Sunteți pe pagina 1din 42

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Caracteristicile managementului de risc al ratei dobanzii


Dobanda este analizata in legatura cu imprumuturile banesti si considerata in sens
restrans, ca reprezintand :
plata pentru o suma imprumutata (Guitton Henri, Economie politique
1
)
recompensa pentru renuntarea la lichiditate pe o anumita perioada de timp (Keynes,
eoria generala a !olosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor
"
)
partea din plus#aloare incasata de creditor ( persoana !izica sau $uridica ) de la
debitor, ca plata pentru capitalul de imprumut cedat (Kiritescu, %oneda& %ica enciclopedie
'
)
pretul pe care oamenii il platesc pentru a obtine resursele acum in loc sa astepte pana
#or castiga banii cu care sa cumpere resursele
o prima platita pentru a intra in stapanirea curenta a resurselor( (Heyne, %odul
economic de gandire
)
)
Dobanda este in mod !iresc comuna cu conceptul de capital si cu elementele timp si
risc& *olul capitalului in acti#itatea economica este acela de a contribui la sporirea productiei,
la cresterea producti#itatii, indi!erent ca pro#ine din resurse proprii sau imprumutate&
+n aceasta acceptiune, dobanda este (un e,cedent, ce re#ine sub !orma de #enit
oricarui posesor a unui capital antrenat intr-o acti#itate economica( (Economie .olitica -
/ote de curs
0
), este (pretul speci!ic platit pentru orice capital care constituie o alta categorie
de !actori de productie( (1amuelson, 23Economique
4
)&
Dobanda este recompensa ce re#ine posesorului de capital pentru aportul adus la
productie5 ea este (pretul pentru a pune economia in ser#iciul in#estitiei( (6ndre .age,
Economie politique)&
1
Paris, Dalloz, 1960
"
Ed. tiinific, Bucureti, 1970
'
Moneda, ica enciclo!edie. "utor# $ostin $. %iritescu& Editura#'tiintifica si enciclo!edica& "nul
a!aritiei# 19().Bucuresti
)
Modul econoic de *+ndire. Paul ,e-ne. Bucureti, Editura Didactic iPeda*o*ic, 1991
0
Do.rescu, /asile# 'ocietate si econoie. 0ote de curs !ri1ind istoria econoiei
4
P.A. SAMUELSON, L'conomique, Colin U, 1982, 2 vol
Pagina 1 din 42
1.Dobanda: concept si functii.
Rata dobanzii: riscul de rata a dobanzii
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Daca pentru resursele imprumutate se considera $usti!icata dobanda, atunci, gandind
economic, ea se cu#ine si resurselor proprii !olosite in calitate de capital& /ici un posesor de
economii nu si le-ar utiliza pentru in#estitii proprii daca n-ar spera sa obtina un echi#alent cu
dobanda pietei&
ocmai speranta obtinerii unui #enit din utilizarea capitalului il determina sa
economiseasca si sa in#esteasca& 7enitul cu#enit posesorului capitalului, la ni#elul dobanzii
pietei, se $usti!ica prin !aptul ca, prin utilizarea capitalului in prezent, are loc sporirea
productiei, cresterea producti#itatii si castigurilor #iitoare&
Dobanda nu este, deci, o caracteristica doar a capitalului imprumutat, ci a oricarui
capital, prin a carui !olosire sporesc resursele #iitoare& Daca posesorul capitalului este si
intreprinzator, el #a insusi in mod direct, din #anzarea mar!urilor, remuneratia capitalului
echi#alenta cu dobanda pietei ca parte a pro!itului normal, minimum sau necesar5 daca el il da
cu imprumut, #a primi dobanda, ca #enit indirect, printr-un act de imprumut, de la debitor&
.entru debitor, dobanda este un cost, o plata inclusa in costul de productie& El plateste
dobanda pentru a intra in stapanirea curenta a resurselor, care este mai de pret decat
stapanirea #iitoare a acelorasi resurse&
6tata timp cat oamenii cred ca isi pot spori producti#itatea in #iitor, prin intrarea, in
prezent, in stapanirea resurselor si crearea de capital din ele, #or !i dispusi sa plateasca o
prima pentru a obtine resursele acum, in loc sa astepte pana le #or castiga&
Dupa unii economisti, dobanda se descompune in urmatoarele componente:
prima de risc, care constituie o compensatie a riscului la care se estimeaza sa !ie e,pus
platitorul, ma$orandu-se in !unctie de ni#elul de insecuritate al operatiunii5
costurile gestionarii, adesea suportate de imprumutator pentru a controla sol#abilitatea
dobanda pura, ceea ce ramane din dobanda bruta (totala) dupa scaderea primei de risc
si a costurilor gestionarii
*ata dobanzii
Este pretul platit pentru a dispune timp de un an de 188 unitati monetare& Ea
reprezinta raportul procentual dintre marimea absoluta a dobanzii anuale platite si creditul
acordat
%arimea dobanzii totale este direct proportionala cu marimea creditului acordat,
durata lui in ani si rata dobanzii&%arimea dobanzii se stabileste pe piata in !unctie de cererea
si o!erta de capital, si depinde de o serie de !actori economici si politici, cum ar !i marimea
procesului in!lationist&
Pagina 2 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Din cauza acestui proces, s-a trecut de la dobanda !i,a, la dobanda #ariabila, care se
calculeaza periodic (de regula la ' luni) in !unctie de e#olutia dobanzii pe piata& +n !elul
acesta creditorul se apara de pierderea care ar rezulta pentru el din !i,area unei dobanzi
neschimbate la acordarea creditului intr-o perioada de ascensiune a dobanzii&
Datorita in!latiei #om intalni rata nominala a dobanzii (dobanda cu#enita prin
contractul de credit) si rata reala a dobanzii reale&
+n conditiile in care, de e,emplu, rata nominala a dobanzii este de 08 9, iar rata
in!latiei este de )89, rata dobanzii reale #a reprezenta :,1) 9 (dobanda reala poziti#a), ceea
ce inseamna ca se recupereaza puterea de cumparare a capitalului anga$at si o suma ce
reprezinta dobanda reala, de dimensiuni mult diminuate, in raport de ni#elul nominal&
Dimpotri#a, in cazul in care rata nominala a dobanzii este de 089, iar rata in!latiei
este de ;89, rata dobanzii reale #a reprezenta - 14,449 (sau alt!el spus dobanda reala
negati#a de 14,449)
:
, ceea ce e#identiaza nu numai lipsa oricarui pro!it pe seama acestei
operatiuni, dar si o pierdere substantiala din puterea de cumparare a capitalului a#ansat&
+ncepand din 1 ianuarie 1<<< de =niunea Europeana adopta moneda unica euro in 1"
tari membre, stabilindu-se propriile sale repere pe piata interbancara de capital si piata
!inanciara : Euribor si Eonia&
Euribor (Euro +nterban> ?!!ered *ate) este rata interbancara a depozitelelor la termen
in euro o!erita de o banca altei banci si este publicata la 11&88 a&m& @E cu data spot( A"),
!iind publicata pentru prima data la '8 Decembrie 1<<;&
6ceasta rata este sustinuta de catre BCE (European Can>in>ing Bederation) si
reprezinta ratele a )088 de banci in ") de state membre ale =E, +rlanda, /or#egia, 1uedia si
6@+ (Binancial %ar>et 6ssociation)&
1tabilirea ratei Euribor se !ace pe criterii si studii de piata ale bancilor de prim rang
indreptate catre produse de creditare selectate ast!el incat sa se asigure ca di#ersitatea pietei
monetare este re!lectata adec#at, Euribor de#enind un reper e!icient si reprezentati# in acest
sens&*euters (%oneyline elerate) a de#enit responsabil pentru !ormarea si publicarea sa&
Eonia (Euro ?#er/ight +nde, 6#erage) este rata e!ecti#a o#ernight !ormata ca medie
a imprumuturilor tranzactionate peste noapte pe piata interbancara de catre bancile din zona
euro&1e !ormeaza de catre Canca @entrala Europeana iar bancile care contribuie sunt aceleasi
care stabilesc rata Euribor
:
dobnd! "e!l# e$%e o "!%# ce de&inde de in'l!(ie )i dobnd# du&# u"m#%o!"e! 'o"mul#* +1,i-+1,.-/+1,"-,
deci i / +"0.-1+1,.-. Pen%"u &e"io!de cu in'l!(ie 'o!"%e "idic!%#, !ce!$%# me%od# nu e$%e e'ic!ce.
Pagina 3 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6mbele rate se !olosesc pentru numeroase tranzactii pe piata deri#ati#elor&+n scopul
promo#arii e!iciente a produselor e,puse riscului de credit, banca aplica proceduri, standarde
de generare, autorizare, monitorizare a a!acerilor, clasi!icare a acestora si a imprumutatilor
bazate pe principiile elaborate de @omitetul Casel ++, tinind cont de realitatile pietei de
moment, e#olutiile careia cer inter#eniri si modi!icari&
*iscul de credit, are trei abordDri posibile in conte,tul #ariatiilor ratei dobanzii :
abordare 1tandardizatD
(prin ratinguriEe#aluDri
e,terne bDncii)
abordare de bazD,
!undamentatD pe rating-uri
interne (Boundation +nternal
*atings Cased 6pproach)
abordare a#ansatD pe bazD
de rating-uri interne
(6d#anced +nternal *atings
Cased 6pproach), !iind Fi
cea mai !a#orabilD, GntrucHt
solicitD bDncilor cerinIe de
capital uFor mai reduse
decHt metodele
standardizate&
*iscul de rata a dobanzii este riscul e#olutiilor ne!a#orabile ale rezultatelor ca
urmarea a modi!icarilor ratelor&*iscul de rata este rezultatul a doi !actori: pozitia ratei
reprezentata de di!erite linii de bilant a!ectate de miscarile de pe piata si de incertitudine
pri#ind mar$a dobanzii&
6ceasta din urma creste cu #olatilitatea ratei pe de o parte, si cu e,punerea la riscul de
rata, pe de alta parte&
+nstrumentul clasic de masurare a pozitiei ratei este gap-ul ratei , di!erenta dintre
acti#ele si pasi#ele care #ariaza pe o anumita perioada &
Din punct de #edere al riscului de rata distinctia care conteaza este Jsigura-nesigura J
pe o perioada data curenta sau #iitoare& BluctuaIia ratelor de dobHndD a !Dcut ca riscurile
asociate sD capete o importanID din ce Gn ce mai mare pentru operatorii economici&
BluctuaIia ratelor de dobHndD se mDsoarD luHnd Gn considerare cHte#a criterii cum ar !i:
tendinIa !undamentalD de creFtere sau scDdere a ratelor de dobHndD, #olatilitatea
(amplitudinea #alorilor in $urul #alorii medii) sau #iteza (#ariaIia dobHnzilor Gntr-un timp
determinat)&
Kn ultimile doua decenii contractele !utures pe rata dobanzii au de#enit e,trem de
atracti#e in conte,tul ampli!icarii operatiunilor pe pietele bancare Fi !inanciare Fi a
Pagina 4 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
#olatilitatii dabanzilor bancare Fi implicit a celor asociate titlurilor !inanciare din categoria
instrumentelor monetare Fi a celor de capital&
Biecare tranzactie e!ectuata in cadrul unei banci a!ecteaza pro!ilul riscului de rata a
dobanzii&+nstitutiile bancare di!era prin modul si ni#elul in care isi doresc asumarea risului de
rata a dobanzii, incercand sa isi minimizeze e,punerea la risc&
.rocesele si sistemele prin care o banca isi identi!ica si masoara riscul de rata a
dobanzii trebuie sa se apropie de natura si comple,itatea operatiunlor e!ectuate, sisteme ce
pot #eni cu in!ormatii adec#ate ptr ca aceasta sa isi reduca e,punerea la risc&.entru a gasi
masurile de acoperire potri#ite, managementul bancar trebuie sa identi!ice sursele ma$ore si
sa ia in considerare natura mi,ului de politici si acti#itati&
Casel ++ este abre#ierea de la L/oul 6cord Casel ++ pri#ind @apitalulM&6ceasta
intelegere internationala de!ineste regulile adoptate de catre banci in #ederea pregatirii
schimbarii mediului legislati#&
6ceste reguli sunt !acute pentru limitarea posibilitatii aparitiei unei alte crize bancare
internationale prin asigurarea unui cuantum al capitalului !iecarei banci in masura sa sustina
acti#itatile cu un grad mare de risc al acestora&
@omitetul Casel pentru supra#eghere bancara a !ost in!iinIat la s!HrFitul anului 1<:)
sub auspiciile CDncii *eglementelor +nternaIionale iar scopul sau principal este asigurarea
stabilitDIii !inanciare Fi monetare Gn principalale 18 IDri cele mai dez#oltate :
?biecti#e:
stabilirea unei reglementDri pri#ind capitalul minim al bDncilor necesar
acoperirii riscurilor
GmbunDtDIirea calitDIii managementului riscului
@omitetul de la Casel pri#ind supra#egherea bancara a emis in septembrie 1<<: o lista
de 1' principii pri#ind metodele de acoperire a riscului de rata a dobanzii, principii cu
aplicabilitate generala re!eritoare la procesul de management al riscului ce include
deasemenea dez#oltarea strategiei de piata, controlul intern si adec#area acti#elor si
pasi#elor&
Pagina din 42
2.Masuri de acoperire a riscului de rata a dobazii.
