Platon - Alcibiade v.1.0

Alcibiade
Alcibiade
ALCIBIADE1
[sau despre natura omului2, dialog maieutic]3
SC!A"E ALCIBIADE
SC!A"E #iu al lui Clinias$, cred c% te &ntrebi mirat cum se 'ace c% numai eu, primul dintre cei ce
te(au &ndr%git, nu m% &ndep%rte) de tine, c&nd to*i ceilal*i au contenit s% te &ncon+oare, ,i cum se 'ace, de
asemenea, c% -reme de at&*ia ani, pe c&nd ceilal*i te s&c&iau cu -orbele lor, eu nu *i(am spus nici un
cu-&nt. La mi+loc aici nu a stat o pricin% omeneasc%, ci o anume &mpotri-ire daimonic%/, a c%rei t%rie o
-ei a'la mai t&r)iu0 acum &ns%, &ntruc&t daimonul nu se mai &mpotri-e,te, am -enit, cum -e)i, s%(*i
-orbesc0 s&nt plin de n%de+de c% nici de acum &nainte el nu se -a mai &mpotri-i. Aproape &n tot acest
r%stimp m(am g&ndit ,i am c&nt%rit &n sinea mea &n ce 'el te por*i tu cu cei ce te iubesc0 &n ade-%r, nu se
a'l% -reun iubitor de al t%u 1 ,i doar au 'ost at&t de mul*i ,i de 'alnici 1 pe care tru'ia ta s% nu(l 'i
co-&r,it ,i alungat2. Iar moti-ul care te 'ace peste m%sur% de tru'a, -oi s% *i(l &n'%*i,e) acum ,i *ie. "u
sus*ii c% nu se a'l% pe lume -reun om de care s% ai ne-oie c&t de pu*in0 &n ade-%r, darurile de care te
bucuri s&nt at&t de mari c% nu(*i lipse,te nimic, &ncep&nd eu cele trupe,ti ,i s'&r,ind cu ale su'letului. &n
sinea ta, g&nde,ti desigur c% e,ti, &n primul r&nd, cel mai 'rumos dintre to*i ,i cel mai impun%tor0 &n
aceast% pri-in*%, ce(i drept, oricine se poate &ncredin*a de &ndat% cu proprii s%i oc3i c% nu te &n,eli40
apoi, 'amilia din care te tragi este una dintre cele mai puternice din cetatea ta, care este cea mai mare
dintre cet%*ile elenilor, iar prieteniile ,i rudele din partea tat%lui s&nt pe c&t de numeroase pe at&t de alese
,i n(ar pregeta s%(*i slu+easc% &n orice prile+ ce s(ar i-i0 la r&ndu(le, prieteniile ,i rudele din partea
mamei5 nu s&nt mai pre+os ,i nici mai pu*ine la num%r. Dar pe l&ng% toate a-anta+ele pe care *i le(am
&n,irat, consideri c% ai de partea ta puterea &nc% ,i mai marc a lui 6ericle, 'iul lui 7antippos, cel pe care
tat%l t%u l(a l%sat tutore *ie ,i 'ratelui t%u80 iar 6ericle este &n m%sur% s% 'ac% ce(i place nu numai &n
aceast% cetate, ci ,i &n toat% Elada, ba c3iar ,i la barbari, &n r&ndul multor neamuri puternice. 9oi mai
ad%uga c% te numeri ,i printre oamenii cei mai boga*i0 dar, cu acest lucru &mi pare c% te '%le,ti cel mai
pu*in. Din toate aceste pricini, deci, m&ndrindu(te &n cugetul t%u, ai pus st%p&nire pe iubitorii t%i iar
aceia, 'iind mai pre+os de tine, s(au l%sat st%p&ni*i, lucru ce nu *i(a r%mas ascuns0 drept care, ,tiu bine c%
te &ntrebi mirat: ce g&nduri &mi -or 'i trec&nd prin cap, de nu m% descura+e) a te iubi, ,i ce speran*% m%
'ace s% st%rui atunci c&nd to*i ceilal*i au dat bir cu 'ugi*ii;
ALCIBIADE Socrate, pesemne nu ,tii c% numai cu pu*in de tot mi(ai luat(o &nainte. "ocmai a-eam
de g&nd s%(*i -orbesc eu primul ,i s% te &ntreb c3iar acest lucru: ce urm%re,ti, la urma urmelor, ,i ce
n%de+di te &mboldesc de te *ii scai dup% mine ,i te i-e,ti cu dinadinsul oriunde m(a, a'la; Cu ade-%rat
stau ,i m% &ntreb cu mirare ce -rei de la mine ,i mi(ar 'ace mare pl%cere s% a'lu acest lucru.
SC!A"E B%nuiesc deci c% m% -ei asculta cu interes, de -reme ce, a,a cum spui, e,ti doritor s%
a'li ce g&nduri am0 drept care &*i ,i -orbesc ca unuia care e gata s% m% asculte '%r% s% se clinteasc%.
ALCIBIADE De bun% seam%0 ci gr%ie,te<
SC!A"E "e pre-in &ns%: n(ar 'i de mirare ca, a,a cum mi(a 'ost greu s% &ncep, s%(mi 'ie greu ,i s%
termin.
ALCIBIADE Ci gr%ie,te, dragul meu0 *i(am spus doar c% te ascult<
SC!A"E #ie, -oi -orbi. Ce(i drept, iubitorului &i -ine greu s% se adrese)e unui om care nu se las%
biruit de nici unul din cei ce(l iubesc0 trebuie totu,i s% cute) a(mi da pe 'a*% g&ndul. A'l%, Alcibiade, c%
dac% te -edeam mul*umit de toate bunurile de care am pomenit adineauri ,i resemnat s% te m%rgine,ti
toat% -ia*a la acestea, de mult a, 'i &ncetat s% te iubesc =cel pu*in a,a &mi place mie s% cred>0 acum &ns%
&*i -oi da &n -ileag ,i alte g&nduri pe care le nutre,ti &n cugetul t%u, ceea ce(*i -a do-edi c% n(am contenit
s% te urm%resc cu aten*ie p&n% &n clipa de 'a*%. S&nt &ncredin*at c% dac% -reunul din )ei te(ar &ntreba : ,,Ia
spune, Alcibiade, ce pre'eri: s%(*i duci -ia*a mul*umindu(te cu toate bunurile de care ai parte acuma,
sau s% mori pe loc, &n ca)ul c% nu(*i -a 'i &ng%duit s% dob&nde,ti mai mult;?, atunci s&nt &ncredin*at c% tu
ai alege mai cur&nd moartea. S%(*i spun &ns% ce n%de+de te &nsu'le*e,te acuma. "u socote,ti c% &n cur&nd,
c&nd te -ei pre)enta &n 'a*a adun%rii poporului atenian 1 iar lucrul acesta se -a petrece peste pu*ine
)ile1@ 1 -a 'i destul s% te ar%*i pentru a do-edi atenienilor c% e,ti -rednic s% te bucuri de onoruri de
care nu s(a mai bucurat -reodat% nici 6ericle ,i nici un alt b%rbat dinaintea lui, iar dup% ce le -ei 'i
do-edit aceasta atenienilor -ei c%p%ta putere deplin% &n cetate ,i prin aceasta -ei st%p&ni asupra celorlal*i
eleni, ba nu numai asupra elenilor, ci ,i asupra barbarilor care locuiesc pe continentul nostru. Dar dac%
acela,i )eu *i(ar spune c% &*i este dat s% st%p&ne,ti &n Europa, dar c% nu -ei putea p%,i &n Asia, spre a
pune st%p&nire pe ea, cred c% ,i de ast% dat% n(ai primi s% tr%ie,ti mul*umindu(te numai cu acestea, '%r% a
umple de numele ,i de puterea ta, ca s% )ic a,a, omenirea toat%0 ,i mai cred c% pe nimeni, &n a'ar% de
CArus ,i de 7erBes, nu(l socote,ti -rednic de luat &n seam%. Iat% deci ce speran*% te &nsu'le*e,te 1 ,i
acest lucru nu(l presupun doar, ci &l ,tiu cu t%rie11. Dar poate &mi -ei replica, ,tiind bine c% este
ade-%rat ceea ce spun: CBine, Socrate, dar ce leg%tur% are aceasta cu moti-ul pe care spuneai c% mi(l -ei
ar%ta ,i care te 'ace s% nu te de)lipe,ti de mine;?. &*i -oi r%spunde atunci: CCopil iubit al lui Clinias ,i al
Dinomac3ei, toate aceste planuri ale tale &*i -a 'i cu neputin*% s% le duci la bun s'&r,it '%r% a+utorul meu0
iat% deci c&t% putere cred eu c% am asupra planurilor tale, precum ,i asupra ta &nsu*i0 cred, de alt'el, c%
tocmai de aceea mult% -reme Deul nu mi(a &ng%duit s%(*i -orbesc iar eu am a,teptat p&n% c&nd a-ea s%
mi(o &ng%duie. &ntr(ade-%r, a,a cum speran*a ta st% &n Cetate, tu -r&nd a(i do-edi c% e,ti &ntru totul
-rednic de ea, pentru ca atunci s% cape*i de &ndat% puterea cea mai mare &n s&nu(i, tot ast'el ,i eu
n%d%+duiesc s% cap%t puterea cea mai mare ar%t&ndu(*i c% s&nt &ntru totul -rednic de tine ,i c% nici un
tutore, nici -reun neam al t%u ,i nici alt om nu este &n stare s%(*i dea puterea la care r&-ne,ti, a'ar% doar
de mine, a+utat, bine&n*eles, de Deu?. Cred c% Deul nu m% l%sa s%(*i -orbesc c&t timp erai t&n%r de tot ,i
aceast% speran*% nu pusese st%p&nire pe tine, ca s% nu(mi irosesc -orbele &n )adar0 acum &ns% mi(a
&ng%duit, pentru c% &ntr(ade-%r acum -ei 'i &n m%sur% s%(mi dai ascultare.
ALCIBIADE &n clipa de 'a*%, Socrate, &mi pari o 'iin*% &nc% mai ciudat% ca &nainte, c&nd m% urmai
&n t%cere0 ,i doar tot a,a &mi ap%reai ,i pe atunci, ba &nc% 'oarte. Se pare c%, indi'erent de ce g&ndesc eu
cu ade-%rat, tu *i(ai 'ormat o opinie de'initi-%, iar dac% a, t%g%dui tot n(a, reu,i s% te con-ing. #ie ,i
a,a< Dar ai putea oare s%(mi spui cum, admi*&nd c% am &ntr(ade-%r aceste planuri, le(a, duce la cap%t
datorit% *ie, iar '%r% tine mi(ar 'i cu neputin*%;
SC!A"E E% &ntrebi oare dac% pot s%(*i rostesc o lung% cu-&ntare, de 'elul celor pe care te(ai
obi,nuit s% le ascul*i; Fu, nu este 'elul meu0 m% cred &ns% &n stare s%(*i do-edesc c% lucrurile stau
e'ecti- a,a cum *i(am spus, dac% ai -oi s%(mi 'aci doar un mic 3at&r.
ALCIBIADE Dac% ceea ce &mi ceri nu este &ntr(ade-%r greu, -reau, cum s% nu<
SC!A"E Gi se pare oare greu s% r%spun)i la &ntreb%rile mele;
ALCIBIADE Fu mi se pare.
SC!A"E Atunci, r%spunde<
ALCIBIADE &ntreab%.
SC!A"E &ntreb%rile *i le -oi pune a,adar ca unuia care pl%nuie,te &ntr(ade-%r lucrurile pe care
a'irm c% le pl%nuie,ti.
ALCIBIADE #ie ,i a,a, dac% -rei, numai s% a'lu ce ai de &ntrebat.
SC!A"E Iat% : a,a cum spuneam, ai de g&nd ca, nu peste mult% -reme, s% te &n'%*i,e)i atenienilor
spre a(i s'%tui0 ce s(ar &nt&mpla deci, dac% atunci c&nd te(ai preg%ti s% urci la tribun%, te(a, apuca de m&n%
,i te(a, &ntreba: CAlcibiade, &n ce pri-in*% -or s% *in% s'at atenienii, c% te(ai ridicat spre a(i po-%*ui;
are nu &n pri-in*a unor lucruri pe care le cuno,ti mai bine dec&t ei;? 1 Ce r%spuns ai da;
ALCIBIADE A, r%spunde, desigur, c% &n pri-in*a unor lucruri pe care eu le cunosc mai bine dec&t
ei.
SC!A"E A,adar, e,ti bun s'%tuitor &n c3estiuni la care se &nt&mpl% s% te pricepi.
ALCIBIADE Cum s% nu<
SC!A"E Fu e a,a c% nu cuno,ti dec&t acele lucruri pe care sau le(ai &n-%*at de la altcine-a sau le(
ai a'lat singur;12
ALCIBIADE Care altele ar mai putea 'i;
SC!A"E Este oare cu putin*% s% 'i &n-%*at un lucru sau s%(l 'i a'lat tu &nsu*i, '%r% s% 'i -rut a(l
&n-%*a, ori a(l cerceta tu &nsu*i;
ALCIBIADE Fu este cu putin*%.
SC!A"E Dar oare ai 'i -oit s% cercete)i sau s% &n-e*i lucruri pe care &*i &nc3ipuiai c% le cuno,ti;
ALCIBIADE #ire,te c% nu.
SC!A"E A 'ost deci o -reme c&nd considerai c% nu cuno,ti lucrurile pe care le ,tii ast%)i;
ALCIBIADE Feap%rat.
SC!A"E Fumai c% eu s&nt la curent cu aproape tot ce ai &n-%*at0 dac% ce-a mi(a sc%pat, s%(mi
spui. Dup% c&te &mi amintesc, ai &n-%*at, cum e ,i 'iresc, s% scrii ,i s% cite,ti, s% c&n*i la cit3ar% ,i s%
lup*i130 c%ci n(ai -rut nici &n ruptul capului s% &n-e*i s% c&n*i din 'laut1$0 iat% lucrurile pe care le
cuno,ti, dac% nu cum-a -ei 'i &n-%*at ce-a de care n(am eu cuno,tin*%. Dar dac% este a,a, atunci lucrul
acela l(ai &n-%*at, s&nt sigur, '%r% s% ie,i din cas% nici noaptea, nici )iua.
ALCIBIADE Fu, n(am mers s% &n-%* alte lucruri &n a'ar% de acestea.
SC!A"E Bine. are te -ei ridica s% dai s'aturi atenienilor, atunci c&nd ei deliberea)% asupra
scrierii corecte;1/
ALCIBIADE Da de unde, pe Deus<
SC!A"E Sau c&nd subiectul lor de discu*ie &l constituie sunetele lirei;12
ALCIBIADE Ficidecum.
SC!A"E Dar cred c% &n adunare ei nu obi,nuiesc s% delibere)e nici asupra &ntrecerilor la lupt%14.
ALCIBIADE Sigur c% nu.
SC!A"E Atunci cu prile+ul c%rei deliber%ri &i -ei s'%tui; Doar nu c&nd discut% despre construc*ii<
SC!A"E &ntr(ade-%r, un ar3itect i(ar &ndruma mai bine dec&t tine &n aceste c3estiuni.
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Hi nici c&nd deliberea)% asupra unei pre-estiri15.
ALCIBIADE Fu.
SC!A"E C%ci &*i spui c% pre)ic%torul i(ar putea s'%tui mai bine dec&t tine.
ALCIBIADE Da.
SC!A"E F(ar a-ea de(a 'ace c% e m%runt sau trupe,, 'rumos sau ur&t, ,i c3iar c% e de neam nobil
sau om de r&nd.
ALCIBIADE Fici -orb%.
SC!A"E Eu unul s&nt de p%rere c%, &n orice pri-in*%, s'atul trebuie s%(l dea cel priceput, nu cel
a-ut.
ALCIBIADE Fegre,it.
SC!A"E Iar atunci c&nd iau &n discu*ie ocrotirea s%n%t%*ii ob,te,ti, pu*in le pas% atenienilor c%
s'%tuitorul lor este s%rac sau bogat0 &i -a interesa doar ca el s% 'ie medic.
ALCIBIADE #%r% doar ,i poate.
SC!A"E Asupra c%rei c3estiuni s% delibere)e ei, deci, ca tu s% te ridici atunci s%(i s'%tuie,ti ,i,
ast'el '%c&nd, s%(i s'%tuie,ti bine;
ALCIBIADE Atunci c&nd ar delibera cu pri-ire la propriile lor treburi, Socrate<
SC!A"E Ai &n -edere cum-a construirea cor%biilor, c&nd c3ib)uiesc ce 'el de cor%bii trebuie s%(,i
'ac%;
ALCIBIADE C&tu,i de pu*in, Socrate.
SC!A"E &ntr(ade-%r, cred c% la construirea cor%biilor nu te pricepi. Aceasta s% 'ie cau)a, sau alta
este;
ALCIBIADE Fu, ci tocmai aceasta<
SC!A"E Dar atunci la ce 'el de treburi de(ale lor te re'eri, spun&nd c% te -ei ridica s%(i &ndrumi
c&nd -or lua &n discu*ie asemenea treburi;
ALCIBIADE Atunci c&nd -or delibera despre r%)boi, Socrate, ori despre pace, ori despre -reo alt%
c3estiune de stat.
SC!A"E Fu cum-a -ei 'i a-&nd &n -edere ca)ul c&nd se -or s'%tui cu cine se cade s% 'ac% pace,
&mpotri-a cui trebuie purtat r%)boi, ,i &n ce 'el anume;
ALCIBIADE &ntocmai.
SC!A"E Dar pacea ,i r%)boiul nu trebuie ele '%cute cu cine e mai potri-it;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Hi nu atunci c&nd e mai potri-it;
ALCIBIADE De bun% seam%.
SC!A"E Hi numai at&ta timp c&t e mai bine;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Dar dac% problema pe care ar discuta(o atenienii ar 'i: cu cine trebuie '%cute eBerci*ii de
lupt% ,i &mpotri-a cui trebuie luptat cu pumnii, ,i &n ce c3ip anume, atunci cine ar 'i un mai bun
s'%tuitor 1 tu, sau gimnastul;18
ALCIBIADE Iimnastul, desigur.
SC!A"E 6o*i s%(mi spui atunci ce considerente ar a-ea &n -edere gimnastul c&nd i(ar s'%tui cu
cine s% 'ac% eBerci*ii de lupte ,i cu cine nu, c&nd anume, ,i &n ce 'el; Jite la ce m% g&ndesc: oare nu
trebuie '%cute eBerci*iile tocmai cu aceia care s&nt mai potri-i*i; Da sau nu;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Hi nu at&ta timp c&t e mai bine;
ALCIBIADE C3iar at&ta.
SC!A"E Deci ,i atunci c&nd este cel mai potri-it;
SC!A"E 6e de alt% parte, c&nt%re*ul nu trebuie ,i el s%(,i potri-easc% glasul dup% cit3ar% ,i s%
p%,easc% &n ritmul mu)icii;
ALCIBIADE &ntr(ade-%r, trebuie.
