Sunteți pe pagina 1din 47

1

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU


FACULTATEA DE INGINERIE







PROIECT LA DISCIPLINA
Managementul IMM-urilor





COORDONATOR: STUDENTI:
Prof.dr.ing. Popa Daniela Benko Franciska Erika
Iliuc Natalia
IE, Anul IV
441/1

ANUL 2013-2014
2

Plan de afaceri necesar obtinerii unei finantari
nerambursabile pentru CI UPERCARI E
S.C. CHAMPIGNON S.R.L.


CUPRI NS


Sumar
Descrierea afacerii
Analiza industriei
Piata tinta
Concurenta
Planul de marketing si strategia de vanzari
Functionarea firmei
Management si organizare
Dezvoltarea pe termen lung





3


SUMARUL

Cultivarea ciupercilor Champignon (Agaricus) s-a dezvoltat n ultimii 35 de ani de 9 ori n SUA,
de 9,2 ori n Frana, de 5,8 ori n Anglia i de 350 de ori n Olanda, dar nu i n Romnia. De
aceea consideram ca aceasta piata neexploatata poate fi o sursa roditoare de venituri.
Avantajul unei ciupercrii const n faptul c este foarte bnoas. Un alt avantaj este ca pe baza
unui plan de afaceri, oricine poate obine un credit pentru demararea acestei activiti. Cererea de
ciuperci pe pia este tot mai mare, iar preul de vanzare al ciupercilor este foarte bun ( 5 lei/kg
en-gros). De asemenea, cererea de ciuperci pe piaa romneasc este mai mare dect oferta ntr-
un raport de 100 la 1,3. Un alt avantaj al unei afaceri cu ciuperci este piaa larg pe care se poate
mica investitorul: ciupercile care sunt cerute de ctre ageni economici, fiind produse bine
vndute n magazine, supermarket-uri, pizzerii, cantine, restaurante, fabrici de conserve.
Randamentul exprimat n kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru ptrat,n cazul speciei
Agaricus Bisporus este n functie de sistemul de cultur i de condiiile de microclimat asigurate
ntre 15 i 35 de kilograme.
Pe de alta parte ciupercile sunt un aliment sntos. Cercettorii demonstreaz c ele apr
organismul de cancer i au un rol important n ntrirea sistemului imunitar. Din aceste motive, ei
ne recomand s le consumm sptmnal. Astfel exista o cerere pe piata care nu este acoperita,
existand un potential mare de cumparare.
Primind sprijinul statului si subventionarea cu fonduri europene consideram demararea acestei
afaceri extrem de profitabila, sumele nefiind rambursabile.






4




DESCRI EREA AFACERI I

O afacere la ndemana oricrui mic investitor o reprezint cultivarea ciupercilor comestibile, care
se vnd foarte bine la export n rile Uniunii Europene, n special n Frana, renumit pentru
multitudinea de reete dedicate apreciatelor Champignon.
n ara noastr,se cultiv doua specii de Agaricus (Champignon) i mai multe specii de Pleurotus
(bureti).
Avantajul unei ciupercrii const n faptul c este foarte bnoas. Un alt avantaj este ca pe baza
unui plan de afaceri, oricine poate obine un credit pentru demararea acestei activiti. Cererea de
ciuperci pe pia este tot mai mare, iar preul de vanzare al ciupercilor este foarte bun ( 5 lei/kg
en-gros). De asemenea, cererea de ciuperci pe piaa romneasc este mai mare dect oferta ntr-
un raport de 100 la 1,3. Un alt avantaj al unei afaceri cu ciuperci este piaa larg pe care se poate
mica investitorul: ciupercile care sunt cerute de ctre ageni economici, fiind produse bine
vndute n magazine, supermarket-uri, pizzerii, cantine, restaurante, fabrici de conserve.
Randamentul exprimat n kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru ptrat,n cazul speciei
Agaricus Bisporus este n functie de sistemul de cultur i de condiiile de microclimat asigurate
ntre 15 i 35 de kilograme.
Alt avantaj al cultivrii ciupercilor este acela c ocup spaii reduse raportat la cantitatea de
producie, deoarece, avnd talie mic, in anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie de lumin
sau nu sunt influenate de lipsa acesteia. n acest scop, se pot realiza culturi pe 3-6 nivele, pe
acelai metru ptrat de suprafa, fcndu-se astfel economii de spaiu. Rentabilitatea culturii
ciupercilor este dat i de faptul c de la majoritatea se consum toate prile componente.
Astfel, procentul de utilizare reprezint 99-100%.
Cultivarea ciupercilor Champignon (Agaricus) s-a dezvoltat n ultimii 35 de ani de 9 ori n SUA,
de 9,2 ori n Frana, de 5,8 ori n Anglia i de 350 de ori n Olanda, dar nu i n Romnia.


5





Misiune:
S.C.Champignon S.R.L. i propune s produc i s distribuie delicioasele ciuperci
Champignon.
Investiia a venit ca urmare a nevoii tot mai evidente de schimbare n stilul de consum al
romnilor i i propune s fie o alternativ viabil i constant la importurile de ciuperci din
Polonia, Ungaria, Ucraina, etc.. Deschis la Galai n prezena autoritilor locale, ferma dispune
de cele mai moderne tehnologii eco-friendly i de personal policalificat, astfel nct produsele
oferite spre larg consum n restaurante sau n supermarket-uri s se ridice ntotdeauna la nivelul
ateptrilor pieei i s depeasc criteriile de calitate i cerinele U.E. n acest domeniu.

Date concrete
Denumire societate: S.C. Champignon S.R.L.
Cod fiscal: CUI 16265888
Cod Registrul Comertului: J07/154/2011
Domeniul principal de activitate conform Cod CAEN: 0113 cultivarea legumelor si a
pepenelor, a radacinoaselor si tuberculilor.
Adresa: str. Iuliu Maniu, Nr. 21, Cluj-Napoca, Judetul Galati, RO
Statut juridic: Societate cu raspundere limitata

Descrierea produselor
Societatea noastra este un producator de ciuperci champignon; baza de productie se afla in
judetul Galati. Avem o capacitate de productie situata intre 10.000 si 15.000 kg/luna. Am vrea sa
subliniem faptul ca ferma noastra este dotata conform standardelor europene si asigura o
productie continua pe tot parcursul anului. Cultura de ciuperci este desfasurata pe o suprafata de
10141,18 mp.
6


Firma noastra si propune sa ofere servicii pentru satisfacerea clientilor in ceea ce priveste
livrarea rapida, in conditii igienice deosebite si la preturi accesibile.
Cultura ciupercilor din specia Agaricus - Champignon, s-a axat in tara noastra, preponderent pe
cultura ciupercii Agaricus Bisporus, raspandita sub denumirea de champignon, insa foarte
profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis, si Agaricus Blazei.
Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabila, cu desfacere asigurata atat
la restaurante si magazine de specialitate, cat si industrial.
Agaricus Bisporus este o ciuperca de cultura, alba sau crem, cu un regim termic criofil,
necesitand la fructificare, temperaturi relativ scazute, in marja a 12-18 C. Cu sprijinul mai
multor producatori de miceliu, care au insitat pe aceasta specie, a reusit sa detina suprematia
productiei din familia Agaricus, in ciuda costurilor relativ ridicate pentru mentinerea temperaturii
scazute, fata de Agaricus Edulis si a calitatilor inferioare fata de Agaricus Blazei .Cresterea
ciupercilor champignon reprezinta inceputul unor afaceri cu ciuperci de succes.
Agaricus Edulis, este o ciuperca de cultura, de culoare alba, termofila, cunoscuta sub denumirea
de Bulgare de zapada, datorita faptului ca suprafata palariei este neteda, cuticula fara scuame,
necesitand la fructificare temperaturi mai ridicate fata de Bisporus, in marja a 23 25 C.
prezinta un randament mai ridicat in privinta costurilor, fata de Bisporus, fiind si mai rezistenta
ca aceasta la virusuri .Se recomanda in afaceri cu ciuperci.
Agaricus Blazei, este o ciuperca alba, termofila, are suprafa neteda, fara scuame, palaria
prezentand unele neregularitati si o mica concavitate in centru, aspect ce o deosebeste la prima
vedere de Bisporus si Edulis, necesitand temperaturi ideale intre 21 26 C.Este cunoscuta sub
denumirea de Gods Mushroom, zeul ciupercilor, datorita proprietatilor medicinale vestite ce i
se atribuie, din vechi timpuri, in Brazilia si Japonia.
La noi in tara, in prezent nu se cultiva, fiind o reala preocupare pentru noi, si un success garantat
pentru cultivatorii care dau dovada de initiativa, asigurand un succes in afaceri.
7

