Sunteți pe pagina 1din 9

Conf.Univ.dr.

Zaharia Agripina
OCLUZOLOGIE
CURS 3
RELATIA CENTRICA
Pozitia de RC este un raport osos, mandibulo-cranian.
Este pozitia cea mai inala! cea mai po"erioara "i neforaa a condililor in
caviaea glenoida.
Este o po#iie ligamenara. Pozitia cea mai inalta este esentiala deoarece
corespunde plasarii condililor si meniscurilor intr-o pozitie ferma de sprijin cu ajutorul
ligamentelor. Limitarea deplasarii posterioare este asigurata tot de ligamente,
Este o po#iie erminala.
Fiind un raport osos, madibulo-cranian, dependent de ligamente, pozitia de RC nu
este infuentata de dinti. Este con"ana oaa viaa, inclusi la edentatul total sau la
edentatul partial fara contacte dento-dentare.
I$%ORTANTA RC
!. RC este o pozitie constanta toata iata, si la edentatul total.
". RC este o pozitie diagnostica de la care se porneste orice analiza ocluzala.
#. RC este o pozitie care poate fi determinata, in sensul ca mandibula poate fi
pozitionata in RC, pozitie care poate fi ulterior transferata la nielul unui ocluzor sau
articulator.
$. RC este o pozitie functionala % RC interine in masticatia alimentelor dure, deci
atunci cand condilii au neoie de un sprijin ferm. &area majoritate a autorilor sustin
ca RC este pozitia in care se efectueaza deglutitia, act fiziologic foarte frecent timpul
alimentarii, dar si in timpul somnului, pentru ing'itirea saliei, care este secretata
permanent.
CONCE%TII(
-concepia anaomica
% care considera pozitia de postura o pozitie pasia, pur ligamentara, in care
interin doar elementele articulare.
-concep&l f&ncional
% care apreciaza ca principali realizabili in postura de relatie centrica sunt musc'ii
)relatie miocentrica*
-concepie anaomo'f&ncionala
% considera atat fenomenele anatomice articulare cat si elementele actie,
musculare
'concepia ( )ein*erg
!
% deacord cu toate conceptele, dar sunt necesare si conditile clinice. )este greu sa
stabilesti o relatie corecta la unul cu spasmofilie, afectiuni neuropsi'ice*
+aca relatia de postura este innascuta, RC este dobandita % este dependenta de e,istenta
dintiilor.
-de la . luni % noi-nascuti/ pina la eruptie( arcadele in capac de cutie/ suge/dintii frontali
impiedica in sens sagital e,cursiunile/ apar molarii si caninii si se stabilizeaza mandibula
si in plan ertical prin fetele care in in contact0
+ezotarea normala a arcadelor aleolo-dentare ca si eruptia normala a dintiilor duce la
anomalii1tulburari de ocluzie si de pozitie a mandibulei fata de craniu. 2n timpul ietii RC
poate fi modificata prin dierse cauze( L3C, edentatie, restaurari incorecte
)protetice1obturatii*.