Comitetul de la Basel.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6bordarea speci!ica aleasa de !iecare banca pentru monitorizarea riscului de rata a
dobanzii depinde de o serie de !actori si tehnici precum si de auditul e,tern pri#ind
prudentialitatea bancara&
6ceste principii sunt :
.entru asumarea responsabilitatii sale conducerea bancii trebuie sa adopte strategii si
politici pri#ind managementul de rata a dobanzii asigurandu-se ca managerii superiori
urmaresc toti pasii necesarii monitorizarii si controlului riscului&6ceasta trebuie tinuta la
curent cu regularitate pri#ind e,punerea bancii&
%anagementul superior trebuie sa se asigure ca structura acti#itatii bancii si ni#elul
riscului de rata dobanzii pe care si-l asuma sunt controlate cu succes, sunt alese cele mai bine
politici si proceduri pentru limitarea riscului iar resursele bancii pot e#alua si controla riscul
de rata a dobanzii&
+n mod indi#idul !iecare banca trebuie sa isi de!ineasca propriile chei de management
de acoperire a riscului de rata a dobanzii pentru e#itarea potentialelor con!licte de interese&
Este esential ca bancile comerciale sa isi de!ineasca politicilile si metodele de
masurare a riscului in concordanta cu natura si comple,itatea acti#itatilor&
otodata este importanta identi!icarea riscului inerent de rata a dobanzii in noile
produse si acti#itati practicate si sa se asigure ca acestea sunt subiectul procedurilor de
control inainte de a !i introduse si promo#ate pe piata&
2a di!erite ni#ele de decizii sunt aplicate instrumente ale politicii de gestionare a
riscului, in e#olutia rate dobanzii urmarindu-se #olatilitatea si spreadul riscului&
*esponsabilitatea trebuie bine inteleasa de catre managementul riscului si intreg
managementul bancar iar masurile luate trebuie sa acopere toate sursele materiale de aparitie
a riscului de rata a dobanzii
Pagina ! din 42
1.Privirea conducerii si managementului superior asupra
riscului de rata a dobanzii si identificarea riscului
2.Politici si proceduri adecvate pentru gestionarea
riscului de rata a dobanzii
3.Masurarea riscului, functii de control si
monitorizare
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cancile trebuie sa isi stabileasca si sa isi accentueze limitele si practicile de mentinere
a e,punerii la risc in limitele politicii interne a acestora&
@uanti!icarea riscurilor presupune e,primarea in ci!re a posibilelor e!ecte negati#e
asupra rezultatului bancar, desi uneori in practica sunt di!icil de caracterizat toate pozitiile
riscante prin #alori statistice deoarece nu toate acti#itatile bancare genereaza !lu,uri de
numerar&
1ocietatile bancare trebuie sa isi masoare #ulnerabilitatea !ata de pierdere in conditiile
pietei&
6cestea trebuie sa detina un sistem adec#at de masurare, monitorizare , control si sa
isi raporteze e,punerea la risc, rapoarte prezentate periodic catre conducerea bancii,
managementul superior si chiar cazul managerilor unei anumite acti#itati&
=n control intern adec#at presupune e#aluari si re#izuiri ale e!ecti#ului intregului
sistem si atunci cand este necesar sa se asigure de sporirea controlului, rezultatele !iind
prezentate autoritatilor de supra#eghere&
Cancile necesita re#izuirea si #alidarea !iecarui pas al procesului de masurare a
riscului, re#izuirea !acandu-se de catre di!erite unitati din cadrul organizatiei inclusi# 62@?
si personalul trezoreriei&
.rintre elementele #alidate si re#izuite de auditul bancar se numara :
adec#area masurilor de masurare a riscului speci!ice in conditiile tipului, scopului si
comple,itatii acti#itatii bancare respecti#e
acuratetea noilor elemente incluse in modelul de gestioanare a riscului& 6ceasta
include #eri!icarea ca balanta si conditiile contractuale sunt corect prezentate si ca toate
instrumentele ma$ore, porto!oliul si toate acti#itatile sunt incluse in model
rezonabilitatea scenariilor de rata a dobanzii
calcule #alide ale masurarilor riscului de rata
@ontrolul riscului este necesar pentru a #eri!ica daca reglementarile bancare sunt
respectate si daca instrumentele de gestiune sunt corect aplicate, bazandu-se pe pre#enirea
acestuia&
Pagina " din 42
4.Controlul intern
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
.rimul acord
Casel pri#ind adec#area capitalului a !ost implementat Gn anul 1<;;
N 6 stabilit un raport de minim ;9 Gntre capitalurile proprii Fi acti#ele ponderate Gn
!uncIie de risc
N .ractica a demonstrat cD Gntre ni#elul capitalului Fi risc este di!icil de stabilit un
raport asigurator
N 1tudiile cantitati#e au arDtat cD, la ni#elul IDrilor membre =E, obiecti#ul Casel + a
!ost realizat, cu o mar$D aFteptatD de eFec de circa 09&
Cancile trebuie sa isi masoare capitalul raportat la ni#elul riscului de rata a dobanzii
pe care sunt dispuse sa si-l asume
Casel ++, noul acord Casel de adec#are a capitalului de!ineFte regulile ce trebuie
adoptate de cDtre bDnci Gn #ederea pregDtirii schimbDrii mediului legislati#
Kn plan mai larg, macroeconomic, se doreFte o stabilitate a pieIei !inanciare
internaIionale printr-un mai e!icient management al riscului& 2a stabilirea capitalului optim al
instituIiilor de credit Gn mDsura sD susIinD acti#itDIile cu un grad mare de risc, @omitetul Casel
are Gn #edere trei obiecti#e :
N siguranID O prote$area clienIilor Gmpotri#a riscului sistemic
N soliditate O asigurarea stabilitDIii Gn sistemul bancar Fi pre#enirea
riscului
N e!icienID
Cancile
trebuie sa o!ere opiniei publice in!ormatiile necesare asupra ni#elului riscului de rata a
dobanzii si politicile sale de mangement bancar&
Disciplina de piata poate !i asigurata prin cresterea transparentei acti#itatii !iecare
banci& .ublicarea tuturor in!ormatiilor re!eritaore la acti#itatea bancilor #a permite
e#identierea pentru participantii la piata a riscurilor la care s-au e,pus bancile precum si a
capitalului calculat si constituit pentru acoperirea respecti#elor riscuri&
Pagina # din 42
5.Adecvarea capitalului
6.ferirea de informatii privind riscul de rata a
dobanzii
!."upraveg#erea bancara prudentiala
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1istemele bancare trebuie aduse la ni#elul standard de acoperire a riscului pentru
!acilitarea monitorizarii acestuia si luarea masurilor necesare adec#arii capitaului&
6utoritatile de supra#eghere trebuie sa obtina de la banci su!iciente in!ormatii
necesare e#aluarii riscului de rata a dobanzii&
1upra#egherea prudentiala se a,eaza pe necesitatea ca supra#eghetorul sa se asigure
ca orice banca dispune de procese interne in masura sa e#alueze gradul in care adec#area
capitalului este asigurata corespunzator&
Casel ++ a stabilit norme de con#ergenta bancara in domeniul prudentei bancare :
+ncura$eazD GmbunDtDIirea managementului riscului
KmbunDtDIeFte sensibilitatea capitalului la riscul de pierdere din credite
?!erD o aliniere mai bunD a reglementDrilor de capital la riscurile !undamentale
6cordD posibilitatea dimensionDrii capitalului propriu proportional cu riscul asumat,
e#aluat pe baza unor ratinguri stabilite
6coperD o gamD mai cuprinzDtoare a riscurilor
?!erD bDncilor posibilitatea de a opta Gn ceea ce pri#eFte modalitatea de e#aluare a
riscurilor
+ntegreazD cerinIele de capital Gntr-un cadru mai larg, cuprinzHnd pe lHngD riscul de
credit Fi rolul autoritDIilor de supra#eghere, precum Fi al disciplinei de piaID
*eguli per!ecte nu sunt posibil
6cest process comple, de gestionare a riscului de rata necesita e#aluarea
per!ormantelor obtinute in urma acoperirii& %asurarea acestora arata calitatea gestiunii
precum si aspectele negati#e si poziti#e ale acestui proces&
@orectarea #eniturilor cu riscurile asumate presupune calculul randamentului in
!unctie de rata dobanzii !ara risc, de randament si #olatilitatea porto!oliilor&
=nul dintre obiecti#ele @omitetului de la Casel a !ost masurarea riscului de rata a
dobanzii in bancile cu acti#itate internationala&%embrii acestuia au considerat riscul de rata a
dobanzii ca !iind un risc semni!icati# pe care bancile ar trebuie sa il monitorizeze !oarte
atent &
Pagina $ din 42
$.%valuarea performantelor in urma
acoperirii e&punerii la risc
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
=rmarirea acestuia necesita o abordare comuna si discreta chiar in conditiile
di#ersitatii produselor bancare, si comportamentului clientelei&
=n pas important il reprezinta calcularea di!erentei dintre acti#e si pasi#e&
? banca este e,pusa la riscul de rata a dobanzii de !iecare data cand sensibilitatea
acti#elor sale nu concorda cu sensibilitatea pasi#elor sau pozitiile bilantiere&
.entru o banca ale carei pasi#e sunt mai sensibile decat acti#ele o crestere a ratei
dobanzii reduce #enitul net prin cresterea costurilor necesare producti#itatii acti#elor si #ice-
#ersa&
?biecti#ul principal al masurarilor riscului este de minimizare a pierderilor sau
cheltuielilor suplimentare suportate de banca iar obiecti#ul central al acti#itatii bancare il
reprezinta obtinerea unui pro!it cat mai mare pentru actionari&
/umai ca nu intotdeauna aceste doua obiecti#e-cel general si cel sectorial se a!la in
concordanta&
1-ar putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si e,ploatarii procedurilor care
#izeaza gestiunea riscului sa !ie mai mare decat e,punerea potentiala la risc&@eea ce nu
inseamna decat ca si aceste programe trebuie selectate in !unctie de criterii de e!icienta&
.reocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea e,punerii la risc are e!ecte
poziti#e si asupra comportamentului salariatilor care de#in mai rigurosi si mai constiinciosi in
indeplinirea sarcinilor de ser#iciu&
? gestiune e!icienta isi #a pune amprenta si asupra imaginii publice a bancii&Deoarece
riscul este o sursa de cheltuieli nepre#azute , gestiunea lor adec#ata pentru stabilizarea
#eniturilor in timp are rolul uni amortizor de soc&
Daca procesul de gestiune a riscului de rata si sistemul global de management sunt
e!ecti#e , atunci banca #a a#ea succes, !olosind paradigma de analiza si gestiune in #ederea
cresterii e!icientei&
*eglementarile Casel ++, alte reglementari menite sa alinieze legislatia *omaniei la
cea a tarilor din =E, precum si competitia in crestere produc de$a presiuni importante asupra
bancilor romanesti si in cadrul acestora, asupra sistemelor in!ormatice&
.entru multe din aceste sisteme este necesara o regandire arhitecturala, care sa
