Sunteți pe pagina 1din 3

PROMOVAREA SANATATII CONCEPT MULTIDISCIPLINAR

Cnd vorbim despre sntate, nelegem de fapt servicii de sntate. Cealalt fa a


monedei sntate prevenirea se situeaz pe la sfritul listei n majoritatea agendelor. n
general, sntatea nu este preuit pn n momentul n care este afectat i apare o boal.
Promovarea sntii este procesul care ofer individului i colectivitilor posibilitatea
de a-i crete controlul asupra determinanilor sntii i, prin aceasta, de a-i mbunti starea
de sntate. Reprezint un concept unificator pentru cei care recunosc nevoia fundamental de
schimbare att a stilului de via, ct i a condiiilor de trai. Promovarea sntii reprezint o
strategie de mediere ntre individ i mediu, combinnd alegerea personal cu responsabilitatea
social i avnd drept scop asigurarea n viitor a unei mai bune stri de sntate (WHO-EURO,
Health Promotion Glossary, 1989).
Promovarea sntii este un termen care presupune o abordare multidimensional de
mbuntire a strii de sntate, care include activiti de educaie, activiti de promovare a
unor schimbri comportamentale i de stil de via, politici i msuri legislative. Organizaia
Mondial a Sntii (OMS) subliniaz (1986) c sntatea este mult prea important pentru a fi
lsat numai practicienilor din domeniul sanitar; educaia i elaborarea de politici trebuie s fie
centrale pentru dezvoltarea sntii la nivel individual, comunitar i naional.


Promovarea sanatatii concept multidisciplinar

Acest model prezint 3 sfere de activitate distincte dar care, n acelai timp, se suprapun:
- educaia pentru sntate
- protejarea sntii
- prevenirea mbolnvirilor
Diferitele zone din figura de mai sus au urmtoarea semnificaie:
1. Servicii preventive, ex: imunizri, msurarea tensiunii arteriale, folosirea gumei de
mestecat cu nicotin pentru abandonarea fumatului;
2. Educaie n medicina preventiv, ex: informaii i sfaturi legate de renunarea la fumat;
3. Protejarea sntii prin metode preventive, ex: fluorizarea apei;
4. Educaie pentru protejarea strii de sntate prin metode preventive, ex: lobby pentru
adoptarea legii de obligativitate a purtrii centurii de siguran;
5. Educaie pentru sntate pozitiv, ex: dobndirea unor abiliti de via/ comportamente
sntoase n rndul tinerilor;
6. Mesaje pozitive pentru protejarea sntii, ex: politica legat de fumat la locurile de
munc;
7. Educaia pentru sntate orientat pe sntatea pozitiv, ex: lobby pentru adoptarea unei
legide interzicere a publicitii produselor din tutun

Cele cinci principii care stau la baza promovrii sntii, formulate de Ashton, n anul 1988,
sunt :
1. Promovarea sntii implic active populaia pentru stabilirea unui program de fiecare zi
care favorizeaz sntatea, n loc de a se orienta preponderant i exclusiv asupra
indivizilor la risc, care au legturi cu serviciile medicale. Acesta nseamn, de fapt,
folosirea strategiilor preventive populaionale ecologice, care ncearc s scad incidena
bolilor prin modificarea distribuiei factorilor de risc n populaie. Avantajul principal
este c poten ialul metodei este mare, iar dezavantajul major al acestei metode este c
ofer beneficii mari pentru populaia general, dar beneficii mici pentru indivizii la risc
nalt, aa numitul paradox al prevenirii (Enchescu, 1994). Combinarea celor dou
tipuride strategii preventive - cea ecologic i cea a indivizilor la risc nalt poate asigura
impactul cel mai bun.
2. Promovarea sntii este orientat asupra cauzelor care produc mboln
viri;
3. Promovarea sntii folosete diferite abordri care contribuie la mbuntirea strii de
sntate. Acestea includ informarea i educarea, dezvoltarea comunitii, organizarea,
pledoaria pentru sntate i legislaia; prin toate acestea, promovarea sntii este
multisectorial i implic mai multe discipline, nu numai sectorul de sntate, n
demersurile sale;
4. Promovarea sntii depinde n mod special de participarea populaiei;
5. Specialitii din sntate, n special cei din asistena primar de sntate, au un rol
important n facilitarea aciunilor de promovare a sntii (Ashton, 1988).


