BELGIA

Regatul Belgiei este o ar n Europa de Vest. Belgia se nvecineaz cu rile de Jos,

Germania, Marele Ducat al Luem!urgului, "ran a i Marea #ordului.
Economie
Pentru detalii, vezi: economia Belgiei.
Complex metalurgic lng Lige
Economia Belgiei i infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este
situat n centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce i rezerv un loc printre primele zece ri
n clasamentul comer ului interna ional. Economia este caracterizat de o for de munc foarte
productiv, un !B ridicat i exporturi importante
"#$
. rincipalele produse de import sunt% alimente,
ec&ipamente industriale, produse petroliere i c&imice, diamante 'rute, m'rcminte i accesorii i
textile. rincipalele produse de export sunt automo'ilele, produse alimentare, o el, produse petroliere,
mase plastice, textile, diamante finisate.
Economia este puternic orientat spre sectorul serviciilor, dar prezint diferen e regionale importante
ntre (landra, regiunea mai dinamic, i Valonia, regiune aflat ntr)o perioad postindustrial afectat
de dezafectarea industriilor tradi ionale. Ca unul dintre mem'rii fondatori ai *niunii Europene, Belgia
spri+in integrarea economic european i politica de economie desc&is. ,n -..., Belgia a adoptat
moneda E*/0 care a nlocuit francul 'elgian definitiv n 1221. 3in -.11 Belgia
i Luxem'urgul formeaz o zon economic comun, iar din -.44 aceste ri fac parte din zona
economic Benelux.
Belgia a fost prima ar din Europa Continental care a trecut printr)o perioad de revolu ie
industrial la nceputul secolului 5!5. n la +umtatea secolului 55 regiunea minier i metalurgic
valon din +urul ora elor Lige i C&arleroi s)a dezvoltat puternic, n timp ce (landra a rmas
preponderent o regiune agrar. 3up cel de)6l 3oilea /z'oi 7ondial 8&ent i 6nvers s)au dezvoltat
datorit industriei petroc&imice i a activit ilor portuare. 6nii -.92 au reprezentat o perioad de
recesiune datorit crizelor petroliere i a declinului industriei metalurgice. olitica economic mai
li'eral din (landra au deplasat centrul economic al rii spre nord, acesta fiind concentrat
actualmente n regiunea Bruxelles)Louvain)6nvers)8&ent.
,n intervalul -..2 : 122., Belgia a primit !nvesti ii strine directe ;!<3= de >?2 de miliarde de dolari
"9$
.
,n anul 122., investi iile strine directe n Belgia au fost de ??,9 miliarde dolari, fa de --2 miliarde n
anul 122>
"9$
.
$ransport
Pentru detalii, vezi: transport n Belgia.
Belgia este foarte 'ine conectat la re elele vest)europene de transport. 3ispune de peste ?@22 Am
de cale ferat din care aproximativ ?222 Am sunt electrifica i. Compania na ional de transport
feroviar este <ocietatea Ba ional de Ci (erate Belgiene , care asigur ma+oritatea legturilor
feroviare. 3atorit densit ii ridicate a popula iei, frecven a trenurilor este ridicat i costul
transportului este redus. <erviciile interna ionale sunt realizate fie cu trenuri !nterCitC
spre 6msterdam, <tras'ourg sau DEric&, fie prin trenuri de mare
vitez spre aris, Londra, FGln, (ranAfurt, 6msterdam, 7arsilia, Bordeaux.
Hransportul ur'an i interur'an este de competen a regiunilor, existnd trei societ i de transport n
comun 3e Li+n pentru regiunea (landra, HEC pentru regiunea Valonia i <H!BI7!VB pentru /egiunea
Capitalei Bruxelles. Bruxelles este singurul ora care are un sistem de metrou, sisteme de transport
le+er i tramvaie existnd n Bruxelles, 6nvers, C&arleroi i 8ent. Hramvaiul de coast 'elgian este o
linie de tramvai interur'an ce func ioneaz de)a lungul ntregului litoral 'elgian, de la frontiera
cu (ran a pn la frontiera cu 0landa.
