Sunteți pe pagina 1din 6

I.

Motivarea alegerii temei


Pregatirea copilului prescolar pentru scoala este o chestiune de vie actualitate in conditiile
intensificarii si accelerarii intregului process de invatamant.Pregatirea multilateral a copilului
pentru munca din scoala, dupa cum s-a mai afirmat, se realizeaza prin intermediul a doua forme
specific:jocul si invatarea, cea din urma la nivelul copiilor de grupa mare, pregatitoare.
M-am oprit asupra acestei teme deoarece prin anumite metode si tehnici aplicate atat in
cadrul activitatilor dirijate, cat si in cadrul activitatiilor lober creative, se urmareste atat insusirea
de noi cunostinte cat mai ales consolidarea cunostintelor transimise in vederea pregatirii
copillului prescolar pentru scoala.
Prin diversitatea de metode si tehnici care pot fi aplicate in cadrl activitatilor de cunoastere
a mediului, a activitatilor de dezvoltarea limbajului, a activitatilor matematice, a scrierii
grafice, etc.si in activitatea didactica de dimineata, contribuie la dezvoltarea intelectuala si in
acelasi timp faciliteaza trecerea cu usurinta la activitatea de tip scolar, iar scopul final consta in
viitoarea utilizare a rezultatelor obtinute.Aceasta inseamna ca in cadrul fiecarei metode si tehnici
aplicate accentual trebuie pus pe insusirea si aprofundarea de cunostinte.Reusita acestora
depinde in mare parte si de folosirea unui bogat material didactic, in cantitate suficienta pentru
fiecare copil, formand astfel la copii deprinderi de munca intelectuala, satisfacerea
curiozitatii de cunoastere invatand totodata sa analizeze, sa interpreteze, sa utilizeze, sa citeasca,
sa denumeasca anumite obiecte cu expresii literare.
Prin natura lor, activitatiile desfasurate in gradinita dezvolta copiilor spiritual de observatie
si de investigatie, cultivand imaginatia, gandirea creatoare, orienteaza activitatea psihica,
disciplineaza conduit si contribuie, in sfarsit , la formarea rapida si mai eficienta a mecanismelor
psihice, care inlesnesc si conditioneaza invatarea, munca, fiind necesare la intrarea copilului
prescolar la scoala.
Pentru obtinerea reusitei acestora, conditia de baza este accea ca elemental de joc sa ramana
o dominanta a intregii activitati din gradinita, chiar daca sarcinile procesului instructive devin din
ce in ce mai complexe.
II.Cadrul teoretic conceptual
Prevederile privind invatamantul prescolar aduc cateva elemente noi, importante, pentru
perspective scolii romanesti.In primul rand este vorda despre asigurarea continuitatii intre
invatamantul prescolar si cel primar prin instituirea si generalizarea grupelor pregatitoare pentru
scoala, aceasta grupa cuprinzand copiii de 5-7 ani.In invatamantul prescolar s-a lucrat la
restructurarea continuturilor pentru activitatea care se desfasoara la aceasta grupa.Conceptia care
sta la baza acestei restructurari are in vedere realizarea obiectivelor noii programe centrate pe
educatia individualizata, pe promovarea jocului ca tip de activitate fundamental si pe selectarea
acestor strategii didactice care sa conduca la integrarea copilului in scoala.Daca pornim de la
abordarea globala a personalitatii copilului accentual a fost pus pe dezvoltarea acestuia sub
aspectul cognitive al limbajului, deci al dezvoltarii intelectuale a copilului psihomotoric si socio-
afectiv, in ccea ce priveste conceptia refromei in programa gradinitei.Din domeniul acesta
sunt:limbajul, activitatiile matematice, deprinderile motrice cu deosebire exercitiul graphic
pentru usurarea invatarii scrierii in scoala.S-a avut in vedere jocul-exercitiul, pentru valentele
sale formative, deoarece este accesibil varstei, da posibilitatea copilului sa se realizeze in
insusirea de cunostinte achizitionarea cu priceperile si deprinderile dobandite.
Prin activitatile dirijate si prin cele de libera alegere, gradinita are posibilitatea de a
sistematiza, organiza, complete si corecta informatiile pe care le detin copiii la intrarea in
institutiile de invatamant prescolar.
Gradinita, receptive la innoirile aduse si care se impugn, asigura sanse egale tuturor
copiilor in procesul complex al pregatirii lor pentru scoala.
Sprijinirea viitoarei activitati scolare o realizeaza gradinita prin intermediul a doua forme
specific:jocul si invatarea, la nivelul copilului din grupa mare, deci atunci cand structurile psihice
permit trecerea din planul actiunii in cel al vorbirii, este considerate drept impuls principal al
dezvoltarii inteligentei, servind la formarea si sistematizarea cunostintelor elementare pe care
copiii le pot dobandi si asimila.
Gradinita, cu sistemul sau educative, ramane factorul de declansare a evolutiei
intelectuale si morale pe care se cladeste personalitatea.
Perioada prescolara imprima cele mai profunde, durabile si fructuoase amprente asupra
individualitatii copilului, acum rasar mladiteleeului si se consolideaza trasaturile de
personalitate.

