Universitatea ,,Ovidius Constanta

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

Petculescu Florentina
Geografia Turismului 3
Cuprins




Capitolul 1 Aspecte generale
Capitolul 2 Potential turistic natural
2.1 Relief
2.2 Clima
2.3 Hidrografie
2.4 Biodiversitate
Capitolul 3 Potential turistic cultural
Capitolul 4 Infrastructura turistica
4.1 Baza de cazare
Capitolul 5 Tipuri si forme de turism
5.1 Trasee turistice

Comuna Arieeni este situat n extremitatea nord-estic a
judeului Alba, la izvoarele Arieului Mare, la 120 km de Municipiul
Alba Iulia - reedina de jude - i la 40 km de cel mai apropiat ora -
Cmpeni .
Comuna insumeaza o suprafata de 3322 hectare si o
populatie de circa 1909 locuitori, caracterizandu-se printr-o densitate
medie de 476.6 locuitori / km
Atestata documentar pentru prima data in anul 1909 cu numele de
Lapus, facand parte initial din comuna Raul Mare, localitatea Arieseni
este mai putin cunoscuta din punct de vedere istoric. Satele aflate in
administrarea comunei sunt: Arieseni, Avramesti, Bubesti, Casa de
Piatra, Dealu Bajului, Fata-Cristesei, Fata Lapusului, Galbena,
Hodobana, Islaz, Pantesti, Patrahaitesti, Ravicesti, Sturu, Stei-
Arieseni, Vanvucesti.
Pana in 1924, cea mai mare parte a Arieseniilor, impreuna
cu Garda de Sus si Scarisora formau o singura comuna purtand
numele de Scarisoara, de unde si numele Ghetarul de la Scarisoara,
respectiva formatiune carstica fiind de fapt pe teritoriul actualei
comune Garda de Sus. Catunele de pe

Capitolul 1 Aspecte generale
Populatia
Locuitorii acestei zone sunt asa cum sunt ei denumiti, motii straveche
populatie a Apusenilor sunt strans legati de locurile natale. Terenul agricol, redus ca
indindere , este aninat pe versantii vailor sau pe platformele inalte. De aceea ori unde
exista un petic de pamant, cat de cat arabil, se gaseste si cate o gospodarie de mot.
Din
aceasta cauza satele motesti sunt rasfirate si ca exemplu este suficint sa amintim ca
comuna Arieseni , care are casele imprastiate pe o suprafata de peste 60 km
Activitati specifice zonei: cresterea animalelor, prelucrarea lemnului,
agoturism.
Activitati economice principale: turism, comert, prelucrarea lemnului.
In proportie de 100 % populatia este de etnie romana.
Religia locuitorilor este majoritar ortodoxa 94 %, restul de 6 % fiind
pendicostali.
Cai de comunicatie


transport rutier - Oradea-Arieseni-Girda-Albac- DN 76(E 79)- DN 75. Sibiu-Alba
Iulia-Turda- Campineni-Albac-Girda- Arieseni-(Dn1) E68-E81-DN75. Cluj-Napoca-
Albac- Arieseni-(DN1)E60-DN75.
transport feroviar - Arieeni este situat departe de liniile feroviare in inima
Munilor Apuseni ca atare singurele gari apropiate sunt cele de la tei, Alba Iulia sau
Cmpia Turzii de unde va trebui sa parcurgeti o distanta relativ mare cu mijloace
auto.
transport aerian - prin aeroportul Cluj Napoca sau Oradea si de acolo cu
mijloace auto pana in Arieeni.
Asezata intr-un cadru montan pitoresc din Muntii Bihorului, Arieseni are un relief
specific de munte cu o altitudine cuprinsa intre 850 si 1848 m si ocupa
intreg bazinul de izvoare al Ariesului Mare.
Acesta imparte Muntii Bihor in doua masive diferite ca aspect si constituire
geologica: Bihorul de Nord si Relieful carstic aduce n peisaj o mare varietate de forme:
abrupturi stncoase, vai adnci si chei, creste, lapiezuri, carora li se adauga un mare numar
de forme carstice .
Masivul Biharia format din sisturi cristaline dezvolta forme greoaie, masive cu cele
mai mari inaltimi din Muntii Apuseni. Desi sub 2000 altitudine creasta principala adaposteste
mici caldari, urme ale ghetarilor cuaternari, sectorul cel mai spectaculos este cel cuprins
intre Varful Vartop si Curcubata Mica
cuprinzand varfurile Piatra Graitoare, 1658 m, Bihorul (Curcubata Mare) -1849 m
si Curcubata Mica - 1769 m, precum si Saua Vartop 1050 m.

