rezultat a pierderii estimate si constituirea unui provizion.Provizionul este reluat la
sfarsitul contractului deoarece nu mai are obiect .Practic, rezultatul exercitiului N+2 este majorat
cu rezultatul contractului si cu venitul din provizioane.O asemenea utilizare a metodei
procentului de avansare este defectuoasa. Mai potrivita ar fi fost metoda la terminarea lucrarilor.