Sunteți pe pagina 1din 226

Rezidentiat 2004

235 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a


Tema nr. 13
Tratamentul necrozei i gangrenei pulpare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodon#ie clinic$ i practic$, Ed.II, Ed.medical$, Bucureti, 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1313001. Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:
Cloraminele A.
Hipocloritul de sodiu B.
Clorhexidina C.
Clorura de sodiu D.
Solutie de clorura de sodiu 7% E.
(pag. 180)
S1313002. Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:
Este obligatorie pe tot timpul tratamentului A.
Este facultativa pe tot timpul tratamentului B.
Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv C.
Este obligatorie in a treia sedina D.
Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive E.
(pag. 167)
S1313003. O preparatie mecanica corecta a canalului
nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante A.
se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului B.
se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser C.
necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici D.
se realizeaza pana la apexul radiologic E.
(pag. 173)
S1313004. Tehnica "step-back":
este o tehnica moderna de obturare a canalelor radiculare A.
este o tehnica moderna de preparare a canalelor radiculare B.
este numita si telescopare regresiva C.
este numita si telescopare progresiva D.
se indica in canale radiculare cu curburi accentuate E.
(pag. 168)
S1313005. Tehnica de prepare "Step-back"se mai numeste:
Tehnica standard A.
Tehnica conventionala B.
Tehnica de telescopare regresiva` C.
Tehnica de telescopare progresiva D.
Tehnica prin forte compensate E.
(pag. 167)
S1313006. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in:
1 etapa A.
235
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
236 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
2 etape B.
3 etape C.
4 etape D.
5 etape E.
(pag. 158)
S1313007. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:
Pana la foramenul apical A.
Pana la constrictia apicala B.
Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului C.
Pana la a canalului D.
Cu o usoara depasire a constrictiei apicale. E.
(pag. 166)
S1413008. Obturarea de canal in aceiasi sedinta se realizeaza cand
avem un canal uscat A.
pulpite cronice B.
pulpite acute purulente, partiale sau totale C.
cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva D.
cand nu putem opri hemoragia E.
(pag. 170)
S1513009. Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte:
Introducerea cu acul Lentullo A.
Introducerea cu instrumentar de mana B.
Condensarea cu fuloare de canal C.
Injectarea cu seringa D.
Toate de mai sus E.
(pag. 200)
S1513010. Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de
urmatorii factori:
Evitarea antibioticelor cu reactii adverse A.
Evitarea unor doze insuficiente B.
Evitarea antagonismelor C.
Evitarea rezistentei incrucisate D.
Toate de mai sus E.
(pag. 187)
S1513011. Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum:
Acetilcolina A.
Lizozimul B.
Pepsina C.
Neurotoxina D.
Amilaza E.
(pag. 162)
S1513012. Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:
Radacini in baioneta A.
Radacini cu curburi exagerate B.
Cai false interadiculare C.
Implantare deficitara D.
236
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
237 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Toate de mai sus E.
(pag. 159)
S1513013. pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:
10-11 A.
11-12 B.
12-13 C.
7-9 D.
8-10 E.
(pag. 198)
S1513014. Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine:
Antibiotice A.
Nistatin B.
Sulfamide C.
Metronidazol D.
Corticoizi E.
(pag. 195)
S1613015. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai tehnica de lucru,
arata rezultate pozitive in:
100 % din cazuri A.
80-90 % din cazuri B.
86-95 % din cazuri C.
75-86 % din cazuri D.
85-95 % din cazuri E.
(pag. 160)
S1613016. Solutia Walkhoff contine:
fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 % A.
monoclorfenol si alcool 10 % B.
P-monoclorfenol, mentol si camfor C.
P-monoclorfenol si tricrezol D.
P-monoclorfenol, alcool si eter 10 %. E.
(pag. 177)
S2113017. Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face
ozonoterapia:
7 % A.
5 % B.
4 % C.
3 % D.
1 % E.
(pag. 205)
S2113018. Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice:
7,2% A.
6,8% B.
5,4% C.
4,7% D.
2,4% E.
(pag. 206)
237
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
238 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2313019. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaz n
1 etap! A.
2 etape B.
3 etape C.
4 etape D.
5 etape E.
(pag. 158)
S2313020. Izolarea dintelui n timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare
Este obligatorie pe tot timpul tratamentului A.
Este facultativ! pe tot timpul tratamentului B.
Nu este necesar! izolarea dintelui dect dup! primul pansament oclusiv C.
Este obligatorie n a treia $edin! D.
Este obligatorie in momentul obtur!rii radiculare definitive E.
(pag. 167)
S2313021. Tratamentul mecanic n gangrena pulpar se efectueaz
P!n! la foramenul apical A.
Pn! la constricia apical! B.
Pn! la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apical! a canalului C.
Pn! la a canalului D.
Cu o u$oar! dep!$ire a constriciei apicale E.
(pag. 166)
S2313022. Tehnica de prepare "Step-back se mai nume#te
Tehnic! standard A.
Tehnic! convenional! B.
Tehnic! de telescopare regresiv! C.
Tehnic! de telescopare progresiv! D.
Tehnic! prin fore compensate E.
(pag. 167)
S2313023. Dintre compu#ii clora&i, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utiliza&i sunt
Cloraminele A.
Hipocloritul de sodiu B.
Clorhexidina C.
Clorura de sodiu D.
Soluie de clorur! de sodiu 7% E.
(pag. 180)
S2313024. O prepara&ie mecanic corect a canalului:
nu este nsoit! de irigaii cu soluii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante A.
se obine utiliznd aceea$i tehnic! pentru toat! lungimea canalului B.
se obine utiliznd numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser C.
necesit!, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici D.
se realizeaz! pn! la apexul radiologic E.
(pag. 173)
S2313025. Tehnica "step-back:
este o tehnic! modern! de obturare a canalelor radiculare A.
este o tehnic! modern! de preparare a canalelor radiculare B.
este numit! $i telescopare regresiv! C.
238
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
239 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
este numit! $i telescopare progresiv! D.
se indic! n canale radiculare cu curburi accentuate E.
(pag. 168)
S2513026. Tratamentul medicamentos al canalului naintea obturrii acestuia se face n caz de:
Extirpare n scop protetic A.
Hiperemie preinflamatorie B.
Pulpita acut! purulent! parial C.
Pulpita acut! seroas! parial! D.
Pulpita acut! seroas! total! E.
(pag. 170)
S2613027. Mandrenul instrumentelor rotative
poate fi ncadrat n trei clase dup! OMS articolul nr.23 (pies! dreapt!, cot $i turbin!) A.
este partea activ! a instrumentului B.
este partea pe care se nfileteaz! capul frezei C.
este man$onul de plastic ce protejeaz! capul frezei D.
se adapteaz! $i fixeaz! la piesa de mn! E.
(pag. 187)
S2613028. Factori de risc pentru sntatea operatorului n timpul preparrii cavit&ilor
supranc!lzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care in piesa cot A.
din cauza concentr!rii intense n cazul unor cavit!i dificile, operatorul poate scr$ni din dini provocndu $i
fisuri sau chiar fracturi ale smalului
B.
zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie C.
vibraia produs! de piesa cot poate produce afeciuni profesionale de tipul "crampa scriitorului sau
sindromul Raynaud
D.
aerosolul creat n timpul lucrului este un risc permanent pentru s!n!tate E.
(pag. 194)
S2613029. Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavit&ilor
de$i aparent reduce riscul contamin!rii, masca chirurgical! este de fapt un focar de infecie prin faptul c!
se ncarc! cu microorganisme
A.
prin cl!tirea gurii naintea examin!rii patogenitatea florei bucale este agravat! deoarece sunt mobilizate $i
aduse la suprafa! microorganismele ascunse n locurile retentive ale cavit!ii bucale
B.
bacteriile de pe nc!l!mintea operatorului se g!sesc n gura pacientului chiar $i dup! mai multe ore de la
tratament
C.
n cabinetul stomatologic se transmit maladii infecioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza D.
la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o cre$tere a incidenei $i gravit!ii urm!toarelor afeciuni:
sinuzita, angina streptococic!, bron$ite etc.
E.
(pag. 196)
S2613030. Contaminarea operatorului n timpul preparrii cavit&ilor
contrar unor opinii mai vechi, n cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecii este sc!zut A.
aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare B.
bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung dect pe nc!l!mintea operatorului deci nu-i pericliteaz!
s!n!tatea
C.
contaminarea nu este posibil! dect dac! pacientul str!nut! sau tu$e$te pe medic D.
folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul nconjur!tor E.
(pag. 196)
S2813031. Cloroterapia este indicata in:
gangrena pulpara simpla A.
pulpite purulente totale B.
239
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
240 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
parodontite apicale cronice C.
parodontite apicale acute D.
hiperestezia dentinara E.
(pag. 211)
S2813032. Grinazole contine:
metronidazol A.
penicilina B.
oxid de zinc C.
streptomicina D.
eritromicina E.
(pag. 195)
S2913033. Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:
Crearea accesului la camera pulpara A.
Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos B.
Stabilirea lungimii canalului C.
Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului D.
Toate de mai sus E.
(pag. 160)
S2913034. Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:
Manuale A.
Sonice B.
Ultrasonice C.
Cu laser D.
Toate de mai sus E.
(pag. 166)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1213035. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
examenul radiologic A.
evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina sanatoasa B.
sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu agenti fizici C.
adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena) D.
sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa E.
(pag. 158)
S1213036. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului
mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare
sarea sodica EDTA sol.10% A.
acid sulfuric sol 20-30% B.
antiformina C.
solutia clorhexidina 1% D.
eugenol E.
(pag. 162)
S1213037. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte
urmatoarele sisteme
sistemul giromatic A.
240
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
241 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Canal Master U B.
Metoda conversiunii C.
Canal Finder D.
Sistemul treptelor consecutive E.
(pag. 171)
S1213038. Hidroxidul de calciu se utilizeaza ca antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei
pulpare pentru urmatoarele calitati
puternic bactericid A.
opreste secretiile persistente din canale B.
se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical C.
nu dizolva detritusurile organice necrozate D.
nu are actiune antitoxica E.
(pag. 198-199)
S1213039. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom
ghida dupa urmatoarele criterii
forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) A.
prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical B.
tipul de reactivitate al pacientului C.
concentratia solutiei D.
lipsa efectului bactericid al substantei E.
(pag. 173)
S1213040. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
pansamente endodontale A.
spalaturi endodontice B.
asociate cu agenti fizici C.
diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari D.
numai la persoane varstnice E.
(pag. 210)
S1213041. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau
gangrena pulpara se inscriu
prezenta unor obturatii coronare din amalgam A.
valoarea masticatorie si protetica a dintelui B.
topografia dintelui C.
afectiunile de sistem D.
starea parodontiului marginal E.
(pag. 158-159)
S1213042. Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca urmatoarele
cerinte ideale(dupa Grossman)
sa aiba efect rapid bactericid si fungicid A.
sa aiba actiune antibacteriana suficient de indelungata B.
sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturi C.
sa aiba tensiune superficiana mica D.
sa nu prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale E.
(pag. 175)
S1213043. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt
metoda telemetrica A.
metoda teleacustica B.
241
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
242 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
metoda clinica C.
metoda clinico-radiologica D.
metoda electronica E.
(pag. 163)
S1213044. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se
tine cont de urmatoarele reguli
tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice A.
nu se utlizeaza metode mecanice B.
se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor C.
in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele D.
prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina
sanatoasa
E.
(pag. 160)
S1213045. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode
manuale A.
mecanice B.
ultrasonice C.
radiologice D.
compozite E.
(pag. 166)
S1213046. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara
fenomene de staza circulatorie pulpara A.
degenerescente odontoblastice secundare B.
numarul si forma radacinilor C.
lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini D.
existenta unor corpi straini in canal E.
(pag. 159)
S1213047. Solutia Walkhoff contine
p-monoclorfenol A.
eugenol B.
camfor C.
mentol D.
hidroxid de calciu E.
(pag. 177)
S1213048. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi operator
izolarea dintelui inainte de crearea accesului la camera pulpara A.
crearea accesului la camera pulpara B.
evidarea continutului gangrenos C.
stabilirea lungimii canalului D.
rotirea acului lentullo in sensul acelor de ceasornic E.
(pag. 160)
S1213049. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in
urmatoarele momente ale tratamentului endodontic
inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalelor A.
inaintea cateterizarii istmului apical B.
ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturatie radiculare C.
ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice D.
242
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
243 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
pentru potentarea actiunii acizilor E.
(pag. 203)
S1313050. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:
ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 11-12, in functie de preparat A.
ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins intre 11-12, in functie de preparat B.
ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 13-14, in functie de preparat C.
solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului hidroxil pe masura contactului
hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
D.
solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului de calciu pe masura
contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
E.
(pag. 198)
S1313051. Metodele de masurare a canalului radicular sunt:
Metoda clinica A.
Metoda clinico-radiologica B.
Metoda radiologica C.
Metode electronice D.
Metoda intepaturii apicale E.
(pag. 163)
S1313052. Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt:
Metode manuale A.
Metode mecanice B.
Metode sonice si ultrasonice C.
Metoda cu laser D.
Metoda Prophy-jet E.
(pag. 166)
S1313053. Pasta iodoformata Walkhoff contine:
Iodoform A.
Clorfenol B.
Timol C.
Oxid de zinc D.
Formol E.
(pag. 181)
S1313054. Solutia Chlumsky contine:
fenol 30% A.
camfor 60% B.
alcool 10% C.
formaldehida D.
sulfat de bariu 10% E.
(pag. 178)
S1313055. Solutia Walkhoff contine:
Mentol A.
Monoclorfenol B.
P-monoclorfenol C.
Camfor D.
Alcool 10% E.
(pag. 177)
243
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
244 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1413056. Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
aparate analogice A.
aparate audiometrice B.
aparete digitale C.
aparate de inalta frecventa D.
sonda bimetalica Kuralt E.
(pag. 165)
S1413057. Cauzele generale ale hemoragiei sunt:
hemofilie A.
diateze hemoragice B.
afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui C.
stari fiziologice congestive: menstruatie D.
graviditate E.
(pag. 166)
S1413058. Cauzele locale ale hemoragiei sunt:
lezarea parodontiului marginal A.
perforarea podelei camerei pulpare B.
cai false radiculare C.
extirparea pulpara completa D.
traumatizarea parodontiului apical E.
(pag. 170)
S1413059. contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt:
parodontitele apicale acute A.
cai false la nivelul camerei pulpare B.
prezenta de corpi straini care nu pot fi indepartati din canale C.
canale care secreta abundent D.
parodontita apicala cronica E.
(pag. 211-212)
S1413060. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al
gangrenei pulpare simple si complicate deoarece:
este un puternic bactericid A.
are actiune antitoxica B.
dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru
microflora endodontica
C.
opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un
mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare
D.
nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicale E.
(pag. 199)
S1413061. In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criterii:
forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata) A.
prezenta sau absenra complicatiilor parodontiului marginal B.
tipul de reactivitate al pacientului C.
metode de preparare ale canalului D.
sisteme de canale dupa Weine E.
(pag. 173)
S1413062. In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode:
244
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
245 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
metode manuale A.
metode sonice B.
metode ultrasonice C.
ionoforeza D.
meroda cu laser E.
(pag. 166)
S1413063. Indicatiile antibioticelor sunt urmatoarele:
coafaj direct sau indirect A.
dupa extirpari in pulpita purulenta B.
in pulpita cronica si in gangrena simpla C.
in parodontitele apicale acute hiperemice D.
dupa spalaturi cu solutii antiseptice E.
(pag. 211)
S1413064. Indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmatoarele:
gangrena pulpara simpla A.
parodontita apicala cronica B.
apexificarea C.
rezorbtii radiculare interne cu si fara perforarea radacinii D.
perforatii produse in urma pregatirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea tesutului de
granulatie
E.
(pag. 201-202)
S1413065. Indicatiile ionoforezei se stabilesc dupa particularitatile cazului
esuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos A.
canale partial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutina B.
dinti cu valoare protetica xare nu pot fi tratati prin metode conventionale sau prin procedee chirurgicale
endodontice
C.
pacienti apti pentru monitorizare D.
corpi straini imposinili de indepartat din canale E.
(pag. 208)
S1413066. Indicatiile ionoforezei sunt urmatoarele
Hiperestezia dentinara A.
gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica B.
esecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale C.
dinti cu canale sinuase, inguste sau numai partial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode D.
parodontita apicala acuta E.
(pag. 212)
S1413067. La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale
incisivii inferiori A.
molarul prim superior B.
premolarul 2 inferior C.
primul si al doilea molar inferior D.
premolarul 1 superior E.
(pag. 162-163)
S1413068. Mefodele mecanice se bazeaza pe sistemele:
sistemul giromatic A.
canal Master U B.
245
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
246 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
canal Finder C.
sonic Air D.
sisteme ultrasonice E.
(pag. 171)
S1413069. Sistemele de canale sau tipul de configuratie dupa Weine sunt
canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical A.
2 canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de aoex si se
deschid intr-un singur foramen apical
B.
2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate C.
canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate D.
3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate E.
(pag. 163)
S1513070. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri:
Canalul trebuie sa fie umed A.
Diametrul corespunzator al acului B.
Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu C.
Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15 D.
Largirea excesiva a apexului E.
(pag. 165)
S1513071. Carbenicilina combate infectiile cu:
Bacterii gram-pozitive A.
Pseudomonas aeruginosa B.
Fusobacterium C.
Enterobacter D.
Bacterioides fragilis E.
(pag. 188)
S1513072. Formula Cresophenului contine:
P-monoclorfenol A.
Formaldehida B.
Dexametazona C.
Timol D.
Gaiacol E.
(pag. 184)
S1513073. Frecvente anomalii de canale prezinta:
Incisivii superiori A.
PM2 inferior B.
M1 superior C.
PM1 superior D.
M2 inferior E.
(pag. 162)
S1513074. Ledermix-ul contine:
Oxid de zinc A.
Marfanil B.
Trimcinolon acetonid C.
Streptomicina D.
Hidroxid de calciu E.
246
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
247 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 192)
S1513075. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul
gangrenei pulpare contine:
Streptomicina A.
Eritromicina B.
Cloramfenicol C.
Hidrocortizon acetat D.
Penicilina G E.
(pag. 192)
S1513076. Solutia Chlumsky contine:
Eugenol A.
Fenol 30% B.
Camfor 60% C.
Alcool 10% D.
Mentol E.
(pag. 176)
S1513077. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in
urmatoarele situatii:
inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalului A.
inaintea cateterizarii apexului B.
inaintea aplicarii primului pansament antiseptic C.
in timpul tratamentelor cu antibiotice D.
Ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente cu antiseptice E.
(pag. 203)
S1613078. Compusii cuternari de amoniu:
sunt detergenti cationici A.
reduc tensiunea superficiala a solutiilor B.
sunt mai activi in mediu acid C.
sunt mai activi in mediu alcalin D.
sunt toxici citoplasmatici puternici. E.
(pag. 182)
S1613079. in extirparea pulpara:
tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala A.
tratamentul mecanic se executa intr-una sau mai multe sedinte, in functie de schema de tratament B.
tratamentul se executa intr-o singura sedinta C.
nu este necesara izolarea dintelui D.
in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase E.
(pag. 166-167)
S1613080. in prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode:
metode sonice A.
metode ultrasonice B.
diatermia C.
fulguratia transapicala D.
metoda cu laser. E.
(pag. 166)
S1613081. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt:
247
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
248 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
metoda clinica A.
metoda biologica B.
fulguratia transapicala C.
metoda clinico-radiologica D.
metode electronice. E.
(pag. 163)
S1613082. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante
acid sulfuric 40 % A.
acid clorhidric 20-30 % B.
acid sulfuric 20-30 % C.
antiformina D.
EDTA 10 % E.
(pag. 162)
S1613083. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente:
ace Miller A.
ace Donaldson fine si foarte fine B.
ace Hedstrm fine C.
freze globulare mici D.
ace Kerr fine si foarte fine. E.
(pag. 162)
S2113084. Care medicatie endodontica are capacitate antimicotica:
Tricrezolformalina A.
Walkhoff B.
Chlumsky C.
Clorhexidina D.
Creozotul de mesteacan E.
(pag. 176-181)
S2113085. Diatermia cu unde medii este indicata n:
Dezinfectia canalelor n gangrena pulpara simpla A.
Parodontita apicala acuta seroasa B.
Parodontita apicala acuta purulenta C.
Fulguratia transapicala a granuloamelor D.
Parodontitele apicale cronice fistulizate E.
(pag. 203)
S2113086. Pasta iodoformata Walkhoff contine:
Oxid de zinc A.
Eugenol B.
Timol C.
Clorfenol D.
Tricrezolformalina E.
(pag. 181)
S2313087. Timpii operatori ai tratamentului mecanic n gangrena pulpar sunt, cu excep&ia
crearea accesului la camera pulpar! A.
permeabilizarea $i evidarea coninutului gangrenos B.
ndep!rtarea dentinei alterate de pe pereii canalului C.
stabilirea lungimii canalului D.
248
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
249 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
obturarea radicular! definitiv! in aceea$i $edint! E.
(pag. 160)
S2313088. Metodele de msurare a canalului radicular sunt
Metoda clinic! A.
Metoda clinico-radiologic! B.
Metoda radiologic! C.
Metode electronice D.
Metoda nep!turii apicale E.
(pag. 163)
S2313089. Metodele pentru prepararea mecanic a canalelor sunt
Metode manuale A.
Metode mecanice B.
Metode sonice si ultrasonice C.
Metoda cu laser D.
Metoda Prophy-jet E.
(pag. 166)
S2313090. Pasta iodoformat Walkhoff con&ine:
Iodoform A.
Clorfenol B.
Timol C.
Oxid de zinc D.
Formol E.
(pag. 181)
S2313091. Solu&ia Walkhoff con&ine:
Mentol A.
Monoclorfenol B.
P-monoclorfenol C.
Camfor D.
Alcool 10% E.
(pag. 177)
S2313092. Solu&ia Chlumsky con&ine:
fenol 30% A.
camfor 60% B.
alcool 10% C.
formaldehid! D.
sulfat de bariu 10% E.
(pag. 178)
S2313093. Tratamentul Spad
reprezint! o metod! de tratament al pulpitei seroase totale A.
reprezint! o metod! de tratament al gangrenei pulpare B.
se realizeaz! cu soluie Walkhoff $i past! Spad C.
utilizeaz! past! Spad D.
utilizeaz! past! Spad $i un amestec de dou! lichide E.
(pag. 185)
S2313094. Ac&iunea antiseptic a hidroxidului de calciu se bazeaz pe:
249
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
250 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
ph-ul alcalin, de care este r!spunz!tor ionul OH, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat A.
ph-ul alcalin, de care este r!spunz!tor ionul Ca, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat B.
ph-ul alcalin, de care este r!spunz!tor ionul OH, cuprins ntre 13-14, n funcie de preparat C.
solubilitate foarte redus! n ap! care determin! eliberarea treptat! a ionului hidroxil pe m!sura contactului
hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
D.
solubilitate foarte redus! n ap! care determin! eliberarea treptat! a ionului de calciu pe m!sura
contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare.
E.
(pag. 198)
S2313095. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt
efect lent bactericid si fugicid A.
actiune antibacteriana indelungata B.
usurinta introducerii pe canale C.
interferarea proceselor de vindecare periapicala D.
tensiune superficiala mare E.
(pag. 175)
S2313096. Avantajele terapiei enzimatice sunt:
fluidificarea secretiilor A.
facilitarea difuziunii B.
inhibarea microflorei endodontice C.
aparitia fenomenului de rezistenta microbiana D.
mediu nutritiv pentru organisme E.
(pag. 198)
S2313097. Proprietatile pastei de hidroxid de calciu
puternic bactericid A.
actiune antitoxica B.
stimuleaza secretiile din canale C.
are Ph da 10.5-11 D.
nu se rezoarbe E.
(pag. 198)
S2313098. Indicatiile atibioticelor
Coafaj direct sau indirect A.
Dupa extirpari in pulpita seroasa B.
In gangrena simpla C.
In parodontite acute hiperemice D.
Dupa spalaturi cu antiseptice E.
(pag. 211)
S2313099. Pasta clinicii de Odontologie din Bucuresti contine:
Eritromicina baza A.
Cloranfenicol baza B.
Streptomicina C.
Hidrocortizon acetat D.
Dexametazona E.
(pag. 192)
S2513100. Ionoforeza se poate repeta, n func&ie de evolu&ia clinic, dup:
24 ore A.
36 ore B.
250
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
251 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
48 ore C.
60 ore D.
72 ore E.
(pag. 209)
S2613101. Pr&i componente ale instrumentelor rotative
gtul (colul) A.
braul B.
capul (partea activ!) C.
piciorul (tija) D.
mandrenul E.
(pag. 187)
S2613102. Gtul sau colul instrumentelor rotative
trebuie s! fie suficient de gros pentru a fi rezistent $i suficient de subire pentru a asigura acces $i
vizibilitate
A.
din punct de vedere al operatorului este bine s! fie ct mai subire pentru a asigura vizibilitate asupra p!rii
active a instrumentului $i manipulare u$oar!
B.
transmite forele ce se exercit! asupra capului n sens rotaional $i translaional C.
are form! conic!, cu baza mare la nivelul capului $i baza mic! spre mandren D.
este partea intermediar! ce leag! mandrenul de capul activ E.
(pag. 188)
S2613103. Instrumente rotative
instrumentele rotative al c!ror cap prezint! lame se numesc freze dentare A.
termenul de "form!, aplicat unei freze dentare se refer! la conturul $i silueta capului instrumentului B.
frezele sunt acionate cu ajutorul pieselor de mn! dar pot fi acionate $i manual C.
nainte ca freza s! acioneze n dentin!, capul s!u activ trebuie lubrefiat cu vaselin! D.
dup! natura p!rii active instrumentele pentru prepararea cavit!ilor pot fi t!ietoare sau abrazive E.
(pag. 188)
S2613104. Frezele sferice
cu ct num!rul de identificare atribuit de produc!tor frezei este mai mic, cu att freza are o dimensiune
mai redus!
A.
se folosesc la ndep!rtarea esuturilor dure alterate B.
sunt active numai la mi$c!ri laterale $i de penetrare C.
se folosesc la bizotarea marginilor cavit!ilor D.
se folosesc la preg!tirea reteniei E.
(pag. 188)
S2613105. Frezele dentare
freza par! a fost conceput! iniial pentru prepararea cavit!ilor ce urmau a fi obturate cu amalgam A.
freza par! a fost imaginat! de c!tre Dr Sockwell B.
freza cilindric! este destinat! prepar!rii cavit!ilor ce vor fi obturate cu amalgam C.
mulumit! unei invenii de ultim! or!, pot fi acionate $i cu ultrasunete D.
freza sferic! avea pn! de curnd 6, pentru ca noile design-uri s! includ! 12 sau chiar 40 de lame
t!ietoare
E.
(pag. 188-189)
S2613106. Instrumentele de mn pentru prepararea cavit&ilor
beneficiaz! de o nomenclatur! stabilit! de Miller A.
nomenclatura instrumentelor de mn! se aseam!n! unei clasific!ri biologice $i cuprinde trei clase B.
n cadrul nomenclaturii, ordinul reprezint! scopul instrumentului, subordinul reprezint! maniera de folosire C.
251
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
252 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
iar clasa reprezint! forma p!rii active
sunt compuse din dou! p!ri eseniale: mnerul $i gtul activ D.
au un mner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prev!zut sau nu cu retentivit!i E.
(pag. 190)
S2613107. Instrumentele de mn pentru prepararea cavit&ilor
topori$ca deriv! din dalt! $i este un instrument pereche dreapta-stnga A.
dalta se folose$te pentru ndep!rtarea pulpei coronare n cadrul pulpectomiei $i pulpotomiei B.
sunt caracterizate printr o formul! format! din trei cifre C.
bizotatorul de prag gingival se deosebe$te de o topori$c! doar prin l!imea $i lungimea lamei t!ietoare D.
n cazul n care marginea t!ietoare este n alt unghi dect 90 fa! de lungimea lamei apare o a patra cifr!
n cadrul formulei instrumentului
E.
(pag. 191)
S2613108. Reac&ia pulpei la instrumentele tietoare rotative
pulpa dinilor tineri este sensibil! la injuriile provocate de prepararea cavit!ii ns! are o putere de
recuperare mai mare dect pulpa mb!trnit!
A.
frezele din oel produc mai mult! c!ldur! dect cele din carbid B.
frezele care sunt tocite produc mai puin! c!ldur! deoarece nu au o aciune att de agresiv! C.
n cazul folosirii turaiilor nalte temperatura este controlat! prin sc!derea presiunii, t!ierea intermitent! $i
folosirea r!cirii
D.
dac! grosimea dentinei r!mase este sub 2 mm, r!spunsul pulpar este prompt $i intens E.
(pag. 191)
S2613109. Sisteme de rcire a frezelor
spray-ul (ap! + aer) este mai avantajos dect r!cirea cu ap! A.
r!cirea cu aer este eficient! chiar $i n cazul cavit!ilor n care grosimea stratului de dentin! este mai mic!
dect 2 mm
B.
r!cirea cu aer produce aerosol nociv prin nc!rc!tura microbian! C.
r!cirea cu ap! este eficient! ns! este necesar un sistem eficient de evacuare D.
n cazul r!cirii cu spray, este bine ca apa s! fie nc!lzit! la cca 54C E.
(pag. 191)
S2613110. Diga (rubber-dam)
nu este bine acceptat! de c!tre pacieni A.
nu se poate aplica pe dinii tineri, insuficient erupi B.
se aplic! pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown C.
cauciucul este de culoare alb! pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinii D.
cauciucul poate avea mai multe grosimi E.
(pag. 203)
S2613111. Diga
elimin! conversaia inutil! $i lavajele bucale frecvente A.
asigur! o bun! vizibilitate B.
este bine tolerat! de c!tre pacienii astmatici C.
asigur! retracia p!rilor moi D.
protejeaz! mpotriva aspir!rii $i nghiirii instrumentelor E.
(pag. 203)
S2613112. Izolarea cmpului operator
rulourile de vat! pot fi meninute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului A.
paralingual, dac! exist! suficient spaiu, se aplic! 2-3 rulouri unul peste altul B.
la maxilar n zona frontal! se aplic! dou! rulouri, de o parte $i de alta a frenului C.
252
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
253 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
ejectorul de saliv! elimin! att lichidele ct $i fragmente solide D.
aspiratorul chirurgical se automenine sau este meninut de c!tre pacient E.
(pag. 201)
S2813113. Pulpomixine contine:
sulfat de polimixina B A.
acetat de dexametazona B.
sulfat de framicetina C.
tirotricina D.
sulfat de neomiicina E.
(pag. 193)
S2813114. In extirparea pulpara:
tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala A.
tratamentul se executa intr-una sau mai multe sedinte B.
se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antiseptice C.
se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dintelui D.
se executa intr-o singura sedinta E.
(pag. 166-167)
S2813115. Solutia Walkhoff contine
mentol A.
camfor B.
p-monoclorfenol C.
fenol pur D.
iodoform E.
(pag. 177)
S2813116. Ozonoterapia este indicata in:
gangrena pulpara A.
parodontite apicale acute B.
tratamentul plagii dentinare C.
coafaj direct D.
pulpite seroase totale E.
(pag. 211)
S2813117. Ionoforeza este indicata in:
gangrena pulpara simpla A.
parodontite apicale cronice B.
parodontite apicale acute C.
canale care secreta abundent D.
prezenta unor corpi straini E.
(pag. 211)
S2813118. Se institue un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:
pulpite acute seroase totale A.
pulpite acute seroase partiale B.
pulpite cronice C.
pulpite acute purulente totale D.
pulpite acute purulente partiale E.
(pag. 170)
253
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
254 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2813119. Pasta PBSC contine:
penicilina A.
streptomicina B.
conservant C.
marfanil D.
benzoat de sodiu E.
(pag. 192)
S2813120. Pasta Ledermix contine:
prednisolon A.
clorhidrat de neomicina B.
oxid de zinc C.
hidroxid de calciu D.
streptomicina E.
(pag. 192)
S2913121. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic:
Dinti cu malformatii radiculare A.
Dinti cu apexul larg B.
Dinti care au in canale corpi straini C.
Dinti cu cai false interradiculare D.
Dinti cu parodontita apicala cronica E.
(pag. 159)
S2913122. Anomalii frecvente de canale prezinta:
Incisivii inferiori A.
Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara) B.
Premolarul doi inferior C.
Incisivul central superior D.
Primul si al doilea molar inferior E.
(pag. 162)
S2913123. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick:
Utilizeaza o singura radiografie A.
Utilizeaza doua radiografii B.
Se face cu acul introdus pe canal C.
Se face fara a introduce acul pe canal D.
Niciuna de mai sus E.
(pag. 164)
254
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
255 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 14
Obturarea canalelor radiculare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodon#ie clinic$ i practic$, Ed.II, Ed.medical$, Bucureti, 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1214001. Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint este
ciment fosfat de zinc A.
formula Rickert B.
gutaperca ramolita C.
Endometazona D.
Biocalex-ul E.
(pag. 243)
S1214002. Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de
200-400 rotatii/minut A.
400-600 rotatii/minut B.
600-800 rotatii/minut C.
800-1000 rotatii/minut D.
1000-1200 rotatii/minut E.
(pag. 216)
S1314003. Hand spreaderele au lungimea partii active de circa:
10 mm A.
15 mm B.
20 mm C.
25 mm D.
30 mm E.
(pag. 223)
S1314004. in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea
conului master:
pana la limita apicala stabilita prin odontometrie A.
Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie B.
Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C.
Doncolo de limita apicala D.
Pana in treimea medie a canalului E.
(pag. 229)
S1314005. La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica condensarii laterale la
rece, acesta trebuie sa se opreasca:
La constrictia apicala A.
La o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala B.
La o distansta de 3 4 mm de constrictia apicala C.
in treimea coronara a canalului D.
in treimea medie a canalului E.
(pag. 224)
255
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
256 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1314006. La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii
(McSpadden), acests trebuie sa se opreasca:
La constrictia apicala A.
La 1,5 mm de constrictia apicala B.
La 2 mm de constrictia apicala C.
La 3-4 mm de constricia apicala D.
La apexul radiologic E.
(pag. 235)
S1414007. Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire
a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
cu 1 numar mai mare A.
cu 2 numere mai mare B.
cu 1 numar mai mic C.
cu 2 numere mai mic D.
cu 3 numere mai mic E.
(pag. 224-225)
S1414008. Cati mm ai portiunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea
formei varfului
2mm A.
4 mm B.
7 mm C.
8 mm D.
10 mm E.
(pag. 225)
S1414009. In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la
distanta urmatoare de constrictia apicala
5 mm A.
4 mm B.
0,5 mm C.
1 mm D.
2-3 mm E.
(pag. 232)
S1414010. Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul supraincalzirii
gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al incalzirii:
pete 100 sec A.
peste 110 sec B.
peste 120 sec C.
peste 80 sec D.
peste 20 sec E.
(pag. 229)
S1414011. Miscarile reciproce de rotatie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade:
80 A.
70 B.
60 C.
50 D.
30-40 E.
(pag. 226)
256
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
257 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1414012. Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform dureaza
3-4 sec A.
3 minute B.
1 minut C.
2 minute D.
20 minute E.
(pag. 225)
S1414013. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care sa-I permita sa ajunga de a lungul
conului de gutaperca master pana la o distanta de constrictia apicala:
1-2 mm A.
2-3 mm B.
3mm C.
3-4 mm D.
0,5 mm E.
(pag. 224)
S1414014. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu conditia unei largiri minime a
calibrului plugger / spreader
Nr.10 A.
Nr.15 B.
Nr.20 C.
Nr.25 D.
Nr 30 si 45 E.
(pag. 228)
S1414015. Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/spreader
incalzit este:
10-15 sec A.
30 sec B.
60 sec C.
50 sec D.
70 sec E.
(pag. 229)
S1514016. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de
lucru a canalului pot fi urmatoarele:
Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a
canalului
A.
Formarea unui prag B.
Formarea unei cai false C.
Fracturarea unui instrument pe canal D.
Toate de mai sus E.
(pag. 220)
S1514017. Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt
urmatoarele:
Canale inguste A.
Canale curbe B.
Canale scurte C.
Rezorbtii radiculare interne D.
Rezorbtii radiculare externe E.
(pag. 235)
257
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
258 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1514018. Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:
150-200% A.
250-280% B.
300-350% C.
240-270% D.
230-260% E.
(pag. 217)
S1514019. Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este
urmatoarea:
Largirea adecvata a canalului radicular A.
Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre B.
Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale C.
Plasarea corecta a varfului canulei D.
Largirea excesiva a canalului radicular E.
(pag. 237)
S1514020. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce:
Solubilitatea sigilantilor A.
Sigilare imperfecta B.
Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de sigilare C.
Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala D.
Toate de mai sus E.
(pag. 219)
S1514021. Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele dezavantaje:
Variatii volumetrice dupa priza A.
Solubilizare apreciabila B.
Neomogenitatea obturatiei C.
Depasirea frecventa a constrictiei apicale D.
Toate de mai sus E.
(pag. 214)
S1614022. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):
este mai lenta A.
exista posibilitatea fracturarii compactoarelor B.
obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic C.
faciliteaza depasirile in lipsa uunui stop dentinar apical corespunzator D.
exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere. E.
(pag. 234)
S1614023. Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt:
inchidere perfecta a canalelor A.
tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita B.
radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa C.
are actiune oligodinamica discutabila in conditiile unei sigilari perfecte D.
flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. E.
(pag. 243)
S1614024. Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:
permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei A.
nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri B.
258
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
259 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
confera operatorului o mare sensibilitate tactila C.
partea activa are forma cilindrica D.
lungimea partii active este de cca 20 mm. E.
(pag. 223)
S2114025. Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii de condensare
laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca:
5 secunde A.
10 secunde B.
15 secunde C.
20 secunde D.
25 secunde E.
(pag. 226)
S2114026. Precizati dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii:
Contraindicata dupa extirparea devitala A.
Contraindicata in parodontitele apicale cronice fistulizate B.
Contraindicata in perforatia podelei camerei pulpare C.
Obturatie de canal neomogena D.
Succes clinic nesigur E.
(pag. 224)
S2314027. Hand Spreaderele au lungimea par&ii active de circa:
10mm A.
15 mm B.
20mm C.
25mm D.
30mm E.
(pag. 223)
S2314028. La introducerea conului de gutaperc principal n canal, n tehnica de condensare lateral la
rece, acesta trebuie s se opreasc:
La constricia apical! A.
La o distan! de 0,5 - 1 mm de constricia apical! B.
La o distan! de 3-4 mm de constricia apical! C.
n treimea coronar! a canalului D.
n treimea medie a canalului E.
(pag. 224)
S2314029. n lipsa stopului apical n condensarea lateral la cald Endotec, se recomand introducerea
conului master:
Pn! la limita apical! stabilit! prin odontometrie A.
Pn! la 1 mm de limita apical! stabilit! prin odontometrie B.
Pn! la 2 mm de limita apical! stabilit! prin odontometrie C.
Dincolo de limita apical! D.
Pn! n treimea medie a canalului E.
(pag. 229)
S2314030. La proba conului master, n tehnica de condensare termomecanic a gutapercii
(McSpadden), acesta trebuie sa se opreasc
La constricia apical! A.
La 1,5 mm de constricia apical! B.
La 2 mm de constricia apical! C.
259
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
260 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
La 3 - 4 mm de constricia apical! D.
La apexul radiologic E.
(pag. 235)
S2314031. Contraindicatiile Biocalexului
Parodontite apicale cornice A.
Curburi accentuate ale treimii apicale B.
Parodontite apicale cronice fistulizate C.
parodontite apicale acute D.
Gangrena pulpara simpla E.
(pag. 198)
S2514032. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare #i propulsarea sa n canal se face pn la:
1 mm de constricia apical! A.
2 mm de constricia apical! B.
4 mm de constricia apical! C.
5 mm de constricia apical! D.
10 mm de constricia apical! E.
(pag. 232)
S2614033. Planul de tratament n caria simpl
nu este nevoie de un plan de tratament, pur $i simplu se prepar! cavit!ile $i se obtureaz! A.
exist! dou! tipuri de planuri de tratament: idealist $i realist B.
un plan solid de tratament depinde de p!rerea aparin!torilor pacientului C.
secvena planului de tratament: faza de cunoa$tere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de
ntreinere $i faza de recuperare
D.
tratamentele complexe vor fi e$alonate pe faze E.
(pag. 167)
S2614034. Pere&ii unei cavit&i
peretele desp!ritor este situat ntre pulp! $i cavitate A.
peretele dublu se ntlne$te n cazul cavit!ilor MOD B.
peretele de rezisten! asigur! rezistena cavit!ii C.
peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este meninut dect de c!tre gingie D.
peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui E.
(pag. 167)
S2614035. Hibridizarea plgii dentinare
sistemele adezive de primeri cu aceton! sunt eficiente doar pe dentin! excesiv de umed! A.
r!$ina adeziv! se polimerizeaz! concomitent cu primul strat de compozit B.
gravarea acid! global! se realizeaz! cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde C.
dentina opac! (zona reaciei vitale) necesit! o gravare prelungit! (peste 15 secunde) D.
obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este d!un!tor deoarece, la nivel microscopic, reeaua de
colagen se pr!bu$e$te
E.
(pag. 346)
S2814036. Contraindicatiile Biocalexului sunt:
parodontitele apicale cronice A.
obstacole de material organic pe canale B.
curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii C.
parodontite apicale cronice fistulizate D.
parodontite apicale acute E.
260
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
261 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 218)
S2814037. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata:
canale inguste A.
canale curbe B.
rezorbtii radiculare interne C.
foramen apical larg D.
perforatii ale foramenului apical E.
(pag. 235)
S2814038. Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj:
necesita instrumentar endodontic special A.
sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canalului B.
grava perturbare a procesului de vindecare periapical C.
necesita un calibru larg al portiunii apicale D.
este dificil de indepartat E.
(pag. 241)
S2914039. Metoda ocalexica:
E bazata pe expansiunea oxidului de calciu A.
Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format B.
E indicata in tratamentul gangrenelor C.
E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice D.
Toate de mai sus E.
(pag. 217)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1214040. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt
este foarte laborioasa A.
sanse frecvente de rupere a compactoarelor B.
posibilitatea unor leziuni termice apicale C.
nu asigura obturatie omogena D.
facilitarea depasirilor in lipsa unui stop apical corespunzator E.
(pag. 235)
S1214041. Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarece
creste riscul obturatiilor de canal cu depasire A.
nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale B.
irita parodontiul apical C.
sunt inactivate rapid in umorile tisulare D.
produc coloratii ale dintilor E.
(pag. 214)
S1214042. Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de
nu necesita canale cu sectiune circulara A.
poate fi efectuata si in canale curbe, inguste B.
nu se resoarbe C.
asigura o buna sigilare D.
este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri E.
(pag. 239)
261
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
262 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1214043. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate
de:
consum mai mic de conuri de gutaperca A.
omogenitate deosebita a obturatiei B.
faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor C.
nu dau leziuni termice ale parodontiului apical D.
densitate mare a obturatiei E.
(pag. 227)
S1214044. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de
nu asigura obturatie omogena a canalelor A.
necesita o largire excesiva a canalului B.
necesita mult timp C.
este laborioasa D.
frecventa mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici E.
(pag. 232)
S1214045. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici
este simplu si ergonomic A.
exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon B.
incalzirea poate fi calibrata perfect C.
racire rapida D.
nu poate fi utilizat in canale curbe E.
(pag. 229)
S1214046. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere
confera operatorului o mare sensibilitate tactila A.
permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri B.
permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii C.
sunt mai subtiri D.
sunt mai flexibile E.
(pag. 223)
S1214047. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea
urmatoarelor reguli obligatorii
trebuie evitata largirea excesiva a canalelor A.
plasarea corecta a varfului canulei B.
injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect C.
injectarea gutapercii la consistenta adecvata D.
proba clinica prealabila a pluggerelor E.
(pag. 237)
S1214048. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin
prepararea minima a canalului A.
evitarea largirii constrictiei apicale B.
prepararea unui stop apical adecvat C.
prepararea unui stop apical ocluzal adecvat D.
control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala conventionala la rece a conului
master
E.
(pag. 230)
S1214049. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede
262
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
263 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
cu ace Lentullo A.
cu ace Kerr B.
cu ace Neos-Hawes C.
cu conuri de gutaperca D.
cu pluggere prin pistonare E.
