Sunteți pe pagina 1din 21

CAIET

PRACTIC
Facultatea de Constructii Civile, Industriale si Agricole,
Specializarea Inginerie economica si management n constructii
Stagiul de practica
Perioada de desfasurare: 09.0.!0"!#!0.0.!0"!
P$%&%'(A$%A )%'%$A*A A S+CI%(A(II
S.C. ,$I'C+' S.$.*.
Date generale despre societate
-enumirea societatii: SC ,$I'C+' S$*.
Forma .uridica a societatii este /societate cu raspundere limitata0,
infiintata in anul !001, in urma asocierii firmelor SC $%A* -%SI)' ($2S(
S.$.*. si SC ,$I'S(A* S.$.*. cu urmatoarele date de identificare:
'umarul de inmatriculare in $egistrul Comertului : 3094594!0016
Codul de identificare fiscala : $+ "9"578506
Sediul societatii este in ,raila, str. Calea )alati nr. 1!, 9l., sc.7, ap.:0
Capital social: "0.000 lei
-urata de functionare a societatii este nelimitata de la data
inmatricularii acesteia in conditiile legii la +ficiul $egistrului Comertului din
,raila.
Firma si are sediul social n ,r;ila, strada Calea )alati nr. 1!, 9l., sc
!, ap.:0, iar punctul de lucru n ,ucuresti, strada Culesului nr.81A, sector 7.
Societatea poate fi contactata la numarul de telefon 0!".!:1.0".01, pe email:
9rinconsrl<g.mail.com.
Descrierea obiectului principal de activitate al societatii
+9iectul principal de activitate al societatii este : Cod CA%' 8"!0 #
*ucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. Activitati care
se desfasoara la 9eneficiari si4sau in afara sediilor proprii.
Managementul societatii, personalul angajat
2
Societatea este condusa de administratorul societatii.
Administratorul ia decizii de natura operativa privind: inc=eierea
contractelor in limita o9iectului de activitate, operatiuni de incasare si plati,
anga.area sau concedierea de personal, coordoneaza activitatea intregii
societati si consultand si cel de#al doilea actionar, ia decizii importante si
oportune pentru 9unul mers al societatii. Participa la licitatii in vederea
o9tinerii unor lucrari noi.
2rmatoarea treapta in ierar=ia societatii este departamentul te=nic in
fruntea caruia se afla seful de 9irou n constructii, care coordoneaza, indruma
si supraveg=eaza activitatea de constructii#monta. pe santiere, avand in
su9ordine inginerii, sefii de puncte de lucru si ec=ipele de muncitori,
coordoneaza si supraveg=eaza activitatea de aprovizionare, fiind su9ordonat
direct administratorului.
Su9ordonat direct administratorului se afla si departamentul economic in
fruntea caruia se afla conta9ilul sef, care coordoneaza si supraveg=eaza
evidenta materialelor si finantelor societatii, precum si administrarea din
punct de vedere a documentatiei legale a resurselor umane, si analizeaza,
impreuna cu administratorul evolutia financiara a societatii.
Dotari tehnice
-otarile te=nice sunt urmatoarele :
# ,etoniere 9uc 8
# Convertizor sudura 9uc 7
# Fle>uri 9uc "0
# ,ormasina rotopercutoare 9uc :
# Pic=amar 9uc 7
# ?asina lipit polipropilena 9uc "
# Pompa varuit 9uc "
# Sc=ela metalica 9uc : @a eta.eA
# Suru9elnita Autofiletanta 9uc :
# Aparate slefuit 9uc 8
# Compactor static autopropulsat 9uc "
3
# (ranspaleti ! 9uc, etc
urni!ori
Furnizorii de marfuri sunt reprezentanti de diverse societati care, in
9aza unor relatii de vanzare#cumparare, asigura societatii resursele necesare
de materii prime si materiale.
Furnizorii principali ai companiei care asigura necesarul de materiale
specifice lucrarii contractate sunt: materiale de constructii :
S.C. A$A,%SB2% S$*,
%2$+?A$C%(I') S$*,
?%'A(D+$C %S( P$%FA,$ICA(%,
-A'-$% S%$E S.$.*.,
)%'%$A* ,%(+',
-%*(A -IS$I,2(I+',
PI$I(%F,
A*IPAS( %(C
Cu principalii furnizori sunt inc=eiate contracte de furnizare pe 9aza
cGrora se face aprovizionarea. 2n contract e insotit de o ane>a ce contine:
partile contractante, o9iectul contractului, pretul pe fiecare produs, valoarea
totala a contractului, modalitatile si conditiile de plata. *a receptie, se
Intocmeste nota de receptie ce specifica daca produsul indeplineste conditiile
de calitate si cantitate. *ivrarea se face in !8 de ore pana la zile de la
emiterea fiecarei comenzi, in functie de furnizor. Plata marfurilor se face cas=
la livrare sau cu +P conform termenelor negociate @70#8: de zileA.
