Criza Orientala

Decaderea Imperiului Otoman , vizibila prin infrangerile repetate in fata Austriei si Rusiei
la sfarsitul secolului al XVIIea si secolul al XVIII-lea a declansat problema orientala sau
criza orientala, care a pus in evidenta competitia dintre puterile europene pentru
mostenirea Imperiului Otoman.In secolele XVII-XIX-lea aceasta competitie s-a manifestat
printr-o serie de razboaie ruso- austroturce care au insemnat pentru tarile romane
primejdia transformarii in teatru de razboi si importante pierderi teritoriale: Transilvania a
trecut de sub dominatia otomana sub cea austriaca ,habsburgii au anexat Banatul(1718-
1918) si Bucovina(1775-1918), iar Rusia a ocupat Basarabia(1812-1918).

PROIECTE POLITICE PRIVIND ORGANIZAREA STATULUI ROMN
Aflate n calea ruilor i austriecilor teritoriile romneti vor cunoate ntre1699-1812, 12
rzboie ruso-austro-turce ce vor produce mari distrugeri umane i materiale precum i
anexarea de ctre
Austria a Transilvaniei-1699, Banatului-1718. Olteniei -1718-1739, Bucovinei-1774 i de
ctre Rusia a Basarabiei-1812. Marile puteri vor urmri reorganizarea teritoriilorromneti
n propriu interes astfel:- proiectul rusesc al arinei Ecaterina a-II-a, cuprindea refacerea
ImperiuluiBizantin n spaiul balcanic cu capitala la Constantinopol, sub conducereaunui
principe rus i n subsidiar era i "planul dacic" adic unireaprincipatelor Moldovei i rii
Romneti(Basarabia, Bucovina, Moldova,Muntenia i Oltenia) ntr-un Regat Dacic condus
de un prin rus.
Proiectul austriac , prevedea pn n prima jumtate a sec.XVIII atingereade ctre habsburgi
a granielor Nistrului i Dunrii, apoi crearea unuiprincipat romnesc nglobat n imperiu. Din
a doua jumtate a sec.XVIII pefondul ascensiunii Rusiei i a evidentei incapaciti
habsburgice de a cuceriisingur spaiul sud-est european, austriecii propun ruilor
partajareateritoriului romnesc extracarpatic. Austria urma s anexeze Oltenia,Bucovina i
Moldova dintre Carpai i iret, iar Rusia urma s ia Muntenia iMoldova dintre Siret i
Nistru.
- proiectul anglo-francez:
urmrea dup 1815 unirea principatelor romne ntr-un "stat tampon" ntre Rusia, Austria i
Turcia sub garania colectiv amarilor puteri.
- proiectele romneti:
au urmrit n sec.XVIII revenirea domniilorpmntene i protecia rus sau austriac, mai rar
unirea sau nglobarea nRusia sau Austria. Sub impactul revoluiei franceze se v-a solicita
protecialui Napoleon i tot mai des unirea i neutralitatea pmnturilor principatelor

