Sunteți pe pagina 1din 618

CARTEA ZEILOR

CONSACRARE
Celui care poate fi numit Dumnezeu,
Iubire sau Adevr, Pace sau ericire,
!at sau Creator "i care totu"i,
Nu poate fi numit #n vreun fel, cu adevrat$
Celui care nu poate fi descris$
Celui care face ca totul s fie posibil
Si care face ca totul s fie iluzie,
Pentru c El sin%ur e&ist$
Celui care ES!E
Tot Ceea Ce Este
Aceast carte este pentru totdeauna
Filipeni 3:20 - unte! cet"eni ai cerului#$
%o&i"ia noastr pe p!'nt este aceea de a!(asadori care repre&int
)u*ernul cerului#
Adevrul este c voi suntei adevrul.
Imaginaia ta eti tu nsui,
iar lumea pe care o vede imaginaia ta e lumea real.
I-mi plac punctele de vedere neobisnuite,
Pentru ca ele ma fac sa gandesc altfel, mai profund.
"Oamenii se opresc unde totul le pare imposibil.
Eu de-abia de acolo ncep" Nicola Tesla
Suntem 70% energie emotionala
Energia Emotionala reprezina - speranta, mobilitatea, fleibilitate, rezistenta,
pasiunea, entuziasmul, optimismul si bucuria de a trai.
Puterea cuvintelor
!iua n care vei fi responsabil i nu vei mai cuta scuze, aceea este ziua
startului care te va purta spre succes. - O.J. Simpson
Viitorul ncepe acum, nu mine. Papa Ioan Paul al II-lea
"uv#ntul e cel mai preios i mai puternic dar pe care l are umanitatea,
"uv#ntul este puterea prin care noi creem sau distrugem.
"uv#ntul este darul care vine direct de la $umnezeu.
%a nceput a fost cuv#ntul i cuv#ntul era la $umnezeu i $umnezeu era
cuv#ntul.
$ac $umnezeu a creat lumea dup c&ipul i asemnarea %ui, nseamn c
omul a cptat puterea de a creea ca i $umnezeu.
'oi ne cream pe noi nine i devenim ceea ce credem c suntem.
Puterea asteptarilor
"#te sunt curate, drepte, vrednice de iubit, cu nume bun, la acestea s v fie
g#ndul. (ilipeni )*+
,i Eu zic vou* "erei i vi se va da- cutai i vei afla- batei i vi se va
desc&ide. %uca ..*/-0
1impul necesar ca asteptarile tale s devin fapt, dorina ta s fie mplinit,
este direct proporional cu firescul sentimentului tu de a +i de,a ceea ce vrei
s fii 2 de a a*ea de,a ceea ce doreti.
3mul se ncon4oar pe sine cu imaginea real de sine.
(iecare spirit -i construiete o cas i dincolo de casa lui ,o lume i dincolo
de lumea lui, un paradis.
"unoate deci c lumea eist pentru tine.
5ecanismul e perfect pentru tine.
Ceea ce sunte!- nu!ai aceea pute! *edea#
1ot ce Adam a avut, tot ce ar fi putut "ezar cuceri, ai i poi cuceri tu.
Adam i-a numit casa rai i pm#nt.
"ezar i-a numit casa 6oma- tu poate i-o numeti c#rpcie- o proprietate de
c#teva &ectare sau o garsonier de student.
1otui, n fiecare neles al cuv#ntului, slaul tu e la fel de mre precum al
lor, c&iar i fr numele alea pompoase.
Zide.te-"i deci propria ta lu!e#
$e ndat ce i conformezi viaa ideii pure din mintea ta, largile ei msuri
vor ncepe s se desfoare. Emerson
E7PE6I5E'1E "3'$89E recent de ctre 5erle %a:rence ;Princeton< i
Adelbert Ames ;$artmout&< n laboratorul de psi&ologie demonstreaz c
ceea ce vezi c#nd priveti ceva depinde nu at#t de mult de ceea ce e acolo c#t
de asumpia ; presupunerea< pe care o faci atunci c#nd priveti.
$in moment ce lumea pe care noi o credem a fi =adevrata> lume fizic este,
de fapt, numai o lume =asumptiv>, presupus, nu e de mirare c aceste
eperimente dovedesc c ceea ce pare a fi realitate solid este de fapt
rezultatul =ateptrilor> sau = presupunerilor>.
Asteptarile tale determin nu numai ceea ce vezi, ci i ceea ce faci, fiindc
ele guverneaz toate micrile tale contiente i subcontiente ctre
mplinirea lor.
Asteptarea ta este m#na lui $umnezeu ce modeleaz firmamentul dup
c&ipul a ceea ce presupui.
Asteptarea dorinei mplinite este marele reflu ce te ridic uor de pe bancul
pe care ai euat at#t de ndelungat.
6idic mintea spre profeie n deplinul i adevratul sens al cuv#ntului- i
dac ai acea imaginaie controlat i atenie absorbit care sunt posibil de
obinut, poi fi sigur c tot ceea ce implic asumpia ta se va mplini.
"#nd ?illiam @laAe scria,
"eea ce pare a fi, este, pentru cei crora le pare a fi,
/i toate ale 0ele sunt ale Tale- .i ale Tale sunt ale 0ele. Ioan .B*.C
13A1E 98'1 ale tale.
'u pleca s caui ceea ce de4a eti.
Dnsuete-i-le, revendic-i-le, asum-i-le.
1otul depinde de conceptul tu despre tine nsui.
"eea ce nu revendici ca fiind adevrat despre tine nu poate fi realizat de
ctre tine.
%ro!isiunea e, "ci tot celui ce are i se va da i-i va prisosi, iar de la cel ce
n-are i ce i se pare c are i se va lua. [Matei 25:29; Luca 8:18]
=,Punei-5 i pe 5ine la ncercareE, zice $omnul 9avaot, ,i vei vedea c
voi desc&ide, la dorina voastr, stvilarele cerului i voi vrsa din belug
binecuv#ntarea, spre binele vostruE>.
5alea&i F*.C
3rice cltorie se nate n Gis, crete n 9peran, se maturizeaz n
$ecizie, triete n Planificare i sf#rete n Eec...
Pentru c uitm s facem ... Primul PasH
$rumul spre stele trece prin poarta sufletului nostru.
1E2ILLE
%as oglinda i sc&imb-i c&ipul.
%as lumea n pace i sc&imb-i concepiile despre tine.
Puterea lumii vine din interior
'atura este un templu, iar noi suntem zeii.
'atura este un templu n care trebuie s intri si s spui ce vrei.
I#ndurile sau vorbele au putere n acest templu.
"eea ce -i spui n g#nd are putere asupra subconstietului
9i creaz situaii n viaa ta eterioar.
'atura nu-i cere s crezi n forele ei,
"i s crezi n g#ndurile tale.
$ac nu crezi c ai o putere pe care trebuie s o folosesti,
'atura nu va face nici o aciune n locul tu.
Ea ascult de g#ndurile noastre.
3dat ce dob#ndeti putere interioar,
poi aspira i la puterea eterioar.
Dns niciodat invers.
Succesul nu este cheia fericirii. Fericirea este cheia succesului. Dac
i place ce faci, vei avea succes. Michael Neil
SECRETUL SUPREM
Initierea - Ilu!inarea - 3esa*arsirea#
MULT LUME NU TRIETE CU ADEVRAT EI DOAR EXIST
Calatorie in subconstient
"redina nu se ntreab 2 "redina tie.
u(con.tientul - opereaz prin intermediul senti!entelor .i e!o"iilor ,
este localizat n zona stomacului, find numit i ple solar
sau Jcreier abdominal> i se ocup de coordonarea funciilor vitale
ale organismului.
upra*e45ea"i-* 46ndurile#
3rice idee acceptat este trimis de la creier spre pleul solar - numit i
Jcreierul abdominal> - i se va manifesta ca atare.
(iecare gnd acceptat i ntreinut n mod contient este trimis de ctre creier
spre pleul solar, creierul activitii subcontiente, pentru ca aici s ia form
i s fie manifestat n universul fizic.
Prin post energia consumata de digestie se acumuleaza in pleul solar si se
transforma intr-o lumina interioara care va &raneste fiinta.
ostul este !arele "#Sesam deschide-te !
ESTE USA - Intrarea in pestera fermecata a comorilor.
Iat Eu stau la u, i bat. $ac aude cineva glasul meu i desc&ide ua, voi
intra la el, voi cina cu el, i el cu 5ine.
Koritomo 1as&i afirma in Puterea calmului ;$octrin 4aponez<
"almul este maestrulH
"almul este regulatorul ne-astmprului pasional.
"ontrolul pasional al emoiilor se obine prin disciplinarea automatismului.
(r calm nu e posibil meditaia.
Impulsivii snt oameni fr voin eercitat, care se gsesc deseori ntr-o
stare de complet inferioritate fa de semenii lor.
Ei nu snt niciodat stpnii gesturilor lor i nu se strduiesc s le controleze.
(izonomia lor este ntotdeauna o oglind fidel pentru uimirea, blamul,
aprobarea sau nerbdarea lor.
Adeptii "almului tiu de unde i&*or.te puterea de a voi i nu uit s
apeleze acolo ori de cite ori e nevoie de o disciplinare a instinctului.
A stpni gesturile, a poseda disciplina abinerii, a impune o tcere vorbelor
gata s scape este o calitate a sufletelor mari, serioase, care nu se epun
primului venit i nu se destinuie dect celor socotii demni s aprecieze
nobleea adevrat.
Pornirile pasiunilor, mnia, iritarea, impulsivitatea opresc claritatea minii. in
clipa mniei, tot ce avem mai ru n noi iese la iveal.
3amenii calmi nu snt indifereni, dup cum s-ar crede.. ei snt pasionai de
domeniul frumosului, al adevrului, al dreptii, dar nu trdeaz starea lor
interioar.
3amenii calmi tiu ct for pierd eteriorizndu-i emoiile.
Este recomandat cea mai mare sobrietate n gndire i; n vorbire.
In*a" s ascul"i 6n tine tcerea7
Pe msur ce vorbitorul se ndufleete, omul calm pare c nmrmurete.
retras n cetatea vieii interioare pe care "almul o face inepugnabil, el
asist contient la ealtarea interlocutorului su obosit.
"el care tie s-i rein cuvintele nefolositoare, cel care poate suprima orice
eclamare, orice gest zadarnic, -i mrete rezerva energetic de care va
face mai devreme sau mai trziu o 4udicioas ntrebuinare.
Care este al doilea creier8

Cel de-al doilea creier al nostru ar +i9 siste!ul di4esti*#
iste!ul di4esti* : ;n uni*ers in centrul or4anis!ului
iste!ul di4esti* <do!neste$ in +elul sau asupra corpului #
1ractul gastro-intestinal are un sistem nervos autonom-
este, singura parte a corpului care poate functiona pe cont propriu.
9e estimeaza ca sistemul digestiv are cca. .CC milioane de neuroni ;la fel de
multi ca maduva spinarii< si cca. )C de neurotransmitatori 2 la fel de multi ca
in creier.
=0-=>? dintre +i(rele ner*ului *a4 trans!it se!nale de la siste!ul
di4esti* la creier- si nu in*ers.
5ulta vreme s-a crezut ca serotonina e Japana4ul> creierului, dar descoperiri
mai noi au aratat ca, in realitate, la nivelul creierului se afla doar L-FM din
serotonina organismului, in vreme ce 0C-0/M se gasesteN Eact, in
sistemul digestiv.
"ercetarile medicale recente arata ca cel de Jal doilea creier> este implicat
intr-o serie de afectiuni ; anietate, depresie, sindromul colonului iritabil,
diabet za&arat, boala Alz&eimer, boala ParAinson<
In timpul eercitiului de respiratie, mintea ta ;constienta< ar trebui sa trimita
un mesa4 Pleului 9olar*
Tre&este-te- prietene- a! ne*oie de atentia ta.
Ii puteti cere sa vindece probleme fizice, legate de sanatate, de functionarea
anatomica a organelor sau de gestionarea emotiilor negative*
<@una- %leAule olar, minte instictuala, asculta-ma.
9unt mintea ganditoare cea care iti vorbeste.
I-ti multumesc pentru tot ceea ce faci pentru mine.
1u lucrezi 4os, eu sunt aici sus, la pupitrul de comanda si amandoi lucram
pentru acelasi scop.
I5P6E8'A sa ne facem munca mai usoara si sa colaboram pentru o viata
mai frumoasa pentru ca avem nevoie unul de altul.
%leAul solar este un creier in*ersat: in creier materia cenusie este la
eterior iar substanta alba la interior, in timp ce in pleul solar substanta
cenusie este in interior iar substanta alba la eterior.
%leAul solar diri,ea&a toate +unctiile corpului +i&ic-
de el depinde respiratia, eliminarea, nutritia, cresterea, circulatia, sistemul
nervos.
Prin intermediul pleului solar omul poate co!unica intr-adevar cu
;ni*ersul, fiindca pleul solar este conectat cu intre4ul cos!os.
Marii con$ucatori s%irituali ai o!enirii stiau asta
Faptele vorbesc mai bine dect cuvintele.
Bn *astul ora. AleAandria din E4ipt COras +ondat de catre AleAandru
0acedon in anul 33D i#Er#F- 6n ti!purile 6n care era Centrul
Educa"ional al Lu!ii 9 noii ucenici tre(uiau s posteasc D0 &ile
inainte de a +i ad!i.i in scolile e&oterice si initiatice#
(ilozofii antici din Irecia au pus pe primul loc dieta n educarea
discipolilor.
(ondatorii celor patru mari religii din ziua de astzi, "retinismul,
Iudaismul, @udismul i Islamul 2 au practicat postul ca un mi4loc de
comunicare cu $ivinitatea prin purificatrea corpului, minii i spirituluiN
Dnvturi similare se gsesc aproape n toate religiile, vec&i i tribale, ca i
n filosofiile influente i n codurile morale&
!oroastru, marele profet persan, a nvat i practicat postul.
%a fel a fcut i Platon, 9ocrate i Aristotel. Oipocrate 2 printele medicinei,
a considerat postul a fi un mi4loc natural deosebit de vindecare.
Ieniul %eonardo da Ginci a practicat i susinut postul.
5arele filozof i nvtor c&inez "onfucius a inclus postul n
preceptele sale.
Kog&inii din India i indienii americani practic postul ca un mi4loc
de iluminare spiritual.
5oise, Ilie, $avid i alii posteau frecvent p#n la )C zile.
Pe muntele 9inai, 5oise a primit %egea 5oral a celor .C porunci dup un
post de )C zile .
Isus a postit )C de zile n pustiu , inainte de a2i ncepe marea 9a lucrare.
I&andi i muli alii au fcut la fel. Acest om mic de statur a fost un uria
spiritual.
El a condus milioanele de oameni de pe subcontinentul indian la
independen de sub Imperiul @ritanic, fr a trage mcar un singur foc de
arma i n ciuda puterii i influenei sale el era total lipsit de arogan.
Dn mod caracteristic, de ziua independenei 9tatului India, I&andi nu a luat
parte la celebrrile ce aveau loc n toat araN, ci a petrecut acea zi n post i
rugciune.
El a adus lumin puternic acolo unde era ntuneric&
I&andi le-a spus oamenilor s posteasc i s-i purifice corpurile lor i
indiferent de circumstanele n care se gsesc, ei vor gsi pace i
bucurie pe pm#nt.
JPostul va aduce o renatere spiritual celor dintre voi care i cur i
purific corpurile>, spunea el celor ce-l ascultau.
J%umina lumii va ilumina interiorul vostru dac postii i v purificai
corpul.>
In contet strict medical, postul se re+era la starea !eta(olica care se
instalea&a la orice persoana care nu a !ancat ni!ic in decursul a 2D
ore.
"ercetarile moderne nu au facut decat sa confirme beneficiile cunoscute din
vec&ime ale postului religios.
O su!edenie de (oli si de a+ectiuni dispar- toAinele si 4rasi!ile sunt
topite- (olile de ini!a- dia(etul- cancerul si procesul de i!(atranire al
celulelor sunt !ult intar&iate si in putine cazuri dispar cu desavarsire.
1otusi, ecesele, mai ales cele facute fara indrumarea si controlul unui
du&ovnic sau maestru spiritual, trebuie evitate.
Asta deoarece postul negru care se intinde pe mai mult de L/ de zile poate
duce la probleme serioase de sanatate.
3oar Iisus- @udd5a si +intii %arinti ai @isericii OrtodoAe au putut +ace
cele D0 de &ile de post ne4ru co!plet.
Pentru a-i asiura o stare !un "e sntate mnnc puin, respir
a"nc, fii mo"erat #i menine-i un interes n via. - William Londen
Anatomic vorbind, legtura dintre contient i subcontient se face prin
nervul vag ;cel mai mare nerv cerebral<, care pleac din zona cerebrospinal
i a4unge n zona stomacului, unde se ramific.
$e ce 6A98% este cel mai bun medicamentP
3amenii poseda doua metode 'aturale, Involuntare si $iferite de 9timulare
a 'E6G8% GAI, avand valoare terapeutica* 6A98% si P%A'98%.
Asa esteN in timp ce multi cred despre creierul lor ca fiind organul de
comanda, de fapt intestinele transmit mult mai multe informatii creierului
decat creierul transmite intestinelor.
'ervul vag este ruta fundamentala pe care o utilizeaza bacteriile intestinale
pentru a transmite informatii catre creier.
@acteriile voastre intestinale sunt parte activa si integrata a corpului vostru,
si in aceasta calitate sunt puternic dependente de dieta voastra si vulnerabile
la stilul vostru de viata.
3ptimizarea florei intestinale- si prin aceasta a +unctionarii creierului-
este !arele secret# ;mancati ali!ente +er!entate si supli!ente
pro(iotice - o(li4atoriu iaurt- patrun,el si usturoi F
Alimentele cu un coninut ridicat de prebiotice ;inulina< sunt ceapa,
usturoiul, cicoarea, prazul, bananele, sfecla, mazrea i fasolea.
'u uitai* Evitai s m#ncai m#ncare renclzitH
J3boseala vine din lupta fiinei cu viaa.
"#nd te opui vieii, 4udec#nd, critic#nd, m#niindu-te, pierzi viaa din tine i
oboseti, i este i normal, pentru c mergi contra curentului.
Iubirea este curgerea vieii.
Pacea, linitea, se obin c#nd lai viaa s curg prin tine i nu mai opui
rezisten la ceva>.
%leAul solar este central puterii noastre#
$ontientul - este responsabil de partea logic a lucrurilor i care opereaz
prin intermediul creierului-
Prin contientul nostru cerem subcontientului,
c&iar fr s ne dm seama, ncotro vrem s ne ndreptm.
. 5arele secret este c suntem condui de su(con.tient - acest colos
incredibil responsabil de a accesa calea fericirii, bucuriei, prosperitii i
iubirii.
In subconstient gasim sursa noastra suprema, 9inele 9uperior.
5arile aspiratii, inspiratia geniala, viziunile intuitive, toate acestea emana
din subconstient.
Gec&ii daoisti credeau ca organismul uman se afla sub controlul a doua
creiere si nu a unuia singur.
In afara de creierul pe care il cunoaste toata lumea situat in cap, ar mai eista
si un Jcreier>situat in abdomen.
(unctiile pleului solar afecteaza toate organele regiunii abdominale.
Pentru daoisti, ecitatia este legata de inima - mania de ficat - nelinistea de
splina 2 pancreas - necazurile de plamani - frica, de rinic&i.
Emotiile sunt ca niste adversari pe care $umnezeu ii trimite pentru a modera
pleul solar.
$aca organele interne vor fi sanatoase si ec&ilibrate, emotiile vor fi si ele la
fel, in mod cu totul firesc.
Pacea interioara nu poate fi impusa prin gandire sau rationament cerebral.
Ea provine dintr-o forta interioara, independenta de gandire.
"and pleul solar functioneaza bine, organele se refac foarte repede de pe
urma stressului si continua sa functioneze bine.
'umai daca acest ec&ilibru este distrus pot sa apara urmatoarele probleme*
insomnie, &ipertensiune, boli cardio-vasculare, slabiciuni si crize cardiace,
infarct, bronsita cronica, infectie duodenala, ulcer, gastroenterita, gastrita,
constipatie, diaree, lipsa absorbtiei ;intestin subtire<, dureri menstruale si alte
probleme legate de ciclu, impotenta, etc.
Faceti de eAe!plu acest eAercitiu:
Plasati-va mina pe pleul solar si in acesta pozitie adresati-va celulelor
voastre*
"ereti-le sa remedieze tot ce nu merge in voi,
dar multumiti-le de asemenea pentru treaba lor buna.
Ele va vor intelege pentru ca pleul solar diri4eaza toate procesele
inconstiente ale organismului* secretia, cresterea, circulatia, digestia,
eliminarea, respiratia...
Geti putea astfel sa vorbiti celulelor voastre, sa fiti intelesi de ele si aceasta
cu atit mai mult cu cit credinta si puterea gindului vostru vor fi mai mari.
%entru picioare e c&iar indicat a le spala in fiecare seara in apa cea !ai
calda pe care o puteti suporta, pentru ca o baie a picioarelor are o influenta
buna asupra pleului solar.
5aestrul Peter $eunov a indicat o formula pentru a o recita in momentul
culcarii* se recita aplicind palma miinii drepte la nivelul pleului solar si cu
dosul miinii stingi asezate in spate, tot la nivelul pleului solar. Aceasta
formula este urmatoarea*
3u!ne&eu este in mine %umina .
piritul meu este caldura .
Eu sunt bunatatea .
5ai puteti spune inca* Q3u!ne&eul !eu- in4aduie-!i in aceasta seara sa
!er4 la scoala Ta de Iu(ire- de intelepciune si de ade*ar- pentru a
in*ata sa ser*esc cel !ai (ine cau&a Ta- pentru ca I!paratia Ta si
3reptatea Ta sa co(oare pe pa!intG#
I1O01IA
In loc sa luptati ore intregi impotriva insomniei, fortindu-va sa inc&ideti
oc&ii pentru a adormi, propuneti-va ideea ca v-ati decis sa veg&eati.
6amineti culcat, dar tineti oc&ii desc&isi in intuneric cu intentia ferma de a
ramine astfel toata noaptea, cu constiinta treaza- veti constata ca sunteti pe
cale sa atipiti.
In acel moment treziti-va si fortati-va sa pastrati oc&ii larg desc&isi.
'umai astfel somnul va veni foarte repede, in timp ce daca incercati sa
inc&ideti oc&ii, nu ve-ti reusi sa adormiti.
Alte metode*
a< @autul de apa calda.
b< 5asarea pleului solar in sens invers acelor de ceasornic.
1rezirea celulara
OSHO despre post
$e c#te ori ii post, corpul nu mai trebuie s munceasc s digere &rana.
Dn acest interval, corpul poate munci pentru a elimina celulele moarte i
toinele.
"#nd nu mai punem corpul la treab, adic nu-l mai form s-i consume
energia cu digestia, corpul ncepe s se auto-curee i s repare ce e de
reparat, adic s se vindece.
O(ser*-'i corpul c#nd ii post.
1e simi mai energic, mai t#nr, mai viu.
Pe de alt parte, dac nu te-ai &rnit greit, nu e neaprat nevoie s posteti.
Atunci c#nd m#ncai peste msur, ncura4ai fermentaia i putrefacia,
stricai armonia i favorizai dezvoltarea milioanelor de microbi n
intestinele dvs.
1ratamentul prin nfometare ofer ntregului sistem nervos i creierului o
odi&n binefctoare.
"orpul este curit de toine, iar esuturile i glandele sunt refcute.
3di&nind creierul oferim o baz pentru tratamentul bolilor neuropsi&ice>.
Postul a fost, utilizat ca tratament psi&iatric n 98A.
Persoane cu afectiuni grave au fost tratate ntr-un spital, prin post ;utiliz#nd
numai ap distilat< timp de .R N +. zile de ctre un psi&iatru din "alifornia
de 'ord, conform unui raport din .0BL.
Postul a fost, de asemenea, utilizat la tratamentul diferitelor boli n 9pitalul
Ieneral din P&iladelp&ia. 5ulte spitale i instituii medicale de v#rf
urmresc rapoartele cu rezultatele acestora.
Paul ". @ragg a supraveg&eat postul multor mii de persoane n ultimii RC ani
cu rezultate desemnate adesea ca miraculoase i ncura4atoare.
$e fapt, tiina medical nu face altceva dec#t s redescopere tratamentul
prescris de printele medicinii 2 OSpocrate 2 nsi reeta naturii N
miracolul postul
ostul este !arele "#Sesam deschide-te !
ESTE - Intrarea in pestera fermecata a comorilor.
OSTUL TRE'ETE MINTEA &
%ost H Gpracticarea abstinenei de m#ncare pentru scopuri spirituale n mod
deliberat#$ (Derek Prince)
Estera D H 1oi au postit i s-au rugat trei zile fr m#ncare sau ap.
Isaia a descris postul ca plcut lui $umnezeu CIsaia >I:J-K2F#
Aici este o legtur str#ns ntre post i restaurarea oamenilor de ctre
$umnezeu.
$umnezeu caut oameni care vor posti i se vor ruga CE&ec5iel 22:30F
@iblia ne spune c $umnezeu a indicat o diet ideal n grdina Edenului.
Aceasta sun astfel*
#Iat c v-am dat orice iarb care face semine i care este pe faa
ntre!"l"i pm#nt$ i orice pom care are n el rod c" sm#n% aceasta s
fie hrana voastr.
Prin post se reface legtura noastr cu $umnezeu.
Ro!ani KD:KL - "ci Dmpria lui $umnezeu nu este m#ncare i butur, ci
nepri&nire, pace i bucurie n $u&ul 9f#nt.;emotii pozitive<
6omani .) *.0. Asadar, sa urmarim lucrurile care duc la pacea si zidirea
noastra.
6omani .) *L.. @ine este sa nu mananci carne, sa nu bei vin
Postul este c&eia care desc&ide magazia de energie a naturii.
Aceasta atinge fiecare celul a corpului, organele interne i genereaz forele
de via.
'imeni nu o poate face n locul dvs. , ea este o sarcin personal pe care
numai dvs. o putei ndeplini.
'imeni nu poate m#nca pentru dvs.
1rebuie s tii c 00M din toate suferinele umane sunt cauzate de m#ncarea
greit i nenatural.
Dn viaa mea personal ca i n vieile altor elevi de-ai mei care au fost
contiincioi i persisteni n programul lor de post,
au fost desc&ise mari pori mintale i spirituale
$up un post de .-F zile vei observa c se ridica un vl negru de pe mintea
dvs.
Astfel, l vedem pe marele Pitagora cer#nd ucenicilor si sa posteasca )C zile
nainte de a putea fi iniiai n secretele nvturilor sale filozofice oculte.
Pitagora susine c minile ucenicilor si puteau fi purificate i limpezite
numai prin post
J1alia este linia vieii dvs. i totodat i linia v#rstei dvs.>
Greau s nelegei faptul c i dac inei numai c#te . zi de post pe
saptamana contribuii la purificarea ntregului dv. corp&
i cea !ai !inunat( r(s%lat( )a astea%ta
3c&ii dvs. devin mai luminoi, toate simurile naturale ale corpului par s fie
mai ascuite H
$up un post, &rana dvs.are un gust mai bun, iar fructele i legumele
au un gust at#t de plcut pentru c avei acum un sim revitalizat al gustului.
"orpul dvs. pare s fie neobosit i vei dormi ca un copil dup inerea unui
post.
Eist at#tea rspltiri date de inerea unui post N
'umai o persoan care a postit poate s-i dea seama de marile beneficii ale
postului.
e !(sur( ce )( %uri*ica+i cor%ul ,i !intea- )e+i a.un/e !ai a%roa%e $e
o UTERE MAI RESUS DE DVS& 0NIV&
In /eneral1 *ructele ,i le/u!ele cru$e- sub *or!( $e salate- al(turi $e
le/u!ele )er2i cu *run2e- 3n stare /(tit(&
456 DIN DIETA DVS& TRE7UIE S 8IE COMUS DIN 8RUCTE I
LE9UME- at:t cru$e c:t ,i /(tite&
Obi,nui+i")( $e A M;NCA 0NTOTDEAUNA MAI 0NT;I O SALAT
DE LE9UME CRUDE SAU UN 8RUCT ROAST 0NAINTE DE
ORICE MAS&
Nu )orbiti cu ni!eni $es%re intentiile $u!nea)oastra&
Dncercai cu un post de L) ore saptamanal in care folosii doar ap sau ceai.
$ac m#ncai i fructe, atunci acesta nu mai este post, este doar o diet cu
fructe.
$ac n acele L) ore bei sucuri de fructe sau legume, atunci nu mai este un
post complet, ci devine o diet de legume sau de fructe.
$oresc s v imprim n minte c postul nseamn 1I0IC B1 TO0AC cu
ecepia apei .
In rest dv. vei m#nca din belug zarzavaturi cu frunze .; clorofila reprezinta
razele si lumina soarelui stocata <
'umai plantele verzi dein secretul de a capta aceast puternic energie
solar i s-o ofere omului, dar i tuturor celorlalte creaturi vii.
Atunci c#nd razele de soare au acces la corpul dvs. i c#nd m#ncai /CM ;din
&ran< fructe i legume crude n dieta dvs. zilnic, dvs. v aflai pe calea spre
o sntate strlucitoare.
"arne , pete si lactate consunati cel mult de F ori pe sptm#n.
'ecesarul dv. de proteine va fi suplinit de nuci, semine i legume.
$ac consumai p#ine integral din gr#u, atunci o vei pr4i i o vei lsa s
se rceasc.
Povestea lui aul C& 7ra//
< autorul cartii OSTUL = UN MIRACOL> ?6 ani
%a .R ani eram condamnat la moarte, av#nd tuberculoz.
"ei mai mari doctori din 98A m-au declarat nevindecabil 2 fr speran.
$ar prin buntatea lui $umnezeu, eu am fost ndreptat spre $r. August
6ollier din %eSsen, Elveia, cea mai nalt autoritate ;n via pe atunci< n ce
privete &elioterapia ;tratamentul prin soare<.
9us n Alpi, $e. 6ollier a epus corpul meu slab i bolnav la razele
vindectoare ale soarelui i m-a &rnit cu o mulime de legume i fructe
coapte la soare i iat H 9-a nt#mplat un miracol.
Dn doi ani eu am fost transformat, dintr-un om pe patul de moarte, ntr-un
om vital i puternic, iar astzi, la +/ de ani, c#nd scriu aceste r#nduri, eu sunt
nc un om sntos i puternic.
ATE1TIE
6ectul are funcia de a elimina materiile fecale din organism.
5asele de putrefacie reinute aici conin multe toine i bacterii , de aceia
pentru a prote4a organele adiacente in rect s-a dezvoltat o reea venoas
foarte bogat, care colecteaz toate aceste substane toice i le transfer
prin vena port in ficat unde sunt neutralizate.
Genele inferioare ale rectului nu se vars in vena port ;spre ficat<, ci in vena
cav ;spre inim<, deci sangele nu trece imediat prin ficat pentru
neutralizarea toinelor, ci se vars in atriul drept, iar de acolo prin
ventriculul drept a4unge in plmani.
Aadar, meninerea in curenie a rectului este o garanie pentru sntatea
plmanilor, i prin urmare a rinofarofaringelui.; si nu numai a lor<
Intelepciune populara a remarcat faptul ca sunt Joameni cu fundul in sus>
sau Jomeni care gandesc cu fundul>.
"and veti intelege cum straturile de toicitate v-au indepartat tot mai mult de
cine sunteti cu adevarat, atunci va ve-ti da seama si care este radacina
fundamentala a tot ceea ce inseamna lipsa starii de bine.
%icro!iomul fiinele care triesc n noi, controln"u-ne viaa
5ult vreme oamenii de tiin au crezut doar creierul trimite semnale =n
4os> catre tractul digestiv.
Abia de c#teva decenii, cercettorii au nceput s neleag c e vorba despre
o comunicare bidirecional* sistemul digestiv acioneaz i el asupra
creierului.
Iar o parte i mai recent, i mai incitant, i mai misterioas a noii nelegeri
a acestei influene implic nu numai tubul digestiv n sine, ci i pe
=locuitorii> si* acele trilioane de fiine microscopice 2 microbiomul
intestinal 2 care triesc n noi i ne influeneaz profund sntatea.
6emarcabile descoperiri din ultimii ani sugereaz c ele ne pot influena
c&iar comportamentul, sntatea mental, poate c&iar inteligena.
"ercettorii abia au ntredesc&is ua spre spre acest nou i fascinant domeniu
al cunoaterii fiinei umane, dar iat c#teva date care arat c suntem, cu trup
i spirit, tributari acestor minusculi locuitori ai propriului nostru corp 2
microorganismele ce vieuiesc n noi i ne fac s fim aa cum suntem.
5icrobii nu domin doar planeta, ns, ci i pe noi, oamenii.
Puini tiu c n corpul fiecruia dintre noi eist de .C ori mai multe celule
microbiene dec#t celule care compun organismul uman, iar numrul genelor
microbiene l depete de ./C de ori pe cel al genelor umane.
1oate aceste fiine care triesc n corpul nostru i pe suprafaa sa formeaz
un ecosistem ce poart numele de =microbiom>, iar simbioza acestor mici
fiine cu celulele umane d natere unui veritabil =super-organism>.
6elaia noastr cu bacteriile care triesc n noi este una simbiotic* n
sc&imbul &ranei, ele ne a4ut s digerm alimentele, s producem vitaminele
de care avem nevoie i s ne ntrim sistemul imunitar.
At#t de mare este importana acestor comuniti de microorganisme n viaa
noastr, nc#t unii cercettori le consider un =al doilea genom>, asemn#nd
profunda lor influen asupra organismului uman cu cea eercitat de gene.
Influena microbiomului intestinal asupra funcionrii creierului i asupra
psi&icului uman#
ATE1TIE
"oloniile de toine si bacterii ne conduc mintea , ne influienteaza gustul,
pofta de mancare , dorintele si comportamentele , evolutia si viata.
Ele secreta substante care a4ung in creier si ne obliga sa le intretinem, sa le
&ranim si sa avem acele comportamente care le a4uta in dezvoltarea lor.
Prin post inlaturam aceste obstacole iar mintea , gustul , pofta de mancare ,
dorintele ,evolutia si bucuria vietii sunt dictate direct de catre interesele
celulelor corpului nostru.
Deci acu! %ute! ale/e cui slu.i!&
9c&imbrile n alimentaie i administrarea anumitor medicamente ;precum
antibioticele< afecteaz microbiomul, ceea ce poate influena funcionarea
ntregului organism, iar cunoaterea acestor efecte este important n terapie.
Este posibil, cred cercettorii, ca n viitor vindecarea bolilor i meninerea
sntii s nu implice manipularea genelor, ci mai cur#nd aciuni asupra
microbiomului, prin sc&imbri subtile n alimentaie i o atenie mai mare
acordat prescrierii anumitor medicamente, precum antibiotice i steroizi.
(ie c e vorba despre iaurt, despre buturi rcoritoare sau despre penicilin,
fiecare dintre ele produce modificri la nivelul comunitilor de
microorganisme care triesc n noi>, spune medicul Ierald ?eissmann.
1rezirea celulara este o calatorie minunata de autoiluminare.
$andu-le celulelor &rana potrivita, ne trezim potentialul de a intra in legatura
cu intelepciunea universala.
9i, desi pentru fiecare dintre noi drumul spre casa este diferit,
el ne poarta pe toti spre un etaz pur.
A-ti inteles cum sa reveniti singuri la armonie.
9titi cum sa va conectati, cum sa va treziti celulele si aveti instrumentele
necesare pentru a transforma asta in realitate.
$eci, ce aveti de facut de aici inainteP
Ro!ani D:20-22 - nu ni!ice.ti- pentru o !'ncare- lucrul lui 3u!ne&eu#
3rept *or(ind- toate lucrurile sunt curate# Totu.i- a !'nca din ele- c'nd
+aptul acesta a,un4e pentru altul un prile, de cdere- este ru#
@ine este s nu !n'nci carne- s nu (ei *in .i s te +ere.ti de orice lucru care
poate +i pentru +ratele tu un prile, de cdere- de pctuire sau de sl(ire#
Bncredin"area pe care o ai- pstrea&-o pentru tine- 6naintea lui 3u!ne&eu#
Ferice de cel ce nu se os'nde.te sin4ur 6n ce 4se.te (ine#
"ura4ul, vitalitatea, energia, rezistena, nsufleirea i vigoarea nu sunt stri
mintale pe care le comandm dup dorin, ci sunt epresia mintal a strii
fizice.
Postul purific toate cele )C trilioane de celule ale corpului, inclusiv pe cele
ale creierului.
Atunci c#nd creierul este lipsit de otrvuri toice mintea este liberat ,
psi&ologic i spiritual.
Ea este lipsit de fric, plictiseal, singurtate, tensiune i team.
Ea poate nfrunta orice problem a vieii i poate lua decizii nelepte.
Ea poate gsi o mai ad#nc mulumireN bucur#ndu-se de o via mai plin,
mai fericit i plin de sens.
Postul este un tranc&ilizant natural, fr nici un singur efect secundar.
8n creier purificat prin post d un beneficiu mult mai mare dec#t orice alt
investiie.
Dncepei astzi H Ga spune c&iar aul C& 7ra//
Dnal-te suflete , asemenea firului de iarb ,
$e sub talpa fpturii tale,
9 vezi mreia rostului i splendoarea gloriei ce te ateapt
"&iar nainte de a porni pe drumul devenirii.