(pag. 214)
S1214050. Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin
tratament antiinflamator A.
tratament antibiotic B.
indepartarea Biocalex-ului din canal C.
aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi D.
administrarea de analgetice E.
(pag. 219)
S1214051. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje
asigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui con A.
prezinta succes clinic considerabil in timp B.
asigura o obturatie extrem de omogena C.
simplitatea si rapiditatea executiei D.
nu da fenomene de iritatie apicala E.
(pag. 224)
S1214052. Utilizarea Biocalex-ului este indicata in urmatoarele situatii
gangrena pulpara simpla A.
toate formele de pulpita B.
parodontite apicale acute C.
parodontite apicale cronice D.
parodontite apicale cronice fistulizate E.
(pag. 218)
S1314053. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt:
Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm A.
De diverse diametre B.
Corespund unei singure dimensiuni ISO C.
Sunt netede D.
Sunt prevazute la baza cu un surub E.
(pag. 240)
S1314054. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele:
Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutaperca A.
Formarea unor produsi de coroziune citotoxici B.
inchiderea deficitara a canalelor C.
Falsa impresie de obturaie etansa datorata radioopacitaii conului D.
Dezobturare dificila E.
(pag. 243)
S1314055. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa
corespunda la proba urmatoarelor criterii:
Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii A.
Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului B.
Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala C.
263
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
264 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Sa nu depaseasca constricia apicala D.
Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie E.
(pag. 215)
S1314056. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune
benefica prin efectul:
Bacteriostatic A.
Bactericid B.
De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale C.
De stimulare a osteoclastelor D.
De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare E.
(pag. 217)
S1314057. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie
Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru A.
Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru B.
Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie C.
Sa se opreasca la constricie D.
Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper E.
(pag. 224,225)
S1314058. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:
Canale inguste A.
Canale curbe B.
Foramen apical larg C.
Delta apicala D.
Perforatii ale foramenului apical E.
(pag. 241)
S1314059. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
Amalgamul de argint A.
Gutaperca B.
Conurile metalice de argint C.
Conurile metalice de titan D.
Amalgamul de cupru E.
(pag. 240)
S1314060. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si:
Individualizarea conului de gutaperca A.
Proba clinico-radiologica a conului B.
Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica C.
Introducerea cimentului de sigilare pe canal D.
Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul E.
(pag. 221)
S1314061. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata in:
Canale inguste A.
Canale foarte largi B.
Canale curbe C.
Canale cu multe ramificaii D.
Canale cu delta apicala E.
(pag. 235)
264
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
265 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1314062. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal
prin:
Condensare laterala A.
Condensare verticala B.
Condensare simultana laterala si verticala C.
Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger D.
Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca E.
(pag. 228)
S1314063. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje:
Rigiditate inferioara conurilor de argint A.
lipsa coroziunii B.
Biocompatibilitate C.
Nedeformabile D.
Toate acestea E.
(pag. 244,245)
S1414064. Avantajele fingerspreaderelor fata de handspreadere sunt:
confera operatorului o mare sensibilitate tactila A.
permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri B.
permite indepartarea cu usurinta din canal C.
nu disloca gutaperca D.
presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare E.
(pag. 224)
S1414065. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:
sunt nedeformabile A.
inchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare B.
rigiditate superioara conului de argint C.
lipsa coroziunii D.
biocompatibilitate E.
(pag. 244)
S1414066. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex
simplitatea si rapiditatea executiei A.
solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor B.
conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur C.
neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme D.
prin forma sa finala de palnie, calibrul canalului largit devine intotdeuna mai mare decat al instrumentarului
indiferent daca este standardizat sau nu
E.
(pag. 219)
S1414067. Indicatiile Biovcalexului sunt urmatoarele:
gangrena pulpara simpla A.
persistenta pulpei vii in canal B.
parodontite apicale acute C.
aplicarea in jumatatea apicala a canalului, mai ales in canale largi, pentru evitarea reactiei inflamatorii D.
curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului E.
(pag. 218)
S1414068. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii:
largirea canalului prin telescopare regresiva step -back A.
265
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
266 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
crearea unui stop apical corect in dentina B.
largirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si trecerea uniforma a
gutapercii nestanjenite spre apex
C.
canale inguste D.
canale curbe E.
(pag. 235)
S1414069. Situatii mai frecvent intalnite la probarea conului sunt urmatoarele:
neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului A.
imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului B.
depasirea lungimii de lucru C.
discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular D.
canale cu apex larg deschis E.
(pag. 220-221)
S1514070. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele
criterii:
Topografia dintilor A.
Integritatea fizica a acului Lentullo B.
Volumul canalelor radiculare C.
Morfologia canalelor radiculare D.
Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei E.
(pag. 215)
S1514071. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici:
Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf A.
Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa B.
Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza C.
Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa D.
Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa E.
(pag. 234)
S1514072. Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:
Parodontitele apicale cronice A.
Parodontitele apicale acute B.
Persistenta pulpei vii in canal C.
Gangrena pulpara simpla D.
Obstacole de material organic pe canale E.
(pag. 218)
S1514073. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreaderele:
Confera sensibilitate tactila A.
Permite indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii B.
Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri C.
Permite rotirea cu usurinta a sprederului in jurul axului sau propriu in sensul acelor de ceasornic D.
La indepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca E.
(pag. 223)
S1514074. Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:
Gangrena pulpara simpla A.
Parodontitele apicale cronice B.
Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare C.
266
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
267 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Parodontite apicale cronice fistulizate D.
Parodontitele apicale acute E.
(pag. 218)
S1514075. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procedee:
Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic A.
Cu ajutorul acelor Kerr B.
Cu ajutorul acelor Hawes-Neos C.
Cu conuri de gutaperca D.
Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de ceasornic E.
(pag. 214)
S1514076. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici:
Nu necesita canale cu sectiune circulara A.
Nu necesita ciment de sigilare B.
Se rezoarbe din canal C.
Nu asigura sigilare satisfacatoare D.
Bine tolerata de tesuturile apicale E.
(pag. 239)
S1614077. Avantajele obturatiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt:
biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apical A.
perturbarea proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului infectat B.
constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie si tesutul conjunctiv periapical C.
sigilarea prin obturatia de canal este corespunzatoare D.
stimuleaza formarea la apex a unui tesut fibros. E.
(pag. 241)
S1614078. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse firme A.
canalul este obturat complet cu ciment de sigilare B.
conul asigura o sigilare eficienta si singur C.
solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor D.
metoda este simpla. E.
(pag. 219)
S1614079. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):
este metoda foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului A.
etanseitatea apicala a canalului este mai slaba decat la condensarea laterala la rece B.
necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita C.
genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in spatiul endodontic D.
exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor. E.
(pag. 235)
S1614080. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prin
posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon A.
calibrarea perfecta a incalzirii (temperatura maxima 155 C B.
incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp este activat butonul de
control
C.
racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de control D.
este simplu si ergonomic. E.
(pag. 229)
267
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
268 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1614081. in utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca
acesta:
sa aiba spirale integre A.
sa fie usor indoit B.
sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal C.
sa nu fie ruginit D.
sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal). E.
(pag. 219)
S1614082. Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt:
curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a
canalului
A.
curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a canalului B.
parodontite apicale acute C.
parodontite apicale cronice fistulizate D.
gangrena pulpara simpla. E.
(pag. 218)
S1614083. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei radiculare:
adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolire A.
consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare conventionale la rece B.
grad de omogenitate deosebita a obturatiei C.
este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare D.
leziuni termice ale parodontiului. E.
(pag. 228)
S2114084. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,
sunt:
Solubilitatea sigilantilor A.
Premiza sigilarii corecte doar n treimea apicala B.
Microinfiltratie mai mare dect la alte tehnici C.
Dezobturare dificila n caz de necesitate D.
Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali E.
(pag. 219)
S2114085. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica cimentarii unui con
unic, calibrat la apex, sunt:
Canalele voluminoase ale monoradicularilor A.
Canalele cu apex larg deschis B.
Canalele aplatizate n portiunea apicala C.
Canalele n forma literei "C" D.
Canalele ovalare n portiunea apicala E.
(pag. 221)
S2114086. Obturatia de canal cu Biocalex este indicata n:
Gangrena pulpara simpla A.
Granulomul simplu conjunctiv B.
Parodontita apicala acuta hiperemica C.
Granulomul epitelial D.
Dintii cu canale largi n treimea apicala E.
(pag. 218)
268
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
269 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2314087. n cazul adoptrii tehnicii de obtura&ie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie s
corespund la proba urmtoarelor criterii:
Ct mai gros n raport cu volumul canalului A.
Ct mai subire n raport cu volumul canalului B.
S! ajung! ct mai aproape de constricia apical! C.
S! nu dep!$easc! constrictia apical! D.
S! se opreasc! la 3-4 mm de constrictie E.
(pag. 215)
S2314088. n cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are ac&iune
benefic prin efectul:
Bacteriostatic A.
Bactericid B.
De stimulare a activit!ii osteoblastelor periapicale C.
De stimulare a activit!ii osteoclastelor D.
De p!trundere n ramificaiile canalelor radiculare E.
(pag. 217)
S2314089. Printre timpii operatori ai obtura&iei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numar #i:
Individualizarea conului de gutaperc! A.
Proba clinico-radiologic! a conului B.
Toaleta final! a canalului prin irigaie endodontic! C.
Introducerea cimentului de sigilare pe canal D.
Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul E.
(pag. 221)
S2314090. n tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii, conul de gutaperc principal trebuie:
S! fie de acela$i calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toat! lungimea de lucru A.
S! fie cu un numar mai mare dect al celui mai gros instrument folosit pe toat! lungimea de lucru B.
S! se opreasc! n canal la o distan! de 0,5 1 mm de constricie C.
S! se opreasc! la constrictie D.
S! nu opun! deloc rezisten! la ncercarea de propulsie dincolo de reper E.
(pag. 224 225)
S2314091. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmre#te realizarea obtura&iei de canal
prin:
Condensare lateral! A.
Condensare vertical! B.
Condensare simultan! lateral! $i vertical! C.
Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader $i plugger D.
Utilizarea oric!ror tipuri de conuri de gutaperc! E.
(pag. 225)
S2314092. Tehnica de condensare termomecanic a gutapercii (McSpadden) este contraindicat n:
Canale nguste A.
Canale foarte largi B.
Canale curbe C.
Canale cu multe ramificaii D.
Canale cu delt! apical! E.
(pag. 235)
S2314093. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obtura&ii de canal segmentare pot fi
Amalgamul de argint A.
269
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
270 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Gutaperca B.
Conurile metalice de argint C.
Conurile metalice de titan D.
Amalgamul de cupru E.
(pag. 240)
S2314094. Dezavantajele obtura&iei canalare cu con de argint sunt urmtoarele:
Flexibilitate mult mai mic! dect a conurilor de gutaperc! A.
Formarea unor produ$i de coroziune citotoxici B.
nchidere deficitar! a canalelor C.
Falsa impresie de obturaie etan$a datorat! radioopacit!ii conului D.
Dezobturare dificil! E.
(pag. 240)
S2314095. Utilizarea conurilor de titan n obtura&iile canalare are urmatoarele avantaje:
Rigiditate inferioara conurilor de argint A.
Lipsa coroziunii B.
Biocompatibilitate C.
Nedeformabile D.
Toate acestea E.
(pag. 244-245)
S2314096. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt
Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. A.
De diverse diametre B.
Corespund unei singure dimensiuni ISO C.
Sunt netede D.
Sunt prev!zute la baza cu un $urub E.
(pag. 240)
S2314097. Indica&iile obtura&iei segmentare cu rumegu# dentinar sunt
Canale nguste A.
Canale curbe B.
Foramen apical larg C.
Delta apical! D.
Perforaii ale foramenului apical E.
(pag. 241)
S2314098. Alegerea acului Lentullo presupune
Tine cont de diametrul canalelor A.
De topografia dintilor B.
De integritatea fizica C.
Nu intereseaza lungimea acului D.
Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor E.
(pag. 125)
S2314099. Avantajele tehnici McSpadden
foarte rapida A.
Oturatie densa si omogena B.
Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic C.
Buna etanseizare apicala D.
Nu este laborioasa E.
270
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
271 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 234)
S2314100. Avantajele conurilor de argint:
Sunt necomprimabile A.
Flexibilitate mare B.
Actiune oligodinamica C.
Radiopacitate intensa a conului D.
Largire minima a canalui radicular E.
(pag. 243)
S2314101. Inconvienentele obturarii cu gutaperca
timp indelungat pentru largirea canalelor A.
deficultatea obturari canalelor inguste B.
deficultatea obturarii canalelor curbe C.
obturatii de canal incomplete D.
obruratii de canal tridimensiuonale E.
(pag. 242)
S2514102. Alegerea acului Lentullo se face dup urmtoarele criterii:
Volumul canalelor A.
Topografia dinilor B.
Integritatea fizic! a acului Lentullo C.
Lungimea canalului D.
Gradul de curbur! al canalului E.
(pag. 215)
S2614103. Principii n prepararea cavit&ilor: nomenclatur
colul este dat de jonciunea a trei suprafee ntr un punct A.
unghiul format de peretele lingual cu fundul cavit!ii se va numi linguo-fund B.
jonciunea smal-dentin! este linia de a lungul c!reia se ntlne$te smalul cu dentina C.
prin marginile cavit!ilor nelegem jonciunea pereilor cu suprafaa extern! a dintelui D.
prin col se nelege un canin, n special la cini (vezi "Col-Alb) E.
(pag. 167)
S2614104. Obiectivele preparrii cavit&ilor
refacerea st!rii de s!n!tate a odontobla$tilor $i neuronilor pulpari A.
refacerea ncrederii n sine $i a confortului psihologic al pacientului B.
ndep!rtarea tuturor esuturilor alterate C.
oferirea proteciei necesare pentru glandele salivare majore D.
crearea condiiilor pentru aplicarea estetic! $i funcional! a materialului de obturaie E.
(pag. 171)
S2614105. Clasificarea cavit&ilor n func&ie de numrul suprafe&elor implicate
cavit!i multiple: implic! trei sau mai multe suprafee ale dintelui A.
cavit!i imbricate: implic! trei sau mai multe suprafee ale dintelui, mai puin suprafaa ocluzal! B.
cavit!i simple: implic! o singur! suprafa! C.
cavit!i compuse: implic! dou! suprafee D.
cavit!i complicate: implic! suprafee care au suferit atacuri de carie complicat! E.
(pag. 172)
S2614106. Prepararea cavit&ilor
cavitatea de clasa III C rezult! din tratarea cariilor situate pe suprafeele palatinale ale frontalilor
mandibulari
A.
271
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
272 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
cavitatea de clasa a II-a rezult! din tratarea cariilor situate pe suprafeele proximale ale molarilor $i
premolarilor
B.
cavitatea de clasa I A rezult! din tratarea cariilor situate pe suprafaa ocluzal! a molarilor $i premolarilor C.
cavitatea de clasa a V-a rezult! din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibular! $i
oral!
D.
cavitatea de clasa a VI-a rezult! din tratarea cariilor care afecteaz! unghiul incizal al dinilor frontali E.
(pag. 172)
S2614107. Prepararea cavit&ilor: ndeprtarea dentinei alterate
dentina "afectat! difer! de dentina "infectat! prin faptul c! nu este semnificativ invadat! de microbi A.
dentina "jenat! nu trebuie confundat! cu dentina "afectat! B.
dentina "lezat! difer! de dentina "presat! prin faptul c! nu este pigmentat! C.
uneori nu se poate diferenia dentina "afectat! de dentina "infectat! deoarece culoarea lor poate fi
asem!n!toare
D.
n cavit!ile superficiale $i medii r!mnerea ctorva bacterii dup! ndep!rtarea masei de microorganisme
nu este o problem!
E.
(pag. 179)
S2614108. Lacurile dentare (varnish-urile)
sunt indicate n special sub obturaii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv A.
sunt indicate sub obturaii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare B.
unghiul de contact al lacului cu placa dentar! microbian! este de 53-106 C.
ncetinesc p!trunderea produ$ilor de coroziune ai amalgamului n canaliculele dentinare D.
se prefer! aplicarea a 2-3 straturi subiri dect a unui strat gros E.
(pag. 294)
S2614109. Linerii
n cazul n care conin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct $i indirect A.
nu realizeaz! o bun! izolare termic! B.
dup! cum le spune $i numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavit!ilor C.
sunt un fel de lacuri mai subiri D.
conin r!$ini naturale sau sintetice dizolvate n solveni organici E.
(pag. 296)
S2614110. Obtura&ia de baz
n cavit!ile de adncime medie, dac! dentina are un aspect normal, obturaia de baz! se poate face,
printre altele cu ciment policarboxilat
A.
cimenturile antiseptice realizeaz! baza propriu-zis! dar $i dezinfecteaz! plaga dentinar! B.
substituie dentina alterat! C.
economise$te din timpul necesar aplic!rii materialului de obturaie coronar! D.
elimin! zonele proeminente de pe fundul cavit!ilor $i nchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare E.
(pag. 302)
S2614111. Primingul (promovarea adeziunii)
primerii anhidrii ce conin aceton! nu se aplic! dect o singur! dat! pentru a nu ndep!rta DDR A.
primerul se freac! cu un burete de unic! folosin! pe suprafaa dentinar! acoperit! cu r!$ina adeziv!
pentru a p!trunde mai bine n ochiurile reelei de colagen
B.
suprafaa pl!gii dentinare tratate cu primer trebuie s! r!mn! lucioas! C.
primerul transform! plaga dentinar! hidrofil! ntr-o suprafa! activ! electrostatic, receptiv! la formarea
unor leg!turi van der Waals
D.
solventul volatil al primerului evacueaz! apa din canaliculele dentinare $i reeaua de fibrilar! colagen E.
(pag. 340)
272
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
273 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2614112. Compomerii
se obin prin adausul de grup!ri acide carboxilice la lanul principal al monomerului r!$inilor convenionale A.
au constituit prilejul folosirii pentru prima dat! a linerilor autoagravani B.
sunt r!$ini compozite modificate prin adaosul de poliacizi C.
primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acid! slab! D.
eficiena primerilor autogravani ai compomerilor poate fi crescut! printr o gravare acid! convenional!
prealabil! aplic!rii primerului
E.
(pag. 346)
S2614113. Primeri autogravan&i
permit p!strarea cepurilor de DDR, element de sigilare a pl!gii dentinare A.
graie acidit!ii reduse, demineralizeaz! doar parial DDR $i dentina subiacent! B.
lungesc timpul de lucru prin faptul c! trebuie l!sai s! acioneze un minut C.
elimin! consecinele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produ$i reziduali de demineralizare D.
cresc riscul colab!rii fibrelor de colagen prin umectarea prea intens! E.
(pag. 345)
S2614114. Hibridizarea dentinei uscate
permite verificarea eficienei grav!rii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smalului demineralizat uscat A.
nu exist! riscul de supraumectare B.
necesit! o uscare intens! de circa 30 secunde dup! lavajul acidului C.
dentina uscat! este rehidratat! cu un primer dizolvat n ap! D.
refacerea porilor iniiali ai matricei dentinare demineralizate este gr!bit! prin aplicarea primerilor n soluie
apoas!
E.
(pag. 342)
S2814115. Indicatiile Biocalexului sunt:
gangrena pulpara simpla A.
parodontite apicale acute B.
parodontite apicale cronice fistulizate C.
aplicarea in 1/2 apicala a canalelor largi D.
curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii E.
(pag. 218)
S2814116. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje
necesita mult timp A.
laborioasa B.
reclama o largire excesiva a canalului C.
frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire D.
consum mai mare de conuri de gutaperca E.
(pag. 232)
S2814117. Tehnica Endotec are ca dezavantaje
necesita mult timp A.
laborioasa B.
reclama o largire excesiva a canalului C.
frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire D.
consum mai mare de conuri de gutaperca E.
(pag. 229)
S2814118. Obturatia segmentara cu amalgam de argint are drept avantaje:
nu necesita canale cu sectiune circulara A.
273
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
274 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
nu necesita ciment de sigilare B.
nu se resoarbe C.
asigura o buna sigilare D.
necesita instrumentar endodontic special E.
(pag. 239)
S2814119. Obturatia segmentara cu rumegus dentinar este indicata:
foramen apical larg A.
perforatii ale foramenului apical B.
canale curbe C.
canale inguste D.
rezorbtii radiculare interne E.
(pag. 241)
S2814120. Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata:
foramen apical larg A.
perforatii ale foramenului apical B.
canale curbe C.
canale inguste D.
rezorbtii radiculare interne E.
(pag. 242)
S2814121. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata:
canale inguste A.
canale cu curbura accentuata B.
canale ovale C.
foramen apical larg D.
rezorbtii radiculare interne E.
(pag. 245)
S2914122. Dezavantajele sistemului Obtura:
Poate produce rezorbtie radiculara interna A.
Tehnica destul de laborioasa B.
Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii in canal C.
Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinte nedorite asupra calitatii sigilarii D.
Poate produce anchiloza radacinii E.
(pag. 237)
S2914123. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii
ramolite prin incalzire:
Condensarea verticala la cald A.
Sistemul Ultrafil B.
Tehnica McSpadden C.
Sistemul FibreFill D.
Sistemul Obtura E.
(pag. 237)
S2914124. Dezavantajele folosirii conurilor de argint in obturatia de canal sunt:
Flexibilitate mult mai mare dect a conurilor de gutaperca A.
Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturatie de canal B.
Dezobturare foarte dificila C.
Formarea de produsi de coroziune citotoxici D.
274
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
275 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Iritarea permanenta a parodontiului apical in caz de depasire a constrictiei apicale E.
(pag. 243)
S2914125. Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara:
Sunt nedeformabile A.
Au rigiditare superioara conurilor de argint B.
Sunt biocompatibile C.
Au rigiditate inferioara conurilor de argint D.
Lipsa coroziunii E.
(pag. 244)
275
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
276 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 15
Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodon#ie clinic$ i practic$, Ed.II, Ed.medical$, Bucureti, 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1315001. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt
reprezentati de:
Starea parodontiului apical dinainte de obturatie A.
Volumul de substanta care a depasit apexul B.
Calitatea materialului de obturatie C.
Forma pe seciune a canalului radicular D.
Tipul de reactivitate individuala E.
(pag. 251-252)
S1315002. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
Drenaj endodontal A.
Lasarea deschisa a dintelui B.
Crearea unei fistule artificiale medicamentoase C.
Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu D.
Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic E.
(pag. 259)
S1315003. in cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica:
Tratamentul medicamentos cu antiseptice A.
Cauterizarea chimica B.
Crearea unei fistule artificiale medicamentoase C.
Cauterizarea electrica D.
Paste cu antibiotice E.
(pag. 258)
S1315004. in parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de
obturatie, este contraindocata:
Expectativa A.
Interventia chirurgicala B.
Dezobturarea canalului radicular C.
Administrarea de antialgice D.
Infiltratia plexala cu novocaina 1% E.
(pag. 256)
S1315005. in parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica:
Drenaj endodontic A.
Drenaj transosos B.
Drenaj alveolar C.
Medicaie analgetica D.
Pansament cu antiseptice E.
(pag. 257)
276
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
277 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1415006. Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se
poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
Dontisolon A.
pasta Walkhoff B.
ciment zinc oxid eugenol C.
endometazona D.
ciment fosfat de zinc E.
(pag. 259)
S1515007. Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente
se recomanda in urmatoarele circumstante:
in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata A.
in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze B.
in faza subperiostala C.
in faza submucoasa D.
Cand nu se poate face un tratament corect endodontic E.
(pag. 254)
S1515008. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
Produsele care contin aldehida formica A.
Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina B.
Eugenatul de zinc iodoformat C.
Araldit D.
Rasini cu epoxizi E.
(pag. 251)
S1515009. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale:
Volumul de substanta care a depasit apexul A.
Calitatea materialului de obturatie B.
Vecinatatea unor formatiuni nervoase C.
Tipul de reactivitate individuala D.
Toate de mai sus E.
(pag. 251)
S1515010. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:
Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice A.
Permeabilizarea apexului B.
Dintele se alsa deschis C.
Aplicarea de prisnite D.
Toate de mai sus E.
(pag. 257)
S1515011. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in:
Extractia dintelui A.
Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos B.
Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice C.
Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial D.
Toate de mai sus E.
(pag. 256)
S1515012. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
277
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
278 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Granulom chistic A.
Abces apical cronic B.
Osteita paradentara C.
Parodontita apicala cronica difuza progresiva D.
Toate de mai sus E.
(pag. 258)
S2115013. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
1 tb. de 5 mg / o data pe zi A.
1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi B.
1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi C.
1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi D.
1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi E.
(pag. 253)
S2115014. Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu:
Foredent A.
AH 26 B.
N 2 C.
Ciment fosfat de zinc D.
Eugenat de zinc iodoformat E.
(pag. 251)
S2315015. Factorii care condi&ioneaz severitatea manifestrilor clinice n dep#irile apicale NU sunt
reprezenta&i de:
Starea parodoniului apical dinainte de obturaie A.
Volumul de substan! care a dep!$it apexul B.
Calitatea materialului de obturaie C.
Forma pe seciune a canalului radicular D.
Tipul de reactivitate individual! E.
(pag. 251-252)
S2315016. n parodontita apical acut hiperemic consecutiv dep#irii apexului cu material de
obturatie, este contraindicat
Expectativa A.
Intervenia chirurgical! B.
Dezobturarea canalului radicular C.
Administrarea de antialgice D.
Infiltraii plexale cu novoacina 1 % E.
(pag. 256)
S2315017. n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, NU se practic
Drenaj endodontic A.
Drenaj transosos B.
Drenaj alveolar C.
Medicaie analgetic! D.
Pansament cu antiseptice E.
(pag. 257)
S2315018. n cazul secre&iei seroase abundente pe canal din parodontita apical cronic, NU se indic:
Drenaj endodontal A.
L!sarea deschis! a dintelui B.
278
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
279 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Crearea unei fistule artificiale medicamentoase C.
Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu D.
Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic E.
(pag. 259)
S2315019. n cazul secre&iei seroase moderate pe canal, Nu se indic:
Tratamentul medicamentos cu antiseptice A.
Cauterizarea chimic! B.
Crearea unei fistule artificiale medicamentoase C.
Cauterizarea electric! D.
Paste cu antibiotice E.
(pag. 258- 259)
S2515020. Secre&ia persistent pe canal n tratamentul unei parodontite apicale cronice impune
schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic dup:
O $edin! A.
2 $edine B.
4 $edine C.
5 $edine D.
10 $edine E.
(pag. 258)
S2615021. Ameloplastia
este arta resculpt!rii unei suprafee de smal care realizeaz! un contact prematur A.
trebuie s! fie foarte bine acoperit! cu amalgam pentru a evita cariile secundare B.
se obtureaz! cu compozit fluid realizndu-se sigilarea $anului C.
nu este indicat! dac! implic! un contact centric D.
este arta te$irii n unghi de 30 a marginii de smal a cavit!ilor mari de clasa a I-a E.
(pag. 210)
S2615022. Prepararea cavit&ilor de clasa a II-a ce implic ambele suprafe&e proximale
premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei
ocluzale mai mult spre lingual
A.
molarul 1 maxilar: creasta oblic! nu se desfiineaz! ci se tunelizeaz! B.
molarul 2 maxilar: nu se preteaz! la cavit!i MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei C.
dup! ndep!rtarea dentinei cariate se aplic! baza, se finiseaz! marginile de smal $i se asigur! forma de
retenie
D.
dup! ndep!rtarea dentinei cariate se finiseaz! marginile de smal, se asigur! forma de retenie $i se
aplic! baza
E.
(pag. 226)
S2615023. Prepararea cavit&ilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini
singura indicaie o constituie gropia oral! a caninilor superiori A.
restaurarea cu amalgam este mai durabil! dect cele fizionomice, mai ales cnd exist! tendina de a
pierde conturul $i contactul cu dintele adiacent
B.
coada de rndunic! este obligatorie deoarece amalgamul nu ader! de dinte $i necesit! o bun! retenie C.
peretele oral se ntlne$te cu peretele axial n unghi ascuit sau drept D.
dac! marginea gingival! este n cement, se indic! o bizotare u$oar! E.
(pag. 229)
S2615024. Prepararea cavit&ilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini
pentru o retenie mai bun! se va prepara un $an circular pe peretele axial A.
pentru o retenie mai bun! se realizeaz! un $an de a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B.
279
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
280 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
$anul de retenie submineaz! smalul dar, cum aici nu acioneaz! fore puternice, aceasta nu constituie o
problem!
C.
dac! este necesar! o coad! de rndunic!, aceasta se va prepara stilizat, n form! de coad! de $oarece D.
cnd cavitatea este pe suprafaa mezial! se extinde mai mult spre vestibular E.
(pag. 231)
S2815025. Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate:
tratament de gangrena A.
rezectie apicala B.
radiculectomie C.
extractie D.
cauterizare electrica E.
(pag. 260)
S2915026. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, diclofenacul se
administreaza dupa urmatoarea schema:
0,250g de 2 ori pe zi A.
0,250g o data pe zi B.
0,200g o data pe zi C.
0,200g de 5 ori pe zi D.
0,500g o data pe zi E.
(pag. 253)
S2915027. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, ampicilina se
administreaza dupa urmatoarea schema:
0,250g de 4 ori pe zi A.
0,250g de 6 ori pe zi B.
0,500g o data pe zi C.
0,200g de 5 ori pe zi D.
0,500g de 2 ori pe zi E.
(pag. 253)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1215028. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
tratament cu diatermie A.
indepartarea pansamentului arsenical B.
aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol C.
introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal D.
se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice E.
(pag. 256)
S1215029. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
mese impinse dincolo de apex A.
iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente B.
utilizarea incorecta a agentilor fizici C.
pozitia dintelui pe arcada D.
varsta bolnavului E.
(pag. 258)
S1215030. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta
hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt:
280
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
281 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei A.
volumul de substanta care a depasit apexul B.
subdimensionarea conului de gutaperca C.
calitatea acului Lentullo D.
calitatea materialului de obturatie E.
(pag. 251)
S1215031. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:
bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index A.
palmar B.
monodigital C.
prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz D.
prin blocaj cu fir continuu E.
(pag. 252)
S1215032. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
obturarea imediata coronara a dintelui A.
extractia dintelui B.
administrarea masiva de analgetice C.
chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos D.
aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice E.
(pag. 256)
S1215033. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal
putem aplica urmatoarele metode terapeutice:
tratament medicamentos cu antiseptice A.
tratament cu paste cu antibiotice B.
cauterizarea chimica sau electrica C.
extractia dintelui D.
rezectia apicala E.
(pag. 258-259)
S1215034. in stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este
urmatoarea:
drenaj endodontic A.
ionoforeza endocanalicularacu enzime B.
incizia mucoasei C.
extractia dintelui si drenaj alveolar D.
aplicarea unui aparat fix de imobilizare E.
(pag. 257)
S1215035. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate
administra:
Penicilina A.
Ampicilina B.
Fenilbutazona C.
Diclofenac D.
Tetraciclina E.
(pag. 253)
S1215036. Parodontitele apicale acute cuprind in schema de tratament:
premolarizarea A.
281
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
282 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
eliminarea cauzei inflamatiei B.
asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie C.
temporizarea interventiei D.
extractia E.
(pag. 249)
S1215037. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme
purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
antibiotice A.
anticoagulante B.
antiinflamatoare nespecifice C.
antialgice D.
antiacide E.
(pag. 253)
S1215038. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale
acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
imobilizarea dintelui A.
folosirea turbinei pentru a micsora vibratia B.
anestezia C.
administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala D.
extractia dintelui E.
(pag. 252)
S1215039. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
tratament de gangrena A.
se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula B.
se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului C.
se sutureaza fistula D.
se obtureaza dintele retrograd E.
(pag. 260)
S1215040. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in stadiul
endoosos cuprinde:
drenaj endodontic asociat cu antibiotice A.
drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara B.
drenaj alveolar prin extractia dintelui C.
medicatie analgetica, tranchilizanta D.
extractie si reimplantare E.
(pag. 257)
S1215041. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:
profesia pacientului A.
sexul pacientului B.
reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual) C.
forma anatomo-clinica de inflamatie D.
pozitia dintelui pe arcada E.
(pag. 249)
S1315042. in cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
Se aplica din prima sedinta A.
Nu se aplica din prima sedinta B.
282
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
283 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Se mentine 48 de ore C.
Se menine minimum 72 ore D.
Se mentine o saptamana E.
(pag. 250)
S1315043. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:
Drenajul endodontal A.
Lasarea deschisa a dintelui B.
Crearea unei fistule artificiale medicamentoase C.
Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu D.
Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic E.
(pag. 259)
S1315044. in cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
Tratament medicamentos cu antiseptice A.
Tratament medicamentos cu antibiotice B.
Cauterizarea chimica C.
Cauterizarea electrica D.
Realizarea unui abces medicamentos E.
(pag. 259)
S1315045. in parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza:
Drenajul endodontic A.
Drenajul transosos B.
Drenajul alveolar C.
Medicaia analgetica D.
Pansament cu antiseptice E.
(pag. 254,257)
S1315046. in parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza:
Drenaj endodontic A.
Pansament cu antiseptice B.
Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu C.
Incizie mucoperiostala D.
Toate de mai sus E.
(pag. 254)
S1315047. in parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent se
realizeaza:
Tratament mecanic cu trepanarea apexului A.
Tratament mecanic fara trepanarea apexului B.
Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff C.
Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile D.
Obturatie de canal dupa incetarea secretiei E.
(pag. 255)
S1315048. in parodontitele apicale cronice fistulizate:
Se face tratament mecanic A.
Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula B.
Se aplica pansament cu antiseptice C.
Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreia de pe canal D.
Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal E.
283
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
284 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 259-260)
S1315049. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare seroase
presupune:
Drenaj endodontic A.
Drenaj transosos B.
Rezectie apicala C.
Extirpare pulpara D.
Obturatie de canal in aceeasi sedinta E.
(pag. 254,255)
S1315050. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:
Tratament mecanic canalar A.
Aplicarea de pansament cu antiseptice B.
Aplicarea de paste cu antibiotice C.
Pulpectomie D.
Obturatie de canal in aceeasi sedinta E.
(pag. 250,255)
S1315051. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente
presupune:
Extirpare pulpara A.
Drenaj endodontic B.
Drenaj transosos C.
Pansament cu antiseptice sau antibiotice D.
Obturatie de canal in aceeasi sedinta E.
(pag. 255)
S1415052. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
obturatii coronare de amalgam A.
dinti acoperiti de coroane B.
lucrari protetice cu ancoraj in canal C.
corpi straini in canal D.
radacini curbe E.
(pag. 253)
S1415053. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:
apex larg deschis la copii si adolescenti A.
largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic B.
mese impinse dincolo de apex C.
tratamente endodontice incomplete D.
canalele curbe E.
(pag. 258)
S1415054. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament:
tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice A.
cauterizarea chimica sau electrica B.
crearea unei fistule artificiale C.
rezectia apicala D.
extractia dintelui E.
(pag. 258-259)
S1415055. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
284
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
285 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei A.
volumul de substanta care a depasit apexul B.
calitatea materialului de obturatie C.
topografia loco-regionala D.
starea tesutului pulpar E.
(pag. 251)
S1415056. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:
este un tratament adjuvant A.
poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala B.
nu este necesar C.
este un tratament principal D.
poate fi administrat doar pe cale orala E.
(pag. 249)
S1415057. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu:
forma anatomo-clinica a parodontitei apicale A.
stadiul ei de evolutie B.
conditiile topopgrafice locale C.
conditiile topografice generale D.
starea generala a pacientului E.
(pag. 249)
S1415058. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara A.
asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul
inflamator
B.
asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante C.
realizarea rezectiei apicale D.
simpla extirpare a tesutului pulpar E.
(pag. 249)
S1415059. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara sa exacerbam durerile
pacientului vom recurge la urmatoarele metode:
imobilizarea dintelui A.
folosirea turbinei pentru a micsora vibratia B.
anestezia C.
premedicatia antibiotica D.
folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara E.
(pag. 252)
S1415060. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este:
extractia dintelui A.
chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos B.
aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola C.
protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial D.
protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund E.
(pag. 256)
S1415061. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei
pulpare este:
extractia dintelui sub protectie antibiotica A.
extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice B.
285
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
286 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
obturatie de canal in aceeasi sedinta C.
obturatie de canal in sedinta urmatoare D.
rezectie apicala E.
(pag. 255)
S1415062. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dupa aplicarea antibioticelor pe cale
endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt:
durere A.
tumefactie B.
congestia mucoasei C.
sensibilitate dentara D.
alterarea culorii dentare E.
(pag. 250)
S1415063. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta si persistenta pe canal se
face prin:
drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos A.
obturatie provizorie cu hidroxid de calciu B.
drenaj prin fistula medicamentoasa crata cu pasta iodoformata C.
spalaturi pe traiectul dinte-fistula D.
cauterizare chimica sau electrica E.
(pag. 260)
S1415064. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de:
lungimea de lucru A.
persistenta secretiei pe canal B.
existenta unor fistule C.
medicatia folosita D.
statusul general al pacientului E.
(pag. 258)
S1515065. Cauzele persistentei secretiei pe canalele radiculare sunt urmatoarele:
Apex larg deschis la copii si adolescenti A.
Tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita B.
Largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C.
Utilizarea unui antiseptic neadecvat D.
Neasocierea agentilor fizici in tratamentul mecanic E.
(pag. 258)
S1515066. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode:
impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara opusa A.
Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si index B.
Cu ajutorul unor chei din stentz C.
Cu ajutorul unor dispozitive speciale D.
Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabila E.
(pag. 252)
S1515067. in tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica in canale:
Mese imbibate cu solutie de dimercaptopropanol A.
Mese burate cu pulbere de tanin B.
Mese cu antiseptice C.
286
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
287 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Mese imbibate cu apa oxigenata D.
Mese cu antibiotice E.
(pag. 256)
S1515068. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate
de:
Persistenta secretiei pe canal A.
Existenta fistulelor B.
Existenta modificarilor apicale C.
Imaginile radiologice caracteristice D.
Posibilitatile de tratament conservator E.
(pag. 258)
S1515069. Schema de tratament in parodontitele apicale acute exudative purulente presupune
realizarea:
Drenajului endodontic asociat cu analgezice A.
Drenajul endodontic asociat cu antibiotice B.
Drenaj alveolar prin extractia dintelui C.
Medicatie analgetica D.
Medicatie tranchilizanta E.
(pag. 257)
S1515070. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:
Tratament antiinflamator, antialgic A.
Iradieri locale cu radiatii infrarosii B.
Iradieri locale cu radiatii ultrascurte C.
Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml D.
Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz E.
(pag. 256)
S1515071. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente, in faza subperiostala, consta in:
Drenaj endodontic A.
Incizie mucoperiostala B.
Aplicarea unei lame de dren C.
Administrarea de analgetice D.
Administrarea de antibiotice E.
(pag. 254)
S1515072. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple
consta din:
Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv A.
Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv B.
Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda C.
Obturatia de canal daca durerile au cedat D.
indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitate E.
(pag. 255)
S1515073. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic
preexistent consta in:
Tratament mecanic endocanalicular A.
Trepanarea apexului pentru drenaj B.
Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal C.
Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de ore D.
287
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
288 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Rezectia apicala E.
(pag. 255)
S2115074. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave:
Cauterizare chimica A.
Cauterizare electrica B.
Extractia dintelui C.
Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui D.
Schimbarea medicatiei endodontice E.
(pag. 260)
S2115075. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica cu secretie abundenta si
persistenta pe canal:
Cauterizare chimica A.
Crearea unei fistule medicamentoase B.
Cauterizare electrica C.
Pansament endodontic cu hidroxid de calciu D.
Rezectie apicala E.
(pag. 259)
S2115076. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica fistulizata:
Spalaturi pe traiectul dinte-fistula A.
Chiuretaj apical prin fistula B.
Cauterizare electrica C.
Obturatie de canal n aceeasi sedinta daca se poate usca canalul D.
Rezectie apicala E.
(pag. 259-260)
S2315077. Tratamentul n parodontita apical hiperemic consecutiv inflamatiei seroase pulpare
presupune:
Drenaj endodontic A.
Drenaj transosos B.
Rezecia apical! C.
Extirpare pulpar! D.
Obturaie de canal n aceea$i $edin! E.
(pag. 254-255)
S2315078. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflama&iei pulpare purulente
presupune:
Extirpare pulpar! A.
Drenaj endodontic B.
Drenaj transosos C.
Pansament cu antiseptice sau antibiotice D.
Obturaie de canal n aceea$i $edin! E.
(pag. 255)
S2315079. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:
Tratament mecanic canalar A.
Aplicarea de pansament cu antiseptice B.
Aplicarea de past! cu antibiotice C.
Pulpectomie D.
Obturaie de canal n aceea$i sedin! E.
288
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
289 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 250,255)
S2315080. n parodontita apical hiperemic consecutiv acutizrii unui proces cronic preexistent se
realizeaz:
Tratament mecanic cu trepanarea apexului A.
Tratament mecanic f!r! trepanarea apexului B.
Aplicarea imediat! de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff) C.
L!sarea deschis! a dintelui pentru cteva zile D.
Obturaie de canal dup! ncetarea secreiei E.
(pag. 255)
S2315081. n cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
Se aplic! din prima $edin! A.
Nu se aplic! din prima sedin! B.
Se menine 48 de ore C.
Se menine minimum 72 ore D.
Se menine o s!pt!mn! E.
(pag. 250)
S2315082. n parodontita apical acut purulent, faza endoosoas, se realizeaz
Drenajul endodontic A.
Drenaj transosos B.
Drenaj alveolar C.
Medicaia analgetic! D.
Pansament cu antiseptice E.
(pag. 254,257)
S2315083. n cazul secre&iei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indic:
Drenajul endodontal A.
L!sarea deschis! a dintelui B.
Crearea unei fistule artificiale medicamentoase C.
Obturaia provizorie cu past! pe baz! de hidroxid de calciu D.
Cauterizarea chimic! cu acid tricloracetic E.
(pag. 259)
S2315084. n parodontita apical acut purulent, faza subperiostal, se realizeaz:
Drenaj endodontic A.
Pansament cu antiseptice B.
Obturaie provizorie cu hidroxid de calciu C.
Incizie muco-periosatal! D.
Toate de mai sus E.
(pag. 254)
S2315085. n parodontitele apicale cronice fistulizate
Se face tratament mecanic A.
Se fac sp!l!turi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistul! B.
Se aplic! pansament cu antiseptice C.
Se obtureaz! chiar dac! nu s-a oprit secreia de pe canal D.
Se poate executa chiuretajul periapical, dup! obturaia de canal E.
(pag. 259-260)
S2315086. n cazul secre&iei seroase moderate din parodontita apical cronic se practic
289
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
290 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tratament medicamentos cu antiseptice A.
Tratament medicamentos cu antibiotice B.
Cauterizarea chimic! C.
Cauterizarea electric D.
Realizarea unui abces medicamentos E.
(pag. 259)
S2315087. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica
in diabet A.
drenaj endodontic inefcient B.
stare generala afectata C.
boala de focar D.
dinte fara valoare functionala E.
(pag. 254)
S2315088. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune:
drenaj endodontic A.
drenaj maxilar B.
Antibioterapie C.
Corticoterapie D.
Antialgice E.
(pag. 253)
S2315089. In tratamentul parodontitelor apicale cornice cu secretie abundenta pe canal presupune:
drenaj endodontic A.
obturatie cu hidroxid de calciu B.
drenaj prin fistula medicamentoasa C.
chiuretaj apical D.
cauterizare chimica sa electrica E.
(pag. 260)
S2315090. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt:
Endodontic A.
Parodontal B.
Transinusal C.
Transmaxilar D.
Combinat E.
(pag. 249)
S2315091. Factorii de care depinde intensitaea manifestarilor clinice in parodontitele apicale:
Starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei A.
Volumul de substanta care a depasit apexul B.
Topografia locoregionala C.
Patologia dintelui afectat D.
Calitatea materialului de obturatie E.
(pag. 251)
S2515092. Rezec&ia apical are urmtoarele indica&ii
Curburi radiculare exagerate A.
Anomalii de form! ale r!d!cinilor B.
Distrofii calcare intraradiculare C.
Imposibilitatea dezobtur!rii canalului D.
290
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
291 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Corp str!in pe canal n treimea apical! E.
(pag. 262)
S2615093. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complica&ia unei inflama&ii acute, se trateaz
prin:
Extirparea pulpei. A.
Tratament medicamentos endodontic cu past! cu antibiotice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv. B.
Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv. C.
Se las! dintele deschis pentru 24-48 ore nainte de instituirea tratamentului. D.
Toate de mai sus. E.
(pag. 249-250)
S2615094. Factorii care condi&ioneaz intensitatea manifestrilor clinice n dep#irile apicale sunt:
Starea pulpei dentare naintea tratamentului endodontic. A.
Starea parodoniului apical naintea tratamentului endodontic. B.
Afeciuni generale ale pacientului. C.
Calitatea materialului de obturaie radicular!. D.
Toate de mai sus. E.
(pag. 251)
S2615095. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complica&ia gangrenei simple, se trateaz prin:
Aplicarea de pansamente cu soluii antiseptice nu este recomandat!. A.
Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, ncepnd din prima $edin!. B.
Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandat!, deoarece poate accentua inflamaia
periapical!.
C.
Dintele se las! deschis 24-48 ore. D.
Nici una din metodele de mai sus. E.
(pag. 250)
S2615096. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente n faz endoosoas se face prin:
Incizia mucoasei $i aplicarea unui tub de dren pentru 24 ore. A.
Tratamentul endodontic se amn! pn! la dispariia durerii la percuie n ax. B.
Drenaj andodontic $i analgetice. C.
Drenaj transosos asociat cu drenajul endodontic. D.
Aplicarea de pansamente andodontice cu past! de antibiotice. E.
(pag. 254)
S2615097. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persisten&a pe canal a unei secre&ii
abundente se face astfel:
Drenaj endodontic $i pansament cu past! cu antibiotice pentru 48 ore. A.
Aplicarea de filamente sterile sau bulete de vat! sub pansament ocluziv. B.
Drenaj endodontic dup! care dintele se las! deschis. C.
Sp!l!turi repetate cu soluii antiseptice timp de 8-10 zile. D.
Obturaia provizorie a canalului radicular cu past! de hidroxid de calciu sau past! Walkhoff. E.
(pag. 259)
S2615098. Cavit&i de clasa a I-a restaurate cu amalgam
sunt de domeniul trecutului, este interzis! folosirea amalgamului n aceast! situaie A.
n cazul unor cavit!i foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronar! $i se prefer! un onlay sau
o coroan! de nveli$
B.
la pacienii cu carioactivitate crescut!, obturaiile de amalgam sunt de preferat incrustaiilor C.
restaurarea cu amalgam este indicat! la tineri deoarece exist! posibilitatea apariiei n viitor a cariilor
proximale
D.
291
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
292 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
obturaie voluminoas! de amalgam este mai economic! dect o coroan! de porelan deoarece costul
acesteia din urm! nu se amortizeaz! dect n cteva zeci de ani
E.
(pag. 208)
S2615099. Obturarea cu amalgam: prepararea cavit&ii de clasa a I-a n cazul cariilor avansate #i extinse
dac! are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect $i pulpotomie A.
se aplic! o baz! de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm B.
se evit! amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic C.
printre altele, sporirea formei de rezisten! se poate realiza $i prin ndep!rtarea unor structuri dentare slabe D.
dac! grosimea dentinei restante pn! la pulp! este apreciat! la mai puin de un milimetru, se lucreaz! cu
dig!
E.
(pag. 211)
S2615100. Prepararea cavit&ii compuse de clasa a I-a n fosa distal #i #an&ul palatinal
naintea prepar!rii se marcheaz! punctele de contact cu hrtie de anticipaie $i se fixeaz! cu ligatur! n opt A.
se indic! atunci cnd fosa distal! $i $anul palato-ocluzal sunt defecte $i se g!sesc unul n continuarea
celuilalt
B.
l!imea ideal! a cavit!ii n sens mezio-distal nu va dep!$i 1 mm C.
n cazul dinilor mici se va ine freza par! (330 sau 245) nclinat! u$or spre distal D.
n cazul dinilor volumino$i se va ine freza par! (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei E.
(pag. 212)
S2615101. Prepararea cavit&ii compuse de clasa a I-a n fosa distal #i #an&ul palatinal
n mod obi$nuit nu necesit! retenii suplimentare dar se pot sculpta $!nulee n unghiurile mezio-axiale $i
disto-axiale
A.
palatinal, peretele axial este bine s! se g!seasc! la o adncime uniform! de 1,5 mm B.
se ndep!rteaz! dentina cariat! cu freze globulare potrivite C.
la persoane tinere nu se obtureaz! ci se sigileaz!, indiferent de profunzime D.
este indicat s! se sculpteze cavitatea n fos!, mai degrab! la nivelul crestei dect pe cuspidul disto-
palatinal
E.
(pag. 212)
S2615102. Prepararea cavit&ii de clasa a I-a C pentru amalgam
prepararea nu trebuie s! fie conservativ! deoarece suprafaa palatinal! este suficient de ntins! A.
aici smalul este subire deci penetrarea iniial! nu va dep!$i 1-1,2 mm B.
dac! exist! un "dens in dente n incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni
pierderea dintelui prin carie
C.
dac! este necesar! retenia, se realizeaz! o cavitate suplimentar! de retenie pe una din suprafeele
proximale ale dintelui
D.
nu se folose$te freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpar!, ci se prefer! freza 69 (a c!rei
aciune este mai blnd!)
E.
(pag. 214-215)
S2615103. Prepararea cavit&ii de clasa I A
premolarii superiori pot fi lipsii de $anul ocluzal datorit! prezenei unui cuspid vestibular voluminos A.
pentru a prepara cavit!i n fosetele primului premolar inferior, freza se nclin! la 45 corespunz!tor
nclinaiei suprafeei ocluzale a acestor dini
B.
dac! al doilea premolar inferior are trei cuspizi, $anul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie C.
la molarii superiori se ncearc! s! se p!streze $i s! nu se submineze creasta oblic! de smal D.
spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori $anurile ocluzale sunt mai $terse $i nu se continu!
niciodat! cu cele de pe faa vestibular!
E.
(pag. 216)
S2615104. Prepararea cavit&ilor de clasa a II-a obturate cu amalgam
292
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
293 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
cnd leziunea carioas! este adnc! $i extins!, incrustaia este de preferat obturaiei cu amalgam A.
cnd caria proximal! coexist! cu carii vestibulare $i orale, este de preferat realizarea unei coroane de
nveli$
B.
existena simultan! a obturaiilor de amalgam $i a unor lucr!ri de aur poate provoca bimetalism C.
mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii s! fie foarte scumpe D.
nu se prepar! cavit!i retentive deoarece exist! bonding pentru amalgam E.
(pag. 217)
S2615105. Prepararea cavit&ii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular
amalgamul este materialul de elecie n cazul unei incidene crescute a cariei A.
conturul cavit!ii nu trebuie s! se extind! dect att ct s! cuprind! leziunea B.
se vor m!sura cu grij! pereii; ei trebuie s! aib!: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va
g!si la o adncime uniform! de 0,75-1 mm
C.
pereii mezial, distal, incizal $i gingival diverg spre axial deci asigur! o retenie corespunz!toare D.
pentru sporirea reteniei se pot realiza $anuri n unghiurile diedre axio-gingival $i axio-incizal E.
(pag. 232)
S2615106. Prepararea cavit&ii de clasa a VI-a obturat cu amalgam
se p!trunde n leziune cu o frez! con invers $i se extinde pe pantele cuspidiene A.
retenia se realizeaz! cu freza roat!, subminnd smalul B.
adncime de 1,5 mm este suficient! pentru a oferi rezisten! C.
este indicat! $i n restaurarea foselor hipoplazice de pe vrful cuspizilor D.
n timpul realiz!rii reteniei trebuie s! avem grij! s! nu submin!m smalul E.
(pag. 234)
S2615107. Prepararea cavit&ii n cazul leziunilor cervicale extinse n vederea obturrii cu amalgam
n jum!tatea distal! a cavit!ii se poate lucra cu bizotatoare sau d!li t!ietoare de unghiuri A.
cei mai afectai sunt incisivii superiori B.
cnd piesa de mn! nu poate fi utilizat! se ncearc! cu un aparat de detartraj ultrasonic C.
cu bizotatorul de prag gingival se lucreaz! n jurul curburilor $i peretelui axial D.
se prepar! cu freza con-invers pe feele V $i O $i cu globular! pe feele proximale E.
(pag. 234)
S2815108. In tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase se folosesc:
penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 6 ore A.
penicilina 400.000 UI injectii i.m. la 12 ore B.
ampicilina capsule operculate 0,500 g de 6 ori pe zi C.
tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 6 ori pe zi D.
tetraciclina drajeuri a 0,250 g de 4 ori pe zi E.
(pag. 253)
S2815109. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in:
drenaj endodontic A.
osteotomie transmaxilara B.
drenaj alveolar C.
medicatie analgetica D.
incizie mucoperiostala E.
(pag. 257)
S2815110. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul subperiostal) consta
in:
drenaj endodontic A.
osteotomie transmaxilara B.
293
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
294 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
drenaj alveolar C.
medicatie analgetica D.
incizie mucoperiostala E.
(pag. 257)
S2815111. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul submucos) consta in:
drenaj endodontic A.
osteotomie transmaxilara B.
drenaj alveolar C.
medicatie analgetica D.
incizie mucoperiostala E.
(pag. 257)
S2815112. In forma grava a parodontitelor apicale arsenicale, tratamentul este:
aplicarea de mese imbibate cu pulberi de tanin A.
aplicarea de mese imbibate cu solutii de dimercaptopropanol B.
extractia dentara C.
aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice D.
tratamentul mecanic de canal E.
(pag. 256)
S2815113. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie moderata si persistenta pe canal se
face cu:
tratament cu antiseptice A.
cauterizare chimica B.
cauterizare electrica C.
obturatie provizorie cu pasta iodoformata D.
chiuretaj apical E.
(pag. 260)
S2815114. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:
tratament cu antiseptice A.
cauterizare chimica B.
cauterizare electrica C.
obturatie provizorie cu pasta iodoformata D.
chiuretaj apical E.
(pag. 260)
S2815115. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:
drenaj endodontic A.
chiuretaj apical B.
rezectie apicala C.
radiculectomie D.
cauterizare chimica E.
(pag. 260)
S2815116. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu:
tratament de gangrena A.
rezectie apicala B.
radiculectomie C.
extractie D.
cauterizare electrica E.
294
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
295 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 260)
S2915117. Antiinflamatoarele ce se folosesc in tratamentul parodontitei apicale acute exudative
seroase pot fi:
Algocalmin A.
Acetat de hidrocortizon B.
Acetat de prednison C.
Fenilbutazona D.
Toate de mai sus E.
(pag. 253)
S2915118. Extractia dintilor cu parodontita apicala acuta exudativa purulenta e indicata:
Cand nu se poate face tratament endodontic corect A.
Stare generala alterata B.
Imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul C.
Se face de cate ori e posibil la cald D.
Se face dupa incetarea fenomenelor inflamatorii acute E.
(pag. 254)
S2915119. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei seroase pulpare
consta in:
Extirpare pulpara A.
Drenaj endodontic B.
Obturatie de canal in aceeasi sedinta C.
Osteotomie transmaxilara D.
Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice E.
(pag. 255)
295
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
296 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 16
Morfologia parodontitului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1216001. Baza santului gingival o constituie
epiteliul sulcular A.
conturul coronar al epiteliului jonctional B.
epiteliul adamantin redus C.
insertia epiteliala D.
jonctiunea amelo-dentinara E.
(pag. 34)
S1216002. Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentar formeaza
stratul adamantin extern A.
stratul adamantin intern B.
lamina dentara primara C.
teaca Hertwig D.
stratul epitelial E.
(pag. 17)
S1216003. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin
aparitia fenomenului de atritie A.
epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement B.
epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt C.
epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului D.
baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement E.
(pag. 22)
S1416004. Adancimea santului gingival este in medie:
2 mm A.
1,5 mm B.
1 mm C.
1,8 mm D.
2,2 mm E.
(pag. 34)
S1416005. Gingia fixa are o inaltime verticala de:
3-5 mm A.
1-9 mm B.
5-9 mm C.
1-5 mm D.
3-9 mm E.
(pag. 26)
S1416006. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre:
0,05-0,1 mm A.
296
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
297 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
0,1-0,15 mm B.
0,15-0,2 mm C.
0,2-0,25 mm D.
0,25-0,3 mm E.
(pag. 57)
S1516007. Coroana clinica este:
portiunea dintelui acoperita de smalt; A.
portiunea dintelui acoperita de cement; B.
portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei; C.
mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale; D.
mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale. E.
(pag. 21)
S1516008. Osul medular:
este cel mai bogat reprezentat la nivelul tuberozitatii maxilare; A.
este cel mai bogat reprezentat la nivelul caninilor inferiori; B.
este alcatuit din numeroase spatii captusite de ectoderm; C.
contine maduva osoasa cu functie proteolitica; D.
se mai numeste si os fasciculat. E.
(pag. 46)
S1616009. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt:
fibrele dento-gingivale A.
fibrele dento-alveolare B.
fibrele transgingivale C.
fibrele circulare D.
fibrele apicale. E.
(pag. 44)
S1616010. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri
impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant in timpul eruptiei active A.
participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen B.
formeaza o bariera in calea agresiunii microbiene C.
inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiu D.
asigura nutritia si regenerarea osului alveolar. E.
(pag. 55)
S2116011. Adancimea medie a santului gingival este de:
1 mm. A.
1.5 mm. B.
1,6 mm. C.
1,8 mm. D.
3 mm. E.
(pag. 34)
S2116012. Mucoasa gingivala este:
Senzoriala A.
Jugala B.
Alveolara C.
De captusire D.
Masticatorie E.
297
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
298 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 24)
S2316013. Stratul intern al sacului dentar:
este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de os A.
deriva din epiteliul adamantin B.
contribuie la formarea cementului radicular C.
capatul sau intern este ancorat in osul alveolar D.
se formeaza in luna a 3 a de viata intrauterina E.
(pag. 18)
S2316014. Mucoasa masticatorie este format de:
mucoasa de pe suprafaa dorsal! a limbii A.
mucoasa de pe suprafaa ventral! a limbii B.
mucoasa care acopera bolta paltina osoasa C.
mucoasa jugal! D.
mucoasa labial! E.
(pag. 24)
S2316015. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
Tipul constitutional A.
eruptia dentara B.
traumatisme directe C.
traumatisme ocluzale D.
toate de mai sus E.
(pag. 28)
S2316016. celule Langerhans:
au fost descrise in 1945 A.
fac parte din epiteliul gingival B.
se multiplica in cement C.
declanseaza un raspuns imun nespecific D.
provin din smalt E.
(pag. 31)
S2316017. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate:
este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliu A.
adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mm B.
adincimea sa este in medie de 1,8 mm C.
adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologica D.
este delimitat intern de dinte E.
(pag. 34)
S2316018. Mobilitatea dentara este rezultatul a doua faze de deplasare dentara:
desmodontala, prin deformarea elastica a spatiului dento-alveolar A.
alveolara, pe seama compresiunii elastice a peretelui alveolar B.
alveolara,reprezinta mobilitatea fiziologica secundara a dintelui C.
desmodontala, reprezinta mobilitatea fiziologica primara a dintelui D.
raspunsurile A si C sunt corecte E.
(pag. 57)
S2516019. Cre#terea volumului de lichid gingival se constat n:
Cursul nopii A.
298
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
299 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
n urma folosirii antipireticelor B.
Dimineaa C.
Seara D.
n lipsa periajului E.
(pag. 34)
S2616020. Perturbarea formrii matricei organice a smal&ului
apare n carena grav! de vitamin! PP la aduli A.
apare n carena de vitamin! C, dar numai cnd produce microchisturi cerebrale care la rndul lor, prin
modificarea metabolismului neurotransmi!torilor va produce tulbur!ri pulpare
B.
prezena n diet! a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului $i aluminiului previne apariia acestor
perturb!ri
C.
poate fi cauzat! alimentaia s!rac! n hidroxiapatit! D.
dietele bogate n zah!r produc o matrice a smalului neomogen!, n "fagure de miere E.
(pag. 33)
S2616021. Func&iile salivei
ofensiv! (anihilarea florei patogene) A.
absorbtiv! (absorbia ctorva substane sau medicamente cum ar fi nitroglicerina) B.
secretorie (diverse substane organice precum mucina sau hormoni precum amilaza) C.
favorizarea percepiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limb! D.
digestiv! (prin amilaza salivar!) E.
(pag. 35)
S2616022. Saliva
vscozitatea salivei este dat! de coninutul de vsc A.
conine calciu atomizat, ionizat $i liofilizat B.
conine lipide: mucin!, staterin! C.
conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice $i peroxidaza D.
conine sistemul tampon fosfat anorganic E.
(pag. 40)
S2816023. Adancimea medie a santului gingival este de:
1,0 mm A.
1,3 mm B.
1,5 mm C.
1,8 mm D.
1,9 mm E.
(pag. 34)
S2816024. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:
dimineata A.
prin masaj gingival B.
in sarcina C.
in urma folosirii contraceptivelor D.
toate de mai sus E.
(pag. 34)
S2916025. Adancimea medie a santului gingival este de:
1 mm A.
2 mm B.
1,8 mm C.
299
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
300 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
3 mm D.
1,4 mm E.
(pag. 34)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1216026. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici
este puternic keratinizata A.
prezinta o submucoasa formata din tesut conjunctiv lax B.
este specializata in receptarea stimululor care produc senzatii gustative C.
acopera bolta palatina osoasa D.
este slab keratinizata E.
(pag. 24)
S1216027. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
functia senzitiva A.
functia colageno-formatoare B.
mezializarea fiziolofica C.
functia de implantare D.
functia de nutritie E.
(pag. 51-52)
S1216028. Care din urmatoarele elemente se gasesc in lichidul santului gingival
aminoacizi A.
fibrinogen B.
sistemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui C.
fibre de colagen si elastina D.
fibre de oxytalan E.
(pag. 35)
S1216029. Care din urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura ligamentului
supraalveolar
fibre semicirculare A.
fibre transseptale B.
fibre transalveolare C.
fibre transgingivale D.
fibre intergingivale E.
(pag. 38)
S1216030. Care din urmatorii factori controleaza rezorbtia osoasa
gama-interferonul A.
limfotoxine B.
acidul arahidonic C.
factor de necroza a tumorilor ( TNF- ) D.
factor de transformare a cresterii ( TGF- ) E.
(pag. 54)
S1216031. Care sunt componentele gingiei
papila interdentara A.
marginea gingivala libera B.
mucoasa alveolara C.
300
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
301 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
frenul labial D.
gingia fixa E.
(pag. 25)
S1216032. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin
coroana anatomica este egala cu coroana clinica A.
radacina anatomica este egala cu radacina clinica B.
apozitie de os alveolar C.
coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica D.
deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional E.
(pag. 21-22)
S1216033. Gingia fixa se caracterizeaza prin
prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm A.
prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm B.
este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori C.
adera ferm de dinte D.
adera de osul alveolar E.
(pag. 26)
S1216034. Sratul bazal al epiteliului gingival oral este foemat din
celulu Langerhans A.
celule germinative B.
melanocite C.
tonofibrile D.
keratina E.
(pag. 30)
S1316035. Despre gingia fixa se poate spune ca:
lipseste la copii A.
are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mm B.
nu se modifica cantitativ in timpul vietii C.
are o inalime mai mare la maxilar decat la mandibula D.
constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinata de periaj E.
(pag. 26)
S1316036. Forma papilei interdentare este de:
platou cand lipseste punctul de contact A.
sa la dintii cu puncte de contact stranse B.
cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posteriori C.
piramida la dinii laterali posteriori D.
piramida in regiunea frontala E.
(pag. 25)
S1316037. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:
varsta A.
incongruenta dento-alveolara cu spatiere B.
incongruenta dento-alveolara cu inghesuire C.
cantitatea de gingie atasata D.
agresiunea mecanica a periajului E.
(pag. 26)
301
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
302 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1316038. intre celulele corionului gingival se gasesc numerosi fibroblasti care au rolul de:
sinteza diferitelor tipuri de colagen A.
sinteza acidului hialuronic B.
mentin integritatea corionului gingival C.
resorbia si modelarea tramei fibrilare de colagen D.
numarul lor scade in inflamatiile subacute si cronice E.
(pag. 37)
S1316039. Osul alveolar propriu-zis se mai numeste si:
os alveolar sustinator A.
lamina dura B.
lamina cribriforma C.
os medular D.
corticala externa E.
(pag. 45)
S1316040. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
eruptia dentara A.
cantitatea de tesut conjunctiv B.
linia muco-gingivala C.
adancimea sulcusului gingival D.
varsta E.
(pag. 28)
S1316041. Principalele grupe de fibre ale ligamentului parodontal sunt:
fibrele crestei alveolare A.
ligamentul circular B.
fibrele orizontale C.
fibrele semicirculare D.
fibrele dento-dentare sau transseptale E.
(pag. 44)
S1316042. Principalele tipuri de celule din desmodontiu sunt:
fibroblasti A.
osteoblasti B.
odontoblasti C.
cementoblasti D.
celule nediferentiate E.
(pag. 43)
S1316043. Proprietatile lichidului gingival sunt
indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub forma de particule straine, unele cu
actiune antigenica
A.
scade in sarcina si in urma folosirii contraceptivelor orale B.
scade cantitativ dupa periajul corespunzator C.
creste cantitativ in cursul inflamaiei gingivale D.
impiedecarea insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmatice E.
(pag. 34)
S1316044. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri A.
smaltul acopera cementul in 60-65% din cazuri B.
302
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
303 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri C.
normal cementul intotdeauna intalneste smalul cervical D.
intre smalt si cement exista o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri E.
(pag. 40)
S1316045. Sacul dentar care deriva din mezenchim formeaza:
structurile parodontiului de sustinere A.
structurile parodontiului de acoperire B.
desmodontiul C.
osul alveolar D.
organul smaltului E.
(pag. 18)
S1416046. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:
seara A.
in cursul masticatiei B.
in sarcina C.
in inflamatia gingivala D.
prin periaj E.
(pag. 34)
S1416047. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi:
granulos A.
cornos B.
bazal C.
spinos D.
lamelar E.
(pag. 29)
S1416048. Gingia fixa:
adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent A.
are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar B.
este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular C.
este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular D.
constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie si deplasare ale marginii gingivale libere E.
(pag. 26)
S1416049. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
eruptia dentara A.
varsta B.
sex C.
traumatisme D.
tipul constitutional E.
(pag. 28)
S1416050. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri A.
cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri B.
cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri C.
cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri D.
cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri E.
(pag. 45)
303
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
304 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1416051. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:
molarii si premolarii superiori A.
molarii si premolarii inferiori B.
incisivii si caninii superiori C.
incisivii si caninii inferiori D.
tuberozitatea maxilara E.
(pag. 46)
S1516052. Cementoblastii:
se diferentiaza din a 6-a saptamana de viata intrauterina; A.
elaboreaza proteoglicani si glicoproteine; B.
activitatea lor inceteaza odata cu sfarsitul vietii intrauterine; C.
contribuie la migrarea orizontala a dintelui; D.
se formeaza prin depunerea ionilor de Mg sub forma de lamele. E.
(pag. 20)
S1516053. Formele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiilor aparatului dento-
maxilar sunt:
atritia; A.
egresiunea; B.
extruzia; C.
abfractia; D.
eroziunea. E.
(pag. 55)
S1516054. Gingia fixa:
are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-6 mm; A.
are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm; B.
este mai inalta la maxilar decat la mandibula; C.
este mai inalata pe fata linguala a primului molar mandibular; D.
este foarte ingusta la molarii II si III mandibulari. E.
(pag. 26)
S1516055. Glicozaminoglicanii din corionul gingival sunt reprezentati de:
acidul hialuronic; A.
condroitin sulfatii; B.
melaninsulfat; C.
laminina; D.
tenascina. E.
(pag. 36)
S1516056. Implantarea dentara depinde de:
latimea radacinilor; A.
numarul radacinilor; B.
densitatea cementului radicular; C.
suprafata radacinilor; D.
sexul persoanei. E.
(pag. 53)
S1516057. Oasele alveolare:
se formeaza prin osificare ectodermala incepand din saptamana a 4-a de viata; A.
se formeaza prin osificare dinspre exterior spre interior; B.
304
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
305 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
sunt intr-o permanenta remaniere de la formarea si pana la sfarsitul vietii; C.
se unesc in mod complet la baza maxilarului si arcada bazala a mandibulei D.
au drept principale celule formatoare osteoclastii. E.
(pag. 21)
S1516058. Vasele limfatice capilare de la nivelul parodontiului marginal se deosebesc de capilarele
sangvine prin:
absenta hematiilor in lumen; A.
prezenta laminei bazale in jurul vaselor; B.
prezenta unor valve in lumen; C.
endoteliul nu prezinta intreruperi intercelulare; D.
prezenta laminei dure in jurul vaselor. E.
(pag. 50)
S1616059. Celulele din desmodontiu sunt reprezentate de:
celule mezenchinale nediferentiate A.
fibroblasti B.
osteoblasti C.
odontoblasti D.
odontoclaste. E.
(pag. 43)
S1616060. Corionul gingival este format din
substanta fundamentala A.
macrofage, monocite, plasmocite B.
fibre de colagen si elastina C.
resturi epiteliale Malassez D.
fibrele lui Sharpey. E.
(pag. 35)
S1616061. Fibroblastii, celulele cele mai numeroase ale tesutului conjunctiv gingival au urmatoarele
functii:
produc histamina, prezenta in stadiile incipiente de inflamatie A.
produc heparina, care are actiune antiinflamatoare si de control a resorbtiei osoase B.
produc proteoglicani si glicoproteine C.
participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen D.
au rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen. E.
(pag. 37)
S1616062. Lichidul gingival contine:
elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite A.
albumine B.
fibre de colagen C.
fibrinogen D.
fibrinolizina. E.
(pag. 35)
S1616063. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuri A.
cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri B.
cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri C.
cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri D.
305
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
306 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
cementul nu vine in contact cu smaltul, lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri. E.
(pag. 40)
S2116064. Cresteri ale volumului lichidului din santul gingival se produc:
Dimineata A.
In cursul masticatiei B.
In timpul sarcinei C.
In perioada vindecarii dupa interventii chirurgicale D.
In sindromul GOUJEROT-SJOGREN E.
(pag. 34)
S2116065. Implantarea unui dinte depinde de:
Lungimea radacinilor A.
Riscul relativ de imbolnavire parodontala B.
Populatia celulara din desmodontiu C.
Numarul radacinilor si gradul de divergenta al acestora D.
Suprafata radacinilor E.
(pag. 53)
S2116066. Teoria sistemului vasco-elastic privind functia desmodontiului de preluare a solicitarilor
dentare atribuie rolul principal
Fenomenului de tixotropie A.
Sangelui din vase B.
Lichidului extracelular C.
Ligamentelor supraalveolare D.
Ligamentului periodontal E.
(pag. 52)
S2316067. Teaca Hertwig:
are rol n formarea radacinii dentare A.
la monoradiculari se prezinta ca o structura tubulara B.
se formeaza din straturile adamantine C.
este sursa resturilor epiteliale Malassez prezente numai la tineri D.
formeaza diafragma epiteliala E.
(pag. 18)
S2316068. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:
stadiul 1-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt A.
stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt, baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si cement B.
stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement,baza santului gingival se situeaza la nivelul
jonctiunii smalt-cement
C.
stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe cement D.
toate raspunsurile sunt corecte E.
(pag. 22)
S2316069. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:
Virsta A.
sexul B.
incongruentele dento-alveolare C.
periajul dentar intempestiv D.
traumatismele produse de folosirea scobitorii E.
(pag. 25)
306
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
307 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2316070. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind:
suprafata neteda, lucioasa, de culoare roz deschis A.
suprafata cu aspect de coaja de portocala B.
consistenta laxa in zona de gingie fixa C.
consistenta ferma in zona de gingie fixa D.
consistenta laxa in virful papilelor E.
(pag. 28)
S2316071. Epiteliul jonc&ional poate fi localizat:
numai pe smalt A.
pe smalt si pe cement B.
numai pe cement C.
pe smalt si pe dentina D.
numai pe dentina E.
(pag. 31)
S2316072. Lichidul gingival contine:
glucide A.
electroliti:Na, K, Ca, P B.
osteoblaste C.
resturi Malassez D.
imunoglobuline de tip E E.
(pag. 35)
S2316073. Cementul primar, fibrilar, acelular:
este dispus in special in zona apicala a radacinii A.
este dispus pe 2/3 din lungimea radacinii B.
grosimea lui variaza ntre 54-130 m la copil C.
grosimea lui variaz! ntre 130-200 m la copil D.
este format din benzi de colagen E.
(pag. 41)
S2316074. Spatiul dento-alveolar masoara:
0,17 mm spre apex A.
0,35 mm spre coroana dintelui B.
0,17 mm spre hypomoclion C.
0,25 mm spre apex D.
0,35 mm hypomoclion E.
(pag. 42)
S2316075. Resorbtia osoasa
se realizeaza in principal prin celule mici,multinucleate A.
se realizeaza prin osteoclaste B.
se realizeaza prin macrofage si osteocite C.
este stimulata de o citokina D.
este inhibata de prostaglandine E.
(pag. 46)
S2316076. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
la nivelul molarilor inferiori A.
la nivelul premolarilor inferiori B.
la nivelul premolarilor superiori C.
307
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
308 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
la nivelul tuberozitatii maxilare D.
la nivelul molarilor superiori E.
(pag. 46)
S2316077. Dehiscenta si fenestratia:
sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar A.
sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongios B.
apar datorita vascularizatiei periostale sarace C.
apar in zonele unde mucoasa este laxa D.
concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele aproximale ale
radacinilor
E.
(pag. 47)
S2316078. Gingia este vascularizata din trei surse:
plexul periostal A.
plexul interalveolar B.
plexul periodontal C.
plexul intraalveolar D.
plexul cortical E.
(pag. 48)
S2316079. Rolul hormonilor #i al altor factori biologici asupra remanierii osului alveolar:
Hormonul paratiroidian administrat intermitent in doze mici are un efect de stimulare al formarii osoase. A.
Estrogenii cresc resorbtia osoasa asociata cu menopauza B.
Prostaglandinele si alti metaboliti ai acidului arahidonic au un efect de stimulare a resorbtiei osoase C.
aportul redus de vitamina D3 scade resorbtia osoasa si produce rahitism D.
calcitonina stimuleaza resorbtia osoasa E.
(pag. 54)
S2316080. Contactul interdentar:
este punctiform A.
este in suprafata B.
transmite echilibrat fortele din cursul masticatiei C.
directioneaza bolul alimentar pe suprafetele ocluzale protejind marginea gingivala D.
protejeaza papila gingivala de impactul indirect al bolului alimentar E.
(pag. 56-57)
S2516081. Fibrele ligamentului supraalveolar sunt:
Fibre dento-gingivale A.
Fibre dento-periostale B.
Fibre dento-dentare C.
Fibre dento-alveolare D.
Fibre alveolo-gingivale E.
(pag. 38)
S2616082. Substituen&i ai zahrului
siropul de porumbel A.
xilitolul B.
lactoferina C.
lycasinul D.
aspartamul E.
(pag. 51)
308
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
309 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2616083. Rolul grsimilor n etiopatogenia cariei
prin coninutul de radicali de fluor pot avea efect cariostatic A.
conin palatinoz! cu efect cariostatic B.
modific! propriet!ilor de membran! ale bacteriilor pl!cii C.
duc la formarea excesiv! de tartru $i chiar riscul unor distrofii calcare n unele organe interne D.
nvelesc particulele hidrocarbonate cu un film de lipide care mpiedic! degradarea lor enzimatic! $i
scurteaz! timpul de clearance
E.
(pag. 50)
S2616084. Rolul laptelui n etiopatogenia cariei
conine fluor provenit din plantele situate n zone poluate A.
laptele de pas!re este cariogen datorit! faptului c! nu este l!sat n forma natural! B.
conine cazein! cu efect carioprotector C.
conine lactoz! care este fermentat! n placa bacterian! D.
conine lactaz! care ajut! la degradarea enzimatic! a laptelui E.
(pag. 50)
S2616085. Caria dentar
se dezvolt! numai pe dinii aflai n contact cu mediul bucal A.
este un proces dinamic desf!$urat la interfaa dintre plaga dentinar! $i placa microbian! B.
este un proces patologic f!r! analogie n restul organismului C.
este o afeciune monofactorial! caracterizat! printr o distrucie localizat! sub aciunea microorganismelor D.
are o evoluie ireversibil! E.
(pag. 31)
S2616086. Etiopatogenia cariei
este acceptat! triada etiologic! teren, flor! microbian! $i alimentaie A.
aciunea alimentelor se manifest! att prezumtiv ct $i postprocesiv B.
alimentele moi $i lipicioase favorizeaz! hipofuncia, diminuarea debitului salivar $i exacerbarea florei
microbiene
C.
prin teren nelegem calitatea smalului dentar $i a lichidului bucal D.
alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide $i favorizeaz! producerea unor sunete dizgraioase n
timpul masticaie dar nu previn caria
E.
(pag. 31)
S2616087. Etiopatogenia cariei: calitatea smal&ului dentar
displaziile constituie modific!ri ale arhitecturii normale a smalului A.
hipoplaziile constituie cre$teri ale coninutului mineral care ns! este organizat ntr o reea cristalin!
necorespunz!toare
B.
distrofiile dentare se ncadreaz! n categoria milolizelor C.
gravitatea distrofiilor este cu att mai mare cu ct tulbur!rile metabolice care le cauzeaz! apar mai precoce D.
displaziile $i hipoplaziile nu favorizeaz! apariia procesului carios dect n sezonul rece E.
(pag. 32)
S2616088. Perturbarea mineralizrii matricei smal&ului
ncorporarea preferenial! a carbonailor n smal i confer! o cristalinitate deficitar! A.
insuficiena parotidian! duce $i la ntrzieri n erupia dinilor B.
fluorul reduce solubilitatea smalului n soluie acid! C.
aportul foarte sc!zut de calciu nu afecteaz! coninutul mineral total D.
vitamina D este indispensabil! unei mineraliz!ri normale E.
(pag. 34)
S2616089. Lichidul bucal
309
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
310 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
pe lng! saliv! mai conine transudat al mucoasei bucale $i $anurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
A.
exudatul pungilor parodontale cre$te proporional cu starea de stres B.
exudatul pungilor parodontale cre$te proporional cu intensitatea inflamaiei C.
n hiposialii, exudatul parodontal poate s! ajung! la 2% din volumul salivei de repaus D.
poate s! conin! secreie gastric! regurgitat! E.
(pag. 35)
S2616090. Saliva
secreia de saliv! cre$te n nopile cu presiune atmosferic! crescut! A.
n repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliv! este mai mare dect al parotidei B.
n timpul masticaiei glanda parotid! produce mai mult! saliv! dect glanda submandibular! C.
la gravide secreia de saliv! scade, a$a se explic! incidena crescut! a cariilor D.
faptul c! molarii de minte superiori se cariaz! att de u$or, se explic! prin cantitatea redus! de saliv! care
ajunge n acea zon!
E.
(pag. 36)
S2616091. Propriet&i antimicrobiene ale salivei
lizozimul este o lactoferin! aglutinizat! care atac! peretele celular al microorganismelor A.
peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian B.
aglutininele salivare faciliteaz! ndep!rtarea bacteriilor din lichidul bucal C.
opsoninele sunt muramidaze care scindeaz! peptidoglicanii din constituia peretelui celular al
microorganismelor
D.
staterina este o glicoprotein! cu activitate antibacterian! E.
(pag. 41)
S2616092. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
la populaiile unde alimentaia tradiional! conine puin zah!r incidena cariei circulare acute cre$te A.
consumul de dulciuri ntre mese cre$te frecvena cariei B.
cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrab! de durata $i frecvena expunerii la zah!r $i mai puin de
tipul de preparat culinar care conine zah!r
C.
alimentaia natural! conine un factor protector mpotriva cariei care se pierde n cursul procesului de
rafinare
D.
programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvena cariei chiar $i n condiiile p!str!rii consumului
ridicat de zah!r
E.
(pag. 44)
S2616093. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor
amidonul crud nu coboar! prea mult pH-ul pl!cii A.
amidonul prelucrat termic $i pierde capacitatea acidogen! $i cariogen! B.
combinaia de amidon $i zah!r are un efect cariogen mult mai puternic dect al zah!rului din cauza
timpului de clearance prelungit
C.
zaharoza favorizeaz! colonizarea microorganismelor odonotopatogene D.
mono $i oligozaharidele difuzeaz! greu n placa bacterian!, de aceea r!mn depozitate pe suprafaa
acesteia $i blocheaz! colonizarea ei
E.
(pag. 44)
S2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este reprezentat de:
epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement A.
baza santului gingival se proiecteaza pe cement B.
epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement C.
baza santului gingival se proiecteaza pe smalt D.
epiteliul jonctional este localizat pe smalt E.
310
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
311 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 22)
S2816095. Parodontiul functional este format din:
cement radicular A.
desmodontiu B.
gingie fixa C.
santul gingival D.
osul alveolar E.
(pag. 24)
S2816096. Latimea marginii gingivale libere este de:
0,3 mm A.
0,6 mm B.
1,0 mm C.
1,5 mm D.
2,3 mm E.
(pag. 24)
S2816097. Gingia fixa are o inaltime verticala de:
2 mm A.
5 mm B.
7 mm C.
1 mm D.
10 mm E.
(pag. 26)
S2816098. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
sex A.
varsta B.
tipul constitutional C.
traumatisme directe D.
traumatisme indirecte E.
(pag. 28)
S2816099. Cementul acelular este dispus:
in jumatatea apicala a radacinii A.
in jumatatea coronara a radacinii B.
la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari C.
pe 2/3 coronare ale radacinii D.
la nivelul apexului E.
(pag. 41)
S2816100. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:
caninii superiori A.
caninii inferiori B.
tuberozitatea maxilara C.
premolarii inferiori D.
molarii inferiori E.
(pag. 46)
S2816101. Mobilitatea dentara fiziologica are valori de:
0,15 mm la pluriradiculari A.
311
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
312 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
0,10 mm la monoradiculari B.
0,15 mm la monoradiculari C.
0,10 mm la pluriradiculari D.
0,18 mm la pluriradiculari E.
(pag. 57)
S2916102. Parodontiul marginal este compus din:
osul alveolar propriu-zis A.
cementul radicular B.
cementul fibrilar C.
desmodontiul D.
osul alveolar E.
(pag. 40-45)
S2916103. Parodontiul marginal de invelis este compus din:
ligamente periodontale A.
corionul gingival B.
ligamente circulare C.
epiteliul gingival D.
ligamente supraalveolare E.
(pag. 24-27)
S2916104. Cresteri ale lichidului gingival se constata:
dimineata A.
prin periaj B.
la pubertate C.
in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical D.
in cursul folosirii contraceptivelor E.
(pag. 34)
S2916105. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
tipul constitutional A.
varsta B.
traumatisme directe C.
eruptia dentara D.
absenta inflamatiei bacteriene supraadaugate E.
(pag. 28)
312
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
313 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 17
Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1217001. Informatia antigenica preluata de limfocitul B determina
declansarea raspunsului imun celular A.
declansarea raspunsului imun umoral B.
reactia antigen-anticorp C.
imunitate nespecifica D.
elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular E.
(pag. 77)
S1217002. Leucotoxina este o exotoxina sintetizata de
Porphyromonas gingivalis A.
Actinobacillus actinomycetemcomitans B.
Prevotella C.
Treponema denticola D.
Capnocytophaga E.
(pag. 73)
S1317003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt:
bruxismul A.
respiratia orala si deglutitia infantila B.
onicofagia C.
sugerea degetului D.
periajul dentar traumatic E.
(pag. 93)
S1417004. In cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
Mg A.
Al B.
Ca C.
Fe D.
Li E.
(pag. 68)
S1417005. Tartrul dentar contine:
proteine 8-10% A.
lipide 0,5% B.
carbohidrati 10-12% C.
fructoza D.
glucoza E.
(pag. 87)
S1417006. Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice:
fosfat de Na A.
313
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
314 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
carbonat de Mg B.
fosfat de Zn C.
carbonat de Ca D.
sulfat de Ca E.
(pag. 86)
S1517007. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea:
gingivitei descuamative; A.
parodontopatiei juvenile; B.
gingivostomatitei ulceronecrotice; C.
parodontopatiei adultului; D.
parodontitei marginala cronica. E.
(pag. 84)
S1517008. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:
Porphyromonas gingivalis; A.
Actinobacillus actinomycetemcomitans; B.
Prevotella intermedia; C.
Veilonella; D.
Bacteroides gracillis. E.
(pag. 65)
S1517009. Depunerea tartrului:
este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor; A.
este influentata in sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic; B.
este factorul determinant al bolii parodontale; C.
se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%; D.
se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime. E.
(pag. 85-89)
S1517010. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la:
doua ore; A.
30 minute; B.
10 minute; C.
60 minute; D.
3 ore. E.
(pag. 65)
S1517011. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la:
1-2 luni de la initierea depunerii; A.
2-4 luni de la initierea depunerii; B.
3-4 luni de la initierea depunerii; C.
4-6 luni de la initierea depunerii; D.
6-8 luni de la initierea depunerii. E.
(pag. 88)
S1517012. Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu:
0,15 - 0,20%; A.
0,10 - 0,15%; B.
0,05 - 0,10%; C.
0,20 - 0,25%; D.
0,25 - 0,5%. E.
314
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
315 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 88)
S1617013. Factorii sintetizati si eliberati din celula bacteriana cu rol in etiopatogenia parodontitei
marginale cronice sunt:
polizaharidele A.
endotoxinele B.
enzimele (colagenaze, hialuronidaza) C.
lizozomii D.
lipopolizaharidele. E.
(pag. 72-73)
S2117014. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale in forma sa distructiva
Factorul microbian A.
Caria dentara B.
Edentatia C.
Parafunctiile D.
Trauma ocluzala E.
(pag. 63)
S2117015. In reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata parodontitelor
marginale cronice este implicata imunoglobulina
IgA A.
IgG B.
IgM C.
IgD D.
IgE E.
(pag. 81)
S2317016. Tartrul supragingival are o inciden&a legata de virsta de:
15-20 % la 6-9 ani A.
37-70 % la 9-15 ani B.
47-100 % dupa virsta de 40 ani C.
76-90 % dupa virsta de 40 ani D.
100 % dupa virsta de 9 ani E.
(pag. 87)
S2317017. Formarea tartrului este favorizat de:
deficiena vitaminelor A,B6, PP A.
alimentaie bogata n hidrocarbonate B.
consumul de alimente bogate n calciu,fosfor,sodiu, zinc C.
deficiente proteice D.
aportul de acid ascorbic E.
(pag. 89)
S2317018. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin:
imunoglobulinelor din clasa Ig G si A A.
imunoglobulinelor din clasa Ig G si E B.
imunoglobulinelor din clasa Ig M si A C.
imunoglobulinelor din clasa Ig G si M D.
imunoglobulinelor din clasa Ig G E.
(pag. 76)
S2317019. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale
315
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
316 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
cronice:
ln plan vertical A.
in plan orizontal B.
in plan sagital C.
in plan oblic D.
in plan orizontal si vertical E.
(pag. 92)
S2317020. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu:
aspirina, acizi si baze A.
aspirina, acizi, baze si nitrati B.
aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli C.
aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati D.
aspirina, acizi, baze, azotati E.
(pag. 95)
S2317021. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:
Porphyromonas gingivalis; A.
Veilonella; B.
Prevotella intermedia; C.
Actinobacillus actinomycetemcomitans D.
Bacteroides gracillis E.
(pag. 65)
S2517022. Compozi&ia plcii dentare procentual n bacterii este de:
20% A.
30% B.
60% C.
70% D.
100% E.
(pag. 65)
S2617023. n cazul n care agentul cauzal bacterian n inflamatia pulpei a fost de intensitate mare sau a
ac&ionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar n:
20-30 minute A.
24 ore B.
2-3 minute C.
2-3 ore D.
2-3 zile E.
(pag. 64)
S2617024. Vasculariza&ia pulpei se caracterizeaz prin:
sistemul arterial pulpar este de tip terminal A.
exist! o circulaie sangvin! secundar! B.
ntotdeauna vasele arteriolare se termin! cu vase capilare C.
reglarea vaselor de tip venos este activ! D.
ntotdeauna ramurile rezultate din arteriola principal! au traseu ascendent spre periferia pulpei. E.