ANALI ZA I NDUSTRI EI
Cultura ciupercii nu este o cultura traditionala pentru Romania. Cultivarea si consumul
ciupercilor a inceput sa se dezvolte in ultimii 15 ani. Migrarea fortei de munca, care s-a
amplificat la sfarsitul anilor 90, a conditionat multe schimbari ale traditiilor culturale, sociale,
religioase si nutritive.
Productia de ciuperci din Romania, aflata mult sub nivelul consumului, si continua crestere a
cererii pe piata interna au generat dezvoltarea de afaceri in domeniul productiei de ciuperci.
Structura cheltuielilor consumatorilor sunt puternic influentate de factori socio-economici, asa ca
nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, varsta, etc. Datorita acestor factori, piata ciupercilor
si produselor din ciuperci poate fi impartita in segmentul populatiei urbane si segmentul
populatiei rurale. In general, ciupercile se consuma in orase, deoarece populatia rurala
traditionala consuma produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiind un produs pentru
ocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic.
Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu, ajungand la 3,000,000 tone metrice in
2002 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine in productia ciupercilor la nivel
mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut constant in medie cu 20% pe an in
ultimii 5 ani, ajungand la 1,244,968 tone metrice in anul 2002, adica 43% din productia mondiala
totala. Statele Unite se afla pe locul doi dupa productia de ciuperci la nivel mundial producind in
total 390,000 tone metrice sau circa 13%. Olanda si Franta sunt pe locurile trei si patru cu
280,000 si respectiv 150,000 tone. Figura 6 reproduce situatia productiei mondiale in anul 2002.
Productia de ciuperci proaspete in UE-25 a
ramas aproape constanta pe parcursul anilor
2002-2004, inregistrand 1,062,000 tone in
2004.
In ciuda importurilor, necesarul ramane de
cel putin cinci ori mai mare, Bucurestiul
fiind cea mai importanta piata de desfacere,
aici comercializandu-se cateva zeci de tone
de ciuperci saptamanal. Un kilogram de
ciuperci pleaca de la producator cu 6 7.5
lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si chiar 18
lei.
Fig. 6


8

Ciupercile Champignon in Romania:
In anul 1952 a aparut prima ciupercarie la fostele grajduri ale ICAB Bucuresti, cultura fiind
realizata in saci pe pardoseala. In anul 1962, la Bucuresti s-a produs pentru prima data miceliul
de ciuperci si mai tarziu la Mangalia, Olt, Ploiesti.
In anul 1988 a intrat in functiune la Iernut - Tg. Mures prima din cele 9 ciupercarii champignon
intensiv industriale, cu capacitatea de 330tone/ an, celelalte urmnd sa fie nfiintate la Popeni-
Bucuresti, Tarnaveni, Constanta, Ploiesti.
In ultimii 10 ani cultura de ciuperci champignon la noi in tara a cunoscut o dezvoltare
semnificativa datorita faptului ca dupa 1989, deschizandu-se frontierele, s-au putut lua informatii
din tarile occidentale despre aceasta indeletnicire. Materia prima, compostul si stratul de
acoperire se produc si in Romania, dar la un randament scazut si cu cicluri de cultura de peste 60
de zile.
Pe piata interna, oferta ciuperci - lor se situeaza mult sub cererea reala.
Pe langa aceasta, posibilitatile de export a ciupercii champignon sunt multiple, indeosebi pentru
produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci etc).
Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g iar consumul
normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci
sunt uriase. Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei.

Analiza SWOT
Punctele tari :
potentialul pietei;
ciupercile au o mare valoare nutritiva,
gastronomica si, chiar terapeutica;
substratul de cultura se obtine din
subproduse si reziduuri vegetale si animale;
realizeaza direct bioconversia unor
subproduse vegetale si animale in hrana
pentru oameni;
substratul uzat constituie o valoroasa
resursa care poate fi reutilizata si
Punctele slabe :
compost prost. Acest risc se poate
evita cumparand compost de la un
producator recunoscut ca furnizor de
compost. Din experienta producatorilor
romani, firma CHAMPIGNON UNION
din Ungaria, livreaza compost de calitate;
ciupercarii amenajate in spatii
improprii, cu echipamente neadecvate
(gen aer consitionat pentru cladiri sau
birouri). Pe timp de iarna se pot obtine
ciuperci si in astfel de spatii (umiditatea
exterioara, si temperaturile scazute
9

comercializata;
cultura suprafetelor nu necesita suprafete
mari de teren agricol;
ciupercile pot si cultivate in diverse spatii
si localuri care au o alta destinatie (pivnite,
constructii vechi, magazii, galerii de mine
abandonate, tuneluri, grajduri) care sunt
improprii pentru alte scopuri;
cultura moderna a ciupercilor are un
caracter intensiv randamentul este de 25-30
kg ciuperci/mp/ciclu;
prin cultivarea ciupercilor se realizeaza un
circuit rapid al fondurilor banesti;
creaza noi locuri de munca, mai ales in
zona rurala;
pentru demararea unei astfel de afaceri
exista posibilitatea accesarii unor fonduri
nerambursabile de la U.E;
subventii pentru productia de ciuperci: 0,8
ron/kg de ciuperci vandute si incasate, 35 %
pentru energia consumata, 30 % pentru
ambalajele noi aprovizionate.
devalorizarea monedei nationale duce la
cresterea pretului ciupercilor din import.
Cu un management eficient, in
Romania, se pot obtine profituri substantiale.
(Acesta este de cca 0,4-0, 5 euro/kg) Cu cit
capacitatea de productie este mai mare cu
atat creste posibilitatea ca productia de
ciuperci proaspete sa devina o afacere de
succes.
Un management eficient inseamna:
Cunoasterea, documentarea, vizitarea
ajuta echipamentul), insa pe timp de
vara exista riscul incherii lor. Ideal este
ca investita initiala sa cuprinsa si
echipamentele necesara pentru a scadea
concurenta si pentru a creste
productivitatea in lunile cu cererea cea
mai ridicata ( mai-septembrie, 90-100
tone ciuperci lunar);
cel mai mare risc al afacerii, dupa ce
s-a produs investitia, este managementul
ineficient;

Compost bun + spatiu si
echipamente corespunzatoare +
management ineficient = ESEC

10

unor ciupercarii, cunoasterea
producatorilor.
Dimensionarea corespunzatoare a
camerelor de productie
Echipamente adecvate.
Oportunitti :
deschiderea de noi orizonturi, in sensul
cresterii cererei de la an la an ca urmare a
costatarii ca exista suficiente dovezi ca
Agaricus ar putea avea un impact
semnificativ asupra cancerului de prostata si
de san

Amenintri :
aparitia unor noi daunatori care pot
distruge intreaga cultura;
crestrea concurentei;
saderea cererii ca urmare a schimbarii
preferintelor condumatorilor;
mediu climatic nefavorabil ( inundatii,
furtuni puternice);
mediu politic nefavorabil (aparitia
unor legi, taxe, impozite mari etc).

PI ATA TI NTA
Piata firmei Champignon SRL are un caracter local pe de o parte, si traditional pe de alta parte.
Geografic aceasta piata e localizata in orasul Galati, iar din punct de vedere al componentei este
o piata traditional universala.
Ne adresam supermarket-urilor si restaurantelor atat din judetul Galati cat si din judetele Braila,
Buzau, Tulcea si Vrancea care doresc sa beneficieze de o preluare rapida a comenzilor, de un
produs obtinut in mod natural, de un transport rapid, totul la un pret accesibil.
Tinta noastra comerciala raspunde la intrebarea: CARE SUNT CLIENTII NOSTRI
POTENTIALI?, iar tinta de comunicare raspunde la intrebarea: CUI TREBUIE S NE
ADESM PENTRU A VINDE SAU A FACE S SE VAND PRODUSELE NOASTRE?
Pe piata galateana produsul oferit de noi nu are nici un concurent direct, potentialul efectiv al
pietei fiind relativ mare. Fiind o intreprindere nou aparuta pe piata ne putem lovi de multe
obstacole dar asta nu inseamna ca nu avem sanse sa le depasim. Aceste sanse se bazeaza in
11

primul rand pe calitatea produsului, serviciilor oferite si pe pretul foarte accesibil practicat de
firma.

ar Romnia
Jude Galai
Statut Reedin de jude
Euroregiune Sud-Est
Jude istoric Covurlui
Regiune istoric Galai

SIRUTA 75098

Subdiviziuni 33 de cartiere

Guvernare
- Primar Marius Stan (USL, ales 2012-)

Suprafa
- Total 246,4 km

Populaie (2011)
[1]

[2]

- Total 249.432 locuitori
- Densitate 938 loc./km
- Recensmntul anterior, 2002 298.861 locuitori


12

Ciupercile sunt un aliment sntos. Cercettorii demonstreaz c ele apr organismul de cancer
i au un rol important n ntrirea sistemului imunitar. Din aceste motive, ei ne recomand s le
consumm sptmnal.
Surs de sntate, ciupercile sunt o bun surs de antioxidani care, n combinaie cu vitamina A,
protejeaz celulele de efectul duntor al radicalilor liberi. Cercettorii japonezi susin c brbaii
care consum ciuperci regulat i reduc riscul de a face cancer de prostat cu 65%. De asemenea,
ciupercile champignon conin substane care inhib activitatea unei enzime implicat n
producia de estrogen, reducnd astfel i riscul dezvoltrii cancerului de sn. Aadar, dac se
consum zilnic 100 g ciuperci, efectul asupra sntii este garantat.
Beneficiile aduse de ciuperci:
Tot mai multe studii arat c ciupercile ar putea intra n categoria super-alimentelor, alturi de
broccoli i afine. Iat care sunt principalele beneficii aduse organismului:
a.) Surs de fibre, vitamine i minerale
Ciupercile sunt ntr-adevr un aliment-minune. Asta pentru c nu conin grsimi, zahr ori sare i
sunt o surs valoroas de fibre i vitamine din grupul B. Ciupercile conin i minerale eseniale,
dintre care potasiu, cupru, fier i fosfor. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu se gsete
n prea multe fructe sau legume.
b.) Scad apetitul
Cu mai mult de 90% ap, ciupercile te fac s te simi stul fr s creti coninutul caloric. O
can de ciuperci asigur organismului 50 de calorii din care acesta i poate extrage energia
necesar. Aceast calitate le transform ntr-un aliment de baz n curele de slbire.
c.) Bogate n proteine
Dintre toate alimentele de origine vegetal, ciupercile sunt considerate cel mai bun substitut
pentru carne. Mai mult, spre deosebire de carne, ciupercile sunt mult mai uor de digerat,
procesul de digestie necesitnd un consum mai mic de energie din partea organismului.
d.) Leac mpotriva cancerului de sn
Cancerul de sn poate fi prevenit prin consumul zilnic de ciuperci, spun cercettorii. Astfel,
femeile care introduc n alimentaia zilnic ciupercile prezint un risc mai redus de a se
mbolnvi de cancer mamar. Specialitii susin c ansele de a dezvolta tumori mamare sunt cu
att mai mici, cu ct consumul de ciuperci este asociat cu cel de ceai verde.