permita abordarea consolidata si totodata, !le,ibila, a pietei, precum si #anzarea unor produse
sau ser#icii !inanciare comple,e si adaptate mediului economic in continua schimbare&
Pagina 1% din 42
3.Reglementari Basel II in Romania
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Casel ++, in particular, solicita bancilor sa e!ectueze calcule so!isticate pentru a
determina ni#elul reglementat de capital: capitalul minim pe care banca trebuie sa-l detina
pentru a echilibra in balanta pierderile posibile&
6ceste calcule trebuie realizate pe baza unor date corecte, captate si stocate electronic
de-a lungul mai multor ani de zile in conditii care sa garanteze acuratetea lor&
+n stabilirea capitalului, banca trebuie sa ia in considerare riscuri PclasiceL cum ar !i
riscul de credit, dar si riscuri operationale cum ar !i riscurile de !rauda, de securitate, de
proasta !unctionare a sistemelor in!ormatice sau de posibile catastro!e naturale&
Casel ++ implica o responsabilitate mai mare decat pana acum in buna !unctionare a
sistemului in!ormatic al bancii atat pentru departamentul in!ormatic, cat si pentru
managementul bancii&
6linierea la reglementarile Casel ++ a sistemelor si ser#iciilor in!ormatice implica
stabilirea strategiei de urmat si alocarea corespunzatoare de !onduri (care pot !i substantiale)&
Daca strategia nu este buna si !ondurile alocate nu sunt utilizate corect, pierderile
pentru banca pot !i irecuperabile&Desi alinierea la reglementarile Casel ++ (cel putin in prima
!aza) poate !i pri#ita ca o noua po#ara, o analiza mai detaliata poate scoate in e#identa ca
aceasta reprezinta prile$ul di!erentierii competiti#e a institutiilor bancare&
E,ista bene!icii importante pe care o in#estitie corespunzatoare in tehnologia si
ser#iciile necesare alinierii la Casel ++ poate sa le aduca atat bancii, cat si clientilor&+n
conte,tul con!ormitatii cu recomandarile Casel ++, analistii cu recunoastere internationala
atrag atentia asupra necesitatii unei relatii mai strans care trebuie sa e,iste intre
managementul la #ar! al bancii si departamentele de in!rastructura de operare (bac>-o!!ice)&
@eea ce aduce nou Casel ++ in primul si in primul rand, este ideea ca managementul
bancii are o responsabilitate mai mare decat pana acum in asigurarea acuratetii datelor care
#or alimenta Pmasina de calcul al riscurilorL&
6ceasta presupune, intre altele, o atentie deosebita care trebuie acordata bunei
!unctionari a sistemului in!ormatic al bancii&
=n mesa$ important este ca institutia bancara trebuie sa-si construiasca un !undament
solid atat prin in#estitii bine plani!icate in in!rastructura legata de managementul datelor,
integrarea aplicatiilor, continuitate operationala, cat si prin re#izuirea procedurilor si
politicilor interne&
Dupa ce s-a realizat acest !undament, banca poate aborda modele si metodologii de
calcul a riscurilor, utilizand produse so!tQare specializate&
Pagina 11 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
%anagementul *iscului reprezinta o pro#ocare pentru sistemul bancar, in perspecti#a
aderarii la 6cordul Casel ++&+n Cucuresti 1; noiembrie "88' - +C% *omania si Grupul
7+7E? au organizat, in colaborare, seminarul cu tema P%anagementul *iscului - o
pro#ocare pentru sistemul bancar, in perspecti#a aderarii la 6cordul Casel ++M&
Grupul 7+7E? este un !urnizor european important de produse si ser#icii + din
domeniul !inanciar-bancar&6cest seminar #ine in intampinarea noilor cerinte de pe piata
bancara internationala, ce impun si bancilor romanesti, o data cu intrarea in #igoare a
6cordului Casel ++, "880-"88:, sa se alinieze la noile cerinte legislati#e&
.rezentarile sustinute cu aceasta ocazie de specialistii +C% si 7+7E? s-au concentrat
asupra unor subiecte de un deosebit interes: pro#ocarile si solutiile propuse pentru domeniul
bancar, impactul pe care acordul comisiei C61E2 ++ il are asupra sistemului !inanciar-bancar,
cerintele si solutiile pentru compatibilitatea cu 6cordul Casel ++, precum si gama de produse
o!erite de cele doua companii pentru domeniul bancar&
.ro#ocarile si solutiile in industria bancara: tendintele din industria bancara,
initiati#ele ce trebuie luate in considerare de o banca se a,eaza in principal pe:
e!icienta, in conte,tul reducerii costurilor si, in acelasi timp, cresterea #eniturilor,
automatizarea si integrarea proceselor, consolidarea ser#erelor, adoptarea 2inu,,
outsourcing E utilitare, etc5
!le,ibilitate, cu accent pe stabilitatea castigurilor, reducerea cerintelor pri#ind rezer#a
de capital, gestionarea riscurilor E pierderilor5
di!erentiere de competitie, prin a,area, cu prioritate, pe cerintele-cheie ale clientului,
respecti# cresterea #eniturilor&
6#anta$ele noilor cerinte prudentiale
urmDresc speci!icul acti#itDIii !iecDrei instituIii de credit Fi pro!ilul de risc pe care
aceasta Gl prezintD
conduce la dez#oltarea pieIei agenIiilor de ratin
asigurD di#ersi!icarea metodelor pri#ind e#aluarea riscurilor Fi stabilirea cerinIelor de
capital de la un ni#elsimpli!icat la un ni#el so!isticat
determinD o reducere a cerinIelor de capital Gn conte,tul e#oluIiei de la o abordare
simpli!icatD la
abordDri a#ansate
presupune !ormarea resurselor umane Gn #edereautilizDrii e!iciente a procedurilor de
e#aluare aagenIiilor de rating, des!DFurarea procesului de
supra#eghere Fi#alidarea modelelor interne ale instituIiilor de credit
Pagina 12 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
stimuleazD transparenIa Fi disciplina de piaID
?biecti#ul principal al Casel ++ (Directi#a nr& 1" din "888 a @E, re#izuitD Fi
actualizatD):
6sigurarea unui cadru mai !le,ibil pentru stabilirea cerinIelor de capital, adec#at
pro!ilului de risc al instituIiilor de credit
@rearea premiselor pentru stabilitatea sistemului !inanciar
Etapele strategiei C/* pentru implementarea noului accord de capital sunt:
Etapa 1
iniIierea dialogului Fi realizarea schimbului de in!ormaIii cu sectorul bancar (mai-
noiembrie "880),Gn cadrul cDreia principalele acti#itDIi sunt:
realizarea unei e#aluDri generale cu pri#ire la instrumentele de management al riscului
Fi cunoaFterea poziIiei instituIiilor de credit Gn ceea ce pri#eFte opIiunile naIionale (adoptarea
abordDrii standard sau a celei bazate pe modele interne)5
Pagina 13 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
in!ormarea Fi stabilirea dialogului cu alte autoritDIi naIionale (%inisterul BinanIelor
.ublice, @omisia /aIionalD a 7alorilor %obiliare) Fi internaIionale (autoritDIi de
supra#eghere din alte state)5
e#aluarea necesitDIilor de !ormare pro!esionalD la ni#elul sectorului bancar, inclusi# la
ni#elul autoritDIii centrale&
Etapa a "-a: dez#oltarea mi$loacelor pentru realizarea supra#egherii sectorului bancar
la standardele impuse de /oul 6cord de @apital (decembrie "880 R mai "884)
Kn aceastD etapD, e!orturile #or !i canalizate simultan Gn urmDtoarele domenii:
transpunerea Gn cadrul legislati# naIional a Directi#elor europene
acti#itDIi de supra#eghere de la sediul bDncii centrale (o!!-site) Fi misiuni la sediul
instituIiilor de credit (on-site) pentru #eri!icarea pregDtirii implementDrii Casel ++
asigurarea premiselor stabilitDIii !inanciare Gn perioada aplicDrii acordului basel ++
Etapa a '-a: procesul de #alidare de cDtre Canca /aIionalD a *omHniei a modelelor
interne de rating utilizate de instituIiile de credit pentru e#aluarea clienIilor Fi a porto!oliului
de credite e,istente (iunie-octombrie "884)
Etapa a )-a: procesul de #eri!icare a aplicDrii pre#ederilor /oului 6cord de @apital Gn
sectorul bancar (GncepHnd cu luna ianuarie "88:)
+n ceea ce pri#este riscul operational in tara noastra Casel ++ propune mai multe
metode de gestionare:
%etoda indicatorului de
bazD
%etoda standardizatD %etoda e#aluDrii a#ansate
-determinarea necesarului
de capital prin aplicarea
unui procent de 109 asupra
#enitului mediu realizat Gn
ultimii trei ani
-Descompunerea
operaIiunilor bDncii pe
tipuri Fi subtipuri de
acti#itDIi
-aplicarea unor procente
cuprinse Gntre 1"9 Fi 1;9
indicatorilor rele#anIi
-cerinIe stabilite pe bazD de
modele interne
integrate Gn procesul zilnic
de management al riscului
#alidate intern Fi e,tern (de
C/* Fi auditorul !inanciar
specializat
Pagina 14 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
pentru !iecare subtip de
operaIiune
-Gnsumarea rezultatelor
obIinute pentru
determinarea necesarului de
capital
+n ceea ce pri#este riscul de credit elemente de noutate ale Casel ++ ar !i:
2Drgirea gamei ponderilor de risc de credit de la un numDr de ) categorii la ; (89,
189, "89, '09, 089, :09, 1889 Fi 1089)
Di#ersi!icarea instrumentelor de diminuare a riscului de credit (recunoaFterea ca
diminuatoare de risc de credit a garanIiilor o!erite de administraIii locale Fi regionale, entitDIi
din sectorul public sau alte entitDIi cu rating ridicat, utilizarea instrumentelor deri#ate R credit
de!ault sQap, total return sQap, credit lin>ed notes)
=tilizarea rating-urilor pentru e#aluarea clienIilor (e,&: pentru autoritDIi centrale,
corporaIii, instituIii de credit etc&) stabilite de agenIii de rating independente&
+ndicatorii de per!ormanID ai sistemului bancar in *omania con!orm noului accord
Casel sunt:
1&%enIinerea calitDIii !oarte bune a
porto!oliului de credite
/i#el redus al creditelor restante Fi
Gn litigiu: -8,0:9 din total credite
-credite restante localizate la populaIie:
8,019 din total credite acordate
persoanelor !izice
/i#el scDzut al creditelor din clasele
Gndoielnic Fi pierdere: ',09 din porto!oliul
total de credit
"&.onderea importantD a plasamentelor Gn
acti#e cu grad ridicat de lichiditate: '<,'9
(A<,' pp !aID de standardele de pro!il)
2ichiditatea ridicatD a sistemului
bancar: numai :),19 din depozitele atrase
de la clientelD sunt plasate Gn credite
acordate acesteia (-18,< pp !aID de
standardele speci!ice)
'&%enIinerea la un ni#el !oarte bun al Dinamica mai rapidD a acti#elor
Pagina 1 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
indicatorului de sol#abilitate: 1<,'9 (-1,'
pp !aID de "88), dar A:,' pp !aID de norma
C/*)
bancare ponderate Gn !uncIie de risc
(A'',19) !aID de cea a !ondurilor proprii
(A"),)9)
)&@reFterea pro!itabilitDIii (pe !ondul unei
e,puneri mai ridicate la risc Fi al reducerii
ecartului ratei dobHnzi)
*?E (pro!itul netEcapitalul propriu):
14,<9 (A1,' pp)
*?6 (pro!itul netEacti#e totale): ",89
(A8,84 pp)
*iscul
de rata a