SC!A"E are nu atunci c&nd este mai potri-it;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Hi nu doar at&t timp c&t e cel mai potri-it;
ALCIBIADE Asta spun ,i eu.
SC!A"E Dar, &ntruc&t 'olose,ti denumirea de Cmai potri-it?, Cmai bine?, at&t &n ca)ul c&nd cine-a
&nso*e,te un c&ntec la cit3ar% c&t ,i &n ca)ul luptei, spune(mi atunci ce nume,ti tu Cmai bine? &n ca)ul
c&ntatului la cit3ar%, la 'el cum eu, &n ca)ul luptei, numesc acest Cmai bine? caracterul gimnastic.
ALCIBIADE Fu(mi dau seama.
SC!A"E &ncearc% s% m% imi*i. &ntr(ade-%r, r%spunsul meu sugera c% Cmai binele? repre)int% ceea
ce este &ntru Lotul corect, iar corect, de bun% seam%, este ceea ce prinde 'iin*% dup% toate regulile artei0
nu e a,a;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E &ns% arta &n cau)% nu era gimnastica;
SC!A"E De aceea am ,i spus c% Cmai binele?, &n ca)ul luptei, este caracterul gimnastic.
ALCIBIADE A,a ai spus, desigur.
SC!A"E Hi nu era ade-%rat;
ALCIBIADE Ba cred c% da.
SC!A"E Spune(mi atunci ,i tu 1 c%ci s(ar cu-eni cum-a s% 'ii ,i tu &n m%sur% s% discu*i cum
trebuie 1, spune(mi mai &nt&i care este arta de care *in c&ntatul din cit3ar%, sau cu glasul ,i dansul dup%
toate regulile; Cum se c3eam% ca, &ntr(un singur cu-&nt; Fu po*i s%(mi spui;
ALCIBIADE E% tem c% nu.
SC!A"E Ia &ncearc% &n 'elul urm%tor: ce )ei*e patronea)% aceast% art%;
ALCIBIADE La Eu)e te re'eri, Socrate; ,
SC!A"E Desigur. 9e)i dar ce nume poart% aceast% art%, de la ele;
ALCIBIADE Cred c% ai &n -edere mu)ica.
SC!A"E A,a e0 ce este deci lucrul care prinde 'iin*% &n mod corect potri-it acesteia; A,a cum eu,
&n ca)ul de mai sus, &*i spuneam ce anume e corect potri-it cu arta gimnasticii, spune(mi ,i tu cum
nume,ti ceea ce e corect &n ca)ul acesta; &n ce c3ip se i-e,te el;
ALCIBIADE &n c3ip mu)ical, cred eu.
SC!A"E 6rea bine. Spune(mi deci cum se c3eam% acest Cmai bine? c&nd este -orba de a duce
r%)boi sau de a &nc3eia pace; 6recum &n 'iecare din ca)urile de mai sus mi(ai spus ce e Cmai binele? 1
,i anume c% este mai mu)ical &ntr(un ca) ,i are un caracter mai gimnastic &n cel%lalt ca) 1, tot a,a deci
&ncearc% s%(mi ar%*i ,i &n ca)ul de 'a*% acest Cmai bine?.
ALCIBIADE Dar nu prea am ce s%(*i spun.
SC!A"E 9ai, ce ru,ine< &nc3ipuie(*i c% ai -orbi ,i ai da s'aturi cu pri-ire la apro-i)ionarea cet%*ii
spun&nd c% e mai bine s% se 'ac% cutare lucru dec&t altul, mai bine acum, mai bine &n cutare m%sur%, ,i ai
'i &ntrebat apoi: CCe &n*elegi prin acest mai bine, Alcibiade;?. are n(ai r%spunde c% Cmai bine?
&nseamn% &n ca)ul de 'a*% Cmai s%n%tos?, cu toate c% nu pretin)i a 'i medic; &n sc3imb, &n pri-in*a unor
lucruri pe care pretin)i a le cunoa,te ,i asupra c%rora te -ei ridica de la locul t%u spre a da s'aturi, ca un
cunosc%tor, &n pri-in*a acestora, deci, dac% &ntrebat 'iind asupr%(le nu -ei 'i, pare(se, &n m%sur% s%
r%spun)i, oare nu &*i -a 'i ru,ine; Fu este &n c3ip -%dit un lucru de ocar%;
SC!A"E I&nde,te(te, prin urmare, ,i str%duie,te(te s%(mi spui spre ce *inte,te mai binele p%cii
&nc3eiate ca ,i al r%)boiului dus cu cine e mai potri-it;
ALCIBIADE E% tot g&ndesc, dar nu i)butesc s% a+ung la -reo &nc3eiere.
SC!A"E "e pomene,ti c% nu ,tii nici pe temeiul c%ror &n-inuiri de a 'i su'erit un nea+uns2@
pornim la lupt%, ori de c&te ori purt%m un r%)boi, ,i ce nume d%m nea+unsului, c&nd &l pornim;
ALCIBIADE Ba ,tiu: Spunem c% am su'erit o &n,el%ciune, o silnicie sau o deposedare.
SC!A"E A,a este0 dar cum spunem c% am 'ost trata*i &n 'iecare ca) &n parte; Str%duie,te(te s% (mi
spui: prin ce se deosebe,te un 'el de un altul;
ALCIBIADE Fu cum-a, Socrate, -rei s% spui c% di'eren*a const% &n a 'i tratat &n mod drept sau &n
mod nedrept;
SC!A"E C3iar a,a.
ALCIBIADE Bine, dar aici este -orba despre cu totul ,i cu totul altce-a.
SC!A"E Ei, atunci &mpotri-a cui &i -ei s'%tui pe atenieni s% duc% r%)boi: &mpotri-a celor ce
s%-&r,esc 'apte nedrepte sau &mpotri-a celor ce se poart% drept;
ALCIBIADE Ciudat% &ntrebare mi(ai pus< C3iar dac% cine-a ar socoti c% r%)boiul trebuie dus
&mpotri-a celor ce se poart% drept, el tot n(ar recunoa,te lucrul acesta pe 'a*%21.
SC!A"E #iindc% un asemenea lucru nu este legiuit22, dup% cum se pare.
ALCIBIADE #ire,te c% nu0 ,i tot a,a, nu este considerat ca un lucru 'rumos.
SC!A"E 6rin urmare ,i cu-&nt%rile tale -or trata despre acela,i subiect, despre ceea ce este drept.
ALCIBIADE Feap%rat.
SC!A"E Dar c&nd te &ntrebam adineauri ce anume este Cmai binele? c&nd se pune problema dac%
trebuie dus un r%)boi ori nu, &mpotri-a cui trebuie dus ori nu, ,i &n ce &mpre+ur%ri ori nu, oare binele
acesta &nseamn% altce-a dec&t Cmai drept;?
ALCIBIADE K c&t se poate de e-ident c% nu.
SC!A"E Cum r%m&ne deci, drag% Alcibiade; are tu &nsu*i nu *i(ai dat seama c% nu cuno,ti acest
lucru; Sau te(ai 'erit cum-a de mine, &n-%*&ndu(l de la un pro'esor care *i(a ar%tat cum s% deosebe,ti ce
este mai drept de ceea ce este mai nedrept; Cine este acela; Spune 1 ca s%(mi mi+loce,ti ,i mie prile+ul
de a(i 'i ele-.
ALCIBIADE !&)i de mine, Socrate.
SC!A"E 6e Deul nostru ocrotitor al prieteniei, un )eu al c%rui nume l(a, lua cel mai pu*in &n
de,ert23, m% +ur c% nu r&d0 ci spune(mi, dac% po*i, cine este el.
ALCIBIADE Dar dac% nu pot; Fu cre)i c% a, 'i &n stare s% cunosc pe o alt% cale rosturile drept%*ii
,i nedrept%*ii;2$
SC!A"E Ba da, dac% le(ai 'i descoperit tu singur.
ALCIBIADE Au nu m% cre)i &n stare s% a+ung singur la ele;
SC!A"E Ba cum s% nu, dac% le(ai 'i c%utat.
ALCIBIADE Atunci nu m% -ei 'i cre)&nd capabil s% le caut;
SC!A"E Ba da 1 dac% ai 'i cre)ut c% nu le ,tii2/.
ALCIBIADE are nu a 'ost o -reme c&nd m% a'lam &n aceast% stare;
SC!A"E 6rea bine. 6o*i atunci s%(mi ar%*i ,i mie acea -reme c&nd nu credeai a cunoa,te rosturile
drept%*ii ,i nedrept%*ii; Ia spune(mi: anul trecut le c%utai cum-a, cre)&nd a nu le ,ti; Sau credeai c% le
,tii; Dar s%(mi spui ade-%rul, ca s% nu ne irosim degeaba timpul &n discu*ii.
ALCIBIADE Ba pe atunci credeam c% le ,tiu.
SC!A"E Dar acum doi ani, acum trei ,i acum patru ani, nu la 'el st%teau lucrurile;
ALCIBIADE St%teau la 'el.
SC!A"E Bine, dar &nainte de asta erai un copil0 nu(i a,a;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Iar pe -remea aceea ,tiu bine c% &*i &nc3ipuiai a le ,ti.
ALCIBIADE Ce te 'ace s% cre)i aceasta;
SC!A"E 6e c&nd erai copil te(am urm%rit adesea la ,coal% ,i &n alte p%r*i, c&nd +ucai ar,ice22 sau
alte +ocuri copil%re,ti, ,i nu te(am au)it s% ,o-%i &n pri-in*a 'aptelor drepte ,i nedrepte, ci, dimpotri-%, te
au)eam cum ridici glasul ,i spui cu &ndr%)neal% despre cutare sau cutare copil nimerit &n calea ta c% este
r%u, necinstit ,i c% se poart% nedrept. are nu e ade-%rat;
ALCIBIADE Dar ce era s% 'ac, Socrate, c&nd cine-a se purta nedrept cu mine;
SC!A"E E% &ntrebi ce trebuia s% 'aci, &n &n*elesul c% nu ,tiai dac% acela se purta pe atunci
nedrept sau nu;
ALCIBIADE Ba )%u, ,tiam prea bine ,i(mi d%deam seama limpede c% se s%-&r,ea o nedreptate 'a*%
de mine.
SC!A"E S(ar p%rea deci c%, &nc% de mic copil, credeai a ,ti ce este drept ,i ce nu.
ALCIBIADE A,a credeam0 ,i ,tiam cu ade-%rat.
SC!A"E Dar c&nd a+unsese,i s% a'li aceste lucruri; Doar nu pe -remea c&nd &*i &nc3ipuiai c% le
cuno,ti<
SC!A"E Dar atunci, c&nd te(ai socotit tu &nsu*i ne,tiutor; Dac% stai s% te g&nde,ti, -ei -edea c% nu
po*i g%si acel moment.
ALCIBIADE D%u, Socrate, nu ,tiu ce s% mai spun.
SC!A"E 6rin urmare, aceste lucruri le cuno,ti nu 'iindc% le(ai 'i descoperit tu &nsu*i.
ALCIBIADE !eiese &ntr(ade-%r c% nu.
SC!A"E &nainte &ns% a'irmai c% le cuno,ti, dar nu pentru c% le(ai 'i &n-%*at0 dar dac% nici nu le(ai
a'lat singur ,i nici nu le(ai &n-%*at de la altcine-a, cum se 'ace c% le ,tii, ,i din ce i)-or;24
ALCIBIADE Dar poate c% &nainte *i(am r%spuns gre,it, pretin)&nd c% ,tiu, aceste lucruri &ntruc&t le(
a, 'i iscodit eu &nsumi.
SC!A"E Atunci, cum st%teau lucrurile &n realitate;
ALCIBIADE Cred c% le(am &n-%*at ,i cu, ca to*i ceilal*i.
SC!A"E &n acest ca) ne &ntoarcem de unde am pornit. De la cine le(ai &n-%*at; Spune(mi ,i mie.
ALCIBIADE De la cei mul*i.
SC!A"E Fu la &n-%*%tori de soi *i(ai g%sit sc%pare, Alcibiade, dac% te bi)ui pe cei mul*i.
ALCIBIADE Cum a,a; Ace,tia nu s&nt buni &n-%*%tori;
SC!A"E Fici m%car s% te(n-e*e cum s% +oci )aruri25 nu s&nt buni. r, eu unul cred c% acest lucru
este mai pre+os de rosturile drept%*ii. Sau tu nu e,ti de aceea,i p%rere;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Dar ne'iind ei &n stare s% te &n-e*e lucruri mai de r&nd, cum ar putea s% te &n-e*e lucruri
mai de seam%;
ALCIBIADE Eu unul cred c% pot0 ,i &n orice ca) ei s&nt &n stare s% m% &n-e*e multe lucruri, mai de
seam% dec&t +ocul cu )aruri.
SC!A"E Ce 'el de lucruri mai s&nt ,i acestea;
ALCIBIADE Bun%oar%, c3iar ,i s% -orbesc grece,te am &n-%*at de la ei, de,i n(a, putea s% numesc
pe un anume pro'esor al meu, ci &i indic tocmai pe cei care, dup% tine, nu s&nt &n-%*%tori destoinici.
SC!A"E Dar, nobilul meu prieten, &n pri-in*a aceasta cei mul*i s&nt buni &n-%*%tori ,i ar merita
toate elogiile pentru &n-%*%tura lor.
ALCIBIADE De ce;
SC!A"E Deoarece &n aceast% pri-in*% s&nt &n)estra*i cu ceea ce se cu-ine s% aib% pro'esorii buni.
ALCIBIADE Ce ai &n -edere;
SC!A"E Fu ,tii c% cei ce urmea)% s%(i &n-e*e pe al*ii un anumit lucru trebuie mai &nt&i s%(l
cunoasc% ei &n,i,i; ri nu e a,a;
ALCIBIADE Cum s% nu, a,a e<
SC!A"E Dar nu(i a,a c% oamenii ,tiutori se &n*eleg &ntre ei ,i nu se de)bin% &n p%reri;28
ALCIBIADE Desigur.
SC!A"E Dar &n c3estiunile &n care p%rerile lor se de)bin% -ei mai spune c% s&nt ,tiutori;
ALCIBIADE Bine&n*eles c% nu.
SC!A"E Ar mai putea ei s% ne instruiasc% &n aceste c3estiuni;
SC!A"E Ei bine, cre)i cum-a c% cei mul*i au p%reri deosebite c&nd e -orba de a ,ti cum arat% o
piatr% sau un lemn; are nu -ei primi acela,i r%spuns de la orice ins pe care l(ai &ntreba ,i nu se
&ndreapt% to*i spre acelea,i lucruri, c&nd -or s% pun% m&na pe o piatr% sau pe o bucat% de lemn;3@
Deopotri-% se &nt&mpl% cu toate lucrurile de acela,i 'el. Dac% nu m% &n,el &ns%, tocmai aceasta &n*elegi
prin a ,ti grece,te0 nu(i a,a;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E &n aceast% pri-in*%, cum spuneam, oamenii se &n*eleg &ntre d&n,ii iar 'iecare ins &n parte
este de acord cu sine &nsu,i &n -ia*a particular% dup% cum ,i, &n -ia*a public%, cet%*ile nu se de)bin% &ntre
ele, spun&nd ba una, ba alta0 nu(i a,a;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Deci e pe deplin 'iresc ca &n aceast% pri-in*% s% 'ie to*i ,i pro'esori buni.
ALCIBIADE A,a este.
SC!A"E 6rin urmare, dac% am -rea s%(l 'acem pe cine-a s% cunoasc% asemenea lucruri, nu ar 'i
potri-it s%(1 &ndrum%m c%tre &n-%*%tura acestora, a celor mul*i;
SC!A"E Dac% &ns% am -rea s% ,tim nu numai cum arat% oamenii sau caii, ci ,i care dintre ei
alearg% bine ,i care nu, oare &n acest ca) tot cei mul*i ar putea s% ne instruiasc%;
ALCIBIADE Desigur c% nu.
SC!A"E #aptul c% nici ei &ntre ei au se &n*eleg deloc &n c3estiunea men*ionat% nu constituie
pentru tine o do-ad% su'icient% c% nu se pricep &n aceast% pri-in*% ,i c% n(ar 'i buni s% ne &n-e*e;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Dar dac% am -rea s% ,tim nu numai cum arat% oamenii, ci ,i cum &i deosebim pe cei
s%n%to,i sau pe cei bolna-i, oare cei mul*i ne(ar mai 'i dasc%li competen*i;
ALCIBIADE De bun% seam% c% nu.
SC!A"E Dac% i(ai -edea de)bin&ndu(se &n p%reri, nu ai a-ea do-ada c% nu -alorea)% nimic ca
pro'esori &n aceast% materie;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Dar &n pri-in*a celor puse &n +oc acum; Cre)i oare c% cei mul*i s&nt de acord, 'iecare &n
parte cu sine &nsu,i sau ei &ntre ei, asupra oamenilor drep*i ,i nedrep*i, ,i a 'aptelor drepte ,i nedrepte;
ALCIBIADE D%u, c&tu,i de pu*in, Socrate<
SC!A"E Fu cum-a tocmai &n aceast% pri-in*% se de)bin% &ntre ei cel mai tare;
ALCIBIADE Fegre,it.
SC!A"E Eu nu cred c% ai -%)ut ori au)it ca ni,te oameni s% se de)bine &n p%reri asupra s%n%t%*ii
,i bolii p&n% &ntr( at&ta &nc&t s% se ia la b%taie ,i s% se omoare &ntre ei din aceast% pricin%.
ALCIBIADE De bun% seam% c% nu. SC!A"E &n sc3imb, asupra 'aptelor drepte ,i nedrepte, ,tiu
bine c%, dac% n(ai -%)ut tu &nsu*i cu oc3ii t%i, atunci cel pu*in -ei 'i au)it ce po-estesc oamenii, iar
printre mul*i al*ii ce po-este,te ,i Lomer0 doar diseea ,i Iliada le -ei 'i au)it recitate31, nu(i a,a;
ALCIBIADE Eai &ncape -orb%, Socrate <
SC!A"E are aceste poeme nu poart% asupra de)bin%rii &n +urul drept%*ii ,i nedrept%*ii;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Iar luptele iscate ,i s&ngele ce l(au -%rsat a3eii ,i potri-nicii acestora, troienii, sau
pe*itorii 6enelopei ,i diseu. nu tot din aceast% de)binare s(au tras;
ALCIBIADE Ai dreptate.
SC!A"E Dar cred c% nu altul este ,i ca)ul atenienilor, lacedemonienilor ,i beo*ienilor c%)u*i la
"anagra32, precum ,i al celor mai t&r)iu c%)u*i la Coroneea 1 unde ,i(a g%sit s'&r,itul ,i Clinias, tat%l
t%u0 nimic altce-a dec&t de)binarea &n +urul drept%*ii ,i nedrept%*ii a 'ost pricin% de at&tea lupte ,i
omoruri. Fu(i a,a;
ALCIBIADE Ade-%rat.
SC!A"E 6utem oare sus*ine c% oamenii ace,tia cunosc lucrurile care &i 'ac s% se de)bine at&t de
tare &ntre ei &nc&t, &n -ra+ba lor, s&nt gata a(,i pricinui unii altora cele mai mari rele;
ALCIBIADE E-ident c% nu.