13

e.) nltur oboseala i anxietatea
Anxietatea, oboseala i stresul se pot trata i preveni cu ajutorul ciupercilor, datorit coninutului
mare de zinc i vitamine din grupul B. Consumul a trei ciuperci zilnic reduce considerabil
senzaia de epuizare fizic i intelectual, dar i sentimentul neplcut de iritare i anxietate.
f.) Ciupercile de cultur, bogate n antioxidani
Ciupercile champignon conin mai muli antioxidani dect germenii de gru sau ficatul de pui.
n consecin, au capacitatea de a ntri sistemul imunitar. Extractul din ciuperci pleurotus a fost
ncorporat n tincturi, ceaiuri sau pilule i are multe efecte benefice: este antibacterian, antiviral,
hipotensor, protector cardiovascular i tonic pentru sistemul nervos.
Sintetizarea continutului ciupercilor, la un consum de 100 grame:
- 16 mg de vitamina B9;
- 3,6 mg de vitamina B3;
- 1,5 mg de vitamina B5;
- 0,4 mg de vitamina B2;
- 0,1 mg de vitamina B1;
- 0,1 mg de vitamina B6;
- 0,3 mg de cupru;
- 0,5 mg de fier;
- 9,0 mg magneziu;
- 86,0 mg de fosfor;
- 318 mg potasiu;
- 9,3 mg seleniu;
- 0,5 mg zinc si fibre.
Dupa cum se poate observa, ciupercile contin suficienti nutrienti pentru o alimentatie echilibrata.
Recomandarea specialistilor: consumati cate 3 ciuperci pe zi pentru a asigura organismului doza
zilnica de vitamina B12.
Dupa cum am vazut anterior, ciupercile sunt recomandate tuturor persoanelor, mai ales celor care
au anumite afectiuni, sau, trebuie sa tina o dieta bazata pe un consum redus de calorii.
14

O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de
venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita beneficiilor
consumului de ciuperci, nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative,
pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de
varsta, sex, ocupatie etc.
Produsul nostru se adreseaza, momentan, locuitorilor judetului Galati care isi fac aprovizionarea
din urmatoarele hypermarket-uri: Metro (1 magazin), Selgros (1 magazine), Real (1 magazine),
Penny (5 magazine), Kaufland (2 magazine), Careffour (2 magazine).
Printre motivele pentru care clientii ar apela la serviciile firmei noastre se numara :
Ferma dispune de cele mai moderne tehnologii eco-friendly (implica reducerea consumului de
energie si evitarea utilizarii de materiale daunatoare mediului, in procesul de productie) si de
personal policalificat, astfel ncat produsele oferite spre larg consum n restaurante sau n
supermarketuri sa se ridice ntotdeauna la nivelul asteptarilor pietei si sa depaseasca criteriile de
calitate si cerintele UE n acest domeniu;
Conditii de cultivare, depozitare si transport foarte bune;
Pret accesibil;
Eliminarea pesticidelor considerate nocive si utilizarea substantelor ecologice n combaterea
daunatorilor duce la obtinerea unui produs natural;
Utilizarea aburului n procesul de sterilizare a camerelor de cultura asigura o sterilizare sigura
si ecologica.
Rapiditate in onorarea comenzilor ceea ce duce la o economisire de timp;
Calitatea si durata de viata a produsului;
Amabilitatea personalului.







15

CONCURENTA
Concurenta este reprezentata de catre multitudinea de fime mici, care se dezvolta cu ajutorul
fondurilor Saphard. Acestea sunt destul de multe, deoarece cumpara compostul necesar gata
preparat, acesta fiind gasit la preturi rezonabile. Cele mai multe ciupercarii, sunt localizate in
partea de Vest a Romaniei.
Concurenta:
S.C. GRIMA COM S.R.L. Buzau 7.20 lei
S.C. Logotip S.R.L. Bacau 7lei/kg
S.C. Romgreen S.R.L. Constanta 7.10 lei/kg
S.C. Emaricom S.R.L. Neamt 7.40 lei

PLANUL DE MARKETI NG SI STRATEGI A DE VANZARI
Politica de pret
Firma noastra si propune sa ofere servicii pentru satisfacerea clientilor in ceea ce priveste
livrarea rapida a unor produse proaspete, in conditii igienice deosebite si la preturi accesibile.
Intrarea pe piata cu un pret sub cel al competitorilor directi 6,5 RON ne va asigura ascendentul in
castigarea clientilor , in pret fiind incluse atat transportul marfii cat si lazile de depozitare.
Tinem o baza de date cu fiecare client unde acordam calificative dupa urmatoarele criterii :
cantitatea livrata, promptitudine la plata, seriozitate. Astfel, de la an la an venim cu oferte noi in
intampinarea clientilor cu rating bun.
De asemenea oferim posibilitatea de intocmire de contracte de livrare cu cantitati variabile, marja
fiind de 10 - 25% din cantitatea pentru care s-a semnat contractul initial, acoperind astfel
deficitul sau excedentul de cerere din partea clientilor ; marja poate creste sau se poate diminua
dupa primul an in functie de calificativul intern acordat clientilor.
Canale de publicitate
Ciupercaria a fost deschisa pe 01.01.2011. Pentru promovarea acesteia s-au realizat invitatii
pentru principalele supermarket-uri si restaurante de pe raza judetului Galati. Astfel
reprezentantii acestora au venit sa viziteze hala putand sa observe conditiile in care ciupercile
sunt cultivate, depozitate si transportate.
16

Pentru a ne adresa supermarket-urilor am creat o prezentare power point unde se pot observa
conditiile in care ciupercile sunt cultivate, depozitate, transportate iar pentru restaurante am
realizant pliante in care am incercat sa concentram aceleasi informatii. De asemenea sunt
detaliate toate ofertele de pret si distributie de care pot beneficia clentii, in functie de cantitatea
dorita si de distanta de sediul nostru.
Promovarea vanzarilor
Pragul 1 - membri entry level - achizitionarea a peste 200 kg pe luna discount 3 % prin
marfa;
Pragul 2 - membri silver - achizitionarea a peste 500 kg pe luna discount 5 % prin marfa;
Pragul 3 membri gold achizitionarea a peste 1000 kg pe luna discount 7% prin marfa.
Pentru contracte incheiate pe o perioada de 2 ani aceste gratuitati se ofera pentru o
perioada de 6luni.
Pentru restaurantele si supermarket-urile de pe raza judetului Galati, transportul
produselor este asigurat o data pe saptamana, la comenzi de minim 100 kg. Daca se
doresc livrari suplimentare, cheltuielile de transport sunt suportate de catre client sau 50-
50 in functie de cantitatea dorita si d ecalificativul intern acordat clientului .
In fiecare zi de luni se livreaza pe raza judetului Galati; in fiecare marti se fac livrari in
judetul Braila; miercuri in judetul Buzau; joi in judetul Tulcea iar vineri se fac livrarile
catre judetul Vrancea.

FUNCTI ONAREA FI RMEI
Ciupercria nsumeaz o suprafa total de cultur de peste 1041,18 mp, capabil s furnizeze n
decursul unui an o producie medie de 150 tone de ciuperci. Ciupercile cultivate aici sunt
celebrele i gustoasele Champignon.
Din punct de vedere al fluxului tehnologic, traseul produsului finit nu se intersecteaz niciodat
cu traseul alimentrii cu materia prim, contribuind asfel la creterea calitii ciupercii.
Mijloacele moderne de aprovizionare i ncrcare cu compost ct i tehnologia modern de
cultur implementat, unice n Romnia, asigur acest lucru. Eliminarea pesticidelor considerate
nocive i utilizarea substanelor ecologice n combaterea duntorilor duce la obinerea unui
produs natural. De asemenea utilizarea aburului n procesul de sterilizare a camerelor de cultur
asigur o sterilizare sigur i ecologic.
17

