PLAN DE

AFACERI
Coordonator:
Elev:

2010
1
Cuprins
1. Sumarul
2. nregistrarea registru comerului
3. Act costitutiv
4. Viziunea
5. Misiunea firmei
6. Analiza S.W..!.
". nca#rarea ti$ologic% a strategiei
&. 'ro#usul
(. Mi)loace comerciale
1*.Mi)loace umane
11.rganizarea general% a unit%ii +oteliere
1. ,ece$tia
2. -amere
3. ,e$araii
4. -onta.ilitate
5. Managementul
11.V/nz%ri 0 $reviziuni
12. -oncluzii
2
SUMARUL
Crearea unei uniti hoteliere este un lucru destul de dificil, de asemenea
si dezvoltarea unei unitati hoteliere este dificila deoarece necesita timp, un
departament de marketing serios si personal competent. In ultima perioada se
oserva o stagnare a acestei piete: piata serviciilor hoteliere. In sezonul estival
200!, gradul de ocupare al litoralului a fost de !" #. $n procent ingri%orator
daca se tine seama de ultimele tendinte ale consumatorilor. &rocentul
persoanelor de varsta a treia a crescut, deaorece se oserva o tendinta de
imatranire a populatiei. In general persoanele de varsta a treia sunt amatoare de
petrecere a timpului lier cat mai placut, preferand vacantele in mi%locul naturii
unde se pot rela'a. &rocentul amintit mai sus se datoreaza preturilor ridicate
practicate de celelalte unitati hoteliere si relatia pret(calitate lasa de asemena de
dorit. In aceste conditii consumatorii de acest gen de servicii au preferat sa
aleaga alte tari cu servicii hoteliere mai avanta%oase.
)actorii de succes ai acestei afaceri constau in:
calitatea serviciilor *
preturile de vanzare a serviciilor *
promovarea numelui si activitatii firmei*
gradul de fidelizare al clientilor
Localizarea: +C. ,$-.&/ este situata in statiunea 0enus, la 200 m de
pla%a. +(a ales statiunea 0enus deoarece unitatea este foarte ine situata in
cadrul statiunii, este aproape de pla%a, dispune de pla%a privata, concurenta este
foarte slaa in aceasta statiune. 1u se afla decat o singura unitate hoteliera cu
acelasi coeficient calitativ 2! stele3 restul unitatilor au un coeficient calitativ
inferior. 0a fi foarte usor de a penetra piata printr(o politica adecvata de preturi
si de a otine pozitia de lider pe piata serviciilor hoteliere din cadrul statiunii
0enus.
Forma juridica: +C ,$-.&/ se va constitui su forma de +-4, avand
un capital social de "0 miliarde. /cesta va fi constituit astfel:
Cladire 20 miliarde lei
5oilier, mi%loace fi'e 20 miliarde lei
6isponiilitati anesti 20 miliarde lei
5aterii &rime si 5ateriale 20 miliarde lei

/cesta va fi varsat integral, in momentul constituirii societatii de catre cei
patru asociati, ei avand parti sociale egale:
!
7udeanu 1icoleta 20 miliarde cldire
Capatina 4aura 20 miliarde numerar
Chilat 5ihnea 20 miliarde moilier si mi%loace fi'e
8oitoiu 5arinela 20 miliarde materii prime si materiale
Capitalul social a fost varsat integral, precum am mentionat, mai sus, la
anca 7C-, in data de 20 octomrie 201!, filiala 5angalia. +e inregistrarea la
-egistrul Comertului din cadrul %udetului Constanta , localitatea 5angalia.
Inregisrarea la Regisrul Comerului
Ace necesare:
foaie de varsamant elierata de anca dupa varsarea capitatului social de
catre asociati 2 9 copii 3
uletinul de identitate pentru asociati
dovada pentru sediul social 2 titlu de proprietate 3
actul constitutiv al societatii ,uropa, autentificat de 1otar &ulic
certificatele de casatorie sau de nastere pentru asociati
ta'a %udiciara de timru !00 000 : 2 000, timru %udiciar care se achita la
;rezorerie
In momentul prezentarii la -egistrul Comertului documentele se vor
prezenta in original si copie, originalele vor fi restituite comerciantului.
<
AC! C"NS!I!U!I#
$%udeanu Nicolea, nascut in localitatea....., %udetul....., in data de...... ,
cetatean roman.
(
(
(
SC& EUR"PA SRL' sediul in statiunea 0enus, str. +os. Constantei nr. 12
Ca(ial Social $ "0 miliarde
7udeanu 1icoleta 20 miliarde cldire
Capatina 4aura 20 miliarde numerar
Chilat 5ihnea 20 miliarde moilier si mi%loace fi'e
8oitoiu 5arinela 20 miliarde materii prime si materiale

Intregul capital social se va varsa la 7anca Comerciala, filiala 5angalia, in
data de 09.09.201<.
SC& EUR"PA SRL este administrata de catre asociati, ei avand puteri
depline, drepturi egale ce le vor e'ercita impreuna in conformitate cu
prevederile legale.
/sociatii( administratori suporta pierderile si eneficiaza de profit in mod
egal. In cazul lichidarii sau dizolvarii societatii acestea se vor face in
conformitate cu prevederile legale.
9
#I)IUNEA
6eciziile unui manager sunt concretizate in ! directii:
1. e'pansiunea
2. rentailitatea
!. autonomia
+C ,$-.&/ pune accentul in primul rand pe rentailitate si pe autonomie.
,'pansiunea societatii este oarecum dificil de realizat deoarece avand in vedere
oiectul sau de activitate este oarecum greu sa se achizitioneze o alta unitate
hoteliera, in cazul in care se efectueaza o e'pansiune pe orizontala. In cazul
e'pansiunii pe verticala lucrurile sunt similare deoarece modernizarea unei
unitati hoteliere este foarte greu de realizat si este foarte costisitoare. ;otusi
e'pansiunea nu este imposiil de realizat ci acesta este directia spre care se va
indrepta societatea pe termen lung. ,'pansiunea +c. ,uropa +rl. se va face
astfel: se va achizitiona cate o unitate hoteliera in fiecare dintre statiunile
litoralului romanesc. /ceasta se va limita la litoralul romanesc. 1ivelul ma'im
pe care il va atinge +c. ,uropa +rl., unde se va opri e'pansiunea, de altfel, este
cand aceasta va avea o cota de piata de apro'imativ "0# pe plan local si
apro'imativ =0# la nivelul intregului litoral. Cota stailita la nivel local este
oarecum usor de atins deoarece concurenta este nu este mare. 1u acelasi lucru se
poate spune despre cota stailita la nivelul litoralului. +e va a%unge la cota de
piata amintita peste apro'imativ 10 ani* peste 10 ani soceitatea va deine "
unitati hoteliere. Cand se va a%unge la caracteristicile mentionate se va trece la
strategia descentralizarii coordonate. /stfel fiecare unitate hoteliera va fi
responsaila pentru propria activitate, va avea propriile metode de marketing
insa se vor suordona firmei >mama?.
+tatisticile indica o polarizare a populatiei. 10 # au o situatie financiara
foarte una iar restul dispun de o situatie financiara normala. Ceea ce este foarte
important este faptul ca acei 10 # au o putere financiara egala cu restul de @0 #.
$nitatile hoteliere s(au adaptat acestor tendinte si s(au creat adevarate paradisuri
sau statiuni lu'oase. /cest lucru nu s(a intamplat cu toate statiunile ci unele
dintre ele au ramas neschimate, ele suferind numai cateva mici modificari.
,'pansiunea societatii va avea in vedere aceste tendinte si ma%oritatea unitatilor
ce se vor achizitiona vor avea un coeficient calitativ de !,<,9 stele. 1u se va
negli%a nici cealalta categorie de populatie si se vor achozitioana 2,! unitati
hoteliere cu un coeficient calitativ inferior.