"curt istoric al activitatii des#asurate pana in pre!ent
Inca de la infiintare societatea a prestat o gama variata de servicii in
constructii, precum: confectionare si montare cofra.e din asteriala de
rasinoase, s;p;turi fundatii, fasonare si montare armatura, turnare 9eton n
fundatii si manual n grinzii, planse stHlpi, zidarii de c;r;mida si 9ca, tencuieli
interioare si e>terioare, tinci, zugraveli interioare si e>terioare, monta. gresie
4
si faianta, parc=et, monta. tavane false, casetate, monta. pereti despartitori,
placare pereti gipscarton, etc.
Societatea a inc=eiat contracte cu diverse institutii particulare si de
stat pentru lucrari de constructii. -intre lucrarile e>ecutate de societatea
,$I'C+' e>emplificam cei mai importanti 9eneficiari:
$eal IJpermarKet: (argu ?ures6PanEitan ,ucuresti6 ,erceni ,ucuresti6
Constanta I, Constanta II6Suceava6,rasov6Ploiesti L*ucrari de placari si
finisa.e06 Cotroceni L*ucrari de realizare pereti despartitori din caramida,
tencuieli si planse 9eton armat06,ucuresti M(=eodor PalladJ6 Sediul de 9irouri
real IJpermarKet $omania ,ucuresti
$%A* -%SI)' ($2S(
Iala depozitare si 9irouri PI$I(%F M *ucrari de constructie: compartimentari
si finisa.e interioare0.
,eneficiile societatii au fost alocate dotarii cu utila.e si ec=ipamente
specifice activitatii de constructii, remarcandu#se prin im9inarea materialelor
traditionale cu noile te=nologii din domeniu.
-upa infiintarea societatii au reusit o crestere a volumului de lucrari
avand o cifra de afaceri pe anul !00 de apro>imativ !.000.000 euro, un
personal calificat ce numara circa !0 de oameni si cola9orari cu numeroase
firme mai mici care si#au dovedit profesionalismul la lucrarile anterioare.
In anul !005 societatea ,$I'C+' au ac=izitionat !7.000 mp teren aproape
de centura ,ucurestiului pe care va construi mai multe spatii de productie si
depozitare, un nou spatiu de 9irouri si cazare personal in zona $epu9lica si
au in plan sa o9tina o crestere a volumului de lucrari.
Au reusit o crestere a volumului de lucrari avand o cifra de afaceri pe
anul !009 de apro>imativ 7.000.000 lei, un personal calificat ce numara circa
70 de oameni si cola9orari cu diverse firme care si#au dovedit
profesionalismul. +9iectivul societatii este acela de a fi mereu alaturi de
cerintele clientilor nostrii. Prezentul caiet de practica cuprinde principalele
conditii te=nice ce tre9uie avute n vedere la e>ecutarea cladirilor cu structura
n cadre, n vederea asigurarii rezistentei si sta9ilitatii acestora, precum si
conditiilor de calitate.
Activitatea desfasurata in cadrul S.C. ,$I'C+' S.$.*
5
In data de 09.0.!0"! m#am prezentat la sediul societatii, ncepand cu
orele diminetii, secretarul S.C. ,$I'C+' S$* a facut o prezentare a
institutiei, a functionarilor din cadrul acesteia si a 9irourilor in care isi
desfasoara activitatea fiecare salariat.
*a scurt timp dupa integrarea mea, am fost a9ordat de catre persoana
care se ocup; cu instructa.ul privin normele de securitate si sanatate n
munca si mi#am luat o9ligatia de a respecta normele, c=iar si regulamentul
de ordine si functionare. Am inteles ca n constructii, la cladiri, persoanale
care lucreaza pe santier tre9uie sa fie dotate cu ec=ipament pentru protectie
mpotriva eventualelor accidente posi9ile, iminente n constructii.
-intre ec=ipamentele cele mai importante sunt:
# Salopetele specifice muncitorilor n constructii6
# Nncaltamintea sa fie izolatoare din punct de vedere electric6
# Casca de protectie @o9ligatorie pe santierA6
# ?anusi de protectie.
Impreuna cu inginerul constructor, am a.uns la locatia unde era
santierul in lucru, aici am primit ec=ipamentul de protectie si mi s#a prezentat
santierul. Am fost informat ca acolo se va construi o cladire iar 9eneficiarul
lucrarii este Institul de Stat pentru (estarea si Inregistrarea Soiurilor.