Din punct de vedere al spaiului de producie, ciupercria este constituit dintr-o hal cu dou
camere, n interiorul crora am amplasat 7 rnduri cu 3 rafturi i o lungime de 40m. Deinem
controlul climatului de cretere, care asigur parametrii optimi de dezvoltare a ciupercilor,
urmrind ct mai fidel ciclul de cretere oferit de natur. Hala este dotat cu computere de proces
care controleaz n fiecare minut necesarul de ventilaie, umiditatea, temperatura aerului i
concentraia de dioxid de carbon, astfel nct ciuperca cultivat s fie alimentat dupa cerinele
generate de ritmul ei biologic de dezvoltare.
Asigurarea igienei spaiului de cultur reprezint o prioritate, de aceea accesul persoanelor n
spaiul de cultur este restricionat i permis numai dup purificarea hainelor i a uneltelor de
lucru ntr-un spaiu special amenajat.
Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau
spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii.
Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi,
balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a.
Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in:
- repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si
astuparea gaurilor facute de rozatoare:
- igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare;
- spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1
litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 50 ml la 1 litru de apa ).
Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de
cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu
de cultura.
Amenajarea spatiului de cultura
Se pot intalni doua situatii:
Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa in
straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa
permita executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm,
astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 100 kg de compost, lungimea stratului fiind in
functie de marimea spatiului de cultura.
In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje
suprapuse pe doua sau trei nivele. Rafturile pot fi fixe, confectionate din beton, sau mobile, cand
18

sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt
material rezistent.
In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 - 30cm.
Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri.
Lazile confectionate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, de
aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena. Cultura in saci de polietilena prezinta
avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar atunci cand aceasta este din pamant sau
pe nivelele stelajelor.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 50 cm, lungimea de 60 70 cm si
grosimea foliei de 0,1 mm, transparenti pentru a se putea observa eventualele infectii si
cresterea miceliului.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15, 20, 25 kg.
In cazul folosirii sacilor, grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 25 cm, deoarece un
strat mai gros (30 40 cm ), mai ales in sezon cald, poate duce la declansarea fenomenului de
autoaprindere, in substratul insamantat, temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C,
distrugand miceliul.
Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena, compostul se poate aseza
direct pe raft, peste o folie de polietilena asternuta pe el.
Pregatirea compostului
Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru
obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.
Materiale folosite la prepararea compostului sunt de doua feluri :
Materiale prime de baza:
- paie de griu (orz sau orez );
- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ), nefermentat, de culoare
galbena, continand 25-30% fecale;
- gunoi de pasari pe suport solid, format din unul din urmatoarele materiale: paie, rumegus sau
talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui;
- gunoi de porc (uscat ).
Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau, deoarece au o elasticitate
mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paiele, inainte de a fi
folosite, se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul.

19

Materii auxiliare:
La materiile de baza prezentate mai sus,in functie de reteta de compost utilizata, se mai
adauga urmatoarele materii auxiliare :
- ipsos (pentru constructii);
- ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnica) sau ingrasaminte complexe
cu N si P;
- colti de malt (de la fabricile de bere);
-sulfat de cupru (piatra vanata).
Calculul necesarului de compost
Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata,
socotind cate 80-100 kg compost la mp. Tinand seama de aceste date, se va trece la
aprovizionarea cu materialele necesare. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de
materiale rezultate din calcule, deoarece prin procesul de pregatire preinmuiere, compostare
anaeroba, compostare aeroba, pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea.
Exemplu de calcul. Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de
aproximativ 800-1000 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la
preinmuiere circa 500 -700 kg material initial uscat (paie de griu , gunoi de cal pe asternut de
paie, gunoi de pasari, ginoi de porc ) conform retetei.
Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost, deoarece exista riscul
ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii.
Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercariei,
pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar
rezultat la udare. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de
compost), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%),iar la capete sa fie prevazuta cu doua
bazine pentru colectarea mustului.
Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron), pentru a feri
compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. In perioadele reci ale
anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili
glisanti, pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet.



20

Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire
Reteta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de cal
Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din
balegar de cal si paie de grau din asternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adauga
urmatoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu 7 -
8 kg sau ingrasamant comples cu N si P, cantitatea fiind in functie de concentratie.
Fazele tehnologice de pregatire
Preinmuierea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de
gramada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaza. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa
se scurga de sub gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile .
Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii.
Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aseaza in gramada si se uda, de
asemenea zilnic, timp de inca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea
anaeroba (fara aer ), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de
compostare. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat.
Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-oplatforma cu urmatoarele
dimensiuni: latimea 1,8-2 m, inaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea in functie de cantitatea de
compost.
In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa
care incep intoarcerile. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot
inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presarata la asezare,deci la
aceasta faza.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos.
Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii
compostului. Se fac 4 -5 intoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul intors se administreaza 5 -
6 kg ipsos /t compost, la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga,de asemenea, ipsos si
ingrasaminte, cate 3-4 kg . Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup
usor (deci compostul are o compostare insuficienta). Intorsul se executa cu furca, practic se muta
vechea platforma alaturi, pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la
capete sa se aseze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente
prevenite, cu substante dezinfectate sau cu pesticide. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea
prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost.
Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,cu care se
stropesc marginile platformei si pardoseala din beton,inainte de asezare. Ca pesticide se pot
utiliza Benlate 0,2 %, care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si
Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea.
21

Pasteurizarea naturala. Dupa ultimul intors, in platforma de compost se fac niste canale de
aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din
interior. Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore
decupand folia la gurile burlanelor. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la
65 -72 C .

Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari.
Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale:
-gunoi de porc -250 kg;
-gunoi de pasari -100 kg;
-paie de grau -150 kg.
La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului:
Preinmuierea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.
Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat.
Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se asaza si se taseaza. Se uda in continuare inca 6 zile.
Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Se
aduga ureea.
Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Se adauga
ipsos la fiecare intors.
Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1.

Reteta nr.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari.
Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare:
- paie de grau -350 kg
- gunoi de pasari -150 kg
La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt
50 kg , uree tehnica -7 kg si ipsos 20 kg.
22

Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinmuierea se face, de asemenea, pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ). Dureza 1-2
zile.
Asezarea compostului in platforma de preinmuiere. Compostul se asaza intr-o forma
dreptunghiulara cu latimea de 1,8-2 m si inaltimea de 1,7 -1,8 m; se uda zilnic, iar mustul se
recircula, timp de 7 zile. In ultima zi de preinmuiere se adauga jumatate din cantitatea de uree
(3,5 kg ). Se taseaza.
Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinmuiere o zi. Se mai uda in
continuare timp de 4 zile, in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree. Se taseaza.
Asezarea lacompostarea aeroba. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca, fara a
se mai tasa.Deci, se desface platforma anterioara (executata la preinmuiere ) si se lasa dupa
dimensiunile clasice : latime -1,8 -2,0 m,inaltime 1,7 -1,8 m si lungimea cat este necesar.
Executarea intoarcerilor. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile,in numar de 4. La
intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul.
Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare.
Aprecierea calitatii compostului
Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa
intre limite foarte stranse: 63-65 %. Practic,continutul in apa al unui compost bun se verifica
foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strange
puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana ramane umeda, atunci compostul
are umiditatea optima.
Culoarea caracteristica este cafeniu inchis.
Textura elastica, se verifica practic prin strangerea in mana; daca aceasta nu se face bolovan, ci
isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana este un compost bun.
Paiele se rup cu usurinta.
Mirosul sa fie de paine coapta, in nici un caz de amoniac.
Sa contina ctinomicete, adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin
aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost.
Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina, cu pH cuprins intre
7,2-7,6. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor.
23

La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie
sa aiba valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima
0,1 mg% s.p.
Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului
iarna, la preinmuiere se poate folosi apa calda;
vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand
cantitatea o permite);
daca compostul prezinta miros de amoniac, se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul
de cultura;
daca are o reactie acida, I se mai adauga ipsos;
daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos, se vantura cu furca;
la asezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, i se mai adauga apa sau mist de gunoi,
insa cu foarte multa grija.

Norma de miceliu
Cantitatea de miceliu folosita la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0,7 1,0 kg la 100 kg
compost ), repartizat uniform pe un mp. Inainte de efectuarea insamantarii, se opreste o cantitate
de 100 g miceliu, din fiecare kilogram, care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate
(asa-numitul miceliu de control).
Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care, dupa insamantare,
se va numi substrat nutritiv). Miceliul se marunteste cu grija, cu mana curata si se imprastie (
jumatate din cantitate ) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se
intoarce, introducand miceliul in interior. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta
operatia, dar mai adanc, pana la fundul recipientului. Se niveleaza apoi stratul, se taseaza usor cu
o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control.
Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta), nu lucioasa, nici
prea groasa si nici prea subtire. Nu se foloseste hartie murdara, rupta sau din doua bucati.
Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda, prin stropiri fine, zilnice sau mai des,
intotdeauna pe suprafata, efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina,
Mirage, Karate. Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile, dupa care se indeparteaza si se
aplica amestecul de acoperire. Dupa insamantare si acoperire cu hartie, in ciupercarie se mentine
o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substrat, pentru urmarirea
temperaturii.