dobanzii reprezinta e,punerea bancii la #ariatiile ratei dobanzii&6cceptarea riscului reprezinta
un !apt normal si poate !i o importanta sursa de crestere a pro!itabilitatii si cotei de piata&
7ariatiile ratei dobazii a!ecteaza castigurile bancilor prin schimbarile de #enit net si
cheltuieli operationale&@a urmare un management al riscului e!icient care sa poata mentine
riscurile in limite prudentiale este esential pentru siguranta si linistea unei societati bancare&
Pagina 1! din 42
4.Surse si efecte ale riscului de rata a
dobanzii
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
+nainte de a scoate in e#identa principiile care stau la baza managementului riscului
de rata a dobanzii trebuie !acuta o scurta prezentare a surselor si e!ectelor acestui tip de risc&
6ceasta include :riscul de recalculare, yield cur#e ris>, basis ris> si riscul operational&
@astigul asteptat se bazeaza pe impactul #ariatiilor ratei dobanzii pe termen scurt in
timp ce #aloarea economica se bazeaza pe #aloarea #eniturilor nete inregistrate&
E,punerea la riscul de rata a dobanzii este a!ectata de cele patru tipuri de risc
precizate mai sus&
+n calitate de intermediari !inanciari !inanciari bancile se con!runta cu riscul de rata a
dobanzii sub mai multe aspecte&
.rima si cea mai des amintita !orma a riscului de rata a dobanzii apare prin di!erenta
de timp intre maturitate (pentru ratele de dobanda !i,a) si recalculare (pentru ratele de
dobanda #ariabila) pentru acti#ele si pasi#ele bancii&
+n timp ce aceste schimbari sunt !undamentale pentru acti#itatea bancara pot e,pune
#enitul net si #aloare economica la !luctuatii neanticipate odata cu #ariatia ratei dobanzii&
De e,emplu o banca care a stabilit pe termen lung o rata !i,a pentru un imprumut
acordat si un depozit atras pe termen scurt se poate con!runta cu un declin in ceea ce pri#este
#enitul asteptat aceasta datorita !aptului ca #enitul castigat ca urmare a creditului acordat este
!i, pe perioada respecti#a in timp ce dobanda platita pentru depozitul atras este #ariabila si
creste dupa scadenta aceastuia&
E!ecte ale riscului de rata a dobanzii
6sa cum am aratat mai sus, #ariatiile ratei dobanzii poate a#ea e!ecte ad#erse atat in
ceea ce pri#este castigul bancii cat si #aloarea economica, aceasta dand nastere la doua
perspecti#e ad#erse si complementare de gestionare a e,punerii la risc&
+n perspecti#a castigurilor analiza trebuie canalizata asupra impactului schimbarilor
ratei dobanzii !ata de obligatiile !inanciare si castigurilor raportate&6ceasta reprezinta
abordarea traditionala a riscului de rata a dobanzii asumat de catre !iecare banca&
7ariatia castigurilor obtinute de societatile bancare este un punct important pentru
analiza riscului de rata a dobanzii pentru ca diminuarea castigurilor sau pierderilor ameninta
stabilitatea !inanciara prin subestimarea capitalului adec#at si prin scaderea increderii
populatiei&
7aloarea economica asteptata&
1ensibilitatea #alorii economice asteptata !ata de !luctuatiile ratei dobanzii reprezinta
un important aspect luat in considerare de catre actionari, management si supra#eghetorii
bancari&
Pagina 1" din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
7aloarea economica a unui instrument bancar este #azuta ca #aloarea asteptata a
#eniturilor nete mai putin cash-!loQ-rile pasi#elor la care se adauga #eniturile din obligatiuni
de pe piata de capital&Cancile a caror #aloare de pita se degradeaza sunt tentate sa se
orienteze catre acti#itati mai rentabile, dar mult mai riscante
@onsecintele acestui risc se concretizeaza intr-o pierdere !inanciara si in absenta
castigurilor&Gestionarea riscului de rata a dobanzii poate !i realizata prin
urmatoarele metode :
Cancile
trebuie sa isi
stabileasca si sa puna in aplicare limite operationale si practici care mentin e,punerea in
limite a!late in concordanta cu politicile lor interne&
?biecti#ul managementului de rata a dobanzii este acela de a mentine e,punerea la
risc in parametrii proprii stabiliti de-a lungul unui sir intens de !luctuatii de rata a dobanzii&=n
sistem adec#at de limitare a riscului si consultanta in acest domeniu reprezinta cheia atingerii
acestui obiecti#&
otodata acesta trebuie sa !ie sigur ca atunci cand anumite ni#ele de risc sunt depasite
acestea primesc o atentie prompta din partea managementului&
2imitele de risc acceptate si ree#aluate de catre board trebuie pe de o parte sa se
apropie de marimea , comple,itatea si capitalul bancii, iar pe de alta parte sa masoare si
controleze riscul& Depinzand de natura acti#elor bancii si de comple,itatea acti#itatilor sale
limitele pot !i identi!icate pentru !iecare acti#itate in mod indi#idual, pentru porto!olii si
instrumente speci!ice&
6baterile de la ast!el de limite se !ac cunoscute managementului superior cel mai
apropiat !ara intarziere&
Pagina 1# din 42
punerea in aplicare pentru operatiunile de piata a unui tabel al e,punerilor la
risc la o rata a dobanzii, pentru a cunoate, in orice moment , pozitia in raport cu
alte acti#e dere!erinta
masurarea mar$elor pre#izionate si a sensibilitatii la #ariatiile de rata de
dobanda(pentru operatiunile bilantiere si e,trabilantiere)
utilizarea instrumentelor !inanciare in scopul acoperirii operatiunilor
5.imite de risc.Sensibilitatea ratei dobanzii
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Este important de stabilit daca aceste limitele sunt absolute in sensul ca acestea nu pot
!i depasite sau daca in circumstante speci!ice si bine de!inite pot !i tolerate pe o perioada
scurta de timp&
+n acest conte,t conser#atorismul relati# !ata de limitele de risc poate !i un !actor
important&
Din perspecti#a #eniturilor asteptate bancile trebuie sa cercteze si prospecteze limitele
!ata de !luctuatiile #enitului net pentru stabilirea contributiei #enitului din alte surse decat din
rata de dobanda&6ceste limite speci!ica ni#elele #olatilitatii castigului sub di!erite scenarii ale
rate de dobanda&
.entru bancile anga$ate in acti#itati traditionale si acti#e detinute pe termen scurt,
obligatiuni, instrumente cu optiuni incorporate ori alte instrumente a caror #aloare este
substantial alterata deteminand #ariatii in cotele de piata, stabilirea unor limite simple poate !i
su!icienta,pentru bancile comple,e limitele de risc detaliate !iind absolut necesare&
2imitele riscului de rata de dobanda reprezinta cheia unor scenarii speci!ice de
!luctuatii ale ratei dobanzii&
*ata !olosita in e#identierea limielor de risc rele#a situatii speciale care iau in
considerare rata istorica a #olatilitatii si timpul necesar managementului bancar de a raspunde
e,punerilor&
+n !ormularea concluziilor pri#ind prudenta si siguranta bancara la care bancile sunt
e,puse e,aminatorii trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:
comple,itatea si ni#elului riscului acti#elor, pasi#elor si balantei de plati a unei banci
pri#irea de ansamblu a boardului si managementului superior asupra riscului de rata a
dobanzii
cunostintele si abilitatea managementului de a identi!ica si gestiona riscul
de rata de dobanda
e,istenta metodelor de monitorizare, masurare si management in!ormatic adec#at
e!icacitatea limitelor de risc care controleaza si stabileste limite de toleranta asupra
#enitului sau pierderilor de capital
e!icienta controlului intern si auditului asupra managementului riscului de rata de
dobanda
Pagina 1$ din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
adec#area si e!icacitatea managementului riscului de rata de dobanda in ceea ce
pri#este practicile si strategiile e#identiate in perioada trecuta cat si in per!ormantele
!inanciare pre#izionate
apropierea ni#elului riscului de rata a dobanzii de elemente precum : castig, capitalul
bancii si management de risc&
? gestiune e!icienta isi #a pune amprenta si asupra imaginii publice a bancii&
Deoarece riscul este o sursa de cheltuieli nepre#azute , gestiunea lor adec#ata pentru
stabilizarea #eniturilor in timp are rolul uni amortizor de soc&
Daca procesul de gestiune a riscului de rata si sistemul global de management sunt
e!ecti#e, atunci banca #a a#ea succes, !olosind paradigma de analiza si gestiune in #ederea
cresterii e!icientei&
? buna masura de gestionare a riscului de rata dobanzii este reprezentata de durata&
1ensibilitatea ratei dobanzii este deri#ata partiala a #alorii acti#elor !inanciare (.o)
!ata de rata dobanzii de pe piata, r :
.oS@nE(1Ar)
@on#entional durata poate !i modi!icata cu (1Ar), rezultatul !iind durata modi!icata
DmSDE(1Ar)
Durata
;
este un indicator al ratei dobanzii care cuprinde #aloarea prezenta a cash-
!loQ-urilor in timp si arata modi!icarea su!erita de acti#ele bancare in urma #ariatiilor ratei
dobanzii&? banca isi poate controla e,punerea la risc prin apro,imarea si potri#irea
maturitatii porto!oliului sau de acti#e cu cel al pasi#elor&
Gapul de durata masoara necorelarea intre durata acti#elor si a pasi#elor si reprezinta
un indicator unitar al echitatii #alorii e,puse la riscul de rata a dobanzii&Durata pasi#elor este
a$ustata de #aloarea de piata a pasi#elor !ata de acti#e :
DG S( Da R 2, DlE 6 )
;
2u"!%! ! 'o$% de$c"i$! &en%"u &"im! o!"! in 1934 de c!%"e 5"ede"ic6 7. M!c!ul!8 9n luc"!"e! :Some
;<eo"e%ic!l Su.e$%ed b8 %<e Movemen% o' 9n%e"e$% 7!%e$=.
Pagina 2% din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6S#aloarea de piata a acti#elor 5
2S#aloarea de piata a pasi#elor 5
DaSdurata acti#elo 5
DlSdurata pasi#elor 5
+n mod surprinzator #aloarea economica a unei banci #ariaza nonliniar la schimbarile
ratei dobanzii 6ceasta nonlinearitate descrisa prin curba con#e,itatii pretului este ilustrata in
!igura de mai $os&
.e de alta parte durata descrie legatura liniara intre pret si rata dobanzii e,ist o relatie
e,primata in !igura de mai $os :
Durata reprezinta panta relatiei pret-randament iar con#e,itatea (curbura) reprezinta
modi!icarea pantei sau gardul in care castigul de capital din scaderea ratei dobanzii cu ,
puncte procentuale depaseseste pierderea de capital din cresterea ratei dobanzii cu , puncte
procentuale&
=tilizand con#e,itatea se poate obtine o apro,imare mai buna a e#olutiei pretului
decat in cazul in care se utilizeaza doar durata&
"&@6T=2 =/E+ C6/@+ @?%E*@+62E D+/ *?%6/+6& @?/@2=T++ si
.*?.=/E*+
Pagina 21 din 42
Rata dobanzii
Pret
Eroarea
cauzata de
con#e,itate
6curatetea duratei in
punctual de tangenta
Durata.