Am inteles ca lucrarile de terasamente nu pot fi ncepute decHt dupa
efectuarea operatiei de predare a amplasamentului, trasarilor, reperelor, etc.,
consemnata ntr#un proces ver9al nc=eiat ntre delegatii 9eneficiarului,
proiectantului si e>ecutantului.
(rasarea pe teren a cladirilor se va realiza n conformitate cu
prevederile din S(AS 95!8a"#5 si cuprinde urmatoarele lucrari:
identificarea, reconstituirea si, dupa caz, rematerializarea reperelor de
trasare @ale retelei geodezice, ale 9azei de trasare sau ale retelei de trasareA.
Aplicarea pe teren ale elementelor geometrice prevazute n planul de
trasare care definesc pozitia punctelor caracteristice ale constructiilor.
Eerificarea aplicarii pe teren a planului de trasare. In urmatoarele zile
am luat parte la activitatiile de pregatire a structurii de rezistenta a cladiri.
-in informatiile o9tinute de la domnul inginer si din L?emoriul te=nic#
rezistent;0, am inteles ca regimul de inaltime al cladirii va fi parter. Forma
6
cladirii este regulata in plan, avand forma dreptung=iulara cu lungimea de
!5,8 m si latimea de "!,7 m. Cladirea se va realiza in solutie metalica,
=ala parter, avand o desc=idere de "! m si : travei de :,1 m. lnc=iderile
se vor realiza din panouri termoizolante tip sandOic=. Inaltimea cladirii este
de 8,!: m# la comisa, iar inaltimea Ia coama este de :,0: m. Solutia adoptata
pentru infrastructura este: fundatii izolate su9 stalpi legate intre ele
perimetral cu grinzi de fundare.
Adancimea de fundare este de #".5: m fata de cota P0.00 a
cladirii. In cazul ca la cota indicata in proiect nu se stratul de fundare amintit
mai sus, se va anunta proiectantul de rezistenta pentru.a lua masuri
necesare. Ca solutie pentru suprastructura se vor realiza cadre metalice
pe am9ele directii, stalpi din profile laminate I%A !50 si I%A 80 si grinzi IP%
700. Panele se vor dispune perpendicular pe directia traveilor, ele avand
rolul sta9ilizator pentru talpa comprimata a grinzilor principale, urmand ca
impreuna cu ta9la de acoperis sa .oace rol de sai9a rigida.
Acoperisul#ta9la cutata prevazuta cu un strat de termoizolatie,
strat # protector si =idroizolatie. Pardoseala =alei este prevazuta din 9eton
amat.
?ateriale care vor fi utilizate: #.,etonul de. egalizare va fi C54"0.,
9etoanele la fundatii si diverse alte elemente de constructii este C"14!0.
+telul pentru armaturi va fi otel 9eton +,7 si PC:!.
Confectiile metalice vor fi realizate din S!7:#3$ si S7::#3$.
%ventualele umpluturi locale intalnite su9 cota de fundare se vor scoate
si inlocui cu 9eton de egalizare.
In urmatoarele zile "0#"7 iulie !0"! am participat la e>ecutarea
lucrarilor de sapaturi si de fundatii, s#au luat masuri de organizare pentru
evitarea infiltrarii in teren a apelor din precipitatii.
2mpluturile s#au facut din pamant argilos @localA compactat cu placi
vi9ratoare in straturi de ":#!0 cm grosime. In .urul constructiei se vor
prevedea trotuare cu latimea de " m si panta spre e>terior, precum si
rigole de colectare si evacuare a apelor pluviale in afara plansamentului.
Inainte de inceperea lucrarilor, e>ecutantul s#a asigurat ca nu e>ista pe
amplasament retele su9terane care ar putea afecta lucrarile de
terasamnete ce se vor e>ecuta.
Sapaturile s#au e>ecutat in mediu uscat, iar cantitatile de apa
meteorice s#au nlaturat prin pomparea si evacuarea ei.
7
Am o9servat ca materialele puse in opera, se face prin verificarea
certificatelor de calitate si prin incercari de la9orator.
Conducatorul te=nic al lucrarilor va prelucra cu tot personalul
muncitor ce e>ecut; aceste lucrari, te=nologia de e>ecutie, ordinea de
monta., masuri de te=nica securitatii si protectia muncii specifice acestor
lucrari.