24

Acoperirea straturilor insamantate
Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Daca se intarzie
executia lucrarii peste 10 zile, productia scade proportional cu numarul de zile intarziate.
Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat, eliminandu-se utilizarea hartiei.
Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza
turba iar, in lipsa acesteia, pamantul de telina.
Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca.
Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase, sa nu prezinte exces de umiditate (sa se
prezinte ca un pamant jilav). Daca este prea umeda se usuca, se marunteste si se cerne
(particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm).
Nisipul. Se recomanda nisipul calcaros, deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a
apei. Nu se foloseste singur, ci numai in amestec cu alte materiale. Daca contine pietre mari, se
cerne.
Pamantul de telina. Se prefera pamantul din lucerniere, in care scop se decoperteaza stratul de
deasupra solului pe o adincime de 20 30 cm, marunteste si se cerne.
Piatra calcaroasa (tuful calcaros). Se va evita, pe cat posibil, folosirea pietrei calcaroase,
preferand piatra de culoare alba, care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii
continuti. Se foloseste numai in amestec.
Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se gaseste in nordul tarii, in
Maramures. Bine maruntit, poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat.
Perlit expandat sau perliflor. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Prezinta granule
cu diametrul de circa 3 mm, favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea
miceliului, cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate, datorita capacitatii
ridicate de retinere a apei. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur.
Recoltarea
Ciupercile apar in 5-6 valuri, ficare val avand 3-5 recoltari la interval de 2-3 zile.Recoltatul
ciupercilor se executa manual sau mecanizat.Tehnica recoltarii manuale consta in desprinderea
prin rasucire cu mana dreapta, iar cu mana stanga se tine buchetul pentru a nu se smulge.Daca
intr-un buchet sunt mai multe ciuperci recoltarea se face esalonat.Se desprind cu atentie
ciupercile gata de recoltat, astfel incat sa nu fie deranjate cele care raman in continuare.Dupa ce
s-au recoltat toate ciupercile dintr-un buchet se scoate cotorul cu un cutit.
25

Momentul optim de recoltare este atunci cand voalul este suficient de intins si nu a inceput sa se
rupa, iar marimea palariei este maxima, in functie de caracterele tulpinii cultivate.Inainte de
recoltare nu se fac stropiri cu apa.
Pentru conservare ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm.
Randamentul in cultura ciupercilor in sistem clasic este de 8-10 kg de ciuperci la 100 kg substrat
insamantat.

COSTURILE I PLANUL DE FINANARE A PROIECTULUI
Descriere RON
1.Investiii n imobilizri corporale
1.1. construcii cldiri
1.2. achiziii maini/echipamente/dotri
1.3. amenajare cladiri
1.4. achizitie de mijloace de transport
667 441.25
353 430
229 011.25
36 125
85 000
2. Investiii n imobilizri necorporale 14 000
3. Investiii n stocuri pt. producie
3.1. materii prime, materiale consumabile
3.2. obiecte de inventar
597 370.6
575 270.6
22 100
4. pregtire profesional legat direct de proiect 1 500
5. autorizaii cursuri igien 1 500
SUB TOTAL 1 1 317 936.85
1. Utiliti * 12 750
2. asigurri pt. imobilizri corporale* 833,33
3. salarii*
3.1. personal direct productiv
3.2. personal indirect productiv
20 825
14 875
5 950
4. cheltuieli administrative (telefon, fax)* 200
5. cheltuieli de promovare ** 42 500
SUB TOTAL 2 77 108.33
26

TOTAL 1 395 045.18

Observatii:
* cheltuielile se refera la un ciclu de productie ( 2 luni),urmand ca in perioada urmatoare sa se
inregistreze venituri din productia realizata si se vor acoperi din acele venituri respectivele
cheltuieli
** bugetul pentru promovare si publicitate se realizeaza anual

Un ciclu de productie dureaza aproximativ 60 zile ( 2 luni) ceea ce inseamna ca se vor realiza 6
cicluri de productie pe an.
1. Compost
80kg/mp x 1 041,18(suprafata utila) = 83 295 kg
Pret : 124 /t (527 lei)
83,295t x 527 lei = 43 896.55 lei
Cost transport compost
Pret 60 /t ( 255 lei)
83,295t x 255 lei = 21 240,2 lei
Cost total = 65 136.75 lei

2. Turba
Pret : 25 /t ( 106,25 lei)
Cantitate : 25 t
25t x 106,25 lei = 2 656.25 lei
Cost transport turba : 2 018.75 lei
Cost total = 4 675 lei

3. Miceliu
1 kg .100 kg compost
Pret : 2 /kg ( 8.5 lei )
833 kg x 8,5 lei = 7 080.5 lei
Cost transport miceliu : 569.5
Cost total = 7 650 lei

4. Ladite
Pret : 4.25 lei /buc
5 200 buc x 4.25 lei = 22 100 lei

27

5. Energie electrica, apa, energie termica
6375 lei /luna 12 750 lei / ciclu de productie
6. Fondul de salarii si protectia muncii
10625 lei/luna 21 250 lei / ciclu de productie
7. Distributie
4 250 lei / ciclu de productie
TOTAL CHELTUIELI PE CICLU DE PRODUCTIE : 137 811.8 lei
TOTAL CHELTUIELI PE AN : 826870.8 LEI

Pentru acoperirea eficienta a necesarului de munca in noua firma, vom avea nevoie pentru
inceput de 8 angajati, iar in cazul unei extinderi vom apela la marirea personalului si la
calificarea acestora.
a) Inginer Horticol(PFA) = 1 pers
b) Muncitor- culegtor = 3 pers
c) Electroenergetician(PFA) =1 pers
d) Administrator = 1 pers
e) Sofer = 1 pers
f) Tehnolog(PFA) = 1 pers

Echipamente necesare:
1. Rafturi din aluminiu : 106.25 lei /mp x 1041.18(suprafata utila) = 106186.25 lei

28

2. Sistem de ventilatie-conditionare : 9775 lei/buc x 7 bucati = 68425 lei


Caracteristici tehnice :
Randamentul a fost calculat la o viteza a aerului in schimbatoare w= 2,5 m/s si pentru urmatorii
parametri:
-incalzire apa 80/60 C (aer de intrare : t = -5C, T = 25C)
-racire apa 6/12C (aer de intrare : t = 26 C , = 90%, i = 40 45 Kj/kg
Toate elementele (cu exceptia cadrului ) sunt fabricate din aluminiu.
Schimbatoarele sunt fabricate din cupru/aluminiu
Ventilatorul este din aluminiu

3. Centrala termica cu lemne : 1 x 11900 = 11900 lei

4. Chiller : 1 x 38250 = 38250 lei



Parametri tehnici
- Capacitate: 117,0 kW
29

- Putere nominala: 44,9 kW
- Compresoare : 2
- Freon: R407C
- Parametri de operare: 12/6C
- Temperatura exterioara .: 35C
- Ventilator: 1
- Dimensiuni: 2865 x 1200 x 1634 mm
- Greutate :1100 kg
- Kit hidraulic inclus
5. Sistem umidificare : 1 x 4250 = 4250 lei
Umidificator ciupercarii + controller digital DHTC
Date tehnice:
- Tensiune de alimentare - 220V/50Hz;
- Putere electrica consumata - 90W;
- Presiune maxima de alimentare cu apa-5 bar
Controller digital tip HR DHTC cu posibilitate de control umiditate/temperatura.
Reglaj umiditate - 1%
Reglaj temperatura - 1C
Domeniu masurare umiditate - 0 - 99%
Domeniu masurare temperatura - -50..+99C
Timer : 0 - 999 sec
Calibrare temperatura: +/- 9C
Calibrare umiditate: +/- 9%
Tip control: on/off
Tensiune de alimentare : 220V/50Hz



30

6. Constructie hala pentru cultivat : 318.75 lei/mp x 800 mp (20x40)= 255000 lei



7. Constructie depozit : 233.75 lei/mp x 200 mp (20x10) = 46750 lei

8. Constructie sala de mese : 297.5 lei/mp x 80mp(8x10)= 23800 lei

9. Constructie toaleta : 297.5 lei/mp x 32mp(8x4) = 9520 lei

10. Constructie birouri : 382.5 lei/mp x 48mp(8x6) = 18360 lei

11. Masina Iveco : 1 x 85000 lei = 85000 lei
ECODaily este disponibil cu 10 niveluri de putere (de la 96 la 176 CP), 6 variante de mas
maxim (de la 2.9 la 7 tone), cu o capacitate de ncrcare de pn la 4.7 t (cea mai mare din
categoria sa) i o capacitate de remorcare de pn la 3.5 t.
Cele 3 nlimi interioare, 3 ampatamente i 3 lungimi formeaz 8 volume utile (de la 7 la 17m).
ECODaily ofer o gam complet avnd soluia perfect pentru orice sarcin de transport. n
spaiul su de marf pot fi ncrcai pn la 6 europalei i, mulumit uii laterale culisante cu
deschidere mare, poate fi ncrcat i din lateral.

31

Furnizori echipamente
Masina
SC IVECO ROMANIA S.R.L.


Sistem de ventilatie-conditionare, Chiller
SC.Funghi Perfect Group SRL, Arges, Romania

Sistem umidificare: SC. Maxicomp.SRL, Bucuresti


Rafturi din aluminiu: SC.DAKY SRL, Timisoara








32

MANAGEMENT SI ORGANI ZARE

Echipa de conducere i repartizarea sarcinilor













1. Director general: fiele de post
Denumirea compartimentului: Conducere
Denumirea postului: Director general
Subordoneaz: Directorul Economic, Directorul Marketing, Directorul Tehnologia Informaiei
Relaii funcionale
Aprob procedurile de importan general pentru organizarea i derularea proceselor principale
la nivel de firm.
n acest sens, are relaii cu directorii.
Responsabiliti i sarcini:
1) Stabilete obiectivele de dezvoltare ale firmei i urmrete ca acestea s fie comunicate
ntregului personal, monitoriznd gradul de realizare a lor.