Belgia are peste -4..222 Am de drumuri amena+ate din care peste -.922 Am de autostrzi. 7arile
aglomera ii dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare. 6utostrzile sunt notate cu litera J6J i
urmeaz traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite JringJ i sunt notate cu litera J/J iar
drumurile na ionale sunt notate cu litera JBJ.
ortul 6nvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul rului Escaut i
este un nod intermodal important. 6lte porturi maritime sunt portul Bruges situat la De'rugge,
portul8ent i portul 0stende. Belgia dispune de peste 1.222 Am de canale naviga'ile din care peste
-.@22 Am sunt utilizate n mod curent. rincipalele porturi interioare sunt cele de la Bruxelles i Lige.
Demogra%ie
Pentru detalii, vezi: demografia Belgiei.
Evolu ia demografic din -.4> pn n prezent
Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa, .9K din popula ie locuind n mediul
ur'an. 3ensitatea popula iei, ?41 locIAmL, este a doua din Europa dup 0landa ;cu
excep ia microstatelor=. ,n 1224, .1K din popula ie erau cet eni 'elgieni iar #K erau cet eni ai
celorlalte state *E. ,n 1229 popula ia /egiunii (lamande era de #.--9.442 locuitori
avnd 6nvers, 8ent I 8and I 8&ent i Bruges drept cele mai populate ora e, cea a /egiunii
Valone era de ?.4?@.>9. locuitori cu C&arleroi, Lige i Bamur drept cele mai populate ora e, iar cea
a /egiunii Bruxelles era de -.2?-.1-@ locuitori din care 1 din cele -. comune aveau peste -22.222
locuitori.
6tt neerlandeza ct i franceza vor'ite n Belgia au diferen e minore de voca'ular i de nuan e
semantice fa de lim'ile vor'ite n 0landa respectiv (ran a . 7ul i flamanzi folosesc curent dialecte
locale flamande n mediul local. Lim'a valon, principala lim' regional din Valonia este actualmente
n eleas i vor'it de un procent infim de popula ie, n general persoane n vrst. 3ialectele
acesteia precum i celelalte dialecte tradi ionale din Valonia nu sunt folosite curent n via a pu'lic.
Bu exist statistici oficiale recente cu privire la utilizarea celor trei lim'i oficiale sau a dialectelor
acestora. Estimrile cu privire la numrul vor'itorilor de lim'a neerlandez estimeaz procenta+ul
acestora la @9K)#2K, cei de lim'a francez reprezint aproximativ 42K)4?K iar cei vor'itori de lim'a
german reprezint aproximativ 9@.222 persoane, pentru -K din popula ie
">$
Catolicismul a fost unul dintre principalele motive ale independen ei Belgiei i a avut un rol important
n istoria rii. !nstitu ia regal continu s ai' n continuare o reputa ie de puternic catolic. Cu toate
acestea statul este un stat secular cu o constitu ie laic ce prevede li'ertatea de religie. Cultele
recunoscute oficial sunt su'ven ionate de stat, acestea fiind, n ordinea su'ven iilor
acordate%catolicismul, islamul, protestantismul, iudaismul, ortodoxismul i anglicanismul. ,n
1229 'udismul a efectuat primii pa i spre recunoa terea oficial.
&ultur
Pentru detalii, vezi: cultura Belgiei.
Hurnul Ba'el ;c. -@#?= de ieter Bruegel cel Btrn
Via a cultural 'elgian a avut tendin a s se desf oare n fiecare comunitate. 3in anii -.92 nu mai
exist universit i 'ilingve, cu excep ia 6cademiei 7ilitare /egale, sau mi+loace de informare n mas.