Capitol 2 - Potential turistic natural
2.1 Relieful
2.2 Clima
Climatul este montan moderat dezvoltat pe fondul unei circulatii dominante
a maselor de aer vestice. Clima este una subalpina cu temperaturi cuprinse intre
+15 C vara si -5 C iarna.
Pentru activitatile turistice :
decembrie-martie ca sezon rece si cu zapada bogata(stratul de zapada cu grosimi
medii de 20-80 cm se mentine mai mult timp, de la 150 zile la altitudini de 1500 m , in
locuri adapostite cu expunere nordica chiar 6-7 luni) facilitand, local practicarea
sporturilor de iarna;
aprilie-iunie racoros si cu perioade ploioase ce alterneaza cu zile senine favorabile
drumetilor scurte;
iulie-octombrie un climat relaxant cu timp frumos extrem de favorabil turismului;
noiembrie-prima parte a lunii decembrie cu schimbarii rapide ale vremii, cand se
produc ploi, scaderea rapida a temperaturii si ceata ,activitati turistice reduse.
2.3 Hidrografia

Raul Ariesul Mare isi are izvoarele in zona pasului Vartop. Dintre numerosii
sai afluenti cei mai mari sunt: Coblesul, Streul si Garda Seaca. Pe valea
Varciorogului se afla cascada Varciorog -15 m inaltime.
Cea mai mare parte a nordului muntilor Apuseni e inclusa in cadrul
Parcului natural Apuseni cu o suprafata de 75784 ha in interiorul caruia se gasesc
peste 50 de rezervatii majoritatea fiind reprezentate de chei, avenuri si pesteri.
2.4 Biodiversitate

Vegetatia este bogata si variata. Daca pe culmile cele mai inalte exista pajisti
subalpine, pe cele mai joase se afla pajisti secundare rezultate din defrisarea padurii. La
peste 1300 m altitudine au extindere coniferele : molid si brad. Pretutindeni in jurul
localitatilor, intinderi mari din suprafetele padurilor au fost inlocuite de pasuni si terenuri
agricole, incat, in prezent, padurea nu depaseste 55% din suprafata acestor munti.








Exista o bogata si variata fauna care populeaza nu numai padurile ci si intinsele
fanete si pasuni. Intre mamifere reprezentative sunt cerbul, ursul, mistretul, caprioara, jderi,
veverita, vulpi si mai putini lupi. In apele comunei exista pastravi, lipan .
Parcul Natural Apuseni a fost creat n scopul conservarii si valorificarii stiintifice si
turistice a fenomenelor carstice din zona, existente n ansamblul unor ecosisteme montane
de altitudini medii. Parcul este situat n partea central-estica a Muntilor Apuseni,
suprapunndu-se aproape integral peste Muntii Batrna, subunitate fizico-geografica a
Muntilor Bihor-Vladeasa.
Din punct de vedere administrativ, parcul se ntinde pe teritoriul a trei judete: Cluj,
Bihor si Alba, avand o suprafata totala de 75.784 ha.
Pestera Ghetarului Scarisoara este cea mai mare pestera cu gheata din
Romania si printre putinele din lume, unicat in sud-estul Europei. Ghetarul,situat la
altitudinea de 1165 m, are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3,
netopindu-se niciodata, desi are aproximativ 3.000 de ani.
Cetatile Ponorului - grandioasa formatiune carstica, constau in 3 cercuri
mari de stanci asezate intr-o depresiune de 300 m adancime si mai mult de 1 km in
diametru la nivelul cel mai de sus. Cununa de munti ce inconjoara si inchid depresiunea
este taiata doar intr-un singur loc de Valea Cetatilor. Cetatile Ponorului au fost declarate
rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii si
trecand in custodia Academiei Romane.
Rezervatia speologica Pestera Ursilor,
amplasata in bazinul Crisului Negru, cu o lungime
de 1,5 km, nu primeaza prin dimensiuni, ci prin
fantastica aglomerare de formatiuni speologice, din
care punct de vedere este indiscutabil, unicat in
randul pesterilor amenajate pentru turism. Tot aici
se gasesc un mare numar de resturi fosile ale
ursului de caverna Ursus Spelaeus - disparut de
aproximativ 15000 de ani.