REGULAMENTUL ORGANIC
Dup ce n 1822 turcii restaureaz domniile pmntene, modernizarea seaccelereaz datorit
boierilor educai n vest dar i reprezentanilor forelorde ocupaie rus din perioada 1818-
1834.Acum o comisie mixt de boierimoldo-muntean elaboreaz sub egida guvernatorului
rus,generalul PavelKisseleff, REGULAMENTUL ORGANIC, document aplicat identic n iunie
1831 Muntenia i ianuarie 1832 Moldova, care prevedea:
- domni numii pe 7 ani de Poart cu acordul Rusiei
- separarea puterilor n stat n executiv-domnul i guvernul, legislativ-adunarea obteasc
i judectoreasc- coal i armat naional
- libertatea comerului i navigaiei cu nave proprii pe Dunre
- reorganizarea pucriilor i eliminarea pedepselor cu tortura i mutilareafizic
- buget dezbtut i aprobat de adunare- impozit proporional cu averea(exceptai sunt
boierii i clerul mnstiresc)
- creterea nartului (norma de lucru pe zi a ranilor) i generalizarea luiSunt create astfel
premizele modernizrii, industrializrii i unificrii
Inceputul secolului al XIX-lea marcheaza o noua etapa in evolutia crizei orientale
manifestata prin razboiul Crimeii(1853-1856), dar de aceasta data criza orientala a oferit
ocazia implinirii aspiratiei romanilor de a-si intemeia un stat national. La Congresului de
pace de la Paris(1856)de dupa Razboiul Crimeii(1853-1856), se modifica statutul
international al Principatelor , astfel desi se mentinea suzeraniataea otomana, se inlocuia
protectoratul rus cu acela al celor 7 Mari Puteri. Atitudinea Marilor Puteri fata de problema
unirii a fost determinata de propriile interese, decizandu-se ,in final, consultarea populatiei
Principatelor. Pentru aceasta s-a decis organizarea unor adunari ad-hoc Rezolutiile
adunarilor ad-hoc (1857), au exprimat dorinta de ca unirea a Principatelor intr-un singur
stat sub numele de Romania, Aceste conditii au fost inaintate reprezentantilor Marilor
puteri garante intruniti la Conferinta dela Paris (1858), unde s-a adoptat o Conventie cu rol
de Constitutie a Principatelor . Fara a tine cont de dorintele romanilor, s-a propus o unire
trunchiata: statul urma sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei si Valachiei,
fiecare cu institutii proprii (domn, Adunari, guvern), avand in comun doar doua : Comisia
Centrala si Inalta Curte de Justitie si Casatie, ambele cu sediul la Focsani. . Cu deosebita
abilitate diplomatica , romanii au speculat faptul ca in Conventie nu se preciza ca aceeasi
persoana nu putea sa fie aleasa domn in amele tari si au pus Europa in fata faptului
implinit(N Iorga) , prin alegerea lui Al Ioan Cuza la 5, respectiv, 24 ianuarie 1859 ca domn
in Moldova si Tara Romaneasc. In doar 7 ani de domnie Al. I. Cuza (1859-1866) a pus bazele
statului roman modern prin politica sa de reforme.
Dupa abdicarea silita a lui Cuza (10/11 februarie 1866) a fost instaurata dinastia de
Hohenzollern-Sigmaringen, asa cum fusese prevazut in rezolutiile adunarilor ad-hoc.
Aducerea la putere a lui Carol I a necesitat elaborarea unei legi fundamentale in Romania.
Astfel, in 1866 a fost elaborata prima Constitutie interna a Romaniei, potrivit careia se
instituia monarhia constitutionala in Romania, se realiza astfel un alt pas spre reintregirea
nationala.
Reizbucnirea chestiunii orientale in Balcani, prin declansarea rascolaelor antiomane din
Bulgaria si Bosnia-Hertegovina si a razboiului dintre Serbia si Imperiul Otoman , a
reprezentat conjunctura externa favorabila cuceririi independentei de stat a Romaniei., in
conditiile in care eforturile de a obtine acest statut pe cale diplomatica esuasera.Victoria
Portii impotriva rasculatilor si rivalitatea ruso-otomana creau pericolul transformarii
teritoriului romaesc in teatru de razboi.Pentru a inlatura asemanea primejdie noul guvernul
liberal, condus de I C Bratianu, dupa lungi tratative a incheiat Conventi romano-rusa de
la Bucuresti din 4aprilie 1877 prin care se stabileau conditiile tranzitarii teritoriului nostru de
catre armata rusa, se specifica angajamentul Rusiei de a respecte integritatea teritoriala a
Romaniei si legile statului roman. Dupa proclamarea de ctre M. Kogalniceanu
independentei absolute la 9 mai 1877, independenta a fost obtinuta pe campul de lupta
din Balcani (prin victiriile de la Grivita, Rahova,Pleva,Smardan, Vidin), contributia armatei
romane , condusa de Carol I la obtinerea victoriei fiind esentiala.
In februarie 1878 se incheia armistitiul ruso-otoman urmat de tratatul de pace de la San
Stefano(19 feb 1878), prin care se recunoastea independenta Romaniei, dar Rusia isi aroga
dreptul de a oferi statului roman Dobrogea , in schimbul celor 3 judete din Sudul
Basarabiei(Cahul, Izmail, Bolgrad). Nemultumirea Marilor Puteri fata de consolidarea
pozitia Rusiei in Balcani, a determinat organizarea unui nou Congres de pace. Prin Tratatul
de pace de la Berlin (1 iulie 1878) recunoastea independenta conditionata a Romaniei.
Conditiile erau:modificarea articolului 7 din Constitutiei din 1866, in sensul acordarii de
drepturi politice si cetatenesti depline tuturor locuitorilor statului, acceptarea schimbului
propus de Rusia si lichidarea urmarilor afacerii Stroussberg.Statul roman primea Dobrogea,
Delta Dunarii si Insula Serpilor, dar pierdea sudul Basarabiei. Deteriorarea relatiilor cu Rusia
a apropiat Romania de tabara Puterilor Centrale , la care va adera in 1883. Cucerirea
independentei si proclamarea regatului la 10 mai 1881 a creat pe plan intern conditiile
consolidarii regimului democratic si accelerarii ritmului modernizarii si a crescut prestigiul
Romaniei pe plan extern.
Un alt pas spre unire si modernizare s-a realizat in contextul celor 2 razboaie
balcanice(1912, 1913), care aveau sa inchie practic criza orientala .Implicarea Romaniei
in al doilea razboi balcanic (1913) impotriva Bulgariei, a avut ca obiectiv mentinerae statu-
quo-ului teritorial si echilibrului dintre puterile balcanice Prin Tratatul de pace de la
Bucuresti (1913) ,. Romania .redobandea sudul Dobrogei ,considerat startegic drept spatiu
de siguranta fate de veleitatile expansioniste ale Bulgariei. Serealiaz astfel un alt pas spre
reintregirea nationala. Procesul va fi desavarsi prin participarea Romaniei la primul razboi
mondial , care a avut pentru romani caracterul unui razboi de reintregire si a reprezentat
implinirea dezideratului national prin constituirea Romaniei Mari.




Calina Ion Flavius (clasa 12F)