Dumnezeu te vrea bogat i fericit.
J$umnezeu este fericit, asa ca daca vrei sa fii in acord cu $umnezeu,
+ii +ericit- pentru ca de cate ori esti fericit, esti in pas cu $umnezeu-
de cate ori esti nefericit, iesi din ritmul lui Dumnezeu;.
Un om nefericit nu oate sa fie un om credincios.
Lasa reli!ia sa te in"ete cum sa canti si cum sa dansezi si cum sa te #ucuri
de "iata.
$a astfel incat reli!ia sa fie o reli!ie afirmati"a, o reli!ie oziti"a, o reli!ie
a fericirii, a #ucuriei, a e%tazului.&&
Bn lu!e nu contea& ce e.ti-
ci nu!ai ceea ce +aci cu +aptul c e.ti- ceea ce e.ti#
(ie ca nimic s nu rm#n aa precum este
9i nici un lucru s nu devin ceea ce a fost,
Pentru ca orice re#ntoarcere la izvoare
9 gseasc mereu apa vieii proaspt.
!#mbeste ori de c#te ori i se nt#mpl ceva
"e nu ai fi vrut si vei trece peste toate.
!#mbetul distruge orice ru si orice obstacol n faa ta.
'imic nu rezist forei z#mbetului.
(ericirea si nefericirea sunt doar n mintea ta.
$ac crezi c esti nefericit, esti nefericit.
$ac crezi c esti fericit, esti fericit.
$ac crezi c esti srac, esti srac.
Dn concluzie depinde c#t de bogat si fericit te crezi.
@ucur-te de lsarea serii.
@ucur-te c eist noaptea.
@ucur-te c eisti.
Au trecut !ii de ani ca s eAisti tu acu!.
E o nt#mplare, dar e ceva unic.
'u toi au ocazia s eiste.
(ii curios de ce ai eistat si gseste un sens al tu.
9e poate s nu fie nici un sens,
$ar sensul tu este pacea si fericirea ta
9i al celor l#ng care triesti.
(ericirea si nefericirea T nu pot eista una fr alta.
1ransform orice ru n bine si te vei nt#lni cu fericirea.
J'u crea durere n prezent>, spunea autorul EcA&art 1olle.
$e la vis la mplinire calea nu-i cu nimic mai lung
$ec#t cea de la vis la deznde4de.
'umai c prima urc, pe c#nd cealalt coboar.
$e aceea i a4ungem at#t de repede acolo 4os*
Pentru c nu trebuie s facem nimic 2 i asta facem cel mai bine.
Oamenii nu sunt prizonierii destinului, sunt prizonierii propriei
mini Roosevelt
3amenii nu accept s-i 4udeci sau s-i critici.
$ac i 4udeci sau i critici, pierzi toat puterea asupra lor.
Ai putere asupra oamenilor numai dac le acorzi o valoare.
Poi s folosesti aceasta putere &ipnotic a acordrii de valoare pentru a
a4unge unde vrei.
Apreciaz totul ca si cum tu ai fi creat lumea asta si esti
responsabil pentru tot-
$ac nu crezi c ai putere de alegere n fiecare moment,
5intea nu-si vede propria putere* nu-i vei vedea oportunitatea de a face ce
vrei n orice moment.
Gei crede c esti supus unei fore a destinului.
Gei crede c nu poi sc&imba nimic din tot ce i se nt#mpl.
Aceast credin c nu poi sc&imba nimic pentru c eist un destin
programat i va lua toat puterea mental si toat puterea de decizie.
'u vei mai aciona si vei astepta ca ceva se nt#mple T c#nd de fapt ceva
se va nt#mpla numai dac tu vei lua o decizie si forezi lucrurile s se
nt#mple.
5intea g#ndeste necontrolat.
'u trebuie lsat s g#ndeasc singur.
'oi trebuie s impunem minii ce s g#ndeasc T numai atunci se activeaz
puterea si numai atunci crem o for asupra nt#mplrii n viitor.
Propriul viitor poate fi controlat de mintea noastr dac reusim s ne
controlm propriile g#nduri n prezent.
%umea e casa noastr.
%um ce vrem din ea.
9imte-te ca acas pe strad, oriunde te duci.
9i dac te simi ca acas oriunde, ai cura4 s faci ce vrei.
5intea noastr limiteaz puterea noastr.
8niversul nu are limite dec#t n mintea ta.
"u c#t mintea devine mai desc&is,
"u at#t va avea mai mult putere.
'u cuta motive eterioare pentru a eplica viaa ta.
1oate motivele sunt numai n mintea ta.
"eea ce i oferi minii constiente asta va crede si subconstientul.
"reierul capt puteri c#nd te g#ndesti c timpul trece fr s se mai
ntoarc.
"u c#t esti mai constient de acest QacumQ care trece, cu at#t mintea devine
mai puternic.
5entinerea minii n prezent sc&imb situaiile de via si i se va face loc s
treci spre elul tu.
Cheia este prezentul
'oi nu eistm dec#t n prezent.
$ac n prezent nu acionm, nu vom aciona niciodat.
Prezentul poate sc&imba tot.
$ac triesti n prezent si i concentrezi mintea mereu n prezent pe puterea
clipei, ai o puterea mental asupra oamenilor si nt#mplrilor.
"lip de fa este o for.
'u lsa s treac timpul fr s faci ceva care s-i aduc ceva pe viitor.
'umai cei care -si investesc timpul ntr-o activitate vor fi rspltii.
Dncepe n fiecare moment s faci ceva care te va duce unde vrei.
1impul pierdut este pierdut pentru totdeuna.
3rice clip care nu o investim n prezent este pierdut.
'umai aceast clip ne poate salva.
Ia-i o pauz si priveste cum trece timpul.
Pace, pace, pace.
Ga multumesc ca sunteti aici.
9a aveti o zi plina de bucurii, o zi a tuturor posibilitatilor, si fiti atenti,
desc&isi, conectati.
9tati constienti de vastitatea spatiului interior.
"u cat patrundeti mai mult in launtrul vostru, cu cat sunteti mai constienti de
ceea ce este in voi, cu atat mai mult veti vedea altfel lumea.
$aca vreti sa vedeti lumea altfel, faceti ascensiunea spatiului interior.
Gederea voastra va deveni mai buna, mai buna, mai buna.
Pana cand, tot ceea ce vedeti va deveni o energie unitara, atotputernica, ce
sustine intregul 8nivers in 4ocul sau.
Invatam apoi sa ne 4ucam, co-creind cu 8niversul cele mai frumoase energii
din acest 4oc. Uocul divin. 9a aveti o zi minunata fiecare.
Eu sunt foarte entuziasmat de noua zi.
5a rog ca si voi sa fiti.
5a rog sa am oc&i noi, oc&i ai fiintei interioare, care sa-mi permita sa vad
mai mult in spatiu.
5ai multa frumusete, mai multa lumina, mai mult adevar, mai mult din 9ine.
Este momentul vostru sa va desc&ideti spre ceea ce este mai bun in voi.
%asa-ti ca lumina din voi sa se elibereze. %umina dragostei, a intelegerii, a
compasiunii, a bunatatii.
Este o noua zi. Este un moment nou. N N N
8niversul poate s i dea orice putere.
I#ndeste-te ce vrei si cere puterea de a face acel lucru.
"ere puterea de a fi fericit, puterea de a avea bani, de a-i lua o cas, de a-i
lua o masin sau puterea de a-i gsi pacea sufleteasc.
Puterea vine la cel care o observ.
J A avea puterea nseamn s fi constient de ea > "&arles Oaanel
'oi nu suntem sclavii strilor noastre interioare, ci creatorii lor.
A deveni adevraii stp#ni ai spaiului nostru interior presupune contiena,
prezena i transparena fa de orice articulare a spaiului interior.
Practica 6espira'iei Con(tiente (i a %re&en'ei o+er accesul ctre
ad!inistrarea 6ntre4ului spa'iu interior (i desc5ide por'ile Crea'iei
Con(tiente de Realitate#
3bservati- observati cu obiectivitate.
9i aduceti dragostea in spatiu.
$ragostea este o energie magica.
$in momentul in care o aduceti in spatiu, o simtiti ca pe o energie
vindecatoare 2 reconfortanta,

Ea conduce n cele din urm ctre descoperirea etraordinar c 6ealitatea
nu este i nu a fost niciodat strin fiinei noastre, c realitatea este o parte
integrant din fiina noastr mai larg i, mai mult dec#t at#t, este o refleie
permanent a ceea ce suntem pe dinuntrul nostru.
Aplicaiile acestei descoperiri sunt enorme.
6ealitatea nu mai pare strin i guvernat de legi imuabile, ci ncepe s
rspund atitudinilor noastre contiente, alese n interior.
$ac vrei s fi bogat, vei ncepe s te compori ca oamenii bogati .

"#nd esti constient de tine si de g#ndurile tale, creierul are putere de creaie.
"eva se nt#mpl n minte c#nd i g#ndesti propriile g#nduri.
(recvenele de curent prind putere si ies n spaiu.

8niversul presupune c atenia ta este concentrat eact asupra a ceea ce
doreti - i i furnizeaz, cu bunvoin, mai mult din acelai lucru.
Universul este conectat la gndurile si sentimentele noastre.
eea ce sim!im creaz" toate ntmpl"rile zilnice.
$ac ai cura4, toate usile se vor desc&ide n faa ta.
$ac i creezi un comportament, o atitudine si o privire indestructibil, vei
a4unge unde vrei tu.
1otul este s ai ncredere n propria minte si propria putere.
$ac rm#i nemiscat n faa vieii si domini cu mintea si privirea
orice i iese n cale, i se va face loc s treci.
"oncentreaz-i mintea spre ceea ce vrei.
9pune-i minii tale unde vrei s te duc.
3amenii de obicei se opresc din cauza propriilor g#nduri.
'u te g#ndi la lucrurile care ar putea s te opreasc, g#ndeste-te la
ceea ar putea s te duc mai departe.
'u eist limit a ceea ce poi s faci.
'u mpiedica propria minte ca s te duc unde vrei.
1otul este s-i alegi drumul si s faci primul pas.
E!otiile reprezinta limba4ul pe care il folosim pentru a comunica cu
universul- iar universul ne trimite intotdeauna inapoi, ceea ce primeste de la
noi.
#cest univers i va da e$act ct ai puterea s iei.
Dac' crezi c' nu o(i o#(ine niciodat' un milion de dolari, nu)l "ei o#(ine
niciodat'. *mortant e s' crezi si s' te "ezi de+a ,n osesia lui.

Eperientele pe care le traiti sunt intotdeauna o refleie a modului in care
*a si!titi#
5odul in care va simtiti va este g&idul 2 simplu, dar puternic 2 pentru ceea
ce atrageti in realitatea pe care o traiti.
Atenia este o form de contient relaat i intrebtoare, care v aduce n
timpul prezent. In aceasta stare vei gsi pace i v vei elibera de stres -
i tot aici este locul n care emisfera dreapt a creierului este dominanta.
Atunci c#nd creezi spa'iu (i lini(te n viaa ta eti conectat la ce e
important, poi s creezi orice, s iubeti s fii iubit s construieti relaii, s
faci bani, trieti o viziune susinut de divinitate.
"reierul nostru are puterea s creeze situaii si nt#mplri.
5intea are puterea s miste lucrurile n direcia n care g#ndim.
5intea ne cldeste propriul destin.
'u eist un destin determinat dinainte, ci unul fcut de noi.
8rmm un drum n funcie de ce ne dicteaz creierul n fiecare clip.
$uvntul me"itaie tra"us "in latinescul &me"iari,& nseamn
literal &a se reintoarce in centru&

Incepem meditatia noastra.
9a cautam sa mergem in acel spatiu aflat dincolo de atasamente si aversiuni.
Este un spatiu din constienta noastra- un spatiu al observarii, al iubirii, al
eliberarii de toate ;gi4ile<.
$oar lasati sa plece toate de la voi. (aceti sa aiba semnificatie aceasta vorba*
sa plece toate de la voi.
$in momentul in care intradevar lasati sa plece toate ;gri4ile< din voi, sunteti
capabili sa simtiti intradevar pacea in spatiul interior. 9a simtiti pacea.
A le lasa sa plece toate inseamna sa stai doar cu ce este.
3rice vedeti ca vine spre voi, doar acceptati ca este acolo.
'oi putem face alegeri in moment- momentul este plin de posibilitati.
Oai sa alegm sa fim doar linistiti. 9a fim linistiti intr-un fel iubitor.
9a fim linistiti, in pace- nimic nu vine sa ne preseze.
"&iar daca este dificil acum, mentineti noua posibilitate.
5editaia concentrrii este simpl* -ti relaezi corpul din cap p#n n
picioare i apoi te concentrezi pe propria respiraie.
$e fiecare dat c#nd epiri, repei un cuv#nt sau o fraz pe care ai ales-o.
3data cu propria ta trezire, vei vedea ca intreaga lume este trezita.
Acesta este paradoul divin.
Atunci cand tu intelegi ca esti Infinitul, intelegerea nu se mai face prin minte
sau ganduri, ci din 9inele care nu poate fi pus in cuvinte.
1rezirea ta se produce , accepta invitatia si recunoaste ca 1u de4a te-ai trezit,
si c&iar asa si este.
Gisele oamenilor sunt aripi cu care acestia zboara spre cer.
'u pune realitii ntrebarea* J$e ceP>. Dntreab-i visele* J$e ce nuP>.
Ieorge @ernard 9&a:
Q $ac ai un vis, trezete-te i urmeaz-lHQ
"Viitorul apar ine celor care cred n frumuse ea viselor lor."
Eleanor 6oosevelt
"Via a adevrat este atunci cnd suntem trezi n vise."
OenrS $avid 1&oreau
"el ce priveste in eterior, viseaza- cel ce priveste in interior, se desteapta.
"and viseaza , omul e un zeu, cand gandeste, e un cersetor.
(iinta noastra nu face foarte mare distinctie ntre a- si imagina
si a face efectiv lucrul respectiv.
Practic, imaginaia este o lume n care orice este posibil.
9a va vizualizati, sa simtiti ca sunteti n situatia respectiva, creeaza
oportunitatea sa se nt#mple acel lucru.%interiorul creeaza e$teriorul &
n momentul n care noi ne gndim o dat la un lucru, a doua oar, a treia, a
patra oar, n mintea noastr se creeaz anumite sinapse care ne modeleaz
modul de a gndi. ; cai rapide de acces <
Practic, aceast for a vizualizrii este un antrenament mental pe care l
putei face n mod gratuit. G perfecionai de fiecare dat c#nd facei acest
antrenament mental.
"e i pui n minte, ncepe s creeze calea ta n lume.
'atura este fcut s ne dea lucruri dac noi mergem spre ele.
Gizualizai, lsai-v visele s devin realitate.
'u degeaba se spune J5i-am vzut visul cu oc&ii>.
Acest lucru nseamn c nainte de a se nt#mpla n realitate, visai, v
imaginai ce fi posibil.
Prin urmare, bucurai-v, bucurai-v de via, z#mbii ori de c#te ori avei
ocazia si vizualizai-v pe dumneavoastr ca pe o persoan bucuroas.
Putei s v imaginai ca pe o persoan care se bucur, care se bucur de
via, se bucur de prieteni, se bucur de fiecare lucru din viaa lui.
Putei s v imaginai ca fiind o persoan care se bucur de absolut tot ce se
nt#mplP
Acesta este primul pas 2 s v putei imagina.
"u singuran, n momentul n care vei avea contact cu realitatea n legtur
cu acele lucruri, automat vei avea o reacie, n consecin, v vei bucura.
@ucurai-v de via si eperimentai un comportament optimistH 5erit din
plinH
3ptimismul v va aduce n via z#mbet, fericire si bucurii, nu v cost
nimic s ncercai.
!#mbiti, urmeaza o noua zi plina de eperiente de nvatare si de lucruri
buneH
$ac eist o for a binelui si una a rului, nu ne intereseaz n aceast
carte. $ac aceste fore eist si ascult de puterea noastr metal este un
lucru incredibil T nseamn c au fost create pentru noi.
Identificai oportuniti i soluii permanent.
A visa, asta-i fericirea- a astepta, asta-i viata.

(iecare om are ceva interesant si poi nva ceva de la el.
(iecare om va sti mai bine ceva ce tu nu sti pentru c are alt eperien de
via.
$ac vezi totul si prin prisma vieii altora, vei avea mai multe viziuni si o
vei alege pe cea mai bun din ele.
Accept toat prerile care i se spun si pe urm alege ceea ce crezi c e mai
bine pentru tine.
Gei face multe greseli, dar aceste greseli te vor duce eact unde trebuie.
Giaa nt#i i arat ce nu trebuia s faci si pe urm i va arta pe unde s o
iei si i va desc&ide usa secret T dac pstrezi un el in minte.
Asa funcioneaz creierul* trebuie s fac greseli ca s nvee si pe urm
devine pregtit ca s primeasc tot ce a cutat.
'u te teme de via sau de ce vor zice oamenii* nimic nu se nt#mpl dac
ncerci s faci ceva.
1oate aceste mici ncercri ale tale vor desc&ide usa principal.
1raim intr-o epoca in care distanta dintre vis si realitate se micsoreaza cu o
viteza uluitoare.
Gisul este un microscop prin care privim la manifestarile ascunse din
sufletul nostru.; universul interior <
Eti responsabil pentru ceea ce ai fost.
Eti responsabil pentru ceea ce eti.
Eti responsabil pentru ceea ce vei fi.
Eti pregtit s-i asumi responsabilitatea sau nuP
"ea mai cunoscut rugciune din lume* 1e rog, $oamne, a4ut-m.
Uocurile 9uccesului
5ai sunt o mulime de 4ocuri pe care le poi 4uca.
Printre 4ocurile de succes menionez* Uocul Provocrilor, Uocul 3ptimistului,
Uocul $isciplinei, Uocul Efortului, Uocul Inovaiei, Uocul 6esponsabilitii,
Uocul Ecelenei, Uocul 9ensului, Uocul medierii, Uocul 3biectivelor ,Uocul
9oluiei, Uocul Antreprenorului, Uocul %ucrului bine fcut , Uocul
Perfecionrii, etc.
$up cum observm sunt foarte multe 4ocuri pe care le putem 4uca. 9unt
muli oameni care le 4oac. Probabilitatea de a c#tiga aceste 4ocuri este
similar cu intensitatea entuziasmului.
$rumul cel mai scurt este s gresim, dac avem un el n minte.
'umai asa vom a4unge s facem un lucru bine.
Ireseala e o cale de perfecionare n cunoastere.
"ine nu a gresit, nu are de unde s stie s fac un lucru p#n nu l-a ntors pe
toate prile.
Interiorul nostru desc&ide usile eterioare.
'umai ce g#ndim si credem ne va duce acolo unde vrem.
Autorul 5arc Allen spunea c dac ne punem
ntrebarea potrivit, va veni si rspunsul corect.
1oate rspunsurile apar n mintea noastr dac ne punem ntrebrile.
'ici un rspuns din eterior nu intr n mintea noastr dac noi nu-l putem
descifra n interiorul nostru.
Eu unt* 3 declaratie despre cine esti tu.
Eu %ot: 3 declaratie despre potentialul tau.
Eu 2oi: 3 declaratie a sc&imbarilor pozitive din viata ta.;intentii<
"&eia supravieuirii i a prosperitii n vremurile sc&imbrii este nelegerea
faptului c vii-torul nu e ceva ce i se nt#mpl, ci propria ta creaie.
$ac crezi c totul este QposibilQ, atunci puterea se activeaz.
3are cum faci slefuiesti diamantul din tineP
Di dau un indiciu* permite-i s strluceasc.
5ai g#ndeste-te la ceva* n tine nu-i un diamant, e o comoar ntreagHHH
'u poi face lucruri mari av#nd ateptri miciH
6eine* $oar av#nd ateptri mari, poi face lucruri mariH
9copul este ca p#n la urm, Gistorul, 6ealizatorul i "riticul s se pun de
acord i s fie toi mulumii.
1u esti 4udecator , gardian si victima dupa cum tot tu esti salvator , salvat si
eliberat.
Intenia nu este altceva dec#t o alt form de energie.
Personal, o consider o form de energie mental direcionat.
$at fiind c Energia "ampului 8niversal este inteligent, ea are capacitatea
de a asculta sau de a coopera cu intenia.
Gindectorii din vec&ime cunoteau acest concept.
Ei tiau c 8niversul este alctuit dintr-o energie inteligent capabil s
rspund la inteniile noastre.
Intentie si li!(a,
Pentru a eperimenta stabilirea intentiei incearca sa-ti spui urmatoarele trei
propozitii*
.# per ca asta&i sa-!i placa cina#>; 3bserva modul in care gandesti si
traiesti de fapt asta- imagini,voci interioare si sentimente<.
L. =2reau ca asta&i sa-!i placa cina#> ; 3bserva imaginile, vocea
interioara, sentimentele< 2 "e diferenta este fata de cazul primei intrebariP
F. =Intentione& ca asta&i sa-!i placa cina#> ; 3bserva imaginile, dialogul
interior, sentimentele< 2 "e diferenta este fata de cazul primelor doua
intrebariP
="#nd te vei &otr s faci un lucru, lucrul l vei izbuti i lumina va strluci
pe toate drumurile tale>, Iov LL*L+V.
6egula naturii este s-i spui n g#nd ce vrei de la tine si de la via si ce
g#ndesti te va ndrepta spre elul tu.
J %ucrurile mici devin mari c#nd cineva le observ> %ouis Agassiz
Bucuria este ceia tuturor viselor voastre.
%egtura contientului cu supracontientul se face numai dup ce
subcontientul a dat Jcomanda> contientului - Jservete>, comanda preluat
prin energia g#ndului care de4a s-a pus n micare.
8niversul a primit comanda dumneavoastr i realitatea urmeaz s apar ca
form material vizibil.
=Eist o formul format dintr-un cuvant unic pentru fiecare lucruHQ
$uminic, .C martie .0/., la pranz, cuvantul imi czu in brae din cer.
%-am strans la piept i l-am imbriat ca pe un semn, ca pe un paaport
divin, ca pe o inspiraie superioar.
"uvantul prea s fie viu i, ca orice spirit viu, mi-a spus cu incredere i fr
urm de indoial*
Eu sunt C;2A1T;L care i"i spune cu! s a,un4i +ericit pe acest
%!'nt#
"uvantul magic care mi-a picat din cer in acea zi mi-a revelat formula
perfect ca s m bucur de via, scopul prim i imediat al fiecrui om.
"uvantul era familiar i etraordinar de obinuit* =I0%RE;1MG#
..3mul e nascut pentru a trai ca Ingerii.
%ui i-a conferit 1atal "eresc mostenirea sa, pentru ca el sa construiasca
6egatul "erului pe pamint.
1atal "eresc e in noi si noi sintem in El.EE2 E*an45elia Eseniana
=G-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria 5ea s rm#n n voi, i
bucuria voastr s fie deplinJ ;Ioan ./...<.
9ecretul sc&imbrii...concentreaz-i toat energia nu pe combaterea
vec&iului, ci pe crearea noului. ;9ocrate<
8niversul susine inclusiv convingerile noastre legate de noi nine.
$ac suntem convini c nu putem face ceva,
el susine aceast convingere, iar noi nu reuim s facem ceea ce ne-am
propus.
E vremea unui nou inceputH
)ata cu scu&ele- de a&i incepi sa traiesti *iata asa cu! iti place7
Q"ea mai buna zi din viata ta este aceea in care decizi ca viata ta iti apartine
tie. (ara scuze si pretete. (ara cineva pe care sa te poti spri4ini , baza sau pe
care sa-l poti acuza. $arul este al tau - este o uimitoare calatorie - si numai
tu esti responsabil pentru ceea ce traiesti.Aceasta este ziua in care viata
incepe cu adevarat.Q @ob 5oa:ad
Giata simpla presupune sa fii pe deplin prezent aici si acum.
'u astepta ziua de maine pentru a intalni fericirea 2 invata sa o gasesti in
toate activitatile si placerile simple care alcatuiesc o zi.
(luier... din c#nd n c#nd- sari in sus de zece ori pe zi - fugi i danseaz,
c&iar de eti singur- gtete-te uneori, c&iar daca nu ai unde merge...doar
pentru a trezi putin sperana, indiferent de cat de prosteti sau rupte de restul
lumii ar putea prea aciunile tale.
3amenii au nceput s cnte nainte de a vorbi.
Aadar, de ce omul cntP
Dn timpul cntului omul devine el nsui.
="e opteti att de tainic 1u, izvor de cnturi dulciP>.
(Mihai Eminescu)
(las&-uri magice apar in neant, prietenii sunt c&emai, coneiunile
sunt fcute, stelele se aliniaz, oportunitile se cristalizeaz i coincidenele
sunt calculate, cre#nd posibiliti pentru noi realiti ce nu pot fi mcar
imaginate acum, din locul in care stai.

Parado eistenial* n geometria dezvoltrii umane calea cea dreapt
spre noi nine trebuie s fac un ocol prin toi ceilali.
Afirmaia zilnic
=Aceasta este cea mai minunat zi din viaa mea.
9ntatea, bogia, fericirea, iubirea, succesul, prosperitatea
- toate se revars asupra mea din abunden.Q
Intre tine si "isul tau, e%ista doar dorinta,
care nu te lasa sa traiesti ceea ce "isezi.
QGiata este plina de frumusete. (ii atent la ea. (ii atent la bazaitul albinei, la
culorile naturii, la micutul copil , la fetele zambitoare.5iroase ploaia si
simte vantul.1raieste-ti viata la intregul tau potential si lupta pentru visurile
tale.Q As&leS 9mit&
"onvingerea ta c poi face ceva W 6ecunotina fa de $umnezeu pentru c
i permite s faci acest lucru X 6ezultatele pe care le obii
Astzi, fii persoana din visele tale.
Privete viaa prin oc&ii Ei.
Ia decizii cu mintea Ei.
%as fiecare g#nd, cuv#nt i aciune s vin din perspectiva Ei, ca i cum ai
fi a4uns de4a i privete doar cum acest an se transform n anul despre care
vei povesti i vei r#de de-acum i pentru totdeauna N.
1u nu te descoperi pe tine nsui, ci te creezi din nou.
"aut deci nu s descoperi "ine Eti,
"aut s-i dai seama "ine Grei 1u s (ii.
3ac-"i po"i i!a4ina- de,a ai ceea ce-ti i!a4ine&i#
Acesta este numele 4ocului.
Aceasta este lecia de nvat.
'ici n-ar putea fi mai uor.
6ealitatea nu este ceea ce oc&ii ii arata mintii, ci ceea
ce mintea creeaz pentru ca oc&ii tai sa vad.
'u eti limitat de logica, trecut sau lumea din 4ur.
'ici mcar nu eti din lumea din 4urul tu.
Eti supranatural, spirit pur.
1u ai venit nt#i.
=5agia>, =miracolele> i =norocul> sunt consecinele acestei nelegeri,
inevitabilul rezultat al visrii i acionarii n ciuda aparentelor.
1u te-ai creat pe tine nsui din eperiena altora.
Ignor-i eperiena anterioar i intr in moment.
(ii Aici Acum.
Gezi unde trebuie acionat c&iar acum pentru
a te crea pe tine insui intr-o form nou.
Amintete-i c asta este ceea ce faci tu aici.
J"&iar dac a vorbi n limbi omeneti i ngereti, i n-a avea dragoste,
sunt o aram suntoare sau un c&imval z#ngnitor.
,i c&iar dac a avea darul proorociei, i a cunoate toate tainele i
toat tiina, c&iar dac a avea toat credina aa nc#t s mut i munii, i
nu a avea dragoste, nu sunt nimic.
,i c&iar dac mi-a mpri toat averea pentru &rana sracilor, c&iar dac
mi-a da trupul s fie ars, i n-a avea dragoste, nu-mi folosete la nimic>
;Dnt#ia epistol a lui Pavel ctre "orinteni .F*.-F<.

,,"el mai profitabil lucru in viata nu este sa deslusim ce se vede vag in
departare, ci sa facem ce ne este clar la indemana.> - 135A9 "A6%K%E
QGiata are un aspect amuzant * daca refuzi sa accepti orice cu eceptia a ceea
ce este mai bun , adeseori te alegi cu ceea ce iti doresti.Q
?illiam 9omerset 5aug&am
@elugul, acea umplere a vieii cu lucruri n adevr preioase, este eact
scopul pentru care am fost nscui din nou.
Isus ne-a spus s ne ridicm i s luminm.
Dn Isaia RC*.-L, se spune, J9coal-te, lumineaz-teH
"ci lumina ta vine, i slava $omnului rsare peste tine.,,
J,i acum 1at, proslvete-5 la 1ine Dnsui cu slava pe care o aveam la
1ine, nainte de a fi lumea.> Ioan .B*/
YEu sunt %umina lumii, cine 5 urmeaz pe 5ine, nu va umbla
n ntuneric, ci va avea lumina vieii.E
!ice $omnul* voi pune legile 5ele n inimile lor, i le voi scrie n mintea
lor . ,i nu-5i voi mai aduce aminte de pcatele lor, nici de frdelegile lor.
;Epistola lui Pavel ctre Evrei .C*..-.+<
$omnul Isus declar n Ioan .)*.L* ,,Adevrat, adevrat, v spun, c
cine crede n 5ine, va face i el lucrrile pe care le fac Eu- ba nc va face
altele i mai mari dec#t acestea- pentru c Eu m duc la 1atl>.
'nc(ide oc(ii )i vezi. *esc(ide oc(ii )i tr"ie)te.
1rebuie s ncetezi s-i risipeti g#ndurile, timpul i banii.
1otul n via trebuie s fie o investiie.
Eu sunt> este cea mai puternic afirmaie creatoare din univers.
Indiferent de ce g#ndeti, indiferent de ce spui, dup cuvintele
=Eu sunt> se pun n micare, se pornesc, vin ctre tine eperienele.
8niversul nu cunoate nici un alt mod de a aciona.
'u cunoate nici un alt drum pe care s-o apuce.
8niversul rspunde la =eu sunt> aa cum o face du&ul din sticl.
Q3mul descopera , mai devreme sau mai tarziu , ca el este gradinarul sef al
sufletului sau , regizorul vietii sale.Q Uames Allen
1riete magia de Ja fi>H 1e-ai ntrebat vreodat cum ar fi dac nu ai fiP
"um ar fi fr toate sentimentele de bucurie, de ur, de dragoste, de dispreP
'u ar fiH
Aa c, nainte de a fi suprat, fii fericit pentru c poi s fii supratH Eti o
grandioas lucrare a lui $umnezeu i ar trebui s cinsteti fiecare clip din
viaa ta. $ac i trece vreun g#nd de ur prin minte, mulumete-i lui
$umnezeu c eiti, ncarc-i mintea cu puterea creatoare i transform ura
n bucurieH
Asculta# i!te# Cunoaste# %aseste# Indra&neste # Atin4e # Ra& i.
"#nd pierzi contactul cu linitea interioar, pierzi contactul cu tine nsui.
"#nd pierzi contactul cu tine, te pierzi n lume.
%umea interioara este izvorul, sursa 8niversala,;Eu sunt<
Iar lumea eterioara reprezinta varsarea fluviului.
Abilitatea noastra de a primi depinde de capabilitatea noastra de a recunoaste
aceasta (antana 8niversala, aceasta Energie Infinita pentru care fiecare
individ reprezinata un punct de iesire, de varsare a ei.
6ealitatea sursa, izvorul vietii si al omnicunoasterii se afla inlauntrul tau.
Isaac din 9iria *
QIncearca sa intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul "erului-
"elui ce se cunoaste pe sine toate lucrurile ii sunt date.
(iindca a te cunoaste pe tine insuti reprezinta implinirea tuturor lucrurilorQ
1reaba ta pe pm#nt este deci nu s nvei ;deoarece tu tii de4a<,
ci s-i re-aminteti "ine Eti. ,i s le reaminteti tuturor cine sunt.
$e aceea, o mare parte din treaba ta este s aminteti altora ;adic s le re-
aduci n minte< astfel nc#t i ei s-i poat re-aminti.
Eact asta au fcut p#n acum toi minunaii nvtori spirituali.
Acesta este singurul tu scop. Adic, scopul sufletului tu.

