1

1
METABOLITI
PRIMARI SI SECUNDARI II
C11
TANINURI
2
= substante de natura vegetala, care nu contin azot in molecula
lor, cu multiple unitati structurale, cu grupari fenolice libere
(polifenoli) si cu o greutate moleculara cuprinsa intre 500 si
20000 g/mol.
TANINURI
gust astringent specific consecinta a complecsilor formati
intre taninuri si glicoproteinele salivare
substante solubile in apa (cu exceptia celor cu greutate
moleculara mare)
produsi amorfi
dau coloratii intense cu sarurile ferice
se folosesc pentru proprietatile lor de a forma complecsi cu
amidonul, celuloza si mineralele, precum si compusi impermeabili si
imputrescibili cu proteinele
Termenul de tanin este foarte vechi avand ca utilizare
initiala transformarea pieilor de animale in piele tabacita cu
ajutorul a diferite plante.
2
3
1. RASPANDIRE
Taninurile sunt foarte raspandite in regnul vegetal, gasindu-se
frecvent in:
Taninurile apartin clasei fenolice de metaboliti secundari
prezenti in plante.
fructe (struguri, curmale, afine)
ceai
ciocolata
- gustul astrigent al
vinurilor, a fructelor
necoapte
- culorilor florilor si
frunzelor de toamna.
furaje (trifoi)
Exemple de Dicotiledonate bogate in taninuri:
- speciile de Acacia, Lotus (trifoi), Sesbania, Onobrychis;
- speciile de Anacardiaceae (Scinopsis balansae);
- Combretaceae;
- Rhizophoraceae (mangrove);
- speciile de Myrtaceae: Eucalyptus sp., Mirtus sp. (mirt);
- Polinaceae.
unii arbori
4
Partile din planta care contin taninuri sunt scoarta copacilor,
fructele, frunzele, radacinile.
Taninurile se gasesc si in urmatoarele parti ale plantei:
- tesuturile mugurilor, de obicei in partile periferice ale
acestora, probabil ca protectie la inghet;
- petale si frunze, servind la reducerea gustului placut (pentru
protectie de pradatori);
- radacini, in hipoderma, actionand probabil ca o bariera
chimica fata de agentii patogeni care penetreaza si colonizeaza
radacinile;
- seminte, in invelisul acestora; au rol in mentinerea plantei in
stare de latenta si au proprietati alelopatice si bactericide;
- tesuturile tulpinilor, ale trunchiurilor, in zona activa de
crestere a copacilor. Contribuie la cresterea si durabilitatea
naturala a lemnului prin inhibarea activitatii microbiene.
Toti compusii fenolici (primari si secundari) se formeaza, pe
diferite cai, ca urmare a transformarilor suferite de acidul shikimic cu
diferiti reactanti.
3
5
2. STRUCTURA CHIMICA
Acizi polifenolcarboxilici:
Taninurile apartin, din punct de vedere chimic, la doua clase de
compusi:
- acizi polifenolcarboxilici
- derivati ai 2-fenil-benzopiranului
OH
OH
O H
COOH
OC
O
CH
2
OH
OH
OH
OH
O OH
OH
OH
- acidul galic
- glucogalina (esterul acidului galic cu glucoza)
OH
OH
O
COOH
O
O H
OH
OH
C
- acidul m-digalic (produsul de autoesterificare a acidului galic)
6
- acidul elagic
O
O
O H
OH
OH
OH
O
O
O
2-fenil-benzopiran
(flavan)
Derivati ai 2- fenil- benzopiranului
- catehina (3,5,7,3,4-pentahidroxiflavan)
O O H
OH
OH
OH
OH
H
4
7
taninurile hidrolizabile (galice)
taninurile condensate (proantocianidine), rezistente la
degradarea hidrolitica
taninuri mixte
Principalele categorii de taninuri sunt:
Taninuri hidrolizabile
- prezente in cantitati reduse in plante
- au in structura generala, ca nucleul central, un polialcool, de obicei
D-glucoza, iar gruparile hidroxilice ale acestor carbohidrati sunt partial
sau total esterificate cu grupari fenolice, ca acidul galic (galotaninuri)
sau acidul elagic (elagotaninuri). Unii autori definesc si doua clase
aditionale taninurilor hidrolizabile: taragalotaninuri si cafetaninuri,
avand ca nucleu central acidul galic, acidul quinic, respectiv acidul
cafeic.