SC!A"E 9as%)ic%, a,a cum recuno,ti tu &nsu*i, la asemenea &n-%*%tori ne,tiutori te re'eri<
ALCIBIADE A,a s(ar spune.
SC!A"E Cum ai putea cunoa,te atunci rosturile drept%*ii ,i nedrept%*ii, &n pri-in*a c%rora ,o-%i
&ntr(at&ta ,i pe care, cum s(ar p%rea, nu le(ai &n-%*at de la nimeni dar nici nu le(ai a'lat singur;
ALCIBIADE Din cele ce a'irmi tu, ar reie,i c% nu e cu putin*%.
SC!A"E Dar nu -e)i, Alcibiade, c% nici acum nu te(ai eBprimat potri-it;
ALCIBIADE Cum a,a;
SC!A"E Mntruc&t pretin)i c% lucrul acesta &l a'irm eu.
ALCIBIADE Cum, nu e,ti tu acel ce a'irm% c% nu a, cunoa,te rosturile drept%*ii ,i nedrept%*ii;
SC!A"E #ire,te c% nu.
ALCIBIADE Atunci s&nt eu acela;
SC!A"E Desigur.
ALCIBIADE Cum se poate;
SC!A"E Iat% cum &*i -ei da seama. Dac% &n leg%tur% cu unu ,i cu doi te(a, &ntreba care este mai
mare, &mi -ei r%spunde c% doi, nu(i a,a;
ALCIBIADE Desigur.
SC!A"E Cu c&t;
ALCIBIADE Cu unu.
SC!A"E Dintre noi am&ndoi, a,adar, cine este cel ce a'irm% c% doi este mai mare cu unu dec&t
unu;
ALCIBIADE Eu.
SC!A"E 6rin urmare, eu am pus &ntrebarea iar tu ai dat r%spunsul.
ALCIBIADE Da.
SC!A"E &n cele de mai sus, oare eu, adic% cel ce &ntreab%, par s% a'irm, sau tu, cel ce r%spunde;
ALCIBIADE Eu.
SC!A"E Dar &n ca)ul c&nd te(a, &ntreba din ce litere este compus ,,Socrate?, iar tu mi(ai spune
aceasta, dintre noi doi cine ar 'i cel ce a'irm%;
ALCIBIADE Eu.
SC!A"E Spune(mi atunci, &ntr(un cu-&nt: c&nd a-em &ntrebare ,i r%spuns, care din doi a'irm% 1
cel ce &ntreab% sau cel ce r%spunde;
ALCIBIADE Cel ce r%spunde, a,a cred, Socrate. N SC!A"E Dar &nainte, &n cursul &ntregii
discu*ii, nu eu eram cel ce &ntreba;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Hi cel ce r%spundea nu erai tu;
ALCIBIADE Eu, de bun% seam%.
SC!A"E Dintre noi doi, a,adar, cine a a'irmat cele rostite;
ALCIBIADE 6otri-it celor admise, Socrate, re)ult% c% eu.
SC!A"E Dar nu s(a spus oare c% Alcibiade cel 'rumos, 'iul lui Clinias, nu ,tie rosturile drept%*ii
,i nedrept%*ii, crede &n sc3imb a le ,ti ,i -rea s% se &n'%*i,e)e adun%rii poporului spre a &ndruma
atenienii &n lucruri pe care nu le cunoa,te deloc; Fu s(au spus acestea;
ALCIBIADE !e)ult% c% da.
SC!A"E Atunci, Alcibiade, se &mplinesc spusele Iui Euripide : De la tine, nu de la mine33 -ei 'i
au)it aceste cu-inte 0 nu eu le rostesc, ci tu &nsu*i, iar pe mine m% &n-inuie,ti '%r% temei. Fumai c%, bine
spui ce spui, deoarece, nepre*uitule, e curat% nebunie ce(*i trece prin g&nd, adic% s% &ncepi s% ar%*i altora
lucruri pe care tu &nsu*i nu le cuno,ti, '%r% s% te ostene,ti mai &nt&i a le &n-%*a tu &nsu*i3$.
ALCIBIADE Dar, Socrate, la drept -orbind, eu cred c% atenienii, ca ,i ceilal*i eleni, rareori *in s'at
pri-itor la ceea ce este mai drept ,i ce nu0 &ntr(ade-%r, ei consider% c% lucrurile de acest 'el s&nt de la
sine e-idente ,i de aceea, nest%ruind asupr%(le, ei caut% ce le -a 'i mai 'olositor &n 'apt%. &n ce m%
pri-e,te, s&nt de p%rere c% dreptatea ,i 'olosul nu &nseamn% unul ,i acela,i lucru, pentru c% mul*i au tras
'oloase din marile nedrept%*i s%-&r,ite de ei, pe c&nd al*ii, dup% p%rerea mea, n(au tras -reun 'olos din
'aptele lor drepte3/.
SC!A"E Hi ce re)ult% de aici; Admi*&nd c% 'aptele drepte ar 'i cu totul deosebite de cele
aduc%toare de 'olos, &*i &nc3ipui cum-a, de data aceasta, c% ,tii &ntr(ade-%r ce este 'olositor pentru
oameni, ,i din ce cau)% anume;
ALCIBIADE Ce m(ar opri s(o ,tiu, Socrate; A'ar% doar dac% nu m% &ntrebi cine m(a instruit sau &n
ce 'el am a'lat singur.
SC!A"E Htii ce 'aci acum; Dup% ce ai emis o a'irma*ie gre,it% ce poate 'i spulberat% prin acela,i
argument ca &nainte, &*i &nc3ipui c% e ca)ul s% ascul*i lucruri noi ,i argumente di'erite, de parc% cele
dinainte ar 'i ni,te 3aine u)ate, pe care nu s(ar potri-i s% le &mbraci, ,i c% e ne-oie ca cine-a s%(*i aduc%
un argument nou(nou* ,i neatins< Eu &ns%, d&nd la o parte subter'ugiile tale -erbale, nu -oi pregeta s% te
&ntreb ,i de aceast% dat% de unde ,tii ce este 'olosul, ,i totodat% de unde ai &n-%*at, cine *i(a 'ost
pro'esor, cuprin)&nd ast'el &ntr(o singur% &ntrebare toate c3estiunile dinainte. Din p%cate, este e-ident c%
ai a+unge &n acela,i impas ,i n(ai 'i capabil s%(mi ar%*i nici c% ,tii lucrurile 'olositoare pentru c% le(ai 'i
a'lat, nici pentru c% le(ai 'i &n-%*at de la altcine-a. "otu,i, 'iindc% e,ti at&t de ginga, ,i n(ai mai gusta cu
pl%cere aceea,i argumenta*ie, las la o parte c3estiunea dac% ,tii sau nu ce este 'olositor atenienilor. &n
sc3imb &ns%, n(ai -rea s%(mi ar%*i acum dac% dreptatea ,i 'olosul s&nt identice sau di'erite, pun&ndu(mi
pentru aceasta &ntreb%ri a,a cum *i(am pus ,i eu &nainte, sau, dac% pre'eri, eBpun&nd acest lucru cu
propriile tale cu-inte;
ALCIBIADE Dar nu ,tiu, Socrate, dac% a, 'i &n stare s% m% eBplic &n 'ata ta.
SC!A"E Scumpul meu, &nc3ipuie(*i atunci c% eu s&nt adunarea ,i poporul0 oare acolo nu -a trebui
s% con-ingi la 'el pe 'iecare om &n parte;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E are nu una ,i aceea,i persoan% este &n m%sur% s% con-ing% de un acela,i lucru, at&t pe
un singur om c&t ,i pe mai mul*i la un loc, a,a cum pro'esorul &n-a*% s% scrie ,i s% citeasc% at&t pe c&te un
ele- &n parte c&t ,i pe mai mul*i;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Iar &ntr(o c3estiune legat% de num%r, oare nu tot un acela,i om -a con-inge pe un singur
ins ca ,i pe mai mul*i;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Acest om nu -a 'i oare cunosc%torul &n materie, aritmeticianul;
SC!A"E 6rin urmare, -ei 'i tu &n stare s% con-ingi ,i un singur om &n problemele &n care &i po*i
con-inge pe mai mul*i;
ALCIBIADE 6are probabil.
SC!A"E Dar este e-ident c% aceste lucruri le cuno,ti.
ALCIBIADE Da.
SC!A"E 6rin ce altce-a se deosebe,te oratorul care ia cu-&ntul &n 'a*a adun%rii poporului de cel
anga+at &ntr(o discu*ie ca cea de 'a*%, dac% nu prin 'aptul c% primul &i con-inge de ce-a pe mai mul*i
laolalt%, iar al doilea se adresea)% unui singur om;
ALCIBIADE S(ar putea s% 'ie a,a.
SC!A"E Dar, &ntruc&t re-ine limpede unuia ,i aceluia,i s% con-ing% pe mai mul*i oameni str&n,i
la un loc ,i pe c&te unul singur, ocup%(te de mine ,i &ncearc% s% demonstre)i c% dreptatea nu este uneori
aduc%toare de 'olos.
ALCIBIADE &ntreci m%sura, Socrate<
SC!A"E Atunci, tot din lips% de m%sur%, -oi s% te con-ing de contrariul celor ce nu ai bine-oit
s%(mi demonstre)i.
ALCIBIADE Ir%ie,te deci<
SC!A"E Fumai s%(mi r%spun)i la &ntreb%ri.
ALCIBIADE Ba nu, gr%ie,te tu singur.
SC!A"E Cum; Fu -rei s% 'ii con-ins &n cel mai &nalt grad;
ALCIBIADE Fegre,it c% da.
SC!A"E Dac% a+ungi s% a'irmi tu &nsu*i c% lucrurile stau &ntocmai a,a cum spun, oare nu
&nseamn% c% e,ti con-ins &n cel mai &nalt grad;
ALCIBIADE #%r% doar ,i poate<
SC!A"E Atunci r%spunde(mi la &ntreb%ri, ,i dac% n(ai s% te au)i pe tine &nsu*i spun&nd c% 'aptele
drepte s&nt aduc%toare de 'olos, s% nu(1 cre)i pe nimeni altul c&nd a'irm% aceasta.
ALCIBIADE #ire,te c% nu(1 -oi crede< Iar de r%spuns &*i -oi r%spunde0 c%ci nu cred c% -oi 'i eu cel
&n pierdere.
SC!A"E 9%d c% e,ti &ntr(ade-%r un bun pre)ic%tor. Ia spune: a'irmi c% &n r&ndul 'aptelor drepte
unele s&nt 'olositoare iar altele nu;
ALCIBIADE &ntocmai.
SC!A"E Dar, dintre acestea, admi*i c% unele s&nt 'rumoase, iar altele nu;
ALCIBIADE &n ce sens pui aceast% &ntrebare;
SC!A"E Ai -%)ut -reodat% ca cine-a s% comit% 'apte ur&te &ns% drepte;
ALCIBIADE F(am -%)ut.
SC!A"E "oate cele drepte nu s&nt ,i 'rumoase;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Dar cele 'rumoase, la r&ndul lor, s% 'ie oare toate bune, sau unele s&nt bune pe c&nd altele
nu;
ALCIBIADE &n ce m% pri-e,te, Socrate, s&nt de p%rere c% dintre cele 'rumoase unele s&nt rele.
SC!A"E Fu cum-a unele 'apte ur&te s&nt bune;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E "e re'eri cum-a la 'apte ca acelea ce se petrec &ntr(un r%)boi, c&nd mul*i oameni care au
-enit &n a+utorul unui prieten or al unei rude s(au ales cu r%ni ,i au murit, pe c&nd acei care nu au dat
a+utor, cum se cu-enea, au ie,it ne-%t%ma*i;
SC!A"E Deci, o atare 'apt% de a -eni &n a+utor o nume,ti 'rumoas%, a-&nd &n -edere inten*ia de a(
i sal-a pe cei ce se cu-enea a 'i sal-a*i0 iar aceasta se c3eam% -ite+ie, nu(i a,a;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E &ns% aceea,i 'apt% o mai cali'ici drept un r%u, a-&ndu(i &n -edere pe cei ce au murit din
aceast% pricin%, sau au 'ost r%ni*i. A,a este;
ALCIBIADE A,a este.
SC!A"E Dar b%rb%*ia este una iar moartea este alta. Fu(i a,a;
SC!A"E Dar atunci, a+utorarea prietenilor nu este &n aceea,i pri-in*% ,i ce-a 'rumos ,i un r%u.
ALCIBIADE E-ident c% nu este.
SC!A"E Stabile,te acum la 'el ca adineauri dac% 'apta respecti-% nu este bun% tocmai prin ceea
ce &i d% 'rumuse*e0 de -reme ce ai admis c% a+utorarea prietenilor este o 'apt% 'rumoas%, ca do-edind
-ite+ie, cercetea)% acum dac% -ite+ia &ns%,i este un bine sau un r%u. Ia g&nde,te(te, de care lucruri ai -rea
s% ai parte 1 de bine'aceri sau de nenorociri;
ALCIBIADE De bine'aceri.
SC!A"E are nu ai -rea s% ai parte de cele mai mari bine'aceri &n cea mai mare m%sur%;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Cel mai pu*in primind s% nu ai parte de ele.
ALCIBIADE Cum alt'el;
SC!A"E Dar despre -ite+ie ce cre)i; Cu ce pre* ai primi s% 'ii lipsit de ea;
ALCIBIADE F(a, primi nici s% tr%iesc dac% ar 'i s% 'iu un la,<
SC!A"E La,itatea *i se pare, a,adar, cel mai mare r%u din lume;
ALCIBIADE &ntocmai.
SC!A"E Deopotri-% cu moartea, cum s(ar p%rea.
ALCIBIADE Da, a,a este.
SC!A"E Dar -ia*a ,i -ite+ia nu s&nt tot ce poate 'i mai opus mor*ii ,i la,it%*ii;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Iar de primele ai -rea s% ai parte &n cea mai mare m%sur%, de celelalte &ns% cel mai pu*in.
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Mntruc&t pe unele le consideri ca 'iind cele mai mari bunuri, iar pe celelalte ca cele mai
mari rele.
ALCIBIADE Desigur.
SC!A"E Ai a'irmat deci c% prin ceea ce o 'ace s% 'ie 'rumoas%, ca 'apt% de -ite+ie &n spiritul
binelui, a+utorarea prietenilor &n lupt% este o ac*iune 'rumoas%;
ALCIBIADE E-ident.
SC!A"E Dar mai spuneai c% &n spiritul acelui r%u adus de ea care e moartea, ea &ns%,i e un r%u.
ALCIBIADE A,a e.
SC!A"E Deci 'iecare 'apt% trebuie cali'icat% &n 'elul urm%tor: &n m%sura &n care este aduc%toare
de r%u o numim rea, iar &n m%sura &n care lucrea)% ca un bine trebuie numit% bun%.
ALCIBIADE Aceasta este p%rerea mea.
SC!A"E Fu(i a,a &ns% c% &n m%sura &n care este bun% este ,i 'rumoas%, iar &ntruc&t e rea este ,i
ur&t%;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E A,adar, c&nd spui c% a+utorul dat &n lupt% prietenilor este o 'apt% 'rumoas% &ns% rea e ca
,i cum ai spune c% aceea,i 'apt% este ,i bun% ,i rea.
ALCIBIADE Cred c% ai dreptate, Socrate.
SC!A"E Atunci, nimic din r&ndul celor 'rumoase, &n m%sura &n care are parte de 'rumuse*e, nu
este r%u, ,i nimic din r&ndul celor ur&te, &n m%sura &n care are parte Ole ur&*enie, nu este bun.
ALCIBIADE Este e-ident.
SC!A"E S% c&nt%rim &ns% lucrurile ,i &n 'elul urm%tor. Cel ce lucrea)% 'rumos nu 'ace binele;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Dar cei ce 'ac bine nu s&nt 'erici*i;
SC!A"E S&nt 'erici*i, ca a-&nd parte de mult bine;
ALCIBIADE &ntru totul.
SC!A"E Hi au parte de mult bine mul*umit% unei -rednice ,i 'rumoase '%ptuiri;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E A,adar 'apta -rednic% este un bine;
ALCIBIADE Cum s% nu.
SC!A"E Deci 'apta -rednic% este 'rumoas%;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Constat%m deci din nou c% 'rumosul ,i binele s&nt una.
SC!A"E A,adar, dac% a'l%m c% un anumit lucru este 'rumos -om a'la, pe ba)a ra*ionamentului de
mai sus, c% e ,i bun.
ALCIBIADE Feap%rat.
SC!A"E Cum r%m&ne atunci; S&nt de 'olos cele bune, sau nu;
ALCIBIADE S&nt de 'olos.
SC!A"E &*i aminte,ti &ns% ce am stabilit de comun acord cu pri-ire la 'aptele drepte;
ALCIBIADE Am stabilit, a,a cred, c% cei ce se poart% drept se poart% neap%rat ,i 'rumos.
SC!A"E Dar cei ce se poart% 'rumos, la r&ndul lor, se poart% ,i bine;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Iar 'aptele bune s&nt 'olositoare;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E &n consecin*%, Alcibiade, 'aptele drepte s&nt 'olositoare.
ALCIBIADE S(ar p%rea.
SC!A"E Ei bine, nu e,ti tu cel ce roste,te aceste cu-inte, iar eu cel ce &ntreab%;
ALCIBIADE Se pare c% a,a este.
SC!A"E &n ca)ul acesta, dac% cine-a se ridic% spre a(i &ndruma pe atenieni, sau pe pepario*i32,
&nc3ipuindu(,i c% ,tie ce este drept ,i ce nu este, dar a'irm&nd c% 'aptele drepte s&nt rele uneori, ai putea
s% nu(l iei &n r&s; Doar tu &nsu*i ai a+uns s% a'irmi c% 'aptele drepte s&nt acelea,i cu cele aduc%toare de
'olos.
ALCIBIADE &n numele )eilor, Socrate, eu &nsumi nu mai ,tiu ce spun0 m(am &ncurcat r%u de tot.
Atunci c&nd &mi pui tu &ntreb%ri, &nclin s% cred ba una, ba alta.
SC!A"E Dar, dragul meu, nu cum-a nu &n*elegi de unde *i se trage aceast% su'erin*%;
ALCIBIADE Ba c3iar nu &n*eleg.
SC!A"E Cre)i tu c%, &ntreb&ndu(te cine-a c&*i oc3i ai, doi sau trei; c&te m&ini, dou% sau patru; sau
ce-a asem%n%tor, ai r%spunde ba una, ba alta; F(ai r%spunde &ntotdeauna &n acela,i 'el;
ALCIBIADE Am a+uns s% m% tem pentru mine &nsumi0 cred totu,i c% a, r%spunde &n acela,i 'el.
SC!A"E Fu pentru c% e,ti &n cuno,tin*% de cau)%; Fu acesta este moti-ul;
ALCIBIADE Eu a,a cred.
SC!A"E A,adar, este -%dit c% lucrurile asupra c%rora, '%r% -oie, dai r%spunsuri contradictorii, nu
le cuno,ti.