Platoul carstic Padis, situat in partea de nord de Muntilor Apuseni, in sud-estul
judetului Bihor, este cea mai mare formatiune carstica din Romania. Platoul Padis, cu altitudinea
medie de 1.200 de metri, este marginit de abrupturi, in care se regasesc vai salbatice, ape repezi,
chei adanci si canioane. Pe platou se intalnesc doline, lapiezuri, marmite, ponoare, sorburi,
izbucuri, polii, hoance, avene sau pesteri.

Pestera Pojarul Politei este una din pesterile cele mai bogat ornate din
tara; ea se distinge prin bogatia in formatiuni perlate si cristalictite. In pestera se
conserva pe argila urme ale ursului de caverna. Pestera este inchisa cu un grilaj,
vizitarea ei nefiind permisa.
Ghetarul de la Vartop, pestera Corbasca si pestera Cornii sunt
importante prin gama larga de formatiuni stalagmitice, toate trei fiind deosebit
de bine conservate. In pestera Cornii este pastrat un vas neolitic prins intr-o
crusta calcitica. Toate trei sunt inchise si nu pot fi vizitate.
Pestera Ghetarul Focul Viu este alcatuita din doua sali, din care prima de mari
dimensiuni, ocupata de un imens bloc de gheata. Accesul in pestera se face pe o galerie
descendenta, unde este montata o scara de lemn. Tavanul salii este spart de o fereastra de
mari dimensiuni prin care a cazut o mare cantitate de busteni si zapada, acumulate intr-o
imensa movila in centrul salii. Prin tavanul pesterii patrunde suficienta lumina pentru a
dezvalui splendoarea grupurilor de stalagmite de gheta, aflate in partea opusa a intrarii in
pestera .
Cheile Galbenei - situat n sud-vestul i vestul Bazinului nchis Padi Cetile
Ponorului, n afara acestuia, Valea Galbenei reprezint un culoar de drenare spre
Depresiunea Beiuului a majoritii apelor din Bazinul Padi. Aproape pe tot parcursul ei,
Valea Galbenei cuprinde sectoare de chei nguste, mrginite de perei verticali i pante
abrupte, avnd numeroase cascade i fiind deosebit de greu de strbtut. Sectorul amonte
este cel mai spectaculos, poriunea dintre Izbucul Galbenei i confluena cu Valea Luncoara,
constituind un canion ngust, mrginit de perei verticali de peste 100 m.
Lumea Pierdut - denumit aa datorit slbticiei sale din trecut, Lumea
Pierdut reprezint un platou carstic mpdurit, mrginit de Prul Ursului, Prul Sec i
culmea sudic a Vrfului Grdioara. Din punct de vedere hidrografic aici apar dou vi:
Prul Ursului i Prul Sec, care au izvoarele apropiate i se unesc n aval delimitnd
un platou izolat de regiunile din jur.
Platoul Lumea Pierdut ascunde n subteran o imens reea de galerii active,
trdat la suprafa de existena unor doline mascate de vegetaie.
Groapa Ruginoas reprezint un fenomen cu totul aparte. Ea este o imens
ravinare spat pn n creasta culmii care nchide spre sud Valea Seac, cu o adncime
de peste 100 m i un diametru de peste 600 m. Pe toat suprafaa ei, un proces de
eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarite, a cror culoare roie violacee
Capitolul 3 Potential turistic cultural
Casa memoriala Avram Iancu - situata la intrarea in comuna Avram Iancu, venind
dinspre orasul Campeni. Casa Craiului Muntilor este o casa specific moteasca din 1801 cu
acoperisul tuguiat si terminat cu 4 arcade semicirculare. Cuprinde obiecte personale ale lui
Avram Iancu conducatorul revolutiei de la 1848-1849 - tunul, sabiile, fluiele, armele acestuia.
In expozitia de istorie se pastreaza certificatele scolare ale lui Avram Iancu, documente
referitoare la pregatirea si desfasurarea rascoalei, testamentul lui Iancu. Expozitia de
etnografie cuprinde: port motesc, vase specifice zonei, unelte cu care se confectionau
ciubere, tulnice.
Manastirea Albac - a fost pornit din dorina de a chema la rugciune moii din zona
Arieului superior, care, pn la acea vreme, nu aveau nicio mnstire din prejm i erau
nevoii s fac drum lung pn la Lupa sau Rme.
Astfel, acum 20 de ani a fost pus piatra de temelie a Mnstirii Albac. Mai nti, obtea a slujit,
dei foarte rar, ntr-un altar improvizat. n 1999 biserica era deja ridicat i acoperit. Peste un
an a fost terminat primul corp de chilii, iar n 2002 sfntul lacas e mpodobit cu pictur n