(pag. 52-53)
S2617025. Adpostirea pulpei ntr-un spa&iu cu pere&i rigizi prezint urmtoarele avantaje:
stimulii receptai de receptorii intradentinari la limita smal-dentin! se transmit la nivelul pulpei ca stimuli
funcionali
A.
316
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
317 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
pereii duri care acoper! pulpa nu sunt impermeabili la ageni patogeni cnd sunt integri B.
pereii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin $lefuire n oricare condiii f!r! ca pulpa s! sufere C.
inextensibilitatea pereilor face ca presiunea intratisular! pulpar! crescut! s! se exercite pe toate structurile D.
pereii duri mpiedic! verificarea st!rii pulpare prin mijloace directe de investigaie E.
(pag. 51-52)
S2817026. In saliva exista factori cu actiune antibacteriana cum sunt:
sistemul LPO A.
sistemele tampon salivare B.
lactoferina C.
lizozimul D.
glicoproteine E.
(pag. 69)
S2817027. Hipovitaminoza D produce:
hipercheratoza A.
eroziuni ale mucoasei bucale B.
glosita C.
largirea spatiului dento alveolar D.
keilita angulara E.
(pag. 99)
S2817028. Formarea peliculei incepe:
la 30 min de la spalare A.
la 60 min de la spalare B.
la 90 min de la spalare C.
la 120 min de la spalare D.
la 150 min de la spalare E.
(pag. 66)
S2917029. Factorul determinant in etiologia parodontopatiilor marginale cronice este:
tartrul dentar A.
igiena orala defectuoasa B.
trauma ocluzala C.
placa bacteriana dentara D.
parafunctiile E.
(pag. 65)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1217030. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala si inflamatorie sunt continute in
matricea interbacteriana
endotoxine A.
enzime litice B.
saruri de P, Na, K C.
dioxid de carbon D.
metaboliti toxici cu greutate moleculara mica E.
(pag. 68)
S1217031. Factorii umorali de aparare nespecifica in boala parodontala sunt reprezentati de
epiteliul jonctional A.
317
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
318 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
epiteliul gingival B.
epiteliul sulcular C.
saliva D.
lichidul santului gingival E.
(pag. 73-74)
S1217032. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice
cresterea fluxului salivar A.
senzatie de uscaciune si arsura B.
tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita C.
gingivoragii D.
edem gingival E.
(pag. 98)
S1217033. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt urmatoarele
prezinta un continut scazut de fosfor A.
prezinta un continut crescut de sodiu B.
prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingival C.
continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingival D.
prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusita E.
(pag. 87)
S1217034. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se datoreaza
leucotoxinei A.
endotoxinei B.
colagenazei C.
proteinei C reactive D.
sinergismului cu specia Capnocytophaga E.
(pag. 84)
S1217035. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu
parodontopatia juvenila A.
parodontopatia rapid progresiva la adult B.
gingivita hiperplazica C.
gingivostomatita ulcero-necrotica D.
parodontopatia distrofica E.
(pag. 84)
S1217036. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica evolutia
inflamatiei septice prin
afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar A.
afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal B.
accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungi osoase C.
accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de pungi osoase D.
ingrosarea laminei dura E.
(pag. 91)
S1317037. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
aderenta prin mecanism electrostatic A.
aderenta prin mecanism chimic B.
aderenta prin mecanisme hidrofile C.
aderena prin structuri bacteriene specializate D.
318
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
319 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
aderenta prin receptori de suprafata specifici E.
(pag. 67)
S1317038. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:
lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor A.
actiunea traumatica a matricei B.
periaj dentar traumatic C.
presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor D.
pansamente arsenicale incorect etanseizate E.
(pag. 94)
S1317039. Factorii salivari care se opun formarii si maturarii placii bacteriene sunt:
sistemele tampon salivare A.
lactoferina B.
producerea de acid hialuronic C.
producerea de lizozim D.
numar mare de macrofage E.
(pag. 69)
S1317040. Flora microbiana intalnita in placa bacteriana subgingivala este formata din:
numai coci gram-pozitivi A.
numai coci gram-negativi B.
atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativa C.
numai filamente D.
coci si bacili gram-pozitivi, coci si bacili gram-negativi, filamente E.
(pag. 70)
S1317041. Pelicula dobandita, precursor al placii dentare este formata din
glicoproteine A.
carbohidrati B.
lipide C.
imunoglobuline D.
factori de inhibitie ai hemaglutinarii E.
(pag. 66)
S1317042. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in:
parodontita adultului A.
gingivita marginala cronica B.
parodontitele rapid progresive C.
gingivostomatita ulcero-necrotica D.
gingivita hiperplazica idiopatica E.
(pag. 84)
S1317043. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:
localizarea dintelui A.
variatiile individuale ale fluxului salivar B.
tipul de flora existenta in placa bacteriana C.
natura alimentelor si particularitaile masticaiei D.
varsta pacientului E.
(pag. 88)
S1317044. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca:
319
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
320 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene A.
irita tesuturile parodontale B.
impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene C.
favorizeaza trauma ocluzala D.
favorizeaza aparitia cariilor E.
(pag. 90)
S1317045. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin;
culoare maroniu inchis spre negru A.
este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera B.
localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori C.
se depune pe suprafaa ocluzala a dinilor lipsii de antagonisti D.
are consistenta friabila moale E.
(pag. 86)
S1317046. Trauma ocluzala acuta directa este data de:
interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte A.
scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle B.
bruxism C.
lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul ine intre dini un obiect dur D.
obturatii sau coroane inalte E.
(pag. 90)
S1317047. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal
cresterea mobilitatii dentare A.
largirea spatiului dento-alveolar B.
cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu C.
cresterea numarului de celule din desmodoniu D.
ingrosarea laminei dura E.
(pag. 91)
S1417048. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme:
electrostatic A.
hidrofil B.
structuri bacteriene specializate C.
receptori de suprafata specifici si enzime D.
hidrofob E.
(pag. 67)
S1417049. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt:
A. actinomycetemcomitans A.
Porphyromonas gingivalis B.
Actinomyces viscosus C.
Fusobacterium nucleatum D.
Prevotella intermedia E.
(pag. 84)
S1417050. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin:
aparitia de chisturi ale oaselor maxilare A.
ingustarea spatiului dento-alveolar B.
intreruperi pana la disparitia laminei dura C.
ingrosarea laminei dura D.
320
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
321 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian E.
(pag. 97)
S1417051. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati mari de
proteine de soc termic sunt:
Prevotella nigrescens A.
Fusobacterium nucleatum B.
A. actinomycetemcomitans C.
Bacteroides gracilis D.
Porphyromonas gingivalis E.
(pag. 83)
S1417052. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
glicoproteine A.
carbohidrati B.
factori de inhibitie ai hemaglutinarii C.
celule fagocitare D.
celule epiteliale descuamate E.
(pag. 66)
S1417053. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati:
un raport calciu-fosfor mai scazut A.
mai multa brusita B.
continut crescut de sodiu C.
mai putin fosfat octocalcic D.
mai putina witlokita E.
(pag. 87)
S1517054. Anticorpii din santul gingival si tesutul parodontal apartin:
in cea mai mare parte clasei IgA; A.
in proportie mai mica clasei IgM cu potential opsonigen; B.
in proportie mai mica clasei IgM fara potential opsonigen; C.
in mai mica masura clasei IgG; D.
in cea mai mare parte clasei IgG. E.
(pag. 76-77)
S1517055. Bruxismul este:
diurn; A.
intotdeauna nocturn; B.
caracterizat de aparitia de fatete de atritie; C.
un factor ce duce la largirea spatiului parodontal; D.
miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice. E.
(pag. 93)
S1517056. Lichidul santului gingival contine:
complementul; A.
anticorpi din clasa IgE; B.
anticorpi din clasa IgG; C.
polimorfonucleare; D.
macrofage. E.
(pag. 74)
321
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
322 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1517057. Macrofagele provenite din monocitele sangvine:
sunt implicate in procesul inflamator cronic nespecific; A.
nu sunt implicate in procesele de aparare specifica; B.
secreta prostaglandine; C.
secreta leucotriene; D.
secreta elastaze. E.
(pag. 75)
S1517058. Saliva contine numerosi factori antibacterieni ca:
lizozimul; A.
indolul; B.
lactoferina; C.
amoniac; D.
sistemul peroxidaza. E.
(pag. 73)
S1517059. Tartrul dentar:
se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia; A.
se depune de la varste tinere; B.
care apare primul este cel supragingival; C.
incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene; D.
se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare ca in
saliva.
E.
(pag. 87)
S1617060. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt:
Actinobacillus actinomycetemcomitans A.
Porphyromonas gingivalis B.
Prevotella intermedia C.
Spirochete D.
Candida albicans. E.
(pag. 84)
S1617061. Celula bacteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
peretele celular bacterian A.
enzime B.
exotoxine C.
metaboliti D.
lipopolizaharidul. E.
(pag. 72)
S1617062. Factorii favorizanti in etiologia parodontitei marginale cronice sunt:
placa bacteriana A.
tartru dentar B.
trauma ocluzala C.
cariile dentare D.
edentatia. E.
(pag. 63)
S1617063. in saliva exista o serie de factori care se opun formarii si maturarii placii bacteriene
supragingivale:
lizozimul A.
322
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
323 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
sistemele tampon salivare B.
leucotoxina C.
lactoferina D.
taluronidaza E.
(pag. 69)
S1617064. Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala sunt:
aderenta, colonizarea si invazia bacteriana in tesuturile parodontale A.
apararea (imunitatea) nespecifica B.
apararea (imunitatea) specifica C.
actiunea nociva a unor factori de structura din celula bacteriana D.
actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana. E.
(pag. 72-74)
S1617065. Tartrul dentar:
este factorul etiologic determinant al imbolnavirii parodontale A.
este un factor favorizant al inflamatiei parodontale B.
contine lipide C.
contine fosfat de calciu D.
este localizat supra- si subgingival. E.
(pag. 85-87)
S1617066. Trauma ocluzala este urmata de urmatoarele modificari adaptative la nivelul parodontiului
marginal:
cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice A.
largirea spatiului dento-alveolar B.
aparitia de blocaje ocluzale C.
ingrosarea laminei dura D.
resorbtia osoasa verticala. E.
(pag. 91)
S2117067. Care din urmatoarele teorii asupra formarii tartrului sunt explicate prin actiune predominant
enzimatica:
Cresterea pH-ului salivar A.
Precipitarea proteinelor B.
Sedimentarea prin actiune microbiana C.
Actiunea fosfatazei acide D.
Actiunea esterazei E.
(pag. 88-89)
S2117068. Mecanismele directe de patogenitate microbiana in boala parodontala constau in
Invazia in tesuturi a bacteriilor A.
Elaborarea de exotoxine B.
Modificari ale raspunsului imun nespecific C.
Modificari ale raspunsului imun specific D.
Actiunea metabolitilor toxici E.
(pag. 71)
S2117069. Modificarile adaptative ale structurilor parodontale fata de actiunea traumei ocluzale cronice
constau in :
Cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice A.
Avulsia rapida a dintilor B.
323
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
324 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Fisuri ale osului alveolar C.
Largirea spatiului dento-alveolar D.
Ingrosarea laminei dura E.
(pag. 91)
S2317070. Urmatoarele bacterii sunt prezente in placa subgingivala:
treponeme A.
virusuri B.
fungi C.
spirochete D.
Candida Albicans E.
(pag. 69)
S2317071. matricea interbacteriana contine urmatoarele substante anorganice:
saruri de P A.
saruri de Ca B.
saruri de Mg C.
dioxid de carbon D.
cristale de hidroxiapatita E.
(pag. 87)
S2317072. tartrul dentar se formeaz mai rapid datorit urmatorilor factori:
localizarea dintelui pe arcada A.
variatiile individuale ale fluxului salivar B.
natura alimentelor C.
variatiile individuale ale lichidului gingival D.
reliefului ocluzal E.
(pag. 88)
S2317073. Matricea plcii dentare cuprinde:
proteine salivare A.
celule fagocitare B.
leucocite C.
celule epiteliale descuamate D.
glicolipide E.
(pag. 65)
S2317074. Trauma ocluzala primara se produce prin:
bruxism A.
obturatii sau coroane inalte B.
hipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentate C.
punti dentare incorect realizate D.
aparate ortodontice E.
(pag. 91)
S2317075. Cele mai frecvente parafunctii sunt:
bascularea dintilor din timpul inclestarii A.
bruxismul B.
mu$carea buzelor C.
sugerea degetului D.
fumatul E.
(pag. 93)
324
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
325 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2317076. Fumatul actioneaza local prin:
iritatii indirecte A.
iritatii directe B.
depuneri de nicotina C.
vasoconstrictie periferica D.
ischemie E.
(pag. 95)
S2317077. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice
sunt:
incongruenta dento-alveolara cu inghesuire A.
ocluzia cap la cap B.
ocluzia deschisa C.
ocluzia adanca D.
incongruenta dento-alveolara cu spatiere E.
(pag. 92)
S2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin:
psihiatric A.
neurologic B.
psihologic C.
ocluzal D.
profesional E.
(pag. 94)
S2317079. Bruxismul produce:
cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice A.
micsorarea spatiului periodontal B.
fatete de atritie C.
atritie patologica D.
tulburari in articulatia temporo-mandibulara E.
(pag. 94)
S2317080. Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate:
se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminare A.
poate fi acuta si cronica B.
este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontite C.
este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septice D.
nu este urmata de modificari adaptative E.
(pag. 91)
S2317081. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative:
largirea spatiului dento-alveolar A.
cresterea mobilitatii dentare in limite patologice B.
ingrosarea laminei dura C.
atritie accentuata D.
gingivostomatite E.
(pag. 91)
S2317082. n cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice
cresterea fluxului salivar A.
senzatie de uscaciune si arsura B.
325
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
326 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita C.
gingivoragii si edem gingival D.
gingivita cu fenomene hiperplazice E.
(pag. 98)
S2317083. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:
lezarea gingiei n timpul prepararii cavitatilor A.
actiunea traumatica a matricei B.
periaj dentar traumatic C.
cai false in desmodontiu si perforatii interradiculare D.
pansamente provizorii incorect etanseizate E.
(pag. 94)
S2517084. Placa bacterian dentar are urmtoarea alctuire:
Proteine salivare A.
Celule epiteliale descuamate B.
Celule fagocitare C.
Produse de metabolism celular D.
Osteoclaste E.
(pag. 65)
S2617085. n pulpita seroas provocat de factori bacterieni se produc urmtoarele modificri pulpare:
degenerarea elementelor morfologice pulpare A.
se percepe mai usor alcalinitatea dect aciditatea B.
acumularea de ap! n pulp! duce la crsterea presiunii intratisulare C.
apare hipersensibilitate mai evident! la cald dect la rece D.
are loc depolimerizarea substantei fundamentale E.
(pag. 67)
S2617086. n cazul n care agen&i agresori chimici foarte toxici actioneaz asupra dintelui, la nivelul
pulpei au loc urmtoarele modificri:
substana fundamentalp se depolimerizeaz! A.
protoplasma celular! se precipit! B.
fibrele de colagen r!mn intacte C.
tulbur!ri ale hemodinamicii vasculare D.
nu apar modific!ri la nivelul fibrelor nervoase. E.
(pag. 62-63)
S2617087. n traumatisme repetate si de mic intensitate se poate instala direct inflama&ia cronic ce
se caracterizeaz prin:
reducerea parial! a fluxului sangvin A.
sc!derea proceselor metabolice B.
lipsa multiplic!rii celulelor mezenchimale C.
apariia unor muguri vasculari provenii din burjonarea capilarelor D.
lipsa infiltratului plasmocitar. E.
(pag. 62)
S2617088. n traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc
reac&ii inflamatorii datorit:
activarea unor substane cu aciune litic! A.
distrugerea unor zone celulare f!r! a leza odontobla$tii B.
ruperea vaselor $i eliberarea unor celule sangvine C.
suprainfectarea cu germeni bacterieni D.
326
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
327 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
lezarea fibrelor $i receptorilor nervo$i. E.
(pag. 61)
S2617089. Secven&ele inflama&iei pulpare cuprind:
reacia biochimic! cu formarea metaboliilor chimici A.
reacia vascular! local! hiperemie, staz! B.
formarea infiltratului seros C.
lipsa unor reacii metabolice celulare la nceputul inflamaiei, ca ulterior acestea s! se intensifice D.
apariia fenomenelor degenerative. E.
(pag. 58)
S2617090. Men&inerea acidit&ii pulpare n fazele mai avansate ale inflama&iei favorizeaz:
intensificarea proceselor de formare a dentinei de reacie A.
procesele de liz! celular! $i formarea puroiului B.
aciunea depolimerizant! a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substana fundamental! C.
cre$terea permeabilit!ii pereilor vasculari D.
activitatea normal! metabolic! a celulelor pulpare. E.
(pag. 57)
S2617091. Labilitatea structural a pulpei permite n anumite condi&ii urmtoarele schimbri:
transformarea fibroblastului n histiocit A.
transformarea celulelor mezenchimale primitive n fibrobla$ti B.
substana fundamental! trece dintr-o stare mai puin dens! (sol) n stare cu vscozitate mare (gel) C.
celule mezenchimale primitive ndeplinesc funcia neodentinogenetic! D.
transformarea fibrociilor n odontobla$ti E.
(pag. 56)
S2617092. Dentina secundar se caracterizeaz prin:
se formeaz! numai ca reacie a pulpei la stimuli patogeni A.
se depune peste dentina primar! B.
se depune cu predilecie pe podeaua camerei pulpare $i de-a lungul pereilor C.
se deosebe$te adesea de cea primar! printr-o linie de demarcaie D.
posed! mai multe canalicule $i traect regulat fa! de dentina primar!. E.
(pag. 54)
S2617093. Sistemul nervos bine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizeaz prin:
prezena de fibre mielinice senzitive A.
prezena de fibre amielinice vegetative B.
fibrele amielinice se termin! n peretele arteriolelor $i regleaz! fluxul sangvin C.
fibrele mielinice se ramific! $i se termin! n plexul Raschov situat n centrul pulpei D.
bogata inervaie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa pn! la apariia durerii
s! fie lung.
E.
(pag. 53)
S2817094. Compozitia placii bacteriene cuprinde:
60 70 % bacterii A.
200 400 specii bacteriene B.
70 80 % bacterii C.
108 microorganisme D.
300 500 specii bacteriene E.
(pag. 65)
327
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
328 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2817095. Factorii umorali de aparare ai salivei sunt:
sistemul LPO A.
lizozimul B.
lactoferina C.
sistemele tampon salivare D.
complementul E.
(pag. 73)
S2817096. Tartrul supragingival
are culoare maroniu inchis spre negru A.
consistenta redusa la inceput B.
are culoare alb galben C.
este foarte aderent D.
este greu de dislocat E.
(pag. 86)
S2817097. Formarea tartrului este favorizata de:
hipovitaminoza A, PP A.
hipervitaminoza B6 B.
consum de alimente bogate in fosfor C.
consum de alimente bogate in bicarbonat D.
consum de alimente bogate in proteine E.
(pag. 89)
S2817098. Modificarile adaptative ale parodontiului marginal in urma traumei ocluzale sunt:
largirea spatiului dento alveolar A.
cresterea in limite patologice a mobilitatii dentare B.
subtierea laminei dura C.
aparitia de pungi osoase D.
ingrosarea laminei dura E.
(pag. 91)
S2817099. Hiperfunctia hipofizei produce:
spatieri dentare A.
cresterea in volum a maxilarelor B.
impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale C.
aspect palid al gingiei D.
cresterea usoara a mobilitatii dintilor E.
(pag. 97)
S2817100. Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt:
anticorpi din clasa IgG A.
anticorpi din clasa IgM B.
lizozimul C.
complementul D.
celule polimorfonucleare E.
(pag. 74)
S2917101. Factorii locali favorizanti ai bolii parodontale sunt:
factorii iatrogeni A.
obiceiurile vicioase B.
placa bacteriana C.
328
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
329 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
trauma ocluzala D.
tartrul dentar E.
(pag. 63)
S2917102. Bolile sistemice:
joaca rol determinant in producerea bolii parodontale A.
favorizeaza initierea bolii parodontale B.
favorizeaza recidivele C.
nu ingreuneaza eficienta tratamentului local D.
grabesc evolutia bolii parodontale E.
(pag. 96)
S2917103. Trauma ocluzala genereaza modificari adaptative ale parodontiului marginal:
largirea spatiului dento- alveolar A.
cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice B.
ingrosarea laminei dura C.
resorbtie verticala D.
aparitia obstacolelor ocluzale E.
(pag. 91)
S2917104. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt:
numar mare de bacterii flagelate A.
nu prezinta orientare specifica B.
numar mare de spirochete C.
nu prezinta matrice D.
prezinta matrice E.
(pag. 70)
329
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
330 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 18
Examinarea pacientului parodontopat
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1218001. Parodontometria
este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal A.
Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare B.
Reprezinta o metoda clinica de masirare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale,
a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
C.
Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm D.
Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1
mm
E.
(pag. 108)
S1318002. Retractia gingivala se masoara in milimetri intre:
coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala A.
coletul clinic al dintelui si marginea gingivala B.
limita smalt-cement si linia muco-gingivala C.
marginea gingivala si linia muco-gingivala D.
coletul anatomic al dintelui si linia muco-gingivala E.
(pag. 106)
S1318003. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual A.
16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual B.
oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite C.
se insumeaza de pe suprafeele vestibulare ale tuturor dinilor D.
nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama E.
(pag. 109)
S1418004. De cate grade este mobilitatea dentara patologica ?
2 A.
3 B.
4 C.
5 D.
6 E.
(pag. 106)
S1418005. Valoerea maxima a indicelui de sangerare papilara este;
3 A.
6 B.
5 C.
4 D.
8 E.
(pag. 111)
330
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
331 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1418006. Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la:
0 la 4 A.
0 la 3 B.
0 la 5 C.
0 la 2 D.
0 la 6 E.
(pag. 110)
S1518007. Determinarea adancimii pungilor parodontale la nivelul fiecarui dinte se face in:
2 puncte; A.
3 puncte; B.
4 puncte; C.
6 puncte; D.
8 puncte. E.
(pag. 107)
S1518008. Examenul modelelor de studiu ofera date despre:
gradul si tipul de resorbtie osoasa; A.
starea dintilor si a arcadelor dentare; B.
spatiul dento-alveolar; C.
adancimea pungilor parodontale; D.
gradul mobilitatii dentare patologice. E.
(pag. 115)
S1518009. Indicele de placa Silness si Loe:
se realizeaza cu instrumentar de mare finete dupa o tehnica sofisticata; A.
se utilizeaza in studii pe comunitati reduse de persoane; B.
are valori de 0 la 3; C.
are valori de 0 la 5; D.
se exprima procentual. E.
(pag. 110)
S1518010. Rolul trasorilor radioopaci este:
de a evidentia largimea spatiului dento-alveolar aparuta in boala parodontala; A.
de a preciza adancimea pungilor parodontale; B.
de a sublinia detaliile de morfologie radiculara; C.
de a evidenta prezenta mobilitatii dentare; D.
de a stabili tipul de resorbtie osoasa. E.
(pag. 116)
S1518011. Sonda de parodontometrie are partea activa terminata sub forma unei sfere cu diametrul de:
1 mm; A.
1,5 mm; B.
0,2 mm; C.
2 mm; D.
0,5 mm. E.
(pag. 113)
S1518012. Sonda de parodontometrie:
se foloseste pentru masurarea adancimii pungilor parodontale; A.
se foloseste pentru detectarea si localizarea tartrului supragingival; B.
se foloseste pentru detectarea cariilor subgingivale; C.
331
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
332 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
se foloseste pentru controlul indepartarii tartrului subgingival; D.
se foloseste pentru detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare. E.
(pag. 105)
S1618013. Indicele CPITN se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti fcel putin:
un dinte A.
doi dinti B.
trei dinti C.
patru dinti D.
cinci dinti. E.
(pag. 112)
S2118014. Care din urmatorii indici de evaluare a igienei bucale se realizeaza cu usurinta si,de
aceea,poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati mari de persoane:
Indicele de retentie a placii ( LOE ) A.
Indicele gingival ( LOE si SILNESS ) B.
Indicele de sangerare papilara ( MUHLEMANN ) C.
Indicele de placa ( SILNESS si LOE ) D.
Indicele parodontal E.
(pag. 110-111)
S2118015. Dintre examenele complementare face parte:
Testul de percutie A.
Inspectia B.
Palparea C.
Mobilometria instrumentala D.
Anamneza E.
(pag. 116)
S2318016. Testul de percutie
Percutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu parodontiu marginal
normal
A.
Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici B.
Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu
marginal normal si de un sunet mat la dintii parodontotici
C.
Percutia transversala este urmata de un sunet distinct,clar, infundat la dintii cu parodontiu normal D.
Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu profund
normal si de un sunet mat la dintii parodontotici
E.
(pag. 107)
S2318017. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel:
agravare, la valori sub 10 a indicilor A.
ameliorare, la valori cuprinse intre 10 si 80 B.
stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratament C.
ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80 D.
stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament E.
(pag. 108)
S2318018. Sondele exploratorii sunt folosite pentru
detectarea si localizarea tartrului subgingival A.
detectarea cariilor supragingivale B.
masurarea adancimii pungilor parodontale C.
determinarea indicelui CPITN D.
332
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
333 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl E.
(pag. 105)
S2318019. Mobilometrul dento-parodontal:
este realizat dintr-un aliaj greu de 108 g A.
se compune dintr-un dispozitiv intraoral si dispozitive accesorii B.
este realizat dintr-un aliaj de aluminiu, avind o greutate de 108 g C.
masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal. D.
se compune dintr-un dispozitiv intraoral format din doua tije intersanjabile E.
(pag. 116)
S2318020. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin nsumarea valorilor indicilor de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual A.
16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual B.
oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite C.
se nsumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilor D.
nu se nsumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama E.
(pag. 109-110)
S2518021. Indicele de tartru 2 reprezint:
Absena tartrului A.
Tartru subgingival B.
Tartru n treimea de colet C.
Tartru n treimea mijlocie a coroanei D.
Tartru n treimea incizal! a coroanei E.
(pag. 110)
S2618022. Diagnosticul pozitiv n pulpita cronic deschis ulceroas se face pe baza urmtoarelor
semne:
existena unui proces carios cu camera pulpar! nchis! A.
r!spuns pozitiv la teste de vitalitate de intensit!i sc!zute B.
r!spuns negativ la percuia n ax a dintelui C.
durere violent! spontan! D.
sensibilitate la neparea straturilor superficiale ale pulpei. E.
(pag. 85)
S2618023. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este:
apar dureri spontane puternice, aproape continue A.
durerile au caracter lancinant B.
durerile cedeaz! la calmante C.
apar dureri la p!trunderea cu sonda n camera pulpar! D.
sensibilitatea la curent electric este crescut!. E.
(pag. 79-80)
S2618024. Diagnosticul diferen&ial al pulpitei acute purulente par&iale se face cu:
pulpita seroas! parial! A.
pulpita seroas! total! B.
parodontita apical! acut! seroas! (difuz!) C.
hiperemia pulpar! D.
pulpita cronic! deschis! ulceroas!. E.
(pag. 79)
333
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
334 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2618025. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza urmtoarelor semne:
persistena durerii cteva ore dup! ndep!rtarea excitantului A.
lipsa durerii la cald B.
existena procesului carios f!r! deschiderea camerei pulpare C.
existena n antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectiv D.
durerea spontan! dureaz! cteva minute. E.
(pag. 71)
S2618026. Modificrile morfopatologice n hiperemia preinflamatorie sunt:
microbi sunt prezeni n pulp! A.
vasele sangvine au perei ngro$ai B.
apare marginaia leucocitar! C.
celulele odontoblastice sunt mic$orate ca volum D.
examenul histochimic pune n eviden! lipsa fosfatazelor alcaline. E.
(pag. 70-71)
S2818027. Mobilitatea dentara patologica este de gradul 2 cand:
excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal nu depaseste 1 mm A.
excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste 1 mm B.
dintele prezinta mobilitate in sens V-O C.
dintele prezinta mobilitate in sens M-D D.
dintele este mobil si in plan vertical E.
(pag. 106)
S2818028. Valoarea 3 a Indicelui de sangerare papilara (Mhlemann) indica
sangerarea punctiforma izolata, unica A.
sangerare care umple intreg spatiul interdentar B.
sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa C.
sangerare care depaseste marginea gingiei libere D.
absenta sangerarii E.
(pag. 111)
S2918029. Ameliorarea clinica a bolii parodontale se considera cand indicii rezultati prin
parodontometrie au valorile:
intre 20-80 A.
intre 10-20 B.
intre 90-100 C.
sub 0 D.
intre 5-10 E.
(pag. 108)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1218030. Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontala sunt
Testul de solicitare dentara prin presiune A.
Dentoparodontograma B.
Examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetica nucleara C.
Mobilometria instrumentala D.
Examenul radiologic E.
(pag. 116)
334
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
335 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1218031. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial
Urmareste mobilitatea dentara patologica A.
Urmareste aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libere B.
Se apreciaza retractia gingivala C.
Se realizeaza determinarea adincimii pungilor parodontale D.
Se face prin inspectie si palpare E.
(pag. 106)
S1218032. Examenul clinic obiectiv al parodontiului marginal
Se realizeaza prin inspectie si palpare A.
Se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund B.
Examinarea prin inspectie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie si sonde
exploratorii
C.
Examinarea parodontiului marginal de invelis se face cu ajutorul testelor de vitalitate D.
Face referire la debutul afectiunii parodontale E.
(pag. 105)
S1218033. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontala
Apreciaza caracterele morfologice noirmale si patologice ale aspectul parodontiului marginal superficial A.
Ofera indicatii cu privire la spatiul dento-alveolar B.
Ofera indicatii asupra lamina dura C.
Ofera indicatii asupra gradului si tipului de resporbtie osoasa verticala, orizontala, mixta D.
Apreciaza cantitativ placa bacteriana E.
(pag. 115)
S1218034. Indicele de igiena bucala (IHB)
Reprezinta un indice de placa si de tartru A.
Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare B.
Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate C.
Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si
suprafetele linguale ale primilor molari inferiori
D.
Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestubulare ale incisivilor centrali superiori
drept si inferior sting
E.
(pag. 109-110)
S1218035. Indici de inflamatie parodontala sunt
Indicele parodontal (Russel) A.
Indicele gingival (Loe si Silness) B.
Indicele de singerare papilara (Muhlemann) C.
Indicele CPITN D.
Indicele de prezenta a pungilor parodontale E.
(pag. 112)
S1218036. Mobilitatea dentara patologica
Se face in mod obisnuit cu un instrument metalic, cu care se exercita presiuni moderate in plan orizontal si
axial
A.
Se poate percepe prin palpare digitala B.
Mobilitatea dentara de gradul 1 este atunci cind excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in
plan transversal depaseste 1 mm
C.
Mobilitatea dentara patologica de gradul 3 este atunci cind dintele este mobil si in sens vertical, axial D.
Moblitatea dentara patologica avansata poate fi observata prin vestibularizarea incizivilor superiori in
ocluzie
E.
(pag. 106)
335
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
336 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1218037. Retractia gingivala
Se masoara in milimetri A.
Reprezinta distanta intre baza santului gingival (respectiv a pungii parodontale) si coletul anatomic al
dintelui
B.
Se masoara pe toate fetele dintelui C.
Reprezinta distanta intre coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala libera D.
Se apreciaza prin inspectie libera sau cu benzi milimetrice E.
(pag. 106)
S1218038. Valorile indicelui CPITN (indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatii) sunt
codificate astfel
Codul 0 - nici un semn de imbolavire A.
Codul 1 singerare gingivala spontana B.
Codul 2 Singerare gingival provocata de atingerea cu sonda C.
Codul 3 Tartru supra sau subgingival D.
Codul 4 Pungi parodontalle de 6 mm saiu mai mult E.
(pag. 113)
S1318039. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:
se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru impregnate cu markeri de culoare A.
nu are nici o semnificatie patologica B.
se analizeaza folosind teste biochimice C.
se apreciaza introducand sonda parodontala in punga parodontala D.
indica prezenta inflamatiei gingivale E.
(pag. 111)
S1318040. Evidentierea placii bacteriene se face cu:
solutie fucsina bazica A.
solutie de clorhexidina B.
solutie albastru de metilen 2% C.
eritrozina D.
solutie de cloramina 2% E.
(pag. 114)
S1318041. Examenul clinic prin inspectie al parodontiului marginal superficial urmareste:
aspectul papilelor interdentare A.
mobilitatea dentara B.
determinarea tipului de liza osoasa C.
determinarea adancimii pungilor D.
modificarea de culoare a gingiei E.
(pag. 107)
S1318042. Examenul modelelor de studiu ofera date privind:
Starea dintilor si a arcadelor dentare A.
Relatiile ocluzale B.
Adancimea pungilor parodontale C.
Gradul de inflamaie al gingiei D.
Caracterele normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis E.
(pag. 115)
S1318043. Examenul tomodensitometric al parodontiului se bazeaza pe:
rezonanta magneto-nucleara A.
336
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
337 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
testul Periograd B.
utilizarea unor trasori radioopaci C.
masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus
intr-un camp magnetic
D.
masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus
intr-un camp electric
E.
(pag. 116)
S1318044. Indicatiile oferite de examenul radiografic privesc:
spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni A.
lamina dura B.
vitalitatea pulpara C.
morfologia radiculara D.
structura osului alveolar E.
(pag. 115)
S1318045. Pentru masurarea indicelui CPITN:
este necesara sonda parodontala Williams A.
se inregistreaza pe sextanti luand in considerare si molarii de minte B.
masoara atat pungile parodontale cat si recesiunile C.
daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul vecin D.
indica necesitatile de tratament E.
(pag. 112)
S1318046. Sondele parodontale sunt utilizate pentru:
detectarea prezentei pungilor parodontale A.
detectarea prezentei cariilor interproximale B.
controlul indepartarii tartrului subgingival C.
inregistrarea indicelui CPITN D.
inregistrarea indicilor de mobilitate E.
(pag. 105)
S1318047. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
"trasorii radioopaci" nu precizeaza adancimea pungilor parodontale A.
radiografic se observa gradul si tipul de liza osoasa alveolara B.
conurile de gutaperca pot fi folosite ca"trasori radioopaci" C.
ortopantomografia este cel mai fidel examen radiographic pentru examinarea detaliilor de structura D.
radiografia panoramica monomaxilara poate deforma imaginea zonelor laterale E.
(pag. 115)
S1418048. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:
mezio-vestibular A.
disto-vestibular B.
mezial si distal C.
mezio-palatinal (sau mezio-lingual) D.
disto-palatinal (sau disto-lingual) E.
(pag. 107)
S1418049. Indicele gingival Loe si Silness=1 reprezinta:
sangerare punctiforma la sondaj A.
discrete modificari de culoare ale gingiei B.
lipsa sangerarii la sondaj C.
337
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
338 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
inflamatie medie gingivala D.
discret edem E.
(pag. 111)
S1418050. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi:
senzatie de tensiune in oasele maxilare A.
mobilitate dentara anormala B.
bruxism C.
dificultati de masticatie D.
dinti inclusi E.
(pag. 102)
S1418051. Pentru diverse valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica:
clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale A.
clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian B.
clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal C.
clasa I - igiena bucala, detartraj D.
clasa III - I+II si tratament complex parodontal E.
(pag. 113)
S1418052. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:
detectarea si localizarea tartrului subgingival A.
detectarea cariilor subgingivale B.
masurarea adancimii pungilor parodontale C.
determinarea indicelui CPITN D.
controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival E.
(pag. 105)
S1418053. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate:
suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori A.
suprafetele palatinale ale molarilor unu superiori B.
suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori C.
suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori D.
suprafetele vestibulare ale incisivului central superior drept si inferior stang E.
(pag. 110)
S1518054. Evidentierea placii bacteriene:
se face cu solutii colorante; A.
reprezinta un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale; B.
se face cu violet de gentiana 11%; C.
se face cu solutie de permanganat de potasiu 0,2%; D.
se face in scopul determinarii caracterelor morfologice normale si patologice ale paradontiului marginal de
invelis.
E.
(pag. 114-115)
S1518055. Examenul clinic al mobilitatii dentare:
se face prin exercitarea de presiuni moderate in plan orizontal si axial; A.
se face prin palpare cu sonda; B.
se face in 6 puncte pentru fiecare dinte; C.
se face mezio- si distovestibular, D.
determina gradul mobilitatii dentare patologice. E.
(pag. 106)
338
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
339 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1518056. Examenul clinic obiectiv al parodontiului:
se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund; A.
se realizeaza prin inspectie; B.
se realizeaza prin palpare; C.
se realizeaza prin metode microbiologice; D.
se face cu ajutorul chiuretelor Gracey. E.
(pag. 105)
S1518057. Examenul radiologic:
se poate face in incidenta izometrica; A.
este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund; B.
ofera date despre gradul si tipul de resorbtie osoasa; C.
evidentiaza placa bacteriana; D.
ofera date despre relatiile ocluzale. E.
(pag. 115)
S1518058. Indicele CPITN:
se inregistreaza pe sextanti; A.
se inregistreaza atunci cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin 3 dinti; B.
se determina si cand exista un singur dinte prin includerea sa in sextantul vecin; C.
se determina folosind o sonda cu partea activa de forma unei sfere cu diametrul de 1,5 mm; D.
forta exercitata nu depaseste 25 g. E.
(pag. 112-113)
S1518059. Indicele CPITN:
se exprima prin valori de la 0 la 4; A.
pe baza lui se determina clasa de necesar terapeutic parodontal; B.
se insoteste intotdeauna de instructiuni privind igiena bucala; C.
se inregistreaza pe sextanti; D.
se inregistreaza atunci cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte. E.
(pag. 113)
S1518060. Indicele de igiena bucala IHB are drept componente:
indicele de sangerare papilara; A.
indicele de tartru; B.
indicele de prezenta a pungilor parodontale; C.
indicele de placa; D.
indicele parodontal. E.
(pag. 109)
S1518061. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:
ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 6 mm inainte de tratamentul antimicrobian; A.
ia in considerare pungile adevarate si false dupa tratamentul antimicrobian; B.
ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 3 mm dupa tratamentul antimicrobian; C.
are valori intre 0 si 3; D.
se exprima procentual. E.
(pag. 112)
S1518062. Mobilometrul dento-parodontal:
este realizat dintr-un aliaj usor de Ni; A.
cuprinde un dispozitiv intraoral, unul extraoral si accesorii; B.
determina precis gradul mobilitatii dentare in conditii reproductibile; C.
339
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
340 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
e un criteriu obiectiv de apreciere a mobilitatii dentare; D.
masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal. E.
(pag. 117)
S1618063. Examenul radiologic ofera informatii despre:
spatiul dento-alveolar A.
gradul si tipul de resorbtie osoasa B.
lamina dura C.
mobilitatea dentara D.
inflamatia gingivala. E.
(pag. 115)
S1618064. Indicele de igiena bucala IHB:
are doua componente: indicele de placa si indicele de tartru A.
se apreciaza in sase puncte pentru fiecare dinte in parte B.
codifica cu 2 prezenta placii in treimea incizala sau ocluzala a coroanei C.
codifica cu 2 tartrul prezent in treimea medie a coroanei D.
valoarea totala a indicelui rezulta din sumarea valorilor indicelui de placa si tartru. E.
(pag. 109)
S1618065. Indicele de sangerare papilara (Mhlemann):
este un indicator sensibil al prezentei inflamatiei gingivale A.
codifica cu 0 absenta sangerarii B.
codifica cu 1 sangerari punctiforme multiple C.
codifica cu 2 sangerarea ce umple intreg spatiul interdentar D.
codifica cu 3 sangerarea ce depaseste marginea gingivala libera. E.
(pag. 111)
S1618066. Mobilitatea dentara patologica, determinata prin mijloace curente, este de:
gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in sens transversal nu depaseste 1 mm A.
gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coronei in sens transversal nu depaseste 2 mm B.
gradul 2, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial C.
gradul 2, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale in sens transversal depaseste 1 mm D.
gradul 3, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial. E.
(pag. 106)
S1618067. Solutii colorante de evidentiere a placii bacteriene sunt:
solutie albastru de metil 2% A.
solutie albastru de toluidina 1% B.
nitratul de argint 30% C.
solutie violet de gentiana 1% D.
solutie clorura de zinc 30%. E.
(pag. 114)
S2118068. Bolnavii parodontopati se prezinta la medic pentru urmatoarele motive:
retractie gingivala A.
secretie purulenta din santul gingival sau din pungi parodontale B.
fumat excesiv C.
consum exagerat de alcool D.
carii dentare E.
(pag. 102)
340
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
341 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2118069. Care din urmatoarele valori prin care se codifica indicele cerintelor de tratament parodontal
al colectivitatii (CPITN) sunt adevarate:
Valoarea 3 pentru tartru supragingival A.
Valoarea 4 pentru tartru subgingival B.
Valoarea 1 pentru nici un semn de imbolnavire C.
Valoarea 1 pentru sangerare gingivala la atingere cu sonda D.
Valoarea 4 pentru pungi parodontale adanci de 6 mm.sau mai mult E.
(pag. 112)
S2118070. Evidentierea placii bacteriene se poate face prin colorare cu:
solutie fucsina bazica 0,2-0,3% A.
solutie fucsina bazica 3% B.
solutie fucsina bazica 10% C.
solutie albastru de metil 2% D.
solutie albastru de metil 20% E.
(pag. 114)
S2118071. Parodontometria este o metoda clinica prin care se masoara:
Retractia gingivala A.
Mobilitatea dentara prin mijloace clinice curente B.
Prevalenta bolii parodontale C.
Adancimea pungilor parodontale D.
Riscul relativ de imbolnavire E.
(pag. 108)
S2318072. Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt necesare deoarece:
bolile generale modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal A.
bolile generale nu modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal B.
unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la diagnosticul
precoce al bolii
C.
unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a tratamentului
parodontal
D.
starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului E.
(pag. 103-104)
S2318073. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei si obiceiurile
alimentare:
preferinte alimentare legate gustul alimentelor(acru,dulce) A.
masticatie lenta sau grabita B.
masticatie robusta, stimulanta pentru parodontiu marginal C.
folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dentar sau a unor practici de autocuratire D.
starea alimentelor consumate E.
(pag. 102)
S2318074. Anamneza:
Are un caracter orientativ A.
Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale B.
Conduce la un diagnostic de precizie C.
Se obtin date importante privid starea civila a pacientului D.
Se realizeaza prin inspectie si palpare E.
(pag. 105)
S2318075. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:
341
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
342 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
mezio-vestibular A.
pe mijlocul fetei vestibulare B.
mezio-palatinal (sau mezio-lingual) C.
mezial si distal D.
disto-palatinal (sau disto-lingual) E.
(pag. 107)
S2318076. Indicele CPITN:
se nregistreaza cnd ntr-un sextant sunt prezenti toti dintii A.
se nregistreaza cnd ntr-un sextant sunt prezenti cel putin doi dinti B.
se nregistreaza cnd ntr-un sextant este prezent cel putin un dinte C.
codifica starea parodontiului marginal D.
codifica necesitatile de tratament. E.
(pag. 112-113)
S2318077. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:
se poate exprima procentual A.
se poate exprima in mm B.
ia in considerare pungi parodontale false si adevarate C.
ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbian D.
ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de 3 mm E.
(pag. 112)
S2318078. Indicii de inflamatie parodontala sunt:
Indicele parodontal (Russell) A.
Indicele gingival (Loe si Silness) B.
Indicele de singerare papilara (Muhlemann) C.
Indicele CPITN D.
Indicele de prezenta a pungilor parodontale E.
(pag. 112)
S2318079. Indicele de igiena bucala (IHB)
Are doua componente: un indice de placa si unul de tartru A.
Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare B.
Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate C.
Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si
suprafetele linguale ale primilor molari inferiori
D.
Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superiori sting
si inferior drept
E.
(pag. 109)
S2318080. examenul radiografic:
ofera date despre spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni si lamina dura A.
este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund B.
poate fi in incidenta izometrica, ortoradiala sau panoramica bimaxilara C.
furnizeaza date despre morfologia radiculara D.
furnizeaza date despre structura osului spongios E.
(pag. 115)
S2318081. Examenele complementare folosite pentru examinarea bolnavului parodontopat sunt:
evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica 3% A.
examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonucleara B.
342
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
343 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologica C.
examenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale si patologice ale
parodontiului marginal de invelis
D.
evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiere E.
(pag. 114-115)
S2318082. Parodontometria:
este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal A.
Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare B.
Reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale,
a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
C.
Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm D.
Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de
2mm
E.
(pag. 108)
S2318083. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial:
se face prin inspectie si palpare A.
urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobile B.
palparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semne de singerare
gingivala
C.
urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixe D.
urmareste nivelul de atasare fata de dinte E.
(pag. 106)
S2318084. Eritrozina:
este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuri A.
este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau drageuri Placolor B.
se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice stomatologice C.
evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale D.
controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient E.
(pag. 114-115)
S2318085. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:
se apreciaza cu benzi absorbante de hrtie de filtru impregnate cu markeri de culoare A.
nu are nici o semnificatie patologica B.
se analizeaza folosind teste biochimice care apreciaza prin precipitare gradul de afectare al gingiei C.
este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale D.
foloseste testul Periogard care este un test biochimic de colorare E.
(pag. 111)
S2318086. Pentru masurarea indicelui CPITN:
este necesara sonda de parodontometrie Williams A.
se nregistreaza pe sextanti fara a lua n considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori ai molarilor
secunzi in absenta acestora
B.
masoara att pungile parodontale, recesiunile cit si leziunile de furcatie C.
daca ntr-un sextant exista un singur dinte el este inclus n sextantul analog de pe hemiarcada opusa D.
indica necesitatile de tratament E.
(pag. 112-113)
S2518087. Solu&iile pentru eviden&ierea plcii bacteriene sunt:
Soluia albastru de metil A.
Soluia violet de geniana B.
343
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
344 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Soluia de azotat de argint C.
Soluia Lugol D.
Soluia clorur! de zinc E.
(pag. 114)
S2618088. n pulpita cronic nchis hiperplazic se constat:
odontobla$tii $i p!streaz! dimensiunea, dar nucleii sunt mic$orai A.
stratul de odontobla$ti dispare aproape n ntregime, l!snd spaii vacuolare B.
mic$orarea camerei pulpare $i a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei C.
pulpa se transform! ntr-un esut lax de tip primitiv D.
pulpa poate conine zone de degenerescen! hialin! sau calcar!. E.
(pag. 91)
S2618089. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice nchise este:
al!turi de esutul fibrozat $i esutul de granulaie nchistat se pot constata focare de inflamaie acut!
supurativ!
A.
esutul de granulaie poate fi nvecinat cu zone de degenerescen! hialin! sau calcar! B.
odontoblastele au un aspect normal C.
vasele sangvine au aspect normal D.
fibrele nervoase sunt, n mare parte, degenerate. E.
(pag. 88)
S2618090. Diagnosticul diferen&ial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu:
polipul gingival A.
pulpita cronic! deschis! ulceroas! B.
parodontita apical! cronic! granulomatoas! C.
necroza pulpar! D.
pulpita total! seroas!. E.
(pag. 87)
S2618091. Diagnosticul diferen&ial al pulpitei acute purulente totale se face cu:
pulpita acut! seroas! total! A.
pulpita cronic! deschis! ulceroas! B.
pulpita purulent! parial! C.
pulpita acut! seroas! parial! D.
parodontita apical! acut!. E.
(pag. 80)
S2618092. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente par&iale este:
celulele situate la distan! de focar nu prezint! leziuni A.
fibrele de colagen sunt integre B.
fibrele nervoase nvecinate focarului prezint! deta$area tecii de mielin! C.
celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate D.
celulele sangvine ajunse n focar prin diapedez! au diverse aspecte morfologice n raport cu starea lor
funcional!.
E.
(pag. 78)
S2618093. Simptomatologia pulpitei seroase totale este:
criza dureroas! este provocat! de un agent extern sau apare spontan A.
durerea tinde s! iradieze spre hemiarcada opus!, dep!$ind linia median! B.
analgeticele au o eficien! redus!, determinnd cel mult o reducere temporar! a durerii C.
uneori n stratul de dentin! care acoper! pulpa se poate descoperi un punct de comunicare cu exteriorul D.
344
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
345 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
durerea la percuie n ax a dintelui lipse$te E.
(pag. 75-76)
S2618094. Aspectul morfopatologic al pulpitei seroase totale este:
vazodilataie n ntreg teritoriul pulpar A.
vscozitate pulpar! crescut! B.
prezena rar! a elementelor sangvine din seria alb! n esutul pulpar C.
fragmentarea membranei celulare odontoblastice D.
fibrele conjunctive sunt puine $i se g!sesc mai ales n poriunea periferic!. E.
(pag. 75)
S2618095. Simptomatologia pulpitei acute seroase par&iale este:
durere vie localizat! la un anumit dinte A.
durerea este continu! B.
dintele este modificat la culoare C.
atingerea dentinei dure cu sonda provoac! o reacie dureroas! D.
percuia dintelui n ax provoac! durere. E.
(pag. 73)
S2618096. Examenul microscopic n pulpita acut seroas par&ial pune n eviden&:
vazodilataie A.
permeabilitate sc!zut! a pereilor vasculari B.
marginaie leucocitar! intens! C.
semne de hipofuncie odontoblastic! D.
concentrarea fosfatazei alcaline n regiunea predentinei E.
(pag. 72)
S2618097. Simptomatologia n hiperemia preinflamatorie:
durere spontan! A.
durerea iradiaz! B.
la examenul obiectiv se constat! un proces carios care nu a deschis camera pulpar! C.
u$oar! hipersensibilitate la testul termic rece D.
hipersensibilitate a dentinei la palparea cu sonda. E.
(pag. 71)
S2818098. Sondele de parodontometrie se folosesc pentru:
detectarea tartrului subgingival A.
detectarea prezentei pungilor parodontale B.
detectarea cariilor subgingivale C.
detectarea configuratiei pungilor subgingivale D.
determinarea adancimii E.
(pag. 105)
S2818099. In dentoparodontograma, reprezentarea semnelor imbolnavirii parodontale se face astfel:
cu rosu pentru retractia gingivala A.
cu albastru pentru pungi parodontale B.
cu rosu pentru pungi parodontale C.
cu albastru pentru retractia gingivala D.
cu linie continua E.
(pag. 109)
S2818100. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:
345
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
346 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
detectarea si localizarea tartrului subgingival A.
detectarea si localizarea tartrului supragingival B.
detectarea si localizarea pungilor parodontale C.
detectarea cariilor subgingivale D.
dupa detartraj si chiuretaj radicular E.
(pag. 105)
S2818101. Sondele speciale de parodontometrie sunt
sondele exploratorii A.
sonda flexible plastic screening surveyor B.
sonda rigid metal tactile sensor C.
sonda flexible plastic universal explorer D.
sonda butonata E.
(pag. 106)
S2818102. Percutia longitudinala sau transversala a dintilor parodontotici este urmata de:
sunet distinct A.
sunet clar B.
sunet mat C.
sunet infundat D.
durere E.
(pag. 107)
S2818103. Prin examinarea parodontometrica se poate aprecia stadiul parodontiului marginal astfel:
ameliorare la valori cuprinse intre 20-80 A.
ameliorare la valori cuprinse intre 30-70 B.
agravare la valori peste 0 C.
agravare la valori sub 0 D.
ameliorare la valori cuprinse intre 50-90 E.
(pag. 108)
S2818104. Indicele IHB se evalueaza pe examinarea a 6 suprafete preselectate intre care sunt
urmatoarele:
suprafetele linguale ale molarilor 1 inferior A.
suprafetele vestibulare ale molarilor 1 superiori B.
suprafeta vestibulara a incisivului central superior dreapta C.
suprafata vestibulara a incisivului central superior stanga D.
suprafata linguala a incisivului central inferior stanga E.
(pag. 109-110)
S2818105. Cpitn:
se inregistreaza pe sextanti A.
sonda de parodontometrie cu care se efectueaza investigarea are partea activa sub forma unei sfere cu
diametrul de 0,5 mm
B.
forta exercitata depaseste 0,5 g C.
sonda de investigare este sonda flexible plastic screening surveyor D.
sonda de investigare este sonda universal explorer E.
(pag. 112-113)
S2918106. Sondele exploratorii se folosesc pentru:
determinarea indicelui CPITN A.
detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibile B.
346
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
347 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
determinarea prezentei si configuratiei pungilor parodontale C.
localizarea tartrului subgingival D.
controlul obtinerii unor suprafete radiculare netede E.
(pag. 106)
S2918107. Percutia moderata longitudinala si transversala a dintilor parodontotici este urmata de:
sunet clar A.
sunet infundat B.
sunet distinct C.
nu se percep sunete distincte D.
sunet mat E.
(pag. 107)
S2918108. Componentele indicelui de igiena bucala sunt:
indicele de prezenta a pungilor parodontale A.
indicele de placa B.
indicele de retentie a placii (Loe) C.
indicele de sangerare papilara D.
indicele de tartru E.
(pag. 109)
S2918109. Prin parodontometrie se aprecieaza:
adancimea pungilor parodontale A.
prezenta tartrului subgingival B.
retractia gingivala C.
inflamatia gingivala D.
gradul de mobilitate dentara E.
(pag. 108)
347
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
348 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 19
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1219001. Examenul radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
Demineralizarea septurilor alveolare A.
Hiperestezie dentinara B.
Traumatism ocluzal C.
Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical D.
Adenite E.
(pag. 121-122)
S1219002. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal
Prezinta o inflamatie manifesta A.
Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare B.
Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului C.
Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive D.
Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina E.
(pag. 122)
S1219003. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)
Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana) A.
Este de cauza micotica B.
Este de natura virala C.
Apare in cadrul unor boli sistemice D.
Apare in lichenul plan sau alte dermatoze E.
(pag. 122)
S1219004. Parodontita juvenila este
Este o parodontita rapid progresiva A.
Este o parodontita ulcero-necrotica B.
Este o parodontita rapid progresiva precoce C.
Este o atrofie parodontala D.
Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente E.
(pag. 120)
S1219005. Parodontita prepubertala este
Este o parodontita rapid progresiva A.
Este o parodontita ulcero-necrotica B.
Este o parodontita rapid progresiva precoce C.
Este o atrofie parodontala D.
Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente E.
(pag. 120)
S1319006. Clasificarile bolilor parodontiului marginal, conform Acadamiei Americane de
348
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
349 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Parodontologie s-au elaborat initial in:
1957 A.
1954 B.
1964 C.
1959 D.
1979 E.
(pag. 120)
S1319007. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina, ciclosporina,
antagonisti de calciu este:
o gingivita hiperplazica idiopatica A.
o gingivita alergica B.
o gingivita hiperplazica C.
o gingivita hipertrofica descuamativa D.
o gingivita iritativa sau de iritatie E.
(pag. 122)
S1319008. in trauma ocluzala, parodontiul marginal prezinta:
semne de suferinta, dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbiene A.
nu prezinta semne de suferinta B.
hiperplazie gingivala C.
atrofie gingivala D.
modificari de culoare ale gingiei E.
(pag. 121)
S1419009. Care din urmatoerele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu la intalnim in
clasificarea lui Fermin Carranza?
gingivite A.
parodontite B.
trauma ocluzala C.
hipertrofia parodontala D.
manifestari parodontale ale unor boli generale E.
(pag. 120)
S1419010. Cate categorii de gingivite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?
6 A.
7 B.
8 C.
9 D.
10 E.
(pag. 120)
S1419011. Cate categorii de parodontite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?
3 A.
4 B.
5 C.
6 D.
7 E.
(pag. 120)
S1419012. In cate clase incadreaza Catedra de Parodontologie Bucuresti imbolnavirile parodontiului
marginal?
3 A.
349
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
350 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
4 B.
5 C.
6 D.
7 E.
(pag. 122)
S1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica
in:
gingivite, parodontite si parodontoze; A.
gingivite, parodontite si parodontome; B.
stomatite si parodontite; C.
parodontite, parodontoze si parodontome; D.
gingivite si parodontite. E.
(pag. 121)
S1619014. Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:
hidantoina A.
betablocantele B.
metronidazolu C.
cefalosporinele D.
prednisonul. E.
(pag. 122)
S2119015. In clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din
Bucuresti parodontita marginala agresiva rapid progresiva este:
o gingivita hiperplazica avansata A.
o gingivo-stomatita subacuta B.
o afectiune care apare la copii C.
o afectiune care apare la adult D.
o afectiune caracteristica manifestarilor gingivo-parodontale in SIDA E.
(pag. 123)
S2319016. Clasificarea bolilor parodontiului marginal dupa cauzele care le-au produs, factorii
favorizanti, aspectul clinic si infraclinic reprezinta:
o baza sigura si necesara de diagnostic A.
un element important pentru cercetarea stiintifica B.
parte integranta a statisticii epidemiologice C.
dorinta de simplificare a ARPA D.
experienta proprie a autorului E.
(pag. 119)
S2319017. Clasificarea bolilor parodontiului marginal care reprezinta o baza sigura si necesara de
diagnostic, prognostic si tratament se face dupa:
tipul de inflamatie A.
factorii favorizanti B.
factorii de risc C.
etiologie D.
tipul de atrofie E.
(pag. 119)
S2319018. Numeroasele clasificari facute de-a lungul timpului reflecta:
tipul de inflamatie A.
activitatea de cercetare B.
350
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
351 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
recesiunea C.
imbogatirea continua a cunostintelor D.
tipul de tratament necesar E.
(pag. 119)
S2319019. Una din cele mai vechi clasificari apartine lui:
Kantorowicz 1904 A.
Kantorowicz 1928 B.
Kantorowicz 1942 C.
Kantorowicz 1924 D.
Becks 1929 E.
(pag. 119)
S2319020. Weski enunta in 1937 o clasificare in:
Paradenite A.
Paradentitis B.
Hiperplazia C.
Schmutzpyorrhea D.
Gingivita E.
(pag. 119)
S2319021. In clasificarea ARPA se foloseste criteriul leziunilor de baza:
inflamatia, distrofia sau recesiunea A.
inflamatia, atrofia sau proliferarea B.
inflamatia, recesiunea sau proliferarea C.
inflamatia, atrofia sau recesiunea D.
inflamatia, distrofia sau proliferarea E.
(pag. 121)
S2519022. n clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucure#ti a mbolnvirilor parodon&iului marginal
se afl n primul rnd:
Parodontita marginal! cronic! superficial! cu hiperplazie A.
Parodontita marginal! cronic! superficial! cu involuie precoce B.
Gingivita C.
Parodontita marginal! cronic! profund! D.
Parodontita juvenil! E.
(pag. 122, 123)
S2619023. n gangrena pulpar simpl examenul clinic relev:
ns!mnarea pe medii de cultur! a coninutului canalului radicular relev! absena florei bacteriene A.
deobicei proces carios cu camera pulpar! nchis! B.
prezena unei radiotransparene la nivel periapical C.
teste de vitalitate negative D.
la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere. E.
(pag. 101)
S2819024. Gingivita cronica (simpla, necomplicata) se mai numeste:
gingivita iritativa A.
gingivita de iritatie B.
gingivita de cauza iritativa C.
gingivita de origine tartrica D.
gingivita cronica simpla E.
351
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
352 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 122)
S2819025. Parodontita distrofica este:
parodontita marginala cronica profunda rebela la tratament A.
parodontita marginala agresiva rapid progresiva B.
parodontita marginala cronica mixta C.
parodontita juvenila D.
parodontita marginala cronica superficiala E.
(pag. 123)
S2919026. In clasificarea formelor de parodontopatii marginale profunde,parodontopatia marginala
cronica mixta se denumeste si:
parodontita juvenila A.
parodontita marginala agresiva rapid progresiva B.
parodontita prepubertala precoce C.
parodontita distrofica D.
parodontita marginala profunda rebela la tratament E.
(pag. 123)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in
anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
Parodontite A.
Parodontoze B.
Parodontome C.
Parodontita prepuberala D.
Parodontita rapid progresiva E.
(pag. 119)
S1219028. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie
Bucuresti:
Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice A.
Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce B.
Parodontita prepubertala precoce C.
Parodontita juvenila D.
Parodontita distrofica E.
(pag. 122)
S1219029. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996)
Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic A.
Parodontita lent progresiva B.
Parodontita rapid progresiva a adultului C.
Parodontita rapid progresiva precoce D.
Parodontita ulcero-necrotica E.
(pag. 120)
S1219030. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite este afectat
Parodontiul de sustinere A.
Parodontiul marginal de invelis B.
Epiteliul si corionul gingival C.
Sistemul ligamentar supraalveolar D.
352
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
353 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Sinusul maxilar E.
(pag. 121)
S1319031. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile:
mecanismul de producere al bolii parodontale A.
evolutia si prognosticul bolii parodontale B.
gradul de afectare a structurii parodontiului C.
raspunsul la tratament D.
gradul de manifestare a inflamatiei E.
(pag. 121-122)
S1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:
gingivite de pubertate A.
gingivite de sarcina B.
gingivite de menopauza C.
gingivite hiperplazice idiopatice D.
gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana E.
(pag. 122)
S1319033. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:
diabet A.
sarcina B.
boli imune C.
de consum de nifedipin D.
insuficienta renala cronica E.
(pag. 122)
S1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:
gingivo-stomatita ulcero-necrotica A.
gingivo-stomatita herpetica B.
aftele recidivante C.
gingivite din SIDA D.
stomatite din SIDA E.
(pag. 122)
S1319035. In gingivite este afectat:
epiteliul, corionul gingival, si sistemul ligamentar supraalveolar A.
parodontiul marginal de invelis B.
parodontiul marginal de invelis si unele componente ale parodontiului de sustinere C.
este afectata mobilitatea dentara D.
apare fenomenul de halistereza superficiala E.
(pag. 121)
S1319036. in gingivite este afectat:
parodontiul marginal de invelis A.
sistemul ligamentar supraalveolar B.
ligamentele orizontale C.
ligamentele oblice D.
nici una din acestea E.
(pag. 121)
S1319037. Parodontita marginala cronica profunda la adult, poate fi:
353
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
354 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
parodontita marginala cronica profunda localizata A.
parodontita marginala cronica profunda generalizata B.
parodontita distrofica C.
parodontita juvenila D.
parodontita agresiva rapid progresiva E.
(pag. 123)
S1319038. Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:
parodontita prepubertara precoce A.
parodontita prejuvenila B.
parodontita agresiva rapid progresiva C.
parodontita distrofica D.
parodontita juvenila E.
(pag. 123)
S1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:
parodontita rapid progresiva a adultului A.
parodontita prepubertara B.
parodontita juvenila C.
parodontita din SIDA D.
parodontita ulcero-necrotica E.
(pag. 120)
S1419040. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:
gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana A.
gingivita alergica B.
gingivita din cursul unor stari fiziologice C.
gingivita cronica D.
gingivita de iritatie E.
(pag. 122)
S1419041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele
forme de gingivita:
gingivita cronica A.
gingivita hiperplazica B.
gingivita din cursul unor stari fiziologice C.
gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice D.
gingivita alergica E.
(pag. 122)
S1419042. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt:
parodontita lent progresiva A.
parodontita rapid progresiva a adultului B.
parodontita ulcero-necrotica C.
parodontita refractara la tratament D.
parodontita juvenila E.
(pag. 122)
S1419043. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite:
parodontita cronica a adultului A.
parodontita rapid progresiva precoce B.
parodontita marginala cronica superficiala C.
354
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
355 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
parodontita refractara la tratament D.
parodontita distrofica E.
(pag. 120)
S1419044. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii:
mecanismul de producere al bolii parodontale A.
afectiunile generale sistemice B.
statusul social-economic al indivizilor C.
gradul de manifestare al inflamatiei D.
gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal E.
(pag. 121)
S1419045. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:
parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata A.
parodontita ulcero-necrotica B.
parodontita marginala rebela la tratament C.
parodontita marginala rapid progresiva precoce D.
parodontita distrofica E.
(pag. 123)
S1519046. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal realizata de
Catedra de Parodontologie Bucuresti sunt:
substratul morfologic si imunologic al pacientului respectiv; A.
mecanismul de producere al bolii parodontale; B.
gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal; C.
gradul de manifestare a inflamatiei; D.
existenta sau nu de boli sistemice asociate. E.
(pag. 121-122)
S1619047. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:
parodontita marginala cronica pe fond de involutie precoce A.
parodontita marginala cronica profunda localizata B.
parodontita marginala profunda rebela la tratament C.
parodontita juvenila tardiva D.
parodontita marginala cronica profunda generalizata. E.
(pag. 123)
S1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:
gingivostomatita ulcero-necrotica A.
gingivostomatita herpetica B.
gingivita alergica C.
gingivostomatita aftoasa recidivanta D.
gingivostomatita de menopauza. E.
(pag. 122)
S1619049. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli sistemice:
diabet A.
hepatita B B.
carenta de vitamina C C.
boli de sange si imune D.
TBC. E.
(pag. 122)
355
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
356 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1619050. Gingivitele descuamative reprezinta manifestari bucale ale:
pemfigusului A.
diabetului B.
lichenului plan C.
administrarii de antagonisti de Ca D.
sclerodermiei. E.
(pag. 122)
S2119051. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti sunt:
Mecanismul de producere al bolii parodontale A.
Varsta pacientilor B.
Sexul pacientilor C.
Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal D.
Aspectul clinic al gingiei E.
(pag. 121.)
S2119052. In clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a imbolnavirilor parodontiului
marginal sunt cuprinse:
Gingivita cronica simpla,de cauza microbiana A.
Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana B.
Parodontoza C.
Parodontita juvenila D.
Parodontita distrofica E.
(pag. 123.)
S2319053. Terminologia ARPA este utila pentru a identifica formele predominant inflamatorii:
parodontoame A.
gingivite B.
parodontoze C.
parodontite marginale cronice superficiale si profunde D.
atrofii parodontale E.
(pag. 120)
S2319054. Academia Americala de Parodontologie clasifica bolile parodontiului marginal in:
inflamatii ce cuprind gingivte, parotontite lent si rapid progresive A.
inflamatii si distrofii B.
inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite primare, secundare C.
inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite superficiale, profunde D.
Inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite, parodontoze E.
(pag. 120)
S2319055. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de imbolnavire:
gingivite, parodontite, parodontoame, parodontoze A.
gingivite, parodontite, parodontoze B.
gingivite, parodontite, parodontoame C.
gingivite, parodontite, trauma ocluzala, atrofia parodontala, manifestari parodontale ale unor boli generale D.
gingivite, parodontite E.
(pag. 120)
S2319056. Numeroasele clasificari de imbolnavire a parodontiului marginal releva lipsa unor criterii
riguroase capabile sa defineasca precis:
356
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
357 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
tipul de inflamatie A.
tratamentul necesar B.
relatia cauza-efect in producerea bolii C.
traumatismul ocluzal D.
gradul de afectare al structurilor parodontale E.
(pag. 120)
S2319057. Dupa Fermin Carranza Jr. se pot descrie printre altele si urmatoarele tipuri de gingivite:
marginala cronica A.
cronice descuamative B.
medicamentoase C.
asociate cu dermatoze D.
alergice E.
(pag. 120)
S2319058. Dupa Fermin Carranza Jr, printre altele se pot descrie si urmatoarele tipuri de gingivite:
agravate de factori generali A.
hiperplazice ca efect secundar al administrarii unor medicamente B.
in cursul unor stari fiziologice C.
tumori benigne sau maligne ale gingiei D.
manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA E.
(pag. 120)
S2319059. Leziunile gingivale apar ca epifenomen in:
leziuni inflamatorii A.
leziuni virotice B.
leziuni traumatice C.
leziuni epiteliale D.
leziuni fungice E.
(pag. 121)
S2319060. Parodontiul marginal prezinta semne de suferinta in situatii ca
infectie virala A.
infectie fungica B.
trauma ocluzala C.
lipsa de contact dentar ocluzal D.
edentatii unidentare E.
(pag. 121)
S2319061. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate:
gingivita hiperplazica idiopatica A.
gingivita de sarcina B.
gingivita prin carenta vitaminei C C.
gingivite medicamentoase D.
gingivite micotice E.
(pag. 121)
S2319062. Formele cele mai numeroase de imbolnavire prezinta o inflamatie manifesta cu
caracter florid A.
caracter invaziv B.
evolutie rapid distructiva C.
halistereza D.
357
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
358 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
demineralizarea septului alveolar E.
(pag. 122)
S2319063. La adulti inflamatia are:
intensitate redusa A.
evolutie lenta B.
pusee inflamatorii subacute C.
evolutie rapid progresiva D.
caracter recidivant E.
(pag. 122)
S2319064. Urmatoarele denumiri sunt necorespunzatoare:
gingivita tartrica A.
gingivita iritativa B.
gingivita de cauza iritativa C.
gingivita cronica (simpla, necomplicata) D.
gingivita cronica de cauza microbiana E.
(pag. 122)
S2319065. Gingivitele descuamative apar in urmatoarele afectiuni
lichen plan A.
sclerodermie B.
pemfigus C.
sindrom Behcet D.
lupus eritematos diseminat E.
(pag. 122)
S2319066. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in cursul unor boli sistemice ca:
diabet A.
carenta vitaminei K B.
anemii C.
boli de sange D.
boli imune E.
(pag. 122)
S2519067. Gingivitele #i gingivostomatitele acute #i subacute cuprind:
Gingivostomatita ulcero-necrotic! A.
Gingivostomatita herpetic! B.
Gingivostomatita aftoas! C.
Gingivita alergic! D.
Gingivita hiperplazic! idiopatic! E.
(pag. 122)
S2619068. Arsenicul determin necroza pulpei dentare prin:
modificarea brutal! a pH-ului A.
precipitarea proteinelor plasmatice $i lezarea membranei celulare B.
paralizia pereilor vasculari C.
blocarea respiraiei celulare D.
depolimerizarea colagenului. E.
(pag. 97)
S2619069. Simptomatologia clinic n necroza pulpar:
358
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
359 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
dintele are culoare modificat! A.
prezint! hiperestezie B.
coninutul canalului radicular este o mas! omogen! de culoare ro$u viu C.
probe de vitalitate negative D.
la percuie rezonana este mat! E.
(pag. 98)
S2619070. Diagnosticul diferen&ial al necrozei pulpare se face cu:
gangrena simpl! A.
parodontita apical! cronic! B.
pulpita seroas! parial! C.
pulpita cronic! deschis! D.
pulpita cronic! nchis! propriu-zis!. E.
(pag. 98-99)
S2619071. Diagnosticul pozitiv n necroza pulpar se face pe baza urmtoarelor semne:
dinte cu aspect normal A.
test de vitalitate la rece negativ B.
la palpare cu sonda n camera pulpar! apare sngerare C.
la testul electric r!spunsul este pozitiv D.
la percuie rezonana este mat!. E.
(pag. 98)
S2619072. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmtoarelor semne:
insensibilitate total! la sondajul canalelor radiculare A.
absena modific!rilor radiologice periapicale B.
carie profund! cu camera pulpar! deschis! C.
examen bacteriologic negativ D.
teste de vitalitate pozitive. E.
(pag. 101)
S2619073. Cauzele necrozei pulpare pot fi:
secionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar A.
smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar B.
penetrarea bacteriilor prin apexul dentar C.
dilacerarea esutului pulpar cu eliberare de amine toxice D.
compresia vaselor la nivelul apexului. E.
(pag. 95)
S2619074. Prin necroz se n&elege:
modificarea aseptic! a pulpei dentare sub aciunea microorganismelor A.
distrucia aseptic! a esutului pulpar sub aciunea agenilor fizici B.
transformarea pulpei dentare ntr-un esut de granulaie bogat vascularizat C.
atrofia fibroscleroas! $i reticular! a pulpei dentare D.
mortificarea pulpei sub aciunea agenilor chimici. E.
(pag. 94)
S2819075. Conform criteriului mecanismul de producere al bolii parodontale:
factorul etiologic determinant este reprezentat de placa bacteriana A.
formele aparent neinflamatorii nu au la baza agresiunea microbiana B.
leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni virotice C.
leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni fungice D.
359
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
360 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni sistemice E.
(pag. 121)
S2819076. Conform criteriului gradului de afectare al structurilor parodontiului marginal:
bolile parodontiului marginal se clasifica in gingivite, parodontite si manifestari ale traumei ocluzale A.
in gingivite este afectat epiteliul si corionul fara afectarea sistemului ligamentar supraalveolar B.
in gingivite este afectat epiteliul, corionul si sistemul ligamentar supraalveolar C.
in parodontite este afectat parodontiul de invelis si de sustinere D.
in gingivite este afectat doar parodontiul de invelis E.
(pag. 121)
S2819077. Gingivitele descuamative se intalnesc in unele boli sistemice ca:
diabet A.
lichen plan B.
sclerodermie C.
carenta vitaminei C D.
pemfigus E.
(pag. 122)
S2819078. Gingivitele hiperplazice au drept cauza:
sunt idiopatice A.
inflamatia microbiana B.
hidantoina C.
diabet D.
lichen plan E.
(pag. 122)
S2919079. Gingivitele si gingivo-stomatitele acute si subacute (dupa catedra de Parodontologie din
Bucuresti) sunt:
gingivo-stomatite herpetice A.
gingivite hiperplazice idiopatice B.
gingivo-stomatite ulcero-necrotice C.
gingivite descuamative D.
aftele si gingivo-stomatitele aftoase recidivante E.
(pag. 122)
S2919080. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de gingivita:
gingivita vronica descuamativa A.
gingivita agravata de factori generali B.
gingivita hipoplazica C.
gingivita marginala cronica D.
gingivita asociata cu dermatoze E.
(pag. 120)
S2919081. Dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
Diabet A.
boli de sange B.
menopauza C.
carenta vitaminei C D.
stari imune E.
(pag. 122)
360
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
361 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2919082. Gingivitele din cursul unor stari fiziologice dupa Catedra de Parodontologie din Bucuresti
apar in:
sarcina A.
menopauza B.
utilizarea de contraceptive C.
pubertate D.
utilizarea de ciclosporine E.
(pag. 122)
361
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
362 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 20
Gingivite i stomatite
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1220001. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta a
Capnocytophaga A.
Prevotella intermedia B.
Speciilor de Actinomyces C.
Speciilor de Streptococ D.
Candida albicans E.
(pag. 129)
S1220002. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este
o zona eritematoasa A.
o vezicula B.
o ulceratie C.
un placard D.
o eroziune E.
(pag. 147)
S1320003. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub tratament cu
medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 4-10 luni in
procent de:
50% A.
60% B.
70% C.
67% D.
76% E.
(pag. 138)
S1320004. Gingivita cronica de cauza microbiana poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
2-3 ani A.
2-3 luni B.
2-4 luni C.
2-4 zile D.
2-3 saptamani E.
(pag. 127)
S1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
usor prurit gingival A.
dureri severe B.
senzatie de usturime C.
sangerari gingivale la periaj D.
sangerari gingivale la masticatie E.
(pag. 126)
362
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
363 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
3 A.
4 B.
5 C.
6 D.
7 E.
(pag. 145)
S1420007. Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele
aspecte:
edem A.
scaderea permeabilitatii capilare B.
cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice C.
degenerescenta fibrelor de reticulina D.
staza vasculara in epiteliul gingival E.
(pag. 133)
S1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:
culoarea rosie deschisa a gingiei A.
tumefactia B.
sangerarea gingivala C.
modificarile aspectului suprafetei gingivale D.
consistenta variabila a gingiei E.
(pag. 127)
S1520009. Gingivita acuta ulcero-necrotica:
apare in special la batrani; A.
s-a dovedit a fi o boala contagioasa; B.
are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati; C.
este favorizata de deficienta vitaminei PP; D.
prezinta hipersalivatie seroasa. E.
(pag. 144)
S1520010. Gingivo-stomatita aftoasa are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au
dimensiunile:
0,05-0,1 cm; A.
0,1-0,2 cm; B.
0,2-1 cm; C.
1-1,5 cm; D.
1,5-2 cm. E.
(pag. 148)
S1520011. Gingivo-stomatita herpetica:
apare mai ales la adulti si la batrani; A.
apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile; B.
este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica; C.
prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos; D.
evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani. E.
(pag. 147)
S1520012. In gingivita alergica:
consistenta gingiei este ferma; A.
363
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
364 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
gingia are o culoare rosu-deschis; B.
gingia nu sangereaza la atingere si masticatie; C.
volumul gingiei este crescut; D.
apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile limbii. E.
(pag. 140)
S1520013. In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este:
culoarea rosu-deschis a gingiei; A.
tumefactia; B.
aparitia pungilor false; C.
sangerarea; D.
modificarea aspectului gingiei. E.
(pag. 127)
S1520014. Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivo-stomatitei
herpetice este:
48-72 ore; A.
36-48 ore; B.
18 ore; C.
24 ore; D.
24-48 ore. E.
(pag. 146)
S1620015. Gingivita acuta ulcero-necrotica este caracterizata prin:
prurit gingival A.
alterarea starii generale B.
absenta sangerarii la palpare cu sonda C.
consistenta ferma a papilelor D.
mobilitate dentara. E.
(pag. 144)
S1620016. in lichenul plan apar urmatoarele manifestari gingivale:
hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal A.
hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri B.
atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive C.
ulceratii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-galbuie D.
papile interdentare ce prezinta la varf o ulceratie crateriforma. E.
(pag. 142)
S2120017. In gingivita cronica simpla, necomplicata principalul semn clinic obiectiv este:
Mobilitatea dentara A.
Sangerarea gingivala; B.
Retractia gingivala; C.
Durerea D.
Culoarea rosie-violacee. E.
(pag. 127)
S2320018. n gingivita de sarcina
s-au evidentiat mecanisme imune semnificative A.
apar leziuni hiperkeratozice B.
se produc eroziuni si ulceratii care pot sngera cu usurinta la periaj C.
gingia este tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata,lucioasa D.
364
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
365 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
incidenta este crescuta in special dupa luna a 3 a de sarcina E.
(pag. 129)
S2320019. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt:
hiperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentare A.
ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatului B.
zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de false membrane C.
petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului dur D.
gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemice E.
(pag. 134)
S2320020. Gingivita alergica prezinta:
gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila A.
gingie de culoare rosu intens, dura la palpare B.
tumefactie gingivala cu aspect granular C.
gingia singereaza foarte usor spontan D.
gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentare E.
(pag. 140)
S2320021. Gingivo-stomatita herpetica:
apare mai ales la adulti si la batrani; A.
apare dupa o perioada scurta de incubatie de 24-48 de ore B.
este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica; C.
prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos si virusi herpetici D.
evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani. E.
(pag. 146)
S2320022. infiltratul leucocitar bogat din corion este alcatuit din:
limfocite si neutrofile A.
limfocite, plasmocite, neutrofile si monocite B.
plasmocite,macrofage si neutrofile C.
limfocite,neutrofile,plasmocite si macrofage D.
limfocite, macrofage si neutrofile E.
(pag. 124)
S2320023. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza
senzatie de mincarime la nivelul gingiei marginale A.
discrete dureri, suportabile, spontane B.
senzatie de usturime C.
singerari gingivale numai la periaj D.
singerari gingivale numai la masticatie E.
(pag. 126)
S2520024. n gingivita cronic simpl din punct de vedere histochimic cre#te nivelul #i activitatea
urmtoarelor enzime:
Succindehidrogenazei A.
Glucopeptidazei B.
Esterazei C.
Fibrinazei D.
Aminooxidazei E.
(pag. 125, 126)
365
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
366 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2620025. Reac&iile din zona exudativ (de contaminare) n granulomul simplu conjunctiv se
caracterizeaz prin:
vasoconstricie A.
lipsa exudatului B.
prezena unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear C.
exudatul inflamator concentreaz! exotoxinele microbiene D.
lipsesc celulele macrofage. E.
(pag. 118)
S2620026. n parodontita apical cronic fibroas tabloul morfopatologic arat:
vasele sangvine au perei subiai A.
leziunea este extins! n osul alveolar B.
sunt prezeni numero$i fibrobla$ti $i fibrocii C.
o parte din ligamentele Scharpay sunt ngro$ate D.
perniele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate E.
(pag. 116)
S2620027. Osteofibroza periapical este o reac&ie de condensare osoas care apare n:
gangrena pulpar! simpl! A.
hiperemia preinflamatorie B.
pulpita acut! purulent! total! C.
pulpita cronic! D.
pulpita acut! seroas! total!. E.
(pag. 125)
S2620028. Granulomul chistic reprezint:
o osteit! apical! cronic! $i distrucie osoas! cu contur difuz A.
nlocuirea esutului osos cu esut de granulaie cu numero$i fibrobla$ti $i histiocite B.
stadiul final al unui granulom epitelial C.
stadiul iniial al unei parodontite apicale cronice fibroase D.
o leziune periapical! cu contur difuz pe radiografie. E.
(pag. 121)
S2620029. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se face pe baza urmtoarelor
semne:
probe de vitalitate dentar! pozitive A.
durerea are caracter cronic B.
tumefierea mucoasei $i tegumentelor C.
lipsa durerii la percuie n axul dintelui D.
nu apar modific!ri n starea general! a organismului. E.
(pag. 109)
S2620030. Tabloul morfopatologic n parodontita apical acut seroas arat:
perei vasculari ngro$ai A.
ligamentele alveolo-dentare sunt subiate B.
desociere fibrilar! prin depolimerizare C.
corticala intern! alveolar! prezint! contur regulat D.
ngustarea spaiilor intertrabeculare. E.
(pag. 108)
S2820031. In gingivita de sarcina:
s-a identificat o crestere mai mare a speciei Capnocitophaga A.
366
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
367 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
s-a identificat o crestere mai mare a speciei Prevotella intermedia B.
s-a identificat o crestere mai mare a speciei Actynobaclus C.
s-au evidentiat mecanisme imune D.
prevalenta este intre 20-50 % E.
(pag. 129)
S2820032. Gingivita din diabet prezinta
hiperplazie gingivala localizata A.
culoare gingivala rosu deschis B.
consistenta ferma a papilelor C.
pungi parodontale D.
frecvente ulceratii E.
(pag. 132)
S2920033. Semnul patognomonic din gingivostomatita ulcero-necrotica este:
culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate A.
papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat) B.
gingivoragii la cele mai mici atingeri C.
adenopatie regionala D.
limitarea deschiderii gurii prin trismus E.
(pag. 145)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1220034. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu
leziunile difterice A.
leucoplazia B.
lichenul plan C.
gingiviostomatita herpetica D.
gingivita cronica E.
(pag. 150)
S1220035. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu
boala Behcet A.
gingivita alergica B.
leucemia cronica C.
candidoza acuta D.
agranulocitoza E.
(pag. 145)
S1220036. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt
obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei A.
tipul alimentatiei(bogata in lipide) B.
impact alimentar direct asupra papilei C.
carii recidiva D.
cavitati carioase aproximale E.
(pag. 127)
S1220037. Gingivitele descuamative pot aparea in
leucemii acute si subacute A.
lichen plan B.
367
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
368 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
pemfigus vulgar C.
AIDS D.
Diabet E.
(pag. 141)
S1220038. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea
senzatii dureroase la atingere, masticatie A.
dificultatea de a purta protezele mobile B.
fisuri dureroase ale comisurilor orale C.
hipersalivatie D.
prurit gingival E.
(pag. 149)
S1220039. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari
prurit gingival A.
sangerari gingivale B.
usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice C.
hipersalivatie D.
senzatie de tensiune E.
(pag. 129)
S1220040. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta
pungi adevarate A.
hipertrofie gingivala generalizata B.
sangerari usoare C.
usoara mobilitate patologica D.
ulceratii E.
(pag. 132)
S1220041. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt
gingivoragii precoce A.
senzatie de uscaciune a mucoasei orale B.
aparitia polipilor gingivali C.
hiperplazie gingivala D.
ulceratii E.
(pag. 134)
S1220042. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii
trismus A.
febra B.
abcese de vecinatate C.
edem laringian D.
meningita acuta E.
(pag. 143)
S1220043. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza
usor prurit gingival A.
sangerari gingivale la periaj si masticatie B.
senzatie de usturime C.
tumefactie D.
halena E.
(pag. 126)
368
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
369 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1220044. Subiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica poate aparea
adenopatie regionala A.
durere intensa la atingerea gingiei B.
limitarea deschiderii gurii prin trismus C.
halena fetida intensa D.
senzatie de gust metalic E.
(pag. 145)
S1320045. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu:
lichen plan vezicular A.
sifilis B.
leucemia acuta C.
stomatita gangrenoasa D.
agranulocitoza E.
(pag. 146)
S1320046. Gingivita din diabet prezinta:
hiperplazie generalizata A.
culoare palida deschisa B.
consistenta ferma a papilelor C.
ulceraii si sangerari usoare la atingere D.
frecvent pungi false E.
(pag. 132)
S1320047. Gingivitele descuamative pot sa apara in:
infectii cronice: sifilis, tuberculoza A.
la pubertate si postpubertate B.
in eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizare C.
in lichenul plan vezicular sau bulos D.
in gingivita hiperplazica idiopatica E.
(pag. 141)
S1320048. Granulomul sarcoidal contine:
limfocite A.
numeroase mononucleare B.
celule epteliale C.
leucocite D.
celule gigante Langerhans multinucleate E.
(pag. 135)
S1320049. in gingivita cronica simpla, in stadiul de"leziune stabila"histologic apare:
marginatie leucocotara A.
microulceratii in epiteliu B.
cresterea numarului de plasmocite C.
fragilitate capilara (meiopragie) D.
hiperemie activa E.
(pag. 125)
S1320050. in gingivita de sarcina:
gingia este tumefiata A.
apare senzatie de uscaciune si arsura B.
369
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
370 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
mobilitatea patologica este frecvent de gradul 3 C.
semnele clinice se accentueaza din luna a II-a sau a III-a D.
sangerarea se produce la cele mai mici atingeri E.
(pag. 130)
S1320051. in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare:
mobilitate patologica prin edem A.
hipertrofie linguala B.
sangerari gingivale C.
pungi false D.
halena E.
(pag. 133)
S1320052. in gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele microorganisme
din santul gingival sunt:
specii de Streptococ A.
specii de Actinomyces B.
Capnocytophaga C.
Veillonela Parvula D.
Fusobacterium E.
(pag. 131)
S1320053. Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este data de:
boli generale cronice casectizante A.
menopauza si postmenopauza B.
deficitul de vitamina A, D, E C.
prezena bacililor fuziformi si spirochetelor D.
hiposalivatia din colagenoze E.
(pag. 144)
S1320054. Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt:
sangerari gingivale la periaj si masticatie A.
consistenta gingiei crescuta in formele exudative B.
pungi false C.
prurit gingival si senzaie de usturime D.
fenomene de halistereza superficiala E.
(pag. 126)
S1320055. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in:
glosita A.
ulceratii orale si faringiene B.
mucoasa gingivala este palida C.
disfagie D.
toate de mai sus E.
(pag. 134)
S1420056. In gingivita cronica, in stadiul de 'leziune stabila' intalnim urmatoarele aspecte:
creste numarul de plasmocite A.
epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare B.
lamina bazala e neintrerupta C.
microulceratii in epiteliu D.
scade nivelul si activitatea unor enzime E.
370
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
371 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 125)
S1420057. In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme
din santul gingival sunt:
Veillonela parvula A.
Fusobacterium B.
specii de Streptococ C.
specii de Stafilococ D.
specii de Actinomyces E.
(pag. 131)
S1420058. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:
hiperemie activa A.
marginatie leucocitara B.
migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor C.
flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular D.
cresterea numarului de celule, in special fibroblasti E.
(pag. 124)
S1420059. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:
fisuri dureroase la comisuri A.
halena fetida intensa B.
limitarea deschiderii gurii prin trismus C.
stare generala de regula nealterata D.
dureri spontane iradiante in oasele maxilare E.
(pag. 145)
S1420060. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde:
principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea A.
mobilitatea patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilor B.
pot aparea pungi parodontale adevarate C.
mucoasa gingivala si orala au aspect uscat D.
hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare E.
(pag. 130)
S1520061. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:
consumul excesiv de antibiotice; A.
sarcina; B.
varsta si sexul; C.
SIDA; D.
diabetul. E.
(pag. 148-149)
S1520062. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
gingivostomatita de menopauza; A.
gingivostomatita aftoasa; B.
gingivita de sarcina; C.
gingivostomatita distrofica; D.
gingivostomatita herpetica. E.
(pag. 145)
S1520063. Gingivita din diabet se caracterizeaza prin:
consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei; A.
371
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
372 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
miros si gust caracteristic de metal; B.
consistenta crescuta a gingiei; C.
hiperplazie generalizata polipoidala; D.
frecvente ulceratii. E.
(pag. 131-132)
S1520064. Gingivita hiperplazica de cauza microbiana prezinta urmatoarea simptomatologie:
gingia este de culoare rosu-violaceu; A.
gingia are suprafata neteda; B.
gingia are uneori micro-ulceratii; C.
uneori gingia are aspect lucios de coaja de portocala; D.
consistenta gingiei este ferma cand apar suprainfectarile. E.