Interesul declarat al sistemului de inc&isori apartinand QGec&iului Imperiu Q
este sa previna ca voi fiintele umane sa va priviti inlauntrul vostru la
propriul suflet.
Ei se tem ca veti descoperi in memoria dvs pe stapanii de sclavi care va tin
intemnitati.
Inc&isoarea este facuta din umbrele din mintea voastra.
8mbrele sunt facute din minciuni ;iluzii< care iau aspectul durerii, pierderii
si friciiZobservati pestera lui Platon si proiectiile iluzoriiV.
8mbra mbolnaveste - iar nt#lnire a cu umbra, vindecaH
Aceasta este c&eia ntelegerii bolii si vindecarii.
1oate evenimentele i persoanele din viaa ta care par negative, dificile sau
dureroase reprezint de fapt nite daruri preioase.
Ele arat c eti n sf#rit =pregtit> s primeti vindecarea i nelepciunea
de care ai nevoie.
$ac te-ai confrunta cu aceleai probleme, dar fr s fii pregtit pentru ele,
te-ai simi copleit.
$ogmele religioase, politice, stiintifice se nasc din credinta eronat[ c[
g#ndul poate circumscrie realitatea sau adev[rul.
$ogmele sunt nc&isori conceptuale colective.
Iar partea ciudat[ este c[ oamenii si iubesc nc&isoarea, pentru c[ aceasta le
ofer[ un sentiment de sigurant[ si un fals sentiment de Eu stiu.
Identificarea cu mintea creeaz un ecran compact de concepte, etic&ete,
imagini, cuvinte, 4udeci, i definiii care bloc&eaz orice relaie autentic.
"reeaz scindare interioar, se interpune ntre dumneavoastr i ceilali
oameni, ntre dumneavoastr i natura, ntre dumneavoastr i $umnezeu.
Ecranul de g#nduri creeaz iluzia separrii, iluzia c eistai separat de
=cellalt>.
%umea devine un ecran imens pe care 9inele (als ; Ego-ul < proiecteaza
iluzii , trairi subiective , scenarii ; alegoria pesterii lui Platon< .
$incolo de acest ecran iluzie , eista o realitate superba , o lu!e per+ecta -
pe care o puteti descoperi in +iecare clipa #
'uai-v napoi puterea
3ri de c#te ori accepti un moment asa cum este el indiferent sub ce form[
se prezint[ esti linistit, esti mp[cat .
Entuziasmul inseamna a fi Jlocuit> de un spirit divin, care te ridica tot mai
sus si te apropie continuu de realizarea ta, ca fiinta divina ce esti.
6ealizarea ta implica realizarea visurilor tale.
"uv#ntul entuziasm vine din greac i nseamn $umnezeu din interior.
"&iar i originea cuv#ntului i arat c entuziasmul vine din interior, nu e o
for eterioar ie, care poate fi controlat de alii.
'u se pune problema s le nvei, ci s i aminteti.
,i cum i mi pot amintiP
Dncepe prin a sta linitit.
%initete lumea eterioar, astfel nc#t lumea ta interioar s capete vedere.
1u caui privirea interioar pe care nu o poi avea c#t timp eti at#t de
profund implicat n realitatea eterioar.
"aut deci s intri n tine c#t mai mult cu putin.
,i, c#nd nu intri n tine, vino din tine atunci c#nd te ocupi de lumea
eterioar.
Amintete-i urmtoarea aiom*
$ac nu intri nuntrul tu, rm#i pe dinafar.
Pune pe cineva s repete fraza, n aa fel nc#t ea s
se refere la tine*
$ac nu intru nuntrul meu, rm#n pe dinafar.
1u ai rmas pe dinafar toat viaa ta, dar nu trebuie s fie aa i niciodat nu
a trebuit.
Dnelegem dintr-o dat marele adevr pe care l-a afirmat Isus*
>Eu sunt "alea, Adevrul i Giaa>.
Dnc&ide ua de la cmrua ta, spunea, i coboar n propria ta inim,
netiut, >iar acolo 5 vei gsi pe 5ine>.
'u eist nimic ce tu nu poi s fii, nu eist nimic ceea ce tu nu
poi s faci. 'u eist nimic ceea ce tu nu poi s ai.
Grei ca viaa ta =s porneasc>P
Dncepe imediat prin a-i imagina cum vrei s arate i ncadreaz-te n ea.
Gerific fiecare g#nd, cuv#nt i aciune care nu este n armonie cu ea i
ndeprteaz te de ele.
%umea real este dincolo de ori&ontul !in"iiN noi o *ede! prin plasa
dorin"elor noastre- 6!pr"it 6n durere .i plcere- ,ust .i +als- interior .i
eAterior# Ca s *e&i uni*ersul a.a cu! este- tre(uie s treci dincolo de
acea plas# /i nu este un lucru prea 4reu- cci plasa este plin de 4uri#
J(ii linititH i -9\ ,1II, c E8 98'1 $85'E!E8>.
E8 9D'1 GIA]A, I'1E%IIE']A i Puterea din orice 9ubstan,
- din celulele corpului tu, din celulele ntregii lumi materiale, fie c ea este
mineral, vegetal sau animal- din foc, din aer i din ap- din 9oare, din
%un i din ceilali atri-
E8 98'1 cel care E91E n tine i n ei.
"ontiina lor este 8'A cu "ontiina ta i 1318% este "ontiina 5ea.
Prin "ontiina 5ea n ei, tot ceea ce ei au sau sunt, este al tu-
tu nu ai dect s le ceri...
Gorbete-le n 'umele 5eu.
Gorbete-le cu contiina 8nitii tale cu 5ine.
Gorbete-le lor cu contiina Puterii 5ele din tine i a Inteligenei
5ele din ei.
Gorbete - 36$3'\ ceea ce 18 G6EI, cu aceast contiin, - i
8niversul se va grbi s i se supun.
6I$I"\-1EH 3 aspirant la 8nificarea cu 5ineH
Accept acum 5otenirea ta $ivin.
$esc&ide-i n ntregime sufletul, spiritul, corpul i respir 9uflul 5eu de
GiaH
9\ ,1II c Eu sunt cel ce te umplu pn la revrsare cu P81E6EA 5EA
$ivin i astfel nc#t fiecare fibr, fiecare nerv, fiecare celul, fiecare atom
din fiina ta este acum D'98(%E]I1, i contient de 5ine, trind cu
9ntatea 5ea, cu (ora 5ea, cu Inteligena 5ea i cu E7I91E']A 5eaH
Pentru c E8 98'1 n tine, pentru c noi nu suntem i nici nu am putea fi
separai. ; 9untem impreuna <
E8 98'1 JEul> tu I'1I5 i A$EG\6A1, Giaa ta Adevrat i E8 5
manifest pe 5I'E-D'985I i 13A1E P81E6I%E 5E%E n tine A"85.
16E!E,1E-1E , 6idic-te i afirm-i 9uveranitatea taH
"8'3A,1E-1E pe tine-nsui-
"8'3A,1E-]I P81E6I%EH
9\ ,1II c tot ceea ce am Eu, este al tu, c Giaa 5ea Atotputernic curge
n tine i c tu poi s 3 iei i s faci cu Ea ceea ce tu $oreti- astfel c Ea i
va da 9ntate, Putere, Prosperitate, 8nificare, (ericire i Pace- oricare ar fi
lucrul pe care tu l vei comandaH
Imagineaz-i toate acestea-
9\ %E I^'$E,1IH 9\ %E ,1IIH
.,i apoi, cu toat certitudinea naturii tale, 6ostete "8G^'18% creatorH
,i tu nu l vei pronuna n zadar.
9ingura cale de sc&imbare a lumii este din interior catre eterior.
Invers e ca si cum ai incerca sa-ti modifici imaginea ta reflectata intr-o
oglinda actionand direct asupra ei, ceea ce e imposibil.
Asadar, nu-ti irosi timpul si energia pe aceasta planeta cu agitatie inutila
pentru lucruri marunte.
5ai bine invata sa meditezi, si 8niversul isi va dezvalui tainele saleH
Aminteste-ti ca fiecare poate sc&imba lumea, daca se sc&imba pe sineH
Atat e de simpluH
Este mult mai uor s sc&imbi ceea ce faci tu, dec#t s sc&imbi ceea ce face
altul.
6eflectarea n oglinda foloseste nsa numai aceluia care se si recunoaste n
oglinda - altfel ea devine iluzie.
Polaritatea este ca o usa care poarta pe o parte inscriptia intrare , iar pe
cealalta parte inscriptia iesire - este una si aceeasi usa, dar n functie de
partea de care ne apropiem de ea vedem de fiecare data un singur aspect al
eistentei sale.
9imbolul c&inezesc pentru sc&imbare este compus din alte dou simboluri*
pericol i oportunitate.
=Persist lucrurile crora le opui rezisten.
$ispar cele pe care le priveti n fa>.
.CM din *ia" este +or!at din ceea ce i se nt#mpl C eAteriorulF
=0? din *ia" este decis de modul n care reacionezi CinteriorulF
Tu nu e.ti prerile tale#
%ri*e.te acu! aceste dou cu*inte:
REACOIE
CREAOIE
="ei care au un _ce` pentru care triesc,
pot s ndure aproape orice _cum. Q
$e aceea, fii lumin n ntuneric i nu-l blestema.
,i nu uita "ine Eti n momentul n care eti ncon4urat de ceea ce nu eti.
,i adu slav creaiei, c&iar dac te strduieti s-o sc&imbi.
(iecare identificare ce se bazeaza pe o deci&ie lasa unul dintre poli afara, n
fata usii.
$ar tot ceea ce nu vrem sa fim,
ceea ce nu vrem sa gasim n noi,
ceea ce nu vrem sa vietuim,
ceea ce nu vrem sa lasam sa patrunda n identificarea noastra,
constituie u!(ra noastra.
"aci respingerea 4umatatii tuturor posibilitatilor nu le face pe acestea sa
dispara, ci le condamna doar sa iasa din identificarea Eului sau din
constienta.
E91E 3 mare diferen ntre a te 6!potri*i rului .i a te lepda de el.
"#nd te mpotriveti rului, i dai atenia ta- continui s-l faci real.
"#nd te lepezi de ru, i iei atenia de la el i o ndrepi spre ceea ce vrei.
Acum e timpul s-i controlezi imaginaia i s creezi frumusee din cenu,
bucurie din 4ale, slav n loc de deznde4de-
Iisus numea Polaritatea X %umea aceasta, si 8nitatea X Dmparatia "erului,
sau %ocuinta 1atalui 5eu, sau c&iar foarte simplu, 1atal.
5#ntuitorul Iisus Oristos spunea celor pe care-i vindeca *
=credina ta te-a vindecat>
2 cu alte cuvinte dac ai vrut i ai crezut te-ai vindecat.
$e aici reiese necesitatea a !ini! dou condi"ii pentru mplinire i anume,
s *rei .i s cre&i c ai de,a.
Avem n acest univers tot ce ne dorim,
pentru ca univerul este plin de abunden.
9punea un maestru *
=Atunci c#nd i doreti ceva, de fapt acel ceva ,
este de4a mplinit n univers pentru tine,
ce ai de fcut tu ,este s fii acas
ca s desc&izi ua s intre dorina mplinit>.
Interesant. G las s meditai asupra acestei afirmaiiP
Eu stau la usa ta si batN..
8mbra este suma tuturor acelor lucruri despre care suntem ferm convinsi ca
ar trebui epulzate din lume pentru ca aceasta sa devina buna si sanatoasa.
$ar eact contrariul este adevarat*
8mbra contine tot ceea ce lipseste lumii - lumii noastre - pentru a fi
sanatoasa.
8mbra ne mbolnaveste, adica ne face nesanatosi, ne-ntregi, pentru ca ea ne
lipseste pentru a fi ntregi, sanatosi.
=8mbra este cea care deine c&eia problemeiQ, spune nvtorul
spiritual i scriitorul %azaris.
=8mbra deine, de asemenea, secretul sc&imbrii, sc&imbare care te poate
afecta la nivelul celulei, sc&imbare care-i poate afecta c&iar i A$'-ul.Q
8mbrele noastre dein esena lui cine suntem.
Ele dein cele mai preioase daruri pe care le avem.
Privind n fa aceste aspecte ale noastre nine, devenim liberi s trim
eperiena totalitii noastre glorioase* binele i rul, ntunericul i lumina.
'umai prin acceptarea n ntregime a lui cine suntem, ne putem c#tiga
libertatea de a alege ce facem n aceast lume. At#ta timp c#t continum s
ne ascundem, s ne prefacem i s proiectm n afar ceea ce se afl
nuntrul nostru, nu avem nici libertatea de a fi i nici libertatea de a alege.
Practic#nd pre&en"a .i respira"ia con.tient ne *o! a!inti repede c
orice lucru care ne doare indic o identi+icare- un rol *ec5i- un
!ecanis! de care nu sunte! co!plet *indeca"i- .i atunci *o! renun"a
la el 6n !od con.tient- prin ale4ere#
Atunci c#nd eteriorul determina interiorul, trieti ca un muritor,
ar atunci cand interiorul determna eteriorul, trieti ca un zeu.
"rede m, zeu e mai bineH
@ine si Rau
9plendoarea divina cuprinde toate lumile, toate creaturile, @inele si 6aul.
Ea este adevarata 8nitate.
$ar cum poate purta atunci n sine contrariile @inelui si 6auluiP
Dn realitate, aici nu eista contrarii, pentru ca 6aul formeaza tronul pe care
sta @inele.
-aal .c/em 0o1
=%ucrul cu care nu poi eista mpreun - nu te las s eitiQ.
"uvantul magic care mi-a picat din cer in acea zi mi-a revelat formula
perfect ca s m bucur de via, scopul prim i imediat al fiecrui om.
"uvantul era familiar i etraordinar de obinuit* =I5P6E8'\Q.
Q"ine spune* frumos,
"reeaza totodata cu aceasta ne-frumosul.
"ine spune* bine,
"reeaza totodata ne-binele.
(aptul de a dura
Dl conditioneaza pe a nu dura.
"eea ce este complicat
"onditioneaza eistenta simplitatii.
9us - conditioneaza eistenta lui 4os.
1are - conditioneaza eistenta lui - ncet.
"onditionat l conditioneaza pe ne-conditionat,
Acum l conditioneaza pe c#ndva.
Asadar cel trezit
Actioneaza fara sa munceasca
El spune fara a vorbi
El poarta toate lucrurile n sine
6eunite n 8nitate.
El creeaza, dar nu poseda,
El si mplineste viata
(ara sa pretinda vreun succes.
9i pentru ca nu are pretentii
'u pierde nimic niciodata.Q
9ingura +unc"ie a !in"ii este de a di*i&a la nes+'r.it#
Rolul ini!ii este de a *edea ceea ce une.te-
lucru de care !intea nu este deloc capa(il#
0intea nu poate s 6n"elea4 ceea ce se a+l dincolo de cu*inteN
ea poate s 6n"elea4 nu!ai ceea ce este corect din punct de *edere
lin4*istic- ceea ce este corect din punct de *edere lo4ic#
Ea nu este preocupat de eAisten"- de *ia"- de realitate#
0intea este- ea 6ns.i- o +ic"iune#
%o"i tri .i +r !inte#
Bns nu po"i tri +r ini!#
/i cu c't eAisten"a ta este !ai pro+und- cu at't este .i ini!a ta !ai
i!plicat# Os5o
Prin urmare, odat ce fiecare individ si permite s integreze toate
polaritiile, astfel nc#t fiecare idee s fie un element care l servete pe 1ot
"eea "e Este, servindu-se n mod automat pe sine, n acel moment fluul
creativitii din fiecare om va ncepe s creasc.
El va atinge un fel de apogeu vibraional, care va fi asemntor unei aureole,
un magnetism care pornete de la acel individ ctre toti ceilali indivizi care
i eprim n mod liber creativitatea- ctre toate situaiile, relaiile,
informaia, obiectele i ideile care sunt necesare pentru a-i permite
individului creativ, s fie capabil s etrag energie dintr-o serie nesf#rit
de nt#mplri, aflate n sincronizare perfect.
Acestea l vor a4uta pe individ s i ndeplineasc scopul, i s i permit a
continua a fi n serviciul celorlali, fiind o refleie pentru fiecare alt individ
creativ, n ceea ce privete scopul i serviciul su.
Atunci c#nd v simii blocai n cadrul eplorriilor voastre, n epresia
voastr creativ, nelegei c v-ai oferit oportunitatea de a fi creativi ntr-o
anumit direcie, mai degrab dec#t n cea n care v-ai plasat ateptrile,
ateptri ce sunt de obicei o 4udecata privind propria persoana , sau limitari.
Prin urmare, nelegei c odat ce suntei permisivi, i putei permite unui
bloca4, sau unui aa numit bloca4, s serveasc unui scop creativ.
$ac descoperii c aa numitele bloca4e creative v ocup ma4oritatea
timpului, atunci simii-v liberi s le recunoatei ca fiind un semnal a ceea
ce dorii cu adevrat s eplorai, iar ceea ce v este cu adevrat folositor va
fi eplorarea a nsi bloca4elor- astfel nc#t studiul acestor bloca4e, va fi n
sine o eplorare creativ care v va permite s fii liberi, v va debloca,
astfel nc#t s fii contieni c eist un scop pentru eistena acestor
bloca4e.
Iar din momentul n care i permitei unui bloca4 s serveasc un scop, el nu
va mai fi un bloca4.
El se va ilumina i nu va mai fi un zid ntunecat, un obstacol sau un gol, n
care simii c trii.
El se va ilumina, i va releva adevrata sa natur i va deveni unul dintre
mesa4ele, scopurile i ideile pe care ai dorit s le eplorai n aceast via
fizic.
Dnc o dat, nimic nu este o ntrerupere p#n c#nd nu alegei s o vedei n
aceast manier.
3dat ce acceptai i permitei fiecrei idei din planul fizic s fie o parte din
viaa perfect sincron, pe care ai ales s o eperimentai, n acel moment
vei descoperi c fluul vostru creativ va fi nentrerupt, deoarece el va
deveni perspectiva i vibraia cu privire la propria persoan, pe care vi-o
permitei s o percepei.
Dnelegei c creativitatea este influenat de maniera prin care v privii pe
sine.
Imaginea de sine, ideea voastr cu privire la propria persoan i ceea ce
suntei dispui s devenii, mpreun cu o anumit doz de convingere - pe
care dorii s o eprimai pentru a ntri ceea ce dorii s devenii - toate
aceste lucruri vor determina rata accelerrii fluului creativitii, fa de care
putei fi contieni.
Proiectia nseamna asadar faptul ca noi facem dintr-o 4umatate a principiilor
un eterior, pentru ca nu vrem sa le acceptam drept interior.
Am spus de4a la nceput ca Eu-l este raspunzator pentru delimitarea sumei
ntregii eistente.
Eu-l construieste un tu, care este vietuit drept eterior.
Dnsa daca umbra consta din toate acele principii pe care Eu-l nu a vrut sa si
le integreze, n ultima instanta u!(ra si eAteriorul sunt identice.
'oi ne vietuim mereu umbra drept eterior - caci daca am vedea-o n noi si
cu noi, ea nu ar mai fi umbra.
9i noi combatem n eterior principiile respinse, care aparent ne nt#mpina
din afara, cu aceeasi pasiune cu care am facut-o n noi nsine.
"ontinuam ncercarea de a ndeparta din lume domeniile apreciate de noi
drept negative.
$ar pentru ca asta este imposibil - vezi legea polaritatii - aceasta ncercare
devine o preocupare de durata, care garanteaza faptul ca ne va preocupa
deosebit de intens partea respinsa a realitatii.
Aici eista o legitate ironica, careia nu i se poate sustrage nimeni*
pe om l preocupa cel mai mult ceea ce nu vrea.
Dn felul acesta se apropie at#t de mult de principiul respins, nc#t n final l
traiesteH
5erita sa nu uitati aceste doua fraze.
6espingerea oricarui principiu se ngri4este cu siguranta ca respectivul om sa
traiasca acel principiu.
Dn conformitate cu aceasta lege copiii vor aborda mai t#rziu modul de
comportare pe care l-au ur#t la parintii lor, adversarii razboiului devin cu
timpul militanti, moralistii, imorali, iar propovaduitorii sanatatii, bolnavi
grav.
'u trebuie trecut cu vederea faptul ca 6espingerea X Indreptare spre N..
si %upta X Preocupare cu N.
Dn acelasi sens, stricta evitare a unui domeniu al realitatii indica faptul ca
omul are o problema cu el.
Pentru un om interesante si importante sunt domeniile pe care le combate si
le evita - pentru ca acestea i lipsesc din constienta si l fac nesanatos.
8n om poate fi tulburat numai de principiile eterioare pe care nu si le-a
integrat.
Dn acest loc ar trebui sa ne devina limpede ca n realitate nu eista o lume
ncon4uratoare care sa ne modeleze, sa ne formeze, sa ne influenteze sau sa
ne mbolnaveasca - lumea ncon4uratoare se comporta ca o oglinda, n care
ne vedem mereu doar pe noi nsine, n orice caz si n special si umbra
noastra, n privinta careia suntem orbi at#ta timp c#t se afla n noi.
Eact la fel cum atunci c#nd ne observam corpul putem vedea doar o mica
parte, dar multe domenii nu pot fi vazute ;culoarea oc&ilor, c&ipul, spatele,
etc.< si pentru a caror observare avem nevoie de reflectarea ntr-o oglinda,
tot asa avem o orbire partiala fata de psi&icul nostru, si putem recunoaste
partea invizibila noua ;umbra< numai prin proiectie si reflectarea n asa-
numita lume ncon4uratoare, sau lume eterioara.
"unoasterea are nevoie de polaritate.
6eflectarea n oglinda foloseste nsa numai aceluia care se si recunoaste n
oglinda - altfel ea devine iluzie.
"el care si observa n oglinda oc&ii albastri - dar nu stie ca cei pe care i
vede sunt oc&ii sai - acela recolteaza iluzie n loc de cunoastere.
"el care traieste n aceasta lume dar nu recunoaste ca tot ceea ce percepe si
vietuieste este el nsusi, se nc#lceste n amagire si iluzie.
6ecunoastem ca iluzia are un efect incredibil de real ; ... unii folosesc c&iar
termenul de de!onstra(ila2 - dar trebuie totusi sa nu uitam ca si un vis da
impresia de a fi la fel de real at#ta timp c#t ne aflam n el.
1rebuie mai nt#i sa ne trezim pentru a putea recunoaste visul drept vis.
Acelasi lucru este valabil pentru marele vis al eistentei noastre.
1rebuie mai nt#i sa ne trezim pentru a putea vedea iluzia.
Ataarea ncp#nat de preri, puncte de vedere, stri sufleteti,
sentimente, de un anumit comportament, de lucruri materiale, de situaii,
mpre4urri sau relaii creeaz dependen.
,i dependena, c&iar dac din punct de vedere fizic nu este duntoare,
risipete totui fora vital, slbete fora mental, in&ib evoluia emoional
i transformarea psi&ologic, &rnete tendinele nevrotice, interfereaz cu
aciunea de ndeplinire a scopurilor i nc&isteaz contiina.
="elui care are ;contiena prosperitii< i se va da- de la cel ce nu o are, se
va lua i puinul pe care l are.
3rice pretindem sau avem de4a n contiin este de fapt al
nostru. "e nu avem, nu facem, nu putem i nu cerem
contient, nu se va materializa.
'imeni i nimic din afara noastr nu ne poate lua ceea ce eist
ferm i stabil n contiin.
'imeni i nimic nu ne poate da ceea ce nu avem.
"#nd contientizm ntregul ;cunoaterea clar i eperiena vie<, acest lucru
apare n contiin, n minte, trup i c&iar n 4urul nostru.
"#nd sentimentul de limitare va disprea din mintea noastr, nu
vor mai eista obstacole n calea eprimrii creativitii noastre
sau a ndeplinirii scopurilor propuse.
$ac pare c resursele noastre, inclusiv banii, sunt insuficiente
pentru a ne satisface nevoile sau pentru a ne permite s facem
ceea ce dorim, problema nu const n deficiena resurselor.
Intr-un 8nivers ntreg i complet, deficiena este imposibil.
Eu voi permite ca tu s foloseti anumite faculti pe care Eu le voi trezi n
tine.
Aceste faculti te vor aduce n starea de a vedea mai clar 6ealitatea
lucrurilor, nu numai calitile persoanelor care te ncon4oar ci i
slbiciunile, greelile i defectele acestora.

$ar faptul c tu eti capabil s vezi aceste defecte i erori nu este pentru ca
tu s 4udeci sau s critici pe fratele tu, ci pentru ca Eu s pot s trezesc n
tine o &otr#re definitiv de a transforma i de a folosi aceste defecte i
aceste greeli ale propriei tale personaliti.
"ci, reineH
1u nu le-ai putea remarca la alii, dac ele nu ar fi nc prezente n tine-
astfel, Eu, dinuntrul tu nu a avea nevoie s-i atrag atenia asupra lor.
1u trebuie acum s nelegi c Eu i-am dat totul.
1ot ceea ce ai sau ceea ce eti, bun sau ru, pacea sau suferina, succesul sau
insucesul, bogia sau srcia, Eu i le-am dat sau le-am ndreptat ctre tine.
Pentru ceP
PE'168 A %E (3%39I, pentru a te trezi la recunoaterea 5ea ca fiind
$3'A136

COALA ZEILOR

te+ano Elio 3PAnna
3ceast' carte este entru totdeauna
Adevrul este c voi suntei adevrul.
Dedicat Vistorului,
El care-mi ndeamn" visul s" se nal!e
+a n"l!imi mai presus de ra!iune
," coboare n abisurile de dincolo de emo!ii,
El care m" guverneaz" )i m" sile)te s" -iu liber.
VIST!"# $%&ST!"# I'T&!I!
5ai intai, luand aceasta carte in man, am simit uimire.
.e m"sura ce inaintam in te$tul c"r!ii, uimirea a -"cut loc
constern"rii )i, in cele din urm", entuziasmului.
#m citit-o pe ner"su-late, -ar" pauze.
/iecare -raz", -iecare capitol, -iecare idee se potrivea per-ect cu ceea
suntem, cu ceea ce -acem.
*ac" nu ar e$ista e$perien!a direct", e$plor"rile cu
a0utorul Respira!iei on)tiente, al .rezen!ei )i procesele
tr"ite, atunci nu ar e$ista nici c"r!ile.
a )i pentru mul!i dintre voi, nu ar -i su-icient doar s" citim sau s"
-acem c"r!i despre natura e$pansiunii de con)tiin!".
/undamental" este e$perien!a trans-orm"rii interioare )i, mai mult
decat atat, integrarea ei in dimensiunea orizontala a vie!ii
de -iecare zi.
"r!ile, pentru noi, nu pot -i desp"r!ite de e$perien!".
riteriul principal de selec!ie al unei c"r!i ce urmeaz" s" apar" este
r"spunsul la intrebarea1 in ce m"sur" aceast" carte
serve)te procesului interior de con)tiin!" al celui care o
cite)te2
3n ce m"sur" aceast" carte re-lect" propriul nostru drum )i
e$perien!a noastr" in lucrul cu st"rile de con)tiin!"
e$tins"2
.as"rea m"iastr" numit" "l"toria inimii are dou" aripi deci.
"r!ile 4aestrului interior )i 5coala 4aestrului interior.
6ivelul cel mai avansat al acestei 5coli este programul nostru de
trans-ormare interioar" prin practica st"rilor de
con)tiin!" e$tins". ,tuden!ilor acestei 5coli le sunt puse la
dispozi!ie conte$te in care pot e$plora articularea
interioar" a propriei lor con)tiin!e.
Este o 5coal" -oarte neobi)nuit", pentru c" baza ei, pe care o numim
a-eaua 4aestrului 3nterior, nu este una teoretic", ci una
de e$perien!".
O baz" practic".
#spectele teoretice decurg din e$perien!", )i nu invers.
,copul acestei 5coli este tr"irea direct" a st"rii de
con)tiin!" a 4aestrului 3nterior.
.entru a accesa acest nivel al propriei con)tiin!e, studen!ii 5colii trec,
la -el ca in str"vec(ile 5coli de 4istere, prin e$perien!a
con)tient" a di-eritelor niveluri ale /iin!ei )i inva!", din
nou prin e$perien!" direct", s" navig(eze in apele adanci
ale oceanului interior.
6u este vorba doar despre a avea o e$perien!" de con)tiin!" e$tins",
ci despre a inv"!a s" acceseze, in orice moment al vie!ii
lor, aceast" stare de e$pansiune )i de a o integra in
realitatea liniar" a vie!ii lor.
Este o 5coal" a trans-orm"rii interioare. .entru a in!elege
procesul prin care trec studen!ii 5colii 4aestrului 3nterior
in cei doi ani, trebuie -"cute aici cateva preciz"ri concise
despre ar(itectura interioar" a con)tiin!ei.
4aestrul interior nu este altceva decat un nivel al propriei con)tiin!e.
Este o parte din noi in)ine mai larg" decat personalitatea liniar",
articulat" de c"tre spa!iul mental. 4ai larg" decat ego.
# tr"i aceast" dimensiune a propriei -iin!e presupune a
deveni con)tient de a$a vertical" a -iin!ei, cea care ne
conecteaz" cu tot ceea ce e$ist". 5coala 4aestrului
interior este o 5coal" a /iin!ei, o )coal" a e$perien!ei
directe a di-eritelor niveluri ale acesteia.
3n acela)i timp este o 5coal" a con)tien!ei.
on)tien!" inseamn" percep!ie.
6ivelul de con)tien!" al unei -iin!e este una cu nivelul s"u
de percep!ie. at percep, cat simt din marea realitate
numit" #dev"r, aceasta d" nivelul meu de con)tien!".
u cat reu)esc s" percep mai mult din intreg sau din
#dev"r, cu atat con)tien!" mea este mai larg". on)tien!"
4aestrului
3nterior implic" percep!ia unor niveluri -oarte largi ale #dev"rului, un
num"r mare de realit"!i care inter-ereaz" intre ele.
6ivelul -iec"ruia pe a$a vertical" a -iin!ei induce un
anumit mod de a percepe realitatea )i implic" un anumit
mod de a o e$perimenta. 4aestrul este acea -iin!"
con)tient" de toate nivelurile propriei sale -iin!e, care
simte totul -ar" a se identi-ica cu nimic anume, care 0oac"
toate rolurile )tiind in adancul s"u #dev"rul despre sine.
are este adev"rul pentru o -iin!" care tr"ie)te la nivelul 4aestrului
3nterior2
*espre acest adev"r s-ar putea scrie c"r!i intregi.
*ar esen!a poate -i e$primat" in cateva -raze.
4aestrul este o -iin!" liber".
6u depinde de ceilal!i, de p"rerile lor, de umorile lor
pentru a -i el insu)i, in cea mai deplin" autenticitate.
6u se -alsi-ic", pentru c" nu se teme de nimic, nu a)teapt"
nimic, nu depinde de nimic.
El este centrul intregului s"u univers, centrul realit"!ii
sale.
El are con)tien!" -aptului c" el )i nimeni altcineva este reatorul
propriei sale e$perien!e.
Este un reator con)tient, spre deosebire de ma0oritatea
oamenilor, care i)i imagineaz" c" realitatea pe care o
e$perimenteaz" este e$terioar" )i nu depinde de ei.
4aestrul i)i asum" complet orice impre0urare a vie!ii sale.
#re o incredere impecabil" in sine )i in realitatea
e$perimentat", pe care niciodat" nu o consider" advers".
4aestrul percepe -aptul c" realitatea il slu0e)te )i percepe
dimensiunea ini!iatic" a -iec"rei clipe )i a -iec"rei
impre0ur"ri. 6u caut" in a-ara sa nici
modele, nici metode, nu merge pe c"r"ri b"tute,
creativitatea sa este debordant".
#c!iunile sale in dimensiunea orizontal" a e$isten!ei,
adic" in aceast" lume in care ne intalnim in trupuri din
carne )i sange, sunt precise, rapide )i intuitive.
4aestrul mai curand simte realitatea decat o 0udec".
Ra!iunea sa este clar" )i lini)tit", -olosind mai degrab" la
a aduce in dimensiunea dens", la in-"ptuire, viziunea sa
care-)i trage puterea din spa!iile rare-iate ale con)tiin!ei,
lina peste alta, a tr"i.
4aestrul este ec(ivalent cu a te elibera de iluzie, aici )i acum, -ar" a
mai a)tepta nimic altceva, decat ceea ce este.
4aestrul nu se a-l" niciodat" in lupt" cu via!a, c"ci este con)tient c"
tot ceea ce e$ist" nu sunt decat aspecte ale propriei sale
-iin!e, c" nimic nu este e$terior, ci totul -ace parte din
sine.
Este per-ect transparent, in -a!a oric"rei energii, con)tient de natura
curg"toare a rea!iei, este capabil s" asculte realitatea, iar
privirea sa p"trunz"toare deslu)e)te rolurile, identi-ic"rile
)i 0ocurile iluziei in care sunt scu-unda!i ma0oritatea
oamenilor. 6u 0udec" niciodat"
aceast" r"t"cire, c"ci e con)tient c" -ace parte din marele
dans al *ivinit"!ii care se e$perimenteaz" pe ,ine prin
e$perien!".
6u vorbe)te despre compasiune )i pentru el este un non-
sens iubirea care se poate da ori lua.
El tr"ie)te compasiunea, care nu inseamn" altceva decat a
-i con)tient, adic" a percepe, a sim!i e$perien!a celuilalt ca
-iind propria e$perien!".
El tr"ie)te 3ubirea, ca stare de con)tien!" in care totul -ace
parte din el insu)i.
4aestrul nu se retrage in de)erturi sau in pe)teri pentru a
medita )i nu-)i neaga trupul, -iind con)tient de -aptul c"
acesta este parte a e$perien!ei umane )i -ar" el, sau -ar"
orice alt" parte a acestei e$perien!e, nu ar -i complet.
*ar nici nu se con-und" niciodat" cu gloata sau cu
con)tien!" masei. Este liber de orice credin!e, sisteme de
gandire, liber de orice -ilozo-ie sau sistem mistic, liber de
orice identi-icare.
Ei bine, ce leg"tur" este intre toate acestea pe care noi le -acem in
5coala 4aestrului 3nteriorii aceast" carte2
Revin la momentul primului contact cu ea,in care, pe
m"sur" ce citeam, uimirea l"sa loc entuziasmului.
6u-mi puteam crede oc(ilor.
.ersona0ul principal al acestei c"r!i, 7is"torul, nu este
altcineva decat 4aestrul 3nterior, un nivel al con)tiin!ei
lui ,te-ano Elio *8#nna.
9Eu sunt tu ii spune acesta, 9eu nu e$ist in a-ara ta, dup"
cum tu nu e$i)ti in a-ara con)tiin!ei mele.
.ovestea uluitoare a acestei vie!i, a acestei trans-orm"ri
interioare, este povestea pe care, in zeci de variante, noi o
vedem impre0urul nostru.
Este povestea, plin" de provoc"ri )i de tenta!ii, a -iec"rui
student al 5colii 4aestrului 3nterior.

