Invatatorul trebuie sa identifice si sa inlature eventualele blocaje care ar putea interveni in

exprimarea creativitatii elevilor( ex. teama ,timiditatea,nerabdarea etc.) si nu in ultimul rand ,sa accepte
ideea ca, uneori, conduita creativa se poate manifesta spontan, necontrolat, cu raspunsuri originale
etc.De multe ori scoala nu numai ca nu incurajeaza creativitatea elevilor , ci frecvent o inhiba prin
cultivarea unui comportament stereotip. Astfel , elevii creativi sunt incadrati in categoria indisciplinatilor
si considerati o sursa de dezordine.
Cercetatorii afirma ca stimularea creativitatii copiilor poate fi realizata prin trei elemente: un mediu
creativ, o programa creativa si invatatori ce folosesc metode didactice creative. De asemenea
cercetatorii recomanda invatatorilor sa incurajeze copiii sa isi construiasca propriile interpretari ale
evenimentelor.
Dezvoltarea competentelor artistice ale elevilor in cadrul disciplinei arte vizuale si abilitati practice
Programa disciplinei Arte vizuale si abilitati practice este elaborata potrivit unui nou model de
proiectare curricular,centrat pe competente.
Orientarea demersului didactic pornind de la competente pune accentul pe dezvoltarea gandirii si pe
extinderea posibilitatilor de comunicare interumana prin imagine,folosind trairea artistica si contribuind
astfel la conturarea profilului de formare al absolventului din invatamantul primar.
Competentele sunt ansambluri structurate de cunostinte, abilitati si atitudini dezvoltate prin invatare
,care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,in
contexte particulare diverse.
Pentru realizarea competentelor specifice, in programa sunt propuse exemple de activitati de invatare
care valorifica experienta concreta a elevului,integrand strategii didactice adecvate unor contexte de
invatare variate. Exemplele de activitati au doar valoare orientativa. Pentru formarea competentei
specifice ,profesorul este cel care isi alege si proiecteaza activitatile de invatare in functie de specificul
disciplinei,de particularitatile de varsta ale elevilor si de interesele fiecarui copil, de mijloacele si
materialele pe care le au la dispozitie. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin
implicarea activa si creativa a profesorului.
Includerea clasei pregatitoare in invatamantul general si obligatoriu implica o perspective nuantata a
curriculumului la acest nivel de varsta. Este necesara o abordare specifica educatiei timpurii,bazata in
esenta pe stimularea invatarii prn joc ,pe individualizarea invatarii,pe trezirea curiozitatii copilului si pe
dezvoltarea increderii in sine.
Disciplina Arte vizuale si abilitati practice are un caracter de noutate in raport cu disciplinele studiate
pana in prezent in invatamantul primar,fiind o disciplina integrata situata la intersectia ariilor
curriculare Arte si Tehnologii.


In universul copilariei artele vizuale reprezinta bucuria descoperirilor,dorinta de creatie,satisfactia
realizarii artistice si izvorul rece ,dadator de energie creatoare si de spirit artistic.
Fiecare incercare plastica este o lupta pentru,, mai bine , pentru ,,mai frumos,,mai inalt, o
rejudecare a naturii si a fiintei umane .Prin desenele lor, copiii ,,povestesc grafic ceea ce simt,cum se
vad pe sine si cum ii vad pe cei din jur, intr-un limbaj care imbraca toate configuratiile posibile: linii
discontinue sau frante,culori terne sau vii, armonie sau dizarmonie
Data fiind spontaneitatea si sinceritatea ei, varsta copilariei este cea mai propice inceperii
antrenamentului de dezvoltare a facultatilor creatoare.
In acest sens curriculum-ul de educatie tehnologica pentru clasele I-IV prevede inlaturarea
blocajului in activitateade creatie prin abordarea unei noi strategii de invatare, care sa-i lase copilului
,,deplina libertate de exprimare plastica, sa-i dezvolte capacitatea de a se emotiona in fata frumosului
din natura si din operele de arta.