ALCIBIADE 6robabil c% a,a este.
SC!A"E Dar &n r%spunsurile tale nu a'irmi c% ,o-%i &n pri-in*a drept%*ii ,i nedrept%*ii, a
'rumosului ,i ur&tului, a r%ului ,i binelui, a 'olositorului ,i ne'olositorului; are nu este e-ident c% ,o-%i
tocmai pentru c% nu cuno,ti aceste lucruri;
ALCIBIADE Aceasta este ,i p%rerea mea.
SC!A"E A,a stau -as%)ic% lucrurile: c&nd cine-a nu cunoa,te un anumit lucru, neap%rat ,o-%ie &n
cugetul
s%u;
ALCIBIADE Eai &ncape -orb%;
SC!A"E Dar ,tii cum-a &n ce 'el te(ai putea ridica &n ceruri;
ALCIBIADE 6e Deu, nu ,tiu.
SC!A"E Eai ,o-%ie p%rerea ta &n aceast% pri-in*%;
SC!A"E Htii care e cau)a, sau s% *i(o spun eu;
ALCIBIADE Spune(o.
SC!A"E Cau)a,dragul meu, este c%, dup% cum nu cuno,ti acest lucru, tot a,a nici nu(*i &nc3ipui
a(1 cunoa,te.
ALCIBIADE Ce mai -rei s% spui cu asta;
SC!A"E Ia g&nde,te(te &mpreun% cu mine: &n leg%tur% cu lucrurile pe care nu le cuno,ti ,i
totodat% ,tii c% nu le cuno,ti, *i se &nt&mpl% s% stai &n cump%n%; A,a, de eBemplu, ,tii desigur c% nu ,tii
s% g%te,ti.
SC!A"E Eai stai pe g&nduri &n aceast% pri-in*%, &ntreb&ndu(te cum se g%te,te bine, ,i mai ,o-%i &n
cugetul t%u, sau la,i aceast% treab% &n seama celui priceput;
ALCIBIADE &ntocmai, o las.
SC!A"E Dar dac% ai pluti pe o corabie, ai mai sta s% te &ntrebi cum trebuie &mpins% c&rma, &n sus
sau &n +os, ,i ai mai ,o-%i &n pri-in*a unor lucruri pe care nu le cuno,ti, sau le(ai l%sa &n seama
c&rmaciului, r%m&n&nd tu &nsu*i netulburat;34
ALCIBIADE &n seama c&rmaciului le(a, l%sa.
SC!A"E 6rin urmare, nu lucrurile pe care nu le cuno,ti te 'ac s% ,o-%i, odat% ce ,tii c% nu le
cuno,ti.
ALCIBIADE Fu, 'ire,te.
SC!A"E &n*elegi, a,adar, c%? gre,elile ce se s%-&r,esc au ob&r,ia tocmai &n aceast% necuno,tin*%, a
ne,tiutorului care crede c% ,tie;
ALCIBIADE Ce mai -rei s% spui cu asta;
SC!A"E De o treab% ne apuc%m, nu(i a,a, s(o 'acem, doar atunci c&nd a-em con-ingerea c% ,tim
ce 'acem;
ALCIBIADE Desigur.
SC!A"E C&nd &ns% cine-a socoate &ntr(ade-%r c% nu ,tie un lucru, nu(l las% &n seama altora;
SC!A"E Ca atare, ne,tiutorii de acest soi tr%iesc '%r% s% se 'ac% -ino-a*i de -reo gre,eal%,
deoarece las% treburile &n seama altora0 nu(i a,a;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Cine s&nt atunci cei ce gre,esc; Doar n(ai s% spui c% cei ce cu ade-%rat ,tiu.
ALCIBIADE Fu, desigur.
SC!A"E Dar, de -reme ce nu gre,esc nici cei ce ,tiu ,i nici acei ne,tiutori ce ,tiu c% nu ,tiu, cine
al*ii mai r%m&n, &n a'ar% de ne,tiutorii care &,i &nc3ipuie c% ,tiu;
ALCIBIADE Fumai ace,tia.
SC!A"E Deci nu cum-a tocmai aceast% ne,tiin*% este pricina tuturor relelor, nu este ea
necunoa,terea cea mai -rednic% de os&nd%;35
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Atunci c&nd poart% asupra celor mai pre*ioase lucruri nu este ea ne'ast% ,i ru,inoas% &n
cel mai &nalt grad;
ALCIBIADE #%r% discu*ie.
SC!A"E Dar ai putea s%(mi indici lucruri mai pre*ioase dec&t ce e drept ,i 'rumos, ce e bun ,i plin
de 'olos;
SC!A"E Deci cu pri-ire la acestea spui tu c% stai la &ndoial%;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Dar dac% stai la &ndoial%, oare nu este -%dit, pe ba)a celor de mai sus, nu numai c% nu
cuno,ti tot ce este mai pre*ios, dar ,i c%, ne,tiutor 'iind, &*i &nc3ipui c%
le(ai cunoa,te;
ALCIBIADE Se poate.
SC!A"E 9ai, Alcibiade, &n ce stare ai a+uns< Eu ,o-%i s% spun lucrurilor pe nume, dar, pentru c%
s&ntem &ntre patru oc3i, n(am &ncotro. A'l%, nepre*uitule, c% 'aci cas% bun% cu ne,tiin*a de cea mai +oas%
spe*%, a,a cum te denun*% discu*ia noastr% ,i cum tu &nsu*i te denun*i. De aceea te ,i a-&n*i &n politic%,
&nainte de a te 'orma prin educa*ie. Dar nu e,ti tu singurul care a a+uns &n aceast% stare: a,a s(a &nt&mplat
cu cei mai mul*i care -%d de treburile acestui ora,38, &n a'ar% de c&*i-a, printre care, probabil, ,i tutorele
t%u 6ericle.
ALCIBIADE Ce(i drept, Socrate, lumea spune c% nu de la sine a a+uns 6ericle iscusit, ci st&nd &n
prea+ma mai multor b%rba*i iscusi*i, printre care 6At3oclides ,i AnaBagora, ba c3iar ,i ast%)i, a,a &n
-&rst% cum este, &nc% se mai &nt&lne,te cu Damon &n acela,i scop$@.
SC!A"E Cum a,a; Ai au)it de -reun om iscusit c%ruia s% nu(i stea &n putin*% s% 'ac% ,i pe
altcine-a iscusit, dup% c3ipul ,i asem%narea lui; De pild%, cel ce te(a &n-%*at s% scrii ,i s% cite,ti nu era
el &nsu,i iscusit ,i nu te(a '%cut ,i pe tine iscusit, ca ,i pe al*ii pe care a -rut s%(i 'ac%; are nu(i a,a;
ALCIBIADE Ba da. SC!A"E Dar, la r&ndul t%u, &n-%*&nd de la d&nsul, nu -ei 'i &n m%sur% s%
&n-e*i pe un altul;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E are &n ca)ul cit3aristului ,i al gimnastului, lucrurile nu se petrec &n acela,i c3ip;
SC!A"E 6entru c%, negre,it, o do-ad% gr%itoare a 'aptului c% cine-a cunoa,te ceea ce cunoa,te,
este c% poate s% ini*ie)e ,i pe un altul &n ceea ce ,tie el &nsu,i.
ALCIBIADE A,a cred ,i eu.
SC!A"E &n ca)ul acesta, po*i s%(mi spui cine a a+uns iscusit datorit% lui 6ericle, &ncep&nd cu
'eciorii s%i;
ALCIBIADE Bine, Socrate, dar ce -in% are 6ericle c% 'eciorii lui s&nt slabi la minte din n%scare;
SC!A"E Dar Clinias, 'ratele t%u;
ALCIBIADE Acuma, de ce s%(l iei tocmai pe Clinias, un om nebun de(a binelea;
SC!A"E Dar dac% e nebun de(a binelea Clinias, iar 'eciorii lui 6ericle s&nt slabi la minte din
n%scare, ce moti- s% mai in-oc%m &n ca)ul t%u, c% ,i pe tine, &n)estrat a,a cum e,ti, te(a trecut cu
-ederea;
ALCIBIADE Cred c% eu singur s&nt de -in%, c% nu iau aminte.
SC!A"E Atunci nume,te(mi -reun alt om, atenian sau str%in, om liber sau scla-, care ar a-ea
temei s% spun% c% a a+uns mai iscusit datorit% lui 6ericle, a,a cum eu a, putea s% men*ione) &n leg%tur%
cu Denon$1, pe 6At3odor$2, 'iul lui Isoloc3, ,i pe Callias$3, 'iul lui Calliades, care, pl%tindu(i lui
Denon c&te o sut% de mine, au a+uns am&ndoi oameni competen*i ,i de -a)%.
ALCIBIADE Dar nu ,tiu, )%u<
SC!A"E #ie ,i a,a. Dar tocmai &n pri-in*a ta &nsu*i, ce ai de g&nd; 9rei s% r%m&i &n starea de
acum, sau s% te &ngri+e,ti &ntruc&t-a de tine;
ALCIBIADE &mpreun% s% ne s'%tuim, Socrate< Ce(i drept, spusele tale m% pun pe g&nduri ,i m%
declar de acord cu tine. 1 Ci totu,i, cei ce -%d de treburile statului, cu eBcep*ia c&tor-a, &mi par a 'i cu
totul neculti-a*i.
SC!A"E Hi ce urmea)% de aici;
ALCIBIADE Dac% ar 'i 'ost c&t de c&t culti-a*i, desigur c% cel ce a-ea de g&nd s%(i combat% ar 'i
trebuit s% &n-e*e ,i s% se preg%teasc%, &n'runt&ndu(i ca pe ni,te atle*i0 a,a &ns%, de -reme ce p&n% ,i
nec3ema*ii ace,tia s(au apucat de politic%, la ce bun s% mai eBerse)i ,i s% deprin)i rostul lucrurilor; Eu
unul ,tiu bine c%, a,a &n)estrat din 'ire cum s&nt, tot &i -oi &ntrece cu mult.
SC!A"E 9ai, alesul meu prieten, cum ai putut s% spui a,a ce-a; C&t de ne-rednic e,ti de
&n'%*i,area ta ,i de toate celelalte daruri ale tale<
ALCIBIADE Dar de ce, m% rog, ,i ce -rei s% spui prin aceasta, Socrate;
SC!A"E S&nt re-oltat din pricina ta ,i a dragostei pe care *i(o port . . .
ALCIBIADE Cum a,a;
SC!A"E ... De -reme ce *i(ai putut &nc3ipui c% lupta ta este &mpotri-a oamenilor de la noi.
ALCIBIADE Dar &mpotri-a cui, la drept -orbind;
SC!A"E S% 'ie aceasta o &ntrebare -rednic% de un b%rbat ce se crede &nsu'le*it de mari ambi*ii;
ALCIBIADE Ce -rei s% spui; Fu &mpotri-a oamenilor acestora -a trebui s% lupt;
SC!A"E Dar dac% *i(ai pune &n g&nd s% conduci o trirem% ce urmea)% s% dea o b%t%lie na-al%, de
a+uns *i(ar 'i, oare, s% te cre)i c&rmaciul cel mai destoinic &n r&ndul cor%bierilor t%i; Sau 1 socotind c%
trebuie &ntr(ade-%r s% ai aceast% &n)estrare 1 ai mai lua aminte ,i la ade-%ra*ii t%i potri-nici ,i nu, ca &n
clipa de 'a*%, numai la to-ar%,ii t%i de lupt%; #%r% &ndoial%, pe ace,tia din urm% trebuie s%(i &ntreci &ntr(
at&ta &nc&t nici s% nu le mai treac% prin minte s% *i se &mpotri-easc%, ci, r%ma,i mai pre+os de tine, s% *i se
al%ture &n lupta &mpotri-a -r%+ma,ilor0 asta, dac% dore,ti cu ade-%rat s% te pui &n lumin% printr(o 'apt%
'rumoas%, -rednic% de tine ,i dc cetate.
ALCIBIADE Dar tocmai aceasta ,i doresc<
SC!A"E A,a st&nd lucrurile, e oare ca)ul s% te mul*ume,ti eu superioritatea pe care o ai asupra
o,tenilor t%i, '%r% s% iei aminte la conduc%torii potri-nicilor, sau ar trebui s% te &ntrebi dac% ai a+uns
superior acestora, preg%tindu(te ,i eBers&ndu(te cu oc3ii la ei;
ALCIBIADE La cine anume te re'eri, Socrate;
SC!A"E "u nu ,tii c% cetatea noastr% este mereu &n -ra+b% cu lacedemonienii$$, precum ,i cu
Earele !ege;
ALCIBIADE Ade-%rat.
SC!A"E 6rin urmare, dac% ai de g&nd s% 'ii conduc%torul &n aceast% cetate, n(ar 'i drept s%
consideri c% -a trebui s%(i &n'run*i &n lupt% pe regii lacedemonieni ,i pe cei ai per,ilor;
ALCIBIADE S(ar putea s% ai dreptate.
SC!A"E Ba nu, scumpul meu< mai bine m%soar%(te cu Eidias, cresc%torul acela de prepeli*e$/,
sau cu al*ii de soiul s%u, care se apuc% de treburile statului c&nd, -orba 'emeilor, Cc3ic% de scla-i? mai
poart% &n su'let, de neciopli*i ce s&nt, ,i, '%r% s% ,tie pe ce lume tr%iesc, ba pe deasupra -orbind ,i o
limb% sc&lciat%, au -enit s% lingu,easc% cetatea, ci numai s(o conduc% nu< Cu ace,tia de care(*i spun,
m%sur&ndu(te, se cade s% nu te &ngri+e,ti de tine ,i s% nu &n-e*i c&te s&nt de &n-%*at, c&nd &*i st% &n 'a*% o
lupt% at&t de mare0 ,i nici s% nu eBerse)i a,a cum se cu-ine, ci, preg%tit pe deplin a,a cum e,ti acum, s%
purce)i la treburile statului.
ALCIBIADE Socrate, eu nu spun c% nu ai dreptate0 cred &ns% c% generalii spartanilor ,i regele
per,ilor nu se deosebesc cu nimic de al*ii.
SC!A"E Ei bine, nepre*uitule, ia g&nde,te(te c&t -alorea)% p%rerea aceasta, a ta.
ALCIBIADE &n ce sens;
SC!A"E &n primul r&nd, c&nd anume cre)i tu c% te(ai &ngri+i mai mult de tine &nsu*i: atunci c&nd,
tem&ndu(te de d&n,ii i(ai considera prime+dio,i, sau ia ca)ul contrar;
ALCIBIADE E-ident, c&nd i(a, considera prime+dio,i.
SC!A"E &*i &nc3ipui deci c% ai a-ea ce-a de pierdut &ngri+indu(te de tine &nsu*i;
ALCIBIADE Deloc. Ba cred c3iar c% mi(ar prinde 'oarte bine.
SC!A"E 6rin urmare, 'ie ,i numai ca a-&nd acest nea+uns, p%rerea ta nu c bun%.
ALCIBIADE: Ai dreptate.
SC!A"E ... Iar &n al doilea r&nd, g&nde,te(te c%, dup% toate probabilit%*ile, aceast% p%rere este ,i
'als%.
ALCIBIADE Cum a,a;
SC!A"E Fu e mai probabil ca 'irile cele mai &n)estrate s% se i-easc% &n s&nul neamurilor de -a)%;
ALClBIADE E-ident c% &n sinul celor de -a)%.
SC!A"E Fu este 'iresc ca tocmai -l%starele de neam ales, primind pe deasupra o cre,tere aleas%,
s% capete ast'el o -irtute des%-&r,it%;
ALCIBIADE Feap%rat.
SC!A"E Atunci 1 pun&nd 'a*% &n 'a*% &nsu,irile lor cu &nsu,irile noastre 1 s% -edem &n primul
r&nd dac% regii lacedemonienilor ,i cei ai per,ilor *i se par e'ecti- de spi*% mai +oas%. Au nu ,tim noi c%
regii Spartei se trag din Leracle, iar ceilal*i din A3emene, ,i c% neamul lui Leracle, ca ,i cel a3emenid,
&,i trag ob&r,ia din 6erseu, 'iul lui Deus;
ALCIBIADE Ei bine, ,i neamul nostru, Socrate, se trage din EurAsa3es$2, iar neamul lui EurAsa3es
din Deus.
SC!A"E Ei bine, ,i neamul nostru, nobile Alcibiade, se trage din Dedal$4, iar neamul lui Dedal
se trage din Le'aistos, 'iul lui Deus. Fumai c% cei de care(*i -orbesc s&nt neam de neamul lor regi,
&ncep&nd c3iar cu ei ,i urc&nd p&n% la Deus, unii domnind &n Argos ,i Lacedemonia, ceilal*i dintotdeauna
&n 6ersia, iar adesea ,i &n Asia, cum se &nt&mpl% ,i ast%)i. Foi &n,ine &ns%, ca ,i p%rin*ii no,tri, s&ntem
simpli particulari. Iar dac% ar trebui s%(i &n'%*i,e) lui ArtoBerBes$5, 'iul lui 7erBes, pe str%bunii t%i ,i s%
numesc patria lui EurAsa3es 1 Salamina, sau pe cea a lui Eac$8, de mai &naintea lui 1 Egina, nu cre)i
c% te(ai 'ace de tot r&sul; Bag% de seam% deci ca, at&t prin noble*ea neamului c&t ,i prin educa*ie, s% nu
r%m&nem cum-a mai pre+os de ace,ti b%rba*i. are tu n(ai au)it c&t de mari titluri le re-in regilor
lacedemonieni, ale c%ror so*ii s&nt p%)ite o'icial de c%tre E'ori ca, pe c&t este cu putin*%, s% nu se i-easc%
pe ascuns un alt rege dec&t din osul Leracli)ilor;/@. Iar &n ce(l pri-e,te pe regele per,ilor, el este cu at&t
mai presus, &nc&t nici nu i(ar trece cui-a prin cap c% un rege ar putea s% nu se trag% din osul lui0 drept
care, pe regin% o p%)e,te numai propria ei team%. 1 Iar c&nd se na,te 'iul cel mare, -iitorul rege, to*i cei
care &i -or 'i supu,i pr%)nuiesc aceast% )i, pe care apoi o cinste,te &ntreaga Asie prin sacri'icii ,i ospe*e.