tehnica fresco. Este o manastire de maici.
Biserica "naltarea Domnului" - a fost ridicata n 1791 pe locul unui lacas mai
vechi, a carui lemn a fost utilizat la ridicarea clopotnitei (casa toacelor), definita ca o
constructie originala, deschisa pe arcade refolosite, cu brne pe care se mai gaseste
urmele de pictura de sec. al XVIII - lea, atribuita lui Gheorghe zugravul sin Iacov. Pentru
valoarea sa artistica si istorica biserica a fost incluse n Lista monumentelor istorice
protejate din 2004, la categoria monumentelor de importanta exceptionala.
Manastirea Lupsa constructie din lemn ce dateaza din anul 1421. Ctitor este
cunoscut boierul Stanislav, din familia cneazului Candea de Lupsa. Pe la mijlocul secolului
XVIII, manastirea avea doar cativa calugari in frunte cu egumenul Procopie. Viata monahala
sustinuta de calugari a durat pana in 1820, cand din cauza presiunilor antiortodoxe
manastirea a fost desfiintata iar calugarii au fost alungati de autoritatile habsburgice. Biserica
a fost folosita de greco-catolici pana in 1948, cand a revenit la biserica ortodoxa. Din 1948
pana in 1992, a fost locas de cult si a apartinut de parohia ortodoxa. In 1992 la solicitarea
credinciosilor, Episcopul Andrei al Alba Iuliei a reinfiintat asezamantul manastiresc cu obste
de calugari.
Manastirea Ramet - biserica veche are mai multe straturi de pictura: primul strat
dateaza din anul 1300, iar al doilea din 1310; aceste straturi au fost identificate, dupa pigmentii
din pictura, de catre pictorul C. Boambes, intre anii 1987-1988. Al treilea strat se afla pe arcada
dintre naos si pronaos, cu text din anul 1377, stratul al patrulea dateaza din anul 1450, al cincilea
- din anul 1600, al saselea - din 1741 si al saptelea - din anul 1809 . La 20 august 1762,
asezamantul a fost lovit de Bukow cu tunurile, refacuta in anii urmatori, manastirea a fost din nou
distrusa de armata imperiala habsburgica, la 23 decembrie 1785.
In 1826 asezamantul a fost transformat in biserica de mir si re-devine manastire in
1932.In 1955, asezamantul este transformat in manastire de maici, dar in 1960 este desfiintat si
devine cabana turistica.
Biserica veche a fost restaurata intre anii 1987-1989. A fost renovata staretia, iar
cladirile din fata bisericii noi au fost transformate in chilii. Manastirea are un muzeu in care se afla
o colectie de carte veche, icoane pe lemn si pe sticla, obiecte etnografice din zona si obiecte de
cult
Manastirea Izvorul Posaga - biserica a fost construita in 1933, de preotul paroh din
localitate, Alexandru Rujdea si este o constructie din lemn, pe fundatie de piatra. Sunt deosebit
de frumoase sculpturile catapetesmei, a usilor de la intrare, a stalpilor bisericii si a clopotnitei,
sculptura executata de mesterul Vasile Salajan din Baia Sprie si Ioan Achitei din Moldova.
Pictura este facuta in 1988-1989 de Gheorghe si Dumitru. Imprejmuirea dinspre drum
este din zid de piatra si are diferite figuri ale unor oameni incepand de la Decebal si Traian pana
la fiii acestor meleaguri, Horea, Closca si Crisan, lucrate in mozaic. La mica distanta de poarta
manastirii curge un izvor cu apa cristalina denumit "Izvorul Maicii Domnului", cautat de catre
credinciosi pentru prprietatile sale tamaduitoare. Tot aici este sculptata o cruce in stanca
muntelui.
Resurse turistice de natura etnografica
Elemente de tehnica populara cu specific economic - incluznd, la
randul lor, lucrari de tehnica populara cum ar fi mori pe apa, pive, joagare actionate de forta apei
etc.
Portul popular - deosebit de pitoresc format din sumane, tesaturi, pieptare ornate cu
piele si cusaturi, este purtat nca la sarbatori si trguri.
Elementele de arta populara - caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate,
specifice Tarii Motilor; n special obiectele executate din lemn (tulnice, fluiere, donite, ciubere etc.),
unelte cu decoratii ornamentale, unelte din metal cu ornamentatii etc., valorificate inclusiv n cadrul
unei colectii muzeale particulare din satul Patrahaitesti.