/vand in vedere indicii demografici se poate oserva o tendinta de
imatranire a populatiei. +tatisticile indica ca in anul 2029 trei oameni din 10
vor fi de varsta a treia. /cest lucru este enefic pentru aceasta ramura a
industriei. &e plan intern lucrurile sunt putin diferite. +e afirma acest lucru
A
deoarece din acei @0# cu o putere financiara mica fac parte indeosei
persoanele de varsta a treia si tineri, ei avand venituri si nu isi pot permite o
vacanta, oriunde ar fi ea. &e plan european lucrurile stau similar. +e evidentiaza
o imatranire a populatiei care va continua sa se accentueze dar din punct de
vedere financiar lucrurile sunt putin diferite deoarece veniturile persoanelor de
varsta a treia sunt relativ mari si acestia isi pot permite o vacanta pe an.
&entru a veni in intampinarea dificultatilor cu care se confrunta turismul
romanesc +c. ,uropa va incheia o serie de contracte, conventii cu 5inisterul
;urismului, se vor face oferte promotionale, diferite programe pentru a mari
flu'ul de turisti de pe litoralul romanesc 2 de e'emplu >4itoralul pentru toi 3.
&rincipalul oiectiv va fi aducerea de turisti straini pe litoralul romanesc.
$n alt oiectiv deoseit de important pe care societatea il are va fi
incheierea unor aliante cu concurenta, cu statul pentru: amena%area pla%ei,
construirea de diguri, infrumusetarea statiunii etc. statul %oaca un rol deoseit de
important in cadrul acestor aliante deoarece treuie sa vina cu spri%in logistic,
financiar etc.
&lanificarea constituie una dintre cele mai importante etape din cadrul
infiintarii unei societati indiferent de oiectul sau de actvitate sau de forma sa
%uridica. /firm acest lucru deoarece nimic nu se poate infaptui fara niste
oiective prestailite, fara o directionare a activitatilor din societatea respectiva.
In primul rand, dupa ce societatea a luat fiinta, aceasta treuie sa aia un
plan de marketing >ine pus la punct?. 5arketingul este primordial pentru o
unitate hoteliera deoarece acesta presteaza servicii, nu desfasoara nici un proces
de productie. &lanurile de marketing pot fi elaorate pentru unitati de afaceri
strategice 2contractele cu agentiile de turism3 sau pentru piete specifice
2categoriile de clienti carora ne adresam3. Indiferent de scopul pentru care sunt
destinate, in ma%oritatea cazurilor in planuri sunt incluse urmatoarele proleme
de fond: mai intai se face un sumar, dupa care se trece la analiza concreta a
firmei, a posiilitatilor pe care le are si la amenintarile la care poate fi e'pusa,la
descrierea fortelor de mediu, inventarierea resurselor de care dispune firma,
descrierea oiectivelor de marketing, prestarea planului strategic de marketing, a
ugetelor financiare precum si controlul si evaluarea actiunilor intreprinse.
&e aza analizei situatiei firmei se face o apreciere asupra diferentei intre
performanta curenta si oiectivele vizate. +unt incluse aspecte privind situatia cu
privire la marketingul curent care se azeaza pe informatiile otinute din mediul
intern si e'tern al firmei. +e fac referiri la segmentele de piata tinta, oiectivele
de marketing, profitailitate.
/naliza posiilitatilor si amenintarilor treuiesc efectuate printr(o
e'aminare in detaliu ale posiilitatilor si amenintarilor prezenta in mediu care
opereaza asupra firmei, precum si cele referitoare la piete tinta, specifice 2 piata
serviciilor hoteliere3 avandu(se in vedre marimea si potentialul lor de dezvoltare.
/naliza mediului descrie starea curenta a mediului de marketing, incluzand
forte sociale,economice, demografice, politice,culturale, legale considerate de
=
ordin etic. In acelasi timp se precizeaza directiile viitoare ale acestor forte si
impactul pe care l(ar putea avea asupra implementarii planului de marketing.
6atorita faptului ca fortele mediului de marketing sunt dinamice, planurile
de marketing ar treui vizate, chiar modificate periodic pentru a le adapta la
schimarile ce le survin.
/m aratat in cateva cuvinte cat de importanta este planificarea pentru o
unitate hoteliera, in special planificarea politicii de marketing care este fara
indoiala ceva primordial pentru o societate care are ca oiect de activitate
serviciile hoteliera
6eschiderea unitatii hoteliere ,uropa a fost fcut din data de 2" aprilie
200<. +(a ales aceasta data datorita flu'ului de turisti care frecventeaza litoralul
in aceasta perioada. 5a%oritatea tinerilor opteaza pentru o vacanta de <(9 zile in
perioada 2" aprilie B < mai. /cest lucru se intampla datorita conditiilor climatice
din aceasta perioada. &erioada amintita este o perioada de >antrenament? pentru
unitatea ,uropa deoarece este o perioada enefica pentru a face studii de piata,
pentru a modifica ce nu este ine pentru sezonul estival ce va urma.
In aceasta perioada nu se pune accentul pe otinerea de profit ci pentru a
sesiza daca au avut loc anumite schimari in mediu. /cest lucru se oserva de
oicei printr(un studiu de piata. .data oservate aceste modificari, se iau
masurile necesare pentru ca in sezonul estival ce va urma serviciile prestate sa
fie in conformitate cu cerintele clientilor.
5omentan, prin aportul unuia dintre asociati societatea dispune de cladirea
in care se va amena%a unitatea hoteliera ,uropa, de moilierul necesar, de
mi%loace fi'e si oiectele de inventar. $rmatoarea etapa este amena%area
camerelor 2 moilier, aer conditionat, televizor, instalatia sanitara 3. /poi treuie
incheiate contracte cu agentiile de turism deoarece agentiile de turism sunt
principalii distriuitori ai serviciilor prestate de +C. ,uropa.
+e va contracta un credit financiar pentru acoperirea nevoii de numerar de
la Cnceputul sezonului estival cDnd Cncasrile sunt relativ mici.
MISIUNEA FIRMEI
>5isiunea firmei este satisfacerea cantitativ Ei calitativ a unui segment al
nevoii sociale, Cn condiii de profitailitate cDt mai ridicate. Cele trei tipuri de
produse care fac oiectul faricaiei au utilizare atDt industrial B intrDnd Cn
configuraia unor produse de comple'itate medie B cDt Ei casnic folosindu(se ca
atare Cn locuina fiecruia.
Fntreprinderea a urmrit Ei urmreEte ca satisfacerea nevoilor clienilor s
fie cDt mai un, orientDndu(se cu prioritate spre aspectele referitoare la calitatea
produselor Ei distriuirea corespunztoare a acestora.
"
;ot odat Cn condiiile multiplicrii Ei intensificrii concurenei se caut
soluii pentru oinerea de avanta% competitiv, prin optimizarea raportului
preGcost Ei Cmuntirea calitii.
)irma ocup, Cn prezent, apro'imativ !<# din piaa unor astfel de produse
Ei sunt perspective favoraile pentru depEirea acestui prag. Fn condiiile
atenurii Ei eliminrii loca%ului economico(financiar, precum Ei ale
Cmuntirii 2modernizrii3 tehnice, tehnologice Ei manageriale a societii
poate devansa firma cu tradiie Cn domeniu.?
ANALI)A S*"!