&n sc3imb, Alcibiade, c&nd ne na,tem noi, cum spunea un poet comic, nici m%car -ecinii nu prea prind
bine de -este. Dup% aceea, cre,terea copilului nu intr% &n seama -reunei 'emei de r&nd, ci este
&ncredin*at% unor eunuci ai regelui, ale,i dintre cei mai de -a)%. &n sarcina lor cade s% se &ngri+easc% &n
toate pri-in*ele de acest prunc ,i s% se str%duiasc% a(l 'ace c&t mai 'rumos, &n care scop ei 'r%m&nt% ,i
&ndreapt% membrele copilului0 ,i '%c&nd ei lucrul acesta, s&nt *inu*i &n mare cinste. Iar c&nd copiii
&mplinesc ,apte ani, s&nt &n-%*a*i s% c%l%reasc% de c%tre oameni pricepu*i ,i totodat% &ncep s% mearg% la
-&n%toare0 de dou% ori c&te ,apte ani &mplinind, copilul este dat &n seama celor pe care per,ii &i numesc
pedagogii regali0 ace,tia s&nt patru oameni &n etate, ale,i din r&ndul celor mai -rednici de la ei, ,i anume
cel mai &n-%*at, cel mai drept, cel mai -irtuos ,i cel mai -itea). 6rimul dintre ei &l &n-a*% magia, de la
Doroastru ( 'iul lui Loroma)es, cetire0 aceasta se c3eam% slu+irea )eilor 0 tot d&nsul &l mai &n-a*% ,i
rosturile &mp%r%*iei. Cel drept &ntre drep*i &l &n-a*% &ns% s% spun% &ntotdeauna ade-%rul, iar cel mai
-irtuos 1 s% nu se lase st%p&nit de -reo pl%cere, oricare ar 'i ea, ci s% deprind% starea omului liber ,i,
st%p&nitor 'iind cu ade-%rat, s% 'ie &nainte de toate propriul s%u st%p&n, nu scla-0 cel mai -itea), &n s'&r,it,
&l 'ace cute)%tor ,i ne&n'ricat, ,tiut 'iind c% 'rica te aduce &n scla-ie/1. Dar *ie, Alcibiade, pe cine *i l(a
3%r%)it pedagog 6ericle; 6e DopAr tracul, cel mai netrebnic, de b%tr&n ce este, dintre to*i slu+itorii s%i.
Gi(a, mai putea po-esti pe larg alte lucruri despre educa*ia ,i preg%tirea pe care o primesc
potri-nicii t%i, dac% nu ar mai 'i multe de spus0 de alt'el ,i cele ce *i(am spus s&nt de a+uns pentru a(*i
sugera toate c&te urmea)% de aici. &n ce pri-e,te &ns% na,terea, cre,terea ,i educa*ia ta, Alcibiade, cum de
alt'el ale oric%rui atenian, nimeni, -orba aceea, nu se sinc3ise,te de ele, a'ar% doar dac% nu se &nt&mpl%
s% 'ie -reun &ndr%gostit. Iar dac% ai -rea, &n s'&r,it, s% socote,ti bog%*iile, des'%t%rile alese, -e,mintele
care ating p%m&ntul ,i toate celelalte ra'inamente de la cur*ile per,ilor 1 te(ai ru,ina &n cugetul t%u,
d&ndu(*i seama cu c&t e,ti mai pre+os de ei.
Dac%, pe de alt% parte, ai consim*i s% iei aminte la buna c3ib)uin*% ,i la buna cu-iin*%, la agilitatea
,i dib%cia, la noble*ea de caracter, sobrietatea, -ite+ia ,i st%p&nirea de sine a lacedemonienilor, la
perse-eren*a, 'er-oarea ,i a-&ntul spre sla-% care(i &nsu'le*esc, pe tine &nsu*i te(ai socoti un copil &n
compara*ie cu ei. Dac% &ns% te g&nde,ti cum-a la a-u*ie ,i &*i &nc3ipui c% e,ti cine-a &n aceast% pri-in*%,
s% nu trecem sub t%cere nici acest aspect, ca s%(*i dai seama unde te g%se,ti. &ntr(ade-%r, dac% -ei -oi s%
cuprin)i bog%*iile lacedemonienilor, ai s% a'li c% a-erile de acolo co-&r,esc cu mult pe cele ale noastre.
6%m&ntul pe care(l st%p&nesc la ei acas% ,i &n Eessenia este pentru oricine ne&ntrecut ca &ntindere ,i
rodnicie 'a*% de al nostru0 la 'el, dac% iei &n considera*ie c&*i scla-i posed% ei 1 printre care ,i ilo*ii 1,
c&te 3erg3elii ,i c&te turme p%,unea)% &n Eessenia. Dar s% l%s%m la o parte toate acestea ,i s% spunem c%
aur ,i b%net c&t se a'l% numai &n Lacedemonia nu g%se,ti &n toat% Elada0 &ntr(ade-%r, de mai multe
genera*ii &ncoace, &ntr(acolo se scurge a-u*ia, din toate p%r*ile elenilor, iar adesea ,i de la barbari, dar de
acolo nu mai iese nimic &nc&t, la 'el cum -ulpea i(a spus leului, &n 'abula lui Esop, urmele banilor care
intr% &n Lacedemonia se -%d deslu,it duc&nd &ntr(acolo, dar urmele celor care ies de acolo nu le(ar mai
putea -edea nimeni0 a,adar, este bine de ,tiut c% ,i prin aurul ,i banii de care dispun, lacedemonienii
s&nt cei mai boga*i dintre eleni, iar cel mai bogat &n r&ndul lor este c3iar regele0 aceasta, din pricin% c%
dintre toate pr%)ile b%ne,ti, cele mai mari ,i mai numeroase re-in regilor, dar ,i din pricin% c% birul
regal pe care lacedemonienii &l dau celor ce domnesc la ei nu este deloc negli+abil. Dar dac% bog%*iile
lacedemonienilor s&nt mari 'a*% de cele ale altor eleni, de nu &nseamn% nimic &n compara*ie cu cele ale
persanilor ,i ale regelui acestora. &ntr(ade-%r, am au)it c&nd-a un om demn de &ncredere, dintre cei ce au
a+uns p&n% la rege, cum po-estea c% a str%b%tut o *ar% rodnic% ,i &ntins%, cale de aproape o )i, *ar% pe
care localnicii o numeau CBr&ul reginei?0 mai este ,i o alta, care se c3eam% C9%lul?, precum s&nt multe
alte locuri 'rumoase ,i m%noase, 3%r%)ite pentru podoabele reginei ,i purt&nd numele 'iec%rei podoabe
&n parte. Mnc&t, eu unul &mi &nc3ipui c% dac% lui Amestris, mama Earelui !ege ,i soa*a lui 7erBes, i s(ar
spune : C&mpotri-a 'iului t%u arc de g&nd s% se ridice 'iul Dinomac3ei, a c%rei diadem% -alorea)% pare(se
cinci)eci de mine/2, dac% nu c3iar mai pu*in, iar &nsu,i acest 'iu abia dac% st%p&ne,te p%m&nt &n Erc3ia
ce-a mai pu*in de trei sute pietre?/3 1 &mi &nc3ipui, )ic, c% ea s(ar &ntreba uimit% pe ce se bi)uie
Alcibiade acesta c&nd -rea s% se m%soare cu ArtoBerBes, ,i ar spune c% acest b%rbat nu se bi)uie pe
nimic altce-a dec&t pe preg%tirea ,i priceperea sa0 c%ci acestea s&nt singurele bunuri de pre* la eleni. Iar
dac% ar mai a'la c% Alcibiade nutre,te aceste g&nduri &n clipa de 'a*% c&nd, &n primul r&nd, n(a &mplinit
nici dou%)eci de ani, &n al doilea r&nd este cu totul neculti-at ,i c&nd, pe deasupra, dac% cel care(1
&ndr%ge,te &i spune c% &nainte s% purcead% a(l &n'runta pe rege, ar trebui s% &n-e*e, el nici nu -rea s%
aud%, ci a'irm% c% &i a+unge s% 'ie a,a cum e 1 cred, cum )iceam, c% ea s(ar mira ,i ar &ntreba: Catunci
pe ce s(o 'i bi)uind tinerelul;?. Iar dac% i(am spune c% se bi)uie pe 'rumuse*ea, pe statura, pe neamul ,i
bog%*ia, precum ,i pe &n)estr%rile &nn%scute ale su'letului s%u, ca ar socoti, Alcibiade, c% s&ntem nebuni
de(a binelea, g&ndindu(se la toate &nsu,irile de acest 'el de care se bucur% oamenii lor. Eu cred c% ,i
Lampido, 'iica lui LeutAc3ides, soa*a lui Arc3idamos ,i mama lui Agis/$, care cu to*ii au 'ost regi, s(ar
mira Ia r&ndul ei, g&ndindu(se ia toate &nsu,irile lor, dac% ar a'la c% a,a pu*in educat cum e,ti ai de g&nd
s% te masori cu 'iul ei. Hi oare nu *i se parc ru,inos ca 'emeile du,manilor s% ,tie mai bine cum trebuie
s% 'im &n)estra*i spre a(i putea &n'runta ,i s% ne +udece mai bine dec&t ne +udec%m noi &n,ine; Ci,
'ericitule, &ncre)&ndu(te mie ,i inscrip*iei de la Del'i 1 cunoa,te(te pe tine &nsu*i< 1 'iindc% ace,tia de
care *i(am -orbit s&nt potri-nicii t%i, ,i nu cei pe care *i(i &nc3ipui 0 pe primii nu(i -om birui &n alt c3ip
dec&t prin preg%tire ,i iscusin*%. Fea-&nd parte de acestea, nici de 'aim% nu -ei a-ea parte la eleni ,i la
barbari, 'aim% pe
care, cred eu, o r&-ne,ti cum nimeni altul n(a r&-nit ce-a.
ALCIBIADE Dar ce &ngri+ire trebuie a-ut% &n -edere, po*i s%(mi ar%*i, Socrate;// #iindc%, &n rest,
mi se pare c% ai dreptate &ntru totul.
SC!A"E 6ot0 totu,i, &mpreun% s% ne s'%tuim &n ce 'el am putea a+unge c&t mai des%-&r,i*i. &ntr(
ade-%r, spun&nd c% trebuie s% ne culti-%m, nu m% re'er numai la tine pe c&nd la mine nu0 doar eu nu m%
deosebesc de tine dec&t &ntr(o singur% pri-in*%.
ALCIBIADE Anume &n care;
SC!A"E &n aceea c% tutorele meu este mai presus ,i mai &n*elept dec&t 6ericle al t%u.
ALCIBIADE Cine este d&nsul, Socrate;
SC!A"E Jn Deu, Alcibiade, acela,i care nu mi(a &ng%duit p&n% &n )iua de ast%)i s%(*i -orbesc/20
,i tot credin*a &n el m% 'ace s%(*i spun c% numai datorit% mie ,i nim%nui altcui-a -ei a+unge la sla-%/4.
ALCIBIADE Ilume,ti, Socrate<
SC!A"E Se poate 0 dar &n orice ca), nu gre,esc spun&nd c% trebuie s% ne &ngri+im de noi &n,ine,
cum de alt'el to*i oamenii, dar noi am&ndoi cu at&t mai mult.
ALCIBIADE &n pri-in*a mea, nu gre,e,ti.
SC!A"E Dar nici &n pri-in*a mea.
ALCIBIADE Atunci, ce(i de '%cut;
SC!A"E S% nu ,o-%im ,i s% nu d%m &napoi, prietene.
ALCIBIADE &ntr(ade-%r, nu se cade, Socrate<
SC!A"E De bun% seam%0 dar s% cercet%m &mpreun% cum stau lucrurile. Ia spune(mi: nu a'irmam
noi c% n%)uim s% a+ungem c&t mai des%-&r,i*i; Fu(i a,a;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Des%-&r,i*i &ntru care -irtute;/5
ALCIBIADE E-ident, &ntru -irtutea pe care o au oamenii -rednici.
SC!A"E 9rednici &ntru ce;
ALCIBIADE E-ident, -rednici &ntru a &mplini treburile lor.
SC!A"E Ce 'el de treburi; Legate de c%l%rie;
SC!A"E ... 6entru c% atunci ar merge la cei care se pricep la cai. ALCIBIADE Da.
SC!A"E Sau te re'eri la treburile cor%bierilor; ALCIBIADE Fu.
SC!A"E C%ci atunci am merge s% ne adres%m cor%bierilor. ALCIBIADE Da.
SC!A"E Ce 'el de treburi, a,adar; Hi cine le &mplinesc; ALCIBIADE Le &mplinesc atenienii cei
'rumo,i ,i buni. SC!A"E 6rin C'rumo,i ,i buni? ai &n -edere oamenii pricepu*i, sau pe cei
nepricepu*i; ALCIBIADE 6e cei pricepu*i. SC!A"E Dar un om priceput nu este el ,i bun;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Iar cel nepriceput, nu este ,i r%u; ALCIBIADE Cum s% nu<
SC!A"E Ei bine, ci)marul nu este priceput la croitul &nc%l*%mintei;
SC!A"E A,adar, este bun &n aceast% pri-in*%; ALCIBIADE Este bun.
SC!A"E Dar c&nd este -orba de croitul 3ainelor, ci)marul nu se do-ede,te nepriceput;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Este deci r%u &n aceast% pri-in*%; ALCIBIADE Da.
SC!A"E !eiese atunci, din c3iar argumentarea noastr%, c% unul ,i acela,i ins este ,i r%u ,i bun.
ALCIBIADE A,a s(ar p%rea.
SC!A"E Fu cum-a a'irmi c% oamenii buni s&nt ,i r%i; ALCIBIADE Desigur c% nu.
SC!A"E Dar atunci pe cine &i cali'ici drept buni; ALCIBIADE Eu unul, pe cei &n m%sur% s%
porunceasc% &n cetate.
SC!A"E Cui s% porunceasc%; Doar nu cailor< ALCIBIADE De bun% seam% c% nu. SC!A"E Ci
s% porunceasc% oamenilor; ALCIBIADE Da.
SC!A"E are oamenilor su'erin)i;
ALCIBIADE Fu.
SC!A"E are celor care c%l%toresc pe mare;
ALCIBIADE !%spund c% nu.
SC!A"E ri secer%torilor;
ALCIBIADE Fu.
SC!A"E Dar atunci poruncesc ei oamenilor care nu 'ac nimic, sau celor ce 'ac un lucru;
ALCIBIADE 6e cei ce 'ac un lucru &i am &n -edere.
SC!A"E Ce anume 'ac; &ncearc% s%(mi ar%*i ,i mie.
ALCIBIADE Ei bine, &i am &n -edere pe cei care au de(a 'ace unii cu al*ii ,i totodat% se slu+esc unii
de al*ii, a,a cum noi to*i obi,nuim a tr%i &n s&nul statelor.
SC!A"E 6rin urmare, ai &n -edere pe cei ce comand% oamenilor care la r&ndu(le se slu+esc de al*i
oameni;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E S% 'ie -orba despre ordinele de dat supra-eg3etorilor care &i m&n% pe -&sla,i;
SC!A"E C%ci -irtutea aceasta *ine de arta c&rmaciului.
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Dar ai cum-a &n -edere conducerea 'lauti,tilor care la r&ndu(le diri+ea)% c&ntul ,i se
slu+esc de coreu*i;
SC!A"E C%ci de aceast% dat% este pus% &n +oc arta conduc%torului de cor0 nu(i a,a;
SC!A"E Dar atunci ce &n*elegi prin putin*a de a porunci oamenilor care se slu+esc de al*i oameni;
ALCIBIADE &n ce m% pri-e,te, am &n -edere c&rmuirea celor ce iau parte la comunitatea politic%/8,
a acelora care conlucrea)% &n cadrul cet%*ii.
SC!A"E Ce art% este deci aceasta; Bun%oar%, dac% te(a, &ntreba din nou, &n leg%tur% cu cele
discutate adineauri, ce art% ne &n-a*% s%(i conducem pe cor%bierii p%rta,i la na-iga*ie, ce mi(ai
r%spunde;
ALCIBIADE Arta c&rmaciului2@.
SC!A"E Dar pe cei despre care spuneam adineauri c% iau parte la cor, ce pricepere ne 'ace s%(i
conducem;
ALCIBIADE Cea pe care ai men*ionat(o adineauri, a conduc%torului de cor21.
SC!A"E Dar c&nd e -orba de conducerea celor ce iau parte la comunitatea politic%, ,tiin*a
respecti-% cum o -ei numi;
ALCIBIADE -oi numi ,tiin*a bunei &ndrum%ri, Socrate.
SC!A"E Cum a,a; are arta c&rmaciului *i se pare una a relei &ndrum%ri;
SC!A"E Ci tot a bunei &ndrum%ri este ,i ea, nu(i a,a;
ALCIBIADE Cred ,i eu, &n ce pri-e,te cel pu*in ocrotirea celor ce c%l%toresc pe marc.
SC!A"E Bine spui. Dar acea bun% &ndrumare de care -orbe,ti, oare ce urm%re,te;
ALCIBIADE Jrm%re,te c&t mai buna diriguire ,i ocrotire a statului.
SC!A"E Dar pentru ca statul s% 'ie diriguit ,i ocrotit c&t mai bine, ce anume trebuie s% 'ie de 'a*%,
,i ce anume s% lipseasc%; Spre pild%, dac% m(ai &ntreba : ,,ce anume trebuie s% 'ie de 'a*% ,i ce s%
lipseasc%, spre a 'i corpul nostru diriguit ,i ocrotit c&t mai bine;?, eu *i(a, r%spunde c% se cade s% 'ie de
'a*% s%n%tatea, iar boala nu. "u nu e,ti de aceea,i p%rere;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Hi dac% m(ai &ntreba iar%,i: Cprintr(a cui pre)en*% se a'l% oc3ii &n starea mai bun%;?, eu
*i(a, r%spunde : printr(a -ederii, ,i orbirea s% lipseasc%. Iar &n pri-in*a urec3ilor, a, spune s% lipseasc%
sur)enia ,i s% 'ie de 'a*% au)ul, 1 atunci se a'l% urec3ile &n stare mai bun% ,i s&nt mai bine &ngri+ite.
SC!A"E Dar &n ca)ul statului; Care lucru trebuie s% apar% ,i care s% dispar% pentru ca statul s%
de-in% mai bun ,i s% 'ie slu+it ,i c&rmuit mai bine;
ALCIBIADE Dup% p%rerea mea, Socrate, aceasta se &nt&mpl% c&nd &ntre to*i domne,te prietenia22,
iar ura ,i de)binarea dispar.
SC!A"E 6rin prietenie &n*elegi cum-a acordul, sau de)acordul;
ALCIBIADE Acordul.
SC!A"E Ce art% 'ace oare ca statele s% 'ie de acord &ntre ele &n orice c3estiune legat% de num%r;
ALCIBIADE Aritmetica.
SC!A"E Fu tot datorit% acesteia a+ung s% 'ie de acord &ntre ei ,i simplii particulari;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Hi nu tot aritmetica 'ace ca 'iecare ins &n parte s% 'ie &n acord cu sine &nsu,i;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Dar ce art% 'ace ca 'iecare ins &n parte s% 'ie &n acord cu sine &nsu,i c&nd e -orba de a ,ti
ce este mai lung: st&n+enul sau cotul;53 are nu arta m%sur%rii;
SC!A"E Hi nu aceea,i art% pune de acord &ntre ele persoanele particulare, precum ,i statele;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Iar &n pri-in*a greut%*ilor lucrurile nu se petrec la 'el;
ALCIBIADE A,a )ic.
SC!A"E Dar ce este de 'apt acordul acela despre care -orbe,ti, asupra c%ror lucruri poart% el ,i
ce art% ni(l asigur%; aceea,i art% este pus% oare &n +oc &n ca)ul statului ,i al indi-idului, c&nd e -orba
de tine &nsu*i ,i e -orba de un altul;
ALCIBIADE 6esemne c% da.