Convexitaea
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
? banca comercila din *omania prezinta urmatoarea situatie bilantiera
<
:
D6E C+26/ "88) "880
@asa, Disponibilitati la banci centrale ';0&0;: 08;&8)1
E!ecte publice si alte titluri acceptate pentru
re!inantare la banci centrale
8 8
@reante asupra institutiilor de credit 1:8&0": '"1&';)
@reante asupra clientelei 1&0"0&):1 1&<1<&1'8
?bligatiuni si alte titluri cu #enit !i, 0"&881 08&'"1
6ctiuni si alte titluri cu #enit #ariabil 8 8
.articipatii si acti#itati de porto!oliu )&);0 0&::0
.arti in cadrul societatilor comerciale legate 8 8
+mobilizari necorporale )&:81 )&<80
+mobilizari corporale "1&4"; 0"&4:"
@apital subscris si ne#arsat 8 8
6ctiuni si parti proprii 8 8
6lte acti#e ;&448 )&)40
@heltuieli inregistrate in a#ans si #enituri
asimilate
0&<08 <&"0'
otal 6cti# "&1:<&81) "&;:0&<08
D6E C+26/ "88) "880
Datorii pri#ind institutiile de credit 1&808&10) 1&140&'8<
Datorii pri#ind clientela ;'8&";1 1&");&04;
Datorii constituite prin titluri 08&;'' :8&"8;
6lte pasi#e 1&;"0 :&<:"
7enituri inregistrate in a#ans si datorii anga$ate )&;:' 1"&'"8
.ro#izioane pentru riscuri si cheltuieli "&;"; 8
Datorii subordonate 8 4'&)48
@apital social subscris 1)0&")1 14<&"<0
.rime legate de capital 8 8
*ezer#e <"&<0" 1"0&1<:
*ezer#e din ree#aluare 8 1'&)4:
*ezultatul reportat 8 8
.ro!it "" 1);
.ierdere 8 8
*ezultatul e,ercitiului !inaciar 8 8
.ro!it );&'0) 04&'88
.ierdere 8 8
*epartizarea pro!itului );&'0) 04&'88
otal .asi# "&1:<&81) "&;:0&<08
<
7alorile sunt e,primate in mii *?/
Pagina 22 din 42
!. Masurarea si acoperirea bilantiera a riscului ratei dobanzii
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
.e masura ce !luctuatiile dobazilor au de#enit din ce in ce mai accentuate, si tehnicile
de masurare si acoperire a riscului de dobanda au de#enit mai so!isticate&
Elementele esentiale urmarite in ast!el de analize pe baza bilantului sunt :
modi!icarea #alorii de piata a capitalului sau a porto!oliului de acti#e si pasi#e, adica
o perspecti#a economica a gestiunii riscului 5
modi!icarea #enitului net din dobanzi, adica o perspecti#a a #eniturilor, a gestiunii
riscului
%odalitatile concrete prin care e,punerile pot !i reduse sau incadrate in limitele
stabiliteEaprobate la ni#el de banca si monitorizate de compartimentele de management al
riscului (care in general trebuie sa !ie subordonat direct @onsiliului de 6dministratie, asadar o
independenta totala !ata de ariile din banca ce isi asuma si gestioneaza riscul) pot !i impartite
in trei mari categorii:
@orelarea acti#elor si pasi#elor din punct de #edere al scadentei, al !rec#entei
modi!icarii dobanzilor si al bazelor de inde,are !olosite in stabilirea dobanzilor-acoperirea
naturala a riscurilor&
18
itlurizarea, prin inlaturarea riscului la ni#elul bilantului&
6coperirea riscurilor la ni#el de bilant prin utilizarea elementelor e,trabilantier
(tranzactii cu deri#ate )&
6ceasta banca comerciala poate utiliza mai multe tehnici pentru masurarea riscului de
rata a dobanzii:
tehnici bazate pe gap-ul intre acti#ele si pasi#ele sensibile (engl& *epricing model sau
!unding gap model)
tehnici bazate pe gap-ul de maturitate (engl& %aturity model)
tehnici bazate pe gap-ul de durata (engl& Duration model)
tehnici bazate pe simulari statice si dinamice
De alt!el, aceste metode sunt si metodele recomandate de @omitetul Casel
11
pentru
crearea unui model standardizat care sa !ie utilizat de autoritatile de reglementare pentru
e#aluarea e,punerilor la riscul de rata a dobazii&
%odelul gap-ului dintre acti#ele si pasi#ele sensibile
6cti#ele si pasi#ele pot !i grupate in acti#e si pasi#e cu rata de dobanda #ariabila
18
engl:Mnatural hedgeM
11
Casel @ommittee on Can>ing 1uper#ision, L .rinciples !or the %anagement and 1uper#ision o! +nterest *ate
*is> , $uly "88), http5EEQQQ&bis&orgEpublEbcbs18;pd!
Pagina 23 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
(sau sensibila ) sau !i,a pe o anumita banda de scadenta&
6naliza gap-ului este tehnica cea mai simpla de masurare a riscului de rata a dobanzii&
.e langa gap-ul pe !iecare banda de scadenta se mai poate calcula si un gap cumulat ca
di!erenta dintre acti#e si pasi#e sensibile cumulate&
G6.@i S G6.i-G6.i-1
G6. S 6s-.s
G6.@i -gap-ul cumulat pentru scadenta i
G6.i -gap-ul pentru scadenta i
G6.@i-1 -gap-ul cumulat pentru scadenta i-1
6s - acti#ele sensibile
.s -pai#ele sensibile
.entru cazul bancii noastre consideram ca in anul "880 elementele bilantiere pe benzi
de scadenta se prezinta ast!el:
1-: zile : zile-' luni 'luni R1an 1an-0 ani
6cti#e sensibile 1888 1088 1<08 "'88
.asi#e sensibile :88 1:08 1;08 "088
Gap '88 ("08) 188 ("88)
Gap cumulat '88 08 108 (08)
Gapul poziti# de '88 semni!ica !aptul ca acti#ele sensibile sunt mai mari decat
pasi#ele sensibile, iar gap-ul negati# pe banda de scadenta de la : zile la ' luni arata !aptul ca
acti#ele sensibile sunt mai mici decat pasi#ele sensibile &
=n gap poziti# arata !aptul ca acti#ele isi modi!ica dobanda !unctie de dobanda pietei
mai repede decat pasi#ele&
+n !unctie de gap-ul pe !iecare banda de scadenta se poate calcula cu usurinta care este
e,punerea bancii in termeni de #enit net din dobanda la modi!icarea ratei de dobanda pe
piata :
U 7/DiSG6.i , U rS(6si-.si) , U r
Pagina 24 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
U 7/Di- modi!icarea #enitului net din dobanda pentru banda de maturitate +
G6.i-gap-ul dintre #aloarea contabila a acti#elor si pasi#elor sensibile pentru
maturitatea i
U r -modi!icarea ratei de dobanda care a!ecteaza acti#ele si pasi#ele pe maturitatea i
6si-acti#e sensibile pe maturitatea i
.si-pasi#e sensibile pe maturitatea i
De e,emplu pentru prima banda de scadenta atunci cand rata de dobanda creste cu 1
punct procentual, #enitul net din dobanzi se #a modi!ica ast!el:
U 7/DiSG6.@i , U rS '88 , 8&81S'
6st!el atunci cand dobanda creste cu un punct procentual banca #a inregistra o
crestere a #enitului net din dobanda pentru scadente de pana la un : zile de '88
.entru ultima banda de scadenta atunci cand rata creste cu 1 punct procentual , #enitul
net din dobanda se #a modi!ica ast!el: -08A8&81S-8&0, diminuandu-se pentru sacdente de la 1
la 0 ani
1e poate obser#a ca relatia dintre modi!icarea ratei dobanzii si modi!icarea #enitului
net din dobanda se prezinta ast!el:
G6. *66
D?C6/T++
7E/+=2 D+/
D?C6/D6
@HE2=+626
@=
D?C6/D6
7E/+=2
/E D+/
D?C6/D6
.?T++7 @*E1E @*E1E @*E1E @*E1E
.?T++7 1@6DE 1@6DE @*E1E 1@6DE
/EG6+7 @*E1E 1@6DE @*E1E 1@6DE
/EG6+7 1@6DE @*E1E 1@6DE @*E1E
1e obser#a, prin urmare, ca atunci cand gap-ul este mai mare, este mai mare si
e,punerea bancii la riscul de rata a dobanzii&
@and gap-ul este poziti#, legatura dintre modi!icarea ratei dobanzii si #enitul net din
dobanda este una poziti#a-cand creste rata dobanzii #enitul net din dobanda creste iar cand
scade rata dobanzii #enitul net din dobanda scade&
@and gap-ul este negati#, legatura dintre modi!icarea ratei dobanzii si #enitul net din
dobanda este una negati#a-cand creste rata dobanzii #enitul net din dobanda scade si in#ers
(e!ectul de gap)&
Pagina 2 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6ceste corelatii sunt #alabile in cazul in care rata dobanzii se modi!ica cu aceeasi
marime atat la pasi#e cat si la acti#e&
*e#enind la e,emplul nostru daca rata de dobanda ar !i crescut cu 19 la acti#e si
1&19 la pasi#e atunci modi!icarea #enitului net din dobanda ar !i !ost:
U 7/D1anS6si , U r la acti#e-.si , U r la pasi#e
"'88 , 8&81-"088 , 81&811S"'-":&0S-)&0
Kn ansamblul tehnicilor si modalitatilor de gestionare a riscurilor, gestiunea acti#elor
si pasi#elor ocupa un plan central&
Gestionarea riscurilor si gestionarea acti#elor si pasi#elor se adreseaza mai GntHi
riscurilor cuanti!icabile, de e,emplu riscurilor !inanciare, riscurilor legate de asigurarea
lichiditatii, #ariatiei ratei dobHnzii sau riscului de credit etc&
%odelul gap-ului de maturitate
+n cazul bancii comerciale prezentate #om calcula #aloarea de piata a unei obligatiuni
detinute cu o maturitate de 0 ani, #aloare nominala 18888 u&m& , rata cuponului 09 si rata
dobanzii pe piata de 09
@uponul annual incasat de banca #a !i: 18888 , 09S088 u&m&
7aloarea de piata a unei obligatiuni #a !i
.S088E(1A8&0) A 088E(1A8&0)V WWW& S18888 u&m&
Daca rata dobanzii creste la :9 atunci #aloarea de piata a obligatiunii #a scadea la
<1:<&<41 u&m
1caderea #alorii de piata a obligatiunii este de :
U .(9)S(<1:<&<41-18888) ,188S-;&"89
18888
Din acest e,emplu rezulta relatia negati#a dintre rata dobanzii de piata si #aloarea de
piata a elementelor bilantiere ale bancii care au dobanda !i,a&
Daca obligatiunea era emisa de catre banca aparea ca un element de pasi#, e!ectul
cresterii ratei dobanzii !iind acelasi&
+n acest caz este un lucru poziti# pentru banca pentru ca ii scade #aloarea de piata a
datoriilor spre deosebire de acest cazul nostru cand scade #aloarea de piata a acti#elor
detinute de catre banca&