Director General

Director
Economic
Director
de Marketing
As. Director
de Marketing

Director IT
As. Director IT
33

2) Particip la elaborarea bugetului, analizeaz propunerile naintate, opereaz coreciile
necesare i aprob bugetul final.
3) Identific oportuniti de afaceri.
4) Reprezint firma n relaiile protocolare cu furnizorii, clienii i alte organisme/organizaii cu
impact real/potenial asupra rezultatelor firmei, asigurnd o bun imagine a acesteia pe pia i
dezvoltnd relaii pozitive cu persoane cheie n vederea ntririi poziiei firmei.
5) Asigur managementul firmei:
- Stabilete obiectivele managerilor din subordine
- Aprob procedurile de interes general ale firmei
- Dezvolt mijloace de motivare a personalului din subordine
- Asigur un climat de comunicare i ncurajare a iniiativei care s contribuie la atingerea
obiectivelor stabilite
- Identific nevoile de recrutare i particip la selecia, integrarea i dezvoltarea
managementului firmei
- Elaboreaz fiele de post ale managerilor din subordine
- Evalueaz periodic activitatea managerilor din subordine
- Aprob planificarea concediilor de odihn pentru angajaii din subordine
- Asigur respectarea normelor interne de funcionare de ctre personalul din subordine
- Stabilete msuri de eficientizare a activitii personalului din subordine
6) Asigur reeaua de relaii necesar dezvoltrii activitii firmei:
- evalueaz potenialul furnizorilor i al clienilor;
- stabilete posibile ci de colaborare i decide asupra parteneriatelor strategice;
- elaboreaz planul de afaceri i l implementeaz;
- dezvolt relaii pozitive cu personalul firmei n vederea motivrii i a creterii gradului de
implicare n activitatea firmei.
Responsabilitile postului
Legat de activitile specifice, rspunde de:
- Calitatea relaiei cu furnizorii i clienii
- Folosirea eficient a resurselor firmei
- Respectarea obligaiilor firmei fa de furnizori, clieni, organele financiare i
organismele guvernamentale
- Asigurarea drepturilor bneti ale personalului angajat al firmei conform clauzelor
contractuale i legislatiei muncii
- ndeplinirea la termen i n conformitate cu dispoziiile legale a obligaiilor fa de bnci,
furnizori i clieni
- Calitatea climatului organizaional
- Calitatea managementului firmei
- Corectitudinea datelor raportate
Legat de funciile manageriale, rspunde de:
- Coordonarea eficient a personalului din subordine;
34

- Utilarea corespunztoare a subordonailor cu echipamentele i consumabilele necesare;
- Calitatea pregtirii profesionale a angajailor din subordine.
Legat de disciplina muncii, rspunde de:
- mbuntirea permanent a pregtirii sale profesionale i de specialitate;
- Respectarea prevederilor normativelor interne i a procedurilor de lucru;
- Implicarea n vederea soluionrii situaiilor de criz care afecteaz firma.
Autoritatea postului:
- Decide asupra noilor direcii de dezvoltare;
- Stabilete planurile de vnzri i profit;
- Aprob bugetele i coreciile necesare;
- Semneaz documentele de angajare, colaborare i ncetare a relaiilor de munc;
- Semneaz deciziile de modificare a funciei/salariului pentru angajaii firmei;
- Semneaz organigrama i nomenclatorul de funcii al firmei;
- Semneaz contracte cu furnizorii, clienii i partenerii strategici;
- Aprob procedurile de interes general ale firmei;
- Semneaz referate de investiii, statele de plat i rapoartele financiare ale firmei;
- Solicit rapoarte de activitate i ia msurile necesare n vederea creterii eficienei
activitii firmei;
- Stabilete prioritatea executrii sarcinilor pentru personalul din subordine;
- Aprob recompense/penalizri, prelungirea/ncetarea activitii dup perioada de prob a
angajailor;
- Aprob/respinge cereri ale personalului din subordine.

2. Director Economic: analiza diagnostic
Denumirea compartimentului: Compartimentul Financiar-contabil
Denumirea postului: Director economic
Se subordoneaz: Directorului general
Subordoneaz:
Personalul compartimentului economic: asisteni Toma Georgiana, Rotaru Ancua
- are relaii de serviciu cu toate serviciile, birourile i alte entiti funcionale;
- are relaii cu persoane juridice i persoane fizice care au tangen cu sfera sa de activitate.
Responsabiliti i sarcini
- organizeaz, ndrum, conduce, controleaz i rspunde de desfurarea n mod eficient a
activitii financiar-contabile a societii n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare;
- asigur organizarea i gestionarea n mod eficient a integritii ntregului patrimoniu al
societii n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare i normele sau reglementrile
interne ale societii;
35

- organizeaz i coordoneaz contabilitatea operaiilor de capital, contabilitatea
imobilizrilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea terilor, contabilitatea trezoreriei,
contabilitatea cheltuielilor, veniturilor i rezultatelor, contabilitatea angajamentelor i
altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune n conformitate cu legislaia n vigoare;
- urmrete respectarea principiilor contabile i ale evaluarii patrimoniului (prudenei,
permanenei metodelor, continuitii activitii, independenei exerciiului, intangibilitii
bilanului de deschidere, necompensrii);
- organizeaz i coordoneaz controlul financiar preventiv, stabilind operaiunile i
documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum i persoanele care
exercit acest control;
- rspunde de consemnarea corect i la timp, n scris, n momentul efecturii ei, n
documente justificative a oricrei operaii care afecteaz patrimoniul societii i de
nregistrarea cronologic i sistematic n evidena contabil a documentelor justificative n
conformitate cu prevederile legale n vigoare;
- rspunde de stabilirea corect a documentelor care se ntocmesc i de circuitul lor n
cadrul societii. Pe document se va trece n mod obligatoriu numele, prenumele i funcia celui
care l ntocmete, semneaz i rspunde de realitatea datelor trecute n acestea;
- rspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la nceputul activitii, cel
puin o data pe an, pe parcursul funcionrii sale, n orice situaii prevzute de lege i de
cte ori directorul general al societii o cere;
- organizeaz i particip la ntocmirea lucrrilor de nchidere a exerciiului financiar-
contabil, la operaiunile de inventariere a patrimoniului urmrind modul de valorificare a
rezultatelor inventarierii;
- rspunde de evidena formularelor cu regim special;
- organizeaz controlul asupra operaiilor patrimoniale;
- rspunde de respectarea disciplinei de cas, a regulamentului operaional de cas i a
celorlalte dispoziii privind operaiunile cu numerar, efectund personal sau prin alt
persoan mputernicit, cel puin lunar i inopinant controlul casieriei, att sub aspectul existenei
faptice a valorilor bneti ct i sub aspectul securitii acestora;
- asigur i rspunde de ndeplinirea la termen a obligaiilor societii fa de bugetul
statului i teri n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare;
- supervizeaz implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului
informaional;
- supravegheaz reconcilierea i nchiderea conturilor;
- asigur i rspunde de elaborarea balanei de verificare la termenele stabilite de legislaia
n vigoare;
- efectueaz analiza financiar-contabila pe baz de bilan;
- este consultat de ctre entitile funcionale ale societii n legtur cu problemele
referitoare la activitatea serviciului;
- este consultat de ctre conducerea societii n probleme care sunt de competena
36

serviciului;
- avizeaz lucrri pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmrire, eviden,
decontri, cheltuieli-venituri, bilan, analize de sistem, tehnic de calcul;
- particip la susinerea i discutarea lucrrilor elaborate n cadrul serviciului;
- ntocmete aprecieri asupra activitii desfurate de personalul din subordine i propune
pentru promovare i stimulare material pe cei mai buni;
- reprezint societatea n cazurile ncredinate prin delegare;
- rspunde de eficiena i calitatea lucrrilor executate n cadrul serviciului la termenele
stabilite prin reglementri interne sau prin alte acte normative;
- rspunde de buna pregtire profesional a salariailor din subordine i propune msuri
pentru perfecionarea cunotinelor acestora;
- rspunde de respectarea programului de lucru i a disciplinei muncii n cadrul serviciului
pe care l coordoneaz;
- rspunde disciplinar, civil, material i penal, pentru pagubele provocate unitii prin
executarea defectuoas a atribuiilor sau prin neexecutarea acestora.

3. Director de Marketing: strategia de promovare
Denumirea compartimentului: Departament vnzri
Denumirea postului: Director de marketing
Se subordoneaz: Directorului general
Subordoneaz: Personalul din cadrul departamentului de vnzri
Relaii funcionale:
- cu ceilali angajai ai firmei.
Responsabiliti i sarcini:
- organizeaz edine, conferine;
- organizeaz evenimente, trguri, expoziii ce au ca scop promovarea imaginii i
serviciilor firmei;
- particip la ntlnirile de afaceri;
- traduce din i n limbi strine;
- pune n aplicare strategia de marketing i planul de afaceri al firmei;
- este implicat activ n schimbarea i dezvoltarea companiei, fr ns s ia decizii de unul
singur;
Directorul de marketing desfoar urmtoarele activiti:
- Identific potenialii clieni;
- ntreine relaiile cu clienii din portofoliu;
- ntocmete oferte;
37

- Acord asisten din punct de vedere tehnic i comercial clienilor i potenialilor clieni;
- Preia apelurile telefonice, ntocmete fia de client i o urmrete;
- ntocmete documentele contabile n vederea montajelor echipamentelor;
- Menine relaia cu furnizorii (cerere de comand, verificarea mrfii i a plilor);
- Particip la edinele sptmnale organizate n cadrul firmei;
- Raporteaz activitatea din cadrul departamentului Directorului general;
- Optimizeaz fora de munc.