(pag. 128)
S1520065. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:
aparitia ei atat la fete cat si la baieti; A.
este mai frecventa intre 10-12 ani; B.
implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga; C.
aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual; D.
inflamatie gingivala rosu-violacee. E.
(pag. 128)
S1520066. Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata prin:
dureri spontane iradiate in oasele maxilare; A.
senzatie de gust metalic si alterat; B.
halena fetida; C.
aspect decapitat al papilelor; D.
mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor. E.
(pag. 145)
S1520067. In gingivita de sarcina:
s-a remarcat o crestere importanta a speciei Prevotella intermedia; A.
adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana; B.
nu se evidentiaza semne histopatologice specifice; C.
nu apar pungi gingivale adevarate; D.
mobilitatea dentara este frecvent de gradul 3. E.
(pag. 129-130)
S1520068. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C:
apare modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor; A.
apar pungi adevarate; B.
scade sinteza de colagen; C.
apare hiperplazia gingivala cu ulceratii si sangerari; D.
scade permeabilitatea mucoasei bucale si a epiteliului sulcular. E.
(pag. 133)
S1520069. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se
numara:
prezenta diastemei sau tremelor interdentare; A.
obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei; B.
obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei; C.
contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi; D.
372
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
373 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
persistenta pe arcada a unor dinti temporari. E.
(pag. 127-128)
S1620070. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:
hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoidal A.
atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive B.
ulceratii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie C.
sangerari usoare la atingere D.
frecvent pungi false. E.
(pag. 132)
S1620071. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:
sangerari usoare la atingere A.
consistenta ferma a papilelor B.
frecvent pungi false C.
usoara mobilitate patologica prin edem inflamator D.
leziuni hiperkeratozice. E.
(pag. 132)
S1620072. Gingivita la pubertate se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie:
inflamatie gingivala cu o culoare rosie violacee A.
tumefactie prin edem cu caracter ireversibil B.
sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda C.
hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare D.
ulceratii frecvente. E.
(pag. 128-129)
S1620073. in boala Behcet se intalnesc:
afte bucale si genitale A.
leziuni oculare conjunctivale, iridocidita B.
induratia pielii, sclerodermie C.
leziuni vasculare: tromboflebite D.
leziuni articulare: artrite. E.
(pag. 143)
S1620074. Sangerarea in gingivita cronica poate fi
spontana A.
provocata de atingere si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatiei B.
provocata de explorarea cu sonda C.
provocata de periajul dentar D.
provocata de succiunea voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere. E.
(pag. 127)
S2120075. Dupa criteriile de localizare si intindere gingivita simpla,necomplicata,de cauza microbiana
poate fi:
papilita A.
gingivita marginala B.
gingivita difuza C.
gingivita localizata D.
gingivita alergica E.
(pag. 126)
373
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
374 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2120076. Factori favorizanti in producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt
fumatul excesiv A.
deficitul vitaminelor E si PP B.
alcoolismul C.
pericoronaritele D.
stresul E.
(pag. 144)
S2120077. In gingivita alergica semnele clinice se caracterizeaza prin:
culoarea rosie a gingiei care se intinde dincolo de jonctiunea mucogingivala A.
tumefactie gingivala B.
gingie de aspect usor granular C.
consistenta moale a gingiei D.
frecvent cheilita si glosita ,asociate E.
(pag. 140)
S2120078. In gingivita hiperplazica prin hipovitaminoza C deficienta vitaminei are ca efecte
scaderea sintezei de colagen A.
scaderea integritatii peretilor vasculari B.
necroza papilelor gingivale C.
aparitia de dureri gingivale D.
demineralizari in parodontiul profund E.
(pag. 133)
S2120079. Principalele semne clinice din gingivita hiperplazica din leucemie sunt:
dureri insuportabile cu caracter nevralgiform A.
ulceratii B.
gingivoragii precoce C.
hiperplazie gingivala D.
avulsia dintilor E.
(pag. 134)
S2320080. Gingivita la pubertate:
apare in special la fete A.
apare atit la fete cit si la baieti B.
apare la persoane cu igiena orala buna C.
are drept agent etiologic specii de Actinomyces si Pophyromonas D.
are drept agent etiologic specii de Capnocytophaga E.
(pag. 128)
S2320081. Gingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin:
crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologice A.
senzatie de tensiune B.
usoara tumefactie gingivala C.
singerare gingivala D.
lichidul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamator E.
(pag. 129)
S2320082. Deficienta de vitamina C are ca efect:
scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular A.
cresterea sintezei de fibre de colagen B.
scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare C.
374
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
375 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund D.
reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor E.
(pag. 133)
S2320083. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta n:
glosita si disfagie A.
ulceratii orale si faringiene B.
mucoasa gingivala este palida C.
toate de mai sus D.
ulceratii suprainfectate datorita leucopeniei E.
(pag. 134)
S2320084. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:
inactivarea acidului folic; A.
cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati; B.
stimularea sintezei ADN si a colagenului C.
stimularea factorului de crestere epiteliala; D.
cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerob E.
(pag. 137)
S2320085. Gingivitele descuamative pot s apar n urmatoarele circumstante:
infecii cronice: sifilis, Candida A.
la pubertate $i postpubertate B.
n erupii medicamentoase prin reacii de hipersensibilizare C.
in pemfigus mucos benign D.
in gingivita hiperplazic! idiopatic! E.
(pag. 141)
S2320086. n gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiective
senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale A.
rigiditatea fetei si adenopatie regionala B.
senzatie de gust metalic si alterat C.
papile interdentare cu aspect decapitat D.
accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente. E.
(pag. 145)
S2320087. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:
hiperemie activa; A.
marginatie leucocitara; B.
flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular; C.
migrarea prin diapedeza, in special a polimorfonuclearelor D.
cresterea numarului de celule, in special fibroblasti. E.
(pag. 124)
S2320088. Dupa localizare si intindere, gingivita cronica poate fi:
gingivita cronica propriu-zisa A.
papilita, inflamatia papilei interdentare B.
gingivita difuza care cuprinde papila interdentara,marginea gingivala libera si gingia fixa C.
gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixa D.
gingivita localizata numai la unul din dinti E.
(pag. 126)
375
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
376 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2320089. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se
numara:
cavitati carioase profunde situate vestibular sau oral A.
obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei B.
obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei C.
contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi; D.
impact alimentar indirect asupra papilei interdentare E.
(pag. 127)
S2320090. Hiperplazia gingivala se remarca in special prin:
cresterea numarului de celule (in special de plasmocite) A.
cresterea numarului de fibre de colagen B.
aparitia edemului masiv intra si intercelular C.
prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corion D.
prezenta capilarelor de neoformatie E.
(pag. 128)
S2320091. Gingivita din diabet prezint:
hiperplazie gingivala generalizat! A.
gingie de culoare palid! rosu-deschis B.
consistenta moale a papilelor C.
ulceraii $i sanger!ri u$oare la atingere D.
frecvent pungi adevarate E.
(pag. 132)
S2320092. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt:
oxidarea excesiva a glucozei in gingie A.
acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisulara B.
consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local C.
meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoase D.
nevrita diabetica E.
(pag. 132)
S2320093. Deficienta de vitamina C are ca efect:
scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular A.
cresterea sintezei de fibre de colagen B.
scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare C.
favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund D.
reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor E.
(pag. 133)
S2520094. Simptomele subiective ale gingivitei cronice simple sunt:
U$or prurit gingival A.
Discrete dureri la periaj B.
Usturime C.
Snger!ri gingivale la masticaie D.
Snger!ri gingivale spontane E.
(pag. 126)
S2620095. Rapiditatea fenomenelor de dinamic vascular n infalam&iile parodon&iului apical depinde
de urmtorii factori:
intensitatea agresorului A.
376
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
377 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
timpul de aciune al agresorului B.
natura agresorului C.
cantitatea agresorului D.
tonusul neuro-vegetativ individual E.
(pag. 106)
S2620096. n etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate:
bruxismul A.
lucr!ri protetice n subocluzie B.
traumatisme directe n cursul tratamentului endodontic C.
eugenolul folosit n tratamentul endodontic D.
ageni microbieni. E.
(pag. 105)
S2620097. Aspectul macroscopic #i microscopic al inflama&iei osoase n parodontita apical este
determinat de urmtoarele particularit&i:
starea general! a organismului A.
os alveolar cu cortical! intern! groas! B.
lipsa unui sistem limfatic n zona cervico-facial! C.
calea prin care p!trunde agentul agresor D.
esuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subiri E.
(pag. 103)
S2620098. Parodontita apical acut seroas (difuz) se caracterizeaz prin:
durere cu caracter lancinant provocat! de difeite excitani care cedeaz! odat! cu cre$terea afluxului
sangvin spre extremitatea cefalic!
A.
adenopatia regional! B.
absena sensibilit!ii la percuia n axul dintelui C.
congestia mucoasei n dreptul r!d!cinii dintelui D.
durerea iradiaz! n regiuni nvecinate. E.
(pag. 108)
S2620099. Diagnosticul diferen&ial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:
granulomul chistic A.
actinomicoza B.
parodontia apical! cronic! fibroas! C.
adenopatii supurate D.
osteomielita. E.
(pag. 124)
S2620100. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch):
nodul care deformeaz! suprafaa mucoasei A.
palparea mucoasei n dreptul dintelui nu este dureroas! B.
teste de vitalitate la cald pozitive C.
teste de vitalitate la rece negative D.
adenopatie regional! cu ganglioni ndurai durero$i la palpare. E.
(pag. 123)
S2620101. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv
durere vie lancinant! A.
palparea mucoasei n dreptul apexului poate evidenia o u$oar! sensibilitate B.
la teste de vitalitate la cald se constat! sensibilitate C.
377
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
378 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
explorarea cu sonda a camerei pulpare $i a canalelor radiculare arat! lipsa oric!rei sensibilit!i D.
la examen radiologic se observ! o zon! de transparen! ce nconjoar! apexul. E.
(pag. 119)
S2620102. Diagnosticul diferen&ial al parodontitei apicale acute purulente se face cu:
pulpita total! acut! purulent! A.
abcesul parodontal marginal B.
foliculita dinilor inclu$i C.
osteomielita D.
pulpita cronic! deschis! acutizat!. E.
(pag. 113)
S2620103. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut hiperemic se pune pe baza urmtoarelor
semne
la atingerea dintelui apare senzaia de prezen! a dintelui n arcada dentar! A.
mucoasa n dreptul apexului de aspect normal B.
simptomatologia de pulpit! total! C.
pe radiografie se evideniaz! un focar osteitic periapical D.
dintele este sensibil la percuie n ax. E.
(pag. 107)
S2820104. Semnele clinice obiective ale gingivitei cronice simple sunt:
prurit gingival A.
senzatii de usturime B.
sangerari gingivale C.
culoare rosie inchisa a gingiei D.
tumefactia papilelor gingivale E.
(pag. 127)
S2820105. Gingivita hiperplazica simpla prezinta:
gingie marita de volum A.
gingie de culoare rosu deschis B.
suprafata neteda C.
microulceratii sangerande la atingere D.
consistenta moale E.
(pag. 128)
S2820106. Tumora de sarcina:
prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri A.
prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri B.
apare dupa luna a 5-a de sarcina C.
din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom D.
apare dupa luna a 3-a de sarcina E.
(pag. 130)
S2820107. Gingivita hiperplazica in hipovitaminoza C prezinta:
halena A.
pungi false B.
mobilitate patologica C.
sangerari gingivale D.
fara ulcerati E.
(pag. 133)
378
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
379 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2820108. Hiperplazia gingivala hidantoinica
este localizata mai mult oral A.
este localizata mai mult vestibular B.
nu sangereaza C.
gingia este de consistenta redusa D.
prezinta o culoare roz deschis E.
(pag. 136)
S2820109. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de calciu:
are culoarea gingiei de un roz deschis A.
are caracter generalizat B.
are o consistenta a gingiei moale, depresibila C.
apare un sant la baza hiperplaziei D.
volumul hiperplaziei este variabil E.
(pag. 138)
S2820110. Gingivita acuta ulcero-necrotica:
apare mai frecvent la adultii de varsta medie A.
gingia are culoare rosie B.
apar gingivoragii C.
apare hipersalivatie vascoasa D.
papilele interdentare au aspect decapitat E.
(pag. 145)
S2820111. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
candidoze cronice A.
gingivite hiperplazice B.
gingivostomatita herpetica C.
leucemia acuta D.
agranulocitoza E.
(pag. 145-146)
S2820112. Gingivita de cauza micota la adulti are ca forme clinice:
atrofica A.
hipertrofica B.
pseudomembranos C.
hiperkeratozic D.
hiperplazic E.
(pag. 149)
S2820113. Diagnosticul diferential al gingivitei de cauza micotica se face cu:
leucoplazia A.
lichen plan B.
gingivostomatita aftoasa C.
gingivostomatita herpetica D.
leziuni ulcerative ale mucoasei E.
(pag. 150)
S2820114. In boala Behcet se intalnesc:
afte bucale A.
afte genitale B.
leziuni oculare C.
379
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
380 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
leziuni cutanate D.
leziuni musculare E.
(pag. 148)
S2920115. Gingivitele hiperplazice medicamentoase pot sa apara in urma administrarii de:
antagonisti de calciu A.
stamicin B.
hidantoina C.
cefalosporine D.
ciclosporine E.
(pag. 135)
S2920116. Principalele semne de imbolnavire gingivala in sarcina sunt:
dureri gingivale A.
sangerare gingivala B.
ulceratiile gingivale C.
hiperplazii gingivale D.
pungi parodontale adevarate E.
(pag. 129)
S2920117. Gingivita hiperplazica idiopatica mai este cunoscuta si sub numele de:
gingivomatoza A.
fibrom gingival difuz B.
hiperplazie fibromatoasa C.
fibromatoza gingivala ereditara D.
macrogingie dobindita E.
(pag. 139)
S2920118. La nivelul gingiei,leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:
sub forma de macule confluente A.
sub forma de placard B.
leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic C.
sub forma de pustule D.
eroziuni si ulceratii care pot singera cu usurintala periaj si masticatie E.
(pag. 142)
380
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
381 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 21
Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent
dupa 40 ani A.
la varstnici B.
la copii C.
dupa 20 ani D.
la menopauza E.
(pag. 160)
S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este
durere localizata A.
sangerari gingivale la succiune B.
senzatie de egresiune C.
halistereza D.
prezenta pungilor parodontale E.
(pag. 153)
S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in:
1960 A.
1952 B.
1967 C.
1977 D.
1956 E.
(pag. 156)
S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de:
2-6% A.
4-8% B.
48% C.
33% D.
0,5% E.
(pag. 160)
S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la
nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale
consecutive?
3 A.
4 B.
5 C.
6 D.
7 E.
(pag. 159)
381
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
382 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale:
molarilor secunzi si incisivilor A.
molarilor primi si caninilor B.
molarilor primi si incisivilor C.
molarilor secunzi si caninilor D.
premolarilor E.
(pag. 156)
S1421007. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt:
pungi de 5-7 mm A.
exudat inflamator redus sau clinic absent B.
mobilitate dentara accentuata C.
migrari patologice frecvente D.
radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale E.
(pag. 162)
S1421008. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:
prurit gingival A.
sangerari frecvente ale gingiei B.
papila gingivala tumefiata C.
senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti D.
durere periradiculara si interradiculara E.
(pag. 153)
S1521009. Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta:
mobilitate dentara accentuata; A.
hiperestezie; B.
semnificative migrari patologice; C.
radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal; D.
infectii micotice asociate in 50% din cazuri. E.
(pag. 161)
S1521010. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt:
parodontita de sarcina; A.
hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase; B.
parodontita distrofica; C.
parodontita premenstruala; D.
gingivostomatita micotica. E.
(pag. 160-161)
S1521011. In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se evidentiaza:
infiltrat limfoplasmocitar abundent; A.
distructii ale fibrelor Sharpey; B.
vasodilatatie cu caracter paralitic; C.
leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive; D.
resorbtii ale cementului radicular. E.
(pag. 157)
S1521012. In parodontita marginala cronica profunda la adult:
dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor; A.
dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor; B.
apar treme patologice; C.
382
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
383 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate; D.
radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. E.
(pag. 158-159)
S1521013. In parodontita prepubertara:
simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani; A.
dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre; B.
simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia; C.
apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate; D.
apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta. E.
(pag. 155)
S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila:
resorbtia osoasa este verticala; A.
resorbtia osoasa este orizontala; B.
apare halistereza; C.
demineralizarea are aspect de canal septal; D.
demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar. E.
(pag. 157)
S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca:
integritatea osului alveolar A.
resorbtia osoasa orizontala B.
halistereza C.
resorbtie osoasa verticala D.
resorbtie osoasa mixta. E.
(pag. 157)
S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca:
integritatea osului alveolar A.
halisfereza B.
resorbtie osoasa orizontala C.
resorbtie osoasa verticala D.
resorbtie osoasa mixta. E.
(pag. 159)
S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de
parodontoza(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de
tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli?
Gingivita cronica simpla A.
Gingivita alergica B.
Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresiva C.
Parodontita prepubertala D.
Parodontita juvenila E.
(pag. 155-156)
S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi:
anemia hipocroma A.
neutropenia sau granulocitopenia B.
maladia Hodkin C.
talasemia D.
sarcoidoza E.
383
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
384 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 155)
S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri n parodontita
marginal profund rebel la tratament?
Fusobacterium nucleatum A.
Actinobacillus actinomycetemcomitans B.
Prevotella intermedia C.
Bacillus forsythus D.
Porphyromonas gingivalis E.
(pag. 161)
S2321020. Cum este descris parodontita distrofic?
inflamaie acut! a esuturilor gingivale A.
inflamaie cronic! a esuturilor gingivale B.
inflamaie ce apare dup! instalarea menoipauzei C.
fenomen distrofic caracteristic batrneii D.
inflamaie cronic! instalat! pe un fond distrofic E.
(pag. 161)
S2321021. Elementul esen&ial de diferen&iere #i transformare a gingivitei n parodontit marginal
cronic este:
apariia snger!rii gingivale spontane A.
apariia fisurilor Stillman B.
apariia tartrului C.
afectarea osului prin demineralizare sau distrucie D.
mobilitatea dinilor E.
(pag. 151)
S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferen&iaza de
gingivit, este:
prurit gingival A.
usturimi gingivale B.
jena dureroas! gingival! accentuat! de periaj $i masticaie C.
snger!ri frecvente ale gingiei la atingeri u$oare $i la succiunea gingiei D.
senzaia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dini, nsoit! de o durere periradicular! $i
interradicular!.
E.
(pag. 153)
S2321023. Care din urmatoarele afirma&ii sunt adevarate? Parodontita juvenil:
se caracterizeaz! prin lipsa unei inflamaii evident! clinic A.
se caracterizeaz! prin prezena unei inflamaii gingivale moderate B.
se caracterizeaz! prin prezena craterelor la nivelul papilelor gingivale C.
se caracterizeaz! prin prezena unor abundente depozite de plac! bacterian! $i tartru D.
se caracterizeaz! prin liza osoasa orizontal! generalizata. E.
(pag. 156)
S2521024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:
Pruritul gingival A.
Usturimea gingival! B.
Sngerarea la atingerea gingiei C.
Sngerarea la succiunea gingiei D.
Senzaia de egresiune a dintelui E.
(pag. 153)
384
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
385 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2621025. Tratamentul pulpitei seroase totale:
se face prin coafaj direct A.
se face prin extirpare vital! B.
se face prin coafaj indirect C.
amputaie devital! D.
toate de mai sus. E.
(pag. 134)
S2621026. Amputa&ia vital este indicat:
dini mobili parodontotici A.
molarii persoanelor n vrst! B.
dini temporari C.
la copii $i la tineri la premolari $i molari cu r!d!cinile n curs de formare D.
molari de minte. E.
(pag. 142)
S2821027. In plan vertical, afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade:
gradul 1 = 02 mm A.
gradul 1 = 04 mm B.
gradul 2 = 46 mm C.
gradul 2 = 47 mm D.
gradul 3 = > 8 mm E.
(pag. 159)
S2821028. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul:
primii molari superiori si inferiori A.
incisivii superiori si inferiori B.
primii molari si incisivii C.
primii molari, incisivii si dintii vecini D.
toate cele de mai sus E.
(pag. 156)
S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este:
sangeriri ale gingiei la atingeri usoare A.
culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere B.
usoara mobilitate dentara de gradul 1 C.
senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti D.
uneori hiperplazie gingivala E.
(pag. 153)
S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de:
20 ani A.
25-30 ani B.
30-35 ani C.
35-40 ani D.
45 ani E.
(pag. 160)
385
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
386 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1221031. In parodontita distrofica apar
fenomene de hiperestezie A.
pungi de adancime mica sau medie B.
pungi profunde C.
migrari patologice accentuate D.
resorbtii orizontale E.
(pag. 162)
S1221032. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt
prezenta pungilor false156 A.
mobilitate dentara patologica B.
retractii gingivale C.
hiperestezie dentinara D.
senzatie de egresiune a dintilor E.
(pag. 156)
S1221033. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a
furcatiilor dintilor laterali implica
sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm A.
sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular B.
exista demineralizare C.
exista resorbtia limbusului septului interradicular D.
leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia E.
(pag. 159)
S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele
zone
zona mentoniera A.
liniile oblice externa si interna B.
gaura palatina mare C.
cresta zigomato-molara D.
zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori E.
(pag. 158)
S1221035. In parodontita marginala cronica profunda, la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza
resorbtii ale cementului radicular A.
leziuni proliferative, alternand cu zone de ulceratie B.
infiltrat limfoplasmocitar abundent C.
degenerescente celulare D.
vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie) E.
(pag. 157)
S1221036. Obiectiv, in PMCS exista
sangerari la atingeri usoare cu sonda A.
semne de inflamatie gingivala B.
mobilitate dentara patologica C.
pungi parodontale adevarate D.
uneori retractie gingivala E.
(pag. 154)
386
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
387 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar
migrari dentare patologice A.
prurit gingival B.
jena dureroasa la nivelul gingiei C.
usturimi gingivale D.
sangerari gingivale E.
(pag. 153)
S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt
caracterizate prin
inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut A.
absenta mobilitatii patologice B.
tumefactii voluminoase ulcerate C.
prezenta exudatului pururlent D.
usturimi gingivale E.
(pag. 160)
S1321039. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de:
celule epiteliale descuamate A.
infiltrat limfoplasmocitar B.
bacterii intregi si fragmentate C.
leucocite distruse D.
imunoglobuline E.
(pag. 158)
S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult, in corion apar:
vasoplegie A.
meiopragie B.
halistereza C.
distrucia fibrelor de colagen D.
infiltrat limfoplasmocitar abundent E.
(pag. 157)
S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala, in derm apare:
infiltrat dens limfoplasmocitar A.
degenerescenta filetelor nervoase B.
aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie C.
vasodilataie pasiva D.
segregatie celulara E.
(pag. 152)
S1321042. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele
microorganisme:
Bacillus forsytus - 25% A.
Bacillus forsytus - 52% B.
Bacillus forsytus - 40% C.
Porphyromonas gingivalis 50% D.
Porphyromonas gingivalis - 15 % E.
(pag. 161)
S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin:
lipsa unei inflamatii evidenta clinic A.
387
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
388 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
pungi parodontale false B.
radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi C.
mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi D.
resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi E.
(pag. 156)
S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:
apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani A.
este cauzata genetic B.
apare dupa varsta de 35 ani C.
are cauza microbiana D.
prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice
profunde
E.
(pag. 160)
S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati:
Prevotella intermedia A.
Eikinella corrodens B.
Capnocytophaga C.
Campylobacter rectus D.
Veillonella E.
(pag. 160)
S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi:
semne de inflamatie gingivala A.
mobilitate dentara accentuata B.
culoare roz-palida a gingiei marginale C.
radiotransparena cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar D.
uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate E.
(pag. 154)
S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt:
mobilitate patologica de gradul 1 A.
pungi parodontale adevarate B.
retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos C.
absena semnelor inflamaiei gingivale D.
radiografic apare resorbtia osoasa verticala E.
(pag. 158-159)
S1321048. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ:
degenerescente celulere A.
disjunctie epiteliu-dinte B.
distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului C.
infiltrat inflamator predominant plasmocitar D.
vasodilatatie cu caracter paralitic E.
(pag. 156)
S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul:
apofizelor genii A.
spinei nazale B.
liniilor oblice: interna si externa C.
crestei zigomato-malare D.
388
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
389 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori E.
(pag. 158)
S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate urmatoarele
microorganisme:
A. actinomycetemcomitans A.
Eikenella corrodens B.
Porphyromonas gingivalis C.
Capnocytophaga D.
Veillonela E.
(pag. 160)
S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
fisuri Stillman A.
feston McCall B.
atrofie osoasa predomonant verticala C.
retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate D.
hiperestezie E.
(pag. 162)
S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular A.
gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa B.
gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm C.
gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus D.
gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular E.
(pag. 159)
S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin:
leucocite distruse A.
celule epiteliale descuamate B.
fragmente de os alveolar necrozat C.
exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent D.
tesut conjunctiv de neoformatie E.
(pag. 158)
S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:
sindromul Down A.
sindromul Papillon-Lefevre B.
hiperfosfatazia C.
anemia D.
sindromul Chediak-Higashi E.
(pag. 155)
S1421055. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt:
Fusobacterium nucleatum A.
Prevotella intermedia B.
A. actinomycetemcomitans C.
Peptostreptococus micros D.
Capnocytophaga E.
(pag. 161)
389
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
390 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1521056. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt:
dureri intense iradiate; A.
mobilitate dentara patologica; B.
retractie gingivala; C.
pungi parodontale false; D.
hiperestezie dentinara. E.
(pag. 156)
S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv:
apar tulburari de masticatie; A.
tulburari de fonatie; B.
retractie gingivala; C.
pungi adevarate; D.
manifestari psihice anxios-obsesive. E.
(pag. 158)
S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt:
prurit gingival; A.
sangerare la atingeri usoare cu sonda; B.
tumefactie gingivala cu pungi false; C.
sangerare la succiunea gingiei; D.
jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. E.
(pag. 153-154)
S1521059. In parodontita marginala cronica superficiala:
creste fosfataza acida; A.
semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere; B.
apare tumefactia gingivala cu pungi false; C.
apare uneori retractie gingivala; D.
radiologic apare demineralizarea osoasa. E.
(pag. 153-154)
S1521060. Parodontita distrofica:
se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta; A.
prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale; B.
prezinta mobilitate dentara crescuta; C.
prezinta migrari patologice accentuate; D.
prezinta tumefactie granulara. E.
(pag. 161-162)
S1521061. Parodontita juvenila:
este determinata in special de Porphiromonas gingivalis; A.
se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic; B.
prezinta pungi parodontale false; C.
prezinta pungi parodontale adevarate; D.
prezinta retractie gingivala. E.
(pag. 156)
S1521062. Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva:
apare mai frecvent dupa 20 de ani; A.
prezinta mobilitate dentara patologica accentuata; B.
prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani; C.
390
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
391 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
prezinta tumefactii voluminoase ulcerate; D.
poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. E.
(pag. 160)
S1521063. Parodontita marginala cronica profunda la adult:
reprezinta forma intens destructiva la adult; A.
prezinta pungi parodontale adevarate; B.
prezinta mobilitate patologica de gradul 4; C.
prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale; D.
prezinta resorbtie orizontala accentuata. E.
(pag. 158)
S1621064. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele:
primii molari superiori si inferiori A.
incisivii superiori si inferiori B.
primii molari si incisivii C.
primii molari, incisivii si dintii imediat vecini, depasind numarul de 14 D.
caninii superiori si inferiori. E.
(pag. 156)
S1621065. in parodontita juvenila:
este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans A.
apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular B.
apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal C.
apare retractie gingivala D.
apar leziuni hiperkeratozice. E.
(pag. 156)
S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin:
hiperplazie gingivala generalizata A.
atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive B.
retractia gingivala C.
fisuri Stillman D.
festonul McCall. E.
(pag. 162)
S1621067. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin:
semne de inflamatie gingivala A.
atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive B.
retractie gingivala C.
pungi parodontale false D.
mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 E.
(pag. 158)
S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:
prurit gingival A.
dureri intense la atingerea gingiei B.
jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie C.
senzatie de gust metalic si alterat D.
dureri spontane, iradiante in oasele maxilare. E.
(pag. 153)
391
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
392 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2121069. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin
leucocite distruse A.
tesut mezenchimal nediferentiat B.
glicoproteine C.
celule epiteliale descuamate D.
celule epiteliale descuamate E.
(pag. 158)
S2121070. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu
sunt:
vasodilatatia pasiva A.
degenerescenta filetelor nervoase B.
hiperkeratoza C.
parakeratoza D.
segregatie celulara in stratul cornos E.
(pag. 152)
S2121071. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca
Diabet. A.
Sindromul DOWN B.
hipofosfatazia C.
neutropenia sau granulocitopenia D.
Sindromul CHEDIAK- HIGASHI E.
(pag. 158)
S2121072. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt:
prurit gingival A.
usturimi gingivale B.
retractie gingivala C.
hipertrofie gingivala D.
hiperplazie gingivala E.
(pag. 153)
S2121073. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin
frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari A.
formarea diastemei patologice B.
mobilitate dentara patologica C.
prurit gingival D.
xerostomie E.
(pag. 156)
S2321074. Bifa&i care sunt principalel semne clinice de mbolnavire n parodontita juvenil:
pungi parodontale false A.
mobilitate dentar! patologic! B.
pungi parodontale adev!rate C.
retracie gingival! D.
hiperestezie dentinar! E.
(pag. 156)
S2321075. Din punct de vedere histopatologic, n parodontita marginal cronic profund se
eviden&iaz:
distrucii ntinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare $i periodontale A.
392
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
393 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
cre$terea fosfatazei alcaline B.
resorbii ale cementului radicular C.
distrucii ale fibrelor Sharpey D.
numeroase zone de resorbie ale osului alveolar E.
(pag. 157)
S2321076. Care sunt zonele n care se pot dezvolta pungi osoase n cadrul evolu&iei parodontitei
marginale cronice profunde a adultului?
liniile oblice: extern! $i intern! A.
zona premolarilor mandibulari B.
zona premolarilor maxilari C.
creasta zigomato-malar! D.
zona palatin! n dreptul dinilor frontali superiori E.
(pag. 158)
S2321077. Care dintre urmtoarele semne clinice obiective caracterizeaz tabloul clinic al parodontitei
marginale cronice profunde, a adultului?
mobilitatea patologic! de gradul 2 sau 3 A.
pungi parodontale adev!rate B.
prezena de numeroase resturi radiculare C.
migr!ri patologice D.
afectarea gingivo-osoas! a bifurcaiilor $i trifurcaiilor dinilor laterali E.
(pag. 158-159)
S2321078. Ce tip de exsudat se poate ntlni n pungile parodontale adevrate din parodontita
marginal cronic profund a adultului?
exsudat seros A.
exsudat fibrinos B.
exsudat sero-fibrinos C.
exsudat sangvinolent D.
exsudat purulent E.
(pag. 158)
S2321079. Care dintre urmtoarele mecanisme au fost incriminate n patogenia parodontitei marginale
agresive, rapid progresiv?
activarea policlonal! a limfocitelor B A.
activarea complementului B.
modific!ri ale chemotactismului neutrofilelor fa! de bacterii C.
alter!ri ale funciilor limfocitelorT D.
producerea de autoanticorpi fa! de colagen E.
(pag. 160)
S2321080. Trecerea de la gingivit la parodontita marginal cronic se nso&e#te de modificri ale
componentelor plcii bacteriene:
cresc spirochetele A.
cresc speciile de bacili gram-negativi B.
apariia Eikenella corrodens C.
apariia Camphylobacter rectus D.
cre$te viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus E.
(pag. 151)
S2321081. n parodontita marginal cronic superficial, apar:
primele manifest!ri de disjuncie ntre gingie $i dinte A.
393
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
394 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
leziuni parial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar B.
cre$te mobilitatea dinilor C.
demineraliz!ri ale osului D.
halena. E.
(pag. 152)
S2321082. Cercetrile de microscopie optic #i electrono-optic, au artat c n parodontita marginal
cronic superficial apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului:
infiltrat dens limfo-plasmocitar A.
vasodilataie pasiv! B.
endarterita C.
degenerescena filetelor nervoase D.
alter!ri ale mitocondriilor. E.
(pag. 152)
S2321083. Particularit&ile histochimice #i histoenzimologice n parodontita marginal cronic
superficial sunt reprezentate de:
vacuolizarea mitocondriilor A.
cre$terea fosfatazei alcaline B.
cre$terea ARN-ului n stratul germinativ C.
sc!derea succindehidrogenazei n zonele epiteliale cu ulceraii D.
tendina de aglomerare a ribozomilor E.
(pag. 152-153)
S2321084. Care dintre urmtoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale n
parodontita marginal cronic superficial:
papila gingival! tumefiata de aspect uneori filiform prelins interdentar spre marginea incizala sau
suprafaa ocluzal!
A.
uneori papila poate fi desprins! de pe dinte B.
papila gingival! are uneori aspect lobulat, cu un $an discret la baz!, care o delimiteaz! de gingia fix! C.
relieful papilei este $ters, pna aproape de dipariie D.
papila gingival! are culoare roz-pal datorit! slabei vasculariz!ri. E.
(pag. 154)
S2321085. Care dintre urmtoarele afirma&ii n legtur cu parodontita prepubertar, sunt adevrate:
apare la dentiia temporar! $i mixt! A.
este asociat! cu sindromul Papillon-Lefvre B.
este asociat! cu sindromul Down C.
nu se asociaz! cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia D.
este asociat! cu sindromul Chediak-Higashi E.
(pag. 155)
S2321086. Ce este halistereza?
miros urt al cavitaii orale, ce insoe$te simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde A.
semn specific din gingivita ucero-necrotic! B.
demineralizare care se prezint! sub forma unei radiotransparene cu localizare la nivelul vrfului septului
alveolar
C.
demineralizare care se prezint! sub forma unei radiotransparene cu localizare n lungul septului alveolar,
central axial n mod intrerupt sau continuu
D.
demineralizare care se prezint! sub forma unei radiotransparene cu localizare n aproape totalitatea
septului alveolar
E.
(pag. 154-155)
394
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
395 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implica&i n
producerea parodontitei juvenile
Eikenella corrodens A.
Streptoccocus mutans B.
Actinobacillus actinomycetemcomitans C.
Capnocytophaga sputigena D.
Stafiloccocus aureus E.
(pag. 156)
S2321088. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans:
pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman A.
nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B.
pot produce fenomene de tip boala serului C.
pot produce soc anafilactic D.
pot produce activarea complementului E.
(pag. 156)
S2521089. Parodontita marginal cronic juvenil are ca semne clinice urmtoarele
Mobilitate dentar! A.
Pungi parodontale reale B.
Retracie gingival! C.
Sngerare gingival! spontan! D.
Hiperestezie dentinar! E.
(pag. 156)
S2621090. Amputa&ia devital este indicat n cazul:
tratamentului dinilor mobili parodontotici A.
molarilor persoanelor n vrst! B.
dinilor cu canale foarte curbe C.
pulpopatiilor incipiente la copii $i tineri D.
la dinii cu r!d!cini n formare. E.
(pag. 143)
S2621091. Contraindica&iile la extirpri vitale sunt reprezentate de:
luxaiile dentare A.
fracturile radiculare n prima $i a doua treime a r!d!cinii B.
dinii aflai n vecin!tatea unor formaiuni patologice C.
afeciuni care contraindic! folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului D.
sarcina n primele 3 luni $i ultimele 2 luni. E.
(pag. 147-148)
S2621092. Extirparea devital este indicat n urmtoarele situa&ii:
dini cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea pn! la apex A.
dini situai distal pe arcad!, la care tratamentul este dificil B.
pulpitele purulente pariale C.
pulpitele cronice deschise granulomatoase D.
cariile cu evoluie subgingival!. E.
(pag. 154)
S2621093. Extirparea devital este contraindicat n:
pulpitele purulente pariale A.
pulpitele purulente totale B.
395
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
396 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
pulpitele cronice deschise granulomatoase C.
cazul persoanelor alergice la substanele anestezice D.
imposibilitatea realiz!rii anesteziei locale (tumori, trisme, infecii). E.
(pag. 154)
S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta n:
coafaj direct A.
amputatie vitala B.
extirparea aseptico-antiseptica C.
amputatie devitala D.
coafaj indirect E.
(pag. 134)
S2621095. Tratamentul pulpitei purulente par&iale const n:
coafaj direct A.
amputaie vital! B.
extirparea aseptico-antiseptic! C.
amputaie devital! D.
coafaj indirect E.
(pag. 134)
S2821096. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata
de:
senzatia de egresiune a unui dinte A.
durere periradiculara B.
durere generalizata C.
durerea apare frecvent seara D.
durere de intensitate medie E.
(pag. 153)
S2821097. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata
de:
culoare rosie deschisa a gingiei A.
papila gingivala cu aspect lobulat B.
papila gingivala cu aspect filiform C.
papila desprinsa de dinte D.
mobilitate dentara de gradul 1 E.
(pag. 154)
S2821098. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin:
albinism A.
hipercheratoza palmara B.
pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani C.
pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani D.
pungi parodontale adanci E.
(pag. 155)
S2821099. Simptomatologia parodontitei juvenile este:
mobilitate dentara patologica A.
pungi parodontale false B.
abcese parodontale C.
poate fi localizata D.
396
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
397 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
retractie gingivala E.
(pag. 156)
S2821100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:
apare mai frecvent dupa 40 ani A.
apare mai frecvent dupa 20 ani B.
reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP C.
prezinta tumefactii voluminoase exagerate D.
se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor E.
(pag. 160)
S2821101. In parodontita marginala profunda rebela la tratament, simptomatologia poate fi:
aparitia fisurilor Stillman A.
aparitia festonului McCall B.
evolutia continua a leziunilor preexistente C.
aparitia de leziuni noi D.
mai pregnanta la copii E.
(pag. 161-162)
S2821102. In parodontita distrofica apar:
pungi parodontale de adancime mare A.
mobilitate dentara accentuata B.
migrari patologice semnificative C.
exudat inflamator redus D.
rezorbtie osoasa orizontala E.
(pag. 162)
S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala:
scade fosfataza alcalina A.
scade ARN B.
scade Succindehidrogenaza C.
creste fosfataza alcalina D.
creste ARN E.
(pag. 153)
S2921104. Parodontita juvenila se prezinta prin:
pungi parodontale false A.
mobilitate dentara patologica B.
lipsa unei inflamatii clinic C.
migrari dentare D.
prezenta unei inflamatii clinic E.
(pag. 156)
S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective sunt:
mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 A.
retractie gingivala B.
tulburari de masticatie C.
pungi parodontale adevarate D.
tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare E.
(pag. 158)
S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca:
397
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
398 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
sindromul Down A.
sindromul Plummer-Vinson B.
sindromul Chediak-Higashi C.
boala lui Werkhof D.
sindromul Papillon-Lefevre E.
(pag. 155)
398
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
399 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 22
Manifest$ri gingivo-parodontale i orale n SIDA
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1222001. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de
un virus - HIV A.
specii de stafilococ B.
specii de streptococ C.
spirochete D.
endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans E.
(pag. 163)
S1222002. Sindromul imunodeficientei dobandite este
congenital A.
consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare B.
ereditar C.
de etiologie microbiana D.
de etiologie micotica E.
(pag. 162)
S1322003. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:
preferential pe gingie; A.
preferential pe mucoasa boltii palatine; B.
preferential pe mucoasa jugala; C.
preferenial pe mucoasa planseului bucal; D.
preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine E.
(pag. 164)
S1322004. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:
gastrite; A.
adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior; B.
accident vascular cerebral; C.
dermatite de contact; D.
insuficienta renala cronica E.
(pag. 164-165)
S1322005. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva apare mai frecvent la:
gravide; A.
pubertate; B.
menopauza; C.
persoanele HIV pozitive; D.
persoanele supuse unor stresuri mari. E.
(pag. 163)
S1322006. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:
posibil A.
399
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
400 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
probabil; B.
exclus; C.
crescut; D.
scazut. E.
(pag. 163)
S1322007. SIDA este consecinta unei infectii
Bacilare; A.
Cu candida B.
Parazitare; C.
Virale; D.
Polimicrobiene. E.
(pag. 162)
S1422008. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici::
lizereu eritematos de culoare rosu-aprins A.
singereaza scazut, doar la traume serioase B.
apare in forma unica localizata C.
nu se suprainfecteaza micotic niciodata D.
nu se asociaza niciodata cu gingivite ulcero-necrotice E.
(pag. 163)
S1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale ganglionilor:
subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior A.
retroauriculari B.
occipitali C.
pretragieni D.
submentonieri E.
(pag. 164)
S1422010. Manifestarile caracteristice papilelor linguale la bolnavii SIDA sunt:
leucoplazia viloasa A.
infectiile micotice B.
leziuni ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie atipica C.
sarcomul Kaposi D.
depigmentari ale mucoasei E.
(pag. 163)
S1422011. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva se caracterizeaza prin urmatoarele
aspecte:
apare mai frecvent la persoanele HIV-pozitive A.
boala apare doar localizat B.
nu se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar C.
osul alveolar nu este denudat de tesuturile moi D.
osul alveolar nu prezinta fenomene de sechestrare E.
(pag. 163)
S1422012. Virusul HIV afecteaza celule precum:
celulele osoase A.
celulele pulmonare B.
celulele hepatice C.
limfocitele t (helper) D.
400
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
401 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
eritrocitele E.
(pag. 163)
S2322013. SIDA este consecin&a unei infec&ii:
Bacilare; A.
Cu candida; B.
Parazitare; C.
Virale; D.
Polimicrobiene. E.
(pag. 162)
S2322014. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:
posibil A.
probabil B.
exclus C.
crescut D.
sc!zut E.
(pag. 163)
S2322015. Parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv apare mai frecvent la:
gravide A.
pubertate B.
soldai C.
persoanele HIV pozitive D.
persoanele supuse unor stresuri mari E.
(pag. 163)
S2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:
preferenial pe gingie A.
preferenial pe mucoasa bolii palatine B.
preferenial pe mucoasa jugal! C.
preferenial pe mucoasa plan$eului bucal D.
preferenial pe gingie $i mucoasa bolii palatine E.
(pag. 163)
S2322017. Manifestrile extrabucale #i generale frecvent ntlnite n SIDA sunt:
gastrite A.
adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari $i a lanului cervical anterior B.
accident vascular cerebral C.
dermatite de contact D.
insuficien! renal! cronic! E.
(pag. 164-165)
S2322018. Candidoza pseudomembranoas este mai frecvent localizat
la nivelul gingiei marginale A.
la nivelul marginilor limbii B.
la nivelul mucoasei jugale C.
pe faa dorsal! a limbii D.
la nivelul bolii palatine E.
(pag. 164)
S2522019. Manifestri bucale la bolnavii SIDA sunt:
401
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
402 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Hiperplazia gingival! A.
Supuraia gingival! B.
Sngerarea gingival! C.
Leucoplazia viloas! D.
Tumefacia gingival! E.
(pag. 163, 164)
S2622020. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cnd se respect ntocmai tehnica de lucru,
arat rezultate pozitive n:
100 % din cazuri A.
80-90 % din cazuri B.
86-95 % din cazuri C.
75-86 % din cazuri D.
85-95 % din cazuri E.
(pag. 160)
S2622021. Solu&ia Walkhoff con&ine:
fenol 30 %, camfor 60 % $i alcool 10 % A.
monoclorfenol $i alcool 10 % B.
P-monoclorfenol, mentol $i camfor C.
P-monoclorfenol $i tricrezol D.
P-monoclorfenol, alcool $i eter 10 %. E.
(pag. 177)
S2922022. Factorul cauzal in producerea SIDA este reprezentat de:
neutrofile A.
limfocite B.
hematii C.
macrofage D.
unii neuroni E.
(pag. 163)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1222023. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de
eritemul gingival linear A.
parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva B.
leucoplazia viloasa C.
sarcomul Kaposi D.
angiomatoza bacilara E.
(pag. 163)
S1222024. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduri
candidoza eritematoasa A.
candidoza pseudomembranoasa B.
candidoza hipertrofica linguala C.
cheilita angulara micotica D.
candidoza bipolara E.