SC!A"E Atunci care este aceast% art%; Fu pregeta a r%spunde, ci str%duie,te(te s%(mi spui.
ALCIBIADE Eu cred c% este -orba despre acea iubire ,i armonie care &l pun &n acord pe un 'iu cu
p%rin*ii s%i iubitori, pe 'rate cu 'rate, precum ,i so*ie cu b%rbat.
SC!A"E E,ti de p%rere, Alcibiade, c% b%rbatul cu so*ia s(ar putea pune de acord pri-itor la torsul
l&nii, el nepriceput 'iind iar d&nsa pricep&ndu(se;
SC!A"E Dar nici m%car nu e necesar, &ntruc&t aceast% &ndeletnicire este a 'emeilor.
ALCIBIADE A,a e.
SC!A"E Dar pri-itor la arta o,teanului, pe care ea n(a deprins(o, 'emeia s(ar putea armoni)a cu
so*ul ei;
ALCIBIADE Fu, desigur.
SC!A"E De ast%dat%, -ei spune pesemne c% aceasta este o specialitate b%rb%teasc%.
ALCIBIADE Asta ,i spun.
SC!A"E 6rin urmare, dup% cu-&ntul t%u, unele rosturi s&nt ale 'emeii, altele &ns% ale b%rbatului.
SC!A"E 6rin urmare, nu tocmai pe ele se rea)em% acordul dintre so*i.
ALCIBIADE Fu.
SC!A"E Hi, &n consecin*%, nici prietenia, de -reme ce prin prietenie &n*elegeam acest acord.
ALCIBIADE Este e-ident c% nu.
SC!A"E &n consecin*%, nu &ntruc&t 'emeile &,i -%d de rosturile lor proprii s&nt ele &ndr%gite de
c%tre so*i.
ALCIBIADE S(ar p%rea c% nu.
SC!A"E Ca atare, nici b%rba*ii nu s&nt &ndr%gi*i de c%tre soa*ele lor &ntruc&t &,i -%d de propriile lor
rosturi.
ALCIBIADE Fu.
SC!A"E Dar, la r&ndul lor, cet%*ile nu s&nt bine diriguite tocmai atunci c&nd 'iecare &,i -ede de
rosturile sale;
ALCIBIADE S&nt con-ins de aceasta, Socrate.
SC!A"E Ce spui; "ocmai c&nd lipse,te acea prietenie a c%rei i-ire ,i numai ea 1 cum a'irmam
1 'ace ca cet%*ile s% 'ie bine diriguite;
ALCIBIADE Dar mi se pare c% prietenia ia 'iin*% &n s&nul lor tocmai mul*umit% 'aptului c% 'iecare
&,i -ede de rosturile sale.
SC!A"E &nainte cel pu*in nu erai tot de aceast% p%rere0 &n momentul de 'a*% &ns%, cum -e)i tu c%
stau lucrurile; are prietenia apare c&nd nu apare acordul; ri &ncape acord &n pri-in*a unor lucruri pe
care unii le ,tiu iar al*ii nu;
ALCIBIADE Cu neputin*%.
SC!A"E Dar c&nd to*i &,i -%d de rosturile lor, urmea)% ei calea drept%*ii sau a nedrept%*ii;
ALCIBIADE Jrmea)% calea drept%*ii. Cum s(ar putea alt'el;
SC!A"E Iar c&nd cet%*enii urmea)% &n%untrul unui stat calea drept%*ii oare nu se &nc3eag% &ntre ei
o prietenie;
ALCIBIADE Ai dreptate, lucrul acesta mi se pare de asemenea necesar.
SC!A"E Atunci cum de'ine,ti aceast% prietenie sau c%dere de acord, &n -ederea c%reia se cu-ine
s% 'im 3uni cunosc%tori ,i buni &ndrum%tori, spre a de-eni oameni buni; Eu unul nu s&nt &n stare s%
pricep nici ce este ea ,i nici la cine o a'li0 &n ade-%r, din -orbele tale reiese c&nd c% e, c&nd c% nu e de
g%sit la unii ,i aceia,i oameni.
ALCIBIADE &n numele )eilor, Socrate, nici eu nu mai ,tiu ce -orbesc ,i tare m% tem c% de mult &mi
ascundeam mie &nsumi c% s&nt de depl&ns.
SC!A"E F(ai -oie s% te descura+e)i< Dac% resim*eai aceasta pe la cinci)eci de ani, *i(ar 'i 'ost
ane-oie s% te mai &ngri+e,ti de tine &nsu*i0 -&rsta ta de acum este &ns% tocmai cea potri-it% spre a(*i da
seama de 'elul cum stau lucrurile.
ALCIBIADE Iar dac% &mi dau seama, ce e de '%cut, Socrate;
c
SC!A"E S% r%spun)i la &ntreb%ri, Alcibiade, c%ci a,a '%c&nd 1 dac% e ca)ul s% dai cre)are
&ntruc&t-a ,i pre-estirii mele 1, am&ndoi cu -oia Deului, -om de-eni mai buni.
ALCIBIADE A,a -a 'i, &ntruc&t -oi r%spunde.
SC!A"E 6rea bine< Spune(mi deci ce &nseamn% &ngri+irea de sine &nsu,i, ca nu cum-a s% ne
am%gim ,i, cum se &nt&mpl% adesea, s% ne &nc3ipuim doar c% ne &ngri+im de noi. A,adar, c&nd se
&ngri+e,te omul c3iar de sine; are &ngri+indu(se de cele ce(i apar*in se &ngri+e,te el ,i de sine;
ALCIBIADE Eie, cel pu*in, a,a &mi pare.
SC!A"E Dar c&nd un om se &ngri+e,te de picioarele sale; are c&nd se &ngri+e,te de cele ce
apar*in picioarelor sale;
ALCIBIADE Fu pricep.
SC!A"E Fu admi*i c% eBist% ce-a ce apar*ine m&inii; Spre pild%, ai putea a'irma c% inelul *ine de
altce-a din om dec&t de deget;
SC!A"E Iar &nc%l*%mintea nu e a piciorului, &n acela,i 'el;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Iar -e,mintele ,i -%lurile nu apar*in, &n acela,i c3ip, restului corpului;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Dar atunci c&nd ne &ngri+im de &nc%l*%minte, ne &ngri+im ,i de picioare;
ALCIBIADE Fu prea &n*eleg, Socrate.
SC!A"E Cum a,a, Alcibiade; Fu -orbe,ti ,i tu de ce-a ce se c3eam% buna &ngri+ire a unui
anumit lucru;
SC!A"E &ns% c&nd cine-a 'ace un anumit lucru c&t mai bine, nu nume,ti aceasta o bun% &ngri+ire;
ALCIBIADE Ba da<
SC!A"E &ns% ce me,te,ug produce c&t mai bine &nc%l*%mintea;
ALCIBIADE Ci)m%ria.
SC!A"E 6rin mi+locirea ci)m%riei ne &ngri+im a,adar de &nc%l*%minte;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Dar de picior ne &ngri+im tot prin mi+locirea ci)m%riei; Sau prin mi+locirea a ceea ce
aduce picioarele la o stare mai bun%;
ALCIBIADE 6rin mi+locirea aceleia din urm%.
SC!A"E Dar tot arta aceea este aduc%toare de mai bine ,i pentru restul corpului0 nu(i a,a;
ALCIBIADE Cred ,i eu<
SC!A"E Fu este ea gimnastica;
SC!A"E A,adar, prin mi+locirea gimnasticii noi ne &ngri+im de picior, iar prin mi+locirea
ci)m%riei de cele ce apar*in piciorului;
ALCIBIADE &ntocmai.
SC!A"E "ot ast'el, prin mi+locirea gimnasticii ne &ngri+im de corp, iar prin mi+locirea *esutului ,i
a celorlalte &ndeletniciri 1 de bunuri cc apar*in corpului. Fu(i a,a;
SC!A"E 6rin urinare, una este iscusin*a prin care ne &ngri+im de 'iecare lucru &n sine, ,i alta 1
iscusin*a prin care ne &ngri+im de tot ce apar*ine acelui lucru.
ALCIBIADE 6are e-ident.
SC!A"E &ngri+indu(te de cele ce(*i apar*in, te &ngri+e,ti, prin urmare, ,i de tine &nsu*i;
SC!A"E 6recum s(ar p%rea deci, arta prin care cine-a se poate &ngri+i de sine &nsu,i nu e una ,i
aceea,i cu arta ce are &n gri+% numai cele ce &i apar*in lui.
ALCIBIADE 6are e-ident.
SC!A"E Spune(mi &ns%: &n ce 'el ne(am putea &ngri+i de noi &n,ine;
ALCIBIADE F(am ce s% spun.
SC!A"E Dar cel pu*in am c%)ut de acord c% nu &n 'elul &n care 'acem ca un oarecare lucru de(al
nostru s% se a'le &ntr(o c&t mai bun% stare, ci &n 'elul &n care noi &n,ine ne 'acem mai buni.
ALCIBIADE K ade-%rat ce spui.
SC!A"E Dar am a+unge s% ,tim care este me,te,ugul '%uririi unei &nc%l*%min*i mai bune, dac% nu
am a-ea cuno,tin*% de &nc%l*%minte &ns%,i;
SC!A"E "ot a,a, n(am a+unge s% ,tim ce art% este '%uritoare de inele c&t mai bune, dac% n(am ,ti
ce este un inel.
ALCIBIADE Ade-%rat.
SC!A"E &n acest ca): am putea ,ti ce art% ne 'ace mai buni &n sine, dac% nu ,tim ce s&ntem noi
&n,ine;
SC!A"E Dar oare u,or &*i cade a te cunoa,te pe tine &nsu*i, iar cel ce a &nscris acest &ndemn pe
'rontispiciul templului de la 6At3o era un om de r&nd, sau trudnic% este aceast% cunoa,tere ,i nu st% la
&ndem&na oricui;
ALCIBIADE Eu, Socrate, de multe ori am g%sit c% st% la &ndem&na oricui, iar de multe ori c% este
nespus de ane-oioas%.
SC!A"E Dar, Alcibiade, 'ie c% este lesnicioas% aceast% cunoa,tere, 'ie c% nu, &n ce ne pri-e,te,
lucrurile stau dup% cum urmea)%: cunosc&nd acel lucru am cunoa,te degrab% &ngri+irea pe care trebuie
s% ne(o acord%m nou% &n,ine, iar necunosc&ndu(l nu am putea s% ne &ngri+im de noi.
ALCIBIADE A,a este.
SC!A"E Spune(mi deci &n ce c3ip ar putea 'i a'lat &nsu,i acest lucru. 6entru c% ast'el -om
descoperi imediat ce s&ntem noi &n,ine0 iar c&t timp s&ntem &n necunoa,terea sa ne(ar 'i cu neputin*%.
ALCIBIADE K drept ce spui.
SC!A"E Atunci ia aminte, &n numele Deului: Cu cine discu*i acum; are nu cu mine;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Iar eu discut cu tine;
ALCIBIADE Cu mine.
SC!A"E Fu Socrate este cel ce -orbe,te;
ALCIBIADE Desigur.
SC!A"E Iar Alcibiade, cel ce ascult%;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Dar nu -orbe,te Socrate pun&nd &n +oc cu-&ntul;
ALCIBIADE Hi dac%;
SC!A"E !ecuno,ti &ns% c% a -orbi ,i a te 'olosi de cu-&nt este cum-a acela,i lucru.
SC!A"E Cel ce se 'olose,te ,i ceea ce este 'olosit nu s&nt &ns% lucruri deosebite;
ALCIBIADE &n ce sens;
SC!A"E De pild%, ci)marul croie,te a+ut&ndu(se de cu*it, sul% ,i alte unelte.
ALCIBIADE A,a e.
SC!A"E 6rin urmare cel care croie,te ,i se 'olose,te de ce-a se deosebe,te de lucrurile 'olosite
de el atunci c&nd croie,te;
SC!A"E are nu tot a,a, cele prin care un cit3arist a+unge atunci s% c&nte se -or 'i deosebind de
cit3aristul &nsu,i;
ALCIBIADE Desigur.
SC!A"E "ocmai aceasta &ntrebam adineauri: dac% cel ce 'olose,te ,i ceea ce este 'olosit par s% se
deosebeasc% &ntotdeauna.
ALCIBIADE 6ar s% se deosebeasc%.
SC!A"E Dar atunci, ce s% spunem despre ci)mar; Ee,tere,te el numai cu sculele sale, sau ,i cu
m&inile sale;
ALCIBIADE Hi cu m&inile sale.
SC!A"E Le 'olose,te a,adar ,i pe ele;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Dar nu se 'olose,te ,i de oc3ii s%i atunci c&nd croie,te;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Hi n(am admis c% cel ce 'olose,te se deosebe,te de cele 'olosite;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Ci)marul ,i cit3aristul s&nt deci altce-a dec&t m&inile ,i oc3ii cu care ei lucrea)%;
ALCIBIADE E-ident.
SC!A"E Hi omul, nu se 'olose,te el de &ntregul s%u corp;
ALCIBIADE Desigur.
SC!A"E Dar cel ce 'olose,te ,i lucrurile de care se 'olose,te nu se deosebeau;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E 9as%)ic%, omul este altce-a dec&t propriul s%u corp;
SC!A"E Atunci ce este omul;
ALCIBIADE Fu ,tiu s% spun.
SC!A"E Dar cel pu*in ,tii c% este cel ce are &n 'olosin*% corpul.
ALCIBIADE A,a e.
SC!A"E &ns% se 'olose,te de corp altul dec&t su'letul;
ALCIBIADE Fu altul.
SC!A"E Diriguindu(l, a,adar;
ALCIBIADE Da.
SC!A"E &n orice ca), cred c% nimeni nu contest% &nc% un lucru.
ALCIBIADE Ce lucru;
SC!A"E C% omul este una din acestea trei.
ALCIBIADE Care anume;
SC!A"E Su'letul, corpul sau, &n s'&r,it, &ntrunirea lor, adic% &ntregul.
SC!A"E &ns% am admis tocmai c% omul este cel ce comand% corpului.
ALCIBIADE Am admis.
SC!A"E Dar oare &nsu,i corpul &,i comand% sie,i;
SC!A"E &ntr(ade-%r, spuneam c% el este cel diriguit.
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Deci e'ecti- nu el ar 'i ceea ce c%ut%m.
ALCIBIADE S(ar p%rea c% nu.
SC!A"E Fu cum-a &ntregul ce re)ult% din &ntrunire diriguie,te corpul, ,i tocmai el -a 'i 'iind
omul;
ALCIBIADE S(ar putea, desigur.
SC!A"E C&tu,i de pu*in< &ntr(ade-%r, dac% nu diriguie,te una din p%r*i, nu e cu putin*% &n nici un
c3ip ca diriguitor s% 'ie &ntregul.
SC!A"E Mntruc&t &ns% omul nu este nici numai corp ,i nici &ntrunire laolalt%, nu mai r%m&ne, cred
eu, dec&t ca omul &nsu,i s% nu 'ie nimic0 sau, dac% totu,i este ce-a, s% re)ulte cum c% nu e altce-a dec&t
su'let.
ALCIBIADE A,a e, &ntru totul.
SC!A"E K ne-oie s% *i se do-edeasc% mai limpede c% omul este numai su'let;
ALCIBIADE Ba, pe Deus, demonstra*ia mi se pare &ndestul%toare <
SC!A"E 6entru noi este su'icient%, ca potri-indu(se, c3iar dac% nu este prea riguroas%0 lucrul
acesta &l -om cunoa,te sigur abia c&nd -om descoperi ceea ce acum am l%sat la o parte, 'iindc% ar 'i
cerut o cercetare ane-oioas%.
ALCIBIADE Despre ce anume este -orba;
SC!A"E Despre ceea ce s(a spus adineauri cam tot &n 'elul acesta: c% mai &nt&i trebuie cercetat
lucrul &n el &nsu,i2$. Acum &ns%, &n locul lucrului &nsu,i am cercetat ce este 'iecare element &n parte, ,i
poate c% aceasta este de a+uns0 &ntr(ade-%r, -a trebui s% recunoa,tem c% nimic nu este mai presus &n noi
&n,ine, dec&t su'letul.
ALCIBIADE Fimic, desigur.
SC!A"E 9as%)ic% a-em un bun temei s% consider%m c% am&ndoi ne &mp%rt%,im unul de Ia altul,
su'let de la su'let, 'olosind cu-intele.
SC!A"E Dar tocmai aceasta era ceea ce &*i spuneam &nainte: c% Socrate &i gr%ie,te lui Alcibiade,
'olosindu(se de cu-inte ,i adres&ndu(se nu c3ipului t%u, cum s(ar p%rea, ci lui Alcibiade &nsu,i, adic%
su'letului t%u.
SC!A"E A,adar, cel ce porunce,te: Ccunoa,te(te pe tine &nsu*i? 1 su'letul ne &ndeamn% s% ni(l
cunoa,tem.
SC!A"E Cel ce ia cuno,tin*%, -as%)ic%, de ce-a de ordin corporal, a cunoscut ce-a de(al s%u, &ns%
nu pe sine &nsu,i.
ALCIBIADE &ntocmai.
SC!A"E A,adar, medicul nu se cunoa,te pe sine &n m%sura &n care este medic, ,i tot ast'el nici
gimnastul, &n m%sura &n care este gimnast.
ALCIBIADE A,a se pare.
SC!A"E Iar plugarii ,i ceilal*i me,te,ugari mai au mult p&n% s% a+ung% a se cunoa,te pe ei &n,i,i.
Ace,tia nici m%car cele ce le apar*in nu ,i le cunosc, pe c&t se pare, ci, potri-it me,te,ugurilor pe care le
eBercit%, s&nt &nc% ,i mai departe de cele proprii0 &n ade-%r, ei cunosc cele corporale ,i care slu+esc la
&ngri+irea corpului.
SC!A"E 9as%)ic%, dac% &n*elepciunea st% &n a te cunoa,te pe tine &nsu*i, nici unul dintre cei
pomeni*i nu este &n*elept potri-it &ndeletnicirii sale.
ALCIBIADE Hi eu cred c% nu este.
SC!A"E Dar tocmai de aceea s&nt considerate aceste &ndeletniciri a 'i de r&nd ,i ne-rednice s% 'ie
deprinse de omul superior.
SC!A"E A,adar, &nc% o dat%, cel ce &,i culti-% statornic corpul, de ce-a de(al lui se &ngri+e,te, dar
nu de sine &nsu,i.
ALCIBIADE Se poate.
SC!A"E Dar cel care are gri+% de a-u*ii nu se &ngri+e,te nici de sine &nsu,i, nici de cele ale sale, ci
se a'l% &nc% ,i mai departe de ele.
SC!A"E Ast'el, agonisitorul de bog%*ii nu(,i mai -ede nici m%car de cele ale sale.
ALCIBIADE K ade-%rat.
