Sunteți pe pagina 1din 44

CUPRINS

APAG..
CAPITOLUL 1. ACTIVITATEA TURISTICA IN ROMANIA..PAG
1.1 LOCUL SI ROLUL TURISMULUI PE LITORALUL ROMANESC.PAG

1.2 FACTORII CARE INFLUENTEAZA ACTIVITATEA TURISTICA PE LITORALUL
ROMANESCPAG.

1.3 CADRUL LEGISLATIV PRIVIND DESFASURAREA ACTIVITATII TURISTICE PE LITORALUL ROMANESC

CAPITOLUL 2. POTENTIALUL TURISTIC IN ZONA LITORALULUI
ROMANESCPAG.

2.1 CARACTERUL POTENTIALULUI NATURAL SI ANTROPICPAG

2.2 EVIDENTIEREA FORMELOR DE TURISM PRACTICATE PE LITORALUL
ROMANESC.PAG

2.3 BAZA TEHNICO MATERIALA SPECIFICA TURISMULUI..PAG.

2.4 MODALITATI DE CONSERVARE SI PROTEJARE A MEDIUL
INCONJURATOR.PAG..

CAPITOLUL 3 APLICATII PRACTICE..PAG.

3.1 PROGRAM TURISTIC..PAG..

3.2 ANALIZA DE PRET..PAG..

3.3 APLICAREA SI INTERPRETAREA CHESTIONARULUI.PAG

3.4 MATERIAL PUBLICITARPAG..

ANEXE
BIBLIOGRAFIE




3

ARGUMENT
Turismul reprezint astzi unul dintre fenomenele care domin lumea contemporan,
unul dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondial remarcabil prin dinamic,
motivaii multiple i o mare divesitate a formelor de manifestare. Avnd n vedere dezvoltarea sa
n ultimii ani att turismul intern ct i cel internaional dein o pondere important n economia
mondial.
Fiind o activitate in micare, turismul este purttorul unor schimbri i transformri de
bunuri i valori individualae i nu n ultimul rnd de modele culturale. Modelarea acestora
reprezint un fenomen dificil, iar pentru a obine beneficii maxime i a reduce dezavantajele
societatea trebuie s adopte pachete distincte de msuri pe care s fundamenteze cercetarea
tiinific de profil din perspectiva promovrii unui turism tiinific.
Fiind numit i industria oamenilor turismul antreneaz prin amploarea i coninutul su
un vast potenial natural,material si uman avnd implicaii profunde asupra dinamicii economiei
si societii,asupra relatiilor internationale.
Litoralul Marii Negre este cea mai importanta zona turistica, considernd numarul mare
de turisti romni si straini. "Riviera" romaneasca, cu o lungime de 50 de km, facuta dintr-un lant
continuu de 16 statiuni (unele dintre ele balneoclimaterice), in afara de cele sase cele mai
cautate: Mamaia, Eforie Nord, Costinesti (statiunea tineretului), Neptun (locul de vacanta
preferat al lui Ceausescu), Olimp, Venus, 2 Mai, toate construite dupa 1960.
Turistii pot vizita si vestigiile celor trei colonii fondate de greci aici in secolele 7-6
inainte de Hristos: Histria in nord, Tomis in centru (in zilele noastre Constanta, cel mai important
port la Marea Neagra a Romniei si care gazduieste un impozant muzeu arheologic) si Callatis
(in prezent orasul Mangalia), cat si monumentul de la Adamclisi (aflat la circa 100 km vest de
litoral).
In afara de factorii de cura obisnuiti, exista aici lacuri naturale cu namol. Lacul
Techirghiol este cel mai apreciat si cteva sanatorii au fost construite in jurul lui.
n ultimul timp se ncearc o controlare ct mai bun a resurselor turistice , pentru ca
acestea sa fie ct mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesar o amenajare turistic
ct mai potrivit care s in cont att de avantajele materiale ale zonei turistice n cauz ct i de
pstrarea n cele mai bune condiii ale resurselor turistice n cauz.
4







CAPITOLUL 1

ACTIVITATI TURISTICE
IN ROMANIA



5

1.1 . Locul si rolul turismului pe litoralul romanesc
Litoralul romnesc reprezint o parte din rmul occidental al Mrii Negre i se ntinde de
la grania cu Ucraina (Nord, n golful Musura) pn la cea cu Bulgaria(Sud, la cteva sute de
metri de localitatea Vama Veche). Este cea mai exploatat zon turistic din Romnia.
De-a lungul malului mrii se ntind 2 municipii, 2 orae mai mari i alte 2 orae, mai
mici, precum i numeroase staiuni turistice de var.
Principalele orae, dar i principala zon de interes, unde se afl majoritatea staiunilor i
a atraciilor turistice, este judeul Constana. Cellalt jude riveran este judeul Tulcea. Singura
regiune istoric riveran este Dobrogea. Principalul ora, fiind socotit i capitala acestei zone,
este Constana (370.000 locuitori).
Desi activitatea turistica din aceasta zona se caracterizeaza printr-o sezonalitate puternica,
turismul de litoral este considerat cea mai importanta forma turistica din Romania.
Litoralul ofera, pe langa resurse naturale: plaja, apele marii si resurse balneare ( ape
termale, namoluri sapropelice ).
Pe litoralul romanesc al Marii Negre ( 244 km ) sunt amenajate 12 statiuni turistice (
Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Teghirghiol, Costinesti, Neptun, Olimp, Jupiter,
Venus, Saturn, Cap Aurora ) cu o capacitate de cazare de 126900 locuri, reprezentand 43,3% din
spatiile de cazare,locuri situate in peste 260 hoteluri de diferite categorii.
Turismul, ca activitate economic, are propria pia turistic aflat ntr-o permanent
evoluie i expansiune ocupnd un rol determinant n piaa intern a rii. Adoptarea unei politici
unitare de dezvoltare a turismului se impune n mod imperativ.
Turismul i-a demonstrat fragilitatea pe parcursul perioadelor de criz economic pe care
le-a traversat economia mondial, dar i capacitatea de a prelua rolul de motor al revigorrii
economice pentru depirea situaiilor de criz.
Zona litoralului are o pondere nsemnat n turismul romnesc i n tradiia acestuia.
Privit ca nzestrare cu factori naturali, litoralul are un loc privilegiat n promovarea turistic a
potenialului naional i a diversitii acestuia.
Se poate aprecia c, lipsit de investiie i aport de gndire pentru modernizare continu,
lsat s evolueze n afara unei strategii pe termen lung, litoralul involueaz economic.
Se pierde prilejul punerii n valoare a unui potenial natural important care ar fi putut
6

avea efecte economice pozitive pentru populaia din zon, aport la PIB i pentru imaginea
turismului romanesc.
1.2. Factorii care influenteaza activitatile turistice pe litoralul romanesc
Evoluia spectaculoas a turismului sub cele dou laturi corelative ale sale: producia i
consumul, urmat de amplificarea i diversificarea implicaiilor sale, relev receptivitatea acestui
domeniu la dinamica societii, evoluia lui sub incidena unui sistem complex de factori,
difereniai ntre ei prin natur, rol i participare n proporii diferite la determinarea fenomenului
turistic. Activitatea turistic apare ca o curs ntre solicitri i potenial, ntre cerere i ofert.
Cererea turistic este impulsionat de factori ca: motivaiile turistice, cum sunt:
tratamentul, mbogirea nivelului de cunotine, sportul, distracii i agrement etc; existena
timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale i partea destinat
pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivaii turistice.
Oferta turistic depinde de posibilitile unei zone i anume de: condiiile naturale (relief,
clim, flor, faun etc); valorile istorice i culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri i
folclor.
n literatura de specialitate exist mai multe ncercri de clasificare a factorilor de
influen, precum i de cuantificare a mrimii i sensului lor; criteriile sunt variate:
1. Dup natura social-economic:
a) factori economici - veniturile populaiei i modificrile acestora; preurile i modificrile
acestora; preurile i tarifele; oferta turistic;
b) factori tehnici - performanele mijloacelor de transport; tehnologiile n construcii; parametrii
tehnici ai instalaiilor i echipamentelor specifice etc.;
c) factori sociali - urbanizarea i timpul liber;
d) factori demografici - evoluia numeric a populaiei; modificarea duratei medii a vieii;
structura pe sexe, grupe de vrst i socio-profesional;
e) factori psihologici, educativi i de civilizaie - nivelul de instruire; setea de cultur; dorina de
cunoatere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;
7