3. CLASIFICARE
8
Galotaninurile se gasesc in special in Rhus semialata (nucile
galice) si sunt constituite dintr-un nucleu central de D-glucoza si
intre 6 si respectiv 9 grupari galoil. Gruparile fenolice care
esterifica nucleul sunt constituite din dimeri sau oligomeri
superiori ai acidului galic, un singur monomer fiind numit galoil.
O
OG
OG
GO
GO
OG
OH
OH
OH
O
G:
galoilglucoza (1,2,3,4,6-penta-O-galoil-D-glucoza)
OH
OH
OH
O
O
CH
2
OR
OH
OH OH
R =
hamamelitaninul (2,6-O-digaloil-D-hamameloza)
ROH
2
C
Depsidele sunt esteri care conduc prin hidroliza la acizi polifenolici
identici sau diferiti cum ar fi acidul m-digalic, acidul rozmarinic, acizii
lichenici.
5
9
Taninuri condensate(proantocianidine, nehidrolizabile, catehice)
- sunt mult mai larg raspandite in natura decat cele hidrolizabile
= oligomeri sau polimeri de unitati flavonoidice (flavan-3-ol)
legate la atomii de carbon nesusceptibili de hidroliza.
- contin intre 2 si 50 de unitati flavonoidice care pot fi diferit
substituite
O
OH
OH
OH
O H
O
OH
OH
OH
OH
O H
O
OH
OH
OH
OH
O H
OH
15
taninul din Sorghum sp.
10
- sunt raspunzatoare de o paleta larga de nuante de roz, rosu,
stacojiu, mov, violet, albastru ale petalelor, frunzelor, fructelor,
sucurilor de fructe si vinurilor, precum si de gustul acestora.
Termenul de proantocianidine, cum mai sunt denumite
taninurile condensate transformarea prin incalzire, in solutie
alcoolica acida a acestor compusi, reactie care conduce la
antocianidine de culoare rosie. Cele mai cunoscute antocianidine
sunt cianidina (flavan-3-ol, din procianidina) si delfinidina (din
prodelfinidin).
Taninuri mixte
- au ca grupari fenolice derivati de acid hexahidroxidifenic, care
elibereaza prin hidroliza forma lactonica a acidului elagic.
Elagotaninurile
2000 < M < 5000 g/mol
- prin tratare cu acizi sau baze slabe, apa calda sau enzime (tanaze),
conduc la carbohidrati si acizi fenolici
6
11
Efectele negative ale taninurilor pot fi pe de o parte instantanee,
cum ar fi gustul neplacut, astrigent sau amarui, iar pe de alta parte,
ulterioare, raportate la consecintele antinutritionale sau toxice
functie de tipul si cantitatea de taninuri ingerate si de toleranta
animalului (tipul tractului digestiv, comportamentul alimentar, talia
si mecanismele de detoxifiere).
Taninurile fiind, in genere, substante puternic reducatoare,
actioneaza ca antioxidanti.
Un rol important il au taninurile in procesul de respiratie
celulara, indeosebi catehinele, prin functiile lor orto-difenolice,
actionand ca transmitatori de hidrogen.
5. ACTIUNE SI INTREBUINTARI
In general, efectele benefice ale acestor compusi se manifesta la
rumegatoare, nivele moderate ale taninurilor (sub 4%) in nutreturi
inducand un raspuns benefic, concretizat printr-o rata inalta de
crestere si un bun randament in lapte; in schimb, un nivel de peste
6% in taninuri afecteaza negativ dezvoltarea si productivitatea
acestora.
Utilizarea in industria de pielarie in procesul de tabacire (coaja de
stejar, de salcie, conuri de molid, galele de stejar etc.)
4. ROLUL TANINURILOR IN ORGANISMUL VEGETAL
12
Datorita proprietatilor lor generale de a precipita cu substante
proteice, taninurile sunt puternic astringente. Concomitent cu
coagularea proteinelor are loc si o actiune de retractare a
tesuturilor, micsorand suprafata de actiune.
tratarea plagilor provenite, indeosebi, din arsuri
Combinatiile taninurilor cu proteinele fiind si imputrescibile,
protejeaza indeosebi plagile externe impotriva infectiilor
antiseptic
In tractul gastrointestinal:
- in doze mici taninurile actioneaza ca substante antidiareice
- in doze mari taninurile au actiune laxativa sau vomitiva
7
13
Exercitand actiunea de precipitare a proteinelor sanguine
actiune hemostatica
! Efecte nedorite
Prin resorbtia unor cantitati mari de tanin
functia hepatica poate fi lezata