III.Scopul si
obiectivele cercetarii
1.Evidentierea importantei educatiei timpurii in dezvoltarea comunicarii verbale la copiii de
varsta prescolara;
2.Reliefarea importantei achizitionarii unui vocabular adecvat varstei, particularitatilor si
nevoilor personale ale copiilor;
3.Relevanta utilizarii metodelor si procedeelor adecvate in vederea adaptarii optime a
prescolarilor la activitate scolara;
4.Identificarea gradului de influenta al mediului needucativ asupra dezvoltarii abilitatilor de
comunicare si de achizitionare a elementelor de limbaj la copilul de varsta prescolara.
IV.Tipul cercetarii
Cercetarea de fata se include in sfera studiilor calitative urmarind demersul stiintific si
metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei scolare.In functie de obiectivele
propuse urmareste sa puna in evident importanta achizitionarii unui vocabular conform varstei,
particularitatilor si nevoilor individuale ale copiilor de varsta prescolara.
V.Ipoteza cercetarii
Presupun ca:
Implementarea unui program de activitati in care se utilizeaza un set de metode si
tehnici specifice invatamantului prescolar determina imbunatatirea sesizabila a abilitatilor de
comunicare contrubuind la imbogatirea limbajului, in vederea adaptarii optime la viata scoalara.

VI.Variabilele cercetarii
Variabile independente
Natura materialelor si metodelor folosite in avticitatile specific interventiei
Mediul socio-educativ de provenienta
Variabile dependente
Varsta de dezvoltare a limbajului
Nivelul de dezvoltare al inteligentei si a proceselor psihice

VII.Metodele de cercetare utilizate
In cadrul cercetarii am insistat pe folosirea urmatoarelor metode:anamneza, studiul
documentelor personale, observatia, metoda testelor, experimentul.
In cercetare am folosit atat metode de culegere a datelor cat si metode de prelucrare a
datelor pe care le voi prezenta succinct in continuare.
Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atat in activitatile
liber alese in care copilul se manifesta spontan si liber mai aproape de ceea ce este mai putin
controlat si cenzurat, cat si in cadrul activitatilor commune desfasurate cu intreaga grupa de copii
sub indrumarea directa a educatoarei.Datele obtinute au fost consemnate si folosite mai ales in
analiza de caz.
Anamnezia a vizat culegerea de informatii despre parinte, evolutia sarcinii, starea de
sanatate, despre conditiile material si socio-culturale ale familiei, despre calitatea influentelor
asupra copilului.
Studiul documentelor personale a fost menit sa completeze datele obtinute prin primele
doua metode sis a ofere o imagine mai complete asupra subiectilor investigate.Pe baza studiului
documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala ale acestora,
starea lor de sanatate,despre relatiile care exista in familie si despre nivelul cultural al parintilor.
Testul, proba psihologica .Aceasta metoda am folosit-o atat in faza pre-experimentala,
rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii
psihice si a pregatirii copilului pentru scoala, din punct de vedere fizic, psihic, afectiv, etc.
Experimentu l a constat in masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau
mai multor factori experimentali-spre exemplu utilizarea metodelor specific grupei
pregatitoare.Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici:tehnica grupului. Pe care se
experimenteaza, tehnica grupelor paralele(experimentala si de aproximativ acelasi nivel de
cunostinte, acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al varstei.