f) factori organizatorici - formaliti la frontiere; faciliti sau prioriti n turismul organizat;
regimul vizelor etc.
2. Dup durata n timp a aciunii lor:
a) factori de influen permanent - creterea timpului liber; modificarea veniturilor; micarea
natural i migratorie a populaiei;
b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice i convulsiile sociale;
confruntrile armate locale i regionale; catastrofe naturale, condiiile meteorologice precare etc.
3. Dup importana n determinarea fenomenului turistic:
a) factori primari - oferta turistic; veniturile populaiei; timpul liber; micrile populaiei;
b) factori secundari - cooperarea internaional, facilitile de viz sau alte msuri
organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare .a.
4. Dup natura provenienei i sensul interveniei:
a) factori exogeni - sporul natural al populaiei (care st la baza creterii numrului turitilor
poteniali), creterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creterea gradului de
urbanizare; mobilitatea sporit a populaiei, ca urmare a motorizrii .a.
b) factori endogeni - varietatea coninutului activitii turistice, lansarea de noi i tot mai
sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului
de pregtire a personalului din turism .a.
5. Dup profilul de marketing:
a) factori ai cererii turistice - veniturile populaiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evoluiei
populaiei;
b) factori ai ofertei - diversitatea i calitatea serviciilor; costul prestaiilor; nivelul de pregtire i
structura forei de munc etc.
1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii pe litoralul romanesc
In ceea ce priveste cadrul legislativ general care reglementeaza activitatea de turism
8

din Romania, acesta este asigurat de o serie de legi, hotarari si ordonante de Guvern.
Au fost elaborate legi si ordonante cu privire la cadrul legal de functionare a Ministerului
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale; de organizare si
desfasurare a activitatii de turism in Romania (OG nr.5/2003); pentru obtinerea de brevete si
licente de turism (OM nr.910/2002); pentru certificatele de clasificare a structurilor de primire
turistice (OM nr. 636/2008); legi pentru protectia turistilor si de atestare a statiunilor turistice.
In elaborarea tutoror acestor acte legislative s-au avut in vedere respectarea standardelor
internationale de desfasurare a activitatii de turism si de asigurare a unor servicii performante in
vederea satisfacerii cerintelor turistilor nationali si internationali.
In vederea dezvoltarii si imbunatatirii activitatii de turism din Romania, a fost elaborat
Master Planul pentru turismul national al Romaniei 2007-2026, prin care s-au stabilit strategiile
si directiile de urmat in activitatea de turism.
Aa cum este prevzut n Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naional 2007-
2026, staiunile de pe litoral se confrunt cu reducerea traficului de vizitatori, ntruct oferta de
produse nu corespunde ateptrilor vizitatorilor.
Motivele care au condus la aceast situaie au rdcini adnci. Ceea ce anterior a compus
dezvoltarea staiunilor n controlul i administraia statului s-a transformat n sute de activiti
comerciale mici si mijlocii, aproape fr nici o legtur ntre ele.
n perioada de dup privatizare, att piaa turistic intern, ct i cea internaional s-au
maturizat i necesit acum o gam sofisticat de produse i servicii.
Cu forme de proprietate fragmentate i fr o direcie strategic clar, staiunile de pe
litoral cu greu pot rspunde la pieele n transformare i din aceast cauz au avut i au de
suferit.
n ceea ce privete motivele pentru practicarea turismul de litoral, putem aprecia c de la
an la an acestea sunt mai numeroase i uneori din ce in ce mai sofisticate.
Dac n trecut se mergea pe litoral pentru factorii naturali de cur, pentru odihn i
recreere, astzi putem vorbi de cluburi pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea
naturalismului, de cercetri tiinifice sau pur i simplu de mod.

9



CAPITOLUL II

POTENTIALUL TURISTIC
IN ZONA LITORALULUI
ROMANESC



10

2.1. Caracterul potentialului natural si antropic
I. Potentialul turistic natural al litoralului romanesc
Litoralul romnesc al Mrii Negre se ntinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km
sunt n judeul Constana), ntre Capul Midia la nord i Vama Veche la sud.
Plaja, cu o lime de circa 150 - 200 m, are nisip fin n cea mai mare parte i o pant lin,
uor accesibil.
Marea Neagr prezint o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mri i i mresc
funcia turistic:
- prin salinitatea redus a apelor sale favorizeaz practicarea spoturilor nautice i a
scufundrilor subacvatice;
- n sezonul estival, nu prezint cureni de mare intensitate si valurile nu ating nlimi
mari;
- este lipsit, practic, de maree si staiunile ofer turitilor plaje uscate, n mod
permanent;
- rmul coboar lin, fr adncimi brute i nu prezint stncrii i pietri care, n cazul
altor riviere, stnjenesc accesul la mare;
- la baza falezei, valurile au format o plaj acoperit cu nisipuri fine, curate, adnci i
moi, oferind condiii excelente pentru helioterapie;
- fauna mrii este lipsita de elemete periculoase, permind astfel, fr resticii, bile de
mare;
- aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturali provenind din
sfrmarea valurilor i care plutesc n aer, conin microelemente care intr n
compoziia apei de mare, iar inhalarea acestora ajut la mineralizarea organismului.
Relieful
Relieful litoralului romnesc este determinat de interaciunea dintre Podiul Dobrogei i
Marea Neagr - de-a lungul coastei, trecerea ntre podi i platforma mrii se face lin, pe o pant
uoar, cu numeroase plaje.
11

n plus, dat fiind ca Marea Neagr este lipsit de cureni puternici de litoral, de plante sau
de peti periculoi, iar mareea este ca i inexistent (10 - 20 cm), litoralul romnesc este locul
ideal pentru bi de mare i sporturi nautice.
Clima
Clima este temperat cu o medie de temperatur de 24C n lunile iunie-august. Acest
climat marin linitit i plcut confer n plus litoralului romnesc caliti remarcabile.
Hidrografia
Apa Mrii Negre are o salinitate mai redus i fara maree. ntreaga zon dispune de plaje
ntinse i insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau
srate i nmoluri terapeutice, izvoare minerale i pe alocuri faleze nalte.
Litoralul romnesc dispune de diverse resurse balneare (ape minerale i mineralizate,
nmoluri terapeutice), oferite de lacurile aezate de-a lungul litoralului: Techirghiol, Tatlageac,
Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoe, Nvodari, Tasul.
Flora si fauna
Dei nu prezint o faun si flor foarte variate, trebuie menionat c n Marea Neagr
exist o specie de rechin, total inofensiv pentru oameni i care nu se apropie niciodat de rm.
Plajele de pe litoral au o lime generoas - 150 - 200 m, i sunt armonios mbinate cu
poriuni verzi alctuite att din arbori autohtoni, ct i din palmieri i plante exotice precum i
poriuni cu gazon si flori.
Ariile naturale protejate conserv diverse specii floristice, faunistice, formaiuni
geologice vechi, multe avnd caracter de unicat.Printre acestea se numr: Petera Gura
Dobrogei (Trguor) , Pdurea Canaraua Fetii (Baneasa), Pdurea Comorova (Mangalia).
Pdurea Hagieni n apropiere de Mangalia, la 12 km vest de rmul mrii. Ocup cca
400 ha i este o pdure de tip submediteranean.
Petera de la Limanu important rezervaie speologic;nu este inclus in circuitul
turistic.
Reciful jurasic de la Topalu ntre Cernavoda si Hrova, pe malul Dunrii, la 3 km de
comuna Topalu. Ocup o suprafa de 8 ha i cuprinde un complex de calcare de vrst jurasic,
12

corali, resturi de viermi, spongieni calcaroi, etc
Punctul fosilifer Cernavod n sudul Vii Carasu, lang Cernavod. Ocup o suprafa
de 3 ha i cuprinde o bogata fauna fosil (72 specii). A fost declarat monument al naturii.
Petera La Adam (Trguor) cuprinde o fauna bogata de fosile din era cuaternara (39
specii).
Masivul geologic Cheia (Trguor) pe malul stng al Vii Casimcea, n dreptul satului
Cheia. Rezervaia ocup o suprafa de 285 ha i adpostete 565 specii rare de flor.
Rezervaia Fntania Murfatlar lang podgoria Murfatlar, pe partea stanga a oselei
Constana-Ostrov. Rezervaia este ocrotit de lege i adpostete specii rare, precum: usturoiul,
inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, migdalul pitic, bujorul de step. n aceast
zon triete broasca estoas dobrogeana.
Canaralele din portul Hrova pe malul Dunrii, lng ruinele vechiului castru roman
Carsium. Ocup o suprafa de 5 ha i a fost declarat monument al naturii. Cuprinde diverse
specii de corali, spongieri, etc.
Lacul Techirghiol are proprieti curative, fiind bogat n cloruri de sodiu i de
magneziu, iodur de sodiu i namol sapropelic, indicat n afeciunile reumatice cronice,
ortopedice, tulburri endocrine, boli de piele.
Ci de acces pe litoral:
1. Rutier - sunt 4 osele care ajung la Constana:
1) Drumul Naional: Bucureti - Feteti - Constana
2) E 60 Urziceni - Slobozia - Constana
3) E 87 Tulcea - Constana (cu derivaie pentru Brila si Galai)
4) Drumul Naional Clrai - Ostrov Constana
2. Feroviar - Ruta Constana - Mangalia are urmatoarele gri i halte:Gara Constana -
pentru Constana, Mamaia i Nvodari; Gara Agigea; Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud,
Halta Tuzla, Gara Costineti (pentru zona Epava -nordul staiunii); Halta Costineti
(pentru staiunea Costineti-), Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter); Gara
Mangalia (pentru Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp, 2 Mai,
Vama Veche).
13