Patrimoniul spiritual al acestor localitati este exprimat prin manifestari
folclorice, dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date
calendaristice fixe, anuale, saptamanle, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscut fiind:
Trgul de datini din Poiana Calineasa (14 iulie ) cu o saptamna inaintea celei mai mari
sarbatori motesti
Targul de fete de pe Muntele Gaina, ce are loc in cea mai apropiata duminica de Praznicul
Sfantului Ilie Prooroc.
n ultimii ani se impun tot mai mult n atentia localnicilor o serie de serbari populare, cu
caracter turistic si de petrecere a timpului liber, precum:
Serbarile Zapezii, organizata pe prtiile de la Arieseni-Vartop, n fiecare an n a doua parte a
lunii februarie;
Trgu (Ziua) lemnarului, organizata la Horea, la mijlocul lunii august, dar si celalalte 8 trguri
anuale de marfuri organizate la Horea.


Capitolul 4 - Infrastructura turistica

4.1 Baza de cazare
Se remarca numarul pensiunilor turistice rurale de 2 margarete (stele), o categorie
inferioar a de confort, acestea detinnd cea mai mare pondere n totalul pensiunilor. Acest lucru se
datoreaz a si faptului ca majoritatea au fost construite pe locuintele deja existente ale ntreprinz
atorilor.
Pensiunile clasificate la categorii superioare de confort (4 si 5 margarete) sunt n numar
foarte mic datorita puterii financiare scazute a celor care doresc sa investeasca n acest domeniu.
In comuna Arieseni exista 2412 locuri de cazare disponibile raportat la populatia totala a
comunei n numar de 1916 locuitori,care se regasesc n cele 18 sate componente.
4.2 Baza de alimentatie
In cadrul comunei intalnim restaurante cu specific international si local dupa cum
urmeaza: Cabana Vartop (140 locuri), Casa Motului (80 locuri),Castelul Alpin (60 locuri),
Autoservirea Juliana (140 locuri), Sarra Vank ( 30 locuri), Ulpia Taverna (100 locuri)
4.3 Baza de agrement
Partia de schi Vartop 1
Detalii teleschi:
Lungimea teleschiului: 780m
Capacitate transport: 800 persoane/ora
Viteza: 2,5 m/s
Tip de crose: Crose monopost Leitner
Altitudine plecare: 1160m
Altitudine sosire: 1400m
Siguranta schiorilor este supravegheata cu ajutorul a 8 camera de luat
vederi.
Detalii partie:
Suprafata schiabila: 80.000mp
Expozitie: N-V
Diferenta de nivel: 240m
Lungime de inclinare: 1000m