"ci problema nu este doar tr"irea unei e$pansiuni a
con)tiin!ei care este posibil" in orice :or;s(op, ci
integrarea e$perien!ei in via!a de -iecare zi, trans-ormarea
intregii vie!i pe m"sura celei mai inalte st"ri de con)tiin!"
care este accesibil" unui om.
#ceasta este povestea e$traordinar" a c"r!ii, aceasta este povestea
e$traordinar" a -iec"ruia dintre aceia care au ales
trans-ormarea interioar", in acest sens, aceast" carte este
despre -iecare dintre voi, cei care a!i -"cut alegerea.
4omentele de revela!ie splendida despre natura -iin!ei, a
vie!ii )i a intregii e$isten!e nu -olosesc la nimic dac" nu
e$ist" alegerea trans-orm"rii in aceast" dimensiune
incarnat", in aceast" e$isten!".
/iecare cuvant al acestei c"r!i seam"n" pan" la similitudine cu
mesa0ul care articuleaz" tot ceea suntem1 puterea de a
sc(imba nu este )i nu a -ost niciodat" in alt" parte decat la
voi. 6u e$ist" alt 4aestru de care
voi s" ave!i nevoie decat cel interior, nu e$ist" o metod", o
te(nic" sau un persona0 care s" poat" -ace pentru voi ceea
ce numai voi pute!i -ace.
6u e$ista alt" vindecare decat cea a trecutului )i st"
e$clusiv in puterile voastre s" o -ace!i.
7oi sunte!i 4aestrul, singurul de care ave!i nevoie pentru
a deveni ceea ce sunte!i cu adev"rat.
u condi!ia s" v" asuma!i intreaga responsabilitate pentru
e$perien!a voastr".
3ntotdeauna au e$istat 5coli ale 4aestrului 3nterior, sau 5coli ale
/iin!ei, sau 5coli ale E$perien!ei, in toate epocile )i pe
toate continentele, )coli ale eliber"rii de iluzie, care nu au
avut te$te scrise, c"ci 9inv"!"tura era e$perien!a pur" de
a -i uman, plus con)tien!" acestei e$perien!e.
u to!ii ne a-l"m in e$perien!a uman", dar intre noi sunt
pr"p"stii de con)tien!" sau de percep!ie.
u cat percepem mai mult, cu atat suntem mai liberi de
v"lul iluziei, iar aceste )coli sunt )coli ale eliber"rii )i ale
tr"irii, prin asumare, a 4aestrului.
#u -ost mai mult sau mai pu!in oculte, adic" ascunse, doar
pentru c" niciunui sistem politic, religios, social, moral
sau de orice -el nu-i plac oamenii liberi.
+ibertatea interioar" e$clude orice subordonare unei dogme )i nu
accept" decat adev"rul tr"it personal.
Orice sistem )i orice dogm" substituie te$tele, regulile )i
legea e$perien!ei.
E nevoie s" ai 9credin!" in ele, 9crede )i nu cerceta.
3n 5coala /iin!ei nu este vorba despre credin!" in ceva
e$terior, c"ci nu e$ist" nimic e$terior 4aestrului, ci
despre incredere in ,ine.
iteam uluit pasa0e intregi care parc" erau decupate din propria mea
inim", c"ci ani de zile, aproape cu acelea)i cuvinte, noi,
<oria )i Elena /rancisc =urcanu, nu am obosit s" le
a-irm"m )i s" le e$periment"m impreun" cu zeci )i sute de
oameni. 3ncepand cu
con-erin!ele noastre, :or;sbop-urile noastre )i seminarele
)i terminand cu 5coala 4aestrului 3nterior, tot ceea ce
suntem )i -acem se re-er" la acest proces de trans-ormare
interioar" pe care il descrie *8#nna.
7is"torul lui, -ar" nicio indoial", apar!ine aceluia)i spa!iu al
con)tiin!ei ca )i 4aestrul 3nterior.
,unt unul )i acela)i persona0.
*escrierea ascensiunilor )i a pr"bu)irilor, a clarit"!ii care
precede o nou" c"dere in identi-icare, di-icultatea de a
r"mane integru, de a r"mane centrul propriei tale lumi )i
de a-!i asuma responsabilitatea propriei tale vie!i cu cura0
)i cu incredere, aceasta este descrierea per-ect" a -iec"ruia
dintre aceia care se a-l", impreun" cu noi, in marea
"l"torie a 3nimii, c"l"toria ,u-letului in e$perien!a
uman". artea lui ,te-ano Elio *8#nna este o carte
e$emplar" despre -iecare -iin!" uman" a-lat" pe drumul
descoperirii adev"ratei sale naturi. # propriei sale
*ivinit"!i. "ci despre asta este vorba, despre e$perien!a
uman" ca o 5coal" a >eilor.
#m tr"it personal intalnirea, in aceast" via!", cu 7is"torul meu
personal, cu acel nivel al propriei mele con)tiin!e care
luase -orma potrivit" pentru ca <oria =urcanu, cel care
eram atunci, s"-l poat" recunoa)te )i asculta.
# purtat di-erite nume, pan" in momentul recunoa)terii cople)itoare
a -aptului c" El eram eu insumi.
itind scrierea lui ,te-ano Elio *8#nna, am retr"it -iecare
moment al acelui timp de trans-ormare, cu toate indoielile
lui, cu toat" -rica )i cu toat" tensiunea, am recunoscut, cu
su-letul la gur", adev"rurile zdrobitoare ale #celuia pe
care ,te-ano Elio *8#nna il nume)te 7is"torul )i care
pentru mine a luat in cele din urm" identitatea 4aestrului
3nterior, ni)te adev"ruri care destructureaz" intreaga
realitate liniar", l"sand loc unei e$perien!e umane
eliberate de costumele stramte ale rolurilor pe care le
0uc"m.
7is"torul este un persona0 necru!"tor cu sl"biciunea, -alsitatea,
compromisul, lipsa de autenticitate, cu orbirea unei
umanit"!i care se complace in starea de sclavie interioar"
pe care o d" identi-icarea cu ego-ul.
#m parcurs, in toate etapele sale, c"l"toria ruperii de orice
identitate, pentru ca intr-o bun" zi s" pot tr"i complet
splendoarea st"rii transparente a 4aestrului 3nterior.
?otul a -ost despre identitatea pe care mi-o asumam.
#ceast" e$perien!" )i-a pus amprenta asupra tuturor
lucrurilor pe care le -acem impreun" noi, <oria )i Elena
/rancisc-=urcanu, )i a contribuit in mod (ot"rator asupra
-ormei )i -ondului de e$perien!" a 5colii 4aestrului
3nterior, asupra gradului de adev"r al acesteia )i asupra
identit"!ii pe care ne-am asumat-o.
ine credem c" suntem2
#ceasta este intrebarea.
are este identitatea pe care ne-o asum"m2
.utem -i dl $ sau @, care are o poveste cu care se identi-ic",
un conte$t social, cultural, de -amilie, o ascenden!",
cateva traume mai mici sau mai mari, o ;arma, etc. sau,
pur )i simplu, intr-o bun" zi, avem cura0ul de a recunoa)te
c" toate acestea nu sunt decat una dintre realit"!ile
nenum"rate ale rea!iei noastre )i c" depinde de noi )i
numai de noi identitatea pe care ne-o asum"m.
,untem ni)te bie!i oameni supu)i destinului )i unei lumi
e$terioare, str"ine )i adverse sau suntem reatorii
con)tien!i ai propriei noastre realit"!iAe$perien!e2
,clav al altora, in aceast" lume in care rolurile pe care le
0uc"m sunt intotdeauna complementare, sau st"pani ai
propriului nostru drum2
el mai e$traordinar moment al lecturii acestei c"r!i a -ost acela in
care, pur )i simplu, am recunoscut impre0ur"ri )i nume
ale unor persona0e care ap"ruser" in e$plor"rile noastre
cu st"ri de con)tiin!" e$tins".
3mpre0ur"ri )i nume pe care nu le-am citit niciodat" in vreo carte )i
despre care nu e$ist" re-erin!e nic"ieri, c"ci -aptele s-au
petrecut cu -oarte mult timp liniar in urm".
#ceia dintre voi care e$plora!i impreun" cu noi arta de a naviga in
con)tiin!" )ti!i c" accesul la dimensiunile transpersonale
)i ar(etipale ale propriei -iin!e poate conduce la
descoperiri e$traordinare, care transcend spa!iul )i timpul
)i care scot la iveal" memoria ancestral" depozitat" in cele
mai adanci planuri ale incon)tientului.
5ti!i, de-asemeni, c" aceste con!inuturi pot -i aduse in
con)tien!" liniar", dar c", neputand -i veri-icate decat ca
e$perien!" subiectiv", e nevoie de incredere in propria
e$perien!" )i in propria viziune. 4intea are nevoie de
dovezi.
4aestrul, nu.
Uneori, dac" aceste con!inuturi ce survin in con)tien!"
liniar" se re-er" la perioade istorice recente, pot -i
veri-icate. *e pild" am"nunte ale
unor istorii de -amilie, transgenera!ionale. *ar altele nu,
-iind prea vec(i. Ei
bine, citind relat"rile lui *8#nna, am primit o con-irmare
direct" asupra unor con!inuturi despre care noi eram
convin)i c" sunt complet neveri-icabile )i c" apar!in unui
spa!iu e$clusiv subiectiv. #ceast" descoperire a precedat
con)tientizarea -undamental" c" nu e$ist" doi 4ae)tri
3nteriori sau doi 7is"tori, ca s" -olosesc terminologia lui
*8#nna, ci unul singur, un nivel de con)tiin!" ar(etipal,
comun intregii umanit"!i, transpersonal )i personal
deopotriv".
5i c" acesta are o leg"tur" -undamental" cu spa!iile de
e$perien!" ale con)tiin!ei pe care noi, in 5coala 4aestrului
3nterior, o numim on)tiin!a (ristic".
Este nivelul colectiv al e$perien!ei umane )i este spa!iul
de con)tiin!" al umanit"!ii in acest moment.
/aptul c" unele con!inuturi ale incon)tientului colectiv au
putut ie)i la supra-a!a con)tien!ei liniare in di-erite locuri
)i in di-erite momente ale timpului liniar, prin oameni
di-eri!i, a -ost ocazia unei adanci minun"ri )i recunoa)teri
a anvergurii trans-orm"rii pro-unde prin care trecem cu
to!ii in zilele noastre.
Este semnul c" aceast" dimensiune colectiv" a con)tiin!ei
umane s-a copt.
6enum"ratele e$perien!e de ascensiune spiritual"
individual" petrecute in istoria umanit"!ii au condus in
cele din urm" la un salt cuantic calitativ al con)tiin!ei in
ansamblul s"u )i au -"cut posibil" tr"irea, in timpurile
noastre, a unor st"ri de con)tiin!" e$tins",
trans-ormatoare, la nivel de mas".
E$perien!e care acum o sut" de ani erau posibile numai
pentru -oarte pu!ini oameni, acum sunt accesibile
multora. #ceste e$perien!e
trans-orm" perspectiva celor care le tr"iesc, ei in)i)i se
sc(imb" )i duc aceast" sc(imbare in dimensiunea
orizontal".
#ceasta este sc(imbarea planetar" despre care vorbesc
c"r!ile str"vec(i ale misticilor de pe toate continentele.
6u l-am cunoscut in aceast" via!" pe ,te-ano Elio *8#nna, dar cartea
sa vorbe)te despre o e$perien!" care este comun".
Este o carte -undamental" pentru to!i aceia care se a-l" in
acest proces de trans-ormare interioar" con)tient" )i, mai
ales, pentru aceia care tr"iesc la cote ma$ime criza psi(o-
spiritual" de trans-ormare care inso!e)te acest proces.
#tunci cand totul pare a se pr"bu)i in 0urul t"u, cand
realitatea cu care e)ti atat de obi)nuit pare s" intre in di
solu!ie, cand rela!iile cu cei apropia!i, 0ob-ul, sau a-acerile
tale intr" in avarie, atunci cand via!a ta pare s" se roteasc"
intr-un cerc inc(is din care nu mai e$ist" ie)ire, abia
atunci o asemenea carte poate s" spri0ine demersul g"sirii
acestei dimensiuni a 4aestrului 3nterior.
El este acolo, o parte din tine, El este #cela care
orc(estreaz" pr"bu)irea intregii construc!ii de iluzie,
pentru ca din ruinele ei s" se nasc" o nou" on)tien!" )i o
nou" lume in care tu s" dobande)ti percep!ia adev"ratei
tale staturi, aceea de reator con)tient al propriei tale
realit"!i. 5coala
>eilor este o carte nepre!uit" nu numai pentru studen!ii
5colii 4aestrului 3nterior, ci pentru oricine care incepe s"
aib" intui!ia adev"rului pro-und despre sine.
#m v"zut de prea multe ori in 0urul nostru -or!a de
seduc!ie a iluziei, puterea obi)nuin!ei )i presiunea
9apropia!ilor, care -ac din intoarcerea c"tre sine o
incercare di-icil" cbiar )i pentru cei mai determina!i
practicieni ai lucrului cu st"rile de con)tiin!" e$tins".
#ceast" carte este un a0utor pentru to!i cei a-la!i pe acest
drum. # citi imp"rt")irea sincer" a cuiva care a parcurs
de0a acest drum poate -i inspirator.
#cest 9cineva, care in aceast" via!" poart" numele de ,te-ano Elio
*8#nna, nu este un om de rand.
*ac" aceast" carte ar -i venit din partea unui mistic
r"t"citor prin deserturile planetei, a vreunui pustnic
re-ugiat in var-ul mun!ilor, atunci ar -i putut -i
considerat" o capodoper" mistic", dar )i un e$emplu de
scriere rezultat" dintr-o (alucina!ie, a)a cum de multe ori
se intampl" in lumea noastr" cu scrierile misticilor.
*ar aceasta carte apar!ine unui om al lumii modeme, un
persona0 a c"rui via!" se des-")oar" la cele mai inalte cote
ale pro-esiunii sale.
.ovestea sa este aceea a unui manager de top, la var-ul unor
multina!ionale, de-a lungul )i de-a latul lumii.
/"r" indoial" c" acest om a tr"it o trans-ormare pro-und",
c"ci a reu)it s" spulbere mitul misticului care tr"ie)te
izolat in a-ara dimensiunii liniare )i a demonstrat c" noua
con)tiin!" )i noua energie a umanit"!ii este preg"tit" s"
sc(imbe complet -a!a acestei planete.
eea ce suntem trans-orm" lumea in toate aspectele sale.
.entru -oarte mult timp, -or!ele obscure ale umanit"!ii au
indus ideea c" a-acerile, banii, lumea -inanciar" nu au
nimic de-a -ace cu spiritualitatea, ba dimpotriv", c" sunt
un obstacol in calea ascensiunii.
#sta in vreme ce, cu pretinsa lor spiritualitate, !ineau lumea in
sclavie, manipuland pie!ele -inanciare.
,te-ano Elio *8#nna, urmand calea trasat" de 4aestrul
s"u 3nterior, arat" cum adev"rata spiritualitate nu are
nimic de-a -ace cu dogmele religioase de niciun -el )i
introduce gandirea 4aestrului in a-aceri.
Orice structur", -ie ea politic", -inanciar", social" sau de
orice -el, poart" energia creatorului s"u.
u cat creatorul se apropie de natura subtil" a reatorului
on)tient, cu atat crea!ia sa este mai puternic" )i mai
bene-ic" pentru dimensiunea orizontal" in care El se
e$prim". *8#nna aduce in lumea
-inanciar" )i a a-acerilor de top con)tien!" 7is"torului, a
4aestrului 3nterior, liber de condi!ion"ri, care i)i asum"
centrul lumii sale, o -iin!" integral" )i integr",
incoruptibil" )i magni-ic", a c"rui realitate visat" sc(imb"
realitatea liniar" spre -olosul tuturor celor care tr"iesc in
structurile create de elB
9+umea este a)a cum este, pentru c" tu e)ti a)a cum e)ti.
,au, in limba0ul lui C(andi, care avea propriul s"u acces la
4aestrul 3nterior,
9+as" sc(imbarea pe care o dore)ti in lume s" se petreac"
mai intai in tine, )i atunci sc(imbarea se va petrece
impre0urul t"u.
Elio *8#nna a -ondat o )coal" european" de economie in care tinerii
inva!" s" introduc" in dimensiunea orizontal" a a-acerilor
)i -inan!elor principiile mistice ale 4aestrului 3nterior,1
5i acest lucru sc(imb" lumea mai mult decat au -acut-o, in
mii de ani de istorie, institu!iile dogmatice, in!epenite )i
lacome, care diri0eaz" demersul spiritual planetar la nivel
de mase. El )tie c" orice adev"rat"
trans-ormare este o c(estiune de alegere personal" )i nu
are niciodat" de-a -ace cu gloata pierdut" in iluzie.
Economia este un aspect -undamental al acestor timpuri
)i, ca orice aspect, oglinde)te pe creatorul s"u. 5coala lui
*8#nna este o )coal" a reatorilor con)tien!i de realitate.
#ceast" carte nu este ins" despre economie, ci despre drumul
-iec"ruia dintre voi.
O carte -abuloas" care i)i merit" deplin locul printre
"r!ile 4aestrului 3nterior.
/ie ca aceast" carte )i aceste c"r!i, precum )i 5coala 4aestrului
3nterior, cl"dit" de noi pe acelea)i principii ale /iin!ei
con)tiente integrale, s" contribuie la trans-ormarea
acestei lumi.
,e dedic", cu iubire, de c"tre <oria )i Elena /rancisc-=urcanu,
cura0o)ilor e$ploratori ai on)tiin!ei a-la!i in procesul de
reg"sire a dimensiunii interioare a 4aestrului.
#ceast" carte este o (art" )i un plan de evadare.
,copul s"u este de a v" ar"ta parcursul urmat de un om oarecare
pentru a evada din povestea (ipnotic" a lumii, din
interpretarea 0alnic" a e$isten!ei, pentru a evita traseul
unui destin de0a scris.
artea aceasta nu ar -i e$istat )i n-a) -i putut scrie nici m"car un rand,
dac" nu l-a) -i intalnit pe 7is"tor )i inv"!"turile sale.
4ul!umesc 7is"torului, pentru c" m-a purtat de min", ar"tandu-mi
lumea 9visului, lumea cura0ului, o lume a impecabilului,
unde timpul )i moartea nu e$ist", unde bog"!ia nu
cunoa)te 9(o!i sau rugin".
3n aceast" c"l"torie de intoarcere la origine a trebuit s" las in urm"
tot balastul1 ganduri distructive, emo!ii negative,
convingeri )i idei preluate de la al!ii. # trebuit s" 9m"
inving pe mine insumi, s" recunosc )i in-runt partea mea
cea mai intunecat".
?ot ceea ce vedem, atingem, sim!im, realitatea, in toat" varietatea sa,
nu este altceva decat proiec!ia unui univers invizibil care
e$ist" deasupra lumii noastre )i reprezint" adev"rata ei
cauz".
E di-icil s" con)tientiz"m c" suntem incon0ura!i de opacitate, c" tr"im
intr-o lume creat" de vis, c" tot ceea ce conteaz" )i este
real intr-un om este invizibil.
?oate gandurile noastre, sentimentele, -anteziile sunt invizibile.
,peran!ele noastre, secretele, -ricile, indoielile, incertitudinile,
perple$itatea )i toate senza!iile noastre, atrac!iile,
speran!ele, aversiunile, dragostea )i ura apar!in
intangibilului, sub!irii, dar realei lumi a /iin!ei.
3nvizibilul nu este ceva meta-izic, poetic sau mitic, )i nici misterios,
secret sau supranaturalB nu este partea material" a lumii
-enomenelor )i evenimentelor, a categoriilor realului.
3n -iecare epoc", trecerea de la un climat intelectual la altul,
descoperirea )i implementarea unor te(nologii tot mai
avansate, modi-ic" permanent limitele, determinand
includerea unor por!iuni din ce in ce mai vaste ale
invizibilului de ieri, printre temele legitime ale cercet"rii
)tiin!i-ice de azi.
#ceast" carte este istoria 9rena)terii unui om obi)nuit, produs al unei
umanit"!i dec"zute, in-rante.
"l"toria sa de intoarcere la esen!" este un nou e$od pentru
redobandirea unei integrit"!i pierdute.
.rima condi!ie pentru a -ace aceast" c"l"torie este con)tientizarea
propriei condi!ii de sclav.
R"d"cina, cauza primar" a tuturor problemelor lumii, de la s"r"cia
endemic" a unor intregi regiuni ale planetei, la
criminalitate )i r"zboaie, este gandirea )i sim!ul negativist
al umanit"!ii.
Emo!iile negative guverneaz" lumea cunoscut" de noi.
*e)i sunt ireale, ele ocup" -iecare col!i)or al vie!ii noastre.
.entru a sc(imba destinul omului trebuie, mai intai,
sc(imbat" psi(ologia lui, sistemul lui de crezuri )i
convingeri.
?rebuie e$tirpat", din r"d"cin", tirania unei mentalit"!i con-lictuale,
-ragile, mortale.
Doala cea mai ingrozitoare a planetei nu este cancerul sau
,3*#, ci gandirea con-ictual" a omului, adev"ratul asasin
planetar.
*irec!ia indicat" de 7is"tor este teribil" )i minunat", plin" de
su-erin!" )i bucurie, absurd" )i necesar", precum c"l"toria
somonului ce inoat" in sens contrar curentului.
/iloso-ia ,a imi p"rea, la inceput, o violare a legilor naturale c"rora le
este supus" intreaga umanitateB )i totu)i, aceasta este
prev"zut" )i dorit" de ordinea universal" a lucrurilor )i
reprezint" culmea posibilei evolu!ii a individului.
artea este o povestire a mul!i ani de studiu )i de preg"tire tr"i!i
al"turi de o 9/iin!" e$traordinar", de la care am primit
cea mai incredibil" misiune1 in-iin!area unei 95coli
planetare, a unei Universit"!i -ar" limite.
#m visat o Revolu!ie individual", capabil" s" r"stoarne tiparele
mentale ale vec(ii umanit"!i )i s" o elibereze pentru
totdeauna din starea sa con-iictual", din indoieli, -ric" )i
durere.
#m visat o 5coal" care s" educe o nou" genera!ie de conduc"tori, care
s" armonizeze vec(ile contrarii aparente1 Economia )i
Etica, #c!iunea )i ontemplarea, .uterea -inanciar" )i
3ubirea.
rescand )i trans-ormandu-se sub propriii-mi oc(i, precum un -at in
gesta!ie, zi dup" zi, 95coala >eilor se construia, odat" cu
mine. in aparen!", cel care scria eram eu, dar, in realitate,
cartea era de0a scris".
+egile 7is"torului, ideile +ui, se ascund inc" in"untrul meu, iar cea
mai mare parte dintre ele r"man inc" nein!elese.
.recum .rometeu, am luat o scanteie din lumea 7is"torului, !inand-o
strans, pentru a putea, intr-o zi, s-o donez acelor -emei )i
b"rba!i care, asemenea mie, vor dori s" abandoneze cercul
in-ernal al locului comun.
Odat", credeam c" a scrie )i mai ales a preda este -orma
cea mai inalt" de a d"rui.
#cum )tiu c" a preda este doar o modalitate pentru a m"
cunoa)te, pentru a-mi descoperi propria nedes"var)ire )i
a o vindeca.
9.oate preda doar cel care nu )tie, spune 7is"torul.
9el care )tie cu adev"rat nu pred"E
9eea ce am inv"!at, ceea ce )tim, posed"m cu adev"rat, nu poate -i
trans-erat.
/ericirea, bog"!ia, cuno)tin!a, voin!a, iubirea nu pot -i
primite din e$terior, nu pot -i date, ci doar... re-amintite.
Ele sunt bunuri intrinseci ale /iin!ei )i, de aceea, reprezint" un dat
prin na)tere al -iec"rui om.
6icio politic", religie sau sistem -iloso-ic nu poate trans-orma
societatea din e$terior.
*oar o revolu!ie individual", o rena)tere -iloso-ic", o
vindecare a ,inelui, om cu om, celul" cu celul", ne vor
putea conduce spre bun"starea planetar", spre o
civiliza!ie adev"rat", mai inteligent" )i -ericit".
3n relatarea lec!iilor pe care le-am inv"!at de la 7is"tor, am evitat, in
mod inten!ionat, s" includ episoade, evenimente,
dezv"luiri ce puteau dep")i capacitatea de acceptare a
cititorului, re!inand doar acele episoade care, de)i
9revolu!ionare, rezoneaz" cu starea actual" a umanit"!ii.
(%)IT#"# *
ntlnirea cu Vistorul
3rice cale de nsanatosire sau cale de initiere este calea de la polaritate spre
8nitate.
Pasul de la polaritate la 8nitate constituie o modificare calitativa at#t de
radicala, nc#t el este greu sau aproape imposibil de conceput pentru
constienta polara.
1oate sistemele metafizice, religiile si scolile ezoterice nvata numai aceasta
cale, de la dualitate la unitate.
$e aici ar rezulta cu necesitate ca toate aceste nvataturi nu sunt interesate de
o Qmbunatatire a acestei lumiQ, ci de Qparasirea acestei lumiQ.
)e acea vreme locuiam in 'e+ ,or-, intr.un apartament din
!oosevelt Island, o /uc0ic de pmant din mi1locul lui
&ast !iver, intre $an2attan 3i 4ueens. Insuli0a, ca un
vapor la ancor, prea s 5ie pe punctul de a.3i ridica
panzele 3i de a aluneca in voia curen0ilor, spre li/ertatea
oceanului. Totu3i, zi de
zi, insuli0a rmanea nemi3cat in intunecimea
unduitoare a raului.
%m intrat in dormitor s le spun noapte /un copiilor
mei, dar ei de1a adormiser.
4-am intors in var-ul picioarelor in su-ragerie.
6oaptea m" inv"luia )i m" ascundea in t"cerea ei.
Un sentiment de alienare impletit" cu repulsie m" -acea
s" m" simt ca un (o! care se strecoar" in via!a unui str"in.
4-am dat ca!iva pa)i inapoi )i am privit silueta pres"rat"
cu lumini a podului Fueensboroug(.
Era rece )i inevitabil ca o amenin!are.
Genni-er se retr"sese in camera ei cu pu!in timp in urm", punand
ast-el cap"t, in stil american, disensiunii dintre noi.
4" intorsesem tarziu in seara aceea.
/usesem la aeroportul 0./. Henned@ s" iau un prieten, pe
care nu-l v"zusem de ceva timp. *e indat" ce l-am
intalnit, am avut imediat impresia c" via!a lui era mai
ti(nit" )i mai -ericit" decat a mea.
Drusc, sentimente de gelozie, invidie )i rivalitate oarb", pe care nici eu
nu mi le e$plicam, au izbucnit impreun" cu o volubilitate
mecanic" )i un impuls nein-ranat de a vorbi.
3n ma)in" am indrugat minciuni dup" minciuni )i am
inventat )i o poveste roman!ioas" despre anii petrecu!i tn
6e: Ior;. 3-am vorbit despre
imposibilitatea de a merge la toate petrecerile la care sunt
invitat, despre vernisa0e, despre premierele de teatru,
despre realiz"rile mele pro-esionale, (obb@-urile mele )i
in plus despre rela!ia mea -ericit" cu Genni-er.
uvintele care-mi veneau pe limb" erau de0a moarte
atunci cand imi a0ungeau in gatle0 )i un !ip"t se in"l!a
in"untrul meu. Crea!a provocat" de acest
)uvoi de ipocrizie curgea greoi )i incontrolabil )i
neputin!a de a st"pani acel -lu$ de minciuni devenea
insuportabil".
7roiam s" curm acel spectacol absurd, ins" cu cat
incercam s" evit acel e)ec, cu atat mai mult dezgust
sim!eam )i imi era imposibil s" remediez situa!ia.
Eram dou" persoane in acela)i trup.
Candul de a -i o -iin!" scindat", un siamez, centaur,
androgin, prizonier permanent al unei simbioze grote)ti )i
-eroce m" ingrozea.
,e l"sa seara. #m realizat c" -"cusem un vira0 gre)it.
3ntram intr-un labirint dezolant de str"zi, slab luminate,
care deveneau din ce in ce mai in-rico)"toare.
uvintele pieriser" incetul cu incetul )i o t"cere rece s-a
instalat in ma)in".
#m continuat s" merg prin ploaia toren!ial", cand am
observat -arurile unei ma)ini care ne urm"rea )i am z"rit
ni)te umbre ivindu-se dup" stalpii unui pod de traversare
peste autostrad". 4-am intors s" m" uit
la prietenul meu )i am ing(e!at. ?remura
incontrolabil, iar -a!a i se trans-ormase intr-o masc" a
-ricii. #m accelerat.
D"t"ile inimii imi erau atat de puternice, incat imi
sp"rgeau pieptul. 3nstinctiv, am luat-o pe prima strad"
care mi-a ie)it in cale. u o mi)care brusc",
am reu)it s" evit un grup de vagabonzi, aduna!i in 0urul
unui butoi aprins.
Umbrele cl"dirilor erau ca ni)te -alei monstruoase )i
gatle0ul in-ernului p"rea gata s" ne ing(it" pe amandoi.
,unetul unei sirene a s-a)iat aerul )i a rupt acea atmos-er"
ap"s"toare.
.rin oglinda retrovizoare, prin care supraveg(eam
neincetat ma)ina care ne urm"rea, am v"zut -arurile
acesteia dep"rtandu-se, pan" cand au devenit ni)te puncte
mici )i disp"rut cu totul, ing(i!ite de intuneric.
#m inceput s" recunosc unele insemne stradale )i unele
indicii care, in -inal, ne-au indrumat spre cas".
'u l.am mai revzut niciodat pe acel prieten.
#m urcat cu li-tul la eta0ul )aisprezece, inso!it de un b"rbat negru,
uria), un retardat care a bolborosit tot timpul. .e atunci,
Roosevelt lsland era o zon" pilot pentru integrarea social"
)i nu era ceva neobi)nuit s" intalne)ti oameni cu
dizabilit"!i, care locuiau pe insul", impreun" cu cei care ii
ingri0eau. 3maginea lui
Genni-er, care m-a intampinat cu p"rul inc" nepiept"nat
dup" ce -usese scos de pe bigudiuri, atamandu-i in 0urul
-e!ei, ca )erpii 4eduzei )i cu !igara intre degete, in timp ce
!ipa )i m"sura cu pa)i nervo)i su-rageria, a -ost ultima sa
re-le$ie in oglinda vie!ii mele.
#m sim!it atunci toat" goliciunea rela!iei noastre )i intreaga durere a
e$isten!ei mele, ca )i cum anestezicul ce m" amor!ise de
ani de zile nu-)i mai -acea e-ectul.
#cel apartament, rela!ia cu acea -emeie )i orice lucru la
care m" uitam p"reau de o mediocritate iremediabil".
Op!iuni pe care le crezusem ale mele )i le considerasem
re-lect"ri ale propriei mele personalit"!i, se dovedeau a -i
capcane -ar" ie)ire.
6u aceea era via!a pe care o visasemE
4" cople)ea o disperare mut".
Un rau ing(e!at )i dens imi ineca toate minciunile )i
compromisurile, aruncandu-m" ca pe un nau-ragiat pe
!"rmul dezolant al e$isten!ei.
4i-am odi(nit capul pe bra!e, iar apoi triste!ea m-a purtat
pe aripile somnului.
3nteriorul vilei era inv"luit in intunericul abia str"puns de
ivirea zorilor.
O pictur" vec(e ocupa peretele din -undul inc"perii spa!ioase. in
lumina s-ioas" am deslu)it un cadru asem"n"tor unei
poiene, iar in mi0locul acesteia, o -iin!" vis"toare.
a )i tabloul, orice detaliu al acelui mediu, de la
ar(itectur" la mobilier, transmitea un mesa0 de o
-rumuse!e intens". ," m" a-lu in acea
vil", la acea or" incert", dintre noapte )i zori, era un lucru
-oarte ciudat care, totu)i, nu m" surprindea.
?otul mi se p"rea cunoscut, de)i eram sigur c" nu mai
-usesem vreodat" acolo.
7ila era t"cut", ca )i cum ar -i -ost absorbit" de ganduri.
#m urcat pe vec(ea scar" de piatr" pan" cand am a0uns la
u)a imens" a unei camere.
#m observat c" eram bine imbr"cat, de parc" a) -i venit
s" m" intalnesc cu un reprezentant al unei autorit"!i
necunoscute. 6u-mi amintesc ce anume m"
tulbura, dar eram nelini)tit )i tensionat.
Un tumult de emo!ii imi (r"nea monologul interior, ca
vreascurile uscate, un -urnal.
4-am desc"l!at )i mi-am a)ezat panto-ii pe prag.
#cest lucru mi s-a p"rut, de asemenea, -oarte -iresc.
*esigur, acele mi)c"ri, necesare )i cunoscute, -aceau parte
dintr-un ritual pe care-l mai -"cusem de multe alte ori.
."rea c" )tiu ce m" a)tepta dincolo de acea u)" )i totu)i
nu aveam nici cea mai vag" idee.
and am b"tut la u)", m-am sim!it dintr-o dat"
ner"bd"tor, de parc" a) -i b"nuit ce m" a)tepta dincolo de
ea. /"r" s" a)tept vreun
r"spuns la b"t"ile mele slabe, mi-am pus toat" greutatea
pe clan!a de -ier )i am impins u)a.
#m aruncat o privire spre )emineu.
+umina 0uc"u)" a -l"c"rii mi-a incins oc(ii atat de tare,
incat a trebuit s" m" intorc )i s" inc(id pleoapele pentru a
nu l"crima. El era lang" )emineu, intors cu
spatele spre mine )i vedeam umbra pro-ilului ,"u
proiectat" pe perete.
amera, pe care lumina vag" a -ocului din c"min o l"sa
aproape total umbrit", era incon0urat" pe ambele p"r!i de
arcade impozante, care incadrau -erestrele vec(i, ca ni)te
oc(i larg desc(i)i ce priveau in intuneric.
.rin cele dinspre est am v"zut o parte a cerului colorandu-
se la ivirea zorilor.
#m -"cut, precaut, doar ca!iva pa)i pe podeaua larg" pavat" cu pl"ci
albe, cand vocea +ui a r"sunat plin" de -or!", in-rico)"tor,
ing(e!andu-mi toate mi)c"rile )i paralizandu-mi
gandurile.
97ia!a ta e un dezastruE a spus El -ar" s"-)i intoarc" -a!a spre mine.
9.ot s" simt asta din -elul in care ai intrat, dup" -elul in
care mergi )i, mai presus de toate, din du(oarea emo!iilor
tale.
E)ti o mul!ime, un conglomerat de ganduri.
,pre ce te indrep!i odat" a0uns intr-o ast-el de stare2
,-armat in mii de cioburi cum e)ti, abia de reu)e)ti s" duci
via!a unui slu0ba).
96u sunt slu0ba), am replicat t"ios, ap"randu-m" parc" de un atac
-izic neprev"zut.
3ndi-erent cine ar -i -ost aceast" persoan", mi se p"rea
potrivit s" p"str"m distan!a.
*ar impactul cuvintelor mele se pierdu de parc" ele s-a -i
lovit de ni)te pere!i v"tui!i.
uprins de o team" nemaiintalnit", m-am str"duit s"-mi
g"sesc vocea, ca s"-i r"spund1
9,unt directorE
?"cerea prelung" ce s-a a)ternut apoi a devenit ap"s"toare )i mi-a
p"truns pan" in miezul -iin!ei.
*up" un interval, care mi-a p"rut o eternitate, am auzit
din nou vocea1
9um indr"zne)ti s" spui Eu2, a zis pe un ton dispre!uitor, care m-a
lovit ca o palm" peste -a!". 93n lumea mea, s" spui Eu este
o blas-emie.
Eu este con-lictul pe care il por!i in"untrul t"u...
Eu este o pe)ter" a minciunilor.
*e -iecare dat" cand e$primi unul din micile tale euri,
min!i. *oar aceluia care se cunoa)te pe
,ine, aceluia care este st"panul propriei vie!i..... aceluia
care de!ine o adev"rat" inten!ie i se permite s" spun" Eu.
# urmat o pauz".
and a inceput s" vorbeasc" din nou, cuvintele +ui sunau
c(iar mai amenin!"tor.
9*aca mai roste)ti vreodat" Eu, nu !i se va mai permite s" revii aici
niciodat"E
Observ"-teE *escoper" cine e)tiE
# -i o -iin!" multipl" inseamn" a -i prins in capcana unui ireal sistem
de -alse credin!e )i minciuni pe care l-ai creat tu insu!i )i
din care nu ai sc"pare.
#bsen!a unit"!ii ne arunc" in carcera ignoran!ei8, a -ricii )i
a distrugerii de sine, provocand boli, degradare, violen!",
cruzime )i r"zboaie in lumea e$terioar".
+umea este a)a cum o visezi.... este o oglind".
3n lumea e$terioar" i!i vei g"si propria re-lectare, lumea
pe care tu ai creat-o, pe care tu ai visat-o.
3n lumea e$terioar" te vei g"si pe tine.
*u-te in lume )i vezi cine e)ti.
7ei descoperi c" ceilal!i sunt imaginea re-lectat" a
minciunii care tr"ie)te in tine, a compromisurilor, a
ignoran!ei tale.
,c(imb"-te..)i lumea se va sc(imba.
?u creezi o lume bolnav" )i apoi !i-e team" de propria ta crea!ie, de
violen!a pe care tu singur ai z"mislit-o.
rezi c" lumea e un dat obiectiv... dar lumea este a)a cum
o visezi.
."trunde in lume )i accept"-teE
3ntalne)te-i pe s"rmanul, pe violentul, pe leprosul pe care
ii por!i in"untrul t"u.
#ccept"-i..... nu-i nega, nu-i 0udeca....
#bandoneaz"-te lumii tale.
.leac" )i accept" in mod con)tient ce ai creat1 o lume
rigid", ignorant"... lipsit" de via!".
.uterea unui om const" in abilitatea lui de a se des"var)i,
in timp ce, simultan, se abandoneaz" sie insu)i.
D
rusc, vocea ,a a c"p"tat tonalitatea aspr" a unei porunci.
93n prezen!a 4ea... (artie )i stiloul, imi porunci El 9," nu le ui!i
niciodat"E
?onul ,"u autoritar )i acea sc(imbare brusc" a subiectului m-au
deconcertat, dar con-uzia mea s-a trans-ormat imediat in
-ric", iar apoi in panic".
4-am sim!it de parc" deasupra mea plana o amenin!are cu moartea.
?oate sim!urile mele erau la paro$ism cand am auzit
vocea +ui, devenit" un )uierat puternic1
,#cum trebuie s" notezi.
<artia )i stiloul vor -i salvarea tal, a spus El.
96oteaz" cuvintele 4ele, deoarece aceasta este singura
cale prin care !i le vei aminti....,crieE
#ceasta este singura modalitate prin care po!i s" aduni
laolalt" r"m")i!ele impr")tiate ale e$isten!ei tale.
#poi, de parc" nu se intrerupsese deloc, a reluat ultima a-irma!ie )i a
replicat1
9Un director este un anga0at care-)i d" silin!a s" cread" in ceea ce
-aceB el promoveaz" o convingere... este preotul unui cult,
indi-erent cat de mediocru, care ii d" un sentiment de
apartenen!" 3a ceva )i iluzia de a urma o cale.
*ar tu nu ai realizat nici m"car a)a cevaE
Candurile, senza!iile )i dorin!ele, in absen!a unei inten!ii, sunt ca
ni)te a)c(ii aleatorii ale /iin!ei, iar tu e)ti un -ragment
-ar" sens, a-lat la mila universului.
#cele cuvinte c"deau asupra mea ca un du) rece, nea)teptat, l"sandu-
m" -ar" su-lare.
?emperatura p"rea c" a sc"zut cu cateva grade, iar eu
ing(e!asem. O 0en" pro-und", cum nu mai tr"isem
niciodat" in via!", m" s-redelea cu o incetineal" crud".
#m tres"rit la sunetul vocii ,ale in urec(ea mea, atat de
aproape, incat i-am putut auzi respira!ia.
7ocea ,a era un murmur r"gu)it )i aspru.
93n triburile indiene din #merica e$ista o cast" de b"rba!i
pe nivelul cel mai de 0os al scalei sociale1 b"rba!i care nu
erau nici s(amani, nici r"zboinici, care nu vanau )i nici nu
contau in competi!ia pentru ranguri sau -emei.
#cestora li s-au repartizat cele mai umile )i mai di-icile
slu0be. ,unt cei care au dat inapoi de la
incerc"rile ce presupuneau cura0 )i integritate.
#ici s-a oprit #poi, deodat", s-a repezit la mine.
#m r"mas paralizat )i nu puteam s" impiedic sau s"
anulez acea izbucnire.
93n orice trib, primitiv sau modem a )optit -ioros 9acela este locul
t"u, pe cea mai 0oas" treapt" ierar(ic".
3zbucnirea lui m-a lovit in mi0locul pieptului.
Ru)inea era de nesuportat.
#cum nici nu-mi mai doream ca el s" termine - voiam
doar s" scap, s" g"sesc su-icient" putere ca s"-i intorc pur
)i simplu spatele )i s" dispar.
4"car de ar -i sunat tele-onul sau ceasul de)tept"tor, ca s"
m" scoat" de acolo.
*ar eram incapabil s" clintesc vreun mu)c(i.
O lege inviolabil" acolo, in lumea 7is"torului, nu-mi
permitea s" ridic niciun deget sau s" respir -ar"
demnitate.
95tiu c" !i-ar pl"cea s" evadezi din acest vis J, a continuat El nemilos.
9*ar Eu sunt Realitatea. 67
7ia!a ta, pe care tu o consideri concret" )i lumea ta, pe care crezi c" ai
ales-o singur )i in care crezi c" tu e)ti cel care -ace alegeri
)i ia decizii, ele sunt ireale... ele sunt un co)mar
ingrozitor. ,"
te c"s"tore)ti, s" ai copii, s"-!i construie)ti o carier", s"
cumperi o cas", s" ca)tigi bani, s" -ii admirat )i respectat
de ceilal!i... toate lucrurile astea in care ai crezut... toate
acestea sunt -eti)uri lipsite de sens, pe care le-ai venerat )i
le-ai plasat deasupra a orice altceva.
9*oar visul este real, a int"rit El.
97isul este cel mai adev"rat lucru din cate e$ist".
3nva!" s" te mi)ti in aceast" lume a realit"!ii.
#ici, obiceiurile )i convingerile tale, vec(ile tale coduri, nu
se mai aplic"...
eea ce nume)ti tu realitate este doar o aparen!", care trebuie
complet r"sturnat".
6imic din vec(ea lume nu te poate inso!i.
7a trebui s" inve!i un nou -el de a gandi, de a sim!i, de a
respira, de a ac!iona )i de a iubi... K
9#i tr"it o via!" lipsit" de sens... o via!" dureroas".
#scuns in spatele unei slu0be, sub iluzia protectoare a
salariului, n-ai -"cut altceva decat s" perpetuezi
pauperitatea )i su-erin!a lumii J, a diagnosticat El, cu o
voce domoal", dar totu)i sever", ca )i cum evalua ni)te
pagube grave.
97ia!a este prea valoroas" pentru a o risipi in dependen!e
)i prea scump" ca s" o pierziE
# venit vremea sc(imb"riiE J
O scurt" pauz" a dat greutate cuvintelor care au urmat.
9Este momentul s" renun!i la viziunea ta con-lictual" asupra lumii.
Este timpul s" la)i s" moar" tot ce nu poate supravie!ui.
A venit vremea s te nati din nou.
Este momentul pentru un nou e$od )i o nou" libertate.
Este cea mai important" aventur" pe care )i-o poate
imagina un om1 Redobandirea integritii tale
pierdute! J
Oc(ii mei nu se obi)nuiser" cu semiintunericul inc"perii.
#-ar", zorii zilei risipiser" intunericul nop!ii.
Crinda groas" de ma(on, care se spri0inea pe cadrul de
piatr" al )emineului, a -ost deodat" atins" de o raz" de
soare.
,culptat" in litere mari gotice )i poleit" cu aur, am citit inscrip!ia1
"isibilia e# $nvisibilibus.
Ochii corpului vostru sunt deschisi, intr-adevar, dar mai aveti si alti ochi si
acestia sunt inchisi. (Aivanhov)
4unca este sclavie
9ine e)ti tu2 J, mi-am g"sit cu greu t"ria s" intreb.
9Eu sunt 7is"torul J, a spus El.
9Eu sunt 7is"torul )i tu e)ti cel visat.
O clip" de sinceritate, o -isur" in zidul minciunilor tale, ca
lumina unui -ulger, !i-au permis s" 4" vezi. J
?"cerea care a urmat era ame!itoare.
7ocea +ui a devenit un susur de ape.
9Eu sunt libertateaE J a vestit El.
9#cum, c" 4-ai intalnit, nu vei mai putea s" continui s"
duci o via!" atat de stearp". J
Urm"toarele cuvinte mi-au r"mas intip"rite pentru totdeauna in
memorie.
9," -ii dependent, c(iar involuntar, este intotdeauna o alegere
personal".
6imic )i nimeni nu te mai poate constrange s" -ii
dependent de ceva, numai tu singur po!i decide asta. J
4-a -i$at inten!ionat cu privirea )i a continuat, a-irmand c"
predispozi!ia de a acuza lumea )i de a te lamenta apoi,
este cea mai incontestabil" dovad" c" aceste principii nu
au -ost in!elese. Omul nu depinde de o
-irm" )i nu este limitat de o ierar(ie organiza!ional" sau
de un )e- ci de propria sa -ric". *ependen!a este -ric".
9*ependen!a nu este rezultatul unui contract, nu este condi!ionat" de
o -unc!ie )i nici nu se na)te din apartenen!a la o anumit"
clas" social"...
Dependena este consecina diminurii stimei de
sine%
Abdicarea de la propria demnitate.
Ea apare atunci cand ing"duim s" ne -ie zdrobit" /iin!a.
3n lumea e$terioar", aceast" stare interioar", aceast"
degradare, ia -orma unei slu0be )i aspectul unei pozi!ii
subordonate. *ependen!a este
produsul unei min!i bolnave, sub0ugate de -rici imaginare
)i de propria team"...
.. Dependena este efectul perceptibil al lepdrii de vis. &
#ceast" concluzie )i -elul in care El pronun!ase 9dependen!" de
-iecare dat", enun!and incet -iecare silab", relevau
in!elesul real )i intreaga durere, lipsa de iubire de sine,
ascunse sub banalitatea in!elesului comun al cuvantului.
9*ependen!a este o boal" a /iin!eiE...
Ea izvor")te din lipsa de intregire a oamenilor, a
dezv"luit 7is"torul.
'A fi dependent inseamn s incetezi a mai crede
in tine insui. ( depinzi inseamn s te
opreti din visat)
u cat evaluam cuvintele +ui, cu atat le sim!eam s"pand ca un acid in
carnea mea.
Ura devenise atat de intens", incat se trans-ormase in
-urie. 4odul in care El emitea sentin!e
asupra condi!iei umane era intolerabil.
um putea via!a unui om s" nu aib" nimic in comun cu
sentimentele )i temerile sale2
$ntotdeauna am avut convingerea c aceste dou
lumi% cea luntric i cea e#terioar% erau
separate i era firesc s rman aa.
redeam cu t"rie c" cineva putea -i dependent in lumea e$terioar" )i
totu)i liber in cea interioar" )i aceast" convingere i-mi
alimenta indignarea.
9a )i alte milioane de oameni, !i-ai tr"it intreaga via!" ascuns intre
-aldurile unor organiza!ii inerte m-a acuzat.
9=i-ai sc(imbat libertatea cu un pumn de convingeri iluzorii.
E vremea s" te treze)ti din acest somn (ipnotic... din
viziunea ta diabolic" asupra e$isten!eiE
'imeni nu m mai tratase a3a, vreodat.
8(ine i0i d dreptul s.mi vor/e3ti ast5el9:, am iz/ucnit s5idtor 9
Tu.
#cel r"spuns nea)teptat m-a inv"luit intr-o stare de neputin!".
#m sim!it o vin" cople)itoare.
7oiam s" m" ascund.
Un ine$plicabil sentiment de ru)ine m" -acea s" m" simt
dezgolit in -a!a acelei -iin!e -ar" c(ip.
#m sim!it nevoia s" zbor departe. u ultimele puteri, am
incercat s" redresez situa!ia aceea, care m" catapulta in
a-ara grani!elor lumii mele.
9*ar cum ar putea organiza!iile lucra -ar" anga0a!i2
#m intrebat incet, incercand s" readuc conversa!ia inapoi
la limita coeren!ei )i compre(ensiunii.
7is"torul n-a r"spuns. incura0at de t"cerea +ui, pe care
am luat-o drept perple$itate sau neputin!" de a-mi
r"spunde, l-am impulsionat1 9*ac" ei n-ar e$ista... lumea
ar intra in impas...
96u, tocmai pe dosE, a replicat El t"ios. 9+umea colapseaz" deoarece
sunt oameni care depind, oameni care sunt speria!i de
moarte. Omenirea, in starea de acum, nu poate da na)tere
unei societ"!i eliberate de dependen!e.
and a observat consternarea mea )i )i-a dat seama c" atinsese )i
c(iar dep")ise limita puterii mele de in!elegere, El )i-a
domolit tonul )i vocea +ui a devenit aproape
incura0atoare.
96u te temeE, a spus El cu o promptitudine sarcastic". 9#tata timp
cat e$ista oameni ca tine, va continua s" e$iste o lume a
dependen!ei )i ea va -i -oarte populat"E
.auza care a urmat a ing(e!at spa!iul dintre noi. ?onul +ui ironic )i
ze-lemitor suna greu, ca o!elul.
9?uE... tu nu vei mai -i capabil s" -aci parte din acea lume ... pentru c"
m-ai intalnit pe 4ineE
#m avut senza!ia c" o und" de lumin" penetrase dureros straturile
calci-iate ale gandurilor )i cea!a emo!iilor mele.
9*ependen!a este negarea visului a continuat El.
'Dependena este masca pe care oamenii o poart
ca s*i ascund lipsa de libertate i respingerea
vieii.)
Rostisem )i auzisem de mai multe ori cuvantul 9dependen!", dar
numai dup" prima intalnire cu 7is"torul am con)tientizat
cu adev"rat in!elesul lui dureros.
ondi!ia de anga0at, dependent de o companie, se
dovedea a -i o transpunere in conte$t modem a vec(ii
sclavii. O stare de imaturitate
interioar" )i sub0ugare. .rintr-o
s-or!are a imagina!iei, am v"zut gloate de -iin!e umane
damnate la un destin sisi-ic, inl"n!uite de nes-ar)ita
epetitivitate a unei slu0be istovitoare, pe care nu o
aleseser" ei, total lipsit" de creativitate.
3ntr-un clipit", am rev"zut -a!ada cl"dirii Rusconi din 4ilano, pe
7iale ,arco, cu inscrip!ia 93ntrare subordona!i, care se
in"l!a deasupra unui )ir de coridoare rezervate
anga0a!ilor. 4i-am imaginat o
gr"mad" de indivizi invin)i )i incovoia!i, intrand prin
acele culoare inguste, a)a cum au -ost obliga!i romanii s"
-ac" la ,annio, cand au -ost umili!i )i -or!a!i s" treac" pe
sub -urcile caudine.
#m v"zut o procesiune nes-ar)it" de b"rba!i )i -emei, care
renun!aser" s" mai cread" in unicitatea lor.
.remoni!ia mor!ii individualit"!ii a intunecat atmos-era )i
toat" triste!ea acelui destin mi-a strans inima, intr-o
meng(in" de -ier.
7is"torul a p")it in aceast" viziune, cu delicate!ea celui care apropie
marginile unei r"ni mortale.
uvintele +ui aveau o intona!ie solemn", atunci cand a
anun!at1
93ntr-o bun" zi va e$ista o societate care doar va visa )i nu va mai -i
nevoit" s" munceasc".
O umanitate su-icient de bogat" ca s" viseze )i in-init mai
bogat" tocmai pentru c" viseaz".
Universul este e$trem de imbel)ugat, este o abunden!" debordant",
implinind placul -iec"ruia... intr-un ast-el de univers este
imposibil s" te temi de pauperitate.
6umai oamenii de soiul t"u, tortura!i de -ric" )i indoial",
pot -i s"raci )i de aceea perpetueaz" dependen!a )i s"r"cia
in lume.
9*ar eu nu sunt s"racE, am strigat, cu indignare.
9*e ce spui asta2
4" ap"ram cu toate 0usti-ic"rile pe care le-am putut g"si )i am adunat
toate motivele plauzibile ca s" dovedesc absurditatea
acelei invinuiri. 7is"torul era t"cut.
9Eu nu sunt s"racE, am strigat din nou. 9#m o cas" -rumoasa, sunt
om de a-aceri, am prieteni care m" respecta... #m doi
copii, c"rora le sunt tat" )i mam"... #ici m-am oprit,
cople)it de acea nedreptate intolerabil", acel atac
ne-ondat.
,(rcia inseamn s fii incapabil s*i vezi propriile limite,
a speci-icat 7is"torul.
,," -ii s"rac inseamn" c" ai cedat dreptul t"u de a -i
creatorul propriului t"u destin, contra unei slu0be care nu-
!0 place )i pe care nu !i-ai ales-o tu.
9?uE a ad"ugat El, tocmai cand speram c" terminase 9?u e)ti cel mai
s"rac dintre s"raci, deoarece inc" nu )tii cineLe)ti... ai
uitatE 6u am acordat nim"nui atat de multe oportunit"!i
precum !i-am o-erit !ie. #ceasta este ultima )ans".
Drusc, acel sentiment de a -i o-ensat )i tratat pe nedrept, care
str"punsese -iecare celul" a -iin!ei mele, disp"ruse )i toate
ap"r"rile mele cedaser" in -a!a acelui berbec redutabil.
#m auzit cum ruginitele balamale pe care se spri0inise
via!a mea, scar!aiau.
ele mai inr"d"cinate convingeri ale mele se pr"bu)eau,
ca templele zguduite din temelii.
9*esc(ide oc(ii s" vezi condi!ia in care te a-li -i vei )ti cat de mult s-a
indep"rtat omul de m"re!ia sa.
#parent, noi suntem in aceea)i camer", dar suntem
separa!i de in-ini!i eoni de timp
#cele cuvinte, ca un -ulger, au spintecat intunericul nop!ii )i m-au
determinat s" realizez cat de departe eram de acea -iin!".
#m con)tientizat cat de -als" -usese reac!ia demnit"!ii
mele o-ensate )i cat de nesemni-icativ -usese acel 9eu, pe
care il pronun!asem in prezen!a 7is"torului, acel 9eu, ca
un scancet c"tre univers.
3luzia mea c" apar!in clasei care decide, elitei oamenilor responsabili,
ce posed" liber arbitru, independen!" )i care sunt st"pani
pe propria via!", a c"zut ca o cortin", dup" primul act al
unei operete.
Oc(ii imi scanteiau in lacrimi.
#lunecam, -ar" s"-mi dau seama, pe nisipurile in)el"toare
ale autocomp"timirii.
.roviden!ial, 7is"torul a intervenit lansand un mesa0 adresat direct
pro-unzimilor /iin!ei mele1
'Trezete*te! incepe propria ta revoluie... Revolt"-te
impotriva ta , a ordonat El, zgal!aindu-m", in timp ce imi
l"sa loc s" ies din col!ul in care m" izolasem.
97iseaz" libertatea... libertatea de a -i lipsit de limite...
?u e)ti singurul obstacol ce st" impotriva dorin!elor tale.
7iseaz"... 7iseaz"... viseaz" mereu.
7isul este cel mai adev"rat lucru din cate e$ist"...
'+u sunt femeie...)
#poi intona!ia +ui s-a sc(imbat )i la -el vocea, care, din adanc" )i
(ot"rat", devenise una de -emeie. #cea trans-ormare mi-a
ing(e!at sangele in vine. Era imposibilE #cea voce... era...
era ... Candurile mele c"zuser" intr-un abis... *e)i
cuvintele +ui nu mai erau violente, ele deveniser"
insuportabile.
9,unt o -emeie muribund" a spus acea voce.
.auza care a urmat mi-a dat destul timp s" gust angoasa boln"vicios
de dulce a unei groaze nemaicunoscute. Eram paralizat,
neputincios )i incapabil s"-mi ridic privirea. Un oc(i
nemilos, mare cat tot orizontul, se desc(idea spre trecutul
meu. 4i-era team" c" n-a) -i -ost capabil s" mai suport
apari!ia ei.
9,unt o -emeie bolnav" de cancer, care te-a blestemat pentru
negli0en!a )i neputin!a ta de a suporta moartea ei
inevitabil". 3n timp ce m" aplecam inainte ca
s" ascult, corpul meu tremura, -iecare cuvant pe care El il
rostea impingandu-m" spre ("ul abisului.
+uisella imi vorbea, cu toat" dulcea!a ei dezarmant", de
dincolo de timp, de dincolo de grani!ele vie!ii )i ale mor!ii.
ircumstan!ele ingrozitoare ale mor!ii ei, la varsta de MN
de ani, imi reveneau acum, in minte.
Gosnicia mai multor episoade ale vie!ii noastre impreun",
egoismul care m" -"cuse s" inl"tur orice )i pe oricine
pentru o singur" -"ram" de siguran!", ingri0or"rile legate
de bani, de carier" )i neputin!a mea de a o iubi, au
e$plodat dureros in interiorul meu )i su-letul mi-a -ost
inundat de un cople)itor dezgust, in vreme ce incercam s"
m" deta)ez de omul care -usesem.
#ceasta este moartea ta, mi-a spus El 9aceasta este moartea a tot ce
ai -ost, moartea de)eurilor pe care le por!i in"untru...
6u -ugi de ea... in-runt-o, o data pentru totdeaunaE
Pentru a putea renate% un om mai intai trebuie
s moar.)
9e inseamn" a muri2, am intrebat. ?onul umil pe care l-am -olosit
cand am -ormulat aceast" scurt" intrebare, m-a -"cut s"
realizez cat mult se sc(imbase atitudinea mea.
9( mori inseamn s rstorni propria ta viziune asupra
lucrurilor.
," mori inseamn" s" dispari dintr-o lume aspr", dominat" de
su-erin!" )i s" reapari la un nivel superior, a spus El
misterios. 3nc" nu in!elegeam.
O parte din mine voia s" obiecteze cumva.
#cele cuvinte )i idei pe care nu le mai auzisem niciodat"
m" s-a)iau in buc"!i.
#poi, un rau ie)it din matc" mi-a spulberat orice z"gaz )i
mi-a covar)it -iin!a, r"pindu-mi amintirile, prietenii,
convingerile adanc implantate, ca ni)te roci in mal.
,tudiasem cu disperare ani de zile, pentru a -i cel mai bun.
4uncisem neobosit s"-mi -ac un nume, manat de ambi!ia
de a -i cineva.
," inving, s" inving... s" dep")esc orice obstacol care ar -i
putut interveni intre mine )i obiectivul meu.
9," reu)esc, croindu-mi drum cu coatele, a -ost principiul
care-mi condusese via!a )i singurul in care crezusem cu
adev"rat... cea mai mare satis-ac!ie1 s" inving lumea, s"-i
inving pe ceilal!i... 5i acum ar trebui
s" renun! la el )i s"-l anulez2
4i se p"rea nedrept ca 7is"torul s"-mi condamne toate
e-orturile. in ciuda -aptului c" eram acoperit de valuri, m"
ag"!am de dorin!a de a supravie!ui, de acea epav" a
voin!ei mele pe care o considerasem cea mai s"n"toas" )i
vital" parte din mine.
9Orice s-ar intampla in a-ara ta, trebuie s" capete acceptul t"u interior
pentru a deveni mani-est.
#sta inseamn" c" tot ce se petrece in via!a ta este o
re-lectare -idel" a voin!ei tale., a rostit El, iar eu am
ing(i!it aceste cuvinte ca pe o gur" de o$igen dup" o
scu-undare la mare adancime.
#poi, e-ortul de a in!elege ra!ional implica!iile celor
a-irmate de El m-au -"cut s"-mi pierd acel moment de
luciditate care a -ost inlocuit de o angoas" letal".
9,unt, in acest caz, responsabil pentru moartea +uisellei2
#m cerut-o eu2
9+umea din 0urul t"u moare, pentru c" tu mori tu interior.... o
persoana -oarte drag" !ie moare pentru a te -ace s"
in!elegi viziunea ta morbid" asupra e$isten!ei, care este
cauza tuturor necazurilor taleE 6u permite ca sacri-iciul ei
s" -ie irosit de ignoran!a )i de victimizarea taE
,rice impre-urare sau eveniment te a-ut s te
inelegi i s te cunoti% chiar dac este
insuportabil, sunt intotdeauna bune .
9um a) putea s" repar asta2, am intrebat 94i-a) da via!a, acum, s"
sc(imb aceast" tragedie.
9E)ti un mincinos, iar trecutul t"u este re-lec!ia ipocriziei )i
imagina!iei tale bolnave.
ea mai subtil" sc(imbare in /iin!a ta ar proiecta in
prezent un trecut complet di-erit.
4omentul de acum este singurul punct al e$perien!ei
-izice in care po!i sc(imba istoria trecut" )i cu -iecare
sc(imbare produs" in /iin!a ta vei deveni o persoan"
di-erit", care tr"ie)te intr-o lume di-erit".