3. Aerian - la 20 km de Constana se afl Aeroportul Internaional Mihail Koglniceanu,
care face legtura atat cu aeroporturi naionale, dar i internaionale.Transportul local
ntre Constana i celelalte localiti de pe litoral se poate face, pe lnga ruta CFR, i cu
microbuze (cu plecare din 10 in 10 minute, care parcurg distana Constana - Mangalia n
circa 45 de minute) sau cu autobuze i autocare private, cu plecare la fiecare 20 de
minute. ntre Constana i Mamaia exist mai multe trasee: 40, 41, 101, 23 (linii ale
companiei de transport n comun), 301, 302, 305 (maxi-taxi). n sudul litoralului, ntre
Mangalia i Neptun - Olimp, i ntre 2 Mai, Limanu i Vama Veche, distana este
parcurs de microbuze.
II. Potentialul turistic antropic al litoralului romanesc
rmul romnesc al Mrii Negre ofer condiii extrem de favorabile practicrii turismului
estival. Numrul mare de staiuni care au aprut i s-au dezvoltat de-a lungul timpului, incepnd
cu vechile bi Movila (Eforie Sud), continund cu Mamaia, inaugurat in 1906 i pn la
staiunile aparute n ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn)
confirma acestea.
Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este Cetatea Histria, aflat pe malul
Lacului Sinoe. Colonie greceasc, vestitul ora a fost ridicat n urm cu peste 2.600 de ani, ns a
fost scoasa la lumina ncepnd cu anul 1914, de ctre marele istoric i arheolog Vasile Prvan.
Alte vestigii istorice se gsesc la Tomis (actualul ora Constana), cel mai important port
la Marea Neagr. La Tomis i-a petrecut ultimii ani ai vieii marele poet latin Ovidiu, a crui
statuie, creat de sculptorul Ettore Ferrari n 1887, mai poate fi admirat i astzi.
Rmiele vechii civilizaii se ntlnesc n oraul de azi la tot pasul - mai pot fi vzute
resturile zidului roman care nchideau cetatea Tomisului sau edificiul roman cu mozaic, cel mai
preios complex arhitectural descoperit.
Prin concepia artistic i dimensiunile sale, mozaicul de la Constana se numr printre
primele de acest fel din lume. La sud se afla Callatis , Mangalia de astzi (Callatis nseamna n
limba greac "cea mai frumoasa").
Obiectele descoperite dovedesc activitatea artistic care se desfura n aceast cetate.
Aici se gsete cel mai vechi document latin din toat Europa de sud - est.
La aproape 100 km vest de litoral se afl un complex arheologic de o nsemntate
14

deosebit, fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul rii
noastre.
Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani i vestigiile cetatii
Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea.
Este un monument circular impresionant, construit pentru a comemora victoria
mpratului Traian asupra dacilor.
Ruinele sunt mrturii ale vieii nfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe
metope sunt un adevrat izvor de informaii n piatr privind evenimentele petrecute pe teritoriul
Daciei, viaa i infiarea strmosilor romanilor.
Pe lng acestea, sunt de menionat i Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de
Istorie din Constana, Moscheia din Constana i din Mangalia, Biserica Sf. Petru i Pavel din
zona istoric a oraului Constana, Muzeul Folcloric etc.
Obiective turistice de pe litoral
Cazino Paris Constana -Construit in 1909, a fost inaugurat n august 1910; designul a
fost realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905,
architectul Petre Antonescu a facut un al 2 - lea proiect, ns primul proiect a fost selectat).
Cazinoul a fost, decenii la rand, construcia reprezentativ a oraului, un adevrat simbol
pentru Constana; totodat construcia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" n
Romnia. n perioada 1985-1987 cldirea a fost renovat, iar mobila a fost complet schimbat.
Muzeul de Istorie Naional i Arheologie din Constana a fost infiinat n anul 1878 ns
nu a avut un sediu stabil dect ncepnd cu anul 1914.
n 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la statul romn,
muzeul a fost reamenajat n forma actual.
Muzeul este gzduit ntr-o cldire monumentala ( fostul sediu al primriei din Constana),
construit ntre anii 1911-1921 de ctre arhitectul Vasile tefnescu.
Muzeul de Istorie Naionala i Arheologie din Constana este a doa instituie de acest fel
din Romnia (dup cea din Bucureti), avnd un patrimoniu impresionant i o bun reprezentare
a istoriei Dobrogene din paleolitic i pn n prezent.
Dintre exponatele celebre enumerm: arpele Glycon, divinitate a casei i familiei, sec. 2-
3 d.H., Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraului i portului, sec. 2-3 d.H.Gnditorul de la
15

Hamangiasi i femeia sa - arta neolitica descoperit la Cernavoda, osala dedicat poetului
Publius Ovidius Naso i un amplu lepidarium, n curtea muzeului.
Acvariul din Constana a fost inaugurat la 1 Mai 1958 i de atunci s-a remarcat printr-o
activitate tiinific complex, dedicat nevoii umane de a se apropia de natur.
Situat chiar n faa cazinoului din Constana, acvariul invit vizitatorii s fac o
incursiune fascinant in minunata lume subacvatic. Aici se poate admira fauna acvatic formata
din peti exotici i autohtoni, att de ap dulce ct i de ap sarat.
Totodat la acvariul din Constana se pot vedea specii de nevertebrate de ap dulce. Se
pot admira aici, specii de peti din lacurile de pe coasta Mrii Negre din Delta Dunrii, din
Marea Neagr, din zonele tropicale i subtropicale.
Aici se afl o important colecie de sturioni, cu toate speciile care populeaz Marea
Neagr. Reprezentativi sunt petii mari ( 1.5 - 2 m) care triesc n captivitate de peste 15 ani.
Tot la acvariul constanean se pot admira specii interesante de pe coasta Mrii Negre
(vulpe de mare, pisica de mare, cluul de mare, petele dragon, pestele scorpion) precum i
specii migratoare din Mediteran( hering/macrou...)
Farul Genovez este situat pe faleza din Constana. A fost construit ntre anii 1858-1860,
n amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin n secolul 13. Farul
octogonal are o nlime de 8 metri iar n vrf are o cupol metalic.
Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constana este un monument de
arhitectur construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale romneti.
Monumentul a fost construit n anul 1910 de ctre arhitectul V. tefnescu. Moscheea a
fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.
In moschee se afla cel mai mare covor oriental din Romnia , vechi de 200 de ani, avnd
o suprafa de 144 mp i cntrind 500 de kg.
Acest covor a aparinut sultanului Abdul Hamid. Turitii au posibilitatea de a urca n
minaretul nalt de 47 m, de unde poate admira o superb panoram asupra zonei vechi a oraului.
Moscheea a reprezentat un cadou fcut de regele Carol I ctre comunitatea musulman
din Dobrogea i a fost inaugurat chiar n prezenta regelui.
Ansamblurile i lcaurile de cult din judeul Constana se individualizeaz prin valoarea
arhitectural, artistic i ca elemente spirituale pstrtoare ale tradiiilor religioase din aceast
zon: catedrala ortodox Sfinii Apostoli Petru i Pavel, biserica ortodox Adormirea Maicii
16