+ETER$INAREA! INREGISTRAREA SI TRANS,ERUL RC
A. +ETER$INAREA RC
E"e nece"ara po#iionarea mandi*&lei in RC-
- La orice e,amen clinic
- Cand pentru realizarea unei proteze dentare pozitia de 2& nu poate fi folosita
deoarece
o 4u e,ista
Edentatul total
Edentatul partial fara contacte ocluzale
o Este instabila
5b initio
6ecundar tratamentului stomatologic
o 5paratul utilizat de te'nicianul dentar impune inregistrarea si transferul in
laborator a unor alte relatii interma,ilare )articulator*
- 2n ederea corectarii dizarmoniei ocluzale
o Preliminar unei restaurari odontale sau protetice
o 2n cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulare
- Pentru adaptarea intraorala a oricaror restaurari odontale sau protetice
./ $ETO+A UNI$ANUALA
i. Premisa teoretica( RC este o pozitie limita, determinate osos si ligamentar
ii. Particularitati( oboseala musculara obtinuta prin urmatoarele metode(
- Pozitia pacientului )sezand cu spatele ertical si capul nesustinut de
tetiera*, ambienta si metodologia de lucru )comenzi si metode blande*
- 3boseala indusa prin 7inetoterapie
- 3boseala indusa prin stimulare electrica
- 2ntreruperea engramei masticatorii prin aplicarea unei gutiere acrilice
pentru $8'
- &edicatie miorela,anta
0/ $ETO+A 1I$ANUALA
"
i. Premisa teoretica( RC este o pozitie limita, determinate osos si ligamentar
ii. Particularitati(
a. Rela,area musculara se obtine si prin pozitia culcata a pacientului
b. Pozitionarea postero-superioara a condililor
c. Pentru inregistrarea RC este absolut necesar ajutorul unei alte persoane
3/ RE,LE2UL $OLAR
i. Premisa teoretica( RC este o pozitie functionala, in care se realizeaza
masticatia
ii. Particularitati(
a. Contactele dento-dentare pot produce deiatii ale madibulei cu
indepartarea condililor de RC. &etoda ramane rezerata edentatului
total sau pacientilor fara ocluzie
3/ %OZITIA $IOCENTRICA 4AN5ELSON
i. Premisa teoretica( pozitia mandibulo-craniana functionala si independenta
de dinti, nu poate fi decat un raport determinat si muscular, deoarece
musc'ii asigura functionalitatea 5+&. RC este o pozitie determinata
osteo-ligamentar, deci nu este si o pozitie functionala. Pozitia functionala
se numeste &23CE49R2C5.
ii. Particularitati(
a. +esi pozitia miocentrica este functionala, utilizarea masticatiei,
deglutitiei sau fonatiei pentru identificarea acesteia este riscanta
deoarece contractile musc'ilor mobilizatori implicate in actul
functional pot fi afectate de spasme sau mialgii.
6/ %OZITIA O%TI$A ,UNCTIONALA
i. Premisa teoretica( pozitia optima functional este un raport determinat
muscular, insa utilizarea miomonitorului nu garanteaza caracterul
functional al raportului astfel inregistrat.
6unt " metode mai cunoscute si mai utilizate( metoda unimanuala si metoda binanuala.
$eoda &niman&ala
- Pacientul este asezat in fotoliu dentar in pozitie sezand, gura usor intredesc'isa
- 3peratorul aplica ung'ia policelui de la mana dreapta pe marginea libera a incisiilor
centrali mandibulari, cu restul degetelor cuprinzand mentonul
- +egetele de la mana stanga indeparteaza cu blandete buza superioara si se sprijina pe
dintii ma,ilari
- Pacientul trebuie sa lase mandibula libera, sa nu faca nimic
- &edicul efectueaza miscari mici, limitate, de coborare so ridicare a mandibulei, pe o
distanta de ma,imum ": mm
- La un moment dat se simte un salt al mandibulei spre posterior si in sus, semn al
pozitionarii mandibulei in RC
- La unii pacienti manera se realizeaza cu destula dificultate
$eoda *iman&ala
#
- Pacientul este asezat in fotoliul dentar culcat la orizontala
- &edicul este asezat pe scaun in spatele fotoliului
- Policele de la ambele maini sunt aplicate in zona dintre buza inferioara si menton,
celelalte degete ale ambelor maini cuprinzand ramura orizontala a mandibulei
- Prin miscari de desc'ide re si inc'idere effectuate de operator, la un moment dat se