Pagina 2! din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
@u cat maturitatea unui element bilantier este mai mare cu atat modi!icarea #alorii de
piata la modi!icarea ratei dobanzii pe piata este mai mare&
6ste!el daca obligatiunea din e,emplul anterior ar !i a#ut o maturitate de ' ani
#aloarea de piata ar !i !ost de <):0&1': u&m&, iar #ariatia #alorii de piata de R0&")9&
Daca maturitatea ar !i de " ani #aloarea de piata in conditiile unei rate de dobanda de
:9 ar !i !ost de <4';&&'<4, iar #ariatia #alorii de piata a acti#ului in conditiile aceleasi rate ar
!i !ost de -'&419&
+n!luenta maturitatii asupra modi!icarii pretului unui element de acti#e sau pasi# poate
!i e,tinsa si la ni#elul intregului acti# sau pasi#, putandu-se calcula maturitatea medie a
acti#elor si pasi#elor:
%6SX61 , %61AX6" , %6"A&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&AX6n , %6n
%2SX21 , %21AX2" , %2"A&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&AX2n , %2n
%6 S maturitatea medie a acti#ului
%2 S maturitatea medie a pasi#ului
%6i S maturitatea acti#ului i
%2i S maturitatea datoriei
X6+ S ponderea #alorii de piata a acti#ului i in #aloarea de piata a acti#ului total
X2Y S ponderea #alorii de piata a pasi#ului $ in #aloarea de piata a pasi#ului total
@and maturitatea acti#uluiEpasi#ului este mai mare, modi!icarea #alorii de piata a
acti#uluiEpasi#ului la o modi!icare a ratei dobanzii pe piata este mai mare&
E!ectul net al modi!icarii ratelor de dobanda asupra bilantului depinde de gap-ul de
maturitate intre acti#e si datorii:
G6.S %6 R %2
6tunci cand ratele de dobnada cresc, #aloarea de piata a acti#elor si datoriilor scade&
Daca maturitatea acti#elor este mai mare decat maturitatea pasi#elor, adica gap-ul de
maturitate este poziti#5 #aloarea de piata a acti#elor scade cu mai mult decat scade #alorea de
piata a datoriilor&
Daca gap-ul de maturitate este poziti# si creste rata dobanzii pe piata, #aloarea de
piata a capitalurilor proprii creste pentru ca sacderea #alorii de piata a acti#elor #a !i mai
mica decat scaderea #alorii de piata a datoriilor&
%odelul gap-ului de durata
Pagina 2" din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Durata, calculata ca media ponderata a scadentei !lu,urilor unui acti# sau pasi#
utilizand ca ponderi #aloarea prezenta a !iecarui !lu, in total !lu,uri actualizate, se calculeaza
dupa !ormula:
Z@Bt , t D S durata masurata in ani
DS (1 A rEm)mt @Bt S !lu,ul platit la momentul t
Z@B / S ultimul moment la care este platit !lu,ul
(1 A rEm)mt m S numarul de plati pe an
* S rata dobanzii pe piata sau rentabilitatea ceruta
1e obser#a ca durata scade la cresterea ratei dobanzii pe piata sau a randamentului
( engl& [ield)
1ensibilitatea pretului acti#elor bilantiere
1ensibilitatea masoara riscul de rata a dobanzii si e,prima #ariatia relati#a a pretului
unui acti# in urma modi!icarii cu un procent a ratei dobanzii de piata

1 S d.iE.i S d.iEdr , 1E.i
dr
1 S sensibilitatea
d.i S #ariatia pretului acti#ului i
.i S pretul ( #aloarea actuala) a acti#ului i
Dr S #ariatia ratei dobanzii
*elatia durata-sensibilitate
1 S -DE1Ar
Din aceasta relatie rezulta !aptul ca pretul acti#elor !inanciare pentru #ariatii mici ale
ratei de dobanda este in#ers proportional cu marimea duratei& *elatia durata-modi!icarea
procentuala a pretului este liniara si simetrica&
Daca rata dobanzii sacde cu un punct procentual sau creste cu un punct procentual ,
modi!icarea procentuala a pretului #a !i proportionala cu durata
+n practica se numeste durata modi!icata relatia DmS DE1Ar si reprezinta o masura
mai directa a sensibilitatii pretului la modi!icarea ratei dobanzii&
Durata acti#ului net se numeste si ecartul de durata si se calculeaza ast!el5
EDS (D6 , 6-D. , .)E 6/
Durata si ecartul sau permit gestionarea riscului de rata a dobanzii dupa cum apare in
tabelul de mai $os:
Pagina 2# din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1trategie @resterea ratei dobanzii *educerea ratei dobanzii
speculator ?biecti#: ED\8,reducerea
duratei creantelor si
cresterea duratei datoriilor
?biecti#:ED]8, cresterea
duratei creantelor si
reducerea datoriilor
6gent cu a#ersiune la risc ?biecti# permanet: EDS8
+munizarea bilantului bancar utilizand conceptual de durata
Cilantul bancar este imunizat la rata dobanzii daca e#olutia ratei dobanzii pe piata nu
in!luenteaza #aloarea de piata a capitalurilor proprii&.entru realizarea imunizarii se calculeaza
durata acti#ului si pasi#ului indatorat&
D6SZX6i , Dai
D2SZX2i , D2i
D6, D2 S durata porto!oliului de acti#e, passi#e
Da, D2i S durata acti#ului +, datoriei i
X6i, X2i S ponderea #alorii de piata a acti#ului ( datoriei) i in #aloarea de piata a
acti#ului (datoriei) total
%odi!icarea #alorii de piata a capitalurilor proprii este:
U @. S U6 - U2 S - ( D6 - D2 , l ) , 6 , UrE( 1Ar )
U @. S -DG6. , 6 , UrE (1Ar)
6,2 S #aloarea de piata a acti#ului si datoriei
l S ponderea datoriilor in total acti#e la #alori de piata ( e!ectul de parghie)
DG6. S gap-ul de durata
+munizarea la rata dobanzii #a presupune reducerea la 8 a gap-ului de durata (D6 -
D2 , l) care se poate realize prin modi!icarea duratei acti#ului, a duratei datoriilor , sau a
e!ectului de parghie&
De asemenea acti#ele si pasi#ele prezinta rate de dobanda !i,a, iar rata dobanzii pe
piata este de )89&7om determina modi!icarile care trebuie operate in structura bilantului care
permit imunizarea la rata dobanzii&
%odelul prezentat opereaza cu #alori de piata si #om trans!orma #alorile contabile de
mai sus, considerand ca #aloarea de piata a unui acti# (pasi#) este egala cu suma !lu,urilor
actualizate generate de acti#ul (pasi#ul) respecti#e&
Pagina 2$ din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cilantul bancii comerciale prezentate arata ast!el intr-o !orma simpli!icata:
6cti# %ii *?/ 1cadenta *ata
dobanzii
.asi# %ii *?/ 1cadent
a
*ata
dobanzii
numerar '88&888 Depozite
atrase
)88&888 1 an "89
@erti!icate de
trezorerie
108&888 ' ani )09 @erti!icate
de depozit
)88&888 " ani )89
Depozite la
alte banci
188&888 1 an "89 @apitaluri
proprii
"08&888
@redite
comerciale
088&888 ) ani 089
otal
6cti#
1&808&888 otal pasi# 1&808&888
@onsideram ca nu e,ista nerambursari sau plati inainte de scadenta la acti#e si nici
retrageri inainte de termen la pasi#e&
De e,emplu #aloarea de piata a certi!icatelor de trezorerie se calculeaza ast!el:
Dobanda anuala S 108&888 , )0E188 S4:&088
.1S4:&088E1A8&)AWWA&S141<14&<1&Dupa aceasta metoda calculam si celelalte
elemente bilantiere
Dobanda anuala depozite la alte banciS188 888 , "89 S"8 888
."S;0 :1)&"<
Dobanda anuala credite comercialeS088 888 , 089 S "08 888
.' S<;< ::'&1)
@alculam si #aloarea de piata a elementelor de pasi# si determinam capitalurile
proprii prin di!erenta&
7aloarae capitalurilor proprii #a !i de 4"' 11;&0;
Cilantul la #aloarea de piata #a arata ast!el:
6cti# %ii *?/ 1cadenta *ata
dobanzii
.asi# %ii *?/ 1cadenta *ata
dobanzi
Pagina 3% din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
i
numerar '88&888 Depozite
atrase
')";0:&1) 1 an "89
@erti!icate
de trezorerie
141<14&<1 ' ani )09 @erti!icate
de depozit
0:1)";&0: " ani )89
Depozite la
alte banci
;0:1)&"< 1 an "89 @apitaluri
proprii
4"'8':&";
@redite
comerciale
<;<4<1&:< ) ani 089
otal
6cti#
10':'"' otal pasi# 10':'"'
@alculam durata pentru !iecare post de acti#e si pasi# dupa !ormula prezentata mai
sus:
Z@Bt , t
DS (1 A rEm)mt
Z@B
(1 A rEm)mt
Durata de imunizare sau de recuperare a acti#elor reprezinta o masura a ratei de
sensibilitate (elasticitate) a unui acti# si e,prima numarul de ani in care se recupereaza
in#estitia pe seama incasarilor&
2a ni#el de bilant analiza duratei comporta #ariatia #alorii de piata a porto!oliului de
acti#e cu #ariatia #alorii de piata a porto!oliului de pasi#e (e,ceptand capitalul), permitand
egalarea !luctuatiilor acestora ast!el incat #aloarea de piata a capitalului propriu sa ramana
insensibila la modi!icarea ratei dobanzii pe piata&
@alculul duratei pentru !icare post de cati# si pasi#
@erti!icate de trezorerie D1S"&1< ani
D"S 1 an
D'S 1&;< ani
D)S 1 an
D0S 1&0 ani
=rmeaza calculul duratei medii a acti#ului si pasi#ului:
D6S "&1< , 141 <14&<1E1 0': '"' A 1 , ;0 :1)&"<E1 0': )8)&' A 1&;< ,
, <;< 4<1&:<E1 0': '"'S 1&0 ani
D2S 1 , ')" ;0:&1)E <1) ";0&:1A 1&0 , 4"' 8':&";E<1) ";0&:1S 1&'1 ani
Pagina 31 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Gap-ul de durata DG6.S D6 R l , D2S8&:'ani
l S2E6S (')" ;0:&1)A0:1 )";&0:)E 1 0': '"'S 8&0<
Durata medie a acti#elor depaseste durata medie a a datoriilor, !apt ce pune in
e#identa riscul ratei dobanzii&
+n cazul in care ratele dobanzilor se modi!ica, #aloarea acti#elor si datoriilor se #a
schimba ceea ce determina si modi!icari in #aloarea de piata a capitalului propriu !ata de
situatia sa initiala&
Daca rata dobanzii pe piata creste cu 1 punct procentual #aloarea de piata a datoriilor
si a pasi#elor indatorate se #a modi!ica con!orm ecuatiei5
d.S -drE(1Ar) , D , .