Punce ari
+& staff(ul hotelului
,& raportul calitate B pre
-& amplasament foarte un Cn raport cu pla%a
.& for de munc calificat
/& tehnologie de gestionare a informaiei modern
0& nu depinde de un singur furnizor
Punce sla1e
1. dependena de ageniile de turism
2. ine'istena unui restaurant
!. prestigiul statiunii este relativ sla
"(oruni23i
1. cunoaEterea concurenei din toate punctele de vedere 2 raport calitate(pre,
strategii de dezvoltare, etc 3
2. tendinele pieei
!. politica promovat de stat
<. atragerea de noi clieni strini
Pericole
+& e'pansiunea marilor firme de prestri servicii turistice
,& ta'ele impuse de autoritile locale
-& veniturile tot mai mici ale populaiei
.& migrarea turistilor spre alte zone turistice din alte ri.
@
SIS!EMUL DE "%IEC!I#E:
"1iecive sraegice "1iecive derivae
de gradul I
"1iecive derivae
de gradul II
Acivi23i necesare
1. /sigurarea unei dinamici
a profitului de cel puin 19#
Cn fiecare an.
1.1. CreEterea anual a cifrei
de afaceri,in preturi
comparaile, cu minim 10#
anual
1.1.1. CreEterea cifrei de afaceri reale
pe piaa e'tern cu =# anual
&roducie
0Dnzri
5arketing
5otivare personal
1.1.2 6iminuarea cheltuielilor
e'ceptionale
Contaila
8uridica
)inanciar
2. CreEterea profitailitii
aciunilor cu minim 20#
pana Cn anul 200=
2.1. -etehnologizarea
seciilor Ei atelierelor de
producie prin efectuarea de
investiii in valoare de
1.900.000H pana in 200=
2.1.1. /chiziionarea unor utila%e si
tehnologii noi, de mare randament
Investiii
)inanciar
7uget
.rganizare
managerial
2.2. 6iminuarea costurilor de
producie cu 10#
2.2.1. Fmuntirea calitii produselor
faricate
C;C
)aricaie
Investiii
5otivare personal
!. Crearea unui sistem de
management performant
pDn la !0 decemrie 200A
!.1.&roiectarea sistemului de
management pDn la sfDrEitul
anului 200A
!.1.1. ,laorarea de studii de
remodelare a principalelor componente
manageriale: organizatoric,
informaional, metodologic,
decizional
.rganizare
managerial
&reviziune
+istem
informaional
M"DALI!45I S!RA!E6IC" !AC!ICE DE
REALI)ARE A "%IEC!I#EL"R
asimilarea unui nou produs*
efectuarea de investiii 2achiziionarea unor utila%e Ei maEini mai performante3*
modernizarea managerial *
reducerea consumului asolut Ei relativ de factori de producie*
promovarea produselor prin intensificarea reclamei*
sporirea motivaiei Cn munc a personalului prin creEterea cDEtigului salarial
mediu nominal *
REC"MANDARI S!RA!E6ICE
NR&
CR!&
M"DALI!45I
S!RA!E6ICE AC5IUNE
!ERMEN RESP"NSA%IL C"NSECIN5E
1. -eproiectarea
sistemului de
management
!0III200A Jef
compartiment
organizare
( creEterea gradului de
fundamentare a deciziilor
adoptate prin raionalizarea
componentei informaionale a
managementului Ei prin
derularea proceselor decizionale
pe aza unor scenarii
metodologice adecvate*
10
PR"DUSUL
&rincipalele cerine ale autoritilor Cn ceea ce priveEte serviciile hoteliere
sunt urmtoarele:
sanatatea si securitatea personalului si ale clientilor. +e refera la
pre%udiciile legate de timpul pierdut raportat la un milion de ore lucrate,
instructa%ul ecologic si de igiena realizat pentru personalul anga%at si
cadrul de comportare turistica cerut clientilor
zgomotele produc disconfort si din aceasta cauza se cere stailirea
nivelului ma'im si minim in cadrul sectoarelor de lucru din hotel si in
limitele amplasamentului
ape uzate B rezultate in urma e'ecutarii curateniei cotidiene si generale
din structurile de cazare* se cere sa se cunoasca &(K ul apei rezultate fata
de limita admisa, cantitatea unor sustante folosite in procesul de
igienizare care se regasesc in apa evacuata 2 detergenti, clor 3
deseuri cu caracteristic industrial sau mena%er pentru care se cere
cunoasterea acestora ca procent din totalul de produse folosite, desuri
reciclaile, cantitatea de deseuri trimisa zilnic sau anual la reciclat: un
e'emplu il constitue renuntarea la analele pahare de plastic care a%unse
in gropile de gunoi vor persisita multi ani
energie, prin stailirea surselor folosite, a unor resurse alternative, solara,
eoliana cu determinarea consumurilor specifice pentru fiecare camera,
spatiu comun, lift* din acest punct de vedere se pot utiliza panouri solare,
ecuri actionate cu energie solara etc.
utilizarea de sustante chimice pentru igiena ridica prolema lipsurilor de
detergenti folositi, a spraL(urilor, otravurilor pentru distrugerea insectelor
nedorite
dotarile din interior treuie sa fie intr(o armonie de culori, moderne,
placute
transporturile sunt elemente esntiale in circulatia turistilor si a
aprovizionarii societatii
/cestea sunt doar cateva din cerintele unei unitati de cazare care este in
concordanta cu nevoile consumatorilor, ne referim aici la un nivel de minim de
nevoi
In ceea ce priveste e'pansiunea societatii aceasta treuie sa se faca cu noi
investitii, investitii care treuie sa fie eficiente.
/glomeratiile urane, stresul cotidian, viata de zi cu zi, conduc la ooseala,
frustrare. $neori oamenii simt nevoia sa stea in mi%locul naturii fara sa auda
11
telefon, zgomotul provocat de masini sau alte lucruri care le(ar putea aminiti de
rutina zilnica.
;urismul romanesc a aparut intr(un cadru organizat in a doua parte a
secolului 1", dar a capatat o mare amploare dupa anul 1@9A, cand a inceput
realizarea unor mari comple'ee hoteliere, in aza unui plan general de
sistematizare. Conditiile naturale deoseit de favoraile pentru practicarea unui
turism comple' a permis construirea in cele 12 statiuni a unei puternice aze
materiale de cazare, tratament, alimentatie pulica, agrement, comert general
etc. litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara, cu toate ca,
prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr(o accentuata
sezonalitate
/stfel capacitatea de cazare era in 1@@< de 19A9!9 de locuri, reprezentand
<9# din spatiile de cazare ale tarii, cele 12 statiuni avand peste 2A0 de hoteluri
si !00 de unitati de alimentatie pulica
In anul 1@@< litoralul romanesc detinea 19 # din numarul turistilor cazati in
-omania si 29 # din turistii straini
Cu toate acestea potentialul turistic al litoralului este suficient valorificat,
mai ales resursele alneare de mare valoare terapeutica* ape termo(minerale,
namolurile sapropelice si de tura 2 de altfel aza de cazare pentru cura
alneara reprezinta numai 12,1 # din spatiile litoralului. 5ai mult unele
elemente de potential se degradeaza sau se reduc treptat 2 pla%a, namolul 3
conducand la diminuarea potentilului turistic, in acest sens +c ,uropa are in plan
o serie de aliante cu concurenta pentru a mari potentialul turistic pe cat posiil.
Uniaea Euro(a are < nivele, @0 de camere, 1" pe fiecare nivel, irourile
societatii, <9 de camere cu vedere la mare, restul cu vedere in partea opusa,
dispune de piscina, parc de %oaca pentru copii, restaurant propriu care are
acelasi coeficient calitativ cu unitatea hoteliera.
Camerele' @0 la numar, au in dotare urmatoarele:
$n pat sau doua paturi in functie de tipul camerei
2674 sau ;MI1 3
;elevizor
2 fotolii
masuta cafea
masuta televizor
aie dotata cu caina de dus
frigider
miniar
aer conditionat
telefon
sifonier
12
geam termopan

;oate acestea au menirea sa asigure un confort deoseit turistilor nu in
ultimul rand de a lasa o imagine pozitiva, placuta acestora pentru ca in sezonul
urmator sa revina in unitatea noastra hoteliera.