simte un salt de pozitionare a mandibulei in RC
- 5antaj( prin pozitia capului, mandibula se afla d;j< intr-o pozitie mai posterioara
1. INREGISTRAREA RC
- folosind dierse medii de marcare(
o 'artia de articulatie
o ceara de ocluzie
o spra=-ul de ocluzie
o banda >offe
7aria de aric&laie
- grosimea suportului % ariaza de la catea sutimi la catea zecimi de mm
- pentru marcarea contactelor ocluzale in RC se utilizeaza grosimi de catea zeci de
microni
- trebuie sa fie fle,ibila si antistatica, pentru a se putea mula pe relieful fetelor ocluzale
- suprafetele ce urmeaza a fi marcate trebuie sa fie bine uscate
- 'artia de artic. poate fi actie pe una sau pe ambele fete
- cea biactia poate fi bicolora( rosu-albastru sau rosu-negru % 'artie cu transfer
progresi de culoare
- 'artia de artic. bicolora are " aantaje(
- permite marcarea contactelor ocluzale in " poziti diagnostice ori miscari
diferite ) e,( RC si 2&*
- eidentiaza contactele foarte stranse care, prin perforarea 'artiei, duc la
aparitia unor marcaje diferit colorate de restul marcajelor de pe arcada
respectia
- latime !,? % " mm
- se prezinta sub forme comerciale dierse
Ceara de ocl&#ie
- ofera o posibilitate de marcare mai riguroasa decat 'artia de articulatie
- se prezinta sub forma unor benzi de culoare inc'isa, de @ ! cm latime si #-$ cm
lungime
- deformabila la temperature caitatii bucale, fara sa se topeasca
- una din fete este lipicioasa, in timp ce fata opusa este acoperita cu o folie subtire si
lucioasa din material plastic transparent
- grosime( @ :,# mm
- cu un creion cu mina moale se marc'eaza suprafata dentara care a perforat ceara
Spra8 de ocl&#ie
$
- pulerizeaza substante colorate pe fetele ocluzale pe care se doreste inregistrarea
- substanta colorata se sterge in zonele de contact
- se utilizeaza mai rar intraoral, metoda fiind recomandata mai ales pentru ec'ilibrarea
ocluzala finala, pe model, a mac'etelor de ceara a protezelor conjuncte
1anda 4offe
- utilizeaza un support de cauciuc subtire impregnate cu un colorant, mentinut cu un
support special din sarma de otel
- metoda este similara utilizarii 'artiei de articulatie
C. TRANS,ERUL RC
Pozitia de RC trebuie inregistrata si transferata pe instrumente ce simuleaza relatiile
interma,ilare de ocluzie )R2&3*.
&etode(
!. pozitionarea manuala a modelelor
". inregistrarile interocluzale
#. arcul facial pantografic )metode grafice e,traorale*
$. gutiere stereografice )metode grafice intraorale*
%o#iionarea man&ala a modelelor
se poate realiza numai in mod e,ceptional, in urmatoarele conditii(
- RC sa coincide cu 2& A long centric. +e fapt, modelele se pot pozitiona manual
numai in 2&
- 2& sa fie stabile
- 6a nu e,iste obstacole dentare )contacte premature sau interferente* care sa
impiedice pozitionarea mandibulei in RC
- &odelele de gips sa fie complete )arcade intregi* si e,acte )fara plusuri*
Inregi"rarile inerocl&#ale
Reprezinta medoda cea mai folosita de transfer a RC
Conditii(
- 2nregistrarea nu trebuie sa depaseasca ecuatorul clinic )arful cuspizilor*
- Pe fata estibulara inregistrarea trebuie sa cuprinda numai arfurile cuspizilor
&ateriale(
- gips
- acrilate autopolimerizabile
- ceruri
- pastele B3E
Cheile ve"i*&lare
- se amprenteaza fetele estibulare ale dintilor
Arc&l facial panografic
- realizeaza atat determinarea cat si inregistrarea si transferul RC la articulator
?
G&iere "ereografice
- realizeaza atat determinarea cat si inregistrarea si transferul RC la articulator
Tehnica ,G%
- te'nica traiectoriilor generate functional
9ERI,ICAREA RE%ERELOR RC-
Reper&l aric&lar
-condilii trebuie sa fie centrati in caitatile glenoide, ca si in RP dar de data asta
se palpeaza la !#mm tragio-palpebrala
Reper&l m&"c&lar- trebuie sa percepem acelasi tonus stg1dr
Reper&l o"o"
'linia mediana a mandibulei trebuie sa corespunda cu linia mediosagitala a fetei.