VIII.Esantionarea populatiei studiate si esantionul de continut
Esantionul de subiecti
In vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specific formulate, am curpins in
cercetare un numar de 20 de copii cu varste cuprinse intre 5 si 7 ani care au frecventat in anul
scolar 2008-2009 gradinita.Cei 20 de copii supusi investigarii noastre provin din grupa
pregatitoare.
Prima grupa, numita Grupa A(grupa de control), este formata din 10 copii cu varste
curprinse intre 5 si 7 ani din care 5 fete si 5 baieti de la Gradinita Nr.9-Bistrita.Din cei 10 copiii
ai grupei A, 5 copii(din care un copil este adoptat din centru de plasament de circa 6 luni), provin
din familii organizate cu relatii armonioase, 3 copii provin din familii organizate dar cu relatii
tensionate si 2 copii provin din familie dezorganizata, copilul fiind incredintat mamei care s-a
recasatorit.Din cei 5 copii care sunt crescuti in familii organizate 2 au frati cu varste mai mari
decat ei si 1 are frate mai mic.Din numarul total de 10 copii 4 sunt in primul an de frecventare a
gradinitei, iar ceilalti au avut o frecventa redusa.
Grupa B(grupa experimental) este formata din 10 copii, 4 baieti si 6 fete de la gradinita
Nr.6-Bistrita, din care 9 provin din familii organizate iar 1 copil este incredintat de parinti(care
sunt plecati din tara) spre ingrijirea bunicii.
Din prezentarea de mai sus reiese faptul ca exista
diferente intre mediile socio-culturale din care provin copiii celor doua grupe care au
repercursiuni asupra dezvoltarii comunicarii si limbajului acestora.
Un numar de 4 copii din grupa A sunt in primul an de frecventare a gradinitei si ceilalti6
nu frecventeaza zilnic gradinita. Cei din grupa B sunt in al doilea an de frecventare a
gradinitei.Analiza efectuata a permis evidentierea faptului ca influentele mediului educative
oferit de activitatile instructiveeducative din gradinita, care respecta particularitatile de varsta
si individuale, sunt favorabile dezvoltarii psihice a copilului.

Esantionul de continut
Activitatile de educarea limbajului au fost adaptate unitatilor de invatare corespunzatoare
temei saptamanii.Spre exemplu:jocul dramatizareDe-a punguta cu doi
bani;dramatizariAnotimpurile,Greierele si furnica;jocuri de stimulare a comunicarii
orale:Povesteste ce ai visat,Povesteste cum ti-ai petrecut vacant;jocuri de exersare a
pronuntiei corecte:Spune ;a fel ca mine,Descopera unde am gresit; jocuri de realizare a
abstractizarii si generalizarii:Cum se numesc toate acestea la un loc,Ghici la ce cuvant mam
gandit;jocuri pentru dezvoltarea imaginatieiHai sa facem o poveste.

IX.Durata cercetarii
Semestrul II al anului scolar 2010-2011.


X.Modalitati de interpretare si valorificare
Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea
scorurilor in tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate.S-au analizat
pe rand rezultatele(sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparative a
procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri:experimental si de control.
Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor:
Observand tabelul de mai sus putem concluziona asupraurmatoarelor aspecte.Datorita
faptului ca asupra grupului experimental s-a actionat prin aplicarea de metode si procedee
specifice si s-au realizat activitati, jocuri didactice cu character stimulativ si de dezvoltare a
limbajului, atat in anul anterior cat si in anul curent, regulat, se pot observa diferente
semnificative a procentelor calculate in urma punctajelor obtinute.
Aceste aspect de diferentiere se datoreaza faptului ca cele doua grupe sunt diferit
constituite, grupa de control cuprinzand mai multi copii proveniti din medii sociale defavorizate,
la care rata frecventarii gradinitei este scazuta si asupra carora nu s-a intervenit prin activitatile
care au fost realizate la grupul experimental.

S-ar putea să vă placă și