r S rata dobanzii pe piata
DS durata
.S #aloarea de piata a acti#ului sau pasi#ului
@erti!icate de trezorerie d.S 8&81E1&) , (-"&1<) ,141 <14&<1
d.1S - " 0'"&;)
Depozite constituite la alte banci d."S - 41"&"0
@redite comerciale d.'S - 1' '48&;)
Depozite atrase de la alte banci d.)S -"));&<;
@erti!icate deposit clienti d.0S - 4 1""&)0
7aloarea de piata a acti#elor si pai#elor #a !i:
/umerar '88 888
@erti!icate de trezorerie 10< ';)&8:
Depozite constituite la alte banci ;0 18"&8)
@redite comerciale <:4 ''8&<0
7aloarea de piata a acti#elor 1 0"8 ;1:
Depozite atrase de la alte banci ')8 )8;&14
@erti!icate de depozit clienti 040 '84&1"
7aloarea de piata a datoriilor <80 :1)&";
1e poate obser#a ca aceasta crestere a ratei de piata a determinat ca #aloarea acti#elor
sa scada cu 14 084 mii *?/ iar a datoriilor cu ;0:1&)' mii *?/&
7aloarea acti#elor a saczut mai mult decat #aloarea datoriilor deoarece durata medie a
acti#elor (1&0 ani) este mai mare decat durata medie a pasi#elor (1&'1 ani)&Gap-ul de durata
este poziti# deci #aloarea de piata a capitalului scade ca urmare a cresterii ratei dobanzii&
Pagina 32 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
7ariatia capitalului este:
U@. S - DG6. , 6 , UrE1Ar
U@. S -8&:' , 1 0': '"' , 8&81E1&) S - ; 814&8)
7aloarea capitalului bancii s-a diminuat cu ; 814&8) mii *?/
.entru a prote$a capitalul propriu la #ariatiile ratei dobanzii, banca trebuie sa aiba
ecartul de durata DG6. S 8, situatie pe care o poate obtine !ie diminuand duratele acti#elor,
!ie crescand duratele pasi#elor&
6nalizam cazul in care durata medie a acti#elor scade cu 8&0 ani, de la 1&0 ani la " ani
si cea a pasi#elor creste cu "&4 ani,de la 8&:; ani la 1&'; ani&
DG6. S " R 8&0< , '&'; S 8
.entru obtinerea acestei imunizari operam modi!icari in structura acti#elor si
pasi#elor ast!el:
scad plasamentele in certi!icate de trezorerie cu X si cresc depozitele constituite la
banci cu aceeasi suma
scad depozitele atrase de la alte banci cu [ si cresc resursele atrase prin certi!icatele
de depozit #andute clientilor cu aceeasi #aloare
Determinam cele douam modi!icari X,[ din !ormula de calcula duratei medii a
acti#elor si pasi#elor&
D6 S "&1< , (141 <14&<1- X)E1 0': '"' A 1 , (;0 :1)&"< AX)E 1 0': '"' A
A 1&;< , <;< 4<1&:<E1 0': '"' S"
D2 S 1 , (')" ;0:&1)- [)E <1) ";0&:1 A 1&0 , (0:1)";&0:A [)E <1) ";0&:1S1&'1
X S4' ;1"&";
[S < 1)"&;4
%odi!icarile in structura bilantului la #alori de piata din e,emplul nostru
distorsioneaza echilibrul bilantier la #alri contabile
1tructura #ilnatului la #alori de piata pentru DG6. S 8 #a !i:
6cti# %ii *?/ 1cadenta *ata
dobanzii
.asi# %ii *?/ 1cade
nta
*ata
dobanzii
Pagina 33 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
numerar '88&888 Depozite
atrase
''':1)&"; 1 an "89
@erti!icate de
trezorerie
<;18)&4' ' ani )09 @erti!icate
de depozit
0;80:1&)' " ani )89
Depozite la
alte banci
1)<0"4&0: 1 an "89 @apitaluri
proprii
4"'8':&";
@redite
comerciale
<;<4<1&:< ) ani 089
otal
6cti#
10':'"' otal pasi# 10':'"'
%odelul gap-ului de durata ia in calcul doar apro,imarea de ordinul intai a e#olutiei
pretului&
Daca luam in calcul apro,imarea de ordinal doi putem scrie ca:
U.E. S -D , UrE(1Ar) A1E" @X (Ur)V S -DmUr A 1E" @X (Ur)V
1"
unde @X reprezinta
con#e,itatea&
ermenul reprezinta gardul de curbura in relatia pret-randament sau castigul de
capital din scaderea ratei dobanzii cu , puncte procentuale&
7om calcula con#e,itatea pentru o obligatiune cu maturitate de 0 ani #aloare
nominala 188, rata cuponului 09 si rata dobanzii 09&
.retul de piata este de 188, iar daca rata dobanzii pe piata scade cu un punct
procentual pretul de#ine 188&8)'
Daca rata creste cu un punct procentual atunci pretul de#ine <<&<4
@a urmare con#e,itatea calculata dupa !ormula analitica este de "'&<'
Durata S)&00 ani
@alculam modi!icarea pretului ca U.E.S -)&00 , UrE1&8&80 A ^ , "'&<' , (Ur)V
Daca rata dobanzii creste cu ' puncte procentuale, modi!icarea pretului ar !i
-8&11<
%odelul gap-ului de durata ar !i pre#izionat o scadere a pretului cu 1"&<;9 la
cresterea cu ' puncte procentuale &2uand in calcul si con#e,itatea, scaderea pretului este de
11&<19&
/oul pret in conditiile unei rate de dobanda de piata de ;9 este de ;;&8" si
modi!icarea pretului #a !i de -8&11<:
1"
*elatia este #alabila pentru #ariatii in!initezimale ale ratei dobanzii , de ordinul unui basis point ( 8&819)
Pagina 34 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6st!el utilizand si con#e,itatea se poate obtine o apro,imare mai buna a e#olutiei
pretului decat in cazul in care se utilizeaza doar durata&
?rice schimbare a ratei dobHnzii pe piaIa de capital #a duce la !luctuaIii ale #alorii
obligaIiunilor din porto!oliul in#estitorilor&
6Fa cum #-am e,plicat, preIul obligaIiunii este determinat de discontarea !lu,urilor
monetare (cupoane Fi principal)&
DacD rata dobHnzii creFte, #aloarea !lu,urilor monetare #iitoare se #a diminua,
respecti# suma !lu,urilor monetare descreFte Fi, Gn consecinID, preIul obligaIiunii se reduce&
DacD rata dobHnzii pe piaIa de capital este 49, o obligaIiune cu un cupon de 49 #a
a#ea preIul de 1889& otuFi, cHnd rata dobHnzii creFte la :9, oamenii sunt dispuFi sD
plDteascD mai puIin pentru obligaIiunea de 49&
Kn !uncIie de termenul rDmas pHnD la scadenID, preIul sDu #a scDdea (reIineIi cD totuFi
in#estitorul #a primi 1889 din #aloarea nominalD la maturitate)&6celaFi principiu
!uncIioneazD Fi Gn sens in#ers cHnd ratele dobHnzilor scad&
.robabil aIi citit Gn ziare cD bDncile centrale din 1tatele =nite Fi Europa scad ratele
dobHnzilor pentru a contracara e#oluIia negati#D a economiei&6cest !enomen a dus la
creFterea preIurilor obligaIiunilor&
Kn ultimii ani, obligaIiunile au a#ut o e#oluIie !oarte bunD, depDFind cu mult
per!ormanIa acIiunilor pe pieIe precum cele din 1=6 Fi =niunea EuropeanD&
*iscul scDderii ratei dobHnzii pe piaIa de capital reprezintD un risc de rein#estire&
DupD deprecierea ratei dobHnzii, cHnd deIinDtorul unei obligaIiuni #rea sD cumpere una nouD,
randamentul noii obligaIiuni #a !i mai mic decHt al celor cumpDrate anterior&
DeFi scDderea ratei dobHnzii duce iniIial la o creFtere a #alorii obligaIiunilor,pe termen
lung in#estitorii se con!runtD cu riscul de rein#estire&
.e baza pre#iziunilor cu pri#ire la e#oluIia ratelor dobHnzilor, in#estitorul poate sD-Fi
realizeze strategia pentru porto!oliul de obligaIiuni&6ceasta presupune studierea tendinIelor
pe piaIa de capital Fi a principalilor indicatori macroeconomici,cercetarea strategiilor bDncilor
centrale, etc&
Deoarece este imposibil sD obIii toate e,pertizele necesare Gn calitate de simplu
in#estitor, ma$oritatea celor interesaIi de obligaIiuni apeleazD la companiile de administrare a
acti#elor, la companiile de asigurDri Fi la bDnci&
Pagina 3 din 42
2. "coperirea e#trabilantiera a riscului de rata a dobanzii
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6coperirea riscului de rata a dobanzii prin utilizarea contractelor B*6 (!orQard rate
agreements)
@ontractul B*6 reprezinta un contract !erm negociat pe piata ?@ (o#er-the-counter)
prin care se !i,eaza un anumit ni#el al ratei dobanzii pentru un imprumut !icti# anga$at la o
data #iitoare si pe o perioada determinata&
@ontractul permite garantarea in prezent a ratei de dobanda pe termen scurt pentru un
plasament sau imprumut #iitor&2a data operatiunii !icti#e se plateste di!erentiat dintre rata de
dobanda garantata prin B*6 si cea constatata pe piata&
@umparatorul (long) sau debitorul este persoana care este de acord sa plateasca rata
de dobanda !i,a si sa primeasca rata de dobanda #ariabila &De regula el #rea sa isi acopere un
imprumut #iitor&
7anzatorul (short) sau creditorul este persoana care este de acord sa primeasca rata de
dobanda !i,a si sa primeasca rata de dobanda #ariabial&De regula el #rea sa isi acopere un
imprumut #iitor
*ata de re!erinta reprezinta rata de dobanda #ariabila luata ca re!erinta, de regula
2+C?*, E=*+C?* sau C=C?*&
1'
Daca rata dobanzii de re!erinta este mai mare decat rata B*6, cumparatorul de B*6
#a primi di!erenta dintre rata de re!erinta si rata B*6 pentru perioada contractului de la
#anzatorul de B*6&
6coperirea riscului de rata a dobanzii prin utilizarea
acordurilor 1Qap
1Qap-ul reprezinta o operatiune prin care doua contrapartide contracteaza simultan un
credit si un imprumut in aceeasi moneda pentru aceeasi #aloare nominala dar cu re!erinta la
rate de donbanda di!erite&
De e,emplu gestionarea riscului de rata a dobanzii la un credit in derulare se prezinta
ast!el:
6nticipare .ozitia initiala 1Qap .ozitia !inala
1'
BUBOR- Rata medie a dobanzii pentru imprumuturile acordate pe piata interbancara
Pagina 3! din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
@resterea ratei
dobanzii
+ndatorare la rata de
dobanda si
plasament la rata
!i,a
1e plateste rata !i,a
de dobanda si se
primeste rata
#ariabila
+ndatorare la rata
!i,a si plasament la
rata #ariabila
1caderea ratei
dobanzii
+ndatorare la rata
!i,a si plasament la
rata #ariabila
1e plateste rata
#ariabila si se
primeste rata !i,a
+ndatorare la rata
#ariabila si plasment
la rata !i,a
6coperirea riscului de rata a dobanzii prin contracte
@6.,B2??* si @?226*
@6.-ul reprezinta un contract (optiune call) care da posibilitatea cumparatorului ca in
schimbul platii unei prime p sa se prote$eze impotri#a #ariatiilor rd pe piata prin intermediul
unei rd-pla!on pentru o suma si o perioada determinata&
Daca rata dobanzii de re!erinta este mai mare decat rata pla!on, #anzatorul de @6.