6n %Cn trebuie sa fie conenabila/ sa fie A cu 6n13p' minus )-* "-$ mm
B=-Conion/ sau condilion-Conion dr1stg care trebuie sa fie egale
Reper denar
- trebuie sa e,iste intre cele doua arcade contacte multiple, uniform repartizate pe
arcada. 4u trebuie sa fie 2&, doar contact multiple.
+ESC7I+EREA GURII
Prin coborarea mandibulei )desc'iderea gurii* punctul interincisi mandibular
descrie un nou arc de cerc pana ajunge in pozitia de desc'idere ma,ima a gurii )+&*.
Pentru a realiza desc'iderea ma,ima a gurii, condilii mandibulari efectueaza(
!. o miscare comple,a de rotatie in etajul inferior al 59&
". D o miscare de aansare si coborare in etajul superior al 59&
+& este de @ $: mm.
+esc'iderea gurii trebuie sa se faca dupa o linie continua, strict in plan sagital, fara a
determina dureri musculare ori zgomote articulare. 3rice deiere stanga- dreapta, traseu
in zig zag sau limitarea desc'iderii gurii semnifica e,istenta unor contacte dento-dentare
defectuoase care au produs spasme musculare, suferinte articulare, etc.
.
INTERCUS%I+AREA $A2I$A
Caracteristici(
2& este cea mai frecenta pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact
dento-dentar
2n 2& se inregistreaza numarul cel mai mare de contacte dento-dentare
2& este utilizata in numeroase situatii clinice pentru raportarea modelelor celor "
arcade
Electromiografic, in 2& se inregistreaza o contractie oluntara ma,ima a
musc'ilor masticatori, moti pentru care 2& este numita si pozitie de forta
RA%ORTUL RC'I$
!. La 8EF dintre indiizi, mandibula are posibilitatea sa e,ecute o usoara glisare )@:,# %
!,# mm* din RC in 2&, glisare considerate fiziologica A long centric
Conditii pentru realizarea acestei deplasari(
La nielul stopurilor ocluzale de grupul 2 si 22 sa se realizeze
contacte dento-dentare de tip arf cuspid % fund foseta
La nielul stopurilor ocluzale de grup 22, infracingular sa e,iste
e,iste un mic platou orizontal % conditie care nu este obligatorir
9eoria ocluzala a protectiei mutuale( grupul frontal protejeaza
sectoarele laterale ale arcadelor in toate miscarile e,centrice ale
mandibulei cu contact dento-dentar )propulsie, lateralitate si miscari
combinate* in timp ce dintii laterali )stopurile ocluzale de grad 2 si 222*
protejeaza de suprasarcina sectorul frontal in pozitiile centrice 2& si
RC
". La !#F, glisarea mandibulei din RC in 2& nu se produce, cele doua pozitii coincide A
point centric.
6ituatia este faorizata de e,istenta unor stopuri ocluzale stranse, contacte de tip
tripodic.
9oate lucrarile protetice fi,e se or realize astfel incat sa e,iste posibilitatea LC.
Pentru a se putea realize LC la nielul contactelor cuspid-foseta trebuie sa e,iste o
anumita libertate a arfului cuspidului in interiorul fosetei, fapt care permite si o foarte
mica glisare din 2& in lateralitate, glisare fiziologica A wide centric.
+eci LC si Gide centric sunt posibile atunci cand e,ista o anumita libertate in centric
A freedom in centric.
E
%OZITIA +E RE%AUS A $AN+I1ULEI
Este o pozitia diagnostica a mandibulei, fara contact dento-dentar. Este numita
pozitia de repaus postural, de repaus fiziologic, de postura, pozitia clinica de repaus.
La acelasi subiect e,ista mai multe pozitii de repaus ale mandibulei, dependente
de arsta, pozitia corpului, de unele stari fiziologice sau patologice.
2n majoritatea timpului din ciclul de "$ ', mandibula se gaseste in pozitie de
repaus, iar intre dintii celor " arcade e,ista un spatiu liber, spatiul de inocluzie
fiziologica, spatiul de repaus, free Ga= space.
Pozitia de repaus este determinata de contractia tonica a musc'ilor ridicatori si
coboratori ai mandibulei, deci nu este orba de un repaus muscular, ci de un repaus al
ligamentelor parodontale.