Bici o institu ie cultural sau organiza ie tiin ific nu reprezint am'ele comunit i. ,n ciuda
diviziunilor politice i lingvistice care s)au sc&im'at deseori de)a lungul secolelor, regiunea ce
corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltarea a numeroase mi cri artistice care au avut un
impact puternic asupra culturii europene.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia
Belgia -conflictul flamando-valon
Belgia este o tara cu iesire la Marea #ordului, situata intre 'landa si "ranta si Germania, %ace
parte din prima oraganizatie economica europeana, ce precede aparitia (.E., numita Benelu si
din care mai %aceau parte 'landa )#ederland* si Luem!urg,in%intata inca din +,-..
Daca n aparenta are o democratie sta!ila, Belgia se con%runta cu o criza de proportii, generata
de antagonismul si eno%o!ia ce marc/eaza cele trei comunitati lingvistice ale tarii0 cea valona
minoritara) %ranceza* cu ceva mai multe pro!leme sociale, cea %lamand ma1oritara)origine
germanica* mai !ogata si mai !ine organizata si vor!itorii de lim!a germana mai putini )+,2 3*
si mai izolati politic. Dupa o modi%icare constitutionala, in Belgia apar trei regiuni, su! o %orma
%ederala0 "landra in nord, Valonia in sud si regiunea enclava Bruelles)capitala tarii si a (niunii
Europene45* locuita in ma1oritate de valoni dar a%lata pe teritoriu %lamand.
(ltima criza cu care s6a con%runtat Belgia a %ost legata de imposi!ilitatea partidelor
politice) structurate si ele pe criterii etno6lingvistice* de a se pune de acord in ceea ce priveste
alcatuirea unui guvern reprezentativ) intre anii +,-76+,., s6au succedat la putere nu mai putin
de +, prim6ministri*, acest lucru a dus la mani%estatii de amploare mai ales in sudul valon.
8st%el, Belgia devine o tara cu grave pro!leme interne tinute cu greu in %asa de statutul sau de
monar/ie constitutionala si ereditara, accentuate de scandaluri de coruptie ale inaltilor
%unctionari si politicieni, de scandalul pedo%ilului Marc Dutrou si scandalul dioinei si al
!auturii &oca &ola care a generat pierderi economice de peste 9,7 miliarde euro.
http://conflictelelumii.blogspot.com/200/0!/belgia"conflictul"flamando"#alon.html
aradoxul 'elgian% o noua disputa a'surda intre valoni si
flamanzi

(oto% romaniantourism.ro
Vand Len1erie
Dama,Bar!at,&opil6En6Gros 2.7
R'#
Belgienii par a %i regii ciorovaielilor. (n eemplu recent, cu un scenariu a!surd, dar pana la urma cu %inal
%ericit, vine din zona transportului pu!lic !elgian, %iind incriminata muzica ce se asculta in metrou.
Conflictul lingvistic dintre valoni si flamanzi tine de mai 'ine de un an Belgia fara un guvern legitim. Cele doua
entitati lingvistice au gasit, de curand, un alt motiv de cearta, iscandu)se un adevarat conflict pe tema sonoritatilor
muzicale care raz'at din 'oxele metroului din Bruxelles, noteaza3eutsc&e Melle.
<olutia a venit destul de repede si pare a fi pe placul celor doua ta'ere% difuzoarele din metrou vor fi legate la o
statie stereo, care va alterna melodiile, o 'ucata franceza, una flamanda.
ana in 122@, calatorii erau delectati doar cu muzica instrumentala. 3upa aceea, lucrurile au luat o turnura
neasteptata.
!deea municipalitatii s)a vrut a fi 'una, dar furtuna s)a iscat parca din nimic. 6 fost pus la punct primul sistem de
'oxe stereo care sa difuzeze muzica in metrou% 92 procente muzica in lim'a engleza, -@K italiana si spaniola.
Cantaretii de lim'a franceza s)au aratat, insa, ofensati de actele conducatorilor de la metrou.