u cea mai subtil" sc(imbare a st"rilor tale interioare, se
vor sc(imba simultan amintirile trecutului, viitorul )i
intregul univers.
3storia ta trecut", pe care crezi c" ai tr"it-o aievea )i care !i se pare
atat de cunoscut", este doar o e$perien!" imaginar" pe
care o produci in c(iar aceast" clip".
=ine minteE ?oate posibilit"!ile sunt con!inute in #cumE
O specie muribund"
96imeni nu-i poate domina pe cei din 0urul s"u, a spus 7is"torul,
strecurandu-se in gandurile mele r"zle!ite ca ni)te
r"m")i!e plutitoare ale unui nau-ragiu.
93deea de a-i domina pe al!ii este o iluzie... o supersti!ie a
vec(ii umanit"!i con-lictuale, acaparatoare )i
decadente....
.auza care a urmat mi-a dat sentimentul de a -i ca)tigat un r"gaz, cel
pu!in pentru o clip". ?otu)i, deasupra e$ista un ciocan
gata s" m" loveasc", mai cu -or!".
9?u e)ti emblema acestei specii muribunde, a a-irmat El, in timp ce
lansa atacul 9o specie care cedeaz" locul unei -iin!e
superioare.
uvintele +ui s"pau un tunel prin miile de straturi de vec(i idei )i
valori.
#m sim!it spasmele unei creaturi care -ace un e-ort imens
pentru a se na)te, o creatur" disperat" s" reu)easc".
#poi universul meu a devenit tot mai maleabil, pan" s-a
trans-ormat, s-a lic(e-iat, inotam acum intr-o ap" adanc".
9eea ce tu percepi ca o senza!ie a mor!ii este su-ocarea umanit"!ii,
care-)i leap"d" pielea, o specie care e pe marginea
pr"pastiei, constrans" s" renun!e la supersti!iile )i vec(ile
trucuri ce nu-)i mai au rostul acum.
#cele cuvinte erau sculptate in v"zdu(, ca un epita- universal al
condi!iei umane. 4-am v"zut zb"tandu-m" greoi, intr-un
nes-ar)it ocean de capete care se leg"nau, su-lete
nau-ragiate, resemnate cu soarta lor.
9olutia se afla numai n acel punct de vedere, in care toate altemativele,
toate posibilitatile si toate polaritatile sunt la fel de bune si de corecte,
respectiv de rele si de incorecte, deoarece ele sunt parti ale 8nitatii, si ca
atare si au 4ustificarea eistentei lor, caci fara ele ntregul nu ar fi ntreg.
$e aceea, am accentuat at#t de mult la legea polaritatii faptul ca unul dintre
poli traieste din eistenta celuilalt, si ca un singur pol nu este capabil de
viata.
Asa cum inspiratia traieste din epiratie, traieste si binele din rau, pacea din
razboi, sanatatea din boala. "u toate acestea, oamenii nu se pot abtine sa
vrea mereu sa aiba un singur pol si sa lupte mpotriva celuilalt.
1otusi, cel care combate vreunul dintre polii acestui 8nivers, combate
8niversul, deci lupta mpotriva lui, caci fiecare parte contine Dntregul ;pars
pro toto<. Dn acest sens spunea Iisus* Q$aca faceti aceasta pentru cel mai mic
dintre fratii 5ei, pentru 5ine o facetiHQ.
9Oamenii au -ost inv"!a!i, c(iar de la inceputuri, s" tr"iasc" )i s"
locuiasc" in ung(erele izolate ale -iin!ei...
and trebuie s" se con-runte cu idei grandioase sau cu
orice altceva ce le intrece imagina!ia, ei de obicei
protesteaz" )i incearc" s" le minimizeze la o dimensiune
care s" incap" in rezervorul minuscul al con)tiin!ei lor.
+a auzul acestor cuvinte m-am gandit la cateva imagini cu
s"lbaticii din Domeo, care uscau scalpurile du)manilor ca
s" le e$orcizeze puterea. 7ocea +ui m-a indep"rtat abrupt
de acele ganduri.
# sosit vremea s" te preg"te)ti pentru c"l"torie, mi-a dat El de )tire,
cu o solemnitate patern". in cuvintele +ui erau ging")ie )i
triste!e, precum )i autoritatea celui care 9cunoa)te.
#m observat c" tonul vocii +ui se adapta e$act -elului in
care il ascultam, de parc" m" re-lectam permanent intr-o
oglind" sonic". 7ocea +ui era aspr" )i violent" cand a -ost
nevoie s" !in" piept inc"p"!an"rii mele, era la -el de dur"
ca )i impotrivirea mea, iar cand am cedat, a devenit la -el
de pl"cut" )i duioas" ca )i capitularea mea.
u un gest teatral, El )i-a dus mana la col!ul buzelor ca
pentru a spune ceva con-iden!ial )i a )optit1
9.an" acum, in -a!a incerc"rilor vie!ii n-ai g"sit altceva mai bun decat
s"-!i amor!e)ti sim!urile intr-o munc" asidu" sau s" cau!i
re-ugiu in se$, in somn sau pe un pat de spital.
#poi, cu o asprime voit", m-a in)-acat din bra!ele autocomp"timirii in
care alunecam )i a spus1
9," te incovoi sub greutatea unor situa!ii nepl"cute sau a unor
dezastre, s" iei totul -oarte in serios, inseamn" s" -orti-ici
o imagine mizerabil" a lumii )i s" perpetuezi acele
evenimente.
95i ce altceva ar -i trebuit s" -ac2, am intrebat cu o voce sugrumat" de
disperare.
'Dac un om ii schimb atitudinea fa de ceea ce se
intampl cu el% atunci% odat cu trecerea timpului%
se va schimba natura lucrurilor care i se
intampl.)
9.iina noastr este cea care ne creeaz viaa,
)i-a inc(eiat El alocu!iunea, in timp ce se apropia pu!in de
mine. # inaintat doar ca!iva centimetri, dar acea
mi)care m-a pus in gard", intr-o stare de e$trem"
vigilen!". 6u )tiam la ce s" m" a)tept, dar nu mai -usesem
niciodat" atat de atent, de parc" celulele mele -useser"
brusc de)teptate dintr-un somn ancestral )i erau acum
gata s" asculte. 7is"torul a a)teptat pan" cand aten!ia mea
a atins apogeul )i apoi a rostit cele mai devastatoare
cuvinte.
94oartea so!iei tale este materializarea, reprezentarea dramatic" a
cantecului de 0ale pe care l-ai -redonat permanent in sinea
ta.... (trile interioare i evenimentele e#terioare
sunt cele dou fee ale unei aceleiai realiti.)
,entimentul insuportabil de vinov"!ie, m-a -"cut s" le)in.
3n-ernul se intindea in -a!a mea, gata s" m" aspire.
3n-runtam cel mai simplu )i a-urisit dintre adev"ruri1
eram singurul responsabil pentru evenimentele din via!a
mea, eram singura cauz" a tuturor su-erin!elor )i
nenorocirilor.
+uminile lumii abia mai palpaiau, erau pe punctul de a se stinge.
Eram pe pragul unui limb al iadului. incet, alunecam c"tre
el....