In timpul e>ecutarii lucrarilor de cofrare, domnul inginer constructor,
m#a invatat procesul te=nologic de cofrare pentru elemente de 9eton
armat, mi#a spus care sunt elementele au>iliare ale cofra.ului propriu#zis
si care sunt elementele de sustinere sau spri.inire a cofra.ului propriu#zis:
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE COFRARE PENTRU ELEMENTELE DIN
BETON ARMAT
Principalele componente ale cofra.elor sunt:
cofra.ul propriu#zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a placii
cofrante @in unele cazuriA # panouri de cofra.6
structura de sustinere sau spri.inire a cofra.ului propriu#zis6
elemente au>iliare.
". C+F$A32* P$+P$I2#&IS
Placa cofranta este elementul cofra.ului ce vine in contact direct cu 9etonul
pus in lucrare. Placa cofranta confera forma si dimensiunea elementului,
precum si calitatea suprafetelor elementului din 9eton. Placa cofranta este
solicitata in functie de pozitia in care se afla la actiunile proprii proceselor de
realizare a elementelor din 9eton monolit: presiunea 9etonului, armaturi,
oameni, eforturi dinamice la 9etonare etc. pentru limitarea deformatiilor in
e>ploatare, placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri.
In functie de materialul din care sunt realizate, panourile de cofra. sunt
alcatuite astfel:
aA produse inferioare din lemn @c=eresteaA6 acestea au dimensiuni de !! # !8
mm grosime pentru scanduri si 75 # 85 mm grosime pentru dulapi.
%lementele pot fi geluite pentru impiedicare aderentei cu 9etonul si pentru a fi
permisa deformarea scandurilor ce alcatuiesc placa cofranta in contact cu
umezeala, acestea sunt pozitionate cu rosturi de " # 7 mm intre ele. Aceste
panouri de cofra. sunt usor deforma9ile si cu o intretinere corespunzatoare
pot fi utilizate de 5 # "0 ori, rezultand un consum ridicat de material lemons.
8
-e asemenea, suprafata de 9eton o9tinuta este amprentata si mai putin
neteda.
9Aproduse superioare din lemn6 sunt constituite din placa.e rezistente la
umiditate cu grosimi intre 5 # !: mm. Placa.ele sunt confectionate din foi de
furnir in numar impar, suprapuse alternative cu fi9rele perpendiculare intre
ele. Intre furniruri e>ista pelicule din rasini sintetice, acest ansam9lu fiind
supus la presiuni si temperature ridicate, in urma carora se o9tine placa.ul
propriu#zis. Furnirurile provin din lemn o9i.nuit de rasinoase @": # !0
refolosiriA, rigidizat cu nervuri sau din lemn de rasinoase nordice @"00 de
refolosiriA # fara nervuri de rigidizare. Calitatea 9etonului o9tinut este
superioara.
cA ta9la de otel cu grosimea de ",: # : mm. Aceste panouri pot avea :00 de
refolosiri si suprafata 9etonului o9tinut este deose9ita. Prezinta dezavanta.ul
masei proprii ridicate.
dA ta9la si nervuri din alia.e de aluminiu6 sunt usoare, rezistente si confera o
calitate a suprafetei 9etonului e>ceptionala. Au pret de cost ridicat si un
numar de refolosiri de pana la 00 # 500 ori.
eA polimeri armati sau nearmati cu fi9re6 prezinta caracteristicile panourilor
din aluminiu.
'ervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta
toate eforturile la care este supusa. Impreuna cu placa cofranta, nervurile
formeaza cofra.ul propriu#zis.
'ervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi
dispuse si pe am9ele directii. 'ervurile placii cofrante sunt realizate de regula
din lemn @dulapiA sau metal @laminate usoare sau elemente din ta9la indoitaA.
'ervurile sunt fi>ate de placa cofranta, de o9icei nedemonta9il, dar la unele
tipuri se impune posi9ilitatea de a fi inlocuite periodic.
Panourile de cofra. pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din
metal, fie in sistem mi>t. Panourile sunt realizate cu dimensiuni modulate.
Cele mai utilizate sunt panourile modulate, ce pot alcatui suprafete cofrate
mari prin alaturarea, spri.inirea si rigidizarea lor dupa anumite reguli.
Panourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de
suprafata cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula
constructiilor civite tipizate si constructiilor industriale specifice.