(pag. 164)
S1222025. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
402
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
403 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
se prezinta ca un lizereu rosu-aprins A.
nu prezinta sangerari B.
sangereaza la atingeri usoare C.
nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe D.
se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale E.
(pag. 163)
S1222026. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulare A.
poate fi localizat sau generalizat B.
in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe C.
poate cuprinde si mucoasa palatinala D.
poate cuprinde si mucoasa alveolara E.
(pag. 163)
S1222027. In candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea
senzatie de uscaciune a gurii A.
hipersalivatie B.
zone de culoare rosie C.
uneori depapilari zonale D.
leziuni ulceroase E.
(pag. 164)
S1222028. Infectia cu HIV se transmite in special
prin atingerea persoanei infectate A.
prin contact sexual B.
prin contaminare cu sange infectat C.
aerian D.
nu se transmite E.
(pag. 163)
S1222029. Manifestarile extraorale si generale frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de
leucoplazia viloasa A.
sarcomul Kaposi B.
hiperpigmentarea mucoasei orale C.
histoplasmoza D.
toxoplasmoza cerebrala E.
(pag. 164)
S1222030. Manifestarile orale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de
eritemul gingival linear A.
angiomatoza bacilara B.
sarcomul Kaposi C.
parodontita arginala ulcero-necrotica rapid progresiva D.
infectiile micotice E.
(pag. 163)
S1222031. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva din AIDS
nu apare decat in stadiile terminale ale bolii A.
apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate B.
se prezinta exclusiv localizat C.
se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar D.
403
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
404 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
poate fi localizata sau generalizata E.
(pag. 163)
S1222032. Sarcomul Kaposi din SIDA
se manifesta sub forma de macule rosii sau brune A.
se manifesta sub forma de papule sau mici noduli B.
pot imbraca ulterior aspect de hematom sau hemangiom C.
se poate suprainfecta micotic D.
este o tumora benigna E.
(pag. 164)
S1222033. Sarcomul Kaposi este
o tumora maligna A.
o tumora benigna B.
specifica infectie HIV C.
nespecifica infectiei HIV D.
apare mai frecvent la bolnavii SIDA E.
(pag. 164)
S1222034. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in
lichidul santului gingival A.
saliva B.
sange C.
lichid cefalo-rahidian D.
sperma E.
(pag. 163)
S1322035. Care dintre urmatoarele manifestari bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:
eritroplazia; A.
leucoplazia viloasa; B.
candidoza eritematoasa C.
sarcomul Kaposi; D.
angiomatoza bacilara. E.
(pag. 163-164)
S1322036. Diagnosticul diferential al hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:
eritroplazia; A.
hiperpigmentatiile medicamentoase; B.
coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana; C.
sarcomul Kaposi; D.
candidoza eritematoasa. E.
(pag. 164)
S1322037. Eritemul gingival liniar:
se mai numeste gingivita HIV; A.
frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri usoare; B.
este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere; C.
se insoeste de mobilitate dentara D.
creste incidenta cariilor de colet E.
(pag. 163)
S1322038. in cursul infectiei HIV, gingivo-parodontale si orale fara leziuni extrabucale, propriu-zise,
404
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
405 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
starea generala poate fi alterata prin:
febra; A.
dispnee B.
astenie; C.
scadere in greutate; D.
afectare hepatica. E.
(pag. 164)
S1322039. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:
sunt frecvente; A.
au evolutie atipica; B.
se trateaza cu antibiotice; C.
nu au tendina de vindecare D.
sunt contagioase. E.
(pag. 164)
S1322040. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:
eritemul gingival linear; A.
gingivitele din cursul unor stari fiziologice; B.
parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva C.
parodontita juvenila; D.
hipercresterile gingivale E.
(pag. 163)
S1422041. Candidozele bucale in SIDA:
nu apar niciodata A.
sunt consecinta agresiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicans B.
nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor C.
se pot manifesta in diferite moduri D.
se pot manifesta si sub forma cheilitei angulare micotice E.
(pag. 164)
S1422042. In cursul infectiei HIV propriu-zise, starea generala a bolnavului se poate altera prin:
febra A.
inapetenta B.
aritmie cardiaca C.
astenie D.
diaree E.
(pag. 164)
S1422043. In SIDA pot fi intilnite frecvent urmatoarele manifestari extrabucale si generale:
adenopatii ale ganglionilor occipitali A.
candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor, plaminilor B.
pneumonii C.
toxoplasmoza cerebrala D.
edem laringian E.
(pag. 164)
S1422044. Sarcomul Kaposi:
este o tumora benigna specifica infectiei HIV A.
apare mai frecvent la bolnavii SIDA B.
la inceput, se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna C.
405
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
406 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
niciodata nu are aspect de papula D.
ulterior se maresc in volum si imbraca aspect de hematom sau hemangiom E.
(pag. 164)
S1422045. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in:
sange A.
sperma B.
lichidul cefalo-rahidian C.
saliva D.
fluidul gingival E.
(pag. 163)
S1522046. Gingivita HIV:
se mai numeste eritem gingival linear; A.
se prezinta ca un lizereu ertiematos; B.
se insoteste de hiperestezie; C.
se insoteste de suprainfectari micotice; D.
prezinta mucoasa gingivala de culoare rosu-deschis cu aspect lucios. E.
(pag. 163)
S1522047. La bolnavii infectati cu HIV pot sa apara:
infectii micotice; A.
gingivite ulcero-necrotice; B.
hipopigmentatia mucoasei bucale; C.
leziuni herpetice ulcerate; D.
sarcomul Kaposi. E.
(pag. 163)
S1522048. Leziunile ulceroase din infectia cu HIV:
sunt de tip herpetic; A.
sunt de tip aftos; B.
nu au tendinta la vindecare; C.
se caracterizeaza prin afte cu margini bine trasate, regulate; D.
sunt acoperite de cruste hemoragice. E.
(pag. 164)
S1522049. Parodontita marginala ulcero-necrotica din infectia cu HIV:
este o afectiune rapid progresiva; A.
este localizata initodeauna; B.
se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar; C.
este insotita de fenomene de sechestrare la nivelul osului; D.
prezinta fenestratii si eroziuni la nivelul smaltului. E.
(pag. 163)
S1622050. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite forme:
cheilita angulara micotica A.
candidoza hipertrofica linguala B.
candidoza pseudomembranoasa C.
fisurile Stillman D.
candidoza eritematoasa. E.
(pag. 164)
406
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
407 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1622051. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:
diabet A.
adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior B.
reumatism cronic degenerativ C.
candidoza la nivelul esofagului D.
pneumonii. E.
(pag. 165)
S1622052. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt:
eritemul gingival linear sau gingivita HIV A.
gingivita ulcero-necrotica B.
parodontita juvenila C.
parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva D.
parodontita marginala rapid progresiva. E.
(pag. 163)
S2122053. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta sub forma de :
eritem gingival linear A.
cheilita angulara B.
candidoza eritematoasa C.
leucoplazie viloasa D.
celulite perimaxilare E.
(pag. 164)
S2122054. La bolnavi SIDA ca manifestare gingivo-parodontala se descrie:
osteomielita A.
osteita a oaselor maxilare B.
leziuni ulceroase herpetice si aftoase C.
gingivita de involutie D.
eritemul gingival linear E.
(pag. 163)
S2122055. Manifestari bucale la bolnavi SIDA sunt
Infectii micotice A.
Celulite perimaxilare B.
Gust metalic C.
Tulburari de deglutitie D.
Angiomatoza bacilara E.
(pag. 163)
S2122056. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:
Eritemul gingival linear A.
Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva B.
Leucoplazia viloasa C.
Ulceratii jugale D.
Ulceratii ale boltei palatine E.
(pag. 163)
S2322057. Ce popula&ie celular este afectat de virusul HIV ?
limfocitele T-kiler A.
limfocitele T-helper B.
macrofagele C.
407
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
408 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
celule Langerhans D.
unii neuroni $i celulele gliale ale creierului E.
(pag. 162)
S2322058. Virusul HIV se transmite n special prin:
utilizarea paharelor dupa o persoana contaminata A.
atingerea tegumentelor B.
contact sexual C.
contaminare cu snge sau produse de snge care conin virusul D.
saliv! care conine virusul, n cursul manoperelor stomatologice E.
(pag. 163)
S2322059. Virusul HIV este prezent n cantitatea cea mai mare n:
snge A.
saliv! B.
sperm! C.
urina D.
lichid cefalorahidian E.
(pag. 163)
S2322060. Virusul HIV se transmite prin:
s!rut; A.
saliv! care conine virusul, n cursul manoperelor stomatologice; B.
contact sexual; C.
contaminare cu snge sau produse de snge care conin virusul; D.
atingerea tegumentelor E.
(pag. 163)
S2322061. Care dintre urmatoarele afirma&ii n legatur cu eritemul gingival liniar, sunt adevrate?
se mai nume$te gingivita HIV; A.
frecvent se prezint! ca un lizereu eritematos de culoare ro$u aprins, cu snger!ri la atingeri u$oare; B.
este situat la nivelul papilelor interdentare $i marginii gingivale libere; C.
se nsoe$te de mobilitate dentar!; D.
cre$te incidena cariilor de colet. E.
(pag. 163)
S2322062. Manifestrile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt
eritemul gingival linear A.
gingivitele din cursul unor st!ri fiziologice B.
parodontita marginal! ulcero-necrotic! rapid progresiv! C.
parodontita juvenil! D.
hipercre$terile gingivale E.
(pag. 163)
S2322063. Care dintre urmtoarele manifestri bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:
eritroplazia A.
leucoplazia viloas! B.
candidoza eritematoas! C.
sarcomul Kaposi D.
angiomatoz! bacilar! E.
(pag. 163)
408
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
409 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2322064. Diagnosticul diferen&ial al hiperpigmenta&iilor mucoasei bucale n SIDA se face cu:
eritroplazia A.
hiperpigmentaiile medicamentoase B.
coloraia brun-maroniu din insuficiena corticosuprarenalian! C.
sarcomul Kaposi D.
candidoza eritematoas! E.
(pag. 163)
S2322065. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:
sunt frecvente A.
au evoluie atipic! B.
se trateaz! cu antibiotice C.
nu au tendin! de vindecare D.
sunt contagioase E.
(pag. 163)
S2322066. n cursul infec&iei HIV, gingivo-parodontale #i orale fr leziuni extrabucale, propriu-zise,
starea general poate fi alterat prin:
febr! A.
dispnee B.
astenie C.
sc!dere n greutate D.
afectare hepatic! E.
(pag. 164)
S2322067. Infec&iile micotice n SIDA
sunt rare A.
sunt deosebit de frecvente B.
se manifest! cnd nivelul de CD4 scade sub 200 C.
apar la circa 90% din pacieni D.
sunt primul semn de infectare cu HIV E.
(pag. 163)
S2322068. Care dintre urmtoarele afirma&ii n legtur cu sarcomul Kaposi sunt adevrate?
esteo tumor! benign! A.
este o tumor! malign!, B.
nespecific! infeciei HIV C.
specific! infeciei HIV D.
apare mai frecvent la bolnavii SIDA E.
(pag. 164)
S2322069. n care dintre urmtoarele situa&ii, medicul stomatolog trebuie s aib n vedere posibilitatea
unei infec&ii HIV?
prezena unei parodontite marginale ulcero-necrotice rapid progresive A.
candidoz! bucal! rebel! la tratment B.
carii explozive (rampant caries) C.
leziuni herpetice mai vechi de o luna D.
afte atipice, cu ulceraii mari cu margini neregulate, suprainfectare E.
(pag. 163-164)
S2322070. Care dintre urmtoarele afirma&ii descriu aspectul clinic al leziunilor aftoase la bolnavii
SIDA?
ulceraii mari, cu margini neregulate A.
409
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
410 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
ulceraii rotunde cu diametrul su 1 mm B.
extrem de dureroase C.
nedureroase D.
far! tendin! de vindecare E.
(pag. 164)
S2522071. Printre semnele bucale n SIDA se citeaz:
Osteita crestei alveolare A.
Celulita perimaxilar! B.
Angiomatoza bacilar! C.
Hiperpigmentaiile mucoasei bucale D.
Ulceraiile de tip herpetic E.
(pag. 164)
S2622072. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmtoarele instrumente:
ace Miller A.
ace Donaldson fine $i foarte fine B.
ace Hedstrm fine C.
freze globulare mici D.
ace Kerr fine $i foarte fine. E.
(pag. 162)
S2622073. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmtoarele substan&e
acid sulfuric 40 % A.
acid clorhidric 20-30 % B.
acid sulfuric 20-30 % C.
antiformin! D.
EDTA 10 % E.
(pag. 162)
S2622074. Metodele de msurare a lungimii canalului radicular sunt:
metoda clinic! A.
metoda biologic! B.
fulguraia transapical! C.
metoda clinico-radiologic! D.
metode electronice. E.
(pag. 163)
S2622075. n extirparea pulpar:
tratamentul mecanic se efectueaz! pn! la constricia apical! A.
tratamentul mecanic se execut! ntr-una sau mai multe $edine, n funcie de schema de tratament B.
tratamentul se execut! ntr-o singur! $edin! C.
nu este necesar! izolarea dintelui D.
n cursul tratamentului se aplic! pansamente medicamentoase E.
(pag. 166-167)
S2622076. n prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmtoarele metode:
metode sonice A.
metode ultrasonice B.
diatermia C.
fulguraia transapical! D.
metoda cu laser. E.
410
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
411 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 166)
S2622077. Compu#ii cuternari de amoniu:
sunt detergeni cationici A.
reduc tensiunea superficial! a soluiilor B.
sunt mai activi n mediu acid C.
sunt mai activi n mediu alcalin D.
sunt toxici citoplasmatici puternici. E.
(pag. 182)
S2922078. Care sunt manifestarile locale gingivoparodontale la bilnavii SIDA:
gingivita HIV sau eritemul gingival linear A.
infectiile micotice B.
leucoplazia viloasa C.
parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresiva D.
angiomatoza bacilara E.
(pag. 163)
S2922079. Cele mai frecvente manifestari bucale in SIDA sunt:
infectiile micotice A.
leucoplazia viloasa B.
candidoza la nivelul esofagului C.
histoplasmoza D.
coloratiile anormale ale mucoasei E.
(pag. 164)
S2922080. Manifestarile extrabucale mai frecvent intalnite in SIDA sunt:
celulitele maxilare A.
cheilita angulara micotica B.
histoplasmoza C.
adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari D.
angiomatoza bacilara E.
(pag. 163-164)
S2922081. Sarcomul Kaposi este:
mai frecvent la bolnavii de SIDA A.
tumora benigna B.
tumora maligna C.
localizat mai frecvent la mucoasa jugala si a planseului D.
nici unul din raspunsuri E.
(pag. 164)
411
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
412 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 23
Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinar$ i alte complica#ii ale bolilor parodontiului
marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1223001. Factorul esential in producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de
terenul individual al pacientului A.
ereditate B.
prezenta placii bacteriene C.
manopere stomatologice intempestive D.
calitatea smaltului dentar E.
(pag. 174)
S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:
lingual, palatinal, vestibular A.
palatinal, vestibular, lingual B.
vestibular, palatinal, lingual C.
vestibular, lingual, palatinal D.
lingual, vestibular, palatinal E.
(pag. 172)
S1323003. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa:
0,2 % A.
20 % B.
2 % C.
22 % D.
6 % E.
(pag. 174)
S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent:
palatinal A.
lingual B.
vestibular C.
mezial D.
distal E.
(pag. 172)
S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin:
insistenta la periaj A.
exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural al
acestuia este redus sau blocat
B.
scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale C.
scaderea rezistentei imune a organismului D.
microtraume repetate ale gingiei E.
(pag. 172)
S1423006. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este
atribuita:
412
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
413 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
sistemului nervos in exclusivitate A.
sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide B.
traumei ocluzale in exclusivitate C.
uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate D.
eroziunii chimice acide in exclusivitate E.
(pag. 174)
S1423007. Testele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui abces parodontal marginal sunt:
pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositi A.
intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositi B.
intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit C.
negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit D.
negative doar la testul electric E.
(pag. 173)
S1523008. Abcesul parodontal poate fi:
simplu; A.
complicat; B.
mixt; C.
diferentiat; D.
simetric. E.
(pag. 173)
S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:
aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm; A.
celulita a buzei superioare; B.
tulburari de ocluzie frontala; C.
cefalee si stare de curbatura; D.
sechestrari osoase la nivelul osului alveolar. E.
(pag. 173)
S1523010. Complicatiile la distanta ale bolii parodontale sunt:
insuficienta renala; A.
sinuzita maxilara; B.
abces cerebral; C.
colecistita prin piofagie; D.
rectocolita prin piofagie. E.
(pag. 175)
S1523011. Dintre complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale, fac parte:
necrozele pulpare; A.
lacunele cuneiforme; B.
pulpitele acute laterograde sau retrograde; C.
celulita; D.
septicopioemia. E.
(pag. 174)
S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
periaj; A.
detartraj; B.
badijonaj cu ZnCl2; C.
traumatisme dento-alveolare; D.
413
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
414 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
indepartarea obturatiilor in exces. E.
(pag. 173)
S1623013. Lacunele cuneiforme:
apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare A.
apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrin B.
apar mai frecvent ocluzal C.
au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui D.
nu reprezinta o lipsa de substanta. E.
(pag. 174)
S2123014. Abcesul PARODONTAL MARGINAL ESTE LOCALIZAT MAI FRECVENT:
Palatinal; A.
Sublingual; B.
Vestibular; C.
Lingula D.
Nu are o localizare predilecta E.
(pag. 172)
S2123015. Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poate insoti frecvent de:
Celulita buzei superioare A.
Glosodinie B.
Tulburari de gust C.
Infectii micotice D.
Afte si herpes E.
(pag. 173)
S2323016. Evolutia bolii parodontale este influentata de:
factori loco-regionali determinanti A.
virsta B.
alimentatie C.
unele boli locale D.
sex E.
(pag. 171)
S2323017. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:
tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm A.
dintii limitanti sunt indemni de carie B.
mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee C.
consistenta abcesului este moale, depresibila D.
consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma E.
(pag. 172)
S2323018. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:
stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare A.
stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare B.
stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare C.
stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii
dentinari
D.
nici unul din cele enuntate E.
(pag. 174)
414
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
415 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2323019. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:
prezenta peliculei dobindite A.
prezenta placii bacteriene B.
fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale C.
depozite de tartru depuse la coletul dintilor D.
efectuarea detartrajului ultrasonic E.
(pag. 174)
S2323020. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:
simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa A.
jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta B.
uneori durerea poate aparea si spontan C.
uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza ,fiind consecinta unor pulpite D.
aspect lobulat al papilelor E.
(pag. 173)
S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile
parodontale profunde:
0,2 % A.
20 % B.
2 % C.
22 % D.
6 % E.
(pag. 174)
S2323022. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este
atribuita:
sistemului nervos in exclusivitate A.
sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide B.
traumei ocluzale in exclusivitate C.
uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate D.
eroziunii chimice acide in exclusivitate E.
(pag. 173)
S2523023. n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol urmtoarelor cauze, mai pu&in una:
Sistemul nervos A.
Distoniilor neuro-vegetative B.
Traumei ocluzale C.
Circulaiei sangvine parodontale D.
Periajul excesiv $i incorect E.
(pag. 174)
S2623024. Finger spreaderele prezint urmtoarele avantaje fa& de hand spreadere:
permit ndep!rtarea cu u$urin! din canal cu dislocarea gutapercei A.
nu permit rotirea spreaderului n jurul axului s!u n ambele sensuri B.
confer! operatorului o mare sensibilitate tactil! C.
partea activ! are form! cilindric! D.
lungimea p!rii active este de cca 20 mm. E.
(pag. 223)
S2623025. Dezavantajele utilizrii conurilor de argint n obtura&ia radicular sunt:
nchidere perfect! a canalelor A.
415
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
416 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
tratamentul biomecanic incomplet nu asigur! sigilarea apical! urm!rit! B.
radioopacitatea intens! a conului d! o fals! impresie de obturaie neetan$! C.
are aciune oligodinamic! (discutabil! n condiiile unei sigil!ri perfecte) D.
flexibilitate mai mare dect a conurilor de gutaperc!. E.
(pag. 243)
S2623026. Preciza&i care sunt avantajele tehnicii de obturare segmentar de canal cu amalgam de
argint:
se resoarbe A.
asigur! o bun! sigilare n condiiile unei tehnici corecte B.
necesit! canale cu seciune circular! C.
necesit! un calibru suficient de larg al poriunii apicale a canalului D.
necesit! instrumentar endodontic special. E.
(pag. 239)
S2623027. Avantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc Spaden):
este mai lent! A.
exist! posibilitatea fractur!rii compactoarelor B.
obtureaz! cea mai mare parte a spaiului endodontic C.
faciliteaz! dep!$irile n lipsa unui stop dentinar apical corespunz!tor D.
exist! posibilitatea apariiei unor leziuni termice ale parodoniului de susinere. E.
(pag. 234)
S2923028. Ce simuleaza abcesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori:
contuzia buzei superioare A.
cheilita actinica B.
cheilita glandulara C.
edem Quinqe D.
chist radicular infectat E.
(pag. 173)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1223029. Abcesul parodontal marginal
este o complicatie a parodontitei marginale cronice A.
este localizat cel mai frecvent palatinal B.
nu poate fi intalnit niciodata lingual C.
se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale D.
tratamentul consta in drenaj prin punctionare E.
(pag. 172)
S1223030. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de
adenite A.
abcesul parodontal marginal B.
hiperestezia dentinara C.
sinusita maxilara D.
septicemie E.
(pag. 172)
S1223031. Evolutia bolii parodontale este influentata de
factori locali favorizanti A.
416
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
417 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
varsta B.
instalarea unor boli generale C.
efectele secundare ale unor medicamente D.
utilizarea unei tehnici incorecte de periaj E.
(pag. 171)
S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii
contact cu instrumente metalice A.
contact cu alimente B.
amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi C.
contact cu peria de dinti D.
poate aparea si spontan E.
(pag. 174)
S1223033. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa
retractii gignivale A.
prepararea unor cavitati proximale B.
detartraj C.
gingivectomie D.
gingivostomatita ulcero-necrotica E.
(pag. 173)
S1223034. In producerea hiperesteziei dentinare sunt incriminate urmatoarele mecanisme posibile de
producere
stimularea directa a pulpei dentare A.
stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare B.
stimularea nervoasa prin eliberarea unor polizaharide in cursul agresiunii pulpei dentare C.
stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentare D.
stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinari E.
(pag. 174)
S1223035. Lacunele cuneiforme apar
la coletul dintilor A.
in zona incizala/ocluzala a dintilor B.
mai frecvent vestibular C.
mai frecvent oral D.
ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara E.
(pag. 174)
S1223036. Necrozele pulpare aparute ca o complicatie a parodontitei marginale cronice sunt
consecinta
traumatismelor mecanice la dinti cu mobilitatea patologica A.
periajului excesiv B.
lucrarilor protetice incorect realizate C.
lezarii directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungu adanci D.
contactului cu alimente foarte fierbinti/reci E.
(pag. 174)
S1223037. Netrat, abcesul parodontal marginal
se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani A.
fistulizeaza B.
se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde C.
417
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
418 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
produce abcese ale lojilor profunde D.
produce, oral, osteite sau osteomielite E.
(pag. 173)
S1223038. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal apar
jena dureroasa la masticatie A.
tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara B.
percutie verticala dureroasa C.
dinti limitanti cu carii profunde complicate D.
mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasa E.
(pag. 173)
S1223039. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se numara
osteite/osteomielite ale oaselor maxilare A.
sinusite frontale B.
celulite C.
adenite D.
tromboflebita sinusului cavernos E.
(pag. 175)
S1223040. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar
nu exista simptomatologie subiectiva A.
jena dureroasa la masticatie B.
durerea poate aparea si spontan C.
uneori, durerile sunt intense, violente D.
aspect lobulat al papilelor E.
(pag. 173)
S1323041. Abcesul parodontal apare atunci cand:
scade rezistenta organismului A.
se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale B.
punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular C.
drenajul pe cale naturala al pungii este redus D.
drenajul pe cale naturala al pungii este blocat E.
(pag. 172)
S1323042. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:
pulpite cronice A.
pulpite acute B.
parodontite apicale cronice C.
parodontite apicale acute retrograde D.
osteite E.
(pag. 173)
S1323043. Abcesul parodontal marginal prezinta
o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical A.
dintele afectat prezinta de obicei carie B.
consistenta abcesului vestibular si lingual este moale C.
abcesul parodontal marginal palatinal se insoeste de celulita buzei superioare D.
percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa E.
(pag. 173)
418
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
419 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1323044. Abcesul parodontal serpiginos se formeaza ca urmare a migrarii colectiei purulente:
pericoronar A.
subalveolar B.
periradicular C.
poate inconjura una sau mai multe fee ale radacinii D.
submucos gingival E.
(pag. 173)
S1323045. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal sunt:
gastrita A.
colita B.
colecistita C.
flebita D.
septicemia E.
(pag. 175)
S1323046. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
abcesul parodontal marginal A.
gingivo-stomatita ulcero-necrotica B.
pericoronarita acuta C.
cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui D.
hiperestezia dentinara E.
(pag. 172-173)
S1323047. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori:
prezenta aparatelor protetice A.
prezenta obturatiilor fizionomice B.
prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse C.
prezena recesiunilor gingivale D.
prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale E.
(pag. 174)
S1323048. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de:
blocuri masive de tartru A.
manevre terapeutice incorecte B.
obturatii debordante C.
microproteze cu adaptare defectuoasa la colet D.
aparate ortodontice E.
(pag. 172)
S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:
retractii gingivale A.
interventii chirurgicale parodontale B.
periaj profesional C.
aplicarea acidului in vederea realizarii obturaiilor fizionomice D.
planarea radiculara E.
(pag. 173)
S1323050. Lacunele cuneiforme
apar frecvent la caninii inferiori A.
apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara B.
apar la coletul dintilor C.
419
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
420 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
apar frecvent vestibular D.
apar pe suprafata radiculara E.
(pag. 174)
S1323051. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:
tulburari ale sistemului neurovegetativ A.
trauma ocluzala B.
consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase C.
eroziunilor chimice acide D.
regurgitatiile acide E.
(pag. 174)
S1323052. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este:
pulsatila A.
redusa B.
medie C.
intensa uneori D.
iradianta E.
(pag. 173)
S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt:
gastrita cronica A.
pancreatita B.
rectocolita ulcero-hemoragica C.
colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica D.
septicopioemii si septicemie E.
(pag. 175)
S1423054. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
celulite A.
meningita B.
osteite si osteomielite ale oaselor maxilare C.
noma D.
sinuzita maxilara E.
(pag. 175)
S1423055. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
adenite A.
meningita B.
tromboflebita sinusului cavernos C.
noma D.
abces cerebral E.
(pag. 175)
S1423056. Hiperestezia dentinara, ca si complicatie a bolilor parodontiului marginal, devine manifesta
in urmatoarele conditii:
contactul cu un instrument metalic, intimplator sau in cursul sondarii parodontometrice A.
contactul cu peria de dinti B.
contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar) C.
in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomerice D.
contactul cu alimente acre sau dulci E.
(pag. 174)
420
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
421 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1423057. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara:
abcesul parodontal marginal A.
necroze pulpare B.
parestezii C.
pulpite acute laterograde sau retrograde D.
gingivita acuta ulcero-necrotica E.
(pag. 172)
S1423058. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:
jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie A.
dintii limitanti prezinta procese carioase extinse B.
mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie C.
consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila D.
percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala E.
(pag. 173)
S1523059. Abcesul parodontal marginal:
este o complicatie a parodontitelor marginale cronice; A.
se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde; B.
se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala; C.
se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie; D.
are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual. E.
(pag. 172-173)
S1523060. Abcesul parodontal marginal:
este localizat mai ales vestibular; A.
prezinta consistenta ferma cand este situat lingual; B.
prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala; C.
se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale; D.
prezinta jena dureroasa la masticatie. E.
(pag. 172)
S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:
sunt, in general, indemni de carie; A.
prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului; B.
au reactie pozitiva la testele de vitalitate; C.
prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal; D.
au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala. E.
(pag. 173)
S1523062. Hiperestezie dentara:
se poate instala dupa detartraj; A.
este determinata de prezenta placii bacteriene; B.
apare la contactul cu un instrument metalic; C.
este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet; D.
nu apare la contactul cu alimente calde. E.
(pag. 173)
S1523063. Lacunele cuneiforme:
apar la coletul dintilor; A.
apar ca o lipsa de substanta ovalara; B.
apar pe toate fetele dintilor; C.
421
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
422 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
se pot forma prin periaj excesiv; D.
se pot datora traumei ocluzale. E.
(pag. 174)
S1523064. Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii parodontale prin:
rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare; A.
lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale parodontale in pungi
adanci;
B.
traumatisme mecanice la dinti parodontotici; C.
canale colaterale aberante; D.
distonie neuro-vegetativa. E.
(pag. 174)
S1523065. Netratat, abcesul parodontal se complica cu:
celulite; A.
pulpite acute; B.
parodontite apicale acute; C.
gangrene; D.
necroze. E.
(pag. 173)
S1523066. Semnele obiective in abcesul parodontal sunt:
durere localizata; A.
tumefactie cu dimensiuni variabile; B.
prurit gingival; C.
tensiune la nivelul gingiei; D.
mucoasa intinsa, lucioasa, rosie. E.
(pag. 173)
S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal:
este rotunda; A.
este ovalara; B.
are dimensiuni variabile; C.
este circumscrisa; D.
nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru. E.
(pag. 173)
S1623068. Abcesul parodontal marginal:
este o complicatie a parodontitelor marginale cronice A.
este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinal B.
nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar C.
se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cand drenajul pe cale naturala
este redus sau blocat
D.
nu este insotit de adenopatie regionala. E.
(pag. 172)
S1623069. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:
cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui A.
necrozele pulpare B.
parodontitele apicale pe cale retrograda C.
lacunele cuneiforme D.
leziunile aftoaase. E.
422
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
423 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 174-175)
S1623070. in abcesul parodontal marginal, obiectiv se constata:
tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivale A.
prezenta leziunilor hiperkeratozice B.
atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C.
resorbtia osului alveolar D.
adenopatii loco-regionale frecvente. E.
(pag. 173)
S1623071. in fomrarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:
sistemului nervos A.
traumei ocluzale B.
uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv C.
eroziuni chimice acide D.
stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare. E.
(pag. 174)
S1623072. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:
stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare A.
stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari B.
stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare C.
stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita deplasarii lichidului dentinar prin mecanisme
hidrodinamice
D.
stimularea factorului de crestere epiteliala. E.
(pag. 174)
S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi :
Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica A.
Diabet B.
Leucemie C.
Septicopioemii D.
Septicemie E.
(pag. 175)
S2123074. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:
abcesul parodontal marginal A.
hiperestezia dentinara B.
pericoronaritele C.
gingivostomatita ulcero-necrotica D.
abcesul cerebral E.
(pag. 172)
S2123075. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi :
Hiperestezia dentinara A.
Lacune cuneiforme B.
Sinuzita maxilara C.
Celulite D.
Tromboflebita sinusului cavernos E.
(pag. 175)
S2123076. Hiperestezia dentinara se poate instala mai frecvent dupa :
Detartraj A.
423
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
424 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Gingivectomie B.
Gingivita alergica C.
Infectii micotice D.
Tumori gingivale E.
(pag. 175)
S2323077. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
pulpite acute totale A.
necroze pulpare B.
hiperestezia dentinara C.
abcesul lojii sublinguale D.
parodontite apicale subacute sau cronice E.
(pag. 172)
S2323078. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate
este o complicatie a parodontitelor marginale cronice A.
este localizat numai vestibular B.
este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar C.
se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala
este redus sau blocat
D.
toate de mai sus E.
(pag. 172)
S2323079. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:
gradul de inflamatie al gingiei marginale A.
gradul de resorbtie osoasa B.
mobilitatea patologica C.
mobilitatea fiziologica D.
igiena orala E.
(pag. 171)
S2323080. In abcesul parodontal marginal:
dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie A.
testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative B.
testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax C.
apar frecvent adenopatii locoregionale D.
percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala E.
(pag. 172)
S2323081. n abcesul parodontal marginal:
suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, de prundis A.
apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale. B.
adenopatiile loco-regionale sunt frecvente. C.
evacuarea exudatului purulent este mpiedicat! de edemul marginii gingivale libere D.
cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii E.
(pag. 173)
S2323082. Abcesul parodontal marginal:
este o complicatie a parodontitei marginale cronice A.
este localizat cel mai frecvent palatinal B.
nu poate fi intalnit niciodata lingual C.
se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale D.
424
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
425 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
tratamentul consta in drenaj prin punctionare E.
(pag. 173)
S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:
contact cu alimente acre sau dulci A.
contact cu alimente solide sau lichide B.
contact cu alimente calde(cel mai frecvent) C.
contact cu peria de dinti D.
poate aparea si spontan E.
(pag. 174)
S2323084. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
retractii gingivale A.
prepararea unor cavitati proximale B.
detartraj C.
periaj profesional intempestiv D.
gingivectomie E.
(pag. 174)
S2323085. Lacunele cuneiforme:
apar n 1/3 medie a suprafetelor dentare A.
apar la coletul dintilor B.
apar mai frecvent vestibular C.
au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui D.
reprezinta o lipsa de substanta E.
(pag. 174)
S2323086. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze:
stresul si distoniile neuro-vegetative A.
devitalizarea dintilor B.
trauma ocluzala C.
periajul excesiv D.
detartrajul manual E.
(pag. 174)
S2323087. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta:
periajului intempestiv A.
traumatismelor mecanice B.
rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici C.
eroziunii chimice acide D.
leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale E.
(pag. 174)
S2323088. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale:
Celulite A.
septicopioemii B.
sinuzita maxilara C.
septicemie D.
colecistita E.
(pag. 175)
S2323089. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:
425
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
426 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
sunt, in general, indemni de carie; A.
prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului; B.
au reactie pozitiva la testele de vitalitate; C.
prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal; D.
au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala. E.
(pag. 173)
S2523090. Complica&iile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:
Celulita A.
Osteita maxilar! B.
Adenita C.
Septicopiemia D.
Sinuzita maxilar! E.
(pag. 175)
S2623091. Dezavantajele tehnicii Endotec n obtura&ia radicular sunt:
nu este compatibil! cu utilizarea cimenturilor de sigilare A.
densitate mai mic! a obturaiei B.
apar leziuni termice ale parodoniului n cazul supranc!lzirii gutapercei C.
frecvena mai mare a obturaiilor cu dep!$ire comparativ cu cele din condensarea convenional! la rece D.
consum mai mare de conuri de gutaperc!. E.
(pag. 229)
S2623092. Dispozitivul de condensare lateral la cald Endotec se caracterizeaz prin
posibilitatea ata$!rii unui opritor ocluzal din silicon A.
calibrarea perfect! a nc!lzirii (temperatura maxim! 155 C) B.
nc!lzire n 5 minute cu meninerea constant! a temperaturii de lucru ct timp este activat butonul de
control
C.
r!cire lent! prin deconectarea circuitului electric din butonul de control D.
este simplu $i ergonomic. E.
(pag. 229)
S2623093. Avantajele tehnicii de condensare lateral la cald a gutapercei n obtura&ia radicular:
protecie mai eficient! mpotriva microinfiltraiilor de interfa! comparativ cu condensarea lateral! la rece A.
se realizeaz! doar o alipire a unor mase izolate de gutaperc! B.
se produce fuzionarea conurilor ntr-o mas! mic! C.
densitatea $i omogenitatea las! de dorit D.
asigur! un succes clinic n timp. E.
(pag. 227)
S2623094. Indica&iile utilizrii Biocalexului n obtura&ia radicular sunt:
curburi accentuate ale treimii apicale a r!d!cinii care nu permit instrumentarea poriunii respective a
canalului
A.
pulpite seroase totale B.
parodontite apicale acute C.
parodontite apicale cronice fistulizate D.
gangrena pulpar! simpl!. E.
(pag. 218)
S2623095. Avantajele obtura&iei radiculare segmentare cu rumegu# de dentin sunt:
biocompatibilitatea materialului de obturaie cu bontul pulpar apical A.
perturbarea proceselor de vindecare periapical! n cazul folosirii rumegu$ului infectat B.
426
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
427 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
constituie o barier! biologic! ntre materialul inert de obturaie $i esutul conjunctiv periapical C.
sigilarea prin obturaia de canal este corespunz!toare D.
stimuleaz! formarea la apex a unui esut fibros. E.
(pag. 241)
S2623096. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastic a gutapercei (Mc Spaden):
este metod! foarte rapid!, necesitnd mai puin de 10 secunde pentru obturarea canalului A.
etan$eitatea apical! a canalului este mai slab! dect la condensarea lateral! la rece B.
necesit! exersare ndelungat! pentru a fi st!pnit! C.
genereaz! foarte rapid o mare cantitate de c!ldur! n spaiul endodontic D.
exist! $anse frecvente de fracturare a compactoarelor. E.
(pag. 235)
S2623097. Preciza&i care sunt avantajele tehnicii Endotec n realizarea obtura&iei radiculare:
adaptarea superioar! a gutapercei la pereii canalului prin ramolire A.
consum mai mare de conuri de gutaperc! comparativ cu tehnicile de condensare convenionale la rece B.
grad de omogenitate deosebit! a obturaiei C.
este compatibil! cu utilizarea cimenturilor de sigilare D.
leziuni termice ale parodoniului. E.
(pag. 228)
S2623098. Preciza&i care sunt motivele pentru care nu este posibil propulsarea conului pe toat
lungimea de lucru a canalului, de#i s-a ales unul potrivit calibrului preparat:
fracturarea unui instrument pe canal A.
folosirea instrumentului endodontic de l!rgit de acela$i calibru cu conul, pe toat! lungimea de lucru a
canalului
B.
formarea unui prag C.
ndep!rtarea corespunz!toare a detritusurilor organominerale n timpul tratamentului mecanic D.
formarea unei c!i false. E.
(pag. 220-221)
S2623099. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
neconcordan! ntre calibrul conurilor $i cel al instrumentelor provenite de la diverse firme A.
canalul este obturat complet cu ciment de sigilare B.
conul asigur! o sigilare eficient! $i singur! C.
solubilitatea sigilanilor, n majoritatea cazurilor D.
metoda este simpl!. E.
(pag. 219)
S2623100. n utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei n obtura&ia radicular, trebuie ca
acesta:
s! aib! spirale integre A.
s! fie u$or ndoit B.
s! se verifice p!trunderea acului n turaie pe canal C.
s! nu fie ruginit D.
s! se verifice sensul corect de rotaie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei n canal). E.
(pag. 219)
S2923101. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:
retractii gingivale prin involutie A.
dupa detartraj B.
chiuretaj gingival C.
chiuretaj gingival in camp inchis D.
427
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
428 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
planarea radacinilor E.
(pag. 174)
S2923102. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:
tumefactie circumscrisa rotunda A.
jena dureroasa la masticatie B.
cariile situate sub coletul anatomic al dintelui C.
sinusita maxilara D.
abcesul cerebral E.
(pag. 173)
S2923103. In abcesul parodontal marginal durerile sunt:
intense (mai rar) A.
sub forma de jena dureroasa la masticatie B.
localizate de intensitate mare C.
uneori violente si iradiaza in zonele invecinate D.
simulante cu fenomene de otita E.
(pag. 173)
S2923104. Abcesul parodontal marginal se produce prin:
exacerbarea virulentei germenilor A.
reducerea drenajului pe cale naturala B.
in absenta tartrului C.
manevre terapeutice corecte D.
edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar E.
(pag. 173)
428
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
429 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 24
Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al pl$cii
microbiene)
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1324001. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre:
20 000 45 000 cicli pe secunda A.
45 000 60 000 cicli pe secunda B.
20 000 60 000 cicli pe secunda C.
20 000 70 000 cicli pe secunda D.
20 000 80 000 cicli pe secunda E.
(pag. 212-213)
S1324002. Periajul dintilor cu perii actionate electric au in principal:
3 tipuri de deplasari ale partii active A.
6 tipuri de deplasari ale partii active B.
2 tipuri de deplasari ale partii active C.
5 tipuri de deplasari ale parii active D.
4 tipuri de deplasari ale partii active E.
(pag. 186)
S1324003. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:
totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale A.
formele incipiente de imbolnavire B.
prevenirea recidivelor C.
tratamentul abcesului parodontal D.
slefuiri ocluzale preventive E.
(pag. 178)
S1324004. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:
azotat de potasiu A.
carbonat de calciu si magneziu B.
monofluorfosfat de sodiu C.
carboximetilceluloza D.
sulfat de sodiu E.
(pag. 191)
S1324005. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de
3-5 minute A.
5-10 minute B.
5-7 minute C.
1-3 minute D.
5-8 minute E.
(pag. 180)
S1424006. Actiunea amoxicilinei asupra stafilococilor este redusa datorita:
beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia A.
429
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
430 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
alfa-lactamazei secretata de acestia B.
grosimii peretelui celular al stafilococilor C.
lipsei beta-lactamazei D.
virulentei deosebite a stafilococilor E.
(pag. 235)
S1424007. Care dintre urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina A.
Nistatina, Polimixina B.
Tetraciclina, Streptomicina C.
Eritromicina, Cloramfenicolul D.
Fluorochinolonele E.
(pag. 232)
S1424008. Clorhexidina:
este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene A.
efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice B.
actiunea ei se exercita intre 1 si 2 ore C.
actiunea ei este exclusiva asupra germenilor Gram-negativi D.
in concentratie de 100 micrograme/ml are actiune bacteriostatica E.
(pag. 192)
S1424009. Fluorurile au un efect antimicrobian printr-o serie de mecanisme precum:
cresterea glicolizei microbiene A.
cresterea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor B.
cresterea energiei de suprafata a smaltului C.
activarea unor enzime microbiene D.
inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii E.
(pag. 195)
S1524010. Chiuretele speciale sunt:
chiurete Gracey; A.
chiurete Langer; B.
chiuretele Columbia-McCall; C.
chiuretele Goldman-Fox; D.
chiuretele Orban. E.
(pag. 203)
S1524011. Secerile pentru detartraj pot fi:
anterioare, cu 2 curburi in acelasi plan pentru detartrajul dintilor frontali; A.
anterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul; B.
anterioare, cu 2 curburi in planuri diferite; C.
posterioare, cu 2 curburi in acelasi plan; D.
posterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul. E.
(pag. 199)
S1524012. Timpul de mentinere a mesei gingivale cu clorura de zinc 5-10% este de:
5-10 minute; A.
10 minute; B.
30 minute; C.
45 minute; D.
1 ora. E.
430
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
431 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 222)
S1524013. Timpul de periaj corespunzator este de:
3-5 minute; A.
2-3 minute; B.
4-7 minute; C.
5-7 minute; D.
5-10 minute. E.
(pag. 182)
S1524014. Triclosanul are o eficienta fata de clorhexidina de:
10%; A.
25%; B.
50%; C.
65%; D.
75%. E.
(pag. 194)
S1524015. Un periaj corespunzator se face in:
1 minut; A.
1-2 minute; B.
3-5 minute; C.
5-10 minute; D.
15 minute. E.
(pag. 182)
S1624016. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denatureaza
proteinele microbiene:
acidul citric este utilizat deoarece dizolva cementul necrotic A.
acidul citric se foloseste in solutie apoasa cu pH de la 5,5 la 6,5 B.
acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 20-30 sec. C.
produsul Ortochrome (acid cromic) este contraindicat in ulceratiile herpetice D.
permanganatul de potasiu. E.
(pag. 227)
S1624017. Tratamentul initial al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde urmatoarele etape:
A.igienizare; B.slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzala asupra parodontiului marginal;
C.tratamentul complicatiilor acute; D.instruirea pacientului in combaterea acumularii de placa
bacteriana; E.chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontale false. Secventa corecta a acestor
etape sunt:
A,D,C,B,E A.
C,A,D,E,B B.
D,A,C,E,B C.
A,D,B,C,E D.
C,E,A,D,B E.
(pag. 178)
S2124018. Alaturi de clorhexidina actiune particulara antiplaca microbiana mai au:
formaldehida A.
tricrezolul B.
apa oxigenata C.
alexidina D.
clorura de zinc E.