5anagementul firmei a pregatit un pachet de servicii ca nu sunt
incluse in tariful camerei. /ceste servicii au rolul de a acoperi toate nevoile
posiile ale turistilor indiferent de ce meserie au ei. /sadar pachetul de servicii
cuprinde:
masa%
sala forta si fitness
parc de %oaca pentru copii
teren de tennis
inchirieri masini
sala pentru conferinte
spalatorie
trimiteri de fa'(uri
/ccesul in camere se va face pe aza de cartele magnetice iar curentul
electric din camera este activat tot cu cartela magnetica. 4umina de pe holul
hotelului va functiona pe aza de cartela megnetica. 6esi dupa cum reiese de
mai sus hotelul este modern, acest lucru nu este de a%uns pentru a asigura o una
desfasurare a activitatii. Inainte de toate este nevoie de o organizare eficienta si
de un personal competent.
Mijloace comerciale
5i%loacele comerciale sunt foarte importante in cadrul unei societati
hoteliere. 6egeaa o societate comerciala produce unuri de calitate superioara
sau este superioara, in general, fata de alte societati comerciale daca nu stiu cum
sa puna in valoare acest lucru, sa se foloseasca de avanta%ele pe care le are.
&entru a pune in valoare diferitele avanta%e sau pentru a folosi anumite strategii
orice societate se foloseste de mi%loacele comerciale
Poliica de (rodus& In primul rand, cel mai important lucru in cadrul unui
produs sau a unui serviciu hotelier sau de orice natura este calitatea. /poi
treuie mentinuta o corelare intre calitatea si pretul produsului sau serviciului
respectiv. /cum conform statisticilor se poate oserva o oarecare educare a
consumatorului. In cazul serviciilor hoteliere se poate oserva o cerere mai mare
pentru unitatile cu un coeficient calitativ superior. $nitatea ,uropa este pregatita
sa ofere un comfort deoseit, o calitate deoseita a serviciilor pe care aceasta le
presteaza la un pre relativ accesiil.
1!

Poliica de (re& &returile pe care unitatea ,uropa le va practica: prima
perioad(1 200 000* a doua perioad 2 200 000* a treia perioad 1 200 000.
/ceste preturi sunt relativ mici avand in vedere preturile pe care celelalte unitati
hoteliere cu un coeficient calitativ similar le vor practica. /cesta este un pret de
penetrare a pietei deoarece este foarte greu sa intre pe piata societatea avand de
trecut o serie de ariere la intrare. /ceasta este una dintre pe care societatea le
aplica pentru castigarea pietei insa cea mai importanta este politica de distriutie.

Poliica de disri1uie& 6istriuirea serviciilor hoteliere prestate de
unitatea hoteliera ,uropa se va face prin intermediul agentiilor de turism. In
politica societatii agentiile de turism sunt cele mai importante. ,ste si interesul
agentilor de turism de a creea o imagine una unitatii hoteliere, deoarece
serviciile prestate de aceasta sunt produsele pe care agentia le comercializeaza.
4a inceputul sezonului estival fiecare unitate hoteliera trimite oferte la
agentiile de turism. /cestea, la urma lor, daca sunt interesate de oferta primita
vor solicita incheierea unui contract de colaorare sau o conventie. ,'ista o
diferenta intre cele doua:
contractul de colaorare prevede inchirierea unui anumit numar de camere
pe toata perioada sezonului estival. .data incheiat acest contract de colaorare
agentia de turism isi poate trimite clientii fara sa ceara aproarea unitatii hoteiere
respective in momentul valorificarii iletului
conventia se incheie de catre agentiile de turim care nu au o cifra de afaceri
mare si nu isi pot permite inchirierea unui anumit numar de camere. In momentul
valorificarii unui ilet sau a inchierii oricarei operatiuni care implica unitatea
hoteliera respectiva treiue sa ceara aproarea manageriilor unitatii respective
In cazul contractului de colaorare, o parte din cheltuielile cu pulicitatea
sunt preluate indirect de agentiile de turism. /cestea sunt interesate sa creeze o
imagine una a unitatii hoteliere deoarece in acest fel isi vand si ele produsele
2 serviciile hoteliere3. &entru fiecare ilet vandut, pentru fiecare loc valorificat,
agentia de turism primeste un comision in functie de valoarea iletului sau a
locului respectiv. /cest comision reprezinta 10# din valoarea iletului sau
locului valorificat.
Poliica de comunicare& In ceea ce priveste politica de comunicare pe care o
aplica societatea se poate spune ca aceasta este foarte relativa deoarece agentiile
de turism aceste cheltuieli sunt preluate indirect de catre agentiile de turism.
+ingurele cheltuieli pe care societatea le va avea in cadrul acestei clase de
cheltuieli sunt acelea cu emiterea de pliante pulicitare. /ceste pliante sunt
destinate apoi agentiilor de turism. ,'ista clauze in contractul de colaorare, care
se incheie intre unitatea hoteliera si agentiile de turism, care stipuleaza suportarea
acestor cheltuieli de catre agentiile de turism.
1<
Insa toate aceste cheltuieli, politica de comunicare, in general este foarte
greu de realizat deoarece necesita costuri foarte mari. 1u toate societatile isi pot
permite anumite reclame pulicitare, anumite politici de pret. 5arketing(ul mi'
treuie sa fie compatiil cu mi%loacele finanaciare de care dispune societatea.
RESURSE UMANE

&ersonalul are un rol primordial intr(o unitate hoteliera. Intr(o unitate care
a primit calificativul de patru stele pretentiile cu privire la personal si nu numai
sunt mari. Comportamentul acestora in timpul serviciului treuie sa fie
impecail. ,ste foarte greu sa se gaseasca personal pentru aceasta munca
deoarece acestia treuie sa se adapteze conditiilor de stres si ooseala. /cest
lucru este valail in perioada de mi%loc a sezonului estival, cand deseori anga%ati
treuie sa ramana peste program. 1u toti oamenii accepta acest lucru si nu
treuie sa uitam ca acestia sunt anga%ati doar pe timpul sezonului estival. Cinstea,
seriozitatea, responsailitatea sunt calitatile pe care orice anga%at al unitaii
treuie sa le aia. 4ipsa unei cameriste ar provoca pierderi consideraile
societatii, de aceea selectarea personalului treuie sa se faca foarte atent.
+electarea se face de manageri.
&ersonalul este impartit in departamente. 0om prezenta mai %os structura
personalului pentru fiecare departament in parte. +ocietatea a incheiat o
colaorare cu .ficiul )ortelor de 5unca in vederea distriuirii de catre acesta
unui personal calificat.
,'ista insa un numar optim de salariati care treuie sa(l detina o unitate
hoteliera. $n numar prea mic de salariati ar influenta negativ activitatea unitatii
hoteliere 2un numar mic de salariati ar putea afecta negativ calitatea serviciilor
prestate3. /celasi lucru se intampla si atunci cand numarul de salariati este prea
mare deoarece acesta ar atrage la randul lui salarii si astfel cresc cheltuielile.
1umarul optim de salariati se determina in functie de fiecare unitate hoteliera, nu
e'ista un standard in vederea acestui lucru. In cazul unitatii hoteliere ,uropa
situatia numarului de salariati este urmatoarea:
CALIFACARE S!UDII
SUPERI"ARE
NUMAR SALARIU
DE
INCADRARE
M"DUL DE
LUCRU
-eceptioneri 6e preferinta ! !.900.000 12N2<
Cameriste 1u 9 2una pe
fiecare nivel3
2.900.000 " oreNzi
19
Contaili 6a 2 9.000.000 " oreNzi
5anageri
e'ecutiv
6a 2 In functie de
vanzari 2 2 # 3
)le'iil
5anager
general
6a 1 In functie de
vanzari 2 ! # 3
)le'iil
)ochisti 1u ! 2.900.000 12N2<
Ingri%itor
piscina
1u 1 2.900.000 12N12
Instalator 1u 1 2.900.000 " oreNzi
,lectrician 1u 1 2.900.000 " oreNzi
&aznici 1u ! 2.900.000 12N2<
"rganizarea general2 a uni23ii 7oeliere
In ceea ce priveste organizarea unitatii hoteliere aceasta este impartita in A
departamente:
1. receptia
2. camere
!. reparaii
<. contailitate
9. managementul
RECEP!IA

-eceptia este una dintre cele mai importante parti ale unitatii hotelului.