Prtia de schi Vartop 2
Grad dificultate:mediu
Lungime:430 m
Diferenta de nivel:109
Cota de plecare:1150
Cota de sosire: 1041
Deschis:
Luni-Joi - ora - 10.00 -17.00
Vineri-Duminica - ora - 10.00 -20.00
Nocturn: Da
Teleschi: Da
Sonorizare: Da
Capacitate: 630 schiori/ora
Vitez: 2,5 m / s
Acces: cartela magnetica
1-10 urcari -3 lei/ adult/urcare
1-10 urcari - 2 lei/ copil/urcare
peste 10 urcari - pretul este diferentiat in functie de nr. de urcari,
ajungandu-se pana la
- adult - 2,5 lei/urcare
- copil- 1.5 lei/urcare

Capitolul 5 - Tipuri si forme de turism

1 - turism recreativ montan
2 - turism de tranzit: de la Valea Ariesilor inspre Padis
3 - turism rural: catunele din Apuseni
4 - turism pentru practicarea sporturilor de iarna : partiile de schii Vartop
5 turism stiintific: Cheiil Gradistei, Avenul din Hoanca Urzicarului, Pestera Gura
Apei, Pestera Huda Orbului, Ghetarul de la Vartop, Pestera Hodobana, Avenul cu
doua intrari, Izbucul Tauzului,Cheile Galbenei, Pestera Ghetarul Scarisoara,Podisul
Padis, Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor, Pestera Corbeasca, Pestera de la Corni
6 turism cultural: Casa Memoriala Avram Iancu, Manastirea Albac, Manastirea
Lupsa, Manastirea Rimet, Manastirea Izvoru Posaga si alte biserici din lemn.Intalnim
case si anexe gospodaresti specifice Tarii Motilor.
7 turism cinegetic: Parcul Natural Apuseni
8 activitati turistice sportive
Alpinism: Creasta Bihorului pe portiunea Saua Vartop - Piatra Graitoare -Tarnita
Bihorului - Vf. Bihor (Curcubata Mare) - Curcubata Mica.

Catarare: Creasta Neagra - Zona de obarsie a Vaii Galbena cu pereti de 150-200m in
canion
Cetatile Ponorului - peretii dolinelor sunt de aprox. 100m

Biking: pantele line, distantele lungi si ponderea mare de drumuri forestiere sau
drumuri de caruta face din Arieseni un teren ideal pentru ciclisti. Aroape toate
obiectivele sunt abordabile si pe bicicleta.

Calarie: calul ca mijloc de deplasare traditional, animal de tractiune, poate oferi o
excelenta plimbare.

Parapanta: locul cel mai frecventat est partia Vartop atat datorita diferentei de nivel si
deschiderii largi spre saua Vartop cat si datorita curentilor deosebiti in zona.
Iarna teleschiul usureaza considerabil efortul depus pentru a ajunge in punctul
de lansare. Totodata Bubesti si mai putin Galbena ofera o alternativa pentru parapenta,
dar mai putin spectaculoasa.