SC!A"E A,adar, dac% cine-a s(a &ndr%gostit de corpul lui Alcibiade, nu pe Alcibiade &nsu,i l(a
&ndr%git, ci [pe] unul din bunurile lui Alcibiade.
SC!A"E Cine te(a &ndr%git pe tine, iube,te &ns% su'letul t%u;
ALCIBIADE !e)ult% cu necesitate din discu*ia noastr%.
SC!A"E are cel ce(*i &ndr%ge,te corpul nu se dep%rtea)% de el, c&nd nu mai e &n 'loare;
ALCIBIADE Se pare c% da.
SC!A"E &ns% cel ce(*i &ndr%ge,te su'letul nu se &ndep%rtea)% de acesta at&ta timp c&t &l -ede
aspir&nd spre mai bine.
ALCIBIADE Cum e ,i 'iresc<
SC!A"E Iat%, eu s&nt cel ce nu se dep%rtea)% de tine, ci r%m&ne atunci c&nd trupul t%u contene,te a
mai &n'lori ,i ceilal*i te(au p%r%sit.
ALCIBIADE Hi bine 'aci, Socrate0 ci s% nu te dep%rte)i.
SC!A"E Str%duie,te(te deci s% 'ii c&t mai 'rumos.
ALCIBIADE E% -oi str%dui.
SC!A"E 6rin urmare, iat% cum se pre)int% lucrurile &n ca)ul t%u: pe c&t se pare, nu a eBistat ,i nu
eBist% &ndr%gostit de(al lui Alcibiade, 'iul lui Clinias, &n a'ar% de unul singur, -rednic la r&ndu(i de a 'i
iubit 1 iar acela este Socrate, 'iul lui Sop3roniscos ,i al 63ainaretei.
ALCIBIADE A,a este.
SC!A"E &mi spuneai c% *i(am luat(o numai cu pu*in &nainte c&nd m(am adresat *ie, deoarece tu
&nsu*i a-eai de g&nd s% m% &nt&mpini, dorind s% a'li cum se 'ace c% numai eu nu m% &ndep%rte) de tine.
ALCIBIADE A,a era, &ntr(ade-%r.
SC!A"E Ei bine, moti-ul este c% cu singur eram iubitor al t%u, pe c&nd to*i ceilal*i erau iubitorii
unor bunuri de(ale tale0 dar &nsu,irile tale se scutur% de 'loare, pe c&nd tu abia &ncepi s% &n'lore,ti. Iar
acum, dac% nu te -ei l%sa smintit de poporul atenienilor ,i nu te -ei strica, eu nu te -oi p%r%si. C%ci
lucrul de care e'ecti- m% tem cel mai mult este ca nu cum-a de-enind prieten al poporului s% te la,i
smintit de el. &n 'apt, mul*i atenieni, ,i nu de r&nd, au p%*it aceasta &naintea ta. Ce e drept, este
,,'rumos la &n'%*i,are neamul m&ndrului Erec3teu?2/, dar se cu-ine s%(1 pri-e,ti &n toat% goliciunea lui0
ia(*i deci m%sura de pre-edere pe care *i(o sugere).
ALCIBIADE Ce m%sur%;
SC!A"E 6reg%te,te(te mai &nt&i, norocosule, &n-a*% cele ce se cu-in &n-%*ate ,i '%r% de care s% nu
purce)i &n -ia*a politic%, pentru ca, a-&nd antidotul cu tine, s% 'ii 'erit de -reun r%u.
ALCIBIADE 9orbele tale &mi par pline de mie), Socrate0 caut% s%(mi deslu,e,ti &ns% &n ce c3ip ne(
am putea &ngri+i de noi &n,ine.
SC!A"E La at&ta m%car a a+uns discu*ia noastr% de mai &nainte: c%)usem &ntruc&t-a de acord cu
pri-ire la ceea ce s&ntem, din teama ca nu cum-a s% ne &n,el%m ,i, '%r% a ne da seama, s% a-em gri+% de
altce-a, nu de noi &n,ine.
ALCIBIADE &ntocmai.
SC!A"E Iar dup% aceea am con-enit c% su'letul trebuie s% ni(l &ngri+im ,i c% la acesta trebuie s%
lu%m aminte.
ALCIBIADE E-ident.
SC!A"E Iri+a corpurilor ,i a bog%*iilor s(o l%s%m &ns% &n seama altora.
ALCIBIADE Feap%rat.
SC!A"E Dar &n ce c3ip -om putea cunoa,te lucrul acesta c&t mai l%murit; Se pare, &ntr(ade-%r, c%
dac%(l -om cunoa,te, ne -om cunoa,te pe noi &n,ine. &n numele )eilor, oare s% nu 'i &n*eles noi inscrip*ia
aceea cu -orbe &n*elepte de la Del'i, de care aminteam &nainte;
ALCIBIADE La ce te g&nde,ti, spun&nd acestea, Socrate;
SC!A"E &*i -oi dest%inui ce presupun eu c% ne spune ,i ne po-%*uie,te aceast% inscrip*ie. Se prea
poate ca s% nu g%sim multe pilde pentru ea, a'ar% doar dac% nu ne adres%m -%)ului.
ALCIBIADE Ce -rei s% spui;
SC!A"E Ia g&nde,te(te ,i tu. Dac% inscrip*ia ar gr%i oc3iului nostru ca unui om, &ndemn&ndu(l:
C6ri-e,te(te pe tine &nsu*i?, 1 cum am putea t%lm%ci un atare s'at;
are nu &n sensul ca oc3iul s% pri-easc% spre acel lucru &n care, dac% s(ar pri-i, s(ar putea -edea pe
sine &nsu,i;
ALCIBIADE Este -%dit. SC!A"E S% re'lect%m &ns%: &ncotro trebuie s% pri-im spre a ne pri-i
pri-irea ,i pe noi &n,ine;
ALCIBIADE E-ident, Socrate, c% trebuie s% pri-im &nspre oglind% sau -reun alt obiect de acela,i
'el.
SC!A"E A,a este. Dar oc3iul prin mi+locirea c%ruia -edem, nu cuprinde el &nsu,i ce-a
asem%n%tor;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Ai &n*eles, a,adar, c% &n'%*i,area celui ce pri-e,te oc3iul r%sare &n pri-irea opus% precum
&ntr(o oglind%, pe care o numim Cpupil%?22, ca 'iind modelul &n mic al pri-itorului.
SC!A"E &n alt oc3i, a,adar, pri-indu(se, ,i a*intindu(se &n ce are acesta mai bun ,i &l a+ut% s% -ad%
1 iat% cum se poate -edea oc3iul pe sine &nsu,i.
ALCIBIADE Este -%dit.
SC!A"E Dar dac% ar pri-i c%tre o alta din p%r*ile omului sau spre -reun alt lucru, nu c%tre acela
cu care se potri-e,te a 'i asemenea, nu se -a -edea pe sine &nsu,i.
ALCIBIADE K ade-%rat.
SC!A"E A,adar, spre a se -edea pe sine &nsu,i, c%tre oc3i se cade s% pri-easc% oc3iul ,i c%tre acel
loc al s%u propriu &n care este s%dit% -irtutea oc3iului0 -irtute care nu(i alta dec&t -ederea, nu(i a,a;
ALCIBIADE A,a este.
SC!A"E Dar atunci, iubite Alcibiade, dac% su'letul -rea s% se cunoasc% pe sine, oare nu c%tre
su'let se cade a pri-i, ,i nu mai cu seam% c%tre acea a,e)are a sa unde este s%dit% -irtutea su'letului,
&n*elepciunea, precum ,i c%tre tot ce se potri-e,te a 'i asemenea lui;
ALCIBIADE Aceasta e ,i p%rerea mea, Socrate<
[SC!A"E Dar ce poate 'i mai di-in &n su'let dec&t a,e)area cunoa,terii ,i cuget%rii;
ALCIBIADE Fimic nu poate 'i.
SC!A"E Aceast% parte a su'letului, a,adar, se aseam%n% cu ce-a di-in, iar acel ce pri-e,te ,i
cunoa,te tot ce e di-in
&ntr(&nsa 1 Deul l%untric ,i cugetarea24 1 se -a cunoa,te ast'el ,i pe sine &nsu,i &n cel mai &nalt
grad posibil.
SC!A"E are nu pentru c%, a,a cum oglin)ile s&nt mai limpe)i ca r%s'r&ngerea din ad&ncul
oc3iului, mai curate ,i mai str%lucitoare, tot ast'el ,i Deul este mai curat ,i mai str%lucitor dec&t tot ce(i
mai bun &n su'letul nostru;
ALCIBIADE A,a s(ar p%rea, Socrate.
SC!A"E A,adar, a*intindu(ne spre Deu, -om a-ea parte de cea mai aleas% oglind% a rosturilor
omene,ti, &ntru a su'letului -irtute, iar ast'el ne -om -edea ,i ne -om cunoa,te c&t mai bine pe noi
&n,ine.
ALCIBIADE &ntr(ade-%r25
SC!A"E Am admis, a,adar, c% a te cunoa,te pe tine &nsu*i &nseamn% &n*elepciune;
SC!A"E In sc3imb, dac% pe noi &n,ine nu ne cunoa,tem ,i dac% s&ntem lipsi*i de &n*elepciune,
mai putem oare cunoa,te cele ce *in de noi, at&t cele rele c&t ,i cele bune;
ALCIBIADE Cum s(ar putea, Socrate;
SC!A"E De bun% seam% c% ,i *ie &*i pare cu neputin*% ca, necunosc&ndu(l pe Alcibiade, cine-a s%
,tie c% cele ale lui Alcibiade s&nt tocmai ale acestuia.
ALCIBIADE 6e Deus, e &ntr(ade-%r cu neputin*%<
SC!A"E Atunci, tot a,a, *i se -a 'i p%r&nd cu neputin*% s% cunoa,tem cele proprii, dac% nu ne
cunoa,tem pe noi &n,ine;
ALCIBIADE &ntr(ade-%r, cum ar 'i cu putin*%;
SC!A"E Dar dac% nu cunoa,tem nici ce(i ai nostru cu at&t mai pu*in -om cunoa,te ceea ce *ine de
ce este de(al nostru.
ALCIBIADE A,a reiese.
SC!A"E 6rin urmare, ne(am cam pripit adineauri c&nd am admis c% eBist% oameni care pe sine
&n,i,i nu se cunosc, dar &,i cunosc cele proprii, sau cele ce re-in celor proprii. S(ar p%rea, &n ade-%r, c%
&n*elegerea tuturor acestora 1 a ta &nsu*i, a celor ale tale ,i a tot ce *ine de ale tale 1 cade &n seama
uneia ,i aceleia,i arte.
ALCIBIADE Se poate.
SC!A"E 6otri-it &ns% celor spuse, cel ce nu(,i cunoa,te cele proprii n(ar putea cunoa,te nici pe
cele ale altora.
ALCIBIADE &ntr(ade-%r.
SC!A"E Dar dac% nu cunoa,te pe cele ale altora, nu -a cunoa,te nici rosturile cet%*ilor.
ALCIBIADE Feap%rat.
SC!A"E Jn atare b%rbat n(ar putea 'i deci un om politic.
SC!A"E Dar nici un administrator.
SC!A"E Hi el singur nu -a ,ti ce 'ace.
ALCIBIADE &ntr(ade-%r, nu -a ,ti.
SC!A"E Dar ne,tiutorul, nu -a c%dea &n gre,eal%;
SC!A"E Ire,ind &ns%, nu se -a purta el r%u, at&t &n -ia*a particular% c&t ,i &n -ia*a public%;
SC!A"E Iar purt&ndu(se r%u, nu -a 'i ne'ericit;
ALCIBIADE Fu &ncape -orb%.
SC!A"E Dar aceia cu care el se poart% a,a;
ALCIBIADE Hi aceia.
SC!A"E 6rin urmare nu poate 'i 'ericit cine-a dec&t dac% este c3ib)uit ,i bun.
ALCIBIADE Fu poate.
SC!A"E amenii r%i, a,adar, s&nt ne'erici*i.
ALCIBIADE Fu &ncape discu*ie.
SC!A"E A,adar, omul care a str&ns bog%*ii nu scap% nici el de nenorocire0 scap% numai cel
cuminte.
SC!A"E A,adar, Alcibiade, nu de )iduri, nu de cor%bii ,i arsenale, nici de popor numeros ,i
p%m&nturi &ntinse e ne-oie pentru prop%,irea cet%*ilor, ci numai -irtutea s% nu lipseasc%.
ALCIBIADE C3iar a,a este.
SC!A"E Dac% -rei cu ade-%rat s% te ocupi bine ,i 'rumos de treburile statului, &ngri+e,te(te s%
insu'li -irtute cet%*enilor.
ALCIBIADE Cum alt'el;
SC!A"E Dar ar putea cine-a s% insu'le ceea ce lui &nsu,i &i lipse,te;
ALCIBIADE C3iar, cum ar putea;
SC!A"E Se cade a,adar ca mai &nt&i -irtutea s(o dob&nde,ti tu &nsu*i, sau s(o dob&ndeasc% oricine
altul, doritor s% dispun% ,i s% se &ngri+easc% nu numai de sine &nsu,i ,i de treburile sale particulare dar ,i
de cetate, precum ,i de treburile cet%*ii.
SC!A"E A,adar, nu &ng%duin*a, nu dreptul de a lucra dup% bunul plac trebuie s% le cau*i, pentru
tine ,i pentru cetate, ci dreptatea ,i &n*elepciunea28.
SC!A"E &n ade-%r, urm&nd &n 'aptele -oastre calea drept%*ii ,i &n*elepciunii, -e*i lucra, ,i tu ,i
ora,ul, pe placul Deului.
ALCIBIADE K ,i 'iresc.
SC!A"E Hi, totdeodat%, cum spuneam &nainte, -e*i lucra cu oc3iul a*intit la tot ce este di-in ,i
plin de lumin%4@.
ALCIBIADE Este -%dit.
SC!A"E Ci, pri-ind &ntr(acolo, -% -e*i )%ri ,i cunoa,te pe -oi &n,i-%, precum ,i tot binele -ostru.
ALCIBIADE A,a este.
SC!A"E 9e*i lucra a,adar cum e drept ,i prielnic.
ALCIBIADE A,a este.
SC!A"E Iar dac% -e*i lucra ast'el, -oiesc a m% pune c3e)a, c% -e*i 'i 'erici*i.
ALCIBIADE Hi -ei 'i un c3e)a, -rednic de toat% &ncrederea <
SC!A"E Eerg&nd &ns% pe calea nedrept%*ii ,i a-&nd oc3iul a*intit la ceea ce n(are parte de Deu ,i
lumin%, -e*i lucra, cum e ,i 'iresc, &n c3ip potri-nic, iar pe -oi &n,i-% nu -% -e*i cunoa,te.
ALCIBIADE A,a s(ar p%rea.
SC!A"E Dar, iubite Alcibiade, aceluia care are puterea s% 'ac% orice, dup% bunul lui plac, minte
&ns% nea-&nd, ce e 'iresc s% i se &nt&mple 1 'ie c% e -orba de un ins, ori de o cetate &ntreag%; Spre pild%,
dac% un bolna- ar a-ea &ng%duin*a s% 'ac% orice &i trece prin cap, '%r% s% aib% -reo pricepere medical%,
tirani)&ndu(se pe sine ,i nel%s&ndu(se domolit, care -a 'i urmarea; Fu se &n*elege de la sine c% &,i -a
distruge ast'el trupul;
SC!A"E Dar dac% un om lipsit de priceperea ,i -irtutea c&rmaciului ar a-ea &ng%duin*a s% 'ac% tot
ce crede de cu-iin*% pe bordul unei cor%bii, &*i dai seama ce s(ar &nt&mpla cu el ,i cu to-ar%,ii s%i de
c%l%torie;
ALCIBIADE &mi dau seama0 s(ar pr%p%di cu to*ii.
SC!A"E Deci tot a,a, &n s&nul unui stat, oric&te r%spunderi sau puteri ar a-ea cei lipsi*i de -irtute,
nu s&nt sorti*i s% 'ac% r%ul;
ALCIBIADE Feap%rat.
SC!A"E 6rin urmare, nu puterea tiranic% trebuie s(o cau*i, nobile Alcibiade, pentru tine sau
pentru cetate, dac% -re*i s% a-e*i parte de 'ericire, ci -irtutea.
SC!A"E K mai bine, a,adar, nu numai pentru un copil, ci ,i pentru un om &n toat% 'irea s% se lase
condus de c%tre cel mai bun dec&t d&nsul, dec&t s% conduc% el &nsu,i, dac% nu e &n)estrat cu -irtute.
SC!A"E Dar ceea ce este mai bun nu e oare ,i mai 'rumos;
ALCIBIADE Ba da.
SC!A"E Iar ceea ce are parte de mai mult% 'rumuse*e nu trebuie pus mai presus;
ALCIBIADE Cum s% nu;
SC!A"E Atunci se cu-ine ca omul supus r%ului s% 'ie scla-. K mai bine doar<
ALCIBIADE Da.
SC!A"E C%ci lipsa de -irtute se potri-e,te unui scla-.
ALCIBIADE E-ident.
SC!A"E Iar -irtutea este pe potri-a omului liber.
ALCIBIADE Da.
SC!A"E Fu se cu-ine a,adar s% 'ugim, prietene, de scla-ia aceea +osnic%;
ALCIBIADE Lot%r&t, Socrate<
SC!A"E Dar &*i dai tu seama de starea &n care te a'li acum; 1 Este ea demn% de un om liber, sau
nu;
ALCIBIADE Cred c% &mi dau seama c&t se poate de bine.
SC!A"E Htii tu &ns% &n ce c3ip -ei sc%pa de starea &n care te g%se,ti, o stare c%reia nici nu(i -om
spune pe nume, 'a*% cu un b%rbat at&t de 'alnic;
ALCIBIADE Htiu.
SC!A"E &n ce c3ip;
ALCIBIADE De -ei -rea tu, Socrate.
SC!A"E F(ai -orbit cum se cu-ine, Alcibiade.
ALCIBIADE Dar cum se cu-ine, Socrate;
SC!A"E &n 'elul acesta: de -a 'i -rerea Deului.
ALCIBIADE Asta ,i spun. Dar pe deasupra mai spun c% s(ar putea s% ne sc3imb%m rolurile,
Socrate, cu lu&nd rolul t%u, iar tu pe al meu0 &ncep&nd de ast%)i, nu -a 'i c3ip s% m% de)lipesc de tine, ci
-oi 'i &nso*itorul t%u, a,a cum un pedagog &,i supra-eg3ea)% copilul, iar cel &nso*it ca un copil -ei 'i tu.
SC!A"E Dac% este a,a, alesul meu prieten, iubirea mea nu se -a deosebi cu nimic de cea a
ber)ei, de -reme ce, insu'l&ndu(*i o iubire &naripat%, -oi primi apoi de la ea alinare41.
ALCIBIADE Dar c3iar a,a este, iar din aceast% clip% -oi &ncepe s% m% &ngri+esc de rostul drept%*ii.
