TROPICE TRISTE un rezumat

Printre multe triburi Nord Americane prestigiul social este castigat prin suferinta
pricinuita de indivizi lor insisi in adolescenta (mers cu pluta si fara mancare; izolare pe
munte, fiind expusi ploii, frigului, animalelor salbatice; timp de zile, saptamani, uneori
chiar luni, fara mancare gatita.Unii isi accentuau suferinta corpului prin pricinuirea de
voma. Faceau aproape orice le era posibil si aveau cunostinta pentru a trece in lumea de
dincolo scufundarea prelungita in bai cu apa inghetata, amputarea voluntara a unuia sau
multor degete. !oleseala, slabirea corpului si delirul sunt rezultatele obtinute, pentru a
intra in comunicare su fosrtele supranaturale. Astfel, in aceste stari au intalnirea cu
animalul de putere ce li se infatiseaza printr"o viziune impreuna cu puterile speciale pe
care le poseda si care ii sunt transmise, definindu"le pozitia si numarul de privilegii in
cadrul grupului social din care fac parte.
Norocul, sansa, talentul nu le sunt de niciun folos, iar daca isi doresc sa obtina ceva
din partea Destinului, trebuie sa meara in zona asa zis civilizata a tarii unde
normele societatii nu mai conteaza iar obliatiile si arantiile rupului nu mai sunt
valide!
#redinta in animalele de putere$magice stau la baza crearii grupului.
Paradox iresolubil cu cat o cultura comunica mai putin cu alta, cu atat ele se pot
influenta mai putin. %ar in acelasi timp, reprezentantii celor doua culturi nu vor fi apti sa
dimensioneze corect diversitatea si bogatia culturii respective.
Obiecte etnorafice asite in Sao Paolo "influente ale culture europene
mediteraneene#
&. F'(A ) vechi talisman mediteraneean in forma de antebrat terminat cu un pumn
inchis al carui deget mare iese printer primele falange ale degetelor din mi*loc
(imagine simbolica a actului sexual+
,ocietatea Asiei !eridionale ('ndia+ este o societate in care supravietuiesc cei care au
nimic si care spera totul si unde cei care cer totul nu ofera nimic!
#a sa existi in 'ndia iti trebuie foarte putin o viata intr"o batista.
%ensitatea populatiei &--- loc$.mp in 'ndia si aproape nepopulata in America tropicala.
Problema numarului de locuitori, 'ndia a incercat s"o resolve inca de acum /--- de ani
prin sistemul castelor (gandite prin a transorma cantitatea in calitate+. %isciplina
vegetariana porneste din aceeasi gri*a fata de liberattea posibila a fiecarui grup social,
respective specie animala.
'ntr"un sat gasesc statuette de lemn sculptat (santos), cu care copii se *ucau, si care aveau
o semnificatie religioasa (unele dintre ele+ !ama gemenilor, !icul batran, %umnezeu
coborat pe pamant si maltratat de oameni (pe care"' pedepseste, cu exceptia unei familii
la care gaseste adapost+.
$%&'&()*&IC*R*
!odelul de organizare social a populatiei din !ba0a"(uaicuru (dintre care caduveo+ are
la baza un mit Fiinta suprema ((onoenhodi+ cand a creat lumea a scos mai intai din
pamant tribul guana si apoi pe celelalte. #elor dintai le"a dat in dar agricultura, celorlalte
vanatul. 'nselatorul (cealalta divinitate din panteonul bastinas+ a vazut ca in fundul gropii
fusesera uitati mba0a; a poruncit sa fie scosi si, cum nu mai avea ce sa le ofere, le"a
revenit dreptul la unica functie inca disponibila sa"' oprime si exploateze pe ceilalti.
#ultura picturii corporale si a celei a fetei au o importanta deosebita in cultura bastinasa.
Prin picture faciala, avoruri si infanticide, mba0asii manifestau aceeasi oroare fata de
natura 1 fiecare e0igua0egui se considera ca un nou Atlant care nu numai cu umerii si
bratele ci cu toata suprafata corpului sustine un Univers stangaci reprezentat2.
Pictura fetei (pentru caduveo+ confera individului demnitatea lui de om; ea face trecerea
de la natura la cultura , de la animalul 1stupid2 la omul civilizat.%iferita in ceea ce
priveste stilul si compozitia dupa caste, se exprima prin ea ierarhia starilor, avand astfel si
o functie sociologica.