431
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
432 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 194)
S2124019. Fata de clorhexidina una din substantele antiseptice urmatoare are o eficienta de numai
65%:
cloramina A.
triclosan B.
protargol C.
listerina D.
alexidina E.
(pag. 194)
S2124020. Metoda Stillman ( modificata ) de periaj este indicata in mod special:
dupa chiuretaj subgingival A.
dupa operatii cu lambou B.
in gingivite acute C.
in retractia gingivala progresiva prin involutie precoce D.
nu se foloseste dupa interventii chirurgicale E.
(pag. 183)
S2324021. Tehnica de periaj Fones:
este indicat! pentru copii A.
este indicat! la persoanele care prezint! fisura Stillman B.
se recomand! numai atunci cnd sunt prezente coleretele McCall C.
se recomand! persoanelor necooperante D.
este o tehnic! de periaj gingivo-dentar netraumatizant!, motiv pentru care se recomand! n gingivite $i
parodontite ulcero-necrotice
E.
(pag. 185)
S2324022. Ce este stimulatorul gingival?
un medicament A.
o soluie B.
un con de cauciuc aplicat pe un mner C.
o periua de dini cu design special D.
o tehnic! de tratament E.
(pag. 189)
S2324023. Alegerea mijloacelor secundare de ndeprtare a plcii bacteriene se face:
n funcie de posibilitaile financiare ale pacientului A.
n funcie de dexteritatea pacientului B.
n funcie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de c!tre papila interdentar! C.
n funcie de scorurile indicilor de plac! $i tartru D.
n funcie de vrsta pacientului E.
(pag. 190)
S2324024. Prezen&a unei inflama&ii a papilei interdentare, sngerarea u#oar la atingere n vecinatatea
unei obtura&ii oblig la:
ndep!rtarea obturaiei A.
detartraj ultrasonic B.
controlul adapt!rii obturaiei fa! de suprafaa dentar! C.
la utilizarea firului interdentar D.
la efectuarea unei radiografii E.
(pag. 217)
432
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
433 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2524025. Factorii naturali cu ncrctur microbian care trebuie ndeprta&i prin tratamentul
parodontopatiilor marginale cronice sunt urmtorii, mai pu&in unul:
Evidenierea pl!cii bacteriene A.
ndep!rtarea pl!cii bacteriene B.
ndep!rtarea snger!rii gingivale C.
Detartrajul subgingival D.
Detartrajul supragingival E.
(pag. 177)
S2924026. Metoda Stillman modificata se indica in:
pe suprafetele ocluzale dentare A.
igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei B.
pe suprafetele linguale dentare C.
in retractia gingivala progresiva prin involutie precoce D.
in abcesul parodontal marginal E.
(pag. 183)
S2924027. Stimulatorul gingival se foloseste:
de doua ori pe zi A.
de trei ori pe zi B.
o data pe saptamana C.
o data pe zi D.
la doua zile E.
(pag. 189)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1224028. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate in
detartraj supragingival A.
detartrajul furcatiilor radiculare B.
chiuretajul pungilor parodontale C.
detartrajul santului gingival la persoane sanatoase D.
netezirea radacinii E.
(pag. 203)
S1224029. Clindamicina se indica in
infectii cu bacterii gram pozitive A.
infectii cu germeni anaerobi B.
parodontite marginale refractare C.
parodontita juvenila D.
gingivita cronica E.
(pag. 236)
S1224030. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice cuprind
tratamentul antimicrobian si antiinflamator A.
tratamentul chirurgical B.
tratamentul de reechilibrare ocluzala C.
tratamentul complicatiilor D.
tratamentul afectiunilor generale E.
(pag. 177)
433
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
434 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1224031. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt
aparitia de candidoze A.
alergii B.
tulburari gastrice,hepatorenale C.
riscul aparitiei de specii rezistente D.
se concentreaza la nivelul proceselor alveolare E.
(pag. 233)
S1224032. Indicatiile clorhexidinei sunt
prevenirea depunerii placii bacteriene A.
prezenta placii bacteriene B.
gingivite acute si cronice C.
prevenirea coloratiilor dentare D.
abcese parodontale marginale E.
(pag. 193)
S1224033. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt
detartraj subgingival in pungi parodontale A.
chiuretajul radicular B.
chiuretajul tesutului de granulatie al pungii parodontale C.
indepartartea tartrului si placii supragingivale D.
lustruirea suprafetelor dentare E.
(pag. 205)
S1224034. Matricele pentru obturatii de colet au urmatoarele caracteristici
realizeaza o suprafata neteda a obturatiei A.
permit fotopolimerizarea prin transparenta B.
necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga C.
favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor D.
necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta E.
(pag. 219)
S1224035. Mijloace secundare de indepartare a placii microbiene sunt
matasea interdentara A.
scobitori din lemn B.
periajul electric C.
periute interdentare D.
periute din par natural E.
(pag. 188)
S1224036. Periile de dinti aspre favorizeaza
masajul gingival A.
suprainfectarea gingivala B.
retractia gingivala C.
aparitia de abcese gingivale si parodontale D.
uzura cementului radicular E.
(pag. 181)
S1224037. Produsul Augmentin este contraindicat in
herpes A.
mononucleoza infectioasa B.
leucemie limfoida C.
434
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
435 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
sinuzite D.
tratament cu aloperinol E.
(pag. 235)
S1224038. Produsul Ortocrome se foloseste in:
pungi parodontale cu exudat purulent A.
pungi parodontale false B.
fistule apico-gingivale C.
ulceratii gingivale microbiene D.
ulceratii herpetice E.
(pag. 227)
S1224039. Spalaturile cu cloramina B se recomanda in
gingivite acute A.
pungi parodontale cu exudat purulent B.
gingivo-stomatita ulcero-necrotica C.
tartru supragingival D.
stomatite acute E.
(pag. 229)
S1224040. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde
proceduri chirurgicale A.
igienizare B.
reechilibrare ocluzala C.
tratamentul complicatiilor acute D.
tratamentul de biostimulare E.
(pag. 178)
S1324041. Aparatul de detartraj cu ultrasunete este format din:
generatorul electric A.
sistemul de incalzire a apei B.
sistemul de racire cu apa C.
piesa de mana si partea terminala activa D.
dispozitivul de pornire-oprire E.
(pag. 212)
S1324042. Curatirea si lustruirea suprafetelor dupa detartraj se face cu:
cupele de cauciuc simple pentru suprafetele aproximale A.
periutele montate in forma de palnie pentru fetele vestibulare si orale B.
periile in forma de roata se aplica cu partea activa pe fetele vestibulare si orale in plan orizontal C.
discuri fine pentru suprafeele interradiculare profunde D.
pene interdentare din lemn de balsa sau portocal E.
(pag. 210-211)
S1324043. Dezavantajele periilor de dinti cu peri naturali sunt:
oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea A.
se incarca bine si retin pasta de dinti B.
nu produc traumatisme gingivale C.
degradare mecanica intr-un timp relativ scurt D.
suplete prea mare E.
(pag. 180)
435
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
436 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1324044. Efectele antimicrobiene ale fluorurilor sunt:
modificarea permeabilitatii de membrana A.
reducerea glicolizei B.
inactivarea unor enzime microbiene C.
bactericid D.
diminuarea energiei de suprafata a smaltului E.
(pag. 193)
S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt:
recesiuni parodontale A.
modificari tranzitorii ale senzatiei gustative B.
coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice C.
depuneri crescute de tartru supragingival D.
iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale E.
(pag. 193)
S1324046. in etapizarea terapiei parodontale tratamentul initial presupune:
tratamentul complicatiilor acute A.
igienizarea si instruirea pacientilor privind igiena bucala B.
chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontale C.
slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzala D.
tratamente de biostimulare E.
(pag. 178)
S1324047. in tratamentul secundar al parodontitei marginale cronice sunt incluse:
reechilibrarea ocluzala A.
tratamentul pungilor false B.
proceduri chirurgicale C.
antibioterapie D.
tratamente de biostimulare E.
(pag. 178)
S1324048. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:
prevenirea depunerii placii bacteriene A.
indepartarea tartrului supragingival B.
gingivite acute C.
abcese parodontale marginale D.
gingivite cronice si parodontite marginale cronice E.
(pag. 193)
S1324049. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt:
detartrajul santului gingival A.
detartrajul subgingival din pungile parodontale B.
chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale C.
indepartarea depozitelor moi D.
chiuretajul radicular E.
(pag. 205)
S1324050. Periajul gingivo-dentar are ca obiective:
indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi A.
indepartarea tartrului supragingival B.
stimularea circulatiei si vascularizarii gingiei C.
436
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
437 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
netezirea suprafetelor detartrate D.
eliminarea recesiunilor gingivale E.
(pag. 179)
S1424051. Ampicilina este:
un antibiotic obtinut prin semisinteza A.
o fluoximetilpenicilina B.
o benzilpenicilina C.
similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg D.
un antibiotic aminoglicozidic E.
(pag. 235)
S1424052. Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui
celular sunt:
streptomicina A.
ampicilina B.
penicilina C.
eritromicina D.
cefalosporinele E.
(pag. 232)
S1424053. Chiuretele Gracey"mini cinci":
sunt in numar de 4 A.
partea lor activa este egala cu cea a chiuretelor standard B.
partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5 mm sau mai mari C.
partea activa permite un acces mai facil in zone de incongruenta dento-alveolara si la nivelul furcatiilor D.
sunt in numar de 7 E.
(pag. 205)
S1424054. Nistatina are urmatoarele indicatii:
stomatita micotica a nou-nascutilor A.
stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti B.
stomatita micotica sub placa protetica C.
profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti D.
gingivo-stomatita ulcero-necrotica E.
(pag. 239)
S1424055. Printre efectele secundare ale clorhexidinei se numara:
scaderea depunerii de tartru supragingival A.
tulburari digestive B.
reactii alergice C.
coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii D.
modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar E.
(pag. 193)
S1524056. Chiuretele Gracey profilactice:
sunt in numar de 6; A.
sunt in numar de 4; B.
au portiunea pasiva mai lunga; C.
sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival; D.
au numarul de cod precedat de P. E.
(pag. 204)
437
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
438 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1524057. Clorhexidina:
se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului; A.
se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0,2%; B.
poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor; C.
poate determina aparitia de sialoree; D.
poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival. E.
(pag. 193-194)
S1524058. Detartrajul fin cu ultrasunete presupune:
folosirea instrumentelor sub forma de secera; A.
folosirea instrumentelor sub forma de sonda; B.
indepartarea punctelor de tartru restant de pe suprafetele supragingivale accesibile; C.
indepartarea depozitelor punctiforme din gropitele si santurile coronare; D.
mentinerea unui contact fix, prelungit in aceeasi zona de actiune. E.
(pag. 215)
S1524059. Detartrajul:
este o manopera sangeranda; A.
subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi; B.
este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale; C.
este supra- si subgingival; D.
se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala. E.
(pag. 195)
S1524060. La detartrajul cu ultrasunete, deplasarea partii active se face:
inainte - inapoi; A.
in axul dintelui; B.
circular; C.
mentinand contactul cu dintele mai mult de 5 secunde; D.
in forma de 8. E.
(pag. 213)
S1524061. Metoda FONES pentru periajul dintilor:
este indicata la copii; A.
se face prin miscari verticale; B.
se face prin miscari circulare; C.
se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare; D.
se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele dintilor. E.
(pag. 185)
S1524062. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt:
indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi; A.
indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui; B.
stimularea circulatiei la nivelul gingiei; C.
eliberarea lichidului din santul gingival, D.
cresterea tonusului functional. E.
(pag. 179)
S1524063. Periile de dinti cu par natural sunt confectionate mai frecvent din:
par de camila; A.
par de vitel; B.
par de cal; C.
438
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
439 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
par de porc; D.
par de oaie. E.
(pag. 180)
S1524064. Periutele montate, in forma de palnie:
se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre proximal; A.
sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar; B.
se aplica pe fetele dintelui in plan vertical; C.
nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca cementul cervical; D.
se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic care rezulta dupa detartraj. E.
(pag. 211)
S1624065. Antibioticele actioneaza asupra microorganismelor prin:
inhibarea sintezei peretelui celular A.
inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice B.
inhibarea sintezei protetice C.
inhibarea sintezei acizilor nucleici D.
stimularea sintezei proteice. E.
(pag. 232)
S1624066. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:
aparitia de candidoze A.
alergii B.
senzatia de gust metalic si alterat C.
tulburari gastrice si intestinale D.
tulburari hepatorenale. E.
(pag. 233)
S1624067. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care blocheaza
enzimele microbiene:
bicarbonatul de Na este folosit in solutie apoasa 20% A.
acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 5-6 sec. B.
permanganatul de potasiu este utilizat sub forma de spalaturi C.
clorura de Zn are actiune bacteriostatica si usor astringenta D.
azotatul de Ag are actiune bacteriostatica in concentratie slaba E.
(pag. 228-230)
S1624068. Produsul Ortochrome este utilizat:
in aplicatii scurte, 5-6 secunde, urmate de spalaturi cu ser fiziologic A.
in pungi parodontale cu exudat purulent B.
in leziuni herpetice C.
in fistule apico-gingivale D.
ulceratii gingivale de cauza microbiana. E.
(pag. 227)
S1624069. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
depunerea crescuta de tartru supragingival A.
coloratii galben-maronii ale dintilor B.
atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C.
retractie gingivala D.
modificari tranzitorii ale senzatiei gustative. E.
(pag. 193)
439
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
440 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1624070. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de urmatoarele efecte secundare:
depunerea crescuta de tartru supragingival A.
coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale ale limbii B.
modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar C.
reactii alergice D.
sinuzita maxilara. E.
(pag. 193)
S2124071. Actiunea antiplaca a clorhexidinei se datoreaza
efectului antimicrobian de inhibare a endotoxinelor A.
atasarea de glicoproteinele salivare B.
abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele bacteriene si dentare C.
alterarea permeabilitatii peretelui celular bacterian D.
distrugerea echipamentului enzimatic bacterian E.
(pag. 192)
S2124072. Clorhexidina este indicata in
retractii gingivale reduse A.
prevenirea aftelor recidivante B.
gingivite acute C.
abcese parodontale marginale D.
nici una din cele de mai sus E.
(pag. 193)
S2124073. Stimulatorul gingival este actioneaza
in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale A.
placii microbiene pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj B.
pentru indepartarea placii microbiene C.
pentru masaj gingival D.
pentru indepartarea detritusurilor moi E.
(pag. 189)
S2324074. ndeprtarea factorilor naturali cu ncrctur microbian, una dintre principalele etape de
tratament al parodontopatiilor marginale cronice, urmre#te:
evidenierea pl!cii bacteriene A.
administrarea de antibiotice mpotriva bacteriilor ce alc!tuiesc placa bacterian! B.
ndep!rtarea pl!cii bacteriene C.
detartrajul supra $i sub gingival D.
chiuretajul pungilor parodontale E.
(pag. 177)
S2324075. Periajul gingivo-dentar, ca mijloc principal de ndeprtare a plcii bacteriene, urmre#te:
ndep!rtarea pl!cii microbiene A.
ndep!rtarea depozitelor moi B.
ndep!rtarea depozitelor de tartru C.
stimularea vasculariz!rii $i keratiniz!rii normale a gingiei D.
eliminarea leziunilor inflamatorii gingivale E.
(pag. 179)
S2324076. Periile dentare aspre favorizeaz:
ndep!rtarea depozitelor de tartru A.
retracia gingival! B.
440
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
441 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
suprainfectarea gingival! C.
apariia de abcese gingivale $i parodontale D.
uzura cementului radicular E.
(pag. 181)
S2324077. Care dintre urmtoarele sunt mijloace secundare, ajuttoare de ndeprtare a plcii
microbiene #i a resturilor organice?
Du$urile $i irigaia bucal! A.
Scobitorile din lemn B.
Firul de m!tase C.
Stimulatorul gingival D.
Detartrorul ultrasonic E.
(pag. 187-189)
S2324078. Cltirea gurii dup un periaj dentar corect
nu este necesar! A.
se face cu ap! curent! B.
se face cu clorhexidin! C.
se face cu sanguinarin! D.
se face cu hipermanganat de potasiu E.
(pag. 190)
S2324079. Care dintre urmtoarele afirma&ii n legtur cu detartrajul, sunt adevrate:
reprezint! una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale A.
necesit! dexteritate din partea practicianului B.
este o manoper! sngernd! C.
necesit! protecie de antibiotice la pacienii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc) D.
tehnicile moderne prev!d n exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic. E.
(pag. 195)
S2324080. Pilele sau rzu#ile sunt indicate pentru:
ndep!rtarea tartrului situat imediat lng! sau sub marginea gingival! liber!, numai cnd aceast! este
suficient de lax! pentru a permite insinuarea instrumentului
A.
ndep!rtarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fragmentarea acestora B.
netezirea zonei de jonciune smal-cement C.
uneori pentru ndep!rtarea unor poriunimarginale n exces ale unor obturaii de colet sau aproximale D.
pentru ndep!rtarea tartrului de pe suprafeele mucozale ale corpurilor de punte E.
(pag. 201)
S2324081. Care dintre urmtoarele afirma&ii sunt adevrate n privin&a chiuretelor parodontale?
sunt instrumentele cele mai eficiente n detartrajul subgingival A.
dimensiunile $i forma chiuretelor permit p!trunderea acestora n pungile parodontale B.
microscopia electronic! arat! c! prin folosirea chiuretelor se realizeaz! cea mai neted! suprafa!
radicular!, n raport cu alte instrumente
C.
exist! dou! tipuri principale de chiurete: universale $i speciale D.
nu se asociaz! detartrajul ultrasonic cu utilizarea chiuretelor parodontale E.
(pag. 201-203)
S2324082. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale
cronice profunde, este contraindicat
n herpes A.
n mononucleoz! infecioas! B.
leucemie limfoid! C.
441
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
442 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
anemie D.
tratament cu alopurinol E.
(pag. 235)
S2324083. Care dintre urmtoarele afirma&ii n legtur cu Neomicina este adevrat
este un antibiotic din grupa macrolidelor A.
este un antibiotic aminoglicozidic B.
are spectru asupra bacililor C.
spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi n special D.
prezint! oto $i nefro toxiitate E.
(pag. 236)
S2324084. Care dintre urmtoarele afirma&ii este adevrat n legatur cu Metronidazolul:
este un antibiotic cu spectru larg A.
este un chimioterapic de sintez! B.
este bacteriostatic C.
este bactericid fa! de bacteriile anaerobe D.
actiune eficienta asupra treponemelor $i protozoarelor E.
(pag. 237)
S2324085. Produsul Romazulan, este indicat:
abcesul apical A.
abcesul parodontal B.
dup! detartraj $i extracii dentare C.
dup! intervenii de chirurgie parodontal! D.
glosite $i cheilite E.
(pag. 243)
S2324086. Tratametul cu produse imunobiologice urmre#te:
cre$terea rezistenei antiinfecioase A.
cre$terea valorii complementului seric B.
cre$terea form!rii de anticorpi aglutinani C.
cre$terea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor D.
cre$terea num!rului de lifocite T E.
(pag. 244)
S2324087. Produsul Cantastim este indicat:
n parodontopatii degenerative de involuie A.
naintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale cronice B.
n perioada de vindecare dup! tratament chirurgical C.
dup! atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necrotice D.
dup! drenarea abcesului parodontal marginal E.
(pag. 245)
S2324088. Imudon este indicat n:
gingivite A.
parodontite marginale cronice B.
alveolite C.
glosite, stomatite D.
naintea interveniilor de chirurgie parodontal! E.
(pag. 246)
442
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
443 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2524089. Ac&iunile de igienizare n cadrul profilaxiei parodon&iului marginal efectuate de ctre medic
sunt urmtoarele:
Detartrajul supragingival A.
Detartrajul subgingival B.
Periajul gingivo-dentar C.
Lustruirea suprafeelor dentare detartrate D.
Aplicarea de substane antimicrobiene $i antiinflamatoare E.
(pag. 179)
S2924090. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete:
pacienti cu reflex de voma exagerata A.
formele de parodontite acute hiperplazice ulcerate B.
bolnavi cu boli infectioase, contagioase C.
copii mici D.
la hemofilici E.
(pag. 214)
S2924091. Clorhexidina se indica in:
abcese parodontale marginale A.
hiperestezie dentinara B.
gingivite acute C.
gingivite cronice si parodontite marginale cronice D.
prevenirea depunerii placii microbiene E.
(pag. 193)
S2924092. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine:
neomicina A.
tetraciclina B.
vaselina C.
prednison D.
metronizadol E.
(pag. 224)
443
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
444 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 25
Tratamentul de echilibrare ocluzal$ n parodontopatiile marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Via#a Medical$ romneasc$, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun
coroanele acrilice A.
coroanele metalice supragingivale B.
coroanele metalice subgingivale C.
coroanele turnate cu grosime dirijata D.
coroanele de invelis din doua bucati E.
(pag. 280-281)
S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul:
Koehler A.
Jeanneret B.
Mamlock C.
Elbrecht D.
Weissenfluh si Munchansen E.
(pag. 313)
S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata:
dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3 A.
dintilor cu sindrom Dubreuille B.
dintilor cu volum coronar mic C.
dinilor cu anomalii de poziie D.
dintilor cu amelogeneza imperfecta E.
(pag. 290)
S1325004. Imobilizarea temporara se mentine:
1-5 luni A.
1,5-3 luni B.
1,5-2 luni C.
1-5 saptamani D.
1,5-2 saptamani E.
(pag. 292)
S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala:
preferam coroana cu grosime dirijata A.
preferam coroana fara grosime dirijata B.
se prefera coroana de invelis din doua bucati C.
se prefera coroana subgingivala D.
nici una dintre acestea E.
(pag. 280-281)
S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc:
6 - 8 cm A.
444
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
445 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
8 - 12 cm B.
10 cm C.
10 - 14 cm D.
14 - 20 cm E.
(pag. 299)
S1325007. Numarul izocromatelor reprezinta:
traiectul tensiunii mecanice A.
gradul de solicitare B.
expresia fenomenului de birefringenta C.
valoarea biomecanica a dinilor stalpi D.
repartizarea tensiunilor in aria parodontala E.
(pag. 283)
S1325008. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in:
temporare, permanente A.
sisteme fixe, mobilizabile, demontabile B.
temporare, diagnostice, permanente C.
temporare, diagnostice, definitive D.
provizorii, de studiu, definitive E.
(pag. 295)
S1425009. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata
in urmatoarele situatii:
dinti cu pulpa dentara sanatoasa, cu reactivitate normala A.
dinti cu procese carioase mici B.
dinti cu volum coronar mare, la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare C.
dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii, subluxatii, fracturi) D.
dinti cu pungi parodontale minime E.
(pag. 290)
S1425010. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili, directia principala de solicitare la
fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel:
incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral A.
incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal, in sens mezio-distal B.
premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal, in sens vestibulo-oral C.
premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital D.
caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica, la cca.45 fata de planul sagital sau frontal E.
(pag. 284)
S1425011. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici
trebuie luate in considerare o serie de elemente precum:
virsta pacientului A.
sexul pacientului B.
starea generala de sanatate a pacientului C.
starea organului pulpar D.
nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului E.
(pag. 289)
S1425012. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto- sau fotopolimerizabile:
este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) A.
se aplica la nivelul dintilor laterali superiori B.
va avea o latime de 8-10 mm C.
445
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
446 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular D.
are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala E.
(pag. 306)
S1525013. Caninii sunt deplasati de fortele nocive, fata de planul sagital sau frontal cu circa:
25 ; A.
30 ; B.
15 ; C.
45 ; D.
60 . E.
(pag. 284)
S1525014. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in
functie de starea pulpei dentare:
imobilizare pe dinti vitali; A.
imobilizare dento-dentara; B.
imobilizare intraradiculara; C.
imobilizare temporara; D.
imobilizare parapulpara. E.
(pag. 294)
S1525015. Ligaturile cu fir de matase:
sunt fizionomice; A.
au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica; B.
nu favorizeaza retentiile alimentare; C.
se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari; D.
favorizeaza o buna igiena bucala. E.
(pag. 296)
S1525016. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul:
0,10 mm; A.
0,15 mm; B.
0,20 mm; C.
0,25 mm; D.
0,50 mm. E.
(pag. 299)
S1625017. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin:
ligaturi metalice din sarma de vipla, cupru, aur A.
gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile B.
atela Steiger C.
placa palatina Hawley D.
atela acrilica si ligatura de sarma. E.
(pag. 313)
S1625018. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin:
ligaturi metalice din sarma A.
coroane acrilice reunite intr ele B.
punti stabilizatoare C.
coroane metalice totale sau partiale reunite D.
coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. E.
(pag. 296)
446
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
447 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2125019. Imobilizri permanente realizate n cabinet fr ajutorul laboratorului de tehnic dentar
sunt:
imobilizarea intracoronar! a dinilor laterali cu amalgam A.
atele acrilice duble vestibulo-orale B.
$ina Mamlock C.
imobilizarea prin ligatura in 8" D.
imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice E.
(pag. 309- 310)
S2125020. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de:
2 saptamani A.
4 saptamani B.
5 saptamani C.
1,5-2 luni D.
8-9 luni E.
(pag. 296)
S2325021. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica:
extractia resturilor radiculare A.
tratamentul pungilor parodontale B.
restaurari protetice C.
restaurari coronare D.
tratamente endodontice corecte E.
(pag. 279)
S2325022. Coronoplastia reprezinta
reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale A.
adaptarea obturatiilor ocluzale B.
adaptarea microprotezelor de invelis C.
resaparea coronara D.
refacerea cuspidajului ocluzal E.
(pag. 280)
S2325023. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin
recesiune A.
persistenta pungilor B.
cronicizarea bolii parodontale C.
acutizarea bolii parodontale D.
mobilitatea patologica E.
(pag. 280)
S2325024. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza:
corespunzator relatiei centrice A.
corespunzator relatiei posturale B.
corespunzator relatiei habituale C.
corespunzator relatiei de intercuspidare maxima D.
cu relief "in oglinda" E.
(pag. 281)
S2325025. Tratamentul ortodontic urmareste:
tratamentul ocluziei adanci A.
tratamentul ocluziei prabusite B.
447
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
448 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
tratamentul anodontiei C.
tratamentul ocluziei deschise D.
tratamentul ocluziei inverse unilaterale E.
(pag. 282)
S2325026. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta:
1,5-2 zile A.
1,5-2 saptamini B.
1,5-2 luni C.
1,5-2 ani D.
6 luni E.
(pag. 292)
S2525027. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare #i din&ii angrena&i
prevede imobilizarea:
Permanent! A.
Extracoronar! B.
Prin sisteme fixe C.
Intracoronar! D.
Pericoronar! E.
(pag. 294)
S2625028. Sistemul ligamentului supraalveolar ndepline#te urmtoarele roluri:
mpiedic! fixarea $i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant n timpul erupiei active A.
particip! la sinteza diferitelor tipuri de colagen B.
formeaz! o barier! n calea agresiunii microbiene C.
nlesne$te proliferarea epiteliului joncional $i sulcular n desmodoniu D.
asigur! nutriia $i regenerarea osului alveolar. E.
(pag. 55)
S2625029. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt:
fibrele dento-gingivale A.
fibrele dento-alveolare B.
fibrele transgingivale C.
fibrele circulare D.
fibrele apicale. E.
(pag. 44)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
S1225030. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie
extinsa pe un numar cat mai mare de dinti, inclusiv cei cu implantare normala A.
cat mai putin extinsa B.
unidirectionala C.
multidirectionala D.
cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata E.
(pag. 284-286)
S1225031. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili
se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade A.
se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade B.
448
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
449 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie C.
se opune fortelor verticale rezultate in masticatie D.
este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare E.
(pag. 284)
S1225032. Aparatul sina de imobilizare Mamlock - avantaje
rezistenta A.
rigiditate B.
risc redus de descimentare C.
permite pastrarea vitalitatii dentare D.
aspect fizionomic E.
(pag. 312)
S1225033. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet
permite mobilitatea dintilor A.
se foloseste si la frontalii superiori B.
este un sistem rigid C.
are aspect fizionomic D.
se aplica si la dintii laterali E.
(pag. 304)
S1225034. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este
cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor A.
scos din ocluzie B.
mai ingust in sens vestibulo-oral C.
in contact strans cu creasta edentata D.
raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E.
(pag. 281)
S1225035. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la
dinti cu procese carioase mari,obturatii voluminoase A.
dinti cu pungi parodontale foarte profunde B.
dinti cu volum coronar mare C.
dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate D.
cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate E.
(pag. 290)
S1225036. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza
repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti A.
scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici B.
repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala C.
repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor D.
stoparea miscarilor in plan vetical E.
(pag. 283)
S1225037. Imobilizarea prin ligatura de sarma
este un sistem de imobilizare permanent A.
este un sistem de imobilizare temporar B.
se poate folosi doar la frontalii superiori C.
se poate folosi doar la frontalii inferiori D.
se poate folosi doar la dintii laterali E.
(pag. 298)
449
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
450 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1225038. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici
se face pentru 2 saptamani A.
se face pentru 1,5 - 2 luni B.
asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale C.
se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda, de data recenta,cu mobilitate redusa D.
poate fi urmata de o imobilizare de durata E.
(pag. 292-293)
S1225039. Principiul tensiunii controlate
se refera la ligaturi de sarma A.
se refera la atele acrilice B.
trebuie sa produca deplasari dentare C.
trebuie sa nu produca deplasari dentare D.
implica controale periodice E.
(pag. 303)
S1225040. Se considera improprii pentru imobilizare
dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm A.
dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm B.
dintii laterali cu mobilitate de gradul I C.
dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III D.
dintii laterali fara mobilitate E.
(pag. 292)
S1225041. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile
se indica pentru imobilizarea permanenta A.
se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) B.
la nivelul dintilor frontali inferiori C.
pe fata orala a dintilor D.
la nivelul frontalilor superiori E.
(pag. 306)
S1225042. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea
inghesuirilor A.
ocluziei adanci B.
ocluziei deschise C.
retrognatiei mandibulare D.
diastemei patologice rezultata prin migrari E.
(pag. 282)
S1325043. Coronoplastia este indicata:
la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente A.
dintii cu fatete de uzura B.
pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare C.
reducerea in inalime a coroanei dentare D.
pentru a restabili relatia de postura E.
(pag. 280)
S1325044. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal:
daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat A.
daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime B.
450
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
451 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice C.
daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" D.
daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata E.
(pag. 281)
S1325045. Hipomoclionul este:
centrul desmodontal de rotatie al dintelui A.
are tendinta de coborire la dintii parodontotici B.
are tendinta de urcare la dintii parodontotici C.
este localizat la nivelul coletului clinic D.
este situat apical la dintii pluriradiculari E.
(pag. 285)
S1325046. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular, ansele de sarma:
trebuie asezate de la stanga la dreapta A.
trebuie asezate de la dreapta la stanga B.
se aplica cu ajutorul asistentei medicale C.
se aseaza in ordine inversa aplicarii lor D.
se aseaza pe campul operator in ordine perfecta E.
(pag. 311)
S1325047. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de:
halistereza A.
meiopragie B.
hiperemie C.
degenerescenta reticulara D.
vacuolizari E.
(pag. 289)
S1325048. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:
ajustarea prin slefuire ocluzala A.
restaurari protetice B.
tratamente ortodontice C.
terapie de reactivare D.
terapie chirurgicala E.
(pag. 279)
S1325049. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme:
ceramice A.
care sa respecte organul pulpar B.
care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar C.
metalice, rezistente D.
toate de mai sus E.
(pag. 287)
S1325050. Sistemele intracoronare:
sunt putin rezistente A.
sunt mai greu de realizat B.
se pot fractura C.
au pre de cost ridicat D.
nu pot fi mentinute timp indelungat E.
(pag. 314)
451
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
452 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1425051. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare:
imobilizari bidentare si pluridentare A.
imobilizari partiale B.
imobilizari totale C.
imobilizari dento-dentare D.
imobilizari dento-maxilare E.
(pag. 295)
S1425052. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje:
se executa printr-o tehnica simpla, intr-un timp scurt A.
foloseste un material ieftin, usor de procurat, relativ nedeformabil prin intindere, de regula sirma de vipla B.
imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat C.
in general, este bine suportata de pacient, integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale D.
are un grad ridicat de fizionomie E.
(pag. 298)
S1425053. Imobilizarea temporara poate fi:
continua, cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare A.
provizorie cu caracter de scurta durata B.
semipermanenta cu caracter de lunga durata C.
discontinua, cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare D.
dupa nevoie, cu caracter neregulat de mentinere E.
(pag. 296)
S1425054. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele
aspecte:
dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice A.
relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor B.
corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral C.
raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare D.
la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala E.
(pag. 281)
S1425055. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor
parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din
cavitatea bucala sunt:
numarul dintilor restanti A.
pozitia si directia lor de implantare B.
morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte C.
calitatea implantatiei D.
virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale E.
(pag. 291)
S1425056. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt:
angrenarea multidirectionala A.
extinderea maxima B.
locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare C.
principiul biologic D.
principiul reciprocitatii E.
(pag. 284)
S1525057. Atele acrilice duble, vestibulo-orale:
452
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
453 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
au o realizare rapida; A.
pot produce blocaje in zona frontala superioara; B.
se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii; C.
favorizeaza retentiile alimentare; D.
determina inflamatii gingivale. E.
(pag. 306)
S1525058. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii, fac
parte:
dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare; A.
instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala; B.
starea generala in limite normale; C.
criteriul estetic si de pastrare a fonatiei; D.
opinia pacientului. E.
(pag. 292)
S1525059. Extinderea maxima a imobilizarii:
este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici; A.
presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti; B.
presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina
mobilizarea lor;
C.
corespunde principiului de angrenare multidirectionala; D.
tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. E.
(pag. 284)
S1525060. Gutiera din material acrilic:
produce inaltari semnificative ale ocluziei; A.
nu produce inaltari semnificative ale ocluziei; B.
poate fi mentinuta 4-6 saptamani; C.
poate fi mentinuta pana la 3 luni; D.
poate fi sau nu cimentata. E.
(pag. 305)
S1525061. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati, relieful ocluzal:
nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat; A.
va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali; B.
este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale; C.
se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali; D.
se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea. E.
(pag. 281)
S1525062. Se considera improprii pentru imobilizare:
dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare; A.
dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II; B.
dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm; C.
dintii cu carii de colet sau supracingulare; D.
dintii intre care nu exista puncte de contact. E.
(pag. 292)
S1525063. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica:
prin reducerea coroanei anatomice a dintilor; A.
pe dinti care au suferit migrari patologice; B.
453
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
454 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
uneori prin devitalizare; C.
prin remodelarea coroanei dentare; D.
atunci cand pe dinte nu exista procese carioase. E.
(pag. 280)
S1525064. Tratamentul ortodontic are drept obiective:
tratamentul ocluziei deschise; A.
impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp; B.
reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor; C.
reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice; D.
imobilizarea pe o perioada de timp, ata cat dureaza tratamentul ortodontic. E.
(pag. 282)
S1525065. Valoarea unei imobilizari creste daca:
poligonul de imobilizare este mai mare; A.
este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse; B.
se solidarizeaza toti dintii unei arcade, valoarea ei fiind astfel maxima; C.
se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata; D.
daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1,75 mm. E.
(pag. 284)
S1625066. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam:
se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal A.
reprezinta un mijloc de imobilizare temporara B.
se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a C.
poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co D.
urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei. E.
(pag. 309)
S1625067. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu:
gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile A.
benzi metalice, ortodontice B.
coroane acrilice reunite intre ele C.
punti stabilizatoare D.
coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. E.
(pag. 311)
S1625068. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8":
este un mijloc de imobilizare permanenta A.
se face cu sarma de vipla de 0,25 mm B.
se aplica pe dintii laterali C.
executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate D.
constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare. E.
(pag. 299)
S1625069. Imobilizarea temporara:
este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice A.
se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele B.
se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla C.
se realizeaza cu aparate ortodontice D.
se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. E.
(pag. 295-296)
454
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
455 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S1625070. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici, se practica:
ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale A.
restaurari protetice B.
tratamentul proceselor carioase C.
tratamente ortodontice D.
imobilizari E.
(pag. 279)
S1625071. Sina Mamlock:
este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali A.
este un mijloc de imobilizare temporara B.
are rigiditate deosebita C.
prezinta aspect fizionomic D.
are durabilitate mare. E.
(pag. 312)
S2125072. Calitatile sinei MAMLOCK sunt:
Rezistenta A.
Risc redus de decimentare B.
aspect fizionomic C.
Flexibilitate D.
Pret de cost redus E.
(pag. 312)
S2125073. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:
perioada de timp in care se mentine imobilizarea A.
starea de edentatie partiala sau totala B.
starea pulpei dentare C.
extinderea sistemului de imobilizare D.
suportul imobilizarii E.
(pag. 294- 295)
S2125074. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte:
angrenarea multidirectionala a dintilor A.
extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti B.
cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini,ferm implantati,din vecinatatea zonei afectate C.
aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion D.
sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional E.
(pag. 284-287)
S2325075. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de:
cleste crampon A.
2 pense hemostatice B.
foarfeca de sarma C.
2 pense anatomice D.
lampita cu spirt E.
(pag. 299)
S2325076. Gutiera ca element de imobilizare:
poate fi mentinuta 1-1,5 luni A.
poate fi mentinuta 4-6 saptamani B.
455
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
456 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
poate fi mentinuta 4-6 luni C.
nu produce inaltari semnificative ale ocluziei D.
este destinata imobilizarii definitive E.
(pag. 305)
S2325077. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza:
fara devitalizare A.
dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus B.
dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet C.
in laboratorul de tehnica D.
in cabinetul dentar E.
(pag. 308)
S2325078. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock:
are durabilitate mare A.
se realizeaza in cabinetul dentar B.
are risc mare de decimentare C.
are rigiditate deosebita D.
are aspect fizionomic E.
(pag. 312)
S2325079. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele:
Jeanneret A.
Elbrecht B.
Steiger C.
Weissenfluh si Munchansen D.
Truemann-Witkowsky-Wolff E.
(pag. 313)
S2325080. In cercetarile de fotoelasticitate, modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu:
opac A.
transparent B.
ce contine glicol C.
birefringent D.
inert E.
(pag. 283)
S2325081. Din punct de vedere biologic, sistemul de imobilizare trebuie sa:
permita o buna intretinere A.
nu genereze trauma ocluzala B.
restabileasca functiile C.
se faca cat mai departe de axul de rotatie D.
respecte organul pulpar E.
(pag. 287)
S2325082. Sistemele mobile de imobilizare:
se realizeaza in cabinet A.
se realizeaza in laborator B.
sunt mai agreate de pacient C.
nu necesita prepararea dintilor D.
ofera "perioade de odihna parodontala" E.
(pag. 287)
456
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
457 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
S2325083. Sina mobila de imobilizare:
exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate A.
produce solicitari nefiziologice B.
este confortabila C.
este neconfortabila D.
este realizata extemporaneu E.
(pag. 288)
S2325084. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt:
buna intretinere igienica A.
corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor B.
neutralizarea fortelor paraxiale nocive C.
repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat D.
integrare biologica superioara E.
(pag. 288)
S2325085. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent:
vacuolizari ale odontoblastilor A.
atrofii ale odontoblastilor B.
ingrosarea peretelui vascular C.
halistereza septala D.
meiopragie vasculara E.
(pag. 289)
S2325086. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la:
dinti cu procese carioase mari A.
dinti cu anomalii se forma B.
dinti cu volum coronar mic C.
dinti cu recesiuni mari D.
dinti cu pungi parodontale foarte profunde E.
(pag. 290)
S2325087. Dintii improprii pentru imobilizare sunt:
cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare A.
dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm B.
dintii laterali cu mobilitate de gradul II C.
dintii laterali cu mobilitate de gradul III D.
dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III E.
(pag. 292)
S2325088. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii:
imobilizarea tranzitorie A.
imobilizarea de tranzitie B.
imobilizarea diagnostica C.
imobilizarea de diagnostic D.
imobilizarea de observatie E.
(pag. 295)
S2525089. Calit&ile #inei de imobilizare MAMLOCK sunt urmtoarele:
Risc de decimentare redus A.
Bun! rigiditate B.
457
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
458 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Mare durabilitate C.
Sentiment de confort D.
Bun aspect fizionomic E.
(pag. 312)
S2625090. Propriet&ile lichidului #an&ului gingival:
este produs n cantitate mai mic! dimineaa A.
are aciune antimicrobian! complex! prin anticorpi, factori antimicrobieni, leucocite viabile B.
conine aminoacizi, albumine, imunoglobuline IgA, IgG, IgM, fibrinogen, fibrinolizin! C.
conine enzimele: betaglucuronidaz!, catepsin!, lacticdehidrogenaz!, lizozim D.
conine enzimele: N-acetil-uropiridinaz!, glicidiltransferaz!, fosfodehidrogenaz!. E.
(pag. 35)
S2625091. Fibrobla#tii din &esutul conjunctiv gingival:
sunt cele mai numeroase celule ale acestui esut A.
particip! la sinteza diferitelor tipuri de colagen B.
produc histamin! prezent! n stadiile incipiente de inflamaie C.
produc histamin! prezent! n stadiile incipiente de inflamaie D.
au rol n meninerea integrit!ii corionului gingival. E.
(pag. 37)
S2625092. Lichidul gingival con&ine:
elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite A.
albumine B.
fibre de colagen C.
fibrinogen D.
fibrinolizin!. E.
(pag. 35)
S2625093. Corionul gingival este format din:
substan! fundamental! A.
macrofage, monocite, plasmocite B.
fibre de colagen $i elastin! C.
resturi epiteliale Malassez D.
fibrele lui Sharpey. E.
(pag. 35)
S2625094. Fibrobla#tii, celulele cele mai numeroase ale &esutului conjunctiv gingival au urmtoarele
func&ii:
produc histamin!, prezent! n stadiile incipiente de inflamaie A.
produc heparin!, care are aciune antiinflamatoare $i de control a resorbiei osoase B.
produc proteoglicani $i glicoproteine C.
particip! la sinteza diferitelor tipuri de colagen D.
au rol activ n resorbia $i remodelarea tramei fibrilare de colagen. E.
(pag. 37)
S2625095. Raportul topografic ntre cement #i smal& poate fi:
cementul nu vine n contact cu smalul cervical n 60-65% din cazuri A.
cementul acoper! smalul cervical n 30% din cazuri B.
cementul acoper! smalul cervical n 60-65% din cazuri C.
cementul vine n contact cu smalul n 30% din cazuri D.
cementul nu vine n contact cu smalul, l!snd o mic! poriune de dentin! descoperit! n 5-10% din cazuri. E.
458
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
459 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
(pag. 40)
S2625096. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de:
condroitin sulfat A.
dermatan sulfat B.
laminina C.
entactina D.
fibronectina. E.
(pag. 36)
S2625097. Celulele din desmodon&iu sunt reprezentate de:
celule mezenchinale nedifereniate A.
fibrobla$ti B.
osteobla$ti C.
odontobla$ti D.
odontoclaste. E.
(pag. 43)
S2925098. Sina de imobilizare Mamlok:
este rezistenta A.
se realizeaza pe dinti parodontali vitali B.
realizeaza aspect fizionomic C.
nu asigura integrarea biologica rapida D.
se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile, aur platinat 10% E.
(pag. 312)
S2925099. Sina de imobilizare din materiale compozite este:
pentru imobilizarea temporara de lunga durata A.
la nivelul dintilor frontali superiori B.
la nivelul dintilor frontali inferiori C.
utilizata pentru o perioada de 6-12 luni D.
aplicata in special pe fata linguala E.
(pag. 306)
S2925100. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste:
reducerea riscului de retentie a placii bacteriene A.
tratamentul ocluziei adanci acoperite B.
reducerea diastemei patologice C.
tratamentul ocluziei deschise D.
deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente E.
(pag. 282)
S2925101. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:
restaurari protetice A.
bioterapia de reactivare B.
ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale C.
chiuretajul subgingival D.
imobilizare, ca tratament parodontal specific E.
(pag. 279)
S2925102. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt:
coroane metalice totale reunite intre ele A.
459
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
Rezidentiat 2004
460 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a
coroane partiale reunite intre ele B.
coroane ecuatoriale reunite C.
coroane de substitutie reunite D.
coroane semifizionomice E.
(pag. 311)
460
www.rezidentiat2004.ro
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004