Deteptarea
*e indat" ce m-am trezit, nu m-am putut gandi la nimic altceva.
Era inc" noapte a-ar".
?ra-icul in 4an(attan curgea in paraie sub!iri, ca un )uvoi
str"lucitor izvorat din craterul unui vulcan invizibil.
#m stat nemi)cat cateva secunde, atent la 9lumea care
plutea in"untrul con)tiin!ei mele, palid" ca o sta-ie.
O nou" . luciditate, crunt", str"b"tea -iecare col!i)or al
vie!ii mele )i al acelui apartament.
u o vitez" uimitoare, mobila, c"r!ile )i accesoriile
re-lectau su-erin!ele unei vie!i ne-ericite )i in-ime.
#cea melancolie aparte, emanat" de obiectele care nu mai
apar!ineau nim"nui, imi strangea inima.
#m sim!it e-ortul imens de a e$ista, precum )i
imposibilitatea sc(imb"rii.
#m sim!it o durere n"prasnic" la gandul de a-mi intalni
copiii )i a vedea in oc(ii lor acela)i sentiment al mor!ii,
care se r"spandise peste tot.
4i-a -ost team" )i c" ei se vor stinge )i vor disp"rea cu
totul.
#m petrecut multe ore dep"nand tot ce se intamplase in timpul
intalnirii mele cu 7is"torul )i tot ce-mi spusese El, in acea
vil" misterioas", in acel apartament cu podeaua ivoar.
Acea fiin era acum o parte din viaa mea.
6otasem minu!ios cuvintele +ui )i -iecare detaliu al acelei
intalniri.
6u-mi era greu s" le evoc. ?rebuia doar s"-mi inc(id oc(ii pe
0um"tate, ca s" v"d orice am"nunt cum apare cu o
claritate absolut" in memoria mea.
6u mai -usesem nicicand atat de lucid ca in acel timp -ar"
timp, pe care-l petrecusem cu El.
Acum tiam c faceam parte din marea
intunecat a unei umaniti incontiente i
fragmentate% o inghesuial planetar de
somnambuli incapabili s iubeasc.
6u mai puteam simula ignoran!a. in urm"toarele
s"pt"mani, mi-am citit cu aten!ie noti!ele, c"utand iar )i
iar o urm" care m-ar -i condus inapoi la El, in lumea +ui.
4" uitam de pe terasa a-e de la /rance cum p"trundeau turi)tii
vestici in inima ora)ului. ii priveam incercuind labirintul
de str"zi, ca ni)te corpusculi albi din interiorul sistemului
venos al lui El /na. inaintau cu mare greutate, incon0ura!i
de localnicii g"l"gio)i, de mul!imi de maini arse de soare,
care cer)eau, )i de vanz"tori de ap", in("ma!i la atela0e de
lemn. Di0utieri
tineri ademeneau c"l"torii str"ini, periindu-i ca pe ni)te
talismane de la care ar putea stoarce ca!iva b"nu!i.
uno)team privirile lor, scantei de -oc negru, zambetele
lor imploratoare, ca intr-un 0oc de indr"gosti!i.
#m continuat s" m" intorc la ca-eneaua incon0urat" de
via!a tumultoas" din 4arra;ec(, timp de trei zile.
iteam )i beam ceai, in timp ce a)teptam.
Un cuplu de cameleoni, pe care-i ac(izi!ionasem la sosirea
mea aici imi !inea companie.
Uneori, imi p"r"seam lectura )i m" ridicam, s" urm"resc
spectacolul caleidoscopic al vie!ii stradale, targurile
pestri!e )i activitatea intens" a localnicilor.
#poi, reveneam la masa mea. incepusem s"-mi pierd
speran!a.
Candul de a m" intoarce la 6e: Ior; cu primul avion )i de a uita
totul, imi trecea neincetat prin minte, odat" cu trecerea
ine$orabil" a orelor )i zilelor.
3nc" incercam s" in!eleg, s" g"sesc c(eia celor ce mi se
intamplaser".
.ornisem s"-l intalnesc ne)tiind nimic in a-ar" de numele
ora)ului, un palc de palmieri )i case, ing(esuit intre
dunele sclipitoare ale ,a(arei.
*up" ce primisem mesa0ul +ui, ezitasem mult inainte s"
plec. ."rea o idee nebuneasc" s" traversez
oceanul, pentru a intalni o -iin!" -antastic", c"reia nu-i
)tiam nici m"car numele. 6umeroase
obstacole ap"ruser" in calea mea )i conspiraser"
impotriva acelei c"l"torii. 3nainte de toate, nu puteam s"
g"sesc o cale prin care s" 0usti-ic acea c"l"torie -a!" de
Genni-er. >i dup" zi, amanasem s"
iau o decizie. *ar
nevoia de a sim!i acea senza!ie de vindecare pe care
numai lang" El o sim!isem )i teama de a pierde )ansa de
a-l revedea, avuseser" ca)tig de cauz" )i ast-el am decis s"
plec. ,ingura -iin!" c"reia ii
vorbisem despre 7is"tor )i intalnirea noastr" era
con-identa mea, Ciuseppona, care m-a a0utat in luarea
acelei decizii.
9*u-te, -iule, a spus ea incura0ator, in limba ei natal", cu un puternic
accent napolitan, cand am intrat in micul ei dormitor, s"-i
vorbesc. 9C"se)te-l red c" acest 7is"tor este un om
bun.
Ciuseppona m" )tia din ziua in care m" n"scusem. Ea -"cuse
intotdeauna parte din -amilie )i o a0utase pe armela s"
m" nasc". /usese al"turi de mine cand am -"cut primii
pa)i )i cand m-am dus la )coal". 3n -iecare diminea!", in
timp ce m" inso!ea la )coal", imi spunea o alt" poveste
despre napolitani )i aleile din ora).
Eram in stare s" absorb )i s" re!in de la Ciuseppona
st"rile de spirit, legendele )i eroii ora)ului1 6apoli, cu
inima lui vec(e, construit din atat de multe straturi de
civiliza!ii suprapuse, asemenea costumului pu-os de
.ulcinella, ce se identi-ica acum cu pielea lui.
Ciuseppona m-a -"cut s" le simt, ca )i cum ar -i -ost inc"
viiB dedesubtul peticelor )i zdren!elor puteam vedea cum
se re-lect" aurul str"lucitor )i m"t"surile pre!ioase. 3mi
aduc aminte )i acum cat de ru)inat am -ost cand, in
timpul zilelor ploioase, ea d"dea buzna in clas", diminea!a
devreme, dup" ce nesocotise interdic!iile ingri0itorului )i
paznicului )colii, s"-mi sc(imbe panto-ii )i )osetele ude.
and am mai crescut, n-am mai vrut s" m" !in" de man"
pe drumul spre )coal" de)i, pentru o vreme, ea a continuat
s" m" inso!easc", urmandu-m" discret, de la distan!". in
adolescen!", a devenit con-identa mea, in problemele
sentimentale. imi amintesc sentin!a dur"1
9#sta nu este potrivit" pentru tineE... 4ul!i ani, cu aceste cuvinte mi-
a alinat deziluziile adolescentine. # adorat-o pe +uisella
cbiar din prima zi, iar cand ne-am c"s"torit )i am avut
primul nostru copil, a venit s" stea cu noi. # -ost cea mai
priceput" asistent" medical" pe care am -i putut-o avea
pentru Ciorgia )i +uca, pentru care nutrea o dragoste )i
un devotament nem"rginit.
Ciuseppona era o -emeie indesat" )i scund". Era (ot"rat",
inc"p"!anat" )i autodidact", cu un comportament
despotic )i aspru. onstitu!ia ei -izic" )i tr"s"turile -erme
ale corpului ii con-ereau aerul unei amerindiene, o
combina!ie intre o so!ie b"tran" de piele-ro)ie )i c"petenie
indian". #vea demnitatea )i indr"zneala unui )e- Era
inceat" )i greoaie, dar, Oriunde se ducea, punea totul in
ordine...
#l"turi de ea, nimeni nu d"dea gre). ."rerea ei, la care am
apelat de nenum"rate ori de-a lungul vie!ii mele, era o
combina!ie de bun-sim! )i in!elepciune popular".
.rezen!a ei m" umplea de veselie )i umor, de cate ori m"
inso!ea in c"l"toriile mele in 0urul lumii.
Era un izvor nesecat de ap" vie.
and +uisa s-a imboln"vit )i apoi a trecut in ne-iin!", ea a
avut gri0" de copiii mei, ca o mam", )i nu a lipsit de la
datorie nici m"car o zi. 6u voi putea niciodat" s"-mi ar"t
recuno)tin!a sau s" e$prim in cuvinte ce a insemnat ea
pentru -amilia mea, timp de patru genera!ii.
,cump" Ciuseppona, vei r"mane mereu in inima mea.
Odat" a0uns in 4arra;ec(, toate e-orturile de a-l g"si pe 7is"tor se
dovedir" zadarnice. in cea de-a treia zi, am inceput s" m"
indoiesc c" El imi scrisese acel mesa0 sibilinic care m"
adusese acolo. 3n timp ce-l a)tept"m, am petrecut ore
bune (oin"rind prin ora) in c"utarea unor indicii care m-
ar -i condus la El. ?imp de dou" nop!i, m-am reintors la
(otel, dup" o zi intreag" de c"ut"ri inutile, dup" ce
derulasem in memorie -iecare secven!" a intalnirii
noastre, pentru a g"si cel mai mic am"nunt, un reper care
mi-ar -i indreptat pa)ii spre locul unde se a-la El.
3n diminea!a aceea, treceam din nou prin inima targului. in labirintul
intunecat al str"du!elor care miroseau a cereale, sute de
negustori abili, cu c(ipuri zambitoare, m" invitau s"
p"trund in magazinele lor ticsite sau in pr"v"lii unde
puteai g"si tot -elul de m"r-uri, de neinc(ipuit.
4area ma0oritate a acelor lucruri erau resturi r"spandite
peste tot, ca ni)te epave in urma unui nau-ragiu.
5irul interminabil de magazine, de obicei neprimitoare,
intunecate ca -agurii unui stup, erau precum malurile
unui rau de oameni care curgea, tr"gand cu el b"rba!i )i
-emei de di-erite na!ionalit"!i, etnii, culori )i limbi.
Un b"rbat imbr"cat intr-o rob" pitoreasc", un 4usta-a tuciuriu care
parc" evadase din desenele animate ale lui *isne@, s-a
priceput cum s" m" ademeneasc" in pr"v"lia lui, in ciuda
privirilor dezam"gite )i invidioase ale vecinilor lui.
#vea o man" prietenoas" )i istea!", oc(ii ageri )i mali!io)i
ca aceia ai unui punga). in"untru, pr"v"lia era nea)teptat
de spa!ioas". u a0utorul a doi vanz"tori, a
r"scolit mar-a, pentru a g"si un obiect de vanzare ce m-ar
-i putut tenta.
# despac(etat sute de covoare )i mi-a dat o gr"mad" de
obiecte de argint )i bronz, pe care le lustruia cu manecile,
inainte de a mi le inmana.
*up" lungi tratative )i nenum"rate ce)ti de ceai care,
con-orm obiceiului local nu pot -i re-uzate, tocmai
decisesem s" plec -ar" s" cump"r nimic, cand am v"zut un
cu-"r din lemn )i -ilde) -acandu-mi cu oc(iul, dintr-o
gr"mad" de m"r-uri a)ezate pe ultimul ra-t.
#vea intarsii atat de -ine, era atat de per-ect propor!ionat,
incat n-am mai putut s"-mi dezlipesc oc(ii de la el, in
timp ce negustorul, observandu-mi interesul, a inceput
s"-i in)ire calit"!ile cu scopul v"dit de a-i m"ri pre!ul.
.e capacul cu-"rului, sculptat in caractere gotice, am citit inscrip!ia1
"isibilia e# $nvisibilibus.
Tot ce vedem i atingem% tot ce este vizibil%
izvorte din invizibil.
Schimbarea trecutului
#m p"r"sit targul )i am decis s" m" indrept spre a-e de la /rance ca
s"mi iau cei doi prieteni verzi )i solzo)i )i acum, spri0init
de balustrada terasei, m" gandeam la tot ce se intamplase.
9.rima regul" cand vii in de)ert este s" c"l"tore)ti -ar" baga0e, mi-a
spus cineva lang" um"rul meu. #m tres"rit la sunetul
acelei voci. *e)i tan0isem s" se iveasc" acel moment )i imi
dorisem din tot su-letul s"-l rev"d, nu puteam s"-mi
st"panesc teama. 6ecunoscutul m" in-rico)a )i ii sim!eam
r"su-larea miraculoas", pe gatul meu. u greutate, mi-am
intors capul incet )i mi-am -"cut cura0 s"-l privesc.
7is"torul imi zambea. E$presia de pe c(ipul +ui sem"na cu aceea a
unui c"l"tor aristocrat bogat, venit dintr-un timp apus de
mult #vea un aer plictisit )i mi)c"rile lente ale unui snob,
ins" vocea ,a r"spandea o energie nest"vilit". and a
inceput s" vorbeasc", am recunoscut tonul -erm, aparent
r"gu)it.
9a s"-!i despov"rezi -iin!a, e nevoie de mult" str"duin!", m-a
prevenit El, -ar" nicio introducere. 9?rebuie s" la)i totul in
urm"B tot ceea ce p"rin!ii, educatorii, speciali)tii in
nenorociri )i pro-e!ii dezastrelor !i-au impus. *e la ei
inv"!"m s" ne dezvolt"m con)tiin!a de victim", cum s"
devenim su-erinzi, s"raci )i bolnavi....
#poi, apropiindu-)i inceti)or c(ipul de al meu, ad"ug"1
9*e la ei am inv"!at mii de -eluri de a muri. *in zorii civiliza!iei,
printr-o contaminare general", milioane de oameni
inv"lui!i intr-un somn (ipnotic sunt inv"!a!i s" cread"
orbe)te in s"r"cie )i constrangeri.
9*e ce2, am intrebat eu. 9*e ce nu am alege un orizont nem"rginit...
*e ce n-am alege via!a2
8.entru c" omul este (ipnotizat iremediabil in umbra -iec"rei
nenorociri se ascunde cel mai mare r"u dintre rele1
credin!a neclintit" in ineluctabilitatea mor!ii... .rimul )i
cel mai di-icil pas spre libertate este con)tientizarea
-aptului c" aceast" team" ii guverneaz" tiranic intreaga
via!".
#ceste cuvinte, impreun" cu solemnitatea tonului ,"u )i mi)carea ,a
inspre mine, m-au tulburat peste m"sur". a in religiile
vec(i )i ritualurile sacre, teatralitatea +ui presc(imba cel
mai banal act intr-un gest magic, intr-un eveniment
cosmic, unic, cu putere creativ".
O durere in stomac m-a prevenit c" spusele +ui urmau s" devin" o
sentin!" decisiv"1
9?recutul t"u este o pedeaps" de la *umnezeuE, a spus -erm
7is"torul, cu o voce r"gu)it". 5i aici a luat o pauz". #cea
pauz" a -ost -oarte lung", ca )i cum a)tepta un semn, care
nu se mai ar"ta, pentru a putea continua. #poi a spus1
9?rebuie s"-l trans-ormi... s"-l r"scumperi... trebuie s"-l sc(imbiE
9," sc(imb... trecutul2, am intrebat eu.
3n trecutul t"u sunt prea multe goluri... conturi neac(itate, datorii
interioare care nu au -ost pl"tite, sentimente de
culpabilitate, autocomp"timire )i mai presus de toate
ung(ere intunecate, unde pra-ul )i rugina domnesc cu
nep"sare, a in)irat El, r"scolindu-ma ca pe un sertar cu
vec(ituri.
9/iin!a ta este o pr"v"lie prost condus", cu pre!uri puse la
intamplare, a remarcat El 9+ucrurile nepre!uite sunt la
pre! redus, pe cand -leacurile cost" sume e$orbitante. ,"
continui in aceea)i manier" inseamn" s" dai gre)...
#) -i vrut s" am un scut, pentru a m" ap"ra de acele cuvinte
nimicitoare, care m" presau nemilos.
9*ar cum e posibil s" sc(imb trecutul2 um e posibil s" sc(imb
situa!iile )i evenimentele care de0a s-au intamplat2, am
intrebat, incercand s" m" ap"r, s" evit ceea ce devenise un
insuportabil sim! al r"spunderii.
9E$ist" un loc in /iin!a ta, unde gandurile, sentimentele, emo!iile,
-aptele )i evenimentele sunt inregistrate pentru totdeauna
)i c(iar dup" ce au trecut ani intregi putem s" le reg"sim
acolo, ca pe ni)te obiecte aparent inerte )i ino-ensive,
azvarlite intr-o mansard". *e -apt, ele continu"
s" ne in-luen!eze )i s" ne condi!ioneze e$isten!a. #colo
trebuie s" te intorciE, a ad"ugat c" pentru a reu)i este
nevoie de mult" preg"tire.
9at timp2, am intrebat cu entuziasmul )i teama cuiva care urmeaz"
s" se imbarce intr-o c"l"torie aventuroas".
97a dura cel pu!in la -el de mul!i ani ca!i ai petrecut in pr"v"lia ta
ine-icient condus", a replicat El lapidar, ins" totu)i
do0enitor, la adresa comportamentului )i intreb"rii mele.
Un sentiment acut de o-ens" a r"s"rit in"untrul meu, ca
un re-le$ condi!ionat )i mi-a invadat -iecare col!i)or al
-iin!ei. #poi, la -el de repede cum r"s"rise, s-a stins )i a
disp"rut.
7is"torul s-a a)ezat la una dintre mese, iar eu m-am a)ezat lang" El.
?"cerea care a urmat a durat ceva vreme )i se adancea tot
mai mult, odat" cu amurgul care inv"luia sunetele a)ez"rii
El /na.
3ertarea de sine
,oarele i)i rev"rsa ultimele raze de lumin" )i Orion de0a r"s"rise pe
cerul de culoarea cobaltului. ?emperatura sc"dea repede,
dar 7is"torul nu d"dea semne c" ar -i observat acest lucru
sau nu voia s" intre in"untru, intreaga atmos-er" sugera
c" era pe cale s" se desc(id" un nou )i important capitol
din ucenicia mea. #m luat un stilou )i un carne!el )i am
(ot"rat s" scriu tot ce spunea El, de)i terasa se a-unda
intr-un intuneric dens. #m in!eles cat de important era s"
port mereu un stilou )i (artie cu mine. Erau tot ce aveam
nevoie pentru a-mi reaminti )i a recupera intregirea pe
care o pierdusem in lumea e$terioar", departe de El.
,criind in -a!a lui, notandu-i cu minu!iozitate cuvintele,
pip"iam cu var-ul degetelor un nivel superior al /iin!ei.
7ocea +ui m" acapara.
9?rebuie s" te str"duie)ti ani grei cu tine insu!i, a spus El 9ca sa
atingi acea stare anume care implic" libertate, cunoa)tere
)i putere, numit" iertarea de sine.8
# subliniat aceast" e$presie cu o in-le$iune special" a vocii, pe care
am considerat-o ciudat", deoarece era di-erit" de
caracterul r"zboinic )i limba0ul ine-abil al 7is"torului. u
o privire -uri)", veri-ica dac" notam con)tiincios cuvintele
+ui. #poi a a)teptat pan" cand am terminat )i a spus1
93ertarea de sine inseamn" p"trunderea in cutele -iin!ei tale, c(iar
acolo unde este inc" destr"mat"... inseamn" cur"!area )i
tratarea r"nilor care sunt inc" nevindecate... inseamn"
inc(eierea socotelilor...
#poi a adoptat o pozi!ie teatral conspirativ" )i, cu o voce stins",
sc"zut", ca )i cum se -erea s" aud" cineva secretul, mi s-a
dest"inuit1
'$ertarea de sine poate schimba trecutul i ruinele lui!)
3-mi voi repeta neincetat in minte aceste cuvinte de nein!eles.
9Totul este aici% acum!
?recutul )i viitorul se impletesc permanent in via!a unui
omE
#ceste cuvinte m-au umplut cu o -ericire nemotivat", ine$plicabil".
4-am trezit in -a!a unei viziuni -ar" limite.
?recutul )i viitorul nu erau dou" lumi separate, ci
conectate )i indivizibile.
O singur" realitate.
93ertarea de sine era o ma)in" a timpului... i!i d"dea
posibilitatea s" p"trunzi intr-un timp ce, intr-o viziune
banal", era apus pentru totdeauna )i intr-un viitor ce inc"
nu s-a ivit..O.
93n!eleg cum trecutul ne poate a-ecta via!a, dar viitorul2, am
intrebat.
97iitorul, ca )i trecutul, este c(iar in -a!a ta, ins" nu-l po!i vedea
deocamdat".
4i-a vorbit despre o 9linie vertical", un 9timp-trup, in care trecutul
)i viitorul erau comprimate in c(iar acest moment. *e
asemenea, m-a in)tiin!at c" portalul de acces in acest timp
in a-ara timpului este desc(is in clipa de-acum. ,ecretul
este s" nu-!i pierzi capul )i s" nu te indep"rtezi de ea.
#ccesarea 9timpului-trup inseamn" s" -ii capabil de a
sc(imba trecutul )i de a crea un destin nou.
Eram e$trem de emo!ionat. *oream ca aventura s" inceap" imediat...
voiam acest lucru cu disperare... dar elanul meu nu apuc"
s" creasc" prea mult, -iindc" am sim!it cum se stinge sub
cuvintele aspre ale 7is"torului.
9.entru cei asemenea !ie, iertarea de sine este imposibil",
a anun!at El.
?onul +ui sem"na cu acela al unei sentin!e -ar" drept de apel.
9a s" p")e)ti in trecutul t"u )i s"-l vindeci, vei avea nevoie de multe
preg"tiri. /"r" ideile )i principiile unei 5coli nu vei reu)i,
n-ai )ti nici m"car de unde s" incepi.
3ertarea de sine este o c"l"torie de intoarcere la tine insu!i, este
adev"ratul motiv pentru care ne-am n"scut, a spus
7is"torul concluzionand. 9Oamenii n-ar trebui nicicand s"
intrerup" acest proces de vindecare.
7is"torul m-a avertizat c" va -i nevoie de mult e-ort din partea mea )i,
in plus, de o lung" perioad" de autoobservare.
'Autoobservarea /nseamn autocorectare)
9#utoobservarea inseamn" autocorectare... Un om poate s" vindece
orice din trecutul s"u, dac" este capabil s" se
autoobserve, a spus 7is"torul )i apoi a continuat,
remarcand -aptul c" ins")i condi!ia uman" este rezultatul
incapacit"!ii omului de a se cunoa)te pe sine insu)i )i, in
primul rand, de a se autoobserva.
,#utoobservarea este ca o privire de la in"l!ime asupra vie!ii taleE,
ast-el a de-init 7is"torul conceptul, nuan!and apoi1 9Este
ca )i cum ai aduce evenimentele, circumstan!ele )i
rela!iile trecute sub lumina unui re-lector.
*in cate imi d"deam seama, premisa esen!ial" a autoobserv"rii era
capacitatea de a -i impar!ial, -ar" emiterea de 0udec"!i
morale. .entru 7is"tor, autoobservarea insemna
e$punerea vie!ii nu in -a!a unui tribunal, ci sub laserul
inteligen!ei tale obiective, martor neutru care putea doar
s" observe, -ar" s" -ormuleze niciun -el de p"rere sau
critic". #cest lucru mi-a adus aminte de ni)te e$perimente
de psi(ologie organiza!ional", despre care inv"!asem la
5coala de #-aceri din +ondra %,#+&. +inele dintre marile
companii i)i imbun"t"!iser" considerabil produc!ia
-olosind acea 9conducere migratoare, cum o numiser"
cercet"torii. #cesta se baza pe aten!ie, -acilitandu-se ast-el
-unc!ionarea unei conduceri in permanent" migrare, in
interiorul organiza!iei. ,arcina unui director migrator
consta, mai precis, in a se plimba prin sediu )i a-)i -ace
sim!it" prezen!a in -iecare col!i)or al companiei, c(iar )i
in cele mai indep"rtate.
7ocea +ui mi-a intrerupt brusc )irul gandurilor )i re-lec!iilor de la
orele ,#+
,#utoobservarea inseamn" autocorectare, a repetat 7is"torul. 9*aca
e)ti in stare sa te observi pe tine insu!i, corectarea vine de
la sine... #utoobservarea inseamn" terapie... o consecin!"
-ireasc" a deta)"rii dintre observator )i observat
#utoobservarea desc(ide calea omului pentru a vedea ce-l
!ine legat de problemele eterne ale lumii1 pre0udec"!i,
sentimente de vinov"!ie, pre0udicii, emo!ii negative )i
premoni!ii ale nenorocirilor... Este un e$erci!iu de
deta)are, de trezire din transa (ipnotic" )i de)teptare...
+a cea mai mic" oprire a e-ectului (ipnotic al lumii asupra ta, s-ar
n"rui toate cele in care crezi )i s-ar destr"ma ec(ilibrul
aparent )i certitudinile iluzorii ale unei vie!i.
*in acest motiv ma0oritatea oamenilor nu sunt in stare sa se
autoobserve, a continuat El. 9," te deta)ezi de panorama
lumii, c(iar )i pentru o secund"... este un e-ort prea mare
pentru cei mai mul!i dintre oameni.
4-a -i$at intens, mult timp. i)i indrept" discursul spre mine, din nou.
Un nod in stomac anticipa durerea ce urma s" m" n"p"deasc".
'Pune la lucru observatorul din tine!
#utoobservarea va ucide acea imbulzeal" de ganduri )i emo!ii
negative care !i-au condus mereu via!a.
Dac observi ce se petrece in interiorul tu%
lucrurile bune vor incepe s se intample% iar cele
rele sa dispara gradat.)
*intr-o privire, a observat e$presia mea descura0at" )i a ad"ugat1
96imeni nu poate -ace asta de unul singur. ," te intalne)ti cu tine
insu!i, cu minciunile tale, s" (oin"re)ti prin labirintul
/iin!ei tale -ar" o preg"tire impecabil", ar insemna s" -ii
ucis pe loc
#ceste cuvinte au sunat ca o condamnare )i mi-era team" c" m" va
p"r"si. 4" temeam c" va considera c" sunt un caz
disperat )i va concluziona c" orice alt e-ort de a m" a0uta
ar -i n van.
,im!eam o (ot"rre eroic" )i disperat", crescnd n mine. Craba mea
i-a dat de gndit. # adoptat una dintre pozi!iile +ui
originale. 5i-a ntins )i ap"sat ar"t"torul de degetul
mi0lociu de la mna dreapt" )i apoi le-a n-ipt n obraz. .e
urm" )i-a spri0init b"rbia cu partea scobit" n degetul
mare )i )i-a aplecat capul pu!in nainte. # r"mas a)a,
absorbit de gnduri, o bun" bucat" de vreme. 6u p"rea s"
m" priveasc", dar eram sigur c" nu l"sa s"-i scape niciun
gnd de-al meu. Gucam partida -inal" a unui meci decisiv,
probabil ultimul. ?otul depindea de mine. #)teptam...
ntr-un -inal, 7is"torul a rupt t"cerea.
9.rive)te... e lun" plin", a spus El -"cnd un gest vag cu b"rbia n
direc!ia ei. 9*e-a lungul vie!ii, omul poate vedea cel mult
o mie de luni pline, ins" este -oarte posibil ca, a0uns in
amurgul vie!ii lui, s" realizeze c" n-a avut timp s" observe
niciuna.
93ar luna este in e$teriorul t"u. Cande)te-te cu cat mai di-icil ii este
unui om s" se observe pe sine, s" sc(imbe direc!ia aten!iei
lui spre interior.
Autoobservarea este doar inceputul Artei de a
"isa.)
#m r"mas t"cu!i pentru o vreme. ?erasa de la a-e de la /rance, care
se ascundea n ntuneric, sem"na cu prova unei nave
spa!iale, gata s" traverseze cerul nstelat. +a bord eram
doar noi... argonau!i solitari ai e$isten!ei. 9.reg"te)te-te,
m-a s-"tuit El, pe tonul (ot"rt al omului de ac!iune.
96u va -i o plimbare de agrement.
#m ascultat cu aten!ie ultimele +ui reco!nand"ri. 7is"torul era al"turi
de mine, ns" totul depindea doar de mine. 4i-a e$plicat,
cu r"ceal", c" e$ista riscul s" -iu prins n mre0ele unui -el
de uitare letal", un loc unde trecutul este p"r"sit nainte
de a -i -ost pe deplin n!eles, unde lumea nou" urmeaz" s"
se ntrupeze. *in acea -)ie spa!io-temporal" nu mai
aveam nicio )ans" s" revin n lume. *e aceea, a subliniat
c" aceea ar putea -i ultima noastr" ntlnire.
9?recutul unui om de rnd... al unui om care nu a -"cut nc" nici
m"car primii pa)i spre unitatea /iin!ei este torturat cu
c"ngi, a spus El. 95i ele il prind, de indat" ce incearc" s"
p"trund" in trecut, pentru a-l sc(imba...
#cestea au -ost ultimele +ui cuvinte pe care am mai -ost n stare s" le
ascult. #veam impresia ca terasa se nclina )i obiectele din
0ur aluneca, ntocmai ca o ambarca!iune care-)i ridic"
ancora.
9#sta e, m-am gndit, -acndu-mi cura0.
#uzeam cu greu ce-mi mai spunea 7is"torul, de parc" vocea +ui se
neca pentru perioade mai lungi de timp, din cauza unor
motoare invizibile. ?erasa se trans-orma ncet ntr-o
ma)in" a timpului, din al c"rei ec(ipa0 -"ceam parte doar
eu )i 7is"torul. Universul era suspendat, timpul )i
dep"na banda napoi )i nimic n lume nu p"rea mai
important dect c"l"toria noastr" spre con)tiin!a )i
trecutul meu.
Era ca )i cum alunecam ntr-un tunel adnc )i ntunecos, de parc"
9ma)ina noastr" str"pungea o geologie interioar",
straturi dup" straturi calci-iate ale e$isten!ei.
.rimul -ragment din via!a mea ap"rea, ca o insul", din ntuneric. n
timp ce l urm"ream cum se aproprie )i devine din ce n ce
mai mare, am avut sentimentul c" am p")it ntr-o lume
cunoscut" care se ascundea misterios la cap"tul
necunoscutului. n timpul liniar, trecusem doar c!iva ani
de cnd se petrecuser" evenimentele pe care le vizitam din
nou acum, cu 7is"torul, )i totu)i acea parte din via!a mea
p"rea incredibil de ndep"rtat".
94oartea nu este o solu!ie
+uisella a trecut n ne-iin!" la vrsta de MN de ani. a un copil pe pla0",
la mare, care sap" o groap" n nisip, un melanom i s"pase
o groap" n picior. >"rile lumii deveneau din ce n ce mai
con-uze, de parc" priveam prin oc(ii stlci!i ai unui bo$er.
+uni de zile am sim!it doar ranc(iun"1 o revolt" surd",
undeva ntre -urie )i -ric".
#me!eal", durere... ntuneric...E
omplicitatea criminal" dintre gnduri )i emo!ii...
#)c(ii smulse /iin!ei...
O lam" de lumin", s-rtecnd intunericul e$isten!ei mele, durere,
ame!eal"...intunericE...
,-artecat...inapoi1 intuneric... )i durere... din nouE
>bor spre ea, se apropie, se m"re)te planeta opac" a anilor mei
apu)i...
," aterizez... dar unde2
6u e$ist" niciun loc, nicio desc(idere, niciun milimetru p"trat de
sinceritate in de)ertul stancos al gandurilor mele.
<"ul m" ing(ite...intuneric ,*urere...#me!eal"E...
,alonul unui spital provincial... miros de dezin-ectant...du(oare de
boal" )i neputin!".
Un b"rbat cu inima zdrobit", ingenunc(eat in -a!a unei -iin!e intinse
)i nemi)cate...
4" apropii de el...acel om insp"imantat...sunt euE
#ceasta era scena la care priveam cu 7is"torul. #usteritatea acelei
prezen!e marmoreene, de0a str"in", arunca o lumin"
nemiloas" asupra omule!ului descura0at )i ii dezv"luia
anacronismul. #m ascultat mul!imea pestri!" care ii asalta
/iin!a1 valuri dezl"n!uite de ganduri, dorin!e neinsemnate
)i emo!ii care ii r"scoleau interiorul, creand iluzia unui
su-let. .rin oc(ii 7is"torului, ca sub e-ectul unui
(alucinogen, puteam 9vedea, dincolo de aparen!e,
bulg"rele de egoism )i -ric" la care acest om era redus.
9Este o -antom" care-)i 0ele)te propria moarte, a remarcat nemilos
7is"torul, -"cand semn spre el cu b"rbia.
'.rica% suferina% angoasa nu sunt efectul% ci
adevrata cauz a tuturor necazurilor lui )
7is"torul i-mi ar"ta r"ul tuturor relelor, originea nenorocirilor, -ie ele
sociale, personale, na!ionale sau universaleE
'0aosul pe care fiecare om il poart inuntrul lui se
proiecteaz in lume% materializandu*se sub forma
disensiunilor i a discriminrii% a rzboaielor
intre rase% ideologii% credine i religii.)
Emo!ia provocat" de aceast" descoperire era amestecat" cu
sentimente de oroare, mil" )i ru)ine, pe care le-am tr"it la
observarea semnelor premature ale imb"tranirii acelui
om.
'Acel om nu sufer din cauz c trece printr*un eveniment
trist sau dureros% ci triete acel eveniment
pentru c a ales suferina ca pe starea lui
fireasc)% a spus cu em-az" 7is"torul.
4i-am dat seama c" tot ce se intamplase )i urma s" se intample in
via!a mea era de0a acolo, comprimat in acea clip", a)a cum
veste0irea unui ste0ar este con!inut" in s"man!a sa.
/iecare am"nunt dezv"luia negli0en!a, neaten!ia )i
inutilitatea vie!ii lui. 7oiam s" lac ceva, s"-l avertizez pe
acela care -usesem de prezen!a noastr". 7oiam s" p"trund
in"untrul lui )i s" pun totul in ordine1 s"-i inoculez
demnitate, s"-i indrept spatele incovoiat )i s"-i )terg
grimasa de durere de pe -a!" ...
9Este imposibil s" interviiE 6u po!i -ace nimic ca s"-l a0u!iE a
anticipat 7is"torul. ?onul vocii +ui era, de data aceasta,
mai bland1 ,#cestui om ii place s" su-ereE... 7a 0ura c" nu e
adev"rat, cand de -apt nu )i-ar sc(imba c(inul cu nimic
altceva.
Eram uimit )i nu puteam s" dau crezare unei asemenea
monstruozit"!i.
7is"torul a observat e$presia de incredulitate de pe c(ipul meu )i a
ad"ugat1
9omplacerea in aceast" stare de a -i ii permite s" se aga!e de lume,
pentru a se sim!i in siguran!".
u toate c" starea lui e dureroas", el este consolat de
iluzia c" ar putea veni un a0utor din e$terior...
*e s-ar putea vedea pe sine insu)i... de-ar putea sc(imba m"car o
-"ram" din atitudinea )i reac!iile lui... de )i-ar putea in"l!a
cu un milimetru un singur gand sau emo!ie, via!a lui ar -i
di-erit"...
#ici, teatral, El )i-a modi-icat vocea, care a devenit o )oapt" puternic".
#cea sc(imbare brusc" a tonului mi-a atras aten!ia1
9,mul nu poate schimba cursul evenimentelor din viaa lui%
ci doar atitudinea sa vizavi de ele).
9*ar parc" mi-ai spus c" omul poate sc(imba trecutul..., am
protestat eu, pe un ton incriminatoriu. O dezam"gire
c(inuitoare )i un val de disperare cre)teau in oc(ii mei,
sub -orma lacrimilor.
9eea ce vezi acum, acest -ragment din e$isten!a ta pe care !i-ar
pl"cea s"-l sc(imbi, nu reprezint" trecutul t"u, mi-a
r"spuns 7is"torul. 9Este viitorul t"uE 9?otul se repet" in
via!a ta... Evenimentele reapar, mereu acelea)i, deoarece
nu vrei s" te sc(imbi... inc" te plangi, inc" acuzi lumea,
convins -iind c" cineva din e$terior te-a r"nit sau !i-a
produs nenorociri... Omul obi)nuit, prins in mi)carea
circular" a timpului, nu are un viitor concret, ci un trecut
repetitiv...
#cum tu vezi prin oc(ii 4eiE
3ntr-o bun" zi, cand vei avea discern"mant, i!i vei da
seama c" autocomptimirea ta nu este consecina%
ci cauza tuturor nenorocirilor tale... c"ci tu, numai
tu e)ti cauza acestora... 6umai atunci vei -i capabil
s" sco!i la lumin" trecutul t"u )i s"-l vindeciE
6e a-lam intr-o camer" mortuar". +ang" corpul so!iei mele mai erau
)i alte trupuri nemi)cate. 6iciunul nu era atat de tan"r ca
+uisa. uvintele ,ale aveau ecou in lini)tea aceea,
cuvintele pe care nu le voi uita niciodat".
94oartea acestei -emei este oglindirea st"rilor -iin!ei tale, a mor!ilor
tale interioare.
7is"torul m" prevenise in leg"tur" cu di-icult"!ile pe care le voi
intampina atunci cand voi traversa -aldurile trecutului
meu, dar -aptul c" e$perimentam cu El al"turi, m" -acea
s" m" simt zdrobit de greutatea viziunii +ui.
Responsabilitatea care decurgea din aceasta era de
nesuportat. um puteam -i eu creatorul, regizorul acelui
-ilm de groaz" pe care il numeam via!a mea2
9?recerea in ne-iin!" este nedreapt", a spus El domol, 9este
ne-ireasc"... 4oartea -izic" este tocmai materializarea a
milioane )i milioane de decese care au loc in -iecare zi,
in"untrul nostru1 este cristalizarea unei credin!e insu)ite
de o umanitate care se complace in durere )i iube)te
su-erin!a.
Oamenii )i-au -"cut din moarte un mi0loc de sc"pare, a insistat El, in
ciuda ezit"rii mele. 9Ei sunt mae)tri in arta sinuciderii...
)tiu toate tertipurile...
?rupul este indestructibilE... 5i totu)i, ei au -"cut imposibilul posibil...
Un om nu poate muri, el poate doar s" se sinucid"E... a
s" reu)easc", el trebuie s"-)i pun" singur povara pe umeri
)i s" trans-orme autocomp"timirea )i sabota0ul intr-o
activitate cotidian", cu program prelungit
#ici a -"cut o pauz" ca s" g"seasc" cuvintele potrivite pentru a
inl"tura inc"p"!anarea )i nesupunerea mea )i a str"punge
zidul (ipnotic pe care-P ridicasem impotriva puterii
misterioase a acelor idei indr"zne!e.
94oartea este intotdeauna un suicid, a declarat El, con-erind acestui
a-orism vigoarea unui strigat de r"zboi 9and acest mod