4. Director tehnologia informaiei
Denumirea compartimentului: Compartimentul informatic
Denumirea postului: Director tehnologia informaiei
Se subordoneaz: Directorului general
Subordoneaz: Salariaii departamentului informatic
Relaii funcionale:
- cu ntreg personalul din societate pentru activitatea de informatic de gestiune,
analiz/dezvoltare aplicaii, comunicaii i Internet, suport tehnic.
Responsabiliti i sarcini:
- Definete, creeaz i menine un sistem informatic unitar, coerent, care s satisfac
cerinele societii;
- Asigur respectarea prevederilor contractelor ncheiate cu terii, pe care le administreaz,
ine evidena contractelor;
- Asigur interfaa cu furnizorii de servicii tip service n timpul garaniei i post garanie,
reparaii, testri i puneri n funciune a echipamentelor informatice;
- Asigur instruirea personalului societii pentru exploatarea programelor i a tehnicii de
calcul;
- Evalueaz piaa de produse hard, soft, comunicaii i propune aplicarea unor soluii, care
sunt adecvate cerinelor societii;
- Analizeaz i propune transferul n cadrul societii sau casarea echipamentelor de calcul
i o supune aprobrii Directorului general;
- Administreaz toate bazele de date ale societii;
- Asigur securitatea, integritatea i actualizarea coninutului bazelor de date;
- Gestioneaz accesul la bazele de date;
- Asigur compatibilitatea dintre hardware i sistemele de operare;
Evalueaz periodic i propune achiziionarea necesarului de:
- produse software, up-grade-uri aplicabile;
38

- Asigur inventarierea tehnicii de calcul i a produselor soft;
- Asigur securitatea intern i extern a societii (locale, intranet, internet);
- Asigur suportul tip reea, comunicaii, legturi, providerii Internet;
- Administreaz i dezvolt Site-ul, conform cerinelor i politicii societii;
- Creeaz/dezvolt scheme funcionale/modele n vederea optimizrii fluxului
datelor/documentelor;
- Urmrete legalitatea privind utilizarea n cadrul societii a produselor software;
- Folosirea integral a timpului de lucru;
- Execut alte sarcini repartizate de conducerea societii.

Cheltuieli cu personalul pe an (contributiile la stat sunt incluse)
Furnizori servicii

o 1 Inginer Horticol(PFA)
1 402.5 lei /luna 16 830 lei / an
o 1 Electroenergetician(PFA)
1 168.75 lei /luna 14 025 lei/an
o 1 Tehnolog(PFA)
1 402.5 lei /luna 16 830 lei / an
Total : 47 685 lei / an

Angajati
o 3 Muncitori- culegtori
1 402.5 lei /luna/persoana 16 830
lei / an/persoana
Total : 50 490 lei /an
o 1 Administrator
1 870 lei/luna 22 440 lei / an
o 1 Sofer
1 402.5 lei /luna 16 830 lei / an
Total : 89 760 RON / an

Contributii salariale la stat - 2012

Nr. crt Denumire
Procent (%)
(angajator + angajat) *****
Suma
RON
1 CASS* 10,7 % 9 604.32
2 CAS ** 31,3 % 28 094.88
3 Bugetul asigurarilor pt somaj *** 1 % 897,6
4
Fond de garantare pt plata creantelor salariale
****
0,25 % 224.4
5 Total 43,25 % 38 821.2
39

* angajator - 5,2% , angajat 5,5 %
** angajator 20,8 % , angajat 10,5 %
*** angajator 0,5 % , angajat 0,5 %
**** angajat 0,25 %
***** procentul se aplica asupra unui fond de salarii de 89 760 RON


DEZVOLTAREA PE TERMEN LUNG

Obiectivul firmei este s vin n ntmpinarea unei nevoi reale a potenialilor clieni de a avea
ciupercile dorite, proaspete i gustoase, cu care s i mulumeasc la rndul lor clienii.

Obiectivul general al proiectului este creterea competitivitii exploataiei agricole prin
utilizarea eficient a factorilor de producie (capital, for de munc, pmnt). Prin aceasta se
ndeplinete obiectivul general al Msurii 121 Modernizarea exploataiilor agricole, i anume
creterea competitivitii sectorului agricol printr-o utilizare mai bun a factorilor de producie
i ndeplinirea standardelor naionale i comunitare.

Obiectiv specific
Prin implementarea proiectului se ndeplinete obiectivul specific al Msurii privind sprijinirea
membrilor grupurilor de productori sau ai altor forme asociative firma iniiatoare fiind
membr ntr-o form recunoscut conform legislaiei n vigoare.
De asemenea, un alt obiectiv specific este creterea veniturilor exploataiilor agricole sprijinite
prin realizarea produciei de ciuperci. Acest obiectiv se materializeaz prin nfiinarea unui spaiu
de producie i prin procesarea primar. mbuntirea performanei generale a exploataiei se
realizeaz prin ndeplinirea obiectivelor tehnice, economice i de mediu.

Obiectiv tehnic
Din punct de vedere tehnic, achiziia de echipamente determin creterea productivitii muncii,
mbuntirea calitii produselor agricole, introducerea de noi tehnologii performante i
mbuntirea condiiilor de lucru.
Construirea i dotarea cldirilor operaionale - spaii tehnologice i administrative - sunt necesare
pentru desfurarea activitii n condiii optime i asigurarea conformitii cu standardele
comunitare. Producia de ciuperci reprezint o activitate nou n cadrul societii, prin aceasta
implementndu-se obiectivul privind diversificarea produciei.

Obiectiv economic
Obiectivul economic de cretere a viabilitii economice presupune realizarea de venituri n
cadrul exploataiei printr-o utilizare eficient a forei de munc i o gestiune strict a cheltuielilor
40

variabile. n acest sens se vor achiziiona utilaje moderne care presupun consumuri de energie i
ap sczute.

Obiectiv de mediu
Primul obiectiv de mediu este o mai bun gestionare a deeurilor rezultate din activitatea de
producie, prin utilizarea de spaii modernizate n acest sens. Un altul este asigurarea cerinelor
fitosanitare i ecologice n tehnologia de cultivare a ciupercilor de ser, n sensul neutilizrii de
fertilizatori, aditivi i ngrminte nepoluante sau cu efecte negative pronunate asupra mediului
i nu n ultimul rnd, respectarea Codului de bune practici agricole.

Obiective pe termen lung:
se urmareste deschiderea unui laborator propriu de preparare a ciupercilor ;
crearea de servicii de consultanta si proiectare pentru actvitatea de producere, conservare si
comercializare a ciupercilor;
crearea unei pagini web cu prezentarea firmei si a produselor acesteia ;
o cot de pia de 10%

Obiective calitative:
servicii de calitate;
imbunatatirea calitatii ciupercilor cultivate;
desfasurarea activitatii in conditii de igiena maxima;
participarea angajatilor la cursuri de specializare;
protejarea personalului direct productiv de riscurile la care este expus;
asigurarea medicala a personalului;

Prin crearea noii societi se urmresc dou obiective fundamentale:
- Creterea volumului produciei fizice
- Reducerea costurilor de producie.

Creterea capacitii de producie va necesita investiii n:
- Maini i utilaje necesare realizrii produciei;
- Modularizarea halei de producie;
- Modificarea reelei de curent electric din halele de producie;
- Mijloace de transport;
- Pregtirea personalului.

Achiziionarea de utilaje moderne va reduce cheltuielile datorit consumului mai mic de energie
electric, randamentelor mai ridicate i reducerii cheltuielilor cu ntreinerea i reparaiile.

41

Obiectivele proiectului sunt amenajarea a 2 tunele la sol de ciupercrie, a unui coridor tehnic si a
unui drum de 5 m latime in jurul ciupercariei pentru acces TIR.

Identificarea si analiza riscurilor

Riscurile care planeaza asupra firmei sunt destul de multe, unele pot fi solutionate de catre frma,
altele sunt datorate mediului extern.
Aceste riscuri sunt:
A. Interne: - bolile ciupercilor
- conditiile de crestere
- spargerile
B. Externe:
- inflatia
- scaderea nivelului de trai
- neplata la termen a ciupercilor de catre firmele distribuitoare, sau restaurant

Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare, sau chiar la faliment.

n timpul culturii ciupercilor, exist posibilitatea contaminrii cu diferii ageni patogeni i
organisme duntoare.
Numeroase boli pot influena aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci
competitoare.
Importana prevenirii i combaterii acestor boli i duntori este determinat n dezvoltarea unor
afaceri n cultura de ciuperci.
Neglijena sau necunoaterea acestor riscuri pot periclita serios investiiile respective i pot
ajunge pn la oprirea activitii.
Prin specificul lor, culturile de ciuperci ofer condiii optime de dezvoltare pentru multe
microorganisme ca virusurile, bacterii, ciuperci saprofite i parazite,care pot infesta substratul
sau ataca direct basidiofructul. De asemenea, temperatura de 16-24C, umiditatea relativ de 80-
90%, existena unor materii organice n descompunere,creeaz condiii pentru dezvoltarea a
numeroi duntori: nematoyi, insecte, acarieni,etc.









42

Sprijin si asistenta din partea statului (fonduri europene, subventii)
Avantajele unui proiect ciupercarie cu fonduri nerambursabile:

1. Primul avantaj este ca intre 40-65 % (pentru anul 2010) din valoarea eligibila a proiectului o
reprezinta fondurile nerambursabile de la UE ( 80% de la UE si 20 % contributia Guvernului
Romaniei)
2. Un al doilea avantaj este ca tot proiectul, pentru a fi eligibil, trebuie sa fie fundamentat
economic pe baza unui Studiu de fezabilitate, a unui Buget de venituri si cheltuieli, pe baza unei
planificari fizice si valorice si a unor indicatori de rentabilitate.
Cel putin din acest punct de vedere un proiect pentru ciupercarie pe fonduri UE are asigurata
fundamentarea economica pentru a fi o afacere de succes.
3. Toate constructiile , echipamentele achizitionate prin fonduri nerambursabile trebuie sa fie
noi. In acest fel beneficiati de service si de garantie pentru echipamente.
Dezavantaje:
1. Perioada mare de timp in care se poate realiza investitia: minm 12-14 luni de la depunerea
cererii de finantare
2. Birocratia excesiva
3.Timp de minim 3 ani activitatea este monitorizata. Orice abatere de la proiect poate determina
penalitati sau chiar rezilierea contractului.