'mpartiti in / caste, problema esentiala in cadrul societatii era prestiiul personal! %e
aici, pericolul ca grupurile sa a*unga la segregare, pentru a evita mezaliantele. Un obicei
al acestei societati era infierea$adoptarea de straini sau inamici, evitand astfel riscurile
mezaliantelor interne.
3a guana si bororo aceasta problema a segregarii castelor a fost rezolvata prin impartirea
fiecarei caste in *umatati, ce erau mai presus de clase. un barbat dintr"o *umatate avea
obligatia sa se casatoreasca cu o femeie din cealalta *umatate.
%ORORO
,atul era dispus in cerc, asemeni unei roti de caruta, in centru fiind asezata o casa mai
mare, destinata doar barbatilor (celibatarii dormeau chiar acolo+. %ispus in doua *umatati
(cea de la N si cea de la ,+, impartire sociala in fapt, dintr"o *umatate facand parte
indivizii pe linie materna (cera si tugare erau cele doua caste+. Femeile mostenesc casele
in care s"au nascut. 4arbatul, in momentul casatoriei, trece linia imaginara a diametrului
ce separa cele doua *umatati ale satului si se duce sa locuiasca in cealalta parte.
#asa centrala incalca cele doua *umatati, temperand astfel dezradacinarea barbatilor
casatoriti. Usa care da in teritoriul cera poarta numele tugare iar cea care da in teritoriul
tugare poarta numele cera.
Atunci cand barbatul considera atmosfera con*ugala 1grea2 poate dormi in casa
barbatilor, unde relatiile cu fete nemaritate nu este exclusa.
Pe de alta parte populatia este impartita in ginti, avand un stramos comun, de cele mai
multe ori uitat. Numele comun este cel ce ii face pe membrii unei ginti sa se recunoasca.
Fiecare ginta este impartita la randul ei in familii (rosii si Negre+ si in subgrupe ereditare,
pe linie femeiasca. 5dinioara, se pare, fiecare ginta era impartita in / grade superiorii,
mi*locii si inferiorii. Nu este insa o teorie ce poate fi verificata datorita imputinarii
populatiei la data la care ,trauss face cercetarea.
'mpartirea pe ginti oferea posibilitatea membrilor sais a creeze aliante astfel, o ginta cera
se alia cu &"6"/ ginti tugare si invers.
(inti bogate si ginti sarace. 4ogatia gintilor insa este de alta natura fiecare ginta poseda
un capital de mituri, traditii, dansuri, functii sociale si religioase. 3a randul lor, miturile
stau la baza unor privilegii tehnice care formeaza una din trasaturile cele mai caudate ale
culturii bororo. 5biectele au blazoane ce permit identificarea gintii si subgintii din care
face proprietarul obiectului resp.
Folosind insa criteriile culturale europene, aceasta impartire ar putea fi descrisa mai
degraba ca fiind intre rustici si rafinati, decat intre bogati si saraci.
Baitemannageo ) atelier, club, dormitor si casa de placeri este totodata si templu. Aici se
pregatesc dansatorii sacri, aici se desfas unele ceremonii la care nu iau parte femeile, aici
se confectioneaza rhomb-urile, instrumente musicale folosite in ritualuri. Femeile nu
aveau voie sa le vada sub pedeapsa capitala.
Pentru bororo nu exista moarte naturala. Un om nu este un individ ci o persoana. 7l face
parte dintr"un universe sociologic ) satul ) care exista dintotdeauna alaturi de Universul
fizic. 4ororo considera ca forma omeneasca este una tranzitorie, ca se situeaza intre cea a
unui peste (cu numele caruia se denumesc+ si aceea a ararei (sub forma careia isi vor
incheia ciclul transmigrarilor+.
!oartea este provocata de un suflet raufacator, care se incarna in vanat dupa traditie. 3a
decesul unui individ, membrii satului *umatatii opuse din care facea parte defunctul
organizau o vanatoare colectiva cu scopul de a omori un vanat mare. 'n acest vanat mare
se refugia sufletul raufacator, oferindu"se astfel, prin vanat, drept compensatie a pagubei
pe care lipsa individului o crea satului.