Dimensiunile sntii

Sntatea include mai mult decat funcionarea fr piedici a organismului. De asemenea,
implic relaiile mentalemoional, intelectuale i sociale ct i valorile spirituale. Astfel, pentru
o mai bun nelegere a sntii este necesar s examinam n profunzime fiecare dintre aceste
dimensiuni, care luate impreuna constituie sanatate si bunastare in ansamblu.
Schema a dimensiunilor sntii implicate.
Sanatatea emotionala. Luat pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza
emotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii cat si fata de alte persoane.
Sanatatea emotionala include intelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a
problemelor cotidiene, a stresului cat si capacitatea de a studia, de a lucre sau de a indeplini
actviitati eficiente si cu buna dispozitie. In timp ce ele sunt importante in sine, emotiile
influenteaza de asemenea sanatatea fizica. Medicii vad in mod frecvent demonstrarea
conexiunilor organism mental. Somatizarile ar fi expresia unor astfel de manifestari. De
exemplu, un individ cu o buna stare emotionala manifesta o rata scazuta la boli legate de stres,
cum ar fi ulcere, migrene si astm. Atunci cand stresul sau tulburarea emotionala continua pentru
o lunga perioada de timp, sistemul imunitar clacheaza, accentuandu-se riscul de dezvoltare a
diferitelor boli. Unii cercetatori au argumentat ca trasatura de personalitate denumita forta de
character poate ajuta la intarirea sistemului imunitar impotriva efectelor vatamatoare ale
stresului. Aceasta forta este definita ca detinerea unui mod optimist si de asumare in abordarea
vietii, in vizionarea problemelor, incluzand boala ca provocare ce poate fi manipulata.
Sanatatea intelectuala. Intelectul, aspect important al planului mental care contribuie la
luarea deciziilor importante, joaca un rol crucial in starea de sanatate si de bunastare a
individului. Chiar daca capacitatea intelectuala variaza de la individ la individ, toti indivizii sunt
capabili sa invete cum sa dobandeasca si sa-si evalueze informatiile, cum sa aleaga intre
alternative si cum sa ia deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii,inclusiv sanatatea.
Sanatatea intelectuala este uneori inclusa in sanatatea emotionala ca parte a sanatatii mentale.
Totusi, desi strans intrepatrunsa cu emotiile, gandirea intelectuala se distinge de aceasta.
Emotiile pot altera capacitatea de a gandi a unei persoane, iar gandirea confuza poate accentua si
mai mult problemele. Totusi relatia dintre emotional si intelect nu le suprapune.
Sanatatea fizica. Se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia in fata
vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei sanatati fizice este
important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica. De exemplu, evitarea
tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doar cateva obiceiuri ce asigura o
buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un effort cat si un repaos echilibrat, mentinerea
unei greutati normale si alegerea inteligenta a mancarurilor, evitarea abuzurilor alimentare in
timpul sarbatorilor si a evenimentelor, ne ajuta de asemenea sa ne mentinem starea de sanatate a
organismului. O stare buna de sanatate fizica necesita faptul ca o persoana sa acorde atentie
mesajelor trimise prin simturile organismului asupra a ceea ce el are nevoie mai multa odihna
sau diferite alimente, ca sa enumeram cateva exemple si, sa raspunda la aceste mesaje intr-un
mod adecvat, coerent. Aptitudinile fundamentale de auto-ingrijire pot ajuta persoanele sa- si
solutioneze micile probleme de sanatate. Totusi, este la fel de important acceptarea
responsabilitatilor pentru controale si de a sti sa abordam in cunostinta de cauza institutiile si
serviciile de sanatate atunci cand apar probleme serioase medicale.
Sanatatea sociala, se refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi rolul
de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, intr-un mod eficient si confortabil, cu
placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie al altor persoane. Fiecare dintre
aceste roluri presupune diferite responsabilitati si riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta
de genul ofera si ia, caci relationarile sanatoase niciodata nu se deruleaza intr-un singur sens.
Implinirea trebuintelor umane pentru dragoste, intimitate, de apartenenta, constituie un factor
important in realizarea sanatatii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte pot
dezvolta comportamente ce pot aduce amenintare la starea lor de sanatate si de buna dispozitie,
intrand astfel in sfera anomiei, deviantei si patologiei sociale.
Sanatatea spiritual, este o alta dimensiune a sanatatii este acel sentiment, traire, dupa care
comportamentul si valorile fundamentale ale unei personae sunt in armonie.