Panouri de cofra. pot fi:
9
a. dulg=eresti6
9. din placa.6
c. cu placi cofrante din placa. si rigidizari metalice @" # placa cofranta6 ! #
nervure de rigidizare6 7 # traversa68 # distantier6 : # 9orduri de rigidizareA
Panouri mari:
a. din panouri modulate de lemn6
9. panou din scanduri nedemonta9ile pe fururi6
c. panouri din placa. nedemonta9il pe fururi @" # panou modulat din lemn6 ! #
placa cofranta din scandura6 7 # montant metalic6 8 # furura6 : # moaza
metalica6 1 # meng=ina6 # placa cofranta din placa.
%*%?%'(% -% S2S(I'%$% SA2 SP$I3I'I$% A C+F$A32*2I P$+P$I2#
&IS
Pentru limitarea deformatiilor cofra.ului si pentru transmiterea actiunilor
la care este supus, cofra.ul propriu#zis se reazema pe un ansam9lu de
elemente. Aceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in
care sunt e>ploatate in procesul de realizare a elementului din 9eton.
Pentru elemente de 9eton orizontale:
#grinzile de sustinere #sunt asezate de o9icei dupa o directie. %le se
confectioneaza fie din lemn, fie din metal @de inventarA. Cela de tip vec=i au
lungime fi>a, iar cele moderne au lungime varia9ila, pentru a se putea folosi
la desc=ideri si incarcari diferite.
#esafoda.ul #reprezinta un ansam9lu de elemente care preia de la
grinzile de rezemare toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau
terenului constructiei.
%safoda.ul asigura sta9ilitatea intregului ansam9lu de cofra.. Pentru
elemente cur9e, esafoda.ul se numeste cintru.
# partile principale ale esafoda.ului sunt: popii # elemente verticale
pentru rezemarea grinzilor. Pot avea dimensiune fi>a sau pot fi e>tensi9ili.
Pot avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. Se
confectioneaza din 9ile de lemn @sistem vec=iA sau din otel6 longrinele # sunt
9are orizontale de regula din teava de otel sau din 9ile de lemn @sistem
vec=iA.
10
Au rolul de aliniere si contravantuire a polilor de pe acelasi sir. In
functie de pozitia lor e>ista longrine superioare sau inferioare6 contravantuirile
# sunt elemente de rigidizare montate dupa ! directii, ortogonal, si asigura
sta9ilitatea ansam9lului de cofra.. Sunt confectionate fie din 9ile sau dulapi
de lemn @sistem vec=iA fie din tevi de otel sau ti.e din otel cu sisteme de
tensionare.
Pentru elemente de 9eton verticale:
Pentru cofrarea peretilor, elementele de spri.inire sunt urmatoarele:
#moaza # este o grinda orizontala pe care se reazema cofra.ul propriu#
zis, in cazul placilor de cofra. nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri
longitudinale dispuse pe verticala6 se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi
sau profiluri metalice6
#montantul # este o grinda verticala pe care se reazema cofra.ul
propriu#zis, in cazul placilor de cofra. nerigidizate sau a celor rigidizate cu
nervuri longitudinale dispuse pe orizontala6 se confectioneaza din dulapi de
lemn, tevi sau profiluri metalice6
#tirantii # elemente metalice su9 forma unor 9uloane cu ti.a lunga
integral filetate la pas mare. Preiau actiunile orizontale de la moaze sau
montanti prin intermediul unor placute metalice. In sistem invec=it se
alcatuiesc din sarme de otel rasucite6
#spraiturile # sunt elemente solicitate a>ial la compresiune din actiunile
orizontale ale moazelor sau montantilor. %le transmit aceste eforturi fie
constructiei pe care se spri.ina fie terenului. Sunt confectionate din dulapi sau
9ile de lemn @sistem vec=iA fie din elemente metalice cu dimensiune fi>a sau
varia9ila6
Pentru cofrarea stalpilor, elementele de spri.inire sunt urmatoarele:
#calotii si c=ingile # sunt elemente care au rolul de rezemare a cofra.ului
propriu#zis, fiind confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel
@sistem vec=iA fie din metal cu dimensiune varia9ila. Calotii spri.ina cofra.ul pe
toate laturile elementului de constructie @stalpiA, iar c=ingile nu spri.ina una
din laturile acestuia @9ul9i, rezalite, grinziA.
Spri.inirea panourilor de cofra. la pereti:
a. pe moaze si montanti6 9. pe moaze
Spri.iniri pentru cofra.e la colturi, rezalite si 9ul9i:
11
a. la colturi interioare6
9. la colturi e>terioare6
c # la 9ul9i si rezalit @" # panouri din placa.6 ! # moaze tu9ulare6 7 # eclise de
colt6 8 # suru9uri6 :# c=inga6 1 # dulap de completare6 # suru9 de articulatie.