Barii vra*itori bororo, ce folosesc tehnici similare samanilor din alte triburi indiene din
America de ,ud. ,e pare ca se nasc in *umatatea tugare si devin bari prin vocatie si
deseori in urma unei revelatii. ,unt mediatori intre societatea omeneasca si sufletele
raufacatoare, individuale si cosmologice.
Un alt mediator este 1,tapanul caii sufletelor2 (arroetto8araare+, deosebit de bari prin
caractere antitetic. Nu are dreptul la ofrande, nu se lasa posedat de spirite ci le cheama in
spri*in, dar pentru folosul celorlalti. 7l ingri*este si vindeca, in vreme ce bari prevede
boala sau moartea. 4ari este posedat de spirite, 1,tapanul caii2 se sacrifica pentru
mantuirea oamenilor prin modul de viata auster.
'n ritualul de inmormantare, barbatii *oaca rolul sufletelor, iar femeile pe cel al celor vii,
dansul fiind executat in centrul satului.
N&$%I+,&R&
Anul se imparte in 6 perioade distincte sezonul polios si cel secetos cand satul este
parasite si fiecare grup se separa in mai multe cete nomade timp de 9 luni.
'n afara de arc si sageti mai au ca si arma un fel de tepusa turtita cu intrebuintare atat
magica cat si razboinica
'ntregul avut incape in cosurile (uneori de &,: m inaltime, adica cat inaltimea lor+ carate
de femei in spinare, in viata lor nomada.
5laria este grosolana. Nu au pirogi si traverseaza inot cursurile apelor.
3a aceasta populatie nu este ingaduita folosirea numelor, asa incat, in conversatiile cu ei
foloseau nume portugheze, de imprumut ori porecle.
Perechea este o unitate economica si spihologica. Nu au multi copii, familii cu mai mult
de / copii sunt foarte rare. Femeile nu ezita sa"si provoace avortul iar barbatii nu au voie
sa intretina relatii sexuale cu sotia lor pana la intarcarea ultimului copil nascut, cateodata
si / ani.
Parerile lor estetice sunt fundate pe valori omenesti au un singur cuvant pentru urat"
batran si altul pentru frumos"tanar.
Femeia este privita ca un bun iubit si valoros, dar de rangul al doilea.
%upa moarte sufletele barbatilor se incarneaza in *aguari. #ele ale femeilor si copiilor
sunt luate insa in atmosfera, unde se risipesc pentru totdeauna.
Au cunostinte toxicologice (fabrica curara+.
,crisul aparuse la aceasta populatie, dar nu dupa o lunga ucenicie, ci el fusese
imprumutat si utilizat in scop sociologic si nu intellectual. #el ce"l folosea isi atribuia
puteri speciale, crescandu"si prestigiul in fata celorlalti. ,imilar, exista populatii in
Pa.istanul de est ce sunt analfabete. ,cribul din aceste comunitati indeplineste si functia
de camatar, cea de scrib acordandu"' puteri sporite si influenta in cadrul comunitatii.
,tructura sociala nambi.8ara este labila. 'nsuccesul sefului unei cete de a gasi solutii
satisfacatoare gasirii hranei in perioadele de seceta, faptul ca este prea exigent ori
revendica prea multe femei poate destabliza echilibrul grupului, producand migratia
membrilor sai la alt grup. )rupul isi creaza sinur caracterele- forma, volum si c.iar
oriine, de la seful potential care(I pree/ista!
Privilegiul unui sef de grup era acela de a porni la razboi primul.Nu are la indemana
metode de contrangere a membrilor grupului, decat capacitatea de a"' convinge asupra
punctului sau de vedere. )enerozitatea este un atribut essential al puterii la popoarele
primitive, indeosebi la cele din America.
,eful este cel ce prepara otrava pentru sageti, confectioneaza mingea din cauciuc salbatic,
folosita in *ocurile ocazionale, trebuie sac ante si sa danseze bine. Unii sunt atat
tamaduitori cat si vra*itori.
T*PI(+&,&0I%
Nu"si ascund numele insa si"l schimba (atat barbatul cat si femeia sa+ dup ace omoara un
om.
Primesc alte nume si atunci cand trec de la copilarie la adolescenta si cand devin adulti.
%e altfel, ei poarta toate numele primite.
%pdv al organizarii sociale, seful grupului avea monopol total asupra femeilor din grup.
Practica poliandria (casatoria unei femei cu mai multi barbate, acestia putand fi doar
frati+.
,efia este ereditara pe linie barbateasca.