plateste cumparatorului di!erenta de dobanda&
? banca #a cumpara @6. pentru acoperirea riscului de rata a dobanzii in urmatoarele
situatii:
Daca are acti#e la rata !i,a si pasi#e la rata #ariabila
Daca are o pozitie neta long pe obligatiuni
Daca are ecart de durata poziti# (DG6.] 8)
.resupunem ca banca noastra are ne#oie de !inantare 1 mil =1D pe ' ani si are
posibilitatea sa se imprumute la o dobanda !i,a de 4 9 sau #ariabila 2+C?*
1)
&Canca
anticipeaza o scadere a ratei dobanzii si se #a imprumuta la rata #ariabila&De aceea #a
cumpara un @6. cu pret de e,ercitare (rata pal!on) 49 si #aloare notionala
10
mil =1D&.rima
este de 8&:09&
.rima anuala #a !i 8&:09E'S8&"09
Daca 2+C?* este sub 49 atunci optiunea @6. nu se e,ercita si costul re!inantarii #a
!i 2+C?*A prima (8&"09)
Daca 2+C?* creste peste 49 atunci se e,ercita optiunea @6. si cumparatorul #a
primi di!erenta dintre 2+C?* si rata @6. iar costul re!inantarii #a !i:
2+C?* A 8&"09 - (2+C?* R 49) S4&"09
1)
2+C?* semni!icD, pentru orice perioadD de dobHndD, rata o!eritD pe piaIa interbancarD din 2ondra pentru
depozitele la 4 luni Gn dolari 1&=&6&, e,primatD ca procent pe an, care apare pe pagina elerate la ora 11,88 a&m&,
ora 2ondrei, la data de restabilire 2+C?* pentru perioada de dobHndD respecti#D
10
1uma ipotetica care sete imprumutata sau data cu imprumut
Pagina 3" din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
?ricat de mult arcreste 2+C?* peste 49 costul re!inatarii #a !i 4&"09
B2??*-ul reprezinta un contract (optiune put sau o succesiune de optiuni put) ce da
posibilitatea ca in schimbul platii unei prime sa se prote$eze impotri#a #ariatiilor ratei
dobanzii pe piata prin intermediul unei rd planseu pentru o suma si o perioada determinate&
Daca rata dobanzii de re!erinta este mai mica decat rata planseu atunci #anzatorul de
B2??* plateste cumparatorului di!erenta de dobanda&Daca rata de re!erinta este mai mare
decat rata planseu nu se plateste di!erenta de dobanda&
@umparatorul B2??* isi acopera ast!el riscul de scadere e,cesi#a a ratei dobanzii pe
piata (scadere sub un anumit ni#el)&
? banca #a cumpara B2??* pentru acoperirea riscului de rata a dobanzii in
urmatoarele situatii:
Daca are pasi#e la rata !i,a si acti#e la rata #ariabila
Daca are o pozitie neta short pe obligatiuni
Daca are ecart de durata negati# ( DG6.\8)
Daca banca ar #rea sa acorde un credit de 1 mil =1D pe ' ani unui client si are
posibilitatea sa acorde creditul la o dobanda !i,a de 49 sau #ariabila 2+C?*&
Canca anticipeaza o crestere a ratei dobanzii in #iitor si #a acorda credit la rata
#ariabila&.entru a-si acoperi pozitia, #a cumpara un B2??* cu pret de e,ercitare (rata
plaseu) ' 9 si #aloare notionala 1 mil =1D &.rima este de 8&:09
Daca rata dobanzii libor este peste '9 atunci optiunea B2??* nuse e,ercita si
castigul #a !i 2+C?*- prima (8&:0E')&
Daca 2+C?* scade sub 49 atunci se e,ercita optiunea B2??* si cumparatorul #a
primi di!erenta dintre rata B2??* si 2+C?* iar castigul #a !i:
2+C?* -8&"0 A ('9- 2+C?*) S"&:09
?ricat de mult ar scadea 2+C?* sub '9 castigul #a !i de "&:09&
@?226*-contract ce presupune suprapunerea unui @6. cu un B2??* garantandu-
se ast!el cumparatorului o rata de dobanda cuprinsa intre rata planseu si rata pla!on pentru o
suma si o perioada determinata&
@and rata dobanzii scade sub rata B2??* se e,ercita B2??* si se primeste di!erenta
dintre rata B2??* si dobanda pietei iar cand rata dobanzii creste peste dobanda @6. se
e,ercita @6. si se primeste di!erenta dintre dobanda pietei si @6.
@ @6. A 7 B2??* S@ @?226*
@ B2??* A 7 @6. S 7 @?226*
@S cumparare, 7S #anzare
Pagina 3# din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Canca se !inanteaza printr-un imprumut pe 0 ani la rata #ariabila 2+C?*&#aloare
2+C?* in momentul actual este de 09&pentru a se prote$a imoptri#a cresterii ratei dobanzii ,
banca cumpara un @6. cu rata pla!on de 49 pentru care plateste o prima de '9 (8&49 pe
an)&
Datorita !aptului ca prima platita este ridicata, banca isi #a !inanta prima platita prin
#anzarea unui B2??* cu rata planseu )9 pentru care plateste o prima de '9(8&49 pe an)&
2+C?* '9 )9 09 49 :9
@ostul imprumutului la
rata #ariabila
-'9 -)9 -09 -49 -:9
E,ercitare @6. /= /= /= /= /=
*ezultat din @6. -8&49 -8&49 -8&49 -8&49 -8&49
E,ercitare B2??* D6 /= /= /= /=
*ezultat din B2??* A8&49-19 A8&49 A8&49 A8&49 A8&49
*ezultat net -)9 -)9 -09 -49 -49
6st!el se obtine prin @?226* un cost al imprumutului intre )9 si 49
@?/@2=T++ 1+ .*?.=/E*+
+n concluzie putem spune ca problemele de risc si incertitudine au e,istat Gntotdeauna
pentru societatile comerciale, banci, institutii !inanciare, pentru persoane !izice sau alte
persoane $uridice&
6st!el, din cele mai #echi timpuri, problema riscurilor, a incertitudinii si asigurarii Gn
!ata riscului a preocupat lumea specialistilor din di#erse domenii de acti#itate&
/otiunea de risc poate !i de!inita ca un anga$ament care poarta o incertitudine,
datorita probabilitatii de cHstig sau pierdere&
Des!asurarea relatiilor dintre banci si clienti, persoane !izice siEsau $uridice, Gn toate
operatiunile pe care bancile le e!ectueaza si Gn ser#iciile pe care le presteaza sunt supuse unor
reguli de comportament care rele#a obligatii de ambele parti&
Cancile pot gestiona cu succes riscurile bancare daca recunosc rolul strategic al
riscurilor,daca !olosesc paradigma de analiza si gestiune in #ederea cresterii e!icientei&
+n ceea ce pri#este analiza sensibilitatii acti#elor si pasi#elor la #ariatia ratei dobanzii
(analiza G6.), alegerea inter#alului de timp pentru care se masoara sensibilitatea acti#elor si
pasi#elor este !oarte important&E!ectul pe care il poate a#ea #ariatia ratelor dobanzii pe piata
Pagina 3$ din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
asupra mar$ei nete din dobanda si deci, implicit asupra pro!itabilitatii institutiei se cuanti!ica
prin di!erentele dintre acti#ele sensibile si pasi#ele sensibile la dobanda (G6.)&
14
6ceasta di!erenta poate !i e,primata in mai multe moduri:
+n #aloare absoluta
G6. S 61-.1
+n #aloare relati#a (raportata la total acti#e):
G6.rel S G6.E?62 6@+7E
+ndicatorul de sensibilitate la rata dobanzii:
+1DS 61E.1
+nstitutiile !inanciare care sunt sensibile la acti#e #or inregistra o crestere a mar$ei
nete de dobanda cand rata dobanzii pe piata creste si in#ers&
+n oglinda, institutiile !inanciare care sunt sensibile la passi#e #or inregistra o scadere
a mar$ei nete de dobanda cand rata creste rata de dobanda pe piata&
%anagementul sensibilitatii acti#elor si pasi#elor la rata dobanzii poate !i abordat in
management o!ensi# sau de!ensi#:
+n cazul managementului o!ensi# strategia include doua etape:
6$ustarea schimbarilor ratelor dobanzii pe piata
6$ustarea porto!oliului de acti#e si passi#e sensibile la dobanda, pentru a pro!ita de
schimbarile de rata a dobanzii pe piata
6st!el pre#izionarea unei cresteri a ratelor dobanzii pe piata, conduce la trecerea
societatii bancare catre un G6. poziti# (sensibilitate !ata de acti#e)&.ro!itul #a creste
deoarece #eniturile obtinute pe baza acti#elor la dobanda #or creste mai mult decat costurile
de atragere a resurselor (pasi#e sensibile la dobanda)&
6r putea sa scurteze scadenta acti#elor sale prin #anzarea titlurilor de #aloare pe
termen lung !olosind !ondurile obtinute pentru a cumpara titluri de #aloare pe termen scurt&
De asemenea poate creste ni#elul creditelor acordate cu rate #ariabile ale
dobanzii&6ceste a$ustari de porto!oliu #or creste #olumul acti#elor sensibile la dobanda ceea
ce se #a re!lecta in cresterea #eniturilor prin acste acti#e&
? alta strategie ar putea !i marirea e,igibilitatii surselor de !inantare (pasi#e)&6cest
lucru se poate realize prin #anzarea de certi!icate de depozit pe termen lung&Bolosind o ast!el
de strategie, e!ectul de crestere a ratei dobanzii pe piata asupra costurilor de !inantare #a !i
mai redus, contribuind la cresterea mar$ei nete&
14
Di!erenta, decala$ (engl&)
Pagina 4% din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
+n cazul pre#iziunilor de scadere a ratei dobanzii a$ustarile ce trebuiesc e!ectuate #or
!i in#erse in cazul managementului o!ensi#&rebuie marita ponderea acti#elor cu rata !i,a si
redusa cea a acti#elor cu rata #ariabila&
+n cazul unui management de!ensi#, nu se urmareste obtinerea unui pro!it din
schimbarile de rata a dobanzii pe piata, ci pre#enirea unor e!ecte negati#e asupra
pro!itabilitatii e,istente&
=n management o!ensi# urmareste o crestere a pro!itului, iar un management de!ensi#
urmareste reducerea #olatilitaii mar$ei nete de dobanda (gestionarea riscului de rata a
dobanzii)&
+n managementul de!ensi# principalul obiecti# il reprezinta mentinerea unui echilibru
intre acti#ele si pasi#ele sensibile la dobanda&
+n conte,tul acti#itatii !inanciar-bancare din tara noastra, in absenta unor instrumente
!inanciare care sa permita adaptarea rapida a structurii acti#elor si pasi#elor sensibile la
dobanda, la #ariatiile de pe piata a ratei dobanzii , consider ca trebuie !olosita de catre banci
#arianta managementului de!ensi#e (G6.S 8) pentru a e#ita riscuri suplimentare prin
restructurarea porto!oliului&
Dupa cum este cunoscut unul dintre rolurile principale ale unor banci este
trans!ormarea scadentelor&rendul ascendent al ratei dobanzii este uneori bene!ic deoarece se
atrag surse la dobanzi mai mici si se plaseaza la dobanzi mai mari&
rendul descendent este mai putin !a#orabil deoarece !ace mai di!icila corelarea
scadentelor, inducand posibilitatea unor crize de lichiditate&
.entru a !ace !ata acestei situatii, bancile pot alege doua solutii:
@onser#area mar$ei nete din dobanda prin plani!icarea si a$ustarea acti#elor si
apsi#elor sensibile
@resterea mar$ei nete din dobanda
1caderea acti#elor sensibile se poate !ace prin marirea plasamentelor cu dobanda !i,a
si prin marirea acti#elor cu decontare pe termen lung&@resterea pasi#elor sensibile presupune
atragerea unor depozite cu dobanda #ariabila siEsau micsorarea perioadei de decontare a
surselor (micsorarea e,igibilitatii pasi#elor)
inand cont de !aptul ca si in anii "884, "88: #a continua procesul de!lationist,
trendul ratei dobanzii !iind descrescator putem imagina ca solutie optima: marirea
plasamentelor cu dobanda !i,a si atragerea mai multor depozite cu dobanda #ariabila&
Pagina 41 din 42
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
.erioada actuala este denumita (era managementului de risc( Gn domeniul bancar, iar
managementul riscului constituie o sarcina e,trem de comple,a si importanta a
managementului bancar&
+n *omania bancile au !acut !ata tuturor !actorilor de instabilitate !inanciara intr- un
conte,t de instabilitate generala generata de procesul de tranzitie&
ranzitia a insemnat pentru bancile romanesti modi!icarea statutelor (ele operand ca
societati pe actiuni), a cadrului legal de operare (legea permitand anga$area intr-o gama larga
de operatiuni !inanciare), libertatea in alegerea partenerilor interni si e,terni, concurenta din
partea altor institutii !inanciare (!ondurile de plasament) si altor banci (romanesti, create dupa
1<<8 si straine), reducerea re!inantarii directe de catre banca centrala, schimbarea permanenta
a normelor prudentiale de catre C/* si deteriorarea situatiei !inanciare a ma$oritatii clientilor
mari&
+n aceste conditii, pentru conducerea bancilor, implementarea unor politici adec#ate
de gestiune a riscurilor de#ine o necesitate, ca si asimilarea de catre salariati a unor noi
tehnici si instrumente de gestiune a riscurilor&
Daca procesul de gestiune a riscurilor bancare si sistemul global de management sunt
e!ecti#e, atunci banca #a a#ea succes&
Pagina 42 din 42