/ceasta are mai multe responsailitati. &rincipalele ei responsailitati sunt de a
distriui camere turistilor, de a face rezervari, de a incasa anii de la clienti, de a
furniza datele necesare cameristelor pentru a(si putea indeplini activitatea.
-eceptia functioneaza in regim non(stop 22< ore din 2< 3. ;ot timpul in receptie
treuie sa fie cineva pentru a putea rezolva prolemele ce apar pe parcurs.
$na dintre cele mai importante responsailitati pe care o are receptia este
aceea de a distriui camere turisilor si de a face rezervari. -eceptia primeste de
la managementul firmei numarul de locuri valorificate de fiecare agentie de
1A
turism pe o perioada de 10 zile. In aza acesteia receptia face rezervarile si
asigura o valorificare optima a camerelor, cu alte cuvinte sa asigure o distriuire
optim a camerelor. ,ste foarte important ca doua rezervari sa nu se suprapuna
in timp. 6upa ce au fost efectuate aceste rezervari din numarul total de camere
se pastreaza 9 camere in vederea ocuparii lor la >lier?, este vora despre turistii
care sosesc neanuntat si nu sunt facute rezervari pentru ei. /cestia efectueaza
plata serviciilor de care eneficiaza, in numerar la receptia hotelului. 7ineinteles
acest numar de 9 camere nu este fi' ci variaza de la o zi la alta in functie de
gradul de ocupare al hotelului. . distriuire eficienta se efectueaza atunci cand
e'ista o continuitate in ocuparea camerelor.
In fiecare zi receptia are oligatia de a anunta cameristele pritr(o lista
amanuntita numarul de camere ocupate, numarul de camere care se eliereaza in
ziua respectiva precum si numarul de camere care se vor ocupa in acea zi.
/ceste liste sunt necesare pentru efectuarea mena%ului si a curateniei generale in
camere.
$nitatea ,uropa in timpul va promova doua oferte. /stfel turistii vor putea
opta numai pentru cazare si pentru cazare si masa. 0oucherul reprezinta iletul
emis de agentia de turism ce are contract de colaorare cu unitate hoteliera.
1umai turistii care sosesc prin agentie de turism primesc un asemenea ilet in
care este stipulata valoare totala pentru care treuie sa se distriuie onuri
valorice.
8Con9orul dumneavoasra ese (rioriaea noasra numarul +:& /ceasta
este misiunea managementului. -eceptia are rolul de a lua masuri atunci cand
un turist are o nemultumire, de e'emplu aerul conditionat nu functioneaza sau
nu curge apa calda, turistul va raporta aceasta nemultumire la receptie si aceasta
va lua masuri in vederea rezolvarii prolemei respective.
4a sfarsitul fiecarei zile receptia are oligatia de a preda anii incasati in
timpul zi alaturi de documentele %ustificative.
CAMERELE
Camerele hotelului sunt responsailitatea cameristelor sau femeilor de
serviciu. /cestea se ocupa cu intretinerea lor pe toata durata sezonului estival.
/ceasta intretinere consta in efectuarea de mena% in timpul cand ele sunt
ocupate, efectuarea de curatenie generala in momentul elierarii lor si mentinera
in stare optima pentru cazare in timpul cand acestea sunt liere.
In fiecare zi cameristele vor primi de la receptie lista amanuntita cu
numarul de camere ocupate, perioada de timp pentru care sunt ocupate, camerele
care urmeaza a se eliera in ziua respectiva si camere care se vor ocupa in ziua
respectiva.
In camerele ocupate, odata la trei zile cameristele treuie sa efectueze
mena%ul. ,l se face atunci cand turistul este plecat din camera. /cest mena%
1=
consta in schimarea prosoapelor, schimarea len%eriei, aprovizionarea cu gel de
dus, cu servetele parfumate, cu servetele cu silicon pentru pantofi, golirea
cosului de gunoi.
In camerele care urmeaza sa fie cazate sau valorificate se verifica daca
sunt in conditii optime cazarii. . camera este in conditii optime cazarii atunci
cand aceasta are len%erie si prosoape curate, functioneaza toate aparatele
electrice, camera este aerisita, este curata din toate punctele de vedere.
Camerele care se eliereaza in ziua respectiva sunt supuse curateniei
generale. Curatenia generala consta in schimarea len%eriei si a prosoapelor,
aprovizionarea cu accesorii 2 servetele parfumate, gel de dus, sevetele cu silicon
pentru pantofi 3 se spala pe %os, se da cu aspiratorul, se da cu spraL de camera,
inenteles dupa ce a fost facuta o aerisire corespunzatoare.
4a inceputul zilei, se eliereaza de la magazia cu materiale, de catre
superiorul femeilor de serviciu, materialele care acestea au nevoie pentru a(si
desfasura activitatea in ziua respectiva. 5aterialele respective se eliereaza in
functie de listele pe care acestea le primesc de la receptie.
. alta sarcina a cameristelor este de a verifica camerele la plecarea
turistilor. /cestea verifica daca nu lipsiste ceva din inventarul camerei sau daca
au fost produse pague 2s(a spart vreun pahar, s(a spart oglinda3. 6aca camerista
constata ca totul este in regula aceasta anunta receptia iar ea poate face
formalitatile pentru ca turistul sa poata pleca. ,'ista si situatii cand camerista
constata nereguli in camera pe care o verifica. In cazul lipsei sau deteriorarii
vreunui oiect din camera se anunta receptia de catre camerista si aceasta
instiinteaza turistul despre neregulile constatate. ;uristul este raspunzator pe
durata se%urului sau. /stfel acesta va treui sa achite la receptie contravaloarea
oiectului deteriorat sau care lipseste. 6upa rezolvarea tuturor prolemelor
responsailul de la receptie poate sa treaca la formalitatile de incheiere a
se%urului.
Cameristele au un rol foarte important in una functionare a unitatii
hoteliere. /cestea treuie atent selectate de catre managerii unitatii deoarece
este foarte important ca acestea sa fie cinstite deoarece ele intra in contact cu
lucrurile clientilor.

REPARA5II
Kotelul ,uropa va fi alimentat cu apa calda in regim non(stop. /ceasta
va fi furnizata de propia centrala termica. ! anga%ati se vor ocupa de una
functionare a acesteia. -esponsailitatile lor sunt multiple. ,i se vor ocupa de
una functionare a centralei termice, deci de alimentarea unitatii cu apa calda, de
intretinerea piscinei, de reparatiile generale in intreaga unitate. &iscina are in
dotare un sistem performant de purificare si incalzire a apei. /pa din piscina nu
se schima niciodata pe toata perioada sezonului estival. 6atorita sistemului de
1"
tratare a apei aceasta se mentine in conditii optime pe toata durata sezonului
estival. Oilnic insa, treuie ca in anumite recipiente sa se introduca 900gr. de
soda caustica.
,ste foarte important ca acest departament sa fie prompt. ;reuie sa se
intervina rapid in rezolvarea prolemei pentru a nu se naste pierderi. 6e
e'emplu intr(o camera s(a spart conducta de apa rece si curge in camera situata
la nivelul inferior. Camera respectiva nu poate fi cazata si astfel iau nastere
pierderi, de aceea treuie sa se intervina imediat pentru rezolvarea prolemei.