Domnului (una din cele mai vechi biserici din ora), biserica ortodox Sfinii Arhangheli Mihail
si Gavril, mnstirea Sfnta Maria (n Techirghiol), mnstirea Derven, mnstirea Petera
Sfntul Apostol Andrei ( considerat primul lca de cult din ar i poarta de patrundere a
cretinismului in Romnia), Geamia Hunchiar, etc.
Monumentele i siturile arheologice sunt n numr foarte mare, atestnd vechimea culturii
i civilizatiei romanesti.
Constana ruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta, apeductele, galeriile subterane,
bazilica, cripta pictat i amfiteatrul roman.
Mangalia ruinele oraului antic grecesc Callatis, zidul de aprare, bazilica cretin,
aezarea medieval timpurie.
Cernavod aezarea neolitic a bronzului, cultura Cernavod, ruinele cetatii Axiopolis,
cetatea daco-roman cu urme ale valului lui Traian i ruinele de cetate feudal.
Hrova ruinele cetii Carsium, ruinele cetii prebizantine i ale cetii feudale.
Basarabi complexul rupestru n calcar, biserica din cret.
Albeti aezarea greac indigen, fortificaia elenistica, pietrele de sanctuar getic,
aezarea romano-getic.
Istria aezarea neolitic, ruinele cetii i aezarii civile greceti Histria, necropola
tumulara greaca, asezarea rurala romana.
Ostrov insula "Pacuiul lui Soare", aezarea i necropola Hallstadt, cetatea bizantin i
feudal timpurie.
Capidava aezarea civil dacic, fortificaia roman, castrul roman, instalaiile portuare,
castrul roman militar, ruinele unei ceti romano-bizantine.
2.2. Evidentierea formelor de turism practicate pe litoralul romanesc
O posibil clasificare a principalelor forme de turism practicate din Romnia poate fi :
turismul balneoclimateric (de exemplu apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice,
calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale sunt prezente n staiunea Bile Herculane; n
prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa
termomineral, nirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km; izvoarele de la Baile
Herculane au radioactivitatea ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si
Mont Dore), turismul montan (predominant in Carpati), turismul urban (urban se refera la
17

petrecerea timpului liber, a vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora si pentru desfasurarea
unor activitati diverse: Bucuresti, Brasov, Timisoara etc.), turism rural si ecoturism, turismul
cultural (turismul cultural in Romnia este n general de natur religioas, practicat n cea mai
mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de ncarcatura cultural-istorica a
obiectivelor turistice: manastiri, biserici, muzee, etc.), turismul de afaceri (cu o dezvoltare
crescnd n ultimii ani fr a se confunda cu turismul urban), turism de litoral (litoralul Mrii
Negre), etc.
De asemenea principalele repere turistice din Romnia sunt: capitala rii (Bucureti),
litoralul Mrii Negre cu staiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunrii,
Munii Carpai, n special Valea Prahovei i Poiana Braov (zonele montane cele mai
frecventate), Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele mnstiri si biserici, ale cror
picturi exterioare (datnd din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramure, sudul
Transilvaniei, incluznd i inutul Haeg i zonele nconjurtoare (leagnul civilizaiei dacice) i
Nordul Olteniei.
Pe lng aceste zone turistice in Romnia sunt multe alte centre turistice, orae i staiuni.
Ele includ oraele cu vestigii medievale: Iai (vechea capital a Moldovei), Cluj - Napoca (cel
mai important ora al Transilvaniei medievale), Timioara (ora multietnic i multicultural din
Banat), Braov, Trgovite (capitala Munteniei, nainte de Bucureti), Sibiu, Sighioara, Fluviul
Dunrea la Porile de Fier, masivul Fgra (cu cel mai spectaculos relief alpin din Romnia) sau
Parcul Naional Retezat din Carpaii Meridionali ncnt vizitatorul cu frumuseea lor.
Locurile istorice i mediul lor natural sunt puncte de atracie pentru turitii strini, i nu
numai, datorit legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula).
n activitatea turistic intern se practic o gam larg de forme i aranjamente turistice,
determinate de modalitile de satisfacere a nevoii de turism, de condiiile de realizare a
echilibrului ofert-cerere, de paticularitile organizrii cltoriei.
n general, formele de turism pot fi definite prin aspectul concret pe care l imbrac
combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentaie, agrement) ce alctuiesc produsul turistic,
precum i prin modalitatea de comercializare a acestuia.
2.3 Baza tehnico materiala specifica turismului
18

Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se
foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale.
In acest context se au in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele
comune, apartinand altor ramuri, dar folosite si de turism (infrastructura generala).
In cadrul bazei tehnico materiale a turismului, capacitatile de cazare, de alimentatie
publica, agrementul, etc. prin numarul si structura lor reflecta, in cea mai mare masura, gradul de
dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel teritorial.
Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in realizarea unei
puternice baze tehnico materiale a turismului (de cazare, alimentatie publica, tratament,
agrement, transport, etc.) care a permis valorificarea intr-o anumita proportie a bogatelor resurse
turistice raspandite pe intregul teritoriu al tarii noastre.
Baza tehnico materiala a turismului de litoral
Litoralul romanesc al Marii Negre nu reprezinta altceva decat intalnirea atat de mult
asteptata cu marea, cu prima zona turistica a tarii.
Calitatile terapeutice ale apelor marii, ale plajei sau ale apelor mezotermale si ale
namolurilor sapropelice, au fost intens valorificate prin puternica dezvoltare a bazei materiale de
cazare, alimentatie publica, agrement, transport, tratament, menite sa asigure odihna, recreerea si
tratamentul balnear pentru un numar din ce in ce mai mare de turisti romani si straini.
Vizitatorul litoralului, indiferent ca va sosi cu automobilul, cu trenul, cu avionul sau pe
calea apelor, primul contact il va lua negresit cu municipiul Constanta, poarta de intrare si
centrul de dispersie al turistilor catre statiunile de pe litoral, de la Navodari la Mangalia; apoi vor
descoperi constelatia litoralului, care inseamna de fapt o salba de statiuni, una mai frumoasa ca
alta: Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun,
Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn si Mangalia.
Realizarea unei atmosfere de destindere si recreere, prin evitarea unor mari concentrari
de tip urban, a fost poate obiectivul cel mai important urmarit atat in sistematizarea de ansamblu
a statiunilor cat si in conceptia arhitecturala de detaliu.
S-a reusit astfel sa se satisfaca una din tendintele caracteristice ale turismului
contemporan: dorinta de evadare din marile aglomerari urbane si de trecere de la o structura
urbana la un peisaj natural, dorinta de schimbare a modului de viata obisnuit, de la un program
19

de lucru rigid la unul liber, de odihna si distractie.
Litoralul romanesc al Marii Negre ofera multiple posibilitati de petrecerea agreabila a
timpului liber, dispunand de variate dotari de sport si agrement.
Pentru numerosi amatori de sport, litoralul nostru dispune de o remarcabila baza
materiala sportiva si de agrement, piscine in aer liber si acoperite, terenuri de tenis, volei si
baschet, baze nautice cu dotari corespunzatoare, terenuri de minigolf, bowlinguri, terenuri de tir
cu arcul, spatii pentru practicarea echitatiei, etc.
La Mamaia, pe lacul Siutghiol s-a pus in functiune o instalatie de teleschi nautic.
Foarte cautate, in special de tineret, sunt discotecile, iar in cursul verii la Mamaia se
organizeaza un festival national de muzica usoara si un festival de folclor.
Tot aici au loc numeroase spectacole de teatru, opera, opereta, varietati, zeci de expozitii
de arta.
Un alt mijloc de petrece a timpului liber il constituie vizitarea muzeelor, veritabile omori
de arta, istorie, arheologie, etc, precum si numeroase excursii turistice organizate pe principalele
itinerare turistice ale Romaniei.
La sud de Capul Midia se desfasoara unul dintre cele mai lungi perisipuri din Europa
Navodari Mamaia. Este cea mai extinsa plaja a litoralului. De aici, de la Capul Midia incepe
turul statiunilor litoralului.
2.4 Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator.
Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel calitatea
apelor marine este influenat de dou principale categorii de surse de poluare:
Dunrea i celelalte ruri care se vars n colul nord-vestic al bazinului pontic. Prin
volumul mare de ap transportat anual, precum i prin suprafaa extins a bazinului hidrografic
din care se constituie, aceste ruri au o contribuie major n privinta aportului de poluani n
Marea Neagr.
Activitile locale-surse de poluare cu importan local, provenind n special din
jumtatea sudic a zonei (Nvodari-Vama Veche), puternic urbanizat, care exercit puternice
influene poluante asupra mediului marin (descrcri de ape uzate menajere i industriale,
activiti portuare, turism,etc.), care se suprapun celor provenite din arealul nord-vestic.
20