Pe masura dezvoltarii intelectuale ,copilul cauta pe plan tehnic ori grafic elemente adecvate pentru
exprimarea propriilor idei si sentimente. Astfel un tip imaginativ ,privind norii ,vede in formele lor
imaginea unor vietati bizare,castele si alte elemente fantastice,care se cladesc si se destrama
transfomandu-se in alte si alte imagini.
Cunoscutul procedeu al petelor de culoare demonstreaza cum mare parte din copiii imaginativi
descopera prin asociere ,forme cu corespondenta in realitatea inconjuratoare, (lucruri, insecte,
mamifere ,flori,oameni,zmei,balauri) pornind de la imagini spontane,nedefinite,abstracte chiar, care le
provoaca inlantuirea unor bogate asociatii de idei.Se pot utiliza diverse tehnici:
-balansarea suportului pe care s-au aplicat culorile;
-stropirea / curgerea libera;
-impaturirea si presarea petelor de culoare,cu mana, in diferite directii;
-dirijarea culorii folosind jetul de aer(suflare libera sau dirijare printr-un pai)
-estomparea suprafetei colorate cu hartie mototolita;
-tamponarea suprafetei cu stampile( confectionate din hartie).
Pe suportul de sugativa sau de panza fuzionarea culorilor se produce mai usor si mai
spectaculos.Descoperirea si analiza formelor obtinute accidental probeaza capacitatea fiecarui elev de a
fabula, de a implini si imbogati forma cu pensula, solicita si dezvolta
originalitatea,flexibilitatea,sensibilitatea dar si umorul, factori ai creativitatii,care vor solicita gasirea
unor solutii viabile problemelor vietii.
Tema plastica ,,Amestecuri dintre culori si nonculori-dominanta cromatica completata cu
,,Semnificatiile culorilor la clasa a IV-a a dat prilejul elevilor sa sesizeze legatura dintre culorile folosite

de artistul plastic si emotiile transmise cu ajutorul acestora ,sa realizeze un joc de fond cu tonurile unei
culori calde( ,,Tapet pentru camera de zi), folosind amestecurile dintre culori si nonculori si dintre
culorile vecine in steaua culorilor.Dupa familiarizarea cu procedeul de nuantare(combinarea a doua
colori vecine din steaua culorilor) si obtinerea nuantelor intr-o ,,cartela cromatica elevii au aflat ca acea
culoare care atrage atentia privitorului si care da tonalitate de ansamblu este dominant cromatica.
Folosind lucrul pe grupe sau individual,elevii au realizat compozitia,,Lan de floarea soarelui(in
dominanta galben ). Celelalte tente folosite au intinderi mai mici si se afla numai in amestecuri. Toate
petele de culoare au fost armonizate cu dominanta, creandu-se astfel echilibrul.
Vorbind cu elevii despre culori se realizeaza ample caracterizari: galbenul culoarea cea mai apropiata
de lumina, atunci cand este in stare pura evoca ceva luminos si poseda capacitatea de a inveseli. Privind
galbenul ochiul se va bucura, inima se va largi, sufletul se va inveseli. Verdele este o culoare linistitoare,
cum linistitoare este o plimbare in verdele padurilor,este cea mai calma dintre culori.In aceeasi maniera
se caracterizeaza toate culorile,asa incat in orele urmatoare elevii vor sti sa exprime metaforic,cu
ajutorul culorilor,trairile sufletesti,emotiile lor. Ori de cate ori avem ocazia, amintim aceste semnificatii
pentru a deosebi culorile,pentru a le analiza astfel incat aflat intr-o expozitie ,in fata unui tablou,elevul
sa poata intelege mesajul artistic.
Ca semne plastice decorative, punctul si linia au fost folosite in construirea unor frize decorative
pentru infrumusetarea unui covor ,in crearea unor motive decorative originale-incondeierea oualor in
apropierea sarbatorii Pastelui cand elevii devin mici creatori populari,obtinand motive decorative
originale,deosebite.