1.Arieseni-Garda Seaca-Cabana Scarisoara (marcaj triunghi rosu, 2-3 ore) urmeaza
DN 75 din centrul comunei in aval. Urca in stanga pana la satul Fata Lapusului si trece culmea
dealului Pantestilor pentru a cobora in valea Seaca. Urcand pe versantul stang al vaii se ajunge la
pestera Ghetarul de la Scarisoara.
2.Arieseni-Poiana Florilor (triunghi galben, 13km, 4 ore) are ca finalizare vizionarea
canionului Galbenei. Traseul urmeaza in amonte valea Coblesului apoi afluentul stang al vaii Goja
pana la saua Curmezis (1043m altitudine). De aici mai multe trasee marcate ne conduc spre
cabana Padis, Izbucul Galbenei, Groapa Ruginoasa si comuna Pietroasa.
3.Arieseni-Lumea Pierduta-Padis (18 km, 7 ore) urmeaza traseele anterioare pana la
km 6,2 , de aici urmand valea Ponorasului pana la izvoare. Pana acum 15-20 de ani, acest platou
era acoperit de paduri mari de conifere, unde turistul necumoscator se putea rataci repede. Aici se
pot vizita impresionante pesteri verticale- avene-Gemanata si Negru..
4.Arieseni-Pestera Caput-Cabana Padis (triunghi rosu, 16 km, 6 ore) este unul din
traseele de legatura dintre valea Ariesului Mare si Platoul Padis. Traseul urmeaza in amonte valea
Coblesului pana la confluenta dintre paraiele Goia si Ponoras apoi urca printre casele satului
Cobles. De pe saua Bortigu coboara in bazinul inchis al cetatilor Ponorului.
5.Arieseni-Cobles-Cetatile Ponorului (11 km, 4 ore 30 minute) este comun cu traseeul
numarul 4 pana la pestera Caput. De aici se urmeaza, spre stanga, drumul forestier pana la locul in
care indicatorul indeamna la coborarea potecii, tot la stanga, pentru a ajunge la rezervatia Cetatile
Ponorului.
Trasee turistice
6.Arieseni-Casa de Piatra (814 km, 4 ore 30 minute) face legatura directa intre cele
doua sate.
7.Arieseni-Garda de Sus (DN 75, 8 km) traseu de legatura intre centrele celor doua
comune. Din Garda de Sus se poate ajunge la pestera Ghetarul de la Scarisoara.
8.Arieseni-valea Crisului Negru-Baita ( triunghi rosu, 20 km, 5 ore 30 minute)
urmeaza DN 75 in amonte pana la pasul Vartop (9 km) de unde coboara pe Hoanca Motilor
pana la Crisul Negru si portile Bihorului.
9.Arieseni-Vartop-Pestera Ursilor (22 km, 6 ore) urmeaza drumul pana in saua
Muncelului. De aici pe culmea dintre Sighisel si Giulesti se coboara in satul Giulesti. In
continuare in aval mai sunt 3 km pana in satul Chiscau unde se afla Pestera Ursilor.
10.Arieseni-Vartop-Groapa Ruginoasa (11 km, 3 ore 30 de minute) urmeaza DN
75 pana la primul parau dupa pasul Vartop. Pe acest parau urcam 30 de minute pentru a
ajunge deasupra imensei ravene Groapa Ruginoasa.
11.Arieseni-Cascada Varciorog (5.3 km, 1 ora 30 de minute)urmeaza DN 75 in
amonte, pana la intersectia cu drumul forestier Varciorog. Urcand pe acest drum inca 3,3 km
se ajunge la frumoasa cascada.
12.Ariseni-Varful Curbata Mare (14 km, 4 ore) urmeaza drumul forestier ce urca pe
valea Steului pana sus pe munte. Aici se afla o statie TV data in folosinta in noiembrie 1984.
13.Arieseni-Piatra Graitoare ( 12 km, 3 ore) urmeaza interfluviul dintre vaile
Galbena si Varciorog. Un interesant fenomen de ecou la apropierea sub 100 m de aceasta
piatra graitoare.
Bibliografie
Proiect de dezvoltare turistica si a domeniului schiabil, zona Arieseni, judetul Alba

http://www.primariaarieseni.ro/index.php?rewriteparam=turism

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL PARCUL NATURAL APUSENI
ZONA CUPRINSA N JUDETUL ALBA (COMUNELE: ARIESENI, ALBAC, HOREA, GRDA
DE SUS, SCARISOARA)