Se constat la noi n ar o agravare general a fenomenelor de eroziune litoral cauzat,
in special de factori ca:
- lucrrile hidritehnice de amenajare a rurilor i n special indiguirea canalului Sulina
au provocat micorarea aportului de aluviuni n seciunea de vrsare n mare,
dezechilibrnd bilanul sedimentar al litoralului aferent;
- constuciile i lucrrile costiere (ex.portul de la Agigea), prin modificarea conturului
malului i intervenind n regimul local al valurilor i curenilor din zona litoral, au
interceptat i fluxul aluvionar morfologic preexistent;
- exploatrile de nisip de pe plaj pentru utilizri n industrie i n construcii;
- efectuarea unor lucrri de consolidare local, n afara unei concepii unitare de
consolidare a ntregului litoral, a contribuit la erodarea plajelor situate n aval;
Astfel n ultimii ani s-a tot ncercat modernizarea litoralului romnesc prin rezolvarea
parial a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea litoralului dar o schimbare
major nu se vede nc.
Dei unele uniti au beneficiat de investiii de modernizare i ridicare a nivelului de
confort, la altele ns, gradul de uzur s-a accentuat, iar calitatea serviciilor s-a deteriorat, ducnd
la declasarea acestora; de asemenea s-a investit n construirea de capaciti da cazare noi.










21









CAPITOLUL III
APLICATII PRACTICE









22

3.1 Programul turistic
Itinerariu: Cluj-Litorarul Marii Negre.
Durata: 9 zile ( 10 august 18 august 2014 ).
Numar turisti: 16 persoane.
Plecare ( localitate, data, ora ): Cluj-Napoca, 10 august 2014, 22:00.
Sosire ( localitate, data, ora ): Cluj-Napoca, 18 august 2014, 09:00.
Nr km. parcursi: 1400km + 60 km ( intre statiuni ).
Agentia de turism Eduard Tours organizeaza un program turistic, pe litoralul Marii
Negre. Durata sejurului fiind de 9 zile (10 august-18 august 2014) de relaxare, vizitare a
obiectivelor turistice din aceasta zona si nu in ultimul rand distractie.
In intreg programul va fi vorba de cunoasterea statiunilor si a lacurilor care se afla pe
Litoralul Romanesc.
Grupul de turisti este format din 16 persoane + ghidul turistic asigurat de firma de turism,
la fel si mijlocul de transport care va sta la dispozitia turistilor si pe Litoral, asigurand confortul
de a se deplasa de la o statiune la alta.
Agentia pune la dispozitia turistilor 2 soferi (pentru ca transportul a se desfasoare mai
usor, ne mai fiind nevoie pentru opriri pe parcursul traseului, pentru odihna soferului).
Ziua 1:
Obiective turistice: Servicii asigurate:
- Incinta romano-bizantina - cazare la hotel Mangalia
- Monumentul Eroilor - cina la restaurantul Hotelului Mangalia
Ziua 2:
Obiective turistice: Servicii asigurate:
23

- plaja in statiunea Saturn - mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia
- mica excursie la Pestera Limanul - cina la restaurantul Hotelului Mangalia
Ziua 3:
Obiective turistice: Servicii asigurate:
- plaja in statiunea Venus - mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia
- vizitarea: Muzeul de Arheologie Callatis - cina la restaurantul Hotelului Mangalia
Ziua 4:
Obiective turistice: Servicii asigurate:
- program de plaja in statiunea Jupiter - mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia
- cateva ore de calarie la Herghelia Mangalia - cina la restaurantul Hotelului Mangalia
Ziua 5:
Obiective turistice: Servicii asigurate:
- plaja in Neptun - mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia
- plaja Olimp - cina la restaurantul Hotelului Mangalia
Ziua 6:
Obiective turistice: Servicii asigurate:
- admirarea epavei Evanghelia - mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia
- Lacul Costinesti - cazare Costinesti Hotelul Pierre
Ziua 7:
24

Obiective turistice: Servicii asigurate:
- vizitare acvariul Constanta - mic dejun la restaurantul Hotelului Pierre
- Delfinariul Constanta - cazare Hotel Ibis Constanta
- ore de recreere in Cazinoul Constanta
Ziua 8:
Obiective turistice: Servicii asigurate:
- lacul Techerghiol - mic dejun la restaurantul Hotelului Ibis Constanta
- plimbare pe faleza statiunii Eforie Sud
- podgoria Murfatlar
Ziua 9:
Obiective turistice: Servicii asigurate:
- statiunea Mamaia - mic dejun la restaurantul Hotelului Ibis Constanta
- distractie in Parcul Aqua-Magic - cazare la Hotel Perla
- cina Hotel Perla





25


Desfasurarea programului turistic
Prima zi:
Odata ajunsi pe Litoralul Marii Negre ora:10:00, turistii clujeni se vor caza la Hotelul
Mangalia ora:12:00 (dupa ce s-au eliberat camerele), din aceasta statiune incepand desfasurarea
programului turistic.
Mangalia
Este un municipiu din judetul Constanta, Dobrogea, Romnia, fiind o
statiune balneoclimaterica. Orasul Mangalia a fost declarat municipiu n anul 1995.
Situata n sud-estul Dobrogei pe ruinele vestitei cetati Callatis, Mangalia - o oaza
integrata pamntului romnesc prin frumusetea caracteristica ntregului teritoriu, dar cu o lumina
a soarelui pe care numai aici o poti ntlni.
n Mangalia traieste una din cele mai importante comunitati musulmane din Romnia.
Datorita dispunerii perpendiculare pe linia tarmului, toate camerele hotelului au vedere la
mare; facilitati: Hotelul are restaurant, bar, discoteca, cofetarie, pizzerie, sala de conferinte,
piscina acoperita, 2 terenuri de tenis, coafor, cabinet cosmetica, exchange office, parcare.
In pretul biletului pe langa cazare, ( turistii au inclus si micul dejun ) turistii pleaca in
jurul orei:13:30, pe plaja insorita asteptand cu nerabdare sa simpta sub talpi nisipul fin, sa simpta
razele soarelui si sa se bucure de apa Marii Negre.
Plaja din Mangalia
Plaja orasului Mangalia are o forma usor circulara intinzandu-se intre digul de nord al
Portului comercial Mangalia si plaja Saturn cu care comunica printr-o scurta portiune
neamenajata, in partea de nord a orasului.
26


In partea centrala plaja are circa 120 m latime si este marginita de o faleza inalta folosita
ca loc de promenada in serile calde de vara de turisti. Accesul pe plaja se face de regula pe
scarile care coboara pe plaja chiar din zona centrala a orasului.
Avand in vedere ca ultravioletele nu fac deloc bine la piele, soarele devenind deja foarte
puternic, turistii vor merge sa faca o plimbare prin centrul Mangaliei ora: 15:00 si totodata sa
serveasca pranzul, turistii putand alege ceea ce vor sa manace, diversitatea fiind foarte mare,
putand alege o mancare calda sau pur si simplu un kebab sau o pizza. Apoi am mers la hotel
pentru a se schimba ora:17:30 si au pornit pentru cateva ore intro plimbare de cunostere, au
vizitat:
Incinta romano-bizantina
Este situata in spatele hotelului Mangalia, nu departe de mare. Dupa cum ne inforneaza o
inscriptie, zidul de incinta a fost refacut in secolul al II lea din ordinul guvernatorului
provinciei Marcus Valerius Bradua.
Pe laturile de nord si vest, sapaturile mai vechi au identificat o serie de turnuri patrulatere
exterioare. in coltul de nord-vest este situat un turn, deasemenea patrulater, specific tipului de
fortificatie al celor doi arhitecti bizantini Cleodamos si Athenaios. Zidul, gros in jur de 2m, este
construit din mari blocuri de piatra cioplita, dispusa regulat.
Dupa aceasta vizita, turistii au mai petrecut cateva momente pe plaja inca insorita ora
:19:30, avand parte si de valuri spumoase iar inainte de a se intoarce la hotel au admirat un apus
de soare, vazand cum intregul cerc de foc se ineaca in marea de apa.
27


S-au intors la hotel unde au servit cina 20:30, dupa care a urmat plimbarea de seara, au
mers sa vada Monumentul Eroilor ora 22:00 dupa care sau intors la hotel, pentru o odihna bine
meritata.
A doua zi:
In cea de a doua zi s-a hotarat ca dupa micul dejun (8:00) vor merge sa "testeze" si alte
plaje din mirificul Litoral al marii Negre. Au ales urmataorea statiune dupa Mangalia, statiunea
Saturn.
Saturn
Au ajuns pe plaja insorita la ora 9:30, distanta de la o statiune la alta fiind foarte
mica(5km) au stat la bronzat, iar turistii cu adrenalina in sange au ales si senzatii mai "tari", au
mers cu banana si cu skijeturile.
A urmat luarea pranzului pe Terasa "Briza Marii" dupa care s-au intors in Mangalia la
hotel pentru ca mai apoi sa faca un drum pana la Pestera Limanul ora:16:00, pentru turistii care
au fost interesati, restul avand program liber.
Pestera Limanul
- O mica legenda: Despre pestera "Limanu" mai circula nca si astazi tot felul de povesti.
Localnicii sustin ca una din galeriile sale s-ar extinde mult catre sud pna dincolo de
granita cu Bulgaria. n adncurile sale, la vremuri de restriste se ascundeau cndva
oamenii din partea locului sau cei care fugeau de rigorile legii. Aura de mister ce
28

nconjoara aceasta ciudata pestera (ngropata sub stratul de loess cuaternar din Dobrogea
de Sud) persista nca.
- Si... datorita aspectului ei bizar, caci odata intrat aici te poti rataci cu usurinta n acest
labirint n care galeriile seamana unele cu altele, pna la identitate.