)rinzi e>tensi9ile:
" # tronson principal6
! # tronson de e>tindere6
7 # legatura regla9ila6
8 # cap de spri.in fi>6
: # cap de spri.in mo9il.
Popi metalici si esafoda.:a. cu arc69. cu 9olt6 c. cu mufa filetata6d. cu 9aza
spatiala6
e. triung=iular pliant6 f. esafoda.
%*%?%'(% A2FI*IA$% A*% C+F$A32*2I P$+P$I2#&IS
Aceste elemenete contri9uie la fi>area cofra.ului propriu#zis cu
elementele de spri.inire si rigidizare ale acestuia, la prote.area lor si la
usurarea proceselor in timpul formarii elementelor de 9eton.
dulapii sau scandurile de aliniere # aceste elemente sunt asezate la 9aza
panourilor de cofra. montate vertical sau inclinat. $olul lor este acela de
aliniere a panourilor conform trasarii, reglarea pe inaltime a cofra.ului,
asigurarea etanseitatii la 9aza cofra.ului si usurarea decofrarii6
distantierii # piese tu9ulare din pvc sau otel ce raman pierdute in elementul de
9eton6
# rolurile distantierilor constau in limitarea apropierii panourilor de cofra.
la tensionarea tirantilor asigurand grosimea elementului de 9eton si
recuperarea tirantilor care lucreaza in interiorul distantierilor.
2neori distantierii pot fi recuperati, cand au forma tronconica si sunt din
metal6
12
# clemele si clestii # piese metalice cu rolul de a prinde si fi>a intre
ele nervurile verticale @clestiA sau orizontale @clemeA panourilor
modulate de cofra., in vederea asigurarii etanseitatii cofra.ului6
# placute de repartitie #sunt din metal si au rolul de a prelua de la
moaze sau montanti toate actiunile si a le transmite la piesele de
9locare ale tirantilor6
# zavoare si piulite # au rolul de a 9loca tirantii dupa tensionarea lor.
Se reazema pe placutele de repartitie6
# 9ag=ete de colt si sipci # # elemente din pvc sau lemn pentru
creearea de muc=ii tesite
# eclise # piese metalice liniare sau cu forme speciale care au rolul de
im9inarea a moazelor si montantilor6
# 9ride si coliere #piese metalice utilizate la asam9larea popilor,
contravantuirilor, longrinelor, etc.
# tensori # elemente liniare solicitate a>ial, cu rolul de asigurare a
sta9ilitatii cofra.elor verticale6
# meng=ine # elemente metalice folosite pentru fi>area intre ele a
moazelor sau montantilor cu panourile de cofra.6
# platforme de lucru # # ansam9luri agitate pe moazele sau montantii
cofra.ului, in vederea asigurarii unei incinte de siguranta pentru
muncitorii 9etonisti.
%lemente de spri.inire si au>ialiare ale cofra.ului: a. sprait regla9il6 9.
sprait metalic6 c. tensor.
%lemente au>iliare ale cofra.ului:
a. cleme6 9. colier cu suru96 c. con de capat6 d. distantier6 e. zavor6
f.contravantuire
" # panou de cofra.6 ! # clema din otel 9eton6 7 # pana din lemn6 8 # clema din
profil metalic6 : # suru9 de strangere6 1 # colier cu suru96 # popi6 5 #
contravantuire6 9 # contravantuire cu sistem de tensionare.
13
Pe 9aza +rdonatei )uvernamentale nr. 1:! si alte prevederi legale, se
sta9ilesc o serie de o9ligatii si raspunderi in legatura cu proiectarea,
urmarirea, verificarea si receptionarea lucrarilor. Proiectantul tre9uie sa
participe direct pe santier la urmarirea e>ecutarii proiectului pe care l#a
ela9orat si sa controleze calitatea e>ecutiei, potrivit programului sta9ilit cu
9eneficiarul si constructorul. ,enenficiarul nu va sc=im9a destinatia si
functiile prevazute in proiect si nu se vor aduce modificari nici in e>ecutie, nici
in e>ploatare, care sa afecteze structura de rezistenta. +rice neconcordanta
intre proiect si situatia de pe teren, va fi comunicata din timp proiectantului.