La clasele a III-a si a IV-a, prin tema ,,Materiale si tehnici de lucru avand ca obiective de referinta
folosirea unor materiale ( tuburi,pastille,carioca,pastel,plastilina,hartie colorata) si tehnicile
specifice(acuarele, tempera,guase,colaj,mixte,modelaj).Dupa ce elevii au sortat si identificat materialele
si instrumentele de lucru specifice artelor plastice dintr-o colectie avand in componenta si materiale
specifice altor domenii, au observat unele lucrari plastice realizate cu diferite materiale de lucru,au
reusit sa modeleze unele forme spatiale si basoreliefuri folosind tehnici simple de lucru( modelare prin
rulare in palma sau pe planseta ,modelare prin strangere, turtire,gatuire,modelare in tehnica
basoreliefului).
Elevii au realizat corpuri geometrice ,dar si obiecte de uz casnic(ulciorul,strachina) obiecte pe care,dupa
studierea temei,,Rolul decorativ al liniei si punctului le-au decorat intr-un mod original folosind
simetria sau repetitia in jocuri de fond sau frize decorative.
Pentru atingerea obiectivelor propuse ,in procesul de predare-invatare a elementelor de limbaj
plastic,cat si a continuturilor disciplinei arte vizuale si ab.practice am folosit urmatoarele metode de
stimulare a competentelor artistice: jocul didactic,metoda brainstorming,metoda
sinectica,exercitiul(exercitiul de inventie cu efecte plastice surpriza,exercitiul de dezvoltare a memoriei
vizuale si a imaginatiei creatoare, exercitiul de dezvoltare a spiritului de inventie si creatie).


Jocurile didactice angajeaza intreaga personalitate a copilului ,constituind adevarate mijloace de
evidentiere a capacitatilor creatoare,dar angajeaza si metode de stimulare a potentialului creativ al
copilului .In cadrul orelor de arte vizuale si lucru manual jocul didactic are o mare valoare educativa,
intrucat prin acesta elevii isi incearca atat abilitatile lor de desenare, cat si cele de gasire a diferitelor
solutii posibile pentru realizarea unei teme plastice.
In titlul fiecarui joc se va include o anumita problema de limbaj plastic: ,,Nu avem multe culori si
preparam noi altele,,Provoaca,descopera si continua!, Ghiceste intentiile vecinului si continua!,
Picaturi insufletite , De-a criticii intr-o expozitie.
Un exercitiu joc utilizat cu succes este acela in care am realizat o sinteza morfologica a partilor
componente ale unor obiecte. Astfel, pe baza analizei,elevii aleg si apoi deseneaza una sau doua parti
componente mai importante ale unui obiect estetic, despartindu-l de acesta. Asamblandu-le grafic altfel
aspecte noi ale acelui obiect sau chiar un nou obiect(forma).
Metoda sinectica
Vizeaza dezvoltarea gandirii divergente.Este similara metodei brainstorming,insa foloseste analogia sau
metafora pentru a permite ca problema sa fie privita din alt unghi in vederea rezolvarii ei. O problema
greu de rezolvat devine familiara raspunzand mai intai la intrebarea ,,Cu ce se aseamana?. O problema
extrem de banala poate deveni interesanta daca punem mai intai intrebarea,, Cum ar fi daca s-ar
asemana cu?Se pot face unele asociatii ciudate care sa conduca la idei noi. Rezolvarea este amanata
pana se constata ca s-au emis solutii eficiente. Abia acum se anunta in ce consta esenta problemei .Am
aplicat aceasta metoda in ora de arte vizuale in felul urmator: am propus mai intai elevilor sa acopere
suprafata foii de desen cu o tenta de culoare preferata. Apoi am cerut sa se deseneze cu pensula , cu o
culoare contrastanta mai inchisa sau mai deschisa ,unul sau doi pomi tineri ,ale caror ramuri par ca sunt
miscate de vant si care pot fi asezati oriunde in pagina.In continuare am solicitat elevilor sa deseneze o
strada usor serpuita,dar care sa treaca prin spatele unui pom si prin fata celuilalt pom.Urmeaza ca elevii
sa aleaga si sa-si completeze desenele cu alte elemente propuse de ei dar toate sa exprime idea de
miscare. Dup ace desenele au fost terminate,se anunta esenta problemei: rolul culorii dominante in
compozitia plastica. Acest rol se subliniaza si prin analiza unor lucrari mai reusite,cu dominante de culori
diferite. Se precizeaza ca prin dominanta cromatica s-au armonizat culorile care au fost folosite anterior
si astfel s-a obtinut o mai mare unitate si expresivitate ,intrucat expresivitatea elementelor componente
a fost sublimata de expresivitatea dominantei cromatice.