Intrarea in pestera Galerii
Spre seara ora:20:00 s-au intors la hotel au servit cina ora:20:30 dupa care, avand in
vedera ca varsta celor care au ales acest program turistic nu era deloc inaintata, au mers
in Discoteca "Cazino", o discoteca aproape de malul marii, care impreuna cu discotecile
amenajate pe plaja iti ofera o atmosfera placuta si oportunitatea de a iti petrece seara dansand pe
ritmuri fierbinti.
A treia zi:
In cea de a treia zi a programului s-a ales plaja Venus; microbuzul isi astepta turistii in
fata hotelui...ora:9:00, dupa ce au servit micul dejun.
Venus
Vremea fiind superba, apa marii ideala pentru inot turistii au profitat din plin, au stat pe
seslonguri la bronzat, au jucar volei pe plaja iar cand trupurile erau infierbantate fugeau in apa
limpede pentru a alunga caldura acumulata.
Au facut si o plimbarea pe malul Marii pana au ajuns la jumatatea drumului dintre Saturn
si Venus unde: nisipul depus de mare a transformat o laguna in lac.
Limba de nisip a devenit o plaja foarte cautata,iar lacul, un loc atractiv pentru pescarii
amatori.
29

Au fost foarte placut impresionati de ce au vazut, facand referire ca nici unul dintre turisti
nu au mai calcat aceste nisipuri moi dintre respectivele statiuni.
S-au intors la sezlonguri, au impachetat lucrurile, dupa care am mers sa serveasca
pranzul. Dupa savurarea mancarii au revenit in statiunea Mangalia ora:17:30. Au mers la hotel
unde au avut un timp de "relaxare", dupa care ghidul turistic ii astepta in holul hotelului pentru ai
duce sa viziteze: Muzeul de Arheologie Callatis; ora:18:30
Despre Muzeul Callatis:
Situat n vecinatatea stadionului dispune de o colectie de arheologie unde vizitatorul
poate vedea piese arheologice de mare valoare, descoperite n zona vechii cetati Callatis, ntre
care: monede ce au circulat la Callatis n perioada elenistica, coloane antice, sacrofage,
fragmente arhitectonice, sculpturi, podoabe, inscriptii, ceramica, unelte casnice si agricole,
statuete etc.
Poze Muzeu Callatis:

Toate aceste piese ilustreaza n mod convingator interferenta spirituala a civilizatiei
grecesti si a influentelor romane, grefate pe un fond autohton geto-dacic.
Muzeul este dotat cu o biblioteca cu specific istoric si arheologic ce contine 1.305
volume.
Dupa minute bune in care au auzit,vazut cum era acest municipiu inainte cu multi, multi
ani, turistii sau intors foarte entuziasmati si mai bogati in cunostinte la Hotelul Mangalia unde au
servit cina ora:20:30, facand apoi o plimbare sub cerul instelat pe faleza din Mangalia, oprindu-
30

se apoi la o terasa unde au servit ceea ce le-a picat bine.
A urmat odihna, dupa o alta zi incarcata.
A patra zi:
A urmat programul de plaja in alta staiune. In statiunea Jupiter, plecarea fiind facuta la
ora 9:20 din fata Hotelului, dupa micul dejun ( 08:00 ).
Statiunea Jupiter
Statiunea Jupiter este recunoscuta ca fiind o oaza de vegetatie sub soarele torid al verii,
prin parcurile si vegetatia luxurianta ce inconjoara hotelurile sale. Plaja de 1 km se remarca prin
bogatia si finetea nisipului, fiind fragmentata de numeroase golfulete care dau un aspect dantelat
acestei portiuni de litoral.

Turistilor le-a placut aceasta plaja fiind larga, avand si parti in care intrarea in Mare se
face lin si altele mai abrupte unde poti sa inoti, nu doar sa te "scalzi", le-a placut fiind o plaja
care se intinde pe aproximativ 1km in jurul unui golf.
Dupa orele de plaja au facut o plimbare prin centrul statiunii de unde au putut cumpara
suveniruri, altii au cumparat vederi pentru a le trimite celor dragi, apoi fiecare au putut alege
unde sa serveasca pranzul, fiecare putand alege ce preparate doreau sa serveasca, intalnindu-se la
ora 14:00 la microbuz, pentru a se intoarce la Hotelul Mangalia.
Odata ajunsi in Mangalia, au avut timp liber cateva ore iar dupa amiaza au mers intr-un
alt loc inedit.
Au petrecut cateva ore de calarie la Herghelia Mangalia
31

- Hergheliei Mangalia este unicul din tara special conceput pentru cursele de galop, cu
nu mai putin de 19 hectare.
- O ora de echitatie este 50 de lei, iar vizitele individuale la padocuri 6 lei, in timp ce
grupurile de turisti pot beneficia de un "tur" al hegheliei pentru numai 4 lei de persoana.

Dupa aceea, au ajuns la alti cai, caii putere a microbuzului, normal nu aveau deloc aceiasi
farmec... au facut inca o plimbare pana in statiunea Cap Aurora ora:20:00
Statiunea Cap Aurora:
Cap Aurora este o statiune relativ noua (inaugurata la 1 iulie 1973). Situata intre Jupiter si
Venus, pe un promontoriu pietros, este formata in principal, dintr-un ansamblu arhitectonic cu
hoteluri in forma de piramida purtand nume de pietre pretioase (Agat, Rubin, Diamant, Topaz,
Onix, Opal etc). Este cea mai mica statiune de pe Litoralul Romanesc. Plaja se intinde pe
aproximativ 500 de metri. Unde au facut o mica plimbare pe malul umed al Marii Negre.
Urmand apoi sa ajunga din nou in Mangalia pentru a servi cina si pentru cei care nu au
fost asa de obositi au urmat ore de distractie in discotecile de pe plaja din Mangalia.

Forma hotelurilor din Cap Aurora-stil piramida si vedere...plaja

32

A cincea zi:
Ora 08:30 10:00 turistii au parte de micul dejun, urmand sa testeze o noua plaja, plaja din
statiunea Neptun.
Neptun
Plaja din Neptun este continuata de cea din Jupiter in sud si cu cea din Olimp in Nord dar
fara a comunica cu cea din Olimp de care este despartita de o zona care apartine Guvernului in
care se afla cele mai scumpe vile din Romania, fiind vorba de vilele care au apartinut
protocolului de stat (foste ale regimul Ceausescu) .
Dupa orele de plaja au facut o plimbare si pana in statiunea Olimp, chiar daca nu au putut
merge pe malul marii Negre, dar au avut curiozitatea de a vedea si aceasta statiune, de ce sa
piarda ocazia de a simpti sub talpi si alt nisip.
Statiunea Olimp
Olimp este o statiune relativ noua (1972), cu un ansamblu arhitectural ultramodern.
"Cartier nordic" al statiunii Neptun, Olimp este situat pe un dig natural, la 20-30 de m deasupra
nivelului marii si dispune de plaje nguste si intime, cu nisip fin, recuperate din mare prin crearea
de golfuri artificiale.
Au stat si aici la plaja dupa care au mers sa serveasca pranzul pe o terasa din Olimp
ora:15:00 si s-au intors in Mangalia ora:17:00 si unii au ales odihna, altii au alergat din nou spre
plaja. Dupa cina (20:30 22:00), au avut program liber, probabil ...totul a fost din nou,
distractie, distractie si din nou voie buna.
A sasea zi:
In cea de a sasea zi turistii au mers cu microbuzul in Costinesti (plecarea: 09:45 ), dupa
micul dejun 08:00 09:30 unde s-au cazat la Hotelul Pierre. Au ales sa petreaca si aici o noapte.
De ce au ales Costinestiul?
Costinesti se afla la 31 km sud de municipiul Constanta, langa satele Costinesti si Schitu.
33

Inceputurile statiunii dateaza din 1949, cand a fost organizata aici prima tabara de vara pentru
elevi. De atunci, Costinesti a ramas capitala tineretii, cel mai mare centru estival de vacante
pentru tineret.



