Sunteți pe pagina 1din 3

Desertul pentru totdeauna

de Octavian Paler

Deertul pentru totdeauna (2001) poate fi interpretat ca un eseu autobiografic deoarece
se observa clar caracterul eseistic al lucrarii dar si apropierea autorului Octavian Paler de stilul
subiectiv, memorialistic si predispus spre confesiune. Este un text de grani, contemporan, cu o
organizare complex, coninnd un nivel confesiv-autobiografic, unul rememorativ i altul
ficional- parabolic; o scriitur eseistic cu puternice semnificaii profunde asupra destinului
uman.
Cartea ia forma unui jurnal cu nsemnri zilnice ncepnd cu luna mai i terminndu-se
n august, confesiune tulburtoare a unui om inteligent, de o profunzime cutremurtoare, cruia ii
este teama. Ii e team de moarte i de faptul c, ntr-o zi, nu va mai putea simi oamenii, nu va
mai putea mirosi vntul i i va fi interzis, n mod brutal, s mai iubeasc. nsemnrile
din jurnal sunt un amestec interesant ntre amintirile din copilria i adolescena autorului,
realitatea anului 2001 i gnduri sau temeri aezate pe hrtie, fr nicio legtur cu nsemnrile
anterioare. Este probabil una dintre crile n care autorul se expune cel mai mult, artnd tuturor
greelile pe care le-a fcut, regretele si defectele sale, cu o sinceritate pe alocuri dureroasa.
Cartea lui Octavian Paler -Deertul pentru totdeauna este o carte duioasa, plina de
amintiri calde sau reci, ravasitoare sau incantatoare.Ea impresioneaza prin sinceritatea
dezarmanta , capacitatea de autoanaliza, luciditatea, clarviziunea si prin simplitatea spiritului
autorului. E prima data cand imi inteleg esecurile, .Pana acum n-am avut niciodata taria de a
recunoaste ca destinul meu a fost decis de esecurile mele Poate fi considerata o autobiografie
deoarece intalnim o minunata zugravire a lumii satului natal Lisa cu bune si rele, un incantator
atasament fata de acele locuri, din care desi autorul a fost nevoit sa plece in frageda copilarie, nu
a uitat-o nici macar o secunda pe parcursul vietii straine.Copilria reprezinta pentru autor vrsta
de aur, Arcadia. Sufletul meu e plin i azi de aromele copilriei, chiar dac ea n-a fost idilic,
Mi-am creat o Arcadie proprie, dup o reet binecunoscut.. Satul Lisa apare ca Centrum
Mundi nu m pot gndi la Lisa ca la o localitate, ci ca la temelia fiinei mele. i mi-ar fi
imposibil s vorbesc despre copilria mea altfel dect ca despre partea mea de paradis. Timpul
nu reprezenta atunci nimic, nu exista pentru mine, iar lumea ncepea cu Lisa i sfrea cu Lisa.
Presarata din plin cu ganduri, aforisme si cugetari , cartea poate fi citita in mai multe
chei. Te poarta in lumea copilariei autorului,(Acum, ntreaga copilrie mi apare ca un
univers naufragiat din care am supravieuit numai eu.) in acelasi timp zugraveste tabloul
deprimant al unui barbat in varsta, bolnav si singur si totodata ne poarta in Asybaris, un orasel
fictiv despre care acesta scrie in timp ce isi scrie si autobiografia.
Viata autorului ne este prezentata in tablouri in care se impletesc imagini din
copilarie(casa parinteasca- Regatulmeu era plin de praf sau de noroi, n funcie de starea
vremii, i era locuit de regi care umblau, vara, cu picioarele goale/ Palatul n care m-am
nscut avea o singur odaie, plus o tind i un celar unde erau pstrate proviziile), parintii,
bunicii, obiceiurile vechi, muntii, cerul, Dumnezeu, dragostea fata de pamant si fata de
adevaratele valori spirituale. Apoi urmeaza dezradacinerea (Diminea mohort din
septembrie1937. Cerul e acoperit de o pcl care seamn cu fnul jilav. Copiii de pe Delturi,
care nu s-au dus cu vitele pe Calea Secii, au ieit n uli i se zgiesc la maina care ateapt la
poarta noastr Trebuie s m grbesc.Unchiul George, mtua Terica i verioara Noria
ateapt s vin maina cu mine. M mai uit odat la grmada de nisip din curte, la btrnul
mr, dup aceea ies pe porti. Mama plnge undeva n cas. Tata mi-a dat cei 44 de lei i-mi
duce cufrul, punndu-l n portbagaj. tiu, oare, c n destinul meu intervine o ruptur?/
Nu-mi dau seama c, pe parcursul ctorva ore, copilria mea a murit.), plecarea la oras la liceu
sau adolescenta (De cte ori mi-am amintit de anii n care am nvat la Spiru Haret, m-am