-eceptia este cea care anunta defectiunile ce se apar. &entru o interventie mai
rapida managementul unitatii a decis ca permanent sa se gaseasca cineva pentru
a rezolva acest gen de proleme. Insa personalul care va alctui acest
departament este pregatit pentru orice gen de defectiuni 2proleme cu instalatia
sanitara, proleme de electricitate, proleme de tamplarie etc.3.
C"N!A%ILI!A!E
;reuie tinuta o evidenta clara a miscarii materialelor cu care este
aprovizionata firma si de asemena treuie tinuta o evidenta clara a sumelor care
circula in unitate. $na din principalele responsailitati pe care departamentul
>contailitate? o are este de a tine o evidenta clara privind incasarile si platile
efectuate de unitate. /stfel orice aprovizionare cu materiale, orice plata
efectuata catre un furnizor treuie sa se evidentieze in contailitate.
.peratiile economice si financiare se consemneaza in momentul efectuarii
lor in documentele %ustificative. /sa cum prevede art.A, alin. 2 din 4egea
contailitatii > orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul
efectuarii ei intr(un inscris care sta la aza inregistrarilor in contailitate,
doandind astfel calitatea de document %ustificativ?.
4a sfarsitul fiecarei luni se efectueaza un inventar in fiecare
departement. /cest inventar are rolul de reda o situatie clara managementului
unitatii despre modul de folosire al resurselor materiale cu care departamentul
respectiv a fost aprovizionat.
. alta responsailitate pe care o are departamentul mai sus amintit este
de colecta incasarile din receptie, restaurant, arul de zi incasari care se predau
la randul lor la caseria unitatii. /cest lucru se CntDmpla la sfarsitul fiecarei zile,
iar incasarile colectate sunt insotite ineinteles, de acte %ustificative.
6epartamentul contailitate asigura si formulare necesare
departementelor unitatii. 6e e'emplu, daca in receptie nu mai sunt formulare de
note de plata se raporteaza la contailitate si pe aza de proces veral se
completeaza necesarul de uz.
)olosirea datelor contaile in procesul de conducere 2situatiile pe care
contailii le predau managerilor unitatii3 impune centralizarea si sintetizarea lor
1@
periodica. 4a aceasta cerinta raspund situatiile financiar(contaile de sinteza si
de raportare. &rin intermediul lor, datele inregistrate cu a%utorul sistemului de
conturi sunt consolidate si raportate ca un tot unitar su forma indicatorilor
economoco( financiari. +ituatiile financiare reprezinta un sistem de indicatori
economico(finanaciari ce caracterizeaza situaria patrimoniului, situatia
financiara si rezultatele otinute.
6ocumentele de sinteza si raportare se compun din: ilant 2contul
situatiei patrimoniului 3, contul de rezultate 2cont de profit si pierdere3, ane'a la
ilant si raportul de gestiune
MANA6EMEN!UL
&rincipala sarcina pe care managementul firmei o va avea este de a trasa
sarcini precise suordonatilor. 5anagerii treuie sa fie un e'emplu pentru
suordonati.
.data ce omul ocupa o pozitie care are ca scop supravegherea muncii
altora ,munca sa se schima ,pentru el prima responsailitate este Pde a face
lucrurile prin oameni?.&e scurt,el nu mai este un e'ecutant,dar in schim este un
manager. Ca manager , el treuie sa faca orice pentru a(si a%uta suordonatii sa
otina rezultate ma'ime in limitele talrntelor si ailitatilor lor. /ceasta
inseamna ca treuie sa traseze sarcinile in functie de rezultatele otinute ,sa
munceasca cu suordonatii sai in determinarea celor mai une solutii ,sa isi a%ute
oamenii in identificarea si depasirea prolemelor care ii preocupa,sa ii
sfatuiasca, sa ii antreneze, sa le dea a%utorul de care au nevoie si in sfarsit ,el
treuie sa dea suordonatilor oportunitatea de a persevera in munca. /cel
manager care nu face aceste lucruri intr(o oarecare masura:nu incredinteaza , nu
face lucrurile prin alte personae , prin urmare nu este manager. ,ste o limita la
ceea ce un manager poate face de unul singur si la ceea ce poate face cu a%utorul
suordonatilorsi toate operatiunile sunt cuprinse intre aceste limite. /stfel
delegarea sarcinilor este una dintre principalele instrumente ale unui manager.
,l treuie sa(si petreaca timpul conducand, nu e'ecutand.
5anagementul treuie sa asigure un grad de ocupare cat mai mare pe
toata perioada sezonului estival. &rincipalii >distriuitori? sunt agentiile de
turism. 4(a inceputul sezonului estival se incheie contracte de colaorare intre
unitatea hoteliera si agentiile de turism, atat din tara cat si din strainatate.
Contractul de colaorare prevede promovarea si comercializarea serviciilor
hoteliere prestate de ,uropa. In urma acestui contract de colaorare agentiile de
turism pot vinde ilete de vacanta, iar la fiecare vanzare acestia otin un
comision de 10# din valoarea iletului.
20
;reuie mentinuta o colaorare stransa intre unitatea hoteliera si agentiile
de turism. /cestea nu pot valorifica nici o camera fara aproarea unitatii
hoteliere. Inainte de vinderea unui ilet agentia de turism va lua legatura cu
managerii unitatii hoteliere si vor cere aproarea acestora, deoarece e'ista
situatii cand hotelul nu are locuri liere si atunci iletul care urmeaza a fi vandut
nu ar avea acoperire. ;ocmai din acest motiv, fiecare agentie de turism care a
incheiat un contract de colaorare are oligatia de a instiinta managerii unitatii
hoteliere privind valorificarile efectuate de aceasta, precum si data cand vor avea
loc valorificarile respective. In functie de cele mentionate mai sus managerii
anunta receptie pentru a face rezervari pentru perioadele de timp respective.
Clientii permanenti se ucura de un regim special: masa este gratuita. $n
client permanent este aceea persoana fizica sau %uridica ce valorifica una sau
mai multe camere pe toata perioada sezonului estival.
FURNI)"RII
,ste foarte importanta o una aprovizionare a unitatii cu materiale. Qanditi(va
>ce s(ar CntDmpla daca restaurantul ar ramane fara materiale de intretinere a
camerelor R? sau >ce s(ar CntDmpla daca hotelul ar ramane fara apa R?. 6in
aceasta cauza este foarte important ca managerii unitatii sa ia masuri pentru a nu
se a%unge in astfel de situatii.
+unt necesare foarte multe resurse materiale pentru una desfasurare
activitatii. +unt prezentate mai %os cateva din resursele necesare in unitatea
hoteliera ,uropa.
21
MA!ERIALE 6ENERALE
5aterialele generale se refera formularele folosite de receptie, de contailitate,
de managementul firmei, dar si materiale consumaile. In taelul de mai %os sunt
enumerate materialele generale folosite de unitatea hoteliera ,uropa.