+HR A +H3 D 62F
62F A "-$ mm la nielul premolarilor
Factorii pasivi care contribuie la aceasta pozitie(
-comple,ul structural musc'i-tendon care in afara functiei de contractie se comporta ca
un corp cu proprietati ascoelastice capabile sa mentina mandibula intr-o pozitie de
ec'ilibru.
-actiunea pasia a structurilor articulare si periarticulare care prezinta proprietati de
ascoelasticitate care ajuta la mentinerea mandibulei in ec'ilibru.
-presiunea barica negatia )in mod normal cand indiidul are gura inc'isa si buzele in
contact, limba ocupa caitatea orala si se caleaza pe palat, in momentul in care mandibula
coboara, coboara si limba/ atunci cand limba coboara intre palat si fata dorsala se creeaza
un spatiu. 2ntre baza limbei si bolta palatina se creaza o presiune mai mica decat cea
atmosferica. )spatiul +onders*
Factori activi(
-m&"chii
% unitatea motorie formata din motoneuronul alfa aflat in nucleul masticator al
trigemenului din punte care raspunde de fibrele e,trafuzioriale din musc'i. 5cest neuron
motor si cu fibrele lui aferente formeaza unitatea motorie
-e,ista un triplu antagonism muscular care interine in pozitionarea mandibulei
mai intai intre musc'ii cefei si cei preertebrali )care asigura o pozitie a
mandibulei*
intre musc'ii cobaratori si ridicatori ai mandibulei.
Cand e,ista ec'ilibru intre ei, o linie izoelectrica % aem un ec'ilibru care mentine
mandibula in pozitie..
ms limbii protractori si retractori
-facor&l nervo" % din coordonare refle,elor tonusstimulatoare1tonus in'ibitoare si tonus
pe diferite grupe musccular, rezulta opozitie posturala mai mult sau mai putin ec'ilibrata.
+eerminarea relaiei de po"&ra
8
Pentru a determina clinic in cabinet aem neoie de anumite condiii fi#ice "i
p"ihice ca "i an&mie condiii de medi&-
-pacientul in pozitie sezanda a sta cu spatele si capul nesprijinit
-a fi intr-o stare psi'ica rela,ata cea care se obtine printr-o discutie
corespunzatoare
-organismul rela,at
-mediul inconjurator sa fie placut )liniste, odi'nitor foto, temperatura*
-o respiratie ritmica
2n afara conditilor fizice, psi'ice si de mediu pot fi utilizate pentru obtinerea RP si o serie
de teste.
Te"e fi#iologice(
-deglutitia )prin calarea mandibulei pe ma,ilar, inc'iderea epiglotei.
-musc'ii ridicatori % pauza motorie de refacere a potentialului, rein la.
Te"e foneice(
-testul spatiu minim de orbire )6ilermann*. Pentru fonema a, o ariabilitate de
desc'iderii gurii/ 6ilermann a propus 6 care nu se poate pronunta decat cu un spatiu de
desc'idere redus.
9erificare reperelor R%
-reper articular
% condilii trebuie sa fie centrati in caitatea glenoida fara a fi palpabile
-reper muscular
% musc'ii coboratori, ms ridicatori, ms cefei, ms preertebrali ca si musc'ii limbii
trebuie sa fie in ec'ilibru tonic.
Ec'ilibru muscular este greu de eidentiat clinic % se face E&C % izoelectrica
Centrarea condililor in ca glenoida C9
-reper osos
-mandibula trebuie sa se gaseasca la o distanta conenabila fata de ma,ilar astfel
incat distanta subnazale-gnation sa fie egala cu 6n-3p'
-mandibula trebuie sa fie plasata in plan mediosagital
-reper dentar( intre cele doua arcade in pozitia de postura treuie sa ramana frontal un
spatiu de inocluzie fiziologica.
-reper labial
-in mod normal in postura buzele sunt unite, nici intredesc'ise1nici stranse
-reper oral
-spatiul +onders, e,istenta lui intre fata dorsala a limbii si bolta palatina
I