gndit doar c ei au reprezentat, poate, perioada cea mai fad, cea mai searbd, din viaa
mea, exceptnd unele momente luminoase sau tulburi: primii fiori ai dragostei, trezirea
instinctului sexual i, mai ales, o fascinant aventur trit cu ajutorul crilor.),, intr-o lume
complet straina unde tot ce stia devine parca neverosimil si devine subiect de batjocura pentru
colegi, in ciuda capacitatilor sale intelectuale. Astfel alege sa se izoleze din instinct de
conservare (experiena de elev nimerit printre colegi ai cror prini fceau parte din nalta
societate m-a aruncat i mai adnc n viaa interioar./ Am avut nevoie mereu de un zid n
spate, s m apr), ajungand un siguratic timid (Amestecul de orgoliu si timditate era, nca
de atunci, baza caracterului meu./ Am devenit i din necesitate egoist, nchistat, n mine, ursuz.
Egoismul a jucat rolul zidului de care a trebuit s m sprijin )si regretand mai tarziu aceasta
alegere. O alta amintire ce nu ii da pace este cea a unchiului din partea mamei distant si lipsit de
caldura sufletesca ce il trateaza ca pe o sluga.
Aceste imagini din copilarie , poalele Muntilor Fagaras,satul Lisa, anii de scoala si de
liceu se intrepatrund cu imagini din prezent , cu gindurile autorului, care isi marturiseste teama
de moarte, greselile si regretele, cu situatia in care acesta trebuie sa ia o decizie in legatura cu o
operatie dificila pe care ar trebui sa o faca in strainatate. Adevaraul este ca nu gasesc in mine
nici nepasarea nici puterea de a privi moartea ca pe un sfarsit firescNu sunt in stare sa concep
fatalitatea fara nici o crapatura pe unde vine un licar de speranta. Amintiri dulci si amare,
regrete, concluzii, invataminte, toate condimenteaza dulce-amarui parcursul vietii acestui
minunat om.
Pe de o parte este descris prezentul, unde Paler are 74 ani si descrie in fiecare zi vremea
(deoarece in copilaria sa natura si vremea erau pasiunile sale) sau micile lucruri pe care le-a facut
in ziua respectiva, raportandu-se mai mereu la infarctul pe care-l suferise si la frica sa ca se poate
repeta acel accident,privind totul cu pesimism.El viseaza aproape in fiecare noapte tot felul de
cosmaruri cu anumite insemnari,probabil datorita somniferelor pe care le lua mai mereu pentru a
putea adormi. Pe de alta parte Octavian Paler isi povesteste copilaria si adolescenta, conturand in
special faptul ca i-a fost extrem de greu sa se desparta de satul sau natal, Lisa si sa ajunga in
Bucuresti, un oras important cu un viitor stralucit. Acesta a urmat liceul in Bucuresti, prin
indrumarea tatalui sau care vroia sa il vada mai tarziu preot si prin ajutorul "unchiului George"
care avea o functie importanta in liceul "Spiru Haret", dandu-i o bursa micutului Paler, pentru a
putea beneficia de anumite lucruri materiale, pe care parintii lui nu si-le puteau permite.Acea
schimbare radicala in viata lui, i-a oferit ocazia sa cunoasca lucruri de care nici macar nu mai
auzise, deoarece nu iesise nicaieri in afara satului sau.
Fara sa fie un creator desavarsit de personaje si actiuni care sa ne tina cu sufletul la gura,
singurul protagonist fiind chiar autorul, Octavian Paler a impresionat in aceasta carte prin
simplitate scrierilor sale si prin sinceritatea relatarii evenimentelor ce i-au marcat viata, lucru ce
demonstreaza apropierea ei de o autobiografie.
Desertul pentru totdeauna este unul dintre cele mai coplesitoare eseuri confesive ale
literaturii romane spunea Dan C. Mihailescu. Cumpana in care autorul s-a aflat inainte de a
incepe scrierea acestui volum, infarctul, a venit ca zgomotul sacaitor al unui ceas desteptator,
care a dat startul unei analize a existentei sale, dar si a izvorului de amintiri care se revarsa in
fiecare pagina. Autorul devine vulnerabil n faa cititorului, tocmai pentru c vorbete deschis
despre viaa lui, regretele acumulate i defectele pe care le are. O sinceritate care te pune pe
gnduri i i ofer n acelai timp foarte multe motivaii evazive.
Lucrarea n sine este meditativa, amestecat cu adevrate lecii de via, maxime i citate
care sunt integrate perfect cu nsemnrile zilnice pe care autorul le-a aternut pe hrtie.