Nr& cr& Denumire (rodus U&M& Pre uniar
1 Kartie scris 7uc. =0.000 lei
2 Kartie 'ero' 7uc. "0.000 lei
! &i'uri 7uc. 1.000 lei
< ;us imprimanta 7uc. !00.000 lei
9 Capse 7uc. 20.000 lei
A /grafe 7uc. 20.000 lei
= )ormular nota de plata
2numerar3
7uc. !0.000 lei
Nr&cr Denumire (rodus UM Pre uniar ;a(ro<&=
1 &raf curatat gresie(faianta 2Cif3 7uc. <0.000 lei
2 +olutie curatat gemuri 2/'ion3 7uc A0.000 lei
! +olutie pentru curatat aluminiu 2&ronto3 7uc A0.000 lei
< +praL pentru curatat marmura 2&ronto3 7uc. "0.000 lei
9 Kartie igienica 2OeSa3 7uc. 9.000 lei
A +olutie pentru intretinut chiuveta(cada 2 Cif 3 7uc A0.000 lei
= +apun 7uc 9.000 lei
" Qel dus 2 pliculete 3 7uc 2.000 lei
@ +ervetele parfumate 7uc 1.000 lei
10 +ilicon pentru pantofi 7uc 2.000 lei
11 7ecuri 7uc. 2.000 lei
12 +olutie pentru spalat canapele(fotolii 2 /'ion 3 7uc. 90.000 lei
1! +olutie pentru curatat covoare 2 Carpetin 3 7uc. A0.000 lei
1< +aci aspirator 7uc. 2.000 lei
19 +aci mena%eri &achet 19.000 lei
1A +ervete pentru sters praful 7uc. 9.000 lei
1= +praL de camera 2 &ronto 3 7uc. =0.000 lei
1" 6etergent 7uc 29.000 lei
22
" )ormular nota de plata
2virament3
7uc. !0.000 lei
@ )ormular monetar 7uc. !0.000 lei
10 )ormular nota de plata
2proforma3
7uc. !0.000l ei
11 6osare 7uc. 2.000 lei
12 Caiete 7uc. !.900 lei
1! Kartie fa' 7uc. 19.000 lei
1< )ormulare contailitate 7uc.
&lata furnizorilor se va face in numerar, in momentul aprovizionarii. 1u toti
furnizorii vor fi platiti in numerar. +unt anumiti furnizori care vor fi platiti prin
virament ancar. In aceasta categorie intra +C. C.1,4 +/. al carei oiect de
activitate este distriuirea curentului electric, +C. -/6,; +/. al carei oiect de
activitate este distriuirea de apa rece, +C. &,;-.5 +/., al carei oiect de
activitate este distriuirea comustiilului folosit la centrala termica, +C.
$-/1$+.+/., al carei oiect de activitate este colectarea gunoiului mena%er,
+C. 6,;-/-.5.+/, al carei oiect de activitate este efectuarea deratizarii.
5aterialele sunt depozitate in magazii, acestea fiind distriuite zilnic in functie
de necesarul e'istent. 6istriuirea se va face pe aza de proces veral incheiat
intre administrator si gestionar. /ceasta distriuire se va face zilnic pe aza
documentelor primite de la receptia hotelului 2 lista cazati pentru cameriste, lista
masa pentru restaurant3.
In situatia in care materialele distriuite nu sunt folosite in totalitate
acestea se predau gestionarului si acest lucru se va mentiona in fisa de magazie a
materialului respectiv ca o intrare.
#>nz2ri $ Previziuni
In ciuda faptului ca tarifele practicate sunt diferite cheltuielile efectuate
pentru fiecare camera sunt apro'imativ aeleasi indiferent de perioada. In taelul
urmator se vor calcula cheltuielile totale efectuate pe zi:
DENUMIRE UM CAN!I!A!E PRE!
UNI!AR
#AL"ARE
Consum apa rece 5
!
! A.000 lei 1".000 lei
Consum energie TS 9 2.900 lei 12.900 lei
2!
/mortizari (( (( (( 2!0.000 lei
Consum materiale de intretinere (( (( (( 100.000 lei
+alarii personal (( (( (( 100.000 lei
6iverse 2iluminat general,
apa piscina etc.3
(( ((( ((( !0.000 lei
!"!AL /?,&??? lei

In taele urmatoare se vor prezenta profiturile, in cifre apro'imative pe
care unitatea ,uropa il va otine pe perioada sezonului estival:
PR"FI!UL "%!INU! PEN!RU " )I !URIS!
; A6EN!IE !URISM =
PERI"ADA C@EL!UIELI PRE!ACAMERA PR"FI! "%!INU!
1 902.000 4,I "00.000 4,I 2@".000 4,I
2 902.000 4,I 1.000.000 4,I <@".000 4,I
! 902.000 4,I "00.000 4,I 2@".000 4,I
&recum se poate oserva din taelul de mai sus cheltuielile efectuate pentru o
noapte(turist raman aceleasi insa tariful se modifica in perioada de mi%loc. Cele
mai mari profituri se otin in perioada de mi%loc. ;aelul de sus evidentiaza
profitul otinut in urma camerelor valorificate de agentiile de turism.
2<
In cazul turistilor care sosesc pe cont propriu tarifele practicate sunt mai mari.

PR"FI!UL "%!INU! PEN!RU " )I !URIS!
; C"N! PR"PRIU =
PERI"ADA C@EL!UIELI PRE!ACAMERA PR"FI!UL
"%!INU!
1 902.000 4,I 1.200.000 4,I A@".000 4,I
2 902.000 4,I 2.200.000 4,I 1.A@".000 4,I
! 902.000 4,I 1.200.000 4,I A@".000 4,I
PR"FI!UL !"!AL "%!INU! DIN CAMERE #AL"RIFICA!E
DE
A6EN!II DE !URISM
PERI"ADA CAMERE
"CUPA!E
!ARIF INCASARI C@EL!UIELI PR"FI!
1 90 "00.000 4,I <0.000.000
4,I
29.100.000 4,I 1<.@00.000 4,I
2 "0 1.000.000
4,I
"0.000.000
4,I
<0.1A0.000 4,I !@."<0.000 4,I
! A0 "00.000 lei <".000.000
4,I
!0.120.000 4,I 1=.""0.000 4,I
29
PR"FI!URI !"!ALE "%!INU!E DIN #AL"RIFICARI PE
C"N! PR"PRIU



PR"FI!URI !"!ALE "%!INU!E )ILNIC IN FIECARE PERI"ADA
PERI"ADA PR"FI! !"!AL
; A6& !URISMBC"N! PR"PRIU =
P"NDERE
1 1".!@0.000 4,I 1",21 #
2 9@."20.000 4,I 9@,2< #
! 22.=AA.000 4,I 22.9< #
;.;/4 100.@=A.000 4,I 100 #
PERI"ADA CAMERE
"CUPA!E
!ARIF INCASARI C@EL!UIELI PR"FI!
1 9 1.200.000 4,I A.000.000 4,I 2.910.000 4,I !.<@0.000
2 10 2.200.000 4,I 22.000.000 4,I 9.020.000 4,I 1@.@"0.000
! = 1.200.000 4,I ".<00.000 4,I !.91<.000 4,I <.""A.000
2A
PONDERE
18%
59%
23%
1
2
3
%ilan3ul (revizional
/C;I0
/ctivul imoilizat:
Imoilizrile necorporale cuprind fondurile comerciale Ei cheltuielile
constituire, cercetare si dezvoltare*
Imoilizrile corporale cuprind terenurile, anga%amentele Ei amena%rile,
construciile, instalaiile tehnice, material Ei utila% industrial etc. precum Ei
imoilizri Cn curs*
Imoilizri financiare cuprind titluri imoilizate Ei Cmprumuturi acordate altor
persoane sau Cntreprinderi.
/ctivul circulant:
/ctivul circulant cuprinde stocurile Cn curs 2stoc de aprovizionare, de
produse semi(finite, produse finite Ei mrfuri3, avansurile Ei aconturile vrsate
furnizorilor, creanele fa de clieni sau alte persoane, Cntreprinderi sau
anga%aii, valorile moiliare de plasament 2aciuni, oligaiuni3, disponiilitile
2anc, cas3 Ei cheltuielile Cnregistrate Cn avans 2de e'emplu, cheltuielile de
repartizat pe mai multe e'erciii3.
&/+I0$4
Capitalurile proprii
Capitalurile proprii ale Cntreprinderii se compun din capital, adic aportul
personal, din cote(pri, din aciuni etc.