SC!A"E A, -rea s% te -%d st%ruind0 m% prinde &ns% o team% gro)a-% 1 nu din ne&ncredere &n
'irea ta, ci -%)&nd puterea Cet%*ii 1 ca nu cum-a s% nu ne biruiasc% ea, pe unul ca ,i pe cel%lalt.

F"E

1 Dialogul mai este numit ,i C6rimul Alcibiade? spre a(l deosebi de un alt dialog, de
autenticitate incert%, a-&nd aceia,i protagoni,ti ,i purt&nd denumirea de CAlcibiade secund?. &n ipote)a
c% acest al doilea dialog apar*ine lui 6laton, el a 'ost scris totu,i &naintea C6rimului Alcibiade?, a c%rui
autenticitate 1 contestat% cu decenii &n urm% de unii 'ilologi germani 1 nu mai suscit% ast%)i dubii.
Speciali,tii situea)% data scrierii acestui dialog la &nceputul secolului al I9(lea, &n perioada ,ederii
lui 6laton la Eegara, unde &n'l%c%ratul discipol al lui Socrate se eBpatriase -oluntar dup% moartea
&n-%*%torului =388>.
2 Subtitlul 1 care nu(i apar*ine lui 6laton &nsu,i 1 se re'er% la una din c3estiunile de)b%tute de
Socrate: Ce este omul; =128 e> 1 ,i care cap%t% r%spunsul tipic idealist c% omul Cnu e altce-a dec&t
su'let? =13@ c>.
3 Eetoda maieutic%, utili)at% de Socrate, 'iul moa,ei 63ainarete, const% &n a Cmo,i? ade-%rul de
la interlocutor, care, condus prin &ntreb%ri, abile, a+unge s% dea r%spuns unor c3estiuni ale c%ror solu*ii &i
ap%reau ca necunoscute.
$ Alcibiade este 'iul lui Clinias, aristocrat atenian din neamul Eupatri)ilor0 Clinias a c%)ut &n
b%t%lia de la Coroneea =$$2 &.e.n.> dintre Atena ,i coali*ia spartano(beo*ian%, c&nd 'iul s%u a-ea patru
ani. #ratele lui Alcibiade se numea de asemenea Clinias.
/ Dup% cum se ,tie, ,,daimonul? despre care obi,nuiaP s% -orbeasc% Socrate 1 drept care
acu)atorii s%i au pretins la proces c% Socrate nu respect% )eii cet%*ii ,i introduce totodat% )ei noi 1,
daimonul sau -ocea l%untric% eBercita o ac*iune pur negati-%, oprindu(l pe Socrate de la anumite acte,
'%r% a(1 &ndemna &n sc3imb la -reunul.
2 "ru'ia lui Alcibiade, tr%s%tur% de caracter despre care -orbesc to*i autorii antici, s(a mani'estat
&nc% din copil%ria acestuia0 a se -edea, de eBemplu, 6lutar3, care relatea)% o serie de &nt&mpl%ri &n acest
sens.
4 #rumuse*ea ,i 'armecul personal al lui Alcibiade i(au impresionat pe contemporani ,i, &ntr(o
lume &n care aparen*a 'i)ic% era o -aloare primordial%, au contribuit &n &nsemnat% m%sur% la succesele
politice repurtate de Alcibiade.
5 Dinomac3a, mama lui Alcibiade, se tr%gea din neamul Alcmeoni)ilor ,i era nepoata
re'ormatorului Clistenes, cel care 1 dup% r%sturnarea tiraniei 6isistrati)ilor 1 a l%rgit considerabil
cadrul democra*iei ateniene, d&ndu(i 'orma sa clasic%.
8 6ericle, renumitul om politic care personi'ic% mai mult ca oricare altul m%re*ia Atenei &n secolul
ei de aur, era &nrudit cu Alcibiade, prin mama acestuia.
1@ Atenienii de-eneau ma+ori ,i c%p%tau dreptul de a intra &n adunarea poporului, ,i ast'el &n
-ia*a politic%, la 2@ de ani0 ac*iunea dialogului se petrece deci prin $3@.
11 A,a cum ne(o pre)int% 3iperbolic 6laton, ambi*ia lui Alcibiade anticipea)% &n mod pro'etic,
s(ar putea spune, planurile unui AleBandru Eacedon.
12 &n Eenon ,i &n alte dialoguri de mai t&r)iu, Socrate -a 'i pus de 6laton s% demonstre)e c%
unele ade-%ruri nu s&nt nici c%p%tate prin cercetare din proprie ini*iati-%, nici prin instruc*ie, ci s&nt
Crememorate? de su'letul omului, care a a-ut acces, &nainte de na,tere, la lumea Ideilor. Eai realist%,
po)i*ia lui Socrate din dialogul de 'a*% constituie unul din indiciile care atest% c% dialogul a 'ost scris de
6laton in tinere*e, &nainte de a 'i preluat &n-%*%tura pitagoreic% a rememor%rii.
13 Elemente esen*iale ale educa*iei tinerilor atenieni0 instruc*ia mu)ical% ,i preg%tirea 'i)ic% ocupau
&n cadrul ei un loc de seam%. Socrate -a rele-a insu'icien*a acestei educa*ii.
1$ #lautul era un instrument mai pu*in ,,aristocratic? dec&t instrumentele din 'amilia cit3arei
=cit3ara propriu()is%, lira ,i altele>, c%rora li se acorda pre'erin*%, &n cadrul educa*iei mu)icale a tinerilor
de elit%.
12 CQRS TU VWXRS YWTZV[\U?: adic% atunci c&nd deliberea)% asupra ortogra'iei.
1$ CQ\W[ ]WV^_TàU bU cdWe;?: 6asa+ul poate 'i interpretat ca re'erindu(se at&t la num%rul
cor)ilor lirei =eBistau instrumente de mai multe tipuri>, c&t ,i la modul de a c&nta, prin atingerea cor)ilor
cu plectrul.
14 Q\W[ QeceNf_TàU 1 s(ar mai putea traduce prin CeBerci*iile din palestre?.
15 Q\W[ _eU`N]gS: adic% asupra unei c3estiuni legate de consultarea pre)ic%torilor, a oracolului
de la Del'i, etc. Se ,tie c% atenienii, ,i &n genere elenii, recurgeau des la s'aturi oraculare, c&nd era -orba
de adoptarea unei deci)ii.
18 h QeNiV`W[jkS: este -orba de Cpedotrib?, nu simplu gimnast, ci pro'esor de gimnastic%, maestru
ce &ndrum% &n palestr% eBerci*iile 'i)ice ale copiilor.
2@ Cu-&ntul pe care l(am tradus prin Cnea+uns? nu este altul dec&t QTXk_e 1 ac*iune &ndurat% de
cine-a din partea altora 1 care a dat ,i Cpatim%?.
21 Este o constatare realist%, care -i)ea)% conduita obi,nuit% a omului politic0 Socrate reclam% &ns%
ca atunci c&nd cine-a a'irm% c% are dreptate, aceast% aser*iune s% se spri+ine pe cunoa,terea e'ecti-% a
ceea ce este drept ,i s% corespund; unei practici &n spiritul drept%*ii.
22 hU YTW Uh_N_VU 1 nu este con'orm legii, &n ca)ul de 'a*%, mai ales celei morale: adic% nu se
cade.
23 &ntr(ade-%r, acest )eu ocrotitor al prieteniei este c3iar Deus. lur%mmntul pronun*at de Socrate
urmea)% 'ormula ritual%.
2$ Q\W[ àU i[]eNaU ]eN TiN]aU 1 literal: Cdespre cele drepte ,i nedrepte?.
2/ Con,tiin*a propriei tale ignoran*e este socotit% de Socrate drept o condi*ie prealabil%
esen*ial% a demersului cogniti-.
22 locul cu ar,ice era practicat cu deBteritate la greci din cele mai -ec3i timpuri. &n Iliada =cap.
77III, -ersurile 5/ ,i urm.> g%sim o alu)ie la pasiunile pe care le de)l%n*uia acest +oc: Htii c% pe(al lui
Amp3idamas 'ecior am ucis din prostie + Dar pe ne-rute, 'iind sup%rat dup% +ocul de(ar,ice =trad. I.
Eurnu>. De aceea, in-ocarea lui de c%tre Socrate, &n conteBtul discu*iei despre dreptate ,i nedreptate,
nu -a 'i 'ost receptat% de cititorul din antic3itate ca un eBemplu de tot copil%resc.
24 A se -edea nota 12.
25 locul cu )aruri 1 `T Q\``\^`N]T 1 era de asemenea o distrac*ie 'a-orit% a grecilor, care -edeau
&n ea o ade-%rat% art% =a se -edea, c3iar la 6laton, &n acest sens: Iorgias, $/@ d0 -e)i ,i C3armides, 14$
b ,i Stalul, 333 b ,i 34$ c>.
28 6remis% contestabil%, &n ca)ul general: eBperien*a ne arat%, dimpotri-%, c% speciali,tii cei mai
autori)a*i s&nt ,i ei &n m%sur% s% poarte contro-erse &n c3estiunile ce *in de competen*a lor0
contro-ersele lor -or a-ea pur ,i simplu alt caracter dec&t cele purtate de ne,tiutori, &n ca)ul dat, &ns%,
Socrate nu se &n,ela a'irm&nd c% pu*ini s&nt ,tiutorii drept%*ii.
3@ Acest pasa+ =p&n% la 112 a> este unul din primele teBte din istoria ,tiin*ei care ridic%,
neeBplicit, problema competen*ei ling-istice, 'a*% de care ling-istica de ast%)i mani'est% un interes -iu.
9orbitorul unei limbi 1 arat% 6laton 1 ,tie, 'ire,te, ce desemnea)% un nume sau altul, cel pu*in c&nd
este -orba de Com? sau Ccal? sau alte eBemple asem%n%toare0 aceasta nu &nseamn% c% este cunosc%tor &n
materie. I%sim aici deci 1 implicit 1 un &nceput de distinc*ie &ntre aptitudinile ling-istice ale
-orbitorului unei limbi ,i cuno,tin*ele sale reale, Csintetice?.
31 rice grec era ,tiutor al poemelor 3omerice, nu pentru c% le(ar 'i citit, ci pentru c% a-ea
nenum%rate prile+uri de a le au)i recitate. Cultura greac%, c3iar &n Csecolul de aur?, p%stra un important
element
oral.
32 In b%t%lia de la "anagra =$S4 &.e.n.>, atenienii au 'ost &n'r&n*i de lacedemonieni.
33 Euripide, Lippolitos, -ersul 3/2.
3$ Aici se &nc3eie o prim% parte a dialogului: Alcibiade este silit s%(,i decline competen*a &n
c3estiunile &n care urmea)% a(i s'%tui pe atenieni.
3/ "e)a sus*inut% de Alcibiade este comb%tut% -e3ement de c%tre Socrate cu mai multe prile+uri
=a se -edea &n special Iorgias ,i Statul>.
32 Insula 6eparet3es, numit% ast%)i Snopilo, se a'l% la nord(estul Eubeei.
34 6aradigma c&rmaciului 1 2 ]^j\WUg`kS 1 ,i a artei a,a()ic&nd Ccibernetice? re-ine 'rec-ent
&n dialogurile lui 6laton.
35 Ignoran*a care se ignor% pe sine este periculoas% ,i moralmente reprobabil%.
38 Socrate critic% politicianismul demagogic, con-ins 'iind, totodat%, c% democra*ia atenian% ar
'a-ori)a incompeten*a.
$@ AnaBagora, despre care se 'ace men*iune aici, nu este altul dec&t renumitul 'iloso'
materialist, care pro'esa crearea lumii din 3aos prin ac*iunea unei !a*iuni inerente lumii &ns%,i =V oV^S>
0 acu)at de ateism a trebuit s% plece din Atena, la o -&rst% &naintat%, murind &n eBil0 6At3oclides este un
'lautist, iar Damon un cit3arist =men*iona*i de 6laton &n 6rotagoras, 312 e ,i Statul, II, $@@ c ,i I9, $2$
c>, prieteni ,i s'%tuitori -ersa*i &n politic% ai lui 6ericle.
$1 Este -orba despre celebrul 'iloso' eleat.
$2 6At3odor, 'iul lui Isoloc3, este men*ionat ca ele- al lui Denon, &n 6armenide.
$3 Acest Callias a 'ost un general atenian.
$$ Fe a'l%m &n a+unul sau c3iar la &nceputul r%)boiului pelopone)iac.
$/ Acest Eidias, men*ionat de Aristo'an &n 6%s%rile =-ersul 1284> ,i &ntr(un 'ragment p%strat din
opera poetului comic 6laton, se bucura de o proast% reputa*ie0 prepeli*ele erau crescute, se pare, nu
numai pentru carnea lor, ci ,i &n -ederea unui +oc mult practicat de atenieni, care consta &n a le dobor&
cu pietre.
$2 EurAsa3es 1 erou legendar, n%scut la Salamina.
$4 !eplica ironic% a lui Socrate -i)ea)% poate &mpre+urarea c% tat%l lui Socrate, Sop3roniseos,
era =dup% o surs% tardi-%>, cioplitor &n piatr%0 sculptorii &l a-eau ca patron pe cel dint&i sculptor, pe
legendarul Dedal =constructorul 'aimosului labirint cretan>, a c%rui art%, se spunea, &nsu'le*ea statuile.
Dup% al*i interpre*i, &n spe*% lo3n Burnet, pasa+ul ar 'ace alu)ie doar la 'aptul c% Socrate era din neamul
Dedali)ilor.
$5 A,a este numit &n manuscrisele p%strate regele ArtaBerBe.
$8 Eac: rege legendar al Salaminei.
/@ Hi totu,i, Alcibiade a sedus, &n timpul ,ederii sale la Sparta pe so*ia regelui Agis, din care
cau)% a ,i trebuit s% 'ug% de acolo. 6laton ideali)ea)% r&nduielile spartane care, cum arat% ,i 'aptul de
mai sus, &ncepeau s% decad% &n epoca r%)boiului pelopone)iac.
/1 Cei patru pedagogi regali ar pro'esa cele? patru -irtu*i capitale. Acest pasa+, poate nu &n
&ntregime autentic, concord% &n linii mari cu in'orma*iile din primul capitol al CAropediei lui 7eno'on
cu pri-ire la educa*ia -l%starelor aristocratice la per,i.
/2 min% c&nt%rea 215 gr. aur.
/3 Erc3ia este un dem attic. Jn pletru este p cu 28,2 m.
/$ &n realitate, Agis a-ea s% domneasc% &n Sparta &ncep&nd din $24 1 $22, adic% la c&*i-a ani de la
data pre)umat% a discu*iei dintre Socrate ,i Alcibiade.
// &n aceast% din urm% parte a dialogului Socrate, -a demonstra c% ade-%rata &ngri+ire de sine este
cunoa,terea de sine, dat 'iind c% omul este numai su'let.
/2 A se compara cu 1@3 a 1b, 1@/ d.
/4 g \QNZTU\Ne 1 sla-%, dar ,i re-ela*ie. Am optat pentru prima interpretare, care se leag% de
dorin*a de glorie a lui Alcibiade. Fu este &ns% eBclus% nici posibilitatea de a interpreta pasa+ul ast'el: ,,,i
tot credin*a &n el m% 'ace s%(*i spun c% numai datorit% mie ,i nim%nui altcui-a acest Deu *i se -a re-ela?.
/5 qW\`g 1 este -irtute, &n accep*ie moral%, dar ,i, cu un cu-&nt rommnesc mai -ec3i, -irtute, adic%
t%rie, merit, destoinicie. Discu*ia ce urmea)% dintre Socrate ,i Alcibiade alunec% de la primul sens,
moral, la cel%lalt.
QVcN`\[e 1 stat, republic%.
2@ `brUk ]^j\WUk`N]g 1 Ccibernetica?. A se -edea ,i nota 34.
21 rVWViNief]ec[e 1 ramur% &nsemnat% a pedagogiei mu)icale la greci. Era ,tiin*a diri+orului.
Corul d%dea o repre)enta*ie dramatic%, c&nta ,i dansa, &nso*it de 'laut.
22 "ermenul este ZNc[e, acea prietenie care &nsemnea)% totodat% iubire, armonie, simpatie, adic%
antonimul urii ,i de)bin%rii. Discu*ia de mai +os trimite la LAsis ,i Banc3etul, unde leg%tura dintre
C'ilie? ,i Ceros? pune &n +oc o dialectic% subtil% a rela*iilor dintre oameni ,i a autodes%-&r,irii.
23 fQNXe_g 1 pe care l(am tradus prin Cst&n+en? este aproBimati- +um%tate dintr(un Qgr^S 1
un cot 1 care m%soar% @,$2 m.
2$ edò ò edò. Sensul pasa+ului este destul de nesigur =nu se ,tie, de alt'el, dac% nu a 'ost
interpolat mai t&r)iu>: poate 'i -orba =de,i e improbabil> despre esen*a &ns%,i, sau despre Cbinele &nsu,i?,
sau despre necesitatea de a conduce anali)a mai departe, deosebind &n su'letul &nsu,i mai multe p%r*i.
22 Iliada, II, /$4 ,i urm. po-este,te despre eroul atenian Erec3teu ,i educa*ia sa: Iat% ,i cei din
Atena, cetatea cea bine )idit%sJnde domnea Erec3teu cel mare de su'let pe cares 6alas Atena(l crescu
ca 'iu al p%m&ntului rodnic Hi(l a,e)% la(nc3inat, dup% aceea(n bogatul ei templu, sJnde de dragu(i
+ert'esc, &nc3eindu(se anul, 'ecioriisAtenieni o mul*ime de miei timpurii ,i de taurii =traducerea Eurnu>.
2$ loc de cu-&nt: ]hWk, &nseamn% pupila oc3iului, dar ,i Cpupil%?, &n sensul de t&n%r% 'at%, iar
apoi, prin analogie, Cp%pu,%?.
2/ X\hU `\ ]et ZWhUkfNU 1 literal: Deul ,i cugetarea0 ad%ugirea cu-&ntului Cl%untric? ni se pare
necesar%, pentru a lumina sensul pasa+ului. Este posibil c% aceste dou% cu-inte au 'ost ad%ugate mai
t&r)iu, &ntruc&t limpiodor nu le semnalea)% &n comentariul s%u =secolul al 9l(lea>.
22 6asa+ul, de inspira*ie e-ident cre,tin%, a 'ost interpolat din 6reg%tirea e-ang3elic% a lui
Eusebiu, episcop al Cesareei =secolul al I9(lea>.
25 faZWVfdUk 1 spre deosebire de fVZ[e 1 -i)ea)% &n*elepciunea moral%, c3ib)uin*% ,i
pre-ederea.
4@ Epitetul a 'ost ad%ugat, probabil, ulterior0 el ar pro-eni, socot speciali,tii, din aceea,i surs%
cre,tin% c%reia i se datorea)% pasa+ul interpolat semnalat mai sus.
41 Irecii a-eau legenda 'rumoas% c% puii de bar)% &ngri+esc de ber)ele b%tr&ne.

Platon - Alcibiade v.1.0

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Platon - Alcibiade v.1.0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alcibiade

S-ar putea să vă placă și