<ituatia s)a deteriorat cand, de aste, conducerea metroului a decis sa difuzeze in 'oxe parti muzicale din topul
'elgian. Hopurile muzicale 'elgiene, insa, sunt ocupate cu preponderenta de artisti de lim'a franceza. Cantaretii
francezi s)au intors astfel in metrou, dar au sarit in sus cei flamanzi, care oricum nu prea se apropie de primele
zece locuri ale topurilor muzicale auto&tone.
Boul sistem gandit acum va difuza muzica in lim'a franceza si flamanda, in procente egale. ro'lema e cum va
reactiona mica comunitate germana din Belgia.
http://www.$iare.com/europa/tari"europa/parado%ul"belgian"o"noua"disputa"absurda"intre"
#aloni"si"flaman$i"&&02'0'
Belgia este amenin)at* de scindarea +n ,landra -la nord. /i 0allonia francofon* -la sud.. 1e
consider* c* niciodat* din momentul form*rii Belgiei +n &230 +ntre aceste dou* regiuni n"au
e%istat at4tea di#ergen)e. Bogata ,landria5 care n"are probleme cu /oma6ul5 consider* c*
locuitorii 0alloniei sunt para$i)i care tr*iesc pe seama ei.
7e6a de &! luni5 )ara tr*ie/te f*r* Gu#ern5 este un record mondial absolut. 1ocialistul
francofon Elio 7i 8upo5 la +ns*rcinarea regelui5 a +ncercat s*"l forme$e5 +ns* f*r* speran)*.
9a)ionali/tii de6a au refu$at s* participe la negocierile pri#ind crearea Gu#ernului de coali)ie.
Ei se pronun)* deschis pentru scindare5 ei a#4nd +n :arlament 2; de mandate5 mai multe dec4t
oricare alt partid.
<rice +ncerc*ri de compromis se +mpiedic*5 dup* cum se obi/nuie/te s* se spun*5 de
problemele ling#istice: c*rei limbi s* i se acorde prioritate = limbii france$e sau celei
olande$e> ?e"i drept5 este +ndoielnic ca aceste di#ergen)e s* fie principala piatr* de +ncercare.
0* pre$ent*m +n continuare opinia lui 9ikolai @a#e/niko#5 e%pert rus la Institutul Europei.
AE%isten)a Belgiei ca stat unic se #a decide plec4nd5 +n primul r4nd5 de la problemele de
politic* intern* /i de la rela)iile reciproce dintre #aloni /i flaman$i. Are influen)* /i comple%ul
de probleme economice /i5 cel mai important5 tensiunea politic*. Bn primul r4nd5 este necesar*
reglementarea di#ergen)elor +n pri#in)a organi$*rii de stat. Bn al doilea r4nd5 trebuie re$ol#ate
problemele bugetare /i de ordin economicC.
E#olu)ia e#enimentelor din Belgia este urm*rit* cu aten)ie de pie)ele financiare /i agen)iile de
rating: )ara are un deficit bugetar de multe miliarde /i numero/i /omeri. La consult*rile
desf*/urate se e%aminea$* /i problema reformei de stat. :otri#it proiectului5 regiunile trebuie
s* primeasc* mai multe competen)e. Di5 prin urmare5 mai mul)i bani pentru de$#oltarea pie)ei
muncii5 pentru sistemul sanitar /i familie. 9imeni nu /tie cum #a fi re$ol#at* problema
ling#istic*.
http://romanian.ru#r.ru/20&&/0/&!/!E2&&2'2.html
<e spune adesea ca Belgia nu este o tara, ci un compromis. Belgia a fost creata in ->?2, cand provinciile catolice
din Harile de Nos care isi castigasera independenta, iesind de su' dominatia <paniei in secolul al 5V!!)lea, s)au
desprins de nordul calvinist. !n esenta exista doua natiuni una care vor'este flamanda, in nord, si una care
vor'este franceza, in sud. Cele doua nu se agreeaza, mai cu seama de cand ec&ili'rul puterii trece de la vor'itorii
de lim'a franceza, initial im'ogatiti de pe urma minelor ;valonii=, la flamanzii de curand im'ogatiti si numeric
superiori, care traiesc in 6ntOerpen ;6nvers= oras situat pe raul <c&eldt al doilea port ca marime din Europa.