Aici chiar s-au putut simpti ca niste adolescenti. Dupa cazare (ora:12:00), au mers la
plaja.
Epava "Evanghelia" Costinesti.
Nava "Evanghelia" a esuat de mai bine de 35 de ani, la circa 1,5 mile marine in larg de
plaja nordica a statiunii Costinesti, intr-o zona a falezei naturale denumita popular "Golful
Francezului".
De-a lungul anilor, epava navei "Evanghelia" a devenit cel mai cunoscut simbol al
Costinestiului, generand o serie impresionanta de legende referitoare la circumstantele in care
fostul cargou grecesc a esuat.

Dupa masa au mers in centrul statiunii, au servit pranzul pe terasa Albert, urmand a
merge pe Lacul Costinesti ora:16:00, unde s-au plimbat cu barca sau hidrobiciclete.
Lacul Costinesti
-Lacul Costinesti are o suprafa de 7 hectare, are o adancime mica, fiind separat de mare
printr-un cordon de nisip. Lacul este unicul de pe litoralul Romaniei cae nu este alimentat
subteran. Datorita gradului de salinitate ridicat s-a format un strat considerabil de namol folosit
in/la tratarea bolilor reumatice.
34

-este folosit si pentru agrement
Seara a fost asteptata cu mare interes, au servit cina ora 20:00 si au mers in cea mai mare
discoteca din Costinesti: Discoteca Tineretului.
A saptea zi:
Din nou pe drumuri, au mers in Constanta ( plecarea din statiunea Costinesti ora: 10:00 ),
dupa micul dejun la Hotel Pierre ( 08:00 09:30 ).
Aici au avut mai mute de vizitat, dupa cazare la Hotelul Ibis (ora:12:30), au mers sa
viziteze:
Acvariul Constanta
Acvariul Constanta gazduieste peste 2.000 de pesti si mamifere, reprezentand 60 de
specii de vietuitoare marine. Cea mai valoroasa sectie a acvariului Constanta o reprezinta
colectia de sturioni, una dintre cele mai mari de acest fel din lume.
Multe dintre exemplare surprind pe specialisti atat prin dimensiunile impresionante cat si
prin perioada in care acestea au trait in captivitate (in unele cazuri peste 25 de ani)
Au urmat ore de relaxare, cei mai multi au hotarat sa mearga la Cazinoul din Constanta,
unde au putut sa serveasca si pranzul.
Delfinarul Constanta
Deschis la 1 iunie 1972 delfinariul Constanta este o mare atractie pentru turisti.
Frumoasele mamifere inzestrate cu o inteligenta deosebita uimesc si distreaza in acelasi timp.
De-a lungul anilor au aparut alaturi de delfini in acelasi bazin si foci sau pinguini,
completand spectacolul acvatic. Este un loc pe care nici un vizitator al Constantei nu trebuie sa il
ocoleasca.
Cazinoul Constanta
Construit in 1909, a fost inaugurat in august 1910; designul a fost realizat de architectul
Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905, architectul Petre Antonescu a
facut un al 2 - lea proiect, insa primul proiect a fost selectat).
35

Cazinoul a fost, decenii la rand, constructia reprezentativa a orasului , un adevarat simbol
pentru Constanta; totodata constructia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" in
Romania.
S-au intors la hotel, dupa care a urmat cateva ore pe plaja, au servit cina si mai apoi au
putut alege o plimbare pe malul marii, asta pentru ca sa nu uitam, turistii au ales acest sejur
pentru a se bucura de aer heleomarin, brize, nisim, soare etc.
A opta zi:
In penultima zi a programului turistic au mers la Lacul Tegherghiol, dupa servirea
micului dejun, plecarea fiind facuta din fata Hotelului Ibis, cu microbuzul, ora:10:00.
Lacul Techierghiol
Situat la 18 km sud de Constanta, pe malul lacului cu acelasi nume (11.6 kmp),
Techirghiol dobandeste statutul de statiune balneara in 1899.
Ghidul turistic le-a povestit si legenda acestui lac:
"... se spune ca un batran olog si orb a ajuns odata cu magarul sau, din greseala, in malul
acestui lac. S-a chinuit batranul ore in sir sa iasa din noroiul mirositor, dar bidiviul incapatanat
nici ca voia sa se miste, malul acela exercitand o tainica atractie asupra sa. Mare a fost insa
mirarea si bucuria batranului cand, iesind din lac, si-a dat seama ca ochii sai puteau distinge din
nou o geana de lumina, iar picioarele sale, de multa vreme neputincioase, incepusera sa-l asculte.
Cat despre inteleptul sau bidiviu - plagile urate de pe spate i se vindecasera, iar corpul sau parca
traia o noua tinerete. Aflandu-se despre aceasta vindecare, puhoi de oameni au ajuns pe malul
acelui lac, scaldandu-se si ungandu-se cu namol pentru a-si gasi tamaduire. Si cate minuni nu se
petrec acolo - ologii incep din nou sa mearga, oasele intepenite isi redobandesc tineretea, femeile
isi recapata fertilitatea, iar bolnavii de piept isi gasesc tamaduirea."
Avand in vedere ca lacul se afla in statiunea Eforie-Sud au luat pranzul, existand "mai
mult de o gramada" de locuri unde poti servi o masa copioasa, au mers dupa aceea la plaja ora:
14:30.
Eforie-Sud
36

Statiunea se distinge printr-un promontoriu de calcar si prin faleza de la a carei inaltime
de 25-35 m se deschide o splendida panorama. Nu lipsesc nici discotecile, un teatru in aer liber,
bazele de agrement si posibilitatile de practicare a sporturilor nautice.
Si mai ales nu lipsesc florile, care uimesc prin multimea lor, raspandind un aer de
prospetime.
Dupa orele de plaja, petrecute in statiunea Efori-Sud, turistii s-au intors in Constanta si
avand in vedere ca se aflau la nu mare distanta de Podgoria Murfatlar, au decis ca spre amurg,
ora:17:20 sa faca un drum pentru a vedea aceste locuri.
Podgoria Murfatlar
Binecuvantata ca unul din cele mai potrivite amplasamente naturale, Podgoria Murfatlar
este asezata, intre Dunare si Marea Neagra, in centrul Podisului Dobrogei. Plaiurile viticole
cuprind 2600 de hectare din zona localitatilor: Basarabi, Valul lui Traian, Poarta Alba si
Siminoc.
Seara s-au intors in Constanta au servit cina urmand odihna si a astepta ultima zi a
sejurului.
A noua zi:
In ultima zi a programului turistic pe litoralul Marii Negre, au ales ca statiune de final,
Mamaia. Au fost cazati la Hotelul Perla (la acest hotel au ales ca si servicii de masa, cina contra
bonuri valorice in sistem bufet suedez, fiind mult mai comod) avand in vedere ca timpul era
"pretios", la ora 21:00 microbuzul asteaptandu-i in fata hotelului pentru intoarcere; Cluj-Napoca.
Statiunea Mamaia
Statiunea Mamaia este cea mai renumita statiune de pe Litoralul Romanesc.Situata la N
de Constanta intre Marea Neagra si Lacul Siutghiol este statiunea de pe litoral cu cea mai mare
capacitate de cazare, aproximativ 31 000 de locuri.
Statiunea Mamaia a fost inaugurata in 1906 si a devenit in scurt timp cea mai importanta
destinatie turistica pentru turistii din Romania. Mamaia este unica prin latimea foarte mare a
37

plajei (peste 100 m)si lungimea de peste 8 km.
Aici au ales pe langa plaja Mamaia, spre dupa amiaza sa mearga in parcul Aqua-Magic.
Parcul Aqua-Magic
Este cred cel mai tare parc acvatic din romania pentru copii dar si pentru adulti. Chiar
daca pretul este un pic cam mare ai ce sa vezi si cu ce sa te distrezi
Dupa distractia care a fost asigurata de acest loc, turisti s-au intors la hotel, si-au facut
bagajele, au luat cina, dupa care, ramanandu-le o ora pana la plecare, au decis sa mearga sa isi ia
ramas bun de la mare, nisip, scoici si de la apusul soarelui.