Alte metode si tehnici de stimulare a creativitatii aplicate in cadrul orelor de arte vizuale ab. practice
Metoda punctelor unite cu linii- aceasta metoda consta in descoperirea de catre copii a unor elemente
concrete din realitatea sistemului nostru de referina, dintr-o multitudine de forme aleatoare obtinute la
intersectarea unei retele de linii generate de unirea mai multor puncte dispuse la intamplare in spatial
plastic.
Metoda petelor intamplatoare inseamna gasirea de catre elevi a unor elemente concrete din
realitate ,dintr-o multime de forme aleator obtinute prin fuzionarea culorilor juxtapuse dispuse in

spatiul plastic. Se stimuleaza capacitatea de imaginare, de realizare a diferitelor
analogii,originalitatea,puterea de-a combina liber,il antreneaza pe copil sa ,, vada si cu mintea.
Metoda ochilor inchisi presupune ca elevii sa continue suprapunerile si intretaierile obtinute prin
desenarea catorva elemente cu ochii inchisi.Astfel se stimuleaza imaginatia creatoare,fantezia
copiilor,capacitatea de adaptare.
Dupa familiarizarea cu materialele, uneltele si ustensilele folosite la orele de arte vizuale si abilitati
practice, programa pentru clasa I prevede realizarea unor lucrari din plastilina.
Pentru prelucrarea plastilinii elevii trebuie mai intai familiarizati cu anumite procedee de
modelaj:alungire, subtiere, rotunjire,torsiune, impletire,adaugire si scoatere de material.
In vederea modelarii din plastilina a unor legume,fructe sau animale se poate apela la cunostintele
insusite la cunoasterea mediului,iar dupa realizarea obiectivelor se pot modela cifre ce reprezinta
numarul lor,se pot realiza exercitii de numarare,operatii si probleme cu numarul de fructe,legume sau
animale modelate,apelandu-se astfel la cunostinte de matematica.
In vederea abordarii tehnicii colajului la clasa I un lucru important il constitue pregatirea
materialului necesar: hartie colorata, carton, foarfece,lipici ,fire colorate ,plante,seminte uscate,deseuri
textile etc.Colajul poate fi realizat prin lipire obisnuita in doua variante: prin alaturare si prin
suprapunere. Important este sa nu dirijam prea mult activitatea elevului inchistandu-I imaginatia
creatoare.
Executand diferite indoituri si plieri din hartie elevii ajung sa realizeze sub indrumarea invatatorului
,o serie de obiecte interesante. In cadrul acestei unitati de invatare se impune o activitate integrata,
apelandu-se astfel la cunostinte de matematica,de ed. plastica (armonia culorilor ) si nu numai.
In oricare din activitatile acestei discipline,nu este vorba de rigoare ci de o continuare a jocului, a
creatiei,copiii putandu-se astfel exprima in mod artistico-plastic.
Un capitol atractiv cuprins in programa scolara la clasele I IV este capitolul ,, Lucrari cu materiale din
natura
Materialele din natura ofera o gama foarte larga de posibilitati creatoare. Prin varietatea formelor si
culorilor se pot realiza compozitii dintre cele mai deosebite. La acest capitol
,creativitatea,ingeniozitatea,alaturi de cunostintele generale pot crea un univers aparte. Colajele si
compozitiile create din aceste materiale deosebite pot deveni adevarate opera de arta.
Fiecare anotimp al anului cu un farmec aparte reprezinta sursa de inspiratie pentru confectionarea
lucrarilor micilor scolari.
Elementul floral,pasarile,fluturii sunt adesea prezente in compozitii ,fiind realizate din diverse
materiale.