de a gandi te va locui permanent, i!i va r"sturna viziunea
asupra lumii )i o dat" cu ea, asupra realit"!ii
7is"torul ataca vec(ile convingeri, credin!a nestr"mutat" comun"
tuturor -iin!elor umane care, toate, sunt legate, prin
condi!ia de muritori, de adev"rul universal acceptat,
con-orm c"ruia moartea este -ireasc" )i inevitabil". #cele
cuvinte m-au -"cut s" m" simt violent, 0osnic, de parc" m"
a-lam sub tortur". eva imi s-a)ia -iin!a. Un !ip"t surd )i
incontrolabil r"suna in mine, din adancuri.
93n acest moment, miliarde de oameni gandesc )i se simt la -el de
negativ ca tine, incarcera!i in propria lor ur", a spus El.
,cotocea in adancurile /iin!ei mele, pe care le consideram
secrete )i inaccesibile, )i de aceea m-am sim!it ru)inat de
parc" m" prinsese -urand. ,#ceast" condi!ie a -iin!ei
umane reteaz" umanit"!ii orice posibilitate de a se salva
din cele mai dureroase cicluri ale e$isten!ei, a declarat El
cu o urm" vag" de triste!e.
#poi, pe un ton concluziv, innodand -irele acelei lec!ii de neuitat, a
spus1
9Oamenii idolatrizeaz" moartea )i, c(iar dac" ar putea, nu ar eradica-
o, pentru c" o consider" o solu!ie salvatoare pentru toate
problemele lor )i consider" c" ea pune cap"t su-erin!elor
)i miilor de mor!i spirituale pe care )i le pricinuiesc ei
in)i)i... ins" moartea nu este niciodat" o solu!ieE
ea!a (ipnotic" s-a disipat )i viziunea s-a limpezit. .e m"sur" ce
spusele 7is"torului deveneau reale, moartea +uisei, in
acea camer" intunecoas", cu celelalte cadavre in)iruite in
acele p"tu!uri cu luman"ri, p"rea la -el de ireal" ca o pies"
macabr".
"indecarea pornete din interior
#m continuat acea c"l"torie inapoi in trecutul meu pan" ne-am
impotmolit in ultimele luni de via!" ale +uisei. 4-am
v"zut 0ucand incon)tient rolul so!ului indurerat, la capul
-emeii care, de)i nu implinise treizeci de ani, se incovoiase
sub povara unei asemenea nenorociri. +-am urm"rit pe
acel omule!, milogindu-se plin de vin" )i regrete )i
v"ic"rindu-se... i-am v"zut resentimentele, ura )i
sentimentele negativeB pierdut intr-o imagina!ie bolnav",
su-ocat de an$ietate, cu inima incle)tat" in g(earele
nemiloase a vinov"!iei, l-am ascultat 0elania, acea acuza!ie
permanent", indreptat" impotriva a tot )i toate. +a un
moment dat, nu am mai putut suporta.
9*e ce toate astea2 e caut eu aici2 am !ipat strident la 7is"tor,
cople)it de ru)inea acestei viziuni, l-a) -i ntors spatele )i
a) -i luat-o la goan", dar nu puteam s" mi)c niciun deget.
u o tandre!e nea)teptat", 7is"torul mi-a reamintit scopul acelei
c"l"torii1 scoaterea la lumin" a trecutului meu,
rentoarcerea acolo, cu o nou" n!elegere. Era o )ans"
irepetabil".
'$n orice vindecare% procesul trebuie s porneasc din
interior, a spus El cu blnde!e, ndep"rtndu-m" de
acea stare de autocomp"timire care amenin!a s" m"
cople)easc" n orice moment.
9.iina noastr este cea care creeaz lumea% i nu invers! a
to!i oamenii, ai crezut mereu c" evenimentele sunt cele
care i!i induc st"rile )i c" circumstan!ele e$terne sunt
responsabile de ceea ce sim!i. #cum )tii c" aceasta este o
viziune r"sturnat" a realit"!iiE
4" adunam. #m a)teptat cteva secunde )i apoi am ncuviin!at din
cap c"tre 7is"tor, pentru a-i ar"ta c" eram gata s" merg
mai departe. Urm"toarea oprire a -ost 7ia Dolognese, n
/loren!a, unde pe atunci -recventam un curs managerial.
.e parcursul acelor luni s-a creat un -el de simbioz"
emo!ional" ntre mine )i colegii mei, care a adus dup"
sine o atitudine de autocomp"timire din partea mea )i
solidaritatea lor ie-tin". /"r" a -i con)tient de acest lucru,
9nenorocirea le inocula lor o stare de con-ort )i,
con-runta!i cu nenorocirea mea, pentru o vreme au reu)it
s"-)i savureze -elia mediocr" de via!". 4" tratau cu
amabilitatea )i gri0a acordate unei persoane bolnave, unui
om r"nit sau n-rnt. #m 9v"zut ntreaga oroare a acelui
troc )i m-am sim!it e$trem de deprimat. 3ndi-erent de
ungbiul din care priveam, trecutul meu era n"p"dit de
umbre. 6ici cea mai mic" -"rm" nu merita s" -ie salvat.
R"t"ceam ca un disperat a0uns la locul unui dezastru, c"utnd ceva ce
mai putea -i salvat1 o persoan" iubit", o rela!ie, orice
avusese vreo nsemn"tate sau utilitate pentru mine.
>adarnic.
#m r"mas -"r" su-lare de atta oroare.
*ac" 7is"torul nu ar -i -ost acolo, n-a) mai -i g"sit puterea
s" suport 96u invinov"!i evenimentele, a spus El, v"znd
cum m" cl"tinam sub povara acelor emo!ii.
9," -ii v"duv la dou"zeci )i nou" de ani, cu doi copii, nu
este un blestem.
1n eveniment nu poate fi nici bun% nici ru.
+ste doar o oportunitate.
*ac" ai -i -ost instruit, ai -i trans-ormat acea situa!ie intr-
un eveniment -avorabil )i i-ai -i translatat pe un nivel
superior... *ac" ai -i avut cura0ul s" te
cuno)ti pe tine insu!i, n-ar mai -i -ost necesar ca +uisa s"
moar"... n-ar mai -i -ost necesar s" treci prin atatea
nenorociri.
+a nivelul pe care se a-l" /iin!a noastr", ne cre"m e$isten!a... tot ce
vezi )i atingi este re-lectarea imaginii /iin!ei tale )i
provine din incompletitudinea ta, de la golul pe care-l
por!i in interior. 3n via!" nu e$ist" spa!ii
goale. *ac" nu le umpli voit, impunandu-!i un nou model
de a gandi, de a ac!iona, lumea o va -ace in locul t"u,
nemilos.
*ac" nu vezi sau nu vrei s" vezi, boala se cronicizeaz" )i comedia
vie!ii tale devine din ce in cea mai tragic". ?otul se
intampl" pentru a-!i eviden!ia cauza acelei drame )i a te
duce inapoi la sursa ei... pentru a te a0uta ca intr-o bun" zi
s" intervii )i s" sc(imbi aceast" viziune -atalist" asupra
e$isten!ei.
Proprietarii
#lte -ragmente din via!a mea, imagini din trecut, ca ni)te -otograme,
se derulau la nceput cu o vitez" mic" )i apoi din ce n ce
mai repede. *up" n-"!i)area oamenilor )i a str"zilor, am
recunoscut sutele de ora)e n care tr"isem )i sutele de case
n care locuisem. /inalmente, am prins o
oc(ead"... umbral... #cea prezen!" ntunecat" care m"
pndise ntotdeauna, ori de cte ori alesesem o cas" nou",
ori de cte ori m" mutasem. Eram teribil de ngri0orat, ca
)i cum stomacul mi era strns ntr-o meng(in" de -ier. 3n
-iecare cas" n care m" mutasem, d"dusem peste un
cerber1 proprietari di-icili, caractere cert"re!e care,
datorit" unei ironii a sor!ii, unui destin recurent, -oarte
bun pedagog, ceruser" s" locuiasc" al"turi de mine )i s"-
mi -ie vecini.
9.rive)te atent... observ"-i atentE, mi-a ordonat El, cu o blnde!e
molcom", anticipnd durerea ce urma s" mi-o provoace.
9#cei proprietari sunt o singur" persoan", cu to!ii. 4ereu
aceea)i.
6u se sc(imb" niciodat"... nu vrei s" vezi c", in umbra m")tii,
deg(izat in proprietar, te-ai a-lat tu mereu. ?u,
intalnindu-te pe tine insu!iE eva s-a rupt n mine.
O u)" s-a desc(is cu putere n spatele meu )i am auzit
zgomotul metalic al ncuietorii.
Eram sigur, e$trem de sigur c", din moment ce auzisem
acele cuvinte, nu m" mai puteam ntoarce )i nimic nu ar
mai -i -ost la -el ca nainte.
Un !ip"t disperat a izbucnit, -ar" lacrimi, n"untrul meu1
via!a mea se asem"nase cu cea a unei -antome, o umbr"
pe care acum o puteam vedea risipindu-se n oglinda
lumii )i cum dispare -ar" urm". .e marginea pr"pastiei,
cuvintele 7is"torului au venit s" m" salveze.
9Ei sunt paznicii, gardienii pe care tu singur i-ai ales s"-!i men!in"
starea de dependen!". #tata timp cat vei continua s"
murmuri acel cantec de 0ale care !i-a condus mereu via!a,
acele -antome vor reveni.
# urmat o t"cere lunga, care m-a speriat c" va rupe -irul de aur ce ne
lega.
O angoas" teribil" m" cuprinse la gandul c" El m" va
elimina din 9visul +ui.
Era o senza!ie insp"imant"toare. in acel moment
nes-ar)it, in care am e$perimentat acea goliciune, acea
absen!", am incetat s" mai e$ist.
#m in!eles atunci c" 7is"torul devenise o parte integrant" din via!a
mea.
Eram legat de El printr-o coard" pre!ioas", ca de un organ
vital prin care sorbeam via!a, un al treilea pl"man din care
respiram 9aer proasp"t.
#poi, alte imagini din trecutul meu incepur" s" curg" lin, prin dreptul
oc(ilor mei, ca intr-o cabin" de monta0 cinematogra-ic.
inv"!asem s" le st"panesc.
.uteam s" le opresc, s" le m"resc, s" m" apropii de ele sau
s" le privesc de la distan!" )i s" m" includ sau s" m"
e$clud din acel episod.
#m rev"zut vila din 7ia /ortini, prea spa!ioas" )i t"cut"
acum, c" +uisa era internat" la spitalul de pe 7ia 7enezian
din 4ilano, iar +uca )i Ceorgia erau cu bunicii lor, in
.iemonte. *in nou am v"zut
acele zile succedandu-se cu repeziciune, ap"rand )i
disp"rand intr-o clipit". +a apusul soarelui, umbrele
pinilor puneau st"panire pe casele vecbi, strecurandu-se
ca ni)te degete sub!iri in cele mai t"inuite ung(ere ale
/iin!ei mele.
6u cuno)team motivul pentru care 7is"torul m" adusese acolo, dar
un tremur incontrolabil imi lu" in st"panire corpul.
91rmeaz s ptrundem in beciul viei tale)%
a spus vis"torul,incura0andu-m". 93n cotloanele ei
intunecate... E vremea s" -acem curat.... ,unt atatea de
l"muritE
4i-am luat inima in din!i )i am p")it pe drumul care urca spre poarta
larg" de la intrare.
#m recunoscut vantul care b"tea dinspre var-ul dealului )i
se strecura ca un )uvoi printre (opurile potecii abrupte,
periind pere!ii ei usca!i )i aspri, p"zi!i de caperi s"lbatici,
verzi )i albi. #m intrat pe
u)i!a de metal )i am v"zut itroenul pe care la acea vreme
il parcam acolo.
7ila a ap"rut dintr-o dat" in -a!a mea, dincolo de poteca interioar"
-oarte scurt". +a -el de nea)teptat, am c"lcat pe treptele
placate cu piatr" )i teracot".
.e cand m" preg"team s" urc, mi-am intors privirea spre
-undul gr"dinii din spatele casei.
#m r"mas privind spre -erestrele slab luminate ale casei
de oaspe!i. #colo locuiau singurii no)tri vecini.
#mintiri m" invadau, ing(esuindu-se unele in altele. Respira!ia mi s-
a accelerat cand am inceput sa privesc primele -otograme
ale pove)tii mele cu Gudit(.
8Domnioara) -udith
Ciorgia )i +uca iti spuneau 9domni)oara.
*oar cu ca!iva ani mai tn varsta decat mine, era inalt",
atr"g"toare )i retras".
+ocuia singur", in c"su!a de la cap"tul gr"dinii.
O intens" -luturare a genelor ii anima e$presia -e!ei, ca )i
cum ar -i -ost intr-o uimire permanent".
*e -apt, tr"ia o deta)are neperturbat" de nimic.
6imic nu o surprindea )i nimic nu o p"rea s" o intereseze,
cu e$cep!ia muzicii )i a c"r!ilor.
4-am asigurat c" 7is"torul era lang" mine )i m-am apropiat de una
dintre -erestrele din ingusta camer" de zi. 3nima imi b"tea
repede, ca atunci cand o c"utam noaptea ca s"-mi
potolesc temerile cu trupul ei, incapa/il s mai suport
ceea ce mi se intampla.
#m rev"zut acel spa!iu minuscul, pere!ii acoperi!i de c"r!i, canapeaua
din mi0locul camerei, tapi!at" cu material -loral, )i pe
Gudit(, plimbandu-)i degetele pe claviatur". in acea
c"m"ru!" mi-am desc(is inima. 4-am rev"zut stand lang"
ea pe canapeaua ingust", povestindu-i despre boala +uisei
)i inr"ut"!irea st"rii ei. 4uzica ei umplea camera, -"cand
-iecare atom al ei s" vibreze. Un crescendo a scos din
mine vorbele acelea pline de egoism )i de -als" gri0"
pentru viitorul meu.
#cum puteam sim!i intreaga oroare a inten!iilor acelui om )i c(iar
mirosul gre!os al gandurilor sale. .entru prima oar" am
v"zut clar lupta care se d"dea intre pornirile mele1 eram
prins intre durerea ve)tii despre moartea iminent" a so!iei
mele )i bucuria s"lbatic" )i secret" de a m" elibera de ea )i
de povara acelei c"s"torii sup"r"toare )i imature.
3n tain", ii atribuiam insatis-ac!iile, -rustr"rile, constrangerile )i
impedimentele pe care le intampinasem in carier".
.4oartea nu este niciodat" intampl"toare, m-a intrerupt vocea
7is"torului.
9um de alt-el nici boala, ne-ericirea sau s"r"cia nu sunt niciodat"
intampl"toare.
4ul!i ani de zile te-ai rugat s" se intample asta... -ar" ca
m"car s" admi!i asta -a!" de tine, ai dorit-o, ai invocat-o
cu ardoare, ai tan0it dup" ea...
7isele se adeveresc mereu, pan" )i cele mai intunecate.
ortina pre-"c"toriei s-a ridicat. 6u m" mai puteam ascunde.
6u mai era posibil. in umbra lacrimilor )i disper"rii acelui
omule!, intre masca )i pielea trupului s"u, am v"zut
zambetul sarcastic al propriei mele nelegiuiri.
Oroarea mi-a t"iat respira!ia.
O putere magic" m-a impiedicat s" -ug )i m-a !intuit in
-a!a -erestrei lui 0udit(.
#m v"zut din nou scena primei noastre intalniri.
+uisa era pe moarte )i eu m" ag"!asem de aceast" -emeie,
pentru pu!in" companie )i mil" )i pentru trupul ei.
and Gudit( a in!eles care sunt inten!iile mele, nu )i-a
sc(imbat atitudinea )i nu s-a in-uriat.
4-a luat de man" )i m-a condus in dormitorul ei, dandu-
mi tot ce cer)eam1 se$... ca s" uit, s" evadez, s" m"
eliberez de teama care-mi covar)ea su-letul.
*e atunci ne-am intalnit -recvent.
6u vorbeam prea mult, nu era nevoie de ritualuri.
6oaptea o c"utam s"-mi sting" angoasa, de)i se$ul se
s-ar)ea in orgasme la -el de insigni-iante ca ni)te
str"nuturi.
7is"torul voia ca eu s" rev"d toate acele scene, a)a c" trebuia s" stau
acolo )i s" privesc acel spectacol, gustand -ierea acelei
scarn"vii.
+uisa era in casa a-lat" doar la ca!iva metri distan!" de
noi, la cel"lalt cap"t al gr"dinii.
6u puteam -i eu acel om... dezgustul devenise
insuportabil )i am sim!it c" le)in cand mi-am dat seama
c" eram capabil s" s"var)esc orice mar)"vie pentru a-mi
salva pielea. #st-el,
dureros, r"nile r"mase desc(ise ale trecutului se
cicatrizau.
Gudit( considera c" rela!ia noastr" se$ual" era o sarcin" care trebuia
adus" la bun s-ar)it cu aten!ie, sarguin!" )i seriozitate,
ins" nu a permis niciodat" nici m"car vreunui atom din
/iin!a mea s" se ata)eze de via!a ei.
#ventura noastr" plutea deasupra ei, -ar" s" lase nicio
urm" )i -ar" ca via!a ei s" -ie in-luen!at" intr-un -el de a
mea. Era -rustrant c" m" vedeam
neputincios s" o posed cu adev"rat, iar independen!a ei
m" -acea s" m" simt nesigur.
#0unsesem la concluzia c" Gudit( tr"ia numai pentru ea.
Eram convins c" pasiunea ei pentru c"r!i )i muzic"
semni-ica doar scutul egoismului ei.
5i ast-el, z"vorat" intr-un palat de cle)tar )i etic(etat" in acest -el, am
in("mat-o la amintirile mele din trecut. ins" acum, prin
oc(ii 7is"torului, vedeam ce reprezentase Gudit( pentru
mine. #cum vedeam in -irea ei
rezervat", lipsit" de ipocrizie, atitudinea deta)at" a unui
in!elept )i iubirea pura a unei -emei sincere.
Gudit( era mai bun" decat mine.
4" recuperase ca o pe un su-let disperat din mi0locul
ruinei vie!ii mele.
6u pot s"-mi imaginez ce s-ar -i ales de mine -ar" ea.
3ntuise clar cine eramE
7"zuse cum micimea vie!ii mele se intorcea impotriva
mea. 4" considerase un antemerg"tor al
mor!iiE 4antuirea ei ar -i -ost s"
m" !in" departe de via!a ei.
um o putusem 0udeca atat de aspru2
#cum Gudit( nu mai ocupa un col! intunecat din
mansarda amintirilor mele, pentru c" purta o aur"
orbitoare. 4uzica ei era via!a...
?otu)i, ceva nu se lega.
*e ce o intalnisem pe Gudit(2
*e ce o persoan" ca Gudit( intrase in via!a mea de co)mar
c(iar atunci cand aveam mai mult" nevoie de ea2
4-am intors spre 7is"tor.
,im!eam c" nu m" mai !ineau picioarele.
Un gand absurd, o und" de nebunie se strecurau u)or prin
-isura bunului-sim!. in acel moment, sim!eam c" ceva m"
impingea din"untru, penetrandu-m" incet, ine$orabil.
Era imposibilE... Gudit( era.....un dar de la 7is"torE... Gudit( era
7is"torulE...
*e cate ori intervenise in via!a mea pentru a m" salva2
um am putut -i atat de orb2
um putusem uita o asemenea -"ptur" per-ect"2
Candurile mele se inv"lm")eau pe marginea abisului )i
apoi se a-undau in ("urile lui.
9/iecare dintre noi prime)te un imens interval de salvare, au -ost
cuvintele 7is"torului pentru a m" readuce in prezen!".
?onul +ui suna surprinz"tor de bland.
9*ar il -olosim, il irosim repede datorit" negli0en!ei noastre
constante, a modului iresponsabil de a ignora semnalele,
avertismentele, sema-oarele e$isten!ei... )i ne consideram
-ragili, e$pu)i tuturor prime0diilor, la mila )ansei...
Clasul 7is"torului redevenise -erm )i grav, iar intensitatea lui m"
in-iora.
97ia!a este -oarte puternic" )i trupul este indestructibil...
a s" murim, trebuie s" lacem imposibilul posibil.
Re-erindu-se la omul care am -ost ca )i cum ar -i vorbit despre
altcineva, El a spus1 'lart*2 % iertandu*l% ii vei
vindeca trecutul i il vei inlocui cu lumina zilei de
astzi.)
eva in interiorul meu a inceput s" se inmoaie, iar apoi a cedat.
.langeam ca un copil. =a)nise la supra-a!" o lav" de
dureri, de ganduri nepl"cute, iar emo!ii incomode curgeau
libere printre regrete, acuza!ii, resentimente )i sentimente
de vinov"!ie.
9Oamenii sunt asemenea !ieB diri0a!i de emo!ii negative, sunt
-ragmente de materie plutind in univers... povestea
vieilor lor se limiteaz la acuze% vicreli i
dependen... este singurul sens pe care il pot da
lucrurilorE... ,u-oca!i de sup"r"ri, ei incearc" s" uite de
moarte, prin moarte.
4ul!umesc, +uisaE
"l"toria in trecut a reinceput. ?reptat, peisa0ul se sc(imba )i
7is"torul m" ducea inapoi in timp, spre c"l"toriile
-recvente -"cute intre /loren!a )i 4ilano pentru a o vizita
pe +uisa, care era internat" la spitalul din 7ia 7enezian.
Drusc, eram din nou incarcerat in aceea)i carcer" mental"
)i intram in aceea)i stare pe care o tr"isem atunci.
E$perimentam aceea)i durere pe care o sim!isem atunci,
devenind din ce in ce mai acut" pe m"sur" ce deplas"rile
aveau loc la intervale mai dese.
Eram torturat de obliga!ia moral" de a -i al"turi de ea )i de repulsia de
a m" a-la in acel loc, plin de oameni su-erinzi. ,"-i v"d,
tarandu-se prin rezerve, s"-i intalnesc pe coridoare, s" le
citesc c(ipurile )i s" -o)nesc printre ei, ca printre -ilele
ing"lbenite ale unei c"r!i. 4" intersectam, plin de durere,
cu pove)tile lor, cu cuvintele prin care se e$primau )i cu
cerneala su-erin!ei lor, cople)it de teama c" intr-o zi urma
s" -iu condamnat s" imp"rt")esc acela)i destin.
#poi, am sim!it dorin!a nest"vilit" de a -ugi, de a-i l"sa in urm" )i a-i
uita pentru totdeauna. 3n a-ara acelui loc m" a)tepta ceea
ce numeam via!"1 oameni pierdu!i in nimicurile e$isten!ei
cotidiene, zarva din tra-ic laolalt" cu prospe!imea ie)it"
din comun a rasetelor lor super-iciale. imi 0ucam in grab"
rolul de so! indurerat, ins" sentimentul de vin" se risipea
brusc cand intalneam vreun cadru medical pe care il
asaltam cu intreb"ri, pre-acandu m" ingri0orat )i g"sind
apoi un prete$t s" dispar.
<oin"ream pe str"zi, ca un nebun, pierzandu-m" in
mul!ime )i a-undandu-m" in inv"lm")eala tra-icului,
l"sandu-m" inv"luit de culorile )i luminile ora)ului.
,im!urile imi erau anesteziate de zambetele -emeilor
dic(isite, de ornamentele vitrinelor, care mi (r"neau
iluzia c" tr"iam intr-o lume -ar" de gri0i, populat" de
oameni miraculos de invulnerabili )i -erici!i. in acea bul"
psi(ologic" puteam respira.
Canduri despre +uisa imi reveneau pe nea)teptate in minte, din cand
in cand, -ar" a m" preveni, deran0andu-m" din acea stare
de ame!eal". /rica, temerile )i vina m" urm"reau ca
eriniile )i zeii r"zbun"tori, tot timpul, -ie c" eram la
teatru, la o ca-enea sau la un vernisa0. *oar dup" aceea,
gandul la -ragilitatea vie!ii, la neputin!a )i nepl"cerile
provocate de precaritatea ei, m" teri-ia. inso!it de 7is"tor,
am a0uns la c"p"taiul +uisei. Oc(ii ii erau inc(i)i. Era
singur"E 7is"torul imi alesese o zi cand plecasem la slu0b"
sau m" plimbam prin ora), incercand s" scap de mine.
R"su-larea greoaie a +uisei ridica p"tura sub!ire intr-un
ritm inuman de rapid. #m recunoscut acel simptom, cu
un 0ung(i in inim". >ilele ei erau num"rate.
u o inclinare a capului, 7is"torului m-a incura0at s" m" apropii. 4-
am a)ezat cu gri0", pe un scaun de lang" noptiera de
metal, )i am privit-o -ar" intrerupere, mai mult" vreme.
5uvi!e de p"r, ude de sudoare, ii ascundeau -runtea )i
obrazul ie)it dintre cear)a-uri. >ilele )i lunile scurtului
nostru maria0 mi-au trecut prin -a!a oc(ilor, vii, inc"rcate
de evenimente )i amintiri.
.rimul nostru apartament 3storisirile pe care i le spuneam
cand m" intorceam de la serviciu. 4andria pe care am
citit-o in oc(ii ei la a-larea ve)tii despre primul meu
succes. 6a)terea Ciorgiei.
.lansetele ei nes-ar)ite de peste noapte )i nepriceperea noastr" de a o
lini)ti. 6a)terea lui +uca. 3ar apoi, boala ei. lmaturitatea
noastr" se trans-ormase curand in nein!elegere, gelozii,
certuri, regrete )i acuza!ii. #mandoi eram ni)te oameni
slabi, care se spri0ineau unul de cel"lalt.
*oi oameni incomple!i, care crezuser" c" se pot completa reciproc )i
c" ar putea -orma un intreg. *ar rezultatul uniunii dintre
noi, doi oameni incomple!i, era un s-ert de
incompletitudine. #cele ganduri, impreun" cu altele,
in-loriser" pe buzele mele )i deveniser" cuvinte, pe care i
le-am )optit la urec(e, l-am vorbit despre via!", -rumuse!e
)i -ericire. 6u conta dac" m" auzea sau nu.
O durere surd" imi s-a)ia inima. Un planset -ar" lacrimi imi sugruma
gatul. 5i totu)i eram plin de bucurie. #m sim!it c" sunt
indr"gostit p"tima), a)a cum nu mai -usesem. .an" in
acea zi, (ipnotizat de treburi )i de alte mii de indeletniciri
iluzorii, imi petrecusem timpul al"turi de +uisa de parc"
su-erisem cu adev"rat. #)teptarea aceea, -ar" trecut sau
viitor, orele ce treceau -ar" ca nimic s" se intample,
repausul, t"cerea )i calmul care guvernau lumea m-au
cople)it. #cea viziune era insuportabil".
#ceast" -emeie este trecutul t"u care moare, a spus 7is"torul in
spatele meu. ,entimentul mor!ii pe care-l tr"isem in
prea0ma ei, de luni de zile, nu-mi era e$terior mie.
Era moartea mea, moartea pe care o purtam in mine
dintotdeauna. +uisa m" l"sase s" o v"d, s" o simt )i s" o
ating, iar in acel moment ea imi d"dea )ansa s" o in-rang.
in sc(imb, eu am ponegrit-o, cu -iecare gand r"u, cu
-iecare acuza!ie.
9ere-i s" te ierteE , mi-a poruncit 7is"torul, p"rinte)te. 97ia!a ei a
-ost special" )i te-a a0utat s" recuno)ti moartea din tineB
victimizarea, sentimentul de culpabilitate )i dezmembrare
care !i-a condus e$isten!a.
84ul!umesc, +uisaE, am )optit, mangaindu-i p"rul )i -runtea asudat"
9at" ignoran!" lipsit" de sim!ire...
6u )tiam... #ceasta este reinvierea noastr"....
4" voi sc(imba pentru totdeauna )i copiii no)tri se vor
sc(imba cu mineE
Orele treceau, dar nu m" sim!eam obosit.
6-a) -i dorit s" mai -iu in alt" parte, doar lang" ea.
4" gandeam de cate ori venisem s" o vizitez in acel spital
)i in altele, deta)at, convins c" sunt singura persoan"
s"n"toas" printre cei bolnavi.
,"pt"man" dup" s"pt"man", tr"isem lang" acele -iin!e
care, asemene +uisei, atarnau de via!" ca de un -ir de a!",
-ara s" in!eleg darul pe care mi-l -aceau.
.e atunci imi era imposibil s" in!eleg c" aceste -emei )i b"rba!i nu
erau e$teriori mie, ci erau proiec!ia unei viziuni
nes"n"toase asupra e$isten!ei... imagini ce re-lectau
propria mea boal", propria mea izolare )i a propriei mele
iresponsabilit"!i. #cea
lume oglindea moartea pe care o purtam in"untrul meu.
#cceptarea )i asumarea responsabilit"!ii pentru ea era o parte din
procesul care nu incepuse inc" )i pe care 7is"torul il
numea 9iertarea de sine.
,bservarea de sine inseamn vindecare de sine.
*evenind con)tient de toate acestea, recunosc"tor pentru in!elegerea
a cat de mult imi apar!inea -iecare detaliu neinsemnat din
acea lume, am realizat c" acesta era primul semn c"
procesul vindec"rii incepea. Era noapte.
oridoarele spitalului erau pustii.
6u )tiam cat de mult st"tusem lang" ea.
Epuizasem tot ce aveam de epuizat1 cuvinte, amintiri )i
lacrimi. Un singur lucru mai era de -"cut .
," imp"turesc cear)a-urile )i s" o dezvelesc.
Um-l"turi enorme i se conturau pe sub c"ma)a de noapte.
,tomacul ei, mai ales, era mare )i um-lat ca )i cum ar -i
-ost ins"rcinat".
#m r"corit-o, plimbandu-i o -a)" umed" )i u)or
pari$imat" pe piept )i pe picioare. i-am e$aminat rana,
intunecat" )i adanc" asemenea unui cuib.
O limpezime a min!ii, o indemanare )i un calm pe care
nu-mi imaginasem vreodat" c" le-a) avea mi-au condus
mainile in timp ce o tratam. i-am indep"rtat celulele )i
!esuturile moarte in ata!ia ani de nein!elegeri, r"utate
crunt" )i tr"d"ri. #m
dezin-ectat rana, apoi i-am pus pansament )i plasture pe
ea. #m invelit-o in cear)a-uri )i am s"rutat-o.
9Trecutul trebuie binecuvantat i vindecat... ."trunde in
-iecare cut" a vie!ii tale trecute. #du lumin" in -iecare
ung(erE ?rans-orm"-P, cu o nou" in!elegere... ?recutul t"u
va -i vindecat cand vei renun!a s" te complaci in an$iet"!i,
indoieli )i temeri. #ceasta este adev"rata semni-ica!ie a
iert"rii de sine8
3n v"zdu( mai r"sunau inc" vorbele 7is"torului, cand eu m-am sim!it
pierdut de parc" o trap" se desc(isese sub picioarele mele.
#m c"zut pe spate )i am alunecat pe un tobogan invizibil,
cu o vitez" ame!itoare, pan" cand un spectru de culori m-a
ing(i!it.
and am desc(is oc(ii, eram intr-o camer" de (otel din 4arra;ec(.
in c(iar acea zi imi preg"team c"l"toria de intoarcere in
6e: Ior;. Un sentiment al miraculosului imi persista
inc" in minte )i m" gandeam la -iecare clip" petrecut" cu
El, de la intalnirea din a-e de la /rance pan" la c"l"toria
in trecutul meu zbuciumat, care se s-ar)ise cu noaptea
petrecut" cu +uisa.
;aga0ele mele -useser" de0a luate )i o ma)in" m" a)tepta, dar eu
z"boveam acolo. 6u m" puteam (ot"ri s" p"r"sesc acele
locuri, in care inc" mai puteam s"-l simt prezen!a. ii eram
recunosc"tor 7is"torului c" m" purtase in trecutul meu )i
m" a0utase s" m" despov"rez de atata balast.
*oar cateva -"rame din trecutul meu r"m"seser" lipite de /iin!a mea.
Era un -ragment anume, numai unul, pe care-l p"strasem
)i pe care-l strangeam inc" in maini. *e)i era dureros, il
!ineam strans )i nu doream s"-i dau drumul1 era ultima
privire a +uisei, ultimul s"rut de dragoste, dat intre trecut
)i viitor, la cap"tul e$isten!ei.
0intea este de ne6*ins dac o +aci prin propria 4'ndire in*inci(il#
"onteaz foarte mult c#t de puternic te crezi.
Tre(uie doar s te cre&i si toat puterea i se va da dac o ceri si
vrei s fii o minte puternic.
Concentr'ndu-"i toate puterile 6ntr-o sin4ur direc"ie, vei observa c
toate forele universului te vor duce n acea direcie.
Bn acest uni*ers ai puterea pe care o ceri 6n c't ti!p o *rei#
0ii de oa!eni !or si triesc +r s-si utili&e&e aceast putere pe
care uni*ersul ne-o d 4ratis#
Concentrarea !in"ii desc5ide toate usile uni*ersului #
ecretul puterii e s o ceri acu! pe loc #
C'nd *rei s +aci ce*a si insist s ai puterea acu! s +aci ce*a#
2ei a*ea toat puterea dac te 5otresti s o ai acu!N
Oa!enii 6n 4eneral caut rspunsuri 6n a+ar#
9e uit dup cum se nt#mpl lucrurile din afar, dar trebuie s stim c
lucrurile se nt#mpl n funcie de ce g#ndim noi n interior n fiecare
moment si de ce scop ne punem n minte.
0intea 6n +iecare &i este plin de 4'nduri inutile.
$ac ne-am concentra asupra unui singur lucru, vom descoperi c avem o
putere imens asupra a ceea ce g#ndim.
2upelius
3ntlnirea cu 5coala
Era diminea!a tarziu. .")eam de-a lungul unei str"zi pline cu
magazine de antic(it"!i. ,im!eam c"ldura soarelui pe
um"r, de parc" m" impingea spre desc(iz"tura care se
z"rea la cap"tul str"zii. 4i-am dat seama c" mergeam
gr"bit, de parc" m" duceam la o intalnire programat", dar
inc" nu )tiam unde )i cu cine. O luasem pe trotuarul care
ducea spre o ca-enea italian" )i in -a!a c"reia se desc(idea
una dintre cele mai -rumoase pie!e pe care o v"zusem
vreodat".
7is"torul st"tea la una dintre mese, cea mai bine plasat" pentru a
admira pia!a )i a urm"ri trec"torii. Era incon0urat de o
mul!ime de c(elneri preocupa!i s"-l serveasc", respectuos,
in timp ce ascultau sugestiile lui. #m a0uns cand ei
aran0au o a doua mas" )i c"utau un loc s" a)eze con!inutul
a dou" t"vi mari. O aur" de prosperitate il incon0ura,
constant. "uta ra-inamentul in orice detaliu )i adora
abunden!a, cu toate c" intreaga +ui atitudine era marcat"
de simplitatea unui r"zboinic macedonean.
Regimul s"u alimentar era -oarte cump"tat ."rea incantat
s" m" revad". u o inclinare a capului, m-a salutat )i a m-
a invitat s" iau loc. *in acel moment, aten!ia 7is"torului a
p"rut s" -ie complet absorbit" de pr"0iturelele )i variatele
delicatese -rumos aran0ate pe mese.
Era prima oara cand il vedeam de la intalnirea noastr" din
4arra;esli. #cum, in prezen!a +ui, un noian de intreb"ri
imi clocotea in minte, unele din ele datau de secoleB ele se
repetaser" de-a lungul istoriei lumii, -ar" s" primeasc"
vreun r"spuns. Religii, )coli de
gandire, tradi!ii pro-etice, genera!ii de savan!i, cercet"tori,
-iloso-i )i asce!i, incercaser" s" le dezlege.
Re-lectam la -aptul c" omul modem, situat pe ultima
treapt" a evolu!iei sale milenare, era la -el de vulnerabil in
-a!a enigmei e$isten!ei sale, precum Oedip in -a!a
,-in$ului.
,e servea ceaiul. 7is"torul urm"rea cu gri0" -iecare detaliu al acelei
opera!iuni )i direc!iona mi)c"rile c(elnerilor, care
e$ecutau un ritual cunoscut numai +ui.
#bia se atingea de mancare. ."rea c" se (r"ne)te cu
propria +ui aten!ie, cu propriile impresii, cu armonia )i
ritmul -iec"rui gest. *up" ceai, a urmat o pauz"
lung". #)teptam cu ner"bdare ca El s" inceap" s"
vorbeasc". intre timp, imi desc(isesem carnetul de
insemn"ri )i imi luasem stiloul. and a vorbit, vocea +ui
avea o intona!ie solemn"1
,,Alaturi de 3ine vei putea schimba cursul destinului tu
implacabil, a spus El. , #l"turi de 4ine vei putea s"
spargi cercurile mecanice ale obiceiurilor tale, ale
sentimentului de culpabilitate... #l"turi de 4ine va trebui
s" renun!i la indoial", team", ganduri distructive... va
trebui s" renun!i la minciuna care te leag" de condi!ia de
muritor. 9
9a s" te sc(imbi, va trebui s" lup!i impotriva into$ic"rii tale de-o
via!"E, a continuat. 97a trebui s" sc(imbi iti intregime
-elul cum vezi lucrurile. *oar in acest mod )i cu mult"
munc" po!i s"-!i sc(imbi cu adev"rat destinul... *e unul
singur, omul nu reu)e)te niciodat". El are nevoie de o
5coal".
4odul in care a accentuat cuvantul 9)coal" )i conte$tul in care l-a
-olosit, m-au determinat s" intuiesc c" ii acorda o
semni-ica!ie care dep")ea accep!iunea uzual". Era de
parc" l-a) -i auzit pentru prima oar". #m descoperit in el o
putere pe care nu o mai g"sisem nicicand )i dulcea!a unei
promisiuni mult timp reprimate. Un gand mi-a str"b"tut
intreaga -iin!" ca un tremur )i mi-a in-lorit pe buze sub
-orma unei intreb"ri.
9e este 5coala2, am intrebat. 7ocea mea tremura )i c(iar )i eu eram
surprins de acea emo!ie ine$plicabil".
'4coala constituie cltoria ta de intoarcere, a spus 7is"torul.
in oc(ii +ui intuneca!i str"lucea o bucurie ascuns".
4coala este saltul cuantic de la 3ultitudine la $ntegritate% de
la Conflict la Armonie% de la (clavie la 2ibertate.
9," g"se)ti 5coala inseamn" s" te conectezi la 9vis cu un cablu de
o!el...s" -ii capabil s" intri pe nivel"rile de ma$im"
responsabilitate. ,unt -oarte pu!ini cei care pot s" reziste
unei asemenea intalniri, a conc(is El.
#cele cuvinte )i privirea +ui au pus tn mi)care un mecanism
indep"rtat. #m sim!it -izic, interior, zgomotul unei
ma)in"rii care se sparge. u un regret, am con)tientizat
ru)inea de a -i tr"it 9departe de cas" ani )i ani de-a
randul )i sentimentul miraculos de a m" g"si in -a!a a ceva
sau cuiva pe care il c"utasem cu disperare.
9um putem g"si )coala2, am intrebat in )oapt", plin de respect,
sim!ind natura e$cep!ional" a acelui eveniment.