3.2. Analiza de pret
Cazare pe noapte Hotel Mangalia+mic dejun si cina= 105 ron
Cazare pe noapte Hotel Pierre+mic dejun =130 ron
Cazare pe noapte Hotel Ibis Constanta+mic dejun =244 ron
Cazare pe noapte Hotel Perla+bonuri cina=265 ron
Intrare obiective turistice: nu sunt suportate de catre agentia de turism
Inchiriere autocar: 150/sejur
Nr. km parcursi : 1400 km +60 km (intre statiuni)
Tarif /km : 3.4 ron
Comision agentie: 10%
38

Nr turisti: 16 persoane
Sejur: 9 zile
Servicii ghid: gratuite ; suportate de agentia de turism
Soferi(2): suportate de catre agentia de turism
Cheltuieli individuale:
Cazare Hotel Mangalia 5 nopti/pers: 105*5= 525 ron
Cazare Hotel Pierre 1noapte/pers: 130*1= 130 ron
Cazare Hotel Ibis Constanta 2nopti/pers: 244(camera dubla):122*2=244 ron
Cazare Hotel Perla 1noapte/persoana: 265(camera dubla): 133*1=133 ron
Total / turist: 1032 ron
Cheltuieli comune:
Transport : 1460km*3.4=4964 ron
Inchiriere autocar: 150 ron
Total cheltieli comune: 5114 ron
Total cheltuieli commune/turist: 5114/16= 319 ron
Cheltuieli generale:Cheltuieli commune/turist+Cheltuieli individuale
= 1032+319= 1351
Comision: 1351*10%=135.1 ron
T.V.A: 135.1*24%= 32,424 ron
39

Pret/turist:Cheltuieli generale/turist+Comision/turist+T.V.A/turist
= 1351+ 135.1+ 32,424 = 1519 ron







Analiza de pret - tabel
Nr.
crt.
Articole de
calculaie

Elemente de
cheltuieli


Elemente de
calcul

Valoarea

Pe turist


Total

1.

Cheltuieli
directe

Cazare Hotel Mangalia

105 lei(tarif pe
noapte) x 5
nopi
525 lei

525 x 16=8400
lei
2. Cazare Hotel Pierre 130 lei x 1
noapte
130 lei 2080 lei
3. Cazare Hotel Ibis Constanta 122 lei x 2 nopti 244 lei 3904 lei
4. Cazare Hotel Perla 133 lei x 1
noapte
133 lei 2128 lei
5.

Transport
150 lei (bilet
autocar)+(1460
x 3,4 lei/km)/16
persoane


5114 lei/16
persoane=319
lei

5114 lei
6.
Cheltuieli culturale


Nu sunt
suportate de
catre agentia de
turism


-


-
40

7.

Cheltuieli ghid

Asigurat de
catre agentia de
turism



-


-
8.
Cheltuieli ofer

Asigurat de
catre agentia de
turism



-


-
9.
Alte cheltuieli


-

-

-
10.
TOTAL CHELTUEL DRECTE
1351 lei 21626 lei
11. COMSON - 10 % 135,1 lei 2162,6 lei
12. TVA - 24 % 32,424 lei 519,024 lei
13. TOTAL COSTUR 1383,424 lei 22145,024 lei
14. TOTAL PRE DE VNZARE 1518,524 24307,624
15. ROTUNJRE 1519 lei 24308 lei
3.3 Aplicarea si interpretarea chestionarului:
Chestionar - connect-r
Litoralul romanesc

Bun ziua! M numesc Connect-r RappinOn Production i fac un studiu de pia
cu referire la preferinele de calatorie ale turistilor in legatura cu litoralul romanesc .

1. Ati mai calatorit pana in prezent pe litoral, in calitate de turist, in tara sau in
strainatate?
a) Doar in Romania
b) In Romania si in strainatate
c) Doar in strainatate

2. Unde preferati sa calatoriti ca si destinatie de litoral, in Romania sau in strainatate?

3. Si care este tara favorita, ca si destinatie turistica de litoral, in care preferati sa
calatoriti in sezonul estival?

a) Romania
41

b) Bulgaria
c) Grecia

4. Care sunt motivele pentru care preferati litoralul in strainatate? (daca nu ati ales
Romania la intrebarea 3).

a) Pentru calitatea serviciilor
b) Pentru distractie
c) Pentru obiective turistice

5. Care sunt motivele pentru care preferati litoralul romanesc? (daca ati ales Romania la
intrebarea 3).

a) Pentru sanatate
b) Pentru frumusetea peisajelor
c) Pentru activitati de agrement

6. Cate nopti obisnuiti sa petreceti pe litoralul romanesc, intr-un sejur?

a) 5-7 nopti
b) 8-10 nopti
c) Peste 10 nopti

7. Cat sunteti dispus sa cheltuiti, Dvs personal, in medie pentru un sejur pe litoralul
romanesc?

a) Sub 500 RON
b) 500-1000 RON
c) 1000-1500 RON

8. Care este statiunea de pe litoralul romanesc preferata de Dvs?

a) Mamaia
b) Eforie Nord
c) Mangalia

9. Care este perioada preferata a anului pentru a calatori in sezonul estival?

a) Iunie
b) Iulie
c) August

10. Cu cat timp inainte va planificati sau rezervati calatoria in sezonul estival?

42

a) 3 luni sau mai mult
b) 2 luni
c) 1 luna

V mulumim pentru timpul acordat! O zi bun!














Evaluarea chestionarului:

n urma realizrii unui studiu de pia, pe baza chestionarului pentru identificarea
preferinelor de cltorie ale turitilor, pe un eantion de 200 de persoane, s-au obinut
urmtoarele rezultate:
1. Ati mai calatorit pana in prezent pe litoral, in calitate de turist, in tara sau in
strainatate?

2. Unde preferati sa calatoriti ca si destinatie de litoral, in Romania sau in strainatate?



Doar in Romania:
50%
In Romania si in
strainatate: 40%
Doar in strainatate:
10%
In Romania: 65%
In strainatate:
35%
43

3. Si care este tara favorita, ca si destinatie turistica de litoral, in care preferati sa
calatoriti in sezonul estival?




4. Care sunt motivele pentru care preferati litoralul in strainatate? (daca nu ati ales
Romania la intrebarea 3).


5. Care sunt motivele pentru care preferati litoralul romanesc? (daca ati ales Romania la
intrebarea 3).


6. Cate nopti obisnuiti sa petreceti pe litoralul romanesc, intr-un sejur?

7. Cat sunteti dispus sa cheltuiti, Dvs personal, in medie pentru un sejur pe litoralul
romanesc?
Romania: 45%
Bulgaria: 20%
Grecia: 35%
servicii: 20%
distractie: 35%
obiective turistice:
45%
sanatate: 35%
peisaje: 25%
agrement: 40%
5-7 nopti: 35%
8-10: 60%
peste 10 nepti: 5%
44


8. Care este statiunea de pe litoralul romanesc preferata de Dvs?

9. Care este perioada preferata a anului pentru a calatori in sezonul estival?

10. Cu cat timp inainte va planificati sau rezervati calatoria in sezonul estival?

n concluzie: clienii de pe piaa int sunt atrai de litoralul roman ca destinaie
turistic. Majoritatea ar alege ca tip de vacan sejurul mediu, intre 8-10 zile avnd ca mese
incluse fie 2 din cele 3, fie dect micul dejun.
Cei mai muli opteaz pentru cltoria n grup, fiind dispui s mpart camera cu un/o
coleg/. Jumatate in cei chestionati au ca statiune favorita Mangalia in fata statiunii Mamaia
factorul cheie fiind pretul mai ridicat pe serviciile din Mamaia.
Multi prefer sa plece in vacant in luna august atunci cand soarele arde puternic pe cer si
sub 500: 20%
500-1000: 35%
1000-1500: 45%
Mamaia: 35%
Eforie-Nord: 15%
Mangalia: 50%
iunie: 20%
iulie: 35%
august: 45%
mai mult de 3 luni:
10%
2 luni: 55%
1 luna: 35%
45

apa este numai buna pentru inot. Turistii sunt dispusi sa scoata din buzunar intre 1000-1500 lei
pentru un sejur de 8-10 zile timp destul in care sa viziteze atractiile litoralului roman.