*a sfarsitul stagiul de practica am invatat despre punerea in opera a
9etonului si anume :
REGULI GENERALE PENTRU BETOANE
%>ecutarea lucrarilor de 9etonare se vor face in prezenta unui reprezentant
al Contractorului sau a Consultantului. $eprezentantul Contractorului va fi
permanent prezent la 9etonare conform nolmativului '% 0"!#99. ,etonul va fi
turnat imediat ce a fost livrat in santier. 'u este permisa depasirea timpului
ma>im de transport si modificarea consistentei 9etonului. (umarea 9etonului va fi
supraveg=eata dupa urmatoarele reguli:
# cofra.ele ce vor fi in contact cu 9etonul proaspat vor fi udate cu ! #7 ore inainte
de turnarea 9etonului, iar e>cesul de apa se va inlatura.
# 9etonul va fi incarcat in 9ene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in
cofra.e.
# daca 9etonul nu are lucra9ilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si
turnarea va fi interzisa.
# se admite im9unatatirea consistentei @pentru lucra9ilitateA numai prin folosirea
unui aditiv superplastifiant, conform prevederilor din '% 0"!#99.
# naltimea de cadere li9era la turnarea 9etonului nu tre9uie sa fie mai mare de 7
m in cazul elementelor cu latime de ma>im ",00 m si de ",:0 m in celelalte
cazuri, inclusiv elemente de suprafata @fundatii, grinzi, placi, etcA.
# 9etonul tre9uie fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu#se realizarea
de straturi orizontale de ma>imum :0 cm inaltime si turnarea noului strat inainte
de inceperea prizei 9etonului din stratul turnt anterior.
14
# se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiate a cofra.elor si sustinerilor
acestora, luandu#se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor
deplasari sau cedari.
# circulatia muncitorilor si utila.ului de transport in timpul 9etonarii se va face pe
podine, astfel
rezemate incat saQ nu se modifice pozitia armaturii. %ste
interzisaRcirculatia directa pe armaturi sau pe zonele cu 9eton proaspat.
# 9etonarea se face continuu pana Ia rosturile de lucru prevazute in proiect sau in
procedura de e>ecutie.
# instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mi.loacelor de transport pe
planseele 9etonate precum si depozitarea pe ele a unor sc=ele, cofra.e sau
armaturi este permisa numai dupa !8#!5 de ore de la terminarea 9etonarii, in
functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat @de e>emplu, !8 ore
pentru temperatura peste !0SC si ciment de tip I de clasa mai mare de 7!.:A.
PREGATIREA TURNARll BETONULUI
%>ecutarea lucrarilor de 9etonare poate sa inceapa numai daca sunt ndeplinite
urmatoarele conditii:
# in cazul 9etonului preparat pe santier: sunt realizate masurile
pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare@ ciment,
agregate, aditivi, adaosuri, armaturi, piese inglo9ate, cofra.e etcA si sunt in
stare de functionare utila.ele si dotarile necesare, in conformitate cu
prevederile procedurii de e>ecutie.
# sunt asigurate posi9ilitati de spalare a utila.elor de transport si
punere in opera a 9etonului, in concordanta cu prevederile in vigoare privind
protectia mediului.
# suprafetele de 9eton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact
cu 9etonul proaspat sunt curatate de po.g=ita de lapte de ciment sau de
impuritati6 suprafetele nu tre9uie sa prezinte zone necompactate sau
segregate si tre9uie sa ai9a rugozitatea necesara asigurarii unei 9une
legaturi intre cele doua 9etoane.
Sunt sta9llite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
9etonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea:
15
statiei de 9etoane si mi.loacele de transport de rezerva6
sursei sumplimentare de energie electrica6
materialele pentru prote.area 9etonului6
vi9ratori aditionali, ec=ipamente de compactare6
conditiilor de creare a unui rost de lucru etc.
R
# sunt asigurate conditiile necesare recoltarii pro9elor la locul de punere in opera
si efectuarii determinarilor prevazute pentru 9etonul proaspat, la descarcarea din
mi.locul de transport.
# este sta9ilit locul de diri.are a eventualelor transporturi de 9eton care nu
indeplinesc conditiile te=nice sta9ilite si sunt refuzate . In 9aza verificarilor
indelinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se va consemna apro9area
inceperii 9etonarii de catre:
# $esponsa9ilul (e=nic cu %>ecutia al Contractorului6
# Consultant
# fazele determinante @TTfaze determirianteU, e>. Inainte de acoperirea cu alte
lucrariA de catre Proiectantul cat si de Consultantul.