Fn plus se pot constitui rezerve care sunt fie legale, fie
regulamentare, statutare sau contractuale. -ezultatul e'erciiului ca Ei rezultatul
raportat 2eneficiul sau pierderea e'erciiului precedent3 se adaug, de
asemenea, la capital.
2=
&rovizioane pe care le constituim, de e'emplu, ca urmare a creEterii
preului sau a fluctuaiilor previziile ale cursului sunt provizioane reglementate
care diminueaz eneficiul impozail.
%ILAN5$(revizional
mii. lei
Denumire Anul + Anul , Anul -
Imo1iliz2ri necor(orale
Cheltuieli de constituire 29.000 (( ((
Imo1iliz2ri cor(orale
5i%loace fi'e e'istente !0 000 000 !0 000 000 !0 000 000
Investiii Cn curs 0 0 0
!oal acive imo1ilizae -? ??? ??? -? ??? ??? -? ??? ???
+tocuri 9 000 < 000 ! 000
5ateriale directe <0 000 <! 000 <9 000
5ateriale indirecte 10 000 12 000 1< 000
/lte active circulante 19 000 20 000 29 000
Conturi la nci 10 000 000 1! 000 000 19 000 000
Cheltuieli cu doCnzile 22 900 22 900 22 900
/lte active 10 000 12 000 19 000
!oal acive circulane +? ?C? ??? +- ?D+ ??? +/ +?, ???
!oal aciv E? ?C? ??? E- ?D+ ??? E/ +?, ???
Capital social A0 000 000 A0 000 000 A0 000 000
6atorii totale <90 000 ( (
/vansuri primite @ A!0 000 1! 0@1 000 19 102 000
!oal (asiv E? ?C? ??? E- ?D+ ??? E/ +?, ???
CREDI!E& RA!E& D"%AN)I
Condiii de crediare F
+uma creditata 2lei3 <90 000 000
-ata anuala a doanzii 2 # 3 90
;ermen de creditare 2ani3 9
1umar de rate 2semestrialitati3 10
1umar de rate N an 2
2"

!a1el
Ram1urs
Sold
credior
Do1anda
scadena
Do1anda
cumulaa
1. <90 000 000 112 900 000 112 900 000
2. <09 000 000 101 290 000 21! =90 000
!. !A0 000 000 @0 000 000 !0! =90 000
<. !19 000 000 =" =90 000 !"2 900 000
9. 2=0 000 000 A= 900 000 <90 000 000
A. 229 000 000 9A 290 000 90A 290 000
=. 1"0 000 000 <9 000 000 991 290 000
". 1!9 000 000 !! =90 000 9"9 000 000
@. @0 000 000 22 900 000 A0= 900 000
10. <9 000 000 11 290 000 A1" =90 000
C"N!UL DE PR"FI! SI PIERDERE
+ sezon esival
INDICA!"RI 0/4./-,
B4,I(200<
0/4./-,
B4,I(2009
0/4./-,
B4,I(200A
0enituri din vDnzarea mrfurilor ! 1!0 29A
000
! !00 =90
000
! 900 A92
000
&roducia vDndut 21 29< 000
000
22 !21 000
000
22 90A !2<
000
Cifra de afaceri 2< !"< 29A
000
29 A21 =90
000
2A 00A @=A
000
0enituri din suvenii de e'ploatare 0 0 0
2@
/lte suvenii de e'ploatare 0 0 0
0enituri din suvenii privind
e'ploatarea
0 0 0
Cheltuieli privind mrfurile A 012 900 " !A0 000 @ A@9 000
Cheltuieli cu materiile prime <9 1"0 000 <" 1@9 000 91 A@9 000
Cheltuieli cu ta'e, impozite,
vrsminte asimilate
=1" A1< ""0 =A@ A9" !20 ="< !A9 000
Cheltuieli cu remuneraiile
personalului
120 000 000 1<0 000 000 1A0 000 000
Cheltuieli privind asigurrile Ei
protecia social
A <00 000 = <AA AAA " 9!! !!!
;otal cheltuieli cu personalul 12A <00 000 1<= <AA AAA 1A" 9!! !!!
Cheltuieli cu provozioanele si
amortizrile
2!0 000 2!0 000 2!0 000
Pro9i oal o13inu (e (arcursul
unui sezon esival
&erioada &rofit totalNzi 1r de zile ;otal
1 1" !@0 000 !1 9=0 0@0 000
2 9@ "20 000 !0 1 "9< <20 000
! 22 =AA 000 !1 =09 =<A 000
;.;/4 100 @=A 000 (( ! 1!0 29A 000
C@EL!UIELI EFEC!UA!E CU !AFE' IMP")I!E GI AL!E
#4RS4MIN!E
Pro9i !a<2 lioral
+H
!a<2
monumen
+H
Pro9i
im(oza1il
Im(ozi
- +-? ,/0 ??? -+ -?, /0? -+ -?, /0? - ?0E 0/? CC? E00 D+, E,?
!a<e$ angajaor
!0
5ii lei
)ond de
salarii
Cass
anga%ator
2<,9#
+oma%
1#
)ond de
sntate =,9#
;otal
cheltuieli
120 000 2@ <00 1 200 @ 000 !@ A00
Flu<ul de numerar
Mii lei
F
-esurse financiare la inceputul perioadei
10 000 000
Credite <90 000
0anzari 21 29< 000
!oal inrari de numerar -+ E?. ???
Cheltuieli operationale 10 29< 000
Cheltuieli rate creditB doanzi
21! =90
Impozit pe profit E00 D+,'E,?
6ividente platite 0
!oal iesiri de numerar ++ ,-. 00,'E,
Cifra de afaceri - mii lei
32%
34%
34%
2004
2005
2006
!1
Concluzii&
Intrarea pe piaa serviciilor hoteliere nu este facil. Concurena la nivel de
litoral este acer, comportamentul consumatorului este Cntr(o continu
schimare, de e'emplu consumatorii strini prefer staiunile turistice din alte
ri, Cn schim aceast pia este Cntr(o ascensiune continu.
6eEi afacerea CEi desfEoar activitatea numai Cn sezonul estival aceasta
este o afacere profitail, nivelul profitului este mare.
Creditul a fost solicitat Cn vederea acoperiri de cash(floS, deoarece fr
aceasta societatea nu(Ei poate continua activitatea. 6in aceas cauz s(a solicitat
un credit Cn valoare de <90 mil. lei. )irma dispunea de resurse financiare Cn
contul curent al societii dar avDnd Cn vedere faptul c plile efectuate de ctre
ageniile de turism se fac numai prin intermediul ncilor Ei acestea nu acord
numerar imediat, mai trec 1(2 zile. QDndii(v ce s(ar CntDmpla dac societatea
nu ar avea ani s plteasc salariile Ei Cn plin sezon estival personalul ar refuza
s munceasc. /cest lucru ar genera pierderi imense societii. 6e amintit este Ei
faptul c personalul manifest o oarecare rigiditate Cn timpul sezonului estival
deoarece oferta de locuri de munc este mare Ei este foarte greu ca o unitate
hotelier s ai un personal permanent.
&recum se poate oserva din taelul de mai sus societatea va fi Cntr(o
creEtere continu, o creEtere lent din toate punctele de vedere 2 9# Cn primul
an, A# Cn al doilea an 3. +e urmreEte recuperarea investiiei Cn primul rDnd apoi
dezvoltarea sa pe orizontal lucru e'trem de dificil de realizat.
4a Cntrearea PCum vedem firma peste 10 aniR? se poate spune c avDnd
Cn vedere trendul pieei Ei strategiile de dezvoltare ale societii, societatea va
ocupa unul din primele locuri pe piaa serviciilor hoteliere de pe litoralul 5ri
1egre, ineCneles luDnd Cn calcul Ei apariia altor concureni.
!2