entru a complica si mai mult lucrurile, orasul Bruxelles este o enclava de lim'a franceza in (landra, iar o
minoritate germana traieste de)a lungul granitei cu 8ermania. *neori, la Bruxelles, grupari lingvistice rivale fura,
in mi+locul noptii, indicatoarele stradale scrise in lim'a nedorita. Compromisul la nivel politic s)a realizat prin
numirea a trei prim)ministri unul valon, unul flamand si unul 'elgian. 3isputele paro&iale sunt numeroase, insa
irasci'ilitatea degenereaza destul de rar in manifestari violente. 6vand ## de ministri in guvern, cu diviziuni
politice determinate pe criterii lingvistice, va puteti inc&ipui ce cosmar 'irocratic este capitala Belgiei. Ca si cum n)
ar fi fost de a+uns, orasul Bruxelles a fost desemnat si capitala EuropeiP 1@ K dintre locuitorii sai sunt 'irocrati
'ine platiti, din alte tari ale lumii. 7a+oritatea 'elgienilor sunt oameni prietenosi, muncitori, caracterizati printr)o
lipsa de dogmatism, opinii puternice si o dorinta cinstita de a castiga 'ani multi cu un minimum de efort. Belgienii
au muncit din greu ca sa realizeze un vis franco)german o Europa unita , iar europenizarea lor tre'uie sa fi
contri'uit la relativul lor anonimat, in comparatie cu alte popoare. Cu toate acestea, Belgia, desi mica, se afla pe
locul 12 in topul economiilor mondiale, cu mult inaintea unor tari precum <uedia, 6ustria, Hurcia, 3anemarca si
6frica de <ud, ca sa nu mai vor'im de tigrii asiatici Qong Fong si <ingapore. roductia Belgiei o egaleaza pe cea
a HaiOanului, o putere in domeniul exporturilor ;care are o populatie du'la=. !n ceea ce priveste !B)ul pe cap de
locuitor, Belgia se situeaza pe locul -4 in lume, inaintea 7arii Britanii, Canadei, 6ustraliei, !taliei, <paniei si
0landei, ocupa locul -1 in !ndexul 3ezvoltarii *mane si este al saptelea mare comerciant din lume, insumand 4K
din totalul exporturilor mondialeR 0 mare putere industriala, Belgia este greu de evaluat in ceea ce priveste
influenta sa culturala asupra Europei si asupra restului lumii. !mpactul 'i)culturalismului sau este diminuat de
faptul ca rivalitatea intensa tinde sa neutralizeze efectul am'elor parti. Bu exista un profil cultural national unic al
Belgiei. SBTCultura,ValorileSIBT Valorile comune sunt% Valorile contrastante pot fi descrise dupa cum urmeaza%
SBTConcepte (actorii culturali ai comunicarii 7odele de comunicare si utilizarea lim'ii Comportamentul la intalniri
si negocieri 7aniere si ta'uuriSIBT Cum sa te intelegi cu 'elgienii 3emonstrati)le ca sunteti constienti de faptul ca
flamanzii nu sunt olandezi, iar valonii nu sunt francezi. rincipala diferenta intre cele doua grupuri este pro'lema
luarii deciziilor pe 'aza de consens versus stilul ierar&ic, asadar va tre'ui sa va adaptati modul de a'ordare in
consecinta. Belgienii de am'ele convingeri vor cauta in voi anumite calitati% pragmatism, orientare spre profit,
flexi'ilitate, disponi'ilitate pentru compromis, capacitatea de a respecta integritatea si creativitatea unei tari mici.
Belgienii sunt profund europeni si asteapta de la voi sa impartasiti o doza din entuziasmul lor fata de Europa
;daca veniti dintr)o tara a *niunii
http://www.studentie.ro/campus/belgia/c"&3!"a"&!!&3