Conform Ghidului solicitantului din august 2009 nemodificat pana acum.
Criteriile in functie de care se acorda punctaj pentru un proiect ciupercarie sunt:

1. Daca proiectul cuprinde si irigatii (cu toate ca udarile in cultura ciupercilor fac parte din
tehnologie) se pot obtine puncte daca valoarea instalatiei de irigat este de 20 % din valoarea
eligibila a proiectului = 35 puncte

2.Daca nu ati beneficiat de alte fonduri nerambursabile= 5 puncte

3.Daca faceti parte dintr-o forma asociativa:

-grup de producatori, constituit conform OG nr. 37/2005, aprobata cu
modificari si completari de Legea nr. 338/2005;
- societate cooperativa agricola, constituita conform Legii nr. 1/2005;
- organizatie de mbunatatiri funciare, constituita conform Legii mbunatatirilor
funciare nr.138/2004, modificata si completata cu Legea nr.233/2005
43

- cooperativa agricola, constituita conform Legii nr. 566/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare

Sau este constituit ca forma asociativa potrivit urmatoarelor reglementari:

-societate agricola, constituita conform Legii nr.36/1991, cu modificarile si
completarile ulterioare,
- sau asociatie familiala constituita conform Legii 300/2004
-nfiintata n baza OUG nr. 44/ 2008, care aplica n nume propriu

Pentru acest criteriu mai primiti 10 puncte

4. Societate cu asociat unic sub 40 ani = 15 puncte

5. Daca proiectul cuprinde si procesare ciuperci = 10 puncte

6. Daca proiectul se va implementa intr-o zona defavorizata = 5 puncte
Total 80 puncte

Dupa acceptarea cererii se ofera 60% din suma solicitata, restul de 40% urmand a se primi dupa
realizarea actiunilor mentionate in planul de afaceri, ce va trebui realizat.
Etapele de lucru pentru realizarea unui proiect FEADR pentru ciupercarii sunt
urmatoarele :
1. Infiintarea firmei: recomandat asociat unic sub 40 ani, obiect de activitate principal, cultivarea
ciupercilor,COD caen 0113, secundar procesare 0141
2. Teren:
-schita cadastrala
-studiu geotehnic
-ridicare topo cu curbe de nivel
-plan de incadrare in zona
-act de concesionare, comodat catre firma nou infiintata pe minim 10 ani , incheiat la
notariat
3. Faza de CU (certificat de urbanism)- documentatie
4. Obtinerea avizelor pentru CU (fisele+memoriile tehnice+planse)
5. Demarare SF (studiu de fezabilitate conform ghidului solicitantului pentru masura respectiva)
6. Avize in original+acte firme+documentatie pentru SF + planse = documentatie pentru cerere
de finantare
Ziua 1= depunere cerere (obtinere aviz de conformitate)
Ziua 25-30 = Clarificari , daca este nevoie, pentru evaluarea tehnica
44

Dureaza maxim 6 luni de la depunerea clarificarilor semnarea contractului cu Agentia de
plati. Speram ca acest termen sa nu fie depasit
De la semnarea contractului cu Agentia de plati dureaza maxim 30 zile intocmirea PT
pentru AC
Dupa cca 9 -10 luni (daca verificarea eligibilitatii si semnarea contractului respecta
termenii de mai sus) se poate incepe investitia
Termen de aprovizionare cu compost maxim luna 14-15 de la demarare proiect tehnic
pentru CU
Cheltuieli eligibile:
a) Se acorda finantare nerambursabila pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:
(Procentul de finantare nerambursabila este conform pct. 1 de mai sus, iar beneficiarul suporta
diferenta pana la 100%)
Construirea si / sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la
nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului
Construirea si / sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din
domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare
Construirea si / sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte
care se incadreaza in sistemul european al cotei de lapte, numai pentru capacitatea care
este la nivelul cotei de productie detinute de beneficiar
Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilorde
irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu
Achizitionarea, inclusiv in leasing, de tractoare noi, combine de recoltat, masini,
utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate
Achizitionarea, inclusiv in leasing, de noi mijloace de transport specializate, necesare
activitatii de productie
Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic de
productie (minim 25 ani) si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare /
reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si
infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa
Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni
Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori
Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile
in cadrul fermei
Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt
si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila
Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol
Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand
echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.
Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica
Investitii necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare
Costurile generale ale proiectului: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de
fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare
implementarii proiectelor, achizitionarea de patente si licente
45

b) NU sunt eligibile urmatoarele categorii de cheltuieli:
(Aceste cheltuieli sunt suportate integral de beneficiar)
Constructia sau modernizarea locuintei
Achizitionarea de bunuri second-hand
Achizitia de drepturi de productie agricola, de animale, plante anuale si plantarea lor
Achizitionarea de teren
TVA, cu exceptia TVA nerecuperabil, in cazul in care este in mod real si definitiv suportat de
catre beneficiari, altii decat persoanele neimpozabile
Costuri operationale, inclusiv costuri de intretinere si chirie
Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare
Contributia in natura
Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare
Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobanzi, prima de asigurare
Costuri realizate inainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de
afaceri si a studiilor de fezabilitate
Costuri privind inchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente
Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal si transport persoane
Investitii privind operatiunile de simpla inlocuire
Investitii in exploatatii de crestere a animalelor de blana
Investitii pentru producerea pomilor de Craciun
Beneficiari:
Fermierii definiti ca fiind persoane fizice sau juridice, care practica in principal activitati agricole
activitate principala conform Certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului
Comertului a caror exploatatie este situata pe teritoriul Romaniei, are o dimensiune egala sau
mai mare de 2 UDE si care este inregistrata in Registrul fermelor / Registrul agricol. Pentru a
beneficia de sprijin, un solicitant trebuie sa aiba ca obiect principal de activitate domeniul
agricol, conform Certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului,
respectiv codul CAEN 01XX.
Fermierii definiti conform celor de mai sus pot fi organizati intr-una dintre urmatoarele forme
juridice:
Persoanele fizice, daca se angajeaza sa se autorizeze (sa devina persoane fizice
autorizate / intreprinderi individuale) in termen de 30 zile lucratoare de la data primirii
notificarii privind selectarea cererii de finantare
Persoanele fizice autorizate
Intreprinderile individuale
Intreprinderile familiale
Asociatiile familiale
Societatile in nume colectiv (S.N.C.)
Societatile in comandita simpla (S.C.S.)
Societatile pe actiuni (S.A.)
Societatile in comandita pe actiuni (S.C.A.)
46

Societatile cu raspundere limitata (S.R.L.)
Societatile comerciale cu capital integral privat (infiintate in baza Legii nr. 15/1990,
cu modificarile si completarile ulterioare)
Societatile agricole (infiintate in baza Legii nr. 36/1991)
Societatile cooperative agricole (infiintate in baza Legii nr. 1/2005)
Grupurile de producatori (recunoscute in baza Legii nr. 338/2005), doar cu conditia ca
investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri
Cooperativele agricole (infiintate in baza Legii nr. 566/2004), doar cu conditia ca
investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri
NU sunt acceptati ca beneficiari:
Exploatatiile agricole de subzistenta (exploatatii care produc exclusiv pentru consumul
propriu) cu dimensiune de sub 2 UDE
Organizatiile de producatori din sectorul legume si fructe, pentru investitiile sprijinite prin
Pilonul I al Politicii Agricole Comune
Dupa cum se observa din cele prezentate mai sus firma S.C. Champignon SRL se incadreaza
cu succes in categoria firmelor eligibile pentru Fonduri Europene.
Valoarea total eligibil a proiectului este de 551 012.5 RON.
Cofinanarea public a fost de 60% (conform criteriilor mai sus mentionate), i anume sprijinul
nerambursabil de 55 %, la care s-au adugat 5 procente pentru c investiiile sunt realizate de
agricultori sub 40 ani la data depunerii cererii de finanare.
Astfel, valoarea finanrii nerambursabile este de 330 607.5 RON , iar restul de 40%
este suportat integral de beneficiar (S.C. Champignon SRL) reprezentand 220 405 RON.
* precizez ca s-a luat in calcul valoare fara TVA, TVA-ul fiind deductibil este suportat integral
de catre beneficiarul in cauza.

Investitia initiala in utilaje si constructii , eligibila pentru obtinerea de Fonduri Europene
RON--
Denumire Pret cu TVA (24%) Pret fara TVA
Rafturi 106186.25 85633.25
Sistem de ventilatie-
conditionare
68425 55186.25
Centrala termica cu lemne 11900 9596.5
47

Chiller 38250 30846.5
Sistem umidificare 4250 3425.5
Constructie hala 255000 205644.5
Constructie depozit 46750 37701.75
Constructie sala de mese 23800 19193
Constructie toaleta 9520 7679,75
Constructie birouri 18360 14807
Masina 85000 68548
Total 667441.25 538262.5

Costurile generale ale proiectului pentru finantare europeana Pret fara
TVA (RON)
taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru
eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii
proiectelor.
12750