Apro9area inceperii 9etonarii tre9uie sa fie reconfirmata pe 9aza unor
noi verificari in cazurile in care:
# au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatat; la
data apro9arii @ntemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari
sistate si neconservate, etc.A
# 9etonarea nu a inceput in interval de zile de la data apro9arii.
*ucrarile pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din 9eton armat
sau precomprimat tre9uie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui
capitol, si cu ane>ele I.", I.!, I.7, I.8, I.:, din '% 0"!#99 apro9at de ?*PA(
prin +rdonanta :94' din august "999 si prevederile S(AS "0""!4!#5 si
S(AS "99#55
(oate materialele care intra n componenta unei structuri din 9eton
armat nu pot fi introduse n opera decHt dupa:
16
# verificarea certificatelor de calitate care sa confirme fara du9iu ca
sunt cele corespunzatoare normelor respective6
# ca s#au efectuat la locul de punere n opera ncercarile prevazute n
prescriptiile te=nice respective si cu frecventa prescrisa6
# verificarea fisei de transport a 9etonului, din datele careia sa rezulte
ca 9etonul este corespunzator calitatii prevazuta n proiect si n prescriptiile
te=nice.
Nnainte de punerea n opera a 9etonului si armaturii este necesar a se
efectua verificarile prescrise n S(AS "99#5" @ncercari pe 9eton proaspat,
confectionarea de epruveteA.
(oate armaturile si toate piesele nglo9ate vor fi verificate, 9ucata cu
9ucata,cu atentie deose9ita naintea nceperii 9etonarii # din punct de vedere
al numarului de 9are, al pozitiei, diametrului, lungimii, distantelor, marcii
otelului 9eton si dispozitivelor de mentinere a pozitiilor n tot cursul 9etonarii.
StHlpii, grinzile si planseele unui nivel se vor e>ecuta n aceeasi etapa
sau n doua etape, astfel:
Se vor e>ecuta n prima etapa stHlpii pHna la cota inferioara a grinzilor
cu naltimea cea mai mare @70 cm su9 cota superioara a planseuluiA.
Se vor e>ecuta n a doua etapa grinzile @inclusiv nodurile stHlp#grindaA
si planseele.
Nn varianta de turnare a structurii unui nivel n doua etape, vor apare
rosturi de turnare la partea inferioara a stHlpilor @deci la partea superioara a
planseuluiA si la partea inferioara a grinzilor cu naltimea cea mai mare @deci
cu 70 cm su9 cota inferioara a planseuluiA. $osturile de turnare @de lucruA se
vor trata conform normativului C"80#51. *ucrarile de turnare a 9etonului
monolit se vor e>ecuta numai dupa ce au fost realizate corespunzator
lucrarile pregatitoare, sunt organizate si verificate materialele necesare, iar
utila.ele si dotarile necesare sunt n stare de functionare.
,etonarea va ncepe dupa verificarea e>istentei proceselor ver9ale de
lucrari ascunse care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se
e>ecuta corespunde ntocmai prevederilor te=nice, precum si ca toate
17
cofra.ele si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si
dimensiuni cu proiectul, au fost curatate si corect pregatite. Aceste verificari
se efectueaza 9ucata cu 9ucata.
Nnaintea 9etonarii, la terminarea montarii armaturilor se vor consemna
n procese ver9ale constatarile rezultate n urma verificarilor cu privire la
numarul, diametrul si pozitia armaturilor, diametrul etrierilor si distanta dintre
acestia, nadiri, suduri, acoperiri, etc.
-upa turnare am asistat la compactarea mecanica a 9etonului care se
face prin vi9rare. -upa decofrare se vor verifica si consemna, n procese
ver9ale de lucrari ascunse, aspectul 9etonului si eventualele defecte: 9eton
necompactat, segregari, goluri, luHndu#se masurile de remediere necesare.
2ltima zi de practic; am petrecut#o, doua ore la punctul de lucru al
firmei unde toVi anga.aVii firmei mi#au mulVumit Wi mi#au urat succes la
colocviul de practic; Wi la e>amenele din sesiunea de restanVe.
-in punctul meu de vedere, activitatea de practic; desf;Wurat; n
cadrul SC ,$I'C+' S$* mi#a permis familiarizarea cu statutul Wi activitatea
firmelor de constructii. Activit;Vile desf;Wurate su9 ndrumarea instructorului
de practic; la care am participat reprezint; pe de o parte o mai 9un;
cunoaWtere a activit;Vii zilnice din cadrul unei intreprinderi nationale, iar pe de
alt; parte e>perienV; profesional; Wi personal;. IminenVa desf;Wur;rii mi#au
permis aprofundarea unor cunoWtinVe do9Hndite pHn; n acest moment.
18
19
20
21

S-ar putea să vă placă și