96u te teme... 5coala te va g"si pe tine, a r"spuns 7is"torul. #poi,
sesizand spaima mea, El )i-a inmuiat concizia r"spunsului
)i a ad"ugat1
9and un om este iremediabil dezam"git de via!a sa... cand i)i d"
seama de nedes"var)irea lui, de propria lui neputin!",
cand e$isten!a il prinde intr-o meng(in" pan" nu mai
poate s" respire, atunci e momentul s" apar" 5coala.
'2umea este un mit)
,t"team in ca-enea, in acel ora) necunoscut )i il ascultam pe El, in
timp ce umpleam paginile cu noti!e. ,im!eam c" ucenicia
mea, care incepuse in acea cl"dire neobi)nuit" )i apoi
continuase in 4arra;ec(, urma o pedagogie secret",
liniile unui proiect ce nu -usese intrerupt niciodat".
93ntalnirea cu 5coala este cel mai minunat eveniment din via!a
-iec"rei -iin!e umaneB este unica oportunitate pe care o ai
pentru a evada din (ipnoza colectiv" )i s" realizezi c" tot
ce vezi )i tot ce te incon0oar" nu este lumea...ci doar
descrierea ei. mi-a e$plicat.
9*ar te ascult, ating masa aceasta... v"d oamenii trecand... )tiu c"
oricare dintre aceste -iin!e umane are o via!", o slu0b", o
-amilie... cum pot -i toate acestea doar o viziune a mea2
'$maginile care se proiecteaz pe retin nu reprezint
lumea% ci povestea ei5
o poveste repetat de multe ori% un mit....) a
rspuns "istorul laconic '"i s*a povestit lumea.)
4irarea pe care o sim!eam in timp ce ascultam aceasta a -ost dep")it"
de o mirare mai mare, cand l-am auzit ad"ugand in
)oapt"1
9Tu eti adevratul creator al realitii care te incon-oarE...
*ar ai uitat asta...
9e am uitat2, am intrebat. Un sentiment de ostilitate emanat de
vocea mea a subliniat distan!a care se interpunea intre
noi.
92umea are nevoie de tine pentru a e#ista. #i uitat c" tu e)ti
creatorul ei )i de aceea ai devenit umbra propriei tale
crea!ii.
?onul +ui a construit un pod peste distan!a dintre noi )i m-a readus la
subiect, ca pe un elev.
9+umea este subiectiv"8, personal"E... Este imaginea in oglind" a
/iin!ei noastre... 7iziunea )i realitatea sunt unul )i acela)i
lucru, tot ce le separ" este -actorul timp.
#) -i vrut s" consimt, s" accept viziunea +ui. ?otu)i, ceva din mine
obiecta. +uciditatea mea se cl"tina, dar nu renun!am.
um era posibil s" -ii in -a!a aceluia)i obiect, panoram",
eveniment sau persoan" )i s" ai viziuni di-erite asupra
lor2
9*ar o realitate obiectiv" e$ist" cu siguran!"E am subliniat eu, ast-el
incat s"-mi spri0in propriile convingeri. 9in de-initiv, un
lucru nu poate -i altceva decat ceea ce este... incercam s"-
mi ap"r convingerile, dar )tiam c", indi-erent cat de adanc
inr"d"cinate erau, nu puteau supravie!ui. Erau su-ocate
de viziunea 7is"torului. *in nou, cu aceast" ocazie, ca de
alt-el cu toate celelalte, plutea o mirare ine-abil", care
devenea inteligibil" doar in prezen!a +ui )i se intampla
inevitabil -ar" s" )tiu cum )i cand. ?an0eam, dar m"
temeam de acea trans-igurare. and in cele din urm" s-a
intamplat, am sim!it cum zidurile /iin!ei mele se l"rgeau
)i ii -aceau loc unei noi viziuni asupra lumii, mai clar",
mai liber" )i mai inteligent".
Observand c" eram inc" con-uz, a dat o alt" lovitur" decisiv" viziunii
nQele anterioare, a-irmand1
'Putem vedea doar ceea ce suntem!)
#poi a declarat cu umorul +ui inimitabil, subtil )i sarcastic1
9Un (o!, dac" intalne)te un s-ant, va vedea doar buzunarele lui.
#ceast" butad" m-a iluminat )i inc" mai z"boveam asupra imaginii ei
educative )i comice. *ar 7is"torul revenise la discu!ie cu o
privire sever", ca )i cum o digresiune, oricat de
neinsemnat", il deviase prea mult de la scopul intalnirii
noastre.
96umai intalnirea cu 5coala i!i va permite s" te eliberezi de
rigiditatea unei vie!i obi)nuite.
*oar activitatea )colar" ne va permite intr-o bun" zi s" percepem
lumea din spatele panoramei ei -alse.
*oar un om care lucreaz" cu sine va avea acces, intr-o zi, la o viziune
armonioas", la o stare de integritate. 5i, numai o viziune
complet" )i armonioas" poate vindeca lumea .
4coala transformrii
7is"torul mi-a e$plicat c" )coli de instruire pentru oameni
e$cep!ionali au e$istat dintotdeauna, tn orice epoc" )i
societate. #ceste 9)coli, cu e$cep!ia unor di-eren!e
culturale )i -iloso-ice care p"reau s" le deosebeasc", erau
de -apt o singur" 5coal". 7ocea +ui era nesc(imbat", de)i
gandul ,"u str"b"tuse -iecare epoc" )i civiliza!ie. El a
numit aceast" )coal" 95coala /iin!"rii1 un sol -ertil,
universal, pentru vis"tori, unde vizionarii )i utopicii
brilian!i )i-au ra-inat intotdeauna ideile.
9O )coal" a trans-orm"rii, a de-init-o 7is"torul )i apoi a -"cut o
pauz".
# respirat cu sete spiralele aromate emanate de ceai, apoi a ad"ugat1
95coala >eilor... unde inva!" s" se conduc" pe ei in)i)i, inainte s"-i
conduc" pe al!ii.
7ocea +ui m-a -"cut s" m" cutremur. *evenise )uieratul mar!ial al
unui r"zboinic tn ac!iune.
9O 5coal" a trans-orm"rii, a spus El, 9unde ideile )i convingerile sunt
r"sturnate... in primul rand, ideea naturii ine$orabile a
mor!ii. 4oartea este ultima rezisten!" la adev"r, la
armonie, la -rumuse!e. 4oartea distruge ceea ce nu e in
stare s" devin" adev"r. *ac" vom -i adev"ra!i, in -iecare
celul" a corpului nostru, nu vom muri niciodat".
4i-am amintit tradi!ia clasic", inainte de vremea lui <omer, care
imparte -iin!ele umane in dou" specii total di-erite1 eroii,
campionii unei omeniri vizionare, capabili s" -ac"
imposibilul posibil, )i mul!imea imens" de -iin!e -ar" c(ip,
-ar" voin!" )i -ar" visuri. .rimii, g(ida!i de ,oart", erau
meni!i unor mari aventuri individuale, pe cand cei
apar!inand celei de-a doua specii, condu)i de legile
#ccidentului )i ale 5ansei, erau meni!i s" duc" o via!"
insigni-iant".
4-am luminat la gandul c" cele mai importante mituri, din cele mai
indep"rtate timpuri, au narat -aptele oamenilor care
intalniser" 95coala.
/aptele lor, luptele impotriva mon)trilor )i gigan!ilor, redate de acei,
barzii r"t"citori, reprezentau etapele intoarcerii dintr-o
c"l"torie interioar", in propriul psi(ic, in ung(erele cele
mai ascunse )i obscure ale /iin!ei. 7is"torul mi-a e$plicat
c", in cele mai t"inuite zone ale vie!ii, acolo unde emo!iile
negative spumeg" )i gandurile distructive, sentimentele
de culpabilitate plutesc... tocmai acolo g"sim originea
acelor mon)tri, sursa vulgarit"!ii, a mor!ii )i c"derilor
noastre.
94ai intai de toate, trebuie s" g"se)ti du)manul ascuns in carnea ta.
#bia dup" ce vei inc(eia e$tirparea lui, il vei reg"si din
nou, de data aceasta in -a!a ta, in e$terior, mai subtil, mai
putemic.....mai -eroce. ,pusul tu crete odat cu
tine! 6u e$ist" mii de du)mani, ci doar unul singur )i o
singur" victorie, cea impotriva ta.
"l"toria de intoarcere este o oportunitate enorm" pentru un om de
vindecare a propriului trecut, a spus ElB privirea ,a a
parcurs domol pia!a, bisericile gemene, palatele nobile )i
statuile dimpre0urul vec(iului obeliscB observa oamenii
care se imbulzeau in 0ur.
82umea este trecutul.) a a-irmat El, inventand una din
memorabilele ,ale ma$ime.
9.e oricine intalne)ti, orice vezi este intotdeauna trecutul.
(iar dac" apare in -a!a ta acum, ceea ce vezi )i atingi este
doar materializarea st"rilor tale interioare....
?recutul e cenu)".
+umea pe care o vezi )i atingi c(iar in acest moment este
materializarea a tot ce ai -ost... 6imic nu se poate
intampla in via!a ta -"r" s" -i -ost acceptat de0a de
gandurile tale. +umea este
cenu)". u o su-lare o po!i risipi.
7is"torul )i-a mutat scaunul, u)or, ca )i cum ar -i -ost pe punctul de a
se ridica. 4i)carea +ui m-a indep"rtat brusc de la
e-orturile mele de a !ine pasul cu ideile +ui novatoare.
#veam un gol in stomac.
7oiam s" tom vinul nou, acidulat )i spumos, in burdu-ul vec(i al
convingerilor mele, dar era ca )i cum a) -i vrut s" tom
oceanul intr-un pa(ar. Ra!iunea mea se n"ruia sub
asalturile +ui. R"t"ceam prin intelectualisme goale, ca s"
ascund -aptul c" inv"!"tura 7is"torului m" p"trunsese
adanc, devenind periculoas", c(iar -atal", vec(iului meu
ec(ilibru.
3ntre timp, 7is"torul se ridicase. u o inclinare a capului m-a invitat
s"-+ urmez. u pa)i )ov"itori, m-am preg"tit s" p"r"sesc
acel col!i)or lini)tit unde cuvintele +ui inc" mai vibrau in
aer. 4" sim!eam de parc" p"r"seam un templu antic, o
venerabil" arc" a cunoa)terii. /iecare detaliu al intalnirii
noastre imi va r"mane intip"rit in memoria celulelor1
masa aran0at", mi)c"rile c(elnerilor )i c(iar )i mireasma
pl"cintei de orez proasp"t scoase din cuptor.
#m traversat pia!a )i +-am urmat intr-o biseric". ?recand printre
transept )i altar, in spatele navei centrale, am a0uns intr-o
capel" minuscul", in clarobscurul de acolo am z"rit dou"
icoane, una in -a!a celeilalte. 4-am uitat impre0ur. *in
pozi!ia in care ne a-lam, biserica p"rea complet goal".
7is"torul mi-a spus s" arunc o moned" intr-o cutie. O
lumin" puternic" a dezvelit picturile. El mi-a sugerat s" le
privesc din mi0locul capelei, la o distan!" egal" de ambele
icoane, l-am urmat instruc!iunile )i, cu mult" aten!ie, am
e$aminat cele dou" capodopere. ea din stanga il
reprezenta pe .etru r"stignit, cu picioarele in sus, iar
cealalt" reda c"derea lui .avel, pe drumul spre *amasc.
96u este pur" coinciden!" -aptul c" aceste dou" picturi se a-l" -a!" in
-a!" , mi-a spus. 9Ele sunt indisolubil legate intr-un
singur mesa0 .
7is"torul nu a mai vorbit )i amandoi am r"mas t"cu!i. #m considerat
acea pauz" ca pe o invita!ie pentru a incerca sa descop"r
secretul acelor simboluri. ?impul trecea )i str"dania mea
era zadarnic". #tunci 7is"torul m-a salvat din
consternare, dezv"luindu-mi c" acele dou" picturi
constituiau cele mai elocvente reprezent"ri iconogra-ice
ale ideii de 9r"sturnare.
9#ceste dou piese de art e#prim suflul emanat de
gandirea unei mari 4coli a responsabilitii, a
spus El. 96umai o 5coal" ca aceasta poate dobori
convingerile )i pre0udec"!ile invec(ite, ast-el incat s"
distrug" paradigmele mentale ale vec(ii umanit"!i )i s"
vindece con-lictele sale, eliberand-o de durere...
"iziunea i realitatea sunt unul i acelai lucru.
+umea este re-lectarea ta.
6imice)te-!i convingerile, iar lumea, intocmai ca o umbr",
te va urma. Realitatea va lua -orma unei noi viziuni.
?impul pentru care pl"tisem a e$pirat, luminile se stinseser" )i
picturile -ur" din nou inv"luite de intuneric, ca dou" s"bii
de -ier puse in tecile lor. in clarobscurul inc"perii
mirosind a luman"ri, +-am ascultat pe 7is"tor spunandu-
mi povestea minunat" a 5colii, care -usese !inut" sub
t"cere mai mult de zece secole. # -"cut o pauz", inainte s"-
mi )opteasc" misterios c" era timpul ca vocea sa s" se -ac"
auzit" din nou. Eram uimit. Candul la o )coal" milenar"-
care, dup" trecerea atator secole, reap"ruse spre a-)i
implini misiunea, m" in-rigura. in acel moment, 7is"torul
mi-a spus povestea unui c"lug"r-r"zboinic )i a unui
manuscris nepre!uit ce -usese pierdut.
9=ie )i acelora ca tine, care cred c" pot g"si adev"rul in c"r!i... v" va -i
de -olos s" da!i de urma acestei 5coli anticeE a spus.
#poi tonul +ui a devenit imperios.
9C"se)te acel manuscrisE, mi-a poruncit.
*incolo de austeritatea )i ariditatea tonului +ui, sim!eam c" imi
incredin!a o sarcin" important", li eram recunosc"tor din
acest motiv. Un 9da (ot"rat, solemn ca un 0ur"mant, mi-
a izbucnit din piept. imi voi da toat" silin!a in c"utarea
aceasta. u cat m" gandeam mai mult la ea, cu atat
sim!eam cum imi cre)te entuziasmul pentru acea misiune,
care promitea s" m" arunce intr-o lume pl"cut" )i
-amiliar". 7is"torul )i-a dat seama c" reveneam la vec(ile
obiceiuri, c"deam din nou in cli)eele unui elev )i a spus1
'$ntr*o bun zi vei contientiza c nimic nu vine din
e#terior... c" nu po!i ad"uga nimic la ceea ce )tii de0a....
c" inv"!"turile )i e$perien!ele nu-!i imbog"!esc
capacitatea de a in!elege... Adevrata cunoatere
poate ii doar reamintit... unoa)terea unui om nu
poate ii nici mai mic", nici mai mare decat el Un om
cunoa)te numai ceea ce este. # cunoa)te inseamn", mai
presus de toate, a /i... Cu cat eti mai mult% cu atat
cunoti mai mult!)
4ai tarziu, 7is"torul mi-a vorbit despre o amintire atemporal", o
9amintire vertical" compus" din st"ri )i niveluri )i care
con!in o cunoa)tere in-init". Ea este un bun al tuturoraB
-iecare dintre noi o are, ins" am pierdut c(eia de acces...
Re-amintirea.
7ec(iul mozaic de pe podea se l"rgea )i distan!a dintre noi incepea s"
creasc", mai pu!in la inceput, intinzandu-se apoi cat
puteai cuprinde cu privirea. #m avut un sentiment acut
de pierdere in timp ce-i ascultam ultimele cuvinte.
9unoa)terea este un bun inalienabil al omului... este la -el de vec(e
ca )i el... intr-o zi i!i vei da seama c" nu mai este nimic de
ad"ugat.... ci nenum"rate lucruri de eliminat... ca s"
cuno)ti.
#m sorbit acele cuvinte ca )i cum le a)teptasem dintotdeauna. +e-am
recunoscut. Un u)or tremur, pe sub piele, inso!ea
sentimentul de cuprindere a tuturor lucrurilor. Eram un
sistem universal )i per-ect. #veam sentimentul de
plenitudine, conectare )i in!elegere a tot ce m" incon0ura.
E$perimentam be!ia invulnerabilit"!ii )i des"var)irea
7is"torului. 6imic nu putea a-ecta sau in-esta acea
integritate.
9C"se)te acel manuscrisE, mi-a reamintit El pe un ton auster.
?r"s"turile c(ipului ,"u incepeau de0a s" se destrame.
9#tunci cand il vei g"si, ne vom reintalniE
2upelius
(iar din acea zi am inceput s" caut )coala str"vec(e )i manuscrisul
despre care imi vorbise 7is"torul. artea pe care El imi
ceruse s" o g"sesc era 95coala >eilor, scris" in secolul al
nou"lea de c"lug"rul )i -iloso-ul +upelius, un spirit
neingr"dit din Evul 4ediu timpuriu, n"scut in 3rlanda,
care era in acei ani un re-ugiu sigur pentru inv"!a!iB o
zon" a-lat" la intret"ierea culturilor )i tradi!iilor,
n"p"stuit" de r"zboaie )i con-licte inimaginabile. E$istau
prea pu!ine in-orma!ii despre via!a lui +upelius,
ma0oritatea incerte. *ocumentele pe care le-am g"sit erau
insu-iciente )i nu intotdeauna sigure.
*in adolescen!", tat"l s"u il instruise in arta r"zboiului, aducandu-i
cei mai destoinici pro-esori )i obligandu-l s" urmeze un
regim strict in tinere!e, el a imbr"!i)at via!a monastic" )i a
c"utat pustietatea in mun!ii Det <uza@e %ast"zi
Haza;(stan&, care pe acea vreme erau locul de intalnire al
pustnicilor din toate p"r!ile lumii cre)tine.
3n ceea ce prive)te preg"tirea lui spiritual" )i religioas", se )tie c" a
intrat intr-o m"n"stire din apropiere, ,(aban Rabbur,
unde s-a incuiat intr-o bibliotec" imens", timp de mai
mul!i ani )i a studiat cu in-rigurare ,cripturile, ,-in!ii
."rin!i )i misticii renumi!i ai tuturor timpurilor, de la
Origen la Ciovanni de #pamea )i pan" la ."rin!ii
de)ertului. #m avut ocazia s" vorbesc, in s"pt"manile
urm"toare, cu ca!iva speciali)ti tn -iloso-ia medieval" )i ei
mi-au con-irmat -aptul c" urmele singurei opere a lui
+upelius )i manuscrisul original al acesteia disp"ruser" cu
multe secole inainte.
#m scotocit in bibliotecile marilor universit"!i, am luat leg"tura cu
institute de -iloso-ie )i m-am intalnit cu savan!i )i
cercet"tori. 4i-am e$tins c"ut"rile in Europa, dar -ar"
succes. 3n cele din urm", in 3rlanda, la 4uzeul ,criitorilor
din *ublin, dup" ce am urmat o alt" pist", am constatat c"
ei p"straser" o copie, singura care inc" mai e$ist".8 ,e )tia
c" )i aceasta -usese pierdut" de ani de zile, ing(i!it" de
nisipurile mi)c"toare ale vremii. 3mpedimentele )i
di-icult"!ile pe care le-am intampinat mi-au sporit
inc"p"!anarea )i interesul. /iecare indiciu, -iecare nou"
descoperire pe urmele acelei inv"!"turi pierdute imi
aducea mai mult" ordine in via!". *e parc" a) -i urmat
liniile unui desen precis, -ragmentele vie!ii mele,
odinioar" piese r"t"cite ale unui puzzle necunoscut, se
imbinau acum, -iecare g"sindu-)i locul potrivit.
C"sirea acelui manuscris )i intoarcerea la 7is"tor devenise singura
mea preocupare. *e -apt nu mai e$ista o alt" cale de a-+
revedea. Candul acesta imi d"dea mereu mai mult" putere
de a continua c"utarea pe care El mi-o incredin!ase.
*in in-orma!iile pe care cu greu le stransesem )i din elementele din
-iloso-ia lui +upelius pe care le adunasem cu gri0", mi s-au
conturat -iloso-ia )i caracterul unei mari 5coli, cu principii
la -el de puternice ca zidurile unui ora) nepieritor. *up"
mai mult de o mie de ani, -ragmente din acea inv"!"tur"
inc" mai scanteiau ca o -"clie )i se ciocneau de dezordinea
social" )i moral" din acea epoc".
/igura lui +upelius, un slu0itor al lumii, m-a impresionat puternic. *e
la inceputul cercet"rii mele sim!isem o admira!ie
crescand" pentru acest -iloso- necunoscut.
u cat m" apropiam mai mult de el )i de misiunea lui, cu atat mai
mult vedeam cum se inal!" imaginea singuratic" a acestui
ganditor deasupra oamenilor )i evenimentelor. 5coala lui
a stat ca o stanc" intr-o mare de ignoran!" )i supersti!ii.
Candirea lui, ca un -ir de aur, a traversat uneltirile unei
istorii pline de crime )i nenorociri.
6u mai puteam a-la nimic despre via!a lui, in a-ar" de perioada pe
care o petrecuse la curtea lui (arles cel .le)uv, in /ran!a.
u siguran!", +upelius -usese o personalitate neobi)nuit"B
un -iloso- )i un om de ac!iune, ca nimeni altul. 6u avea
n"ravuri sau rutine. ,e spunea c" putea petrece mult timp
-ar" s" doarm". 6imeni nu-l v"zuse vreodat" dormind.
9*ormitul te impu!ineaz" la trup )i la minte, le spunea el
discipolilor )i, cu umorul lui tipic irlandez, ad"uga1
9*ormitul este doar un n"rav r"u.
Unul dintre cele mai stranii obiceiuri ale lui era (oin"ritul prin pie!e,
in cele mai degradante )i nesigure locuri din ora)ele
Europei. #colo, aparent in cele mai ne-avorabile condi!ii,
i)i ini!ia discipolii in noi moduri de a gandi )i sim!i, le
distrugea sc(emele mentale )i percep!iile inguste asupra
lumii. #colo, nebunia lui str"lucitoare sc(imba lumea
(o!ilor )i criminalilor, a ispitelor )i pandelor intr-o )coal"
a per-ec!iunii. ,e -olosea de cele mai abile trucuri pentru a
starpi convingerile lor inveterate )i a spulbera balastul
emo!ional din capetele lor.
5coala sa a -ormat oameni e$traordinari, r"zboinici invincibili.
+upelius a -"cut uz de metode creative de predare )i
puri-icare, pe care le inventa singur, tot timpul. ,e deg(iza
in sclav, vagabond, politician, banc(er, negustor bogat )i
punea aceste roluri in aplicare pentru a-)i duce planurile
la bun s-ar)it. biar dac" era vorba despre coroana unui
rege sau ve)mintele unui c"lug"r, +upelius le purta )i ii
punea )i pe discipolii lui s" -ac" la -el, atunci cand ii inv"!a
cum s" intre in pielea acelor persona0e, cum s" cerceteze
)i s" )tie orice detaliu )i secret re-eritor la ele, -ar" s" uite
c" e doar un 0oc )i s" devin" prizonierii lui.
El ii lua in targuri, unde ii implica in teribilele r"-uieli dintre bandi!i
)i criminali )i ii incura0a s" p"trund" in cele mai s"race
zone ale societ"!ii, impingandu-i in escapade disperate,
aproape -ar" cale de intoarcere. +upelienii se inrolau
mercenari in r"zboaie absurde, revolu!ii )i disensiuni
intre !"ri indep"rtate, -ar" a cunoa)te m"car motivele.
Ei au intrat pe campul de lupt", nu pentru a-i ap"ra pe neputincio)i
sau oprima!i, nu pentru a sus!ine principii sau ideologii
abstracte )i nici pentru a ap"ra du)mani e$terni sau a
c"uta r"zbunare, ci pentru a deveni propriii lor st"pani,
autorii propriilor destine.
#dev"ra!ii lupt"tori nu lupt" pentru suprema!ie sau pentru a-i
controla pe ceilal!i. Ei nu lupt" pentru glorie )i nici
pentru posesiuni sau recompense, i pentru a ca)tiga doar
ceea ce conteaz" cu adev"rat1
+ibertatea lor interioar".
.entru lupelieni campul de b"t"lie o-erea modul cel mai la indeman"
pentru a aplica principiile )i teoria 5colii, adev"rata
dovad" a trans-orm"rii con)tiin!ei lor )i a in!elegerii
c"p"tate. *oar cei ce dobandiser" integritatea interioar"
puteau r"mane nep"s"tori in -a!a oric"rui atac.
3nvulnerabilitatea lupelienilor izvora din integritatea lorB
moartea putea -i aproape, dar ea nu putea nici s"-i ocupe,
nici s"-i p"trund".
3nv"!"tura lui +upelius era o disciplin" a invulnerabilit"!ii, bazat" pe
dezvoltarea voin!ei, al c"rei scop era eliberarea de orice
limit".
9+iber mereu de condi!ia uman" )i de constrangerile naturale
+upelienii practicau arta autocontrolului.
7ictoria suprem" este 9s" te invingi pe tine insu!i, s nu
permii niciunui eveniment sau stri s*i
produc rni interioare sau s*i intunece .iina.
+upelius i-a instruit s" r"man" lini)ti!i )i calmi, c(iar in
situa!ii e$treme. El i-a indemnat s" mearg" s" caute
insulte )i con-licte, pentru a-)i testa congruen!a. (iar )i
atunci cand traversau ora)e )i regiuni bantuite de
epidemii )i boli contagioase, trebuiau s" treac" neatin)i.
93ncoruptibilitatea )i puritatea te -ac un lupt"tor nein-ricat,
impenetrabil c(iar )i in -a!a atacurilor celor mai cumpli!i
demoni.
#m incercat s" rezolv opozi!ia dintre impasibilitatea propov"duit" de
stoici )i deta)area su-letului -a!" de pasiuni )i ganduri
e$terioare, speci-ice misticilor lupelieni. +upelius a
considerat impasibilitatea ca -iind caracterizat" de
reca)tigarea integrit"!ii )i de unitatea /iin!ei, starea
natural" pe care omul a uitat-o.
.rin eliberarea de balastul lucrurilor trupe)ti )i e$terioare, -ar" vreo
iluzie c" e$ist" ceva in a-ara noastr", ia na)tere o stare de
a -i care este o mi)care continu", natural", c"tre
eternitate, nemurire )i in-initate.
Ceea ce noi numim sintetic lume% evenimentele i
circumstanele din viaa noastr sunt proieciile
noastre.
*ac" suntem con)tien!i, putem proiecta numai via!a, prosperitatea,
victoria )i -rumuse!ea.
*ac" suntem dinamici )i aten!i, putem proiecta libertatea, o lume -ar"
-rontiere, -ar" constrangeri, -ar" b"trane!e, boal" sau
moarte.
5coala lui +upelius m" -ascina.
#m studiat-o )i am venerat-o cu patim". 4" sim!eam de parc" ii
respiram aerul. Era prezent" in reveriile mele diurne.
Recuno)team acei b"rba!i )i -emei vizionari, lupt"tori
neini!ia!i, eroi singuratici ai unei lupte spirituale ine-abile,
ca -iind /iin!e e$traordinare, e$emple de cura0 )i
determinare -ar" egal. #dmiram in tain" nebunia lor
creatoare )i c"utarea lor in-rigurat", deoarece ei se
str"duiau constant s" cucereasc" )inele. #m continuat s"
caut neobosit )i am descoperit multe dovezi, precum
-aptul c" ma0oritatea eroilor mercenari din acea vreme, in
anii tulburi care au urmat dup" arol cel 4are, in care
,-antul 3mperiu Roman se topea incet, erau de -apt
discipolii travesti!i ai lui +upelius.
#cei c"lug"ri-r"zboinici, protagoni)tii legendari ai -aptelor m"re!e din
poemele epice medievale, capabili sa trans-orme o
in-rangere intr-o victorie r"sun"toare, nu )i-au dezv"luit
identitatea.
#poi, c"utarea mea a a0uns intr-un punct mort )i, s"pt"mani intregi,
am -ost incapabil s" adaug ceva la pu!inul pe care de0a il
adunasem, cu sarguin!". #m renun!at 3a speran!a de a
g"si vreodat" acel manuscris legendar )i, odat" cu el,
drumul inapoi spre 7is"tor. /inalmente, intr-o zi, in timp
ce adulmecam urmele acelei inv"!"turi pierdute, am
cunoscut un p"rinte dominican de o vast" cultur", care
putea s" m" a0ute in cercetarea mea. 4ai mult decat atat,
el era autorul unei lucr"ri enciclopedice despre istoria
medieval" a bisericii.
$nt6lnirea cu Printele (.
#m a0uns cu cateva minute mai devreme la intalnirea cu o persoan"
care, dup" indelung" c"utare, imi -usese recomandat"
drept unul dintre p"rin!ii in via!" ai doctrinei cre)tine.
."rintele ,. locuia intr-un sc(it vec(i, care apar!inea carmeli!ilor.
Un grup de c"lug"ri!e m"runte, -oarte severe )i
protectoare, veg(ea medita!ia lui erudit" )i b"trane!ea lui
contemplativ". *oua dintre aceste
maici m-au condus intr-o c"m"ru!", unde l-am a)teptat,
in picioare.
.rin -ereastra pe 0um"tate desc(is" puteam z"ri col!ul
unei splendide man"stiri. 7erdele arbu)tilor care invadau
geometria arcadelor )i t"cerea pro-und" mi-au intensi-icat
din nou senza!ia pe care o avusesem in timp ce trecusem
prin por!ile vec(i1 mai mult decat c" trec pragul unui
sc(it, am sim!it c" intru intr-un alt timp.
3mediat, mi-am amintit de curtea olegiului Dianc(i din
centrul ora)ului 6apoli. 7"zdu(ul r"suna de trop"itul,
strig"tele )i pandele puse la cale intre verande.
.uteam sim!i mirosul cantinei )i al miilor de amintiri care
imi reveneau din copil"ria mea petrecut" la c"lug"rii
bamabi!i. +a ora stabilit", mi s-a permis s" intru. #m
p"r"sit )ov"itor regatul pierdut al copil"riei mele, pe -o)tii
mei colegi de )coal", care veniser" s" m" salute. (ipurile
lor zambitoare au disp"rut )i s-au intors s"-)i reia locul in
amintire.
9."rintele ,. lucreaz" acum la un nou volum din vasta sa
lucrare despre cre)tinismul Evului 4ediu, a spus una
dintre miniaturalele surori-gardiene, care m" inso!eau.
.uteam g(ici din austeritatea tonului ei c" m" avertiza s"
nu irosesc timpul )i r"bdarea gazdei mele.
Urcam o scar" ingust", in spiral", care se restrangea )i mai mult din
cauza ra-turilor de c"r!i care o incadrau la ambele capete.
,uind treptele, am avut impresia c" parcurgeam o
meta-or" ascendent". /iecare detaliu al acelui act p"rea
inc"rcat cu o avertizare simbolic". Eram pe cale de a m"
intalni cu unul dintre marii ganditori ai cre)tin"t"!ii.
#cest gand m-a umplut de un respect asociat cu vaga
durere pe care o incearc" cineva atunci cand este inv"luit
de regret sau melancolie. Era -elul de via!" pe care a) -i
dorit s"-l am1 inc(inat" studiului )i cercet"rii. #m avut o
brusc" reiterare a credin!ei oarbe in c"r!i )i pro-esori.
uvintele 7is"torului, aspre )i providen!iale, mi-au intrerupt
gandurile1
9Nu mai poi aduga nimic la ceea ce de-a tii... nu poi
dobandi adevrata cunoatere5 poi doar s i*o
re*aminteti.
4i-am recunoscut sl"biciunea7
predispoziia de a depinde de lume )i, in special, de
a idolatriza cunoa)terea livresc". *in nou, -aceam un
*umnezeu din lumea e$terioar". #-lat in -a!a unui -eti),
eram gata s"-l aleg pe acel om drept st"panul meu, -ar" ca
m"car s"-l -i intalnit.
4i l-am imaginat pe ."rintele ,. ca pe un e)antion al umanit"!ii
prinse in capcana specula!iilor intelectuale, al unei
umanit"!i care a incetat s" mai viseze. Un maestru al
cre)tinismului care uitase sensul acestuia )i a)ezase pe
culme omul livresc )i orgoliul intelectual.
9?oate c"r!ile lumii sunt con!inute intr-un singur atom al /iin!ei,
i-mi spusese 7is"torul, 9Ele nu pot ad"uga nimic
cunoa)terii tale... c"r!ile nu-!i pot da via!".
unoa)terea !ine de /iin!"... u cat e)ti mai mult, cu atat cuno)ti mai
multE
O voce puternic", psalmodiind, se rev"rsa asupra mea de sus, ca )i
cum printre c"r!i se desc(isese o sp"rtur".
93ntr"E, a spus. 3ntona!ia era aceea a unui pasa0 liturgic. #cea
invita!ie a r"sunat atat de aproape de mine, incat mi-am
putut da seama dinainte de dimensiunile modeste ale
camerei in care urma s" intru.
.e cand urcam ultimele trepte, am sim!it cum /iin!a mea se adun" )i
se strange ca pumnul unui lupt"tor care in-runt" un
pericol iminent, dar calculat. *ar cuvintele 7is"torului
interveneau din nou1
9/iecare om ocup" o treapt" in inteligen!a uman" )i este un gardian al
nivelurilor superioare... *ac" r"mai intact, -iecare
intalnire va -i o oportunitate, o treapt" pe care poti s"
p")e)ti ca s" mergi mai departe. *ac" uiti, te vei trezi
captiv, intr-un 0oc e$terior, virtual, care te va azvarli
inapoi in (aosul demonic al vietii tale.
."rintele ,. era un portal spre e$isten!". #sta semni-ica persoana pe
care urma sa o intalnesc1 un gardian-supervizor, un
4inos, cel mai sever dintre 0udec"tori, care mi-ar acorda,
-ar" indoial", locul pe care il merit pe scara -iin!"rii.
apul masiv, ras )i ple)uv, al unui b"tran s-a in"l!at
printre valurile de c"r!i care acopereau masa.
4-a cercetat cu privirea, mai mult" vreme.
Oc(ii lui intuneca!i mi se p"reau e$trem de tineri, incat m-am gandit
c" nu erau ai lui, ci -useser" imprumuta!i )i a)eza!i pe acel
c(ip decrepit.
.rin ce circumstan!e e$traordinare acei oc(i g"siser" o
cale de a evita procesul de imb"tranire, l"sand restul
c(ipului s"-)i urmeze destinul biologic2
?rebuie c" el )i-a dat seama c" observasem acest lucru.
3nceti)or, )i-a plecat privirea, acoperindu-)i oc(ii, cum -ac
!estoasele cu pleoapele lor. and m-a privit din nou, avea
e$presia unui om b"tran.
#ceast" impresie era int"rit" de un alt contrast1 e$presia
ceremonioas" a cuiva care intampin" un musa-ir, cu
incruntarea sever" a unui pro-esor. #ceast" ambivalen!"
a -ost -undalul intalnirii noastre, de parc" era menit" s"-
mi aminteasc" de distan!a care ne separa.
?onul vocii lui, roba )i gesturile, decideau regulile intrevederii
noastre. ."rintele ,. dorea, in mod v"dit, s" stabileasc"
cat de repede posibil scopul intalnirii noastre )i limitele
intre care se va des-")ur".
and am dat mana cu el, am sim!it aceea)i energie pe care o
deslu)isem in privirea lui. ."rintele ,. m" analiza.
#scuns" vag de un zambet, o sond" -iltra in-orma!ii
evaluatoare, menite s" m" clasi-ice,
7izitatorul lui nu era un animal academic, ci p"rea mai
degrab" un tan"r om de a-aceri, un gen de b"rbat pe care
probabil ."rintele ,. nu il intalnea prea des.
9,ingurul lucru pe care-l )tiu despre tine este c" te preocup" -iloso-ia
moral" )i c" vii de la o universitate american"... din 6e:
Ior;... dac" nu cumva m" in)el, a spus el, pronun!and
cuvantul 9singurul cu un ton de repro), ce l"sa s"
transpar" natura )i atitudinea lui pro-esoral".
94" preocup" etica a-acerilor, l-am corectat politicos, in timp ce-i
inmanam o copie a scrisorii pe care Universitatea
/ord(am i-o trimisese cu cateva zile mai devreme.
*ocumentul con-irma c" eram cercet"tor, student la etica
a-acerilor. onstituia acreditarea mea la intalnirea cu el.
Eram -oarte dega0at in aceast" postur". #m r"mas t"cut.
.re-eram s" nu-i -urnizez alte in-orma!ii despre mine )i
s"-l las prins intre curiozitate )i discon-ort, -ar" s"-i
u)urez sarcina in vreun -el.
3n timp ce citea, am sesizat e$presia unui interes crescand pe c(ipul
lui.
# avut o tres"rire cand a a-lat despre studiile pe care le
des-a)urasem despre +upelius )i c" speram ca intalnirea
noastr" s" m" a0ute s"-mi duc mai departe cercetarea.
u un bun autocontrol, a reu)it s" contracareze emo!ia
acelei descoperiri )i a putut s"-)i e$prime mirarea cu
privire la alegerea subiectului meu - o e$traordinar"
)coal" de gandire, in a-ara oric"rui cerc )tiin!i-ic cunoscut
vreodat".
6u i-am spus nimic despre 7is"tor )i mi-am 0usti-icat interesul
pentru +upelius ca datorandu-se importan!ei pe care
gandirea sa ar -i putut-o avea in viziunea modern" asupra
a-acerilor )i in instruirea unei noi genera!ii de lideri, l-am
povestit despre a)tept"rile inalte pe carele aveam de la
acea ramur" a studiilor care necesit" aplicarea metodelor
educa!ionale, a sistemului de valori )i a principiilor
-iloso-ice care apar!ineau anticei 5coli de /iin!are, lumii
modeme a a-acerilor.
eea ce m" interesa in special era inv"!"tura lui +upelius )i studiile
sale asupra invulnerabilit"!ii )i invincibilit"!ii, datorit"
relevan!ei acestora asupra provoc"rilor economice
modeme, cel pu!in la -el de di-icile sau periculoase ca )i
cele militare. ercetarea )i
e$perimentele privind nemurirea des-")urate de )coala lui
+upelius ar putea -i e$tinse la problemele modeme.
*e mult" vreme, speciali)tii din economie sunt neputincio)i in -a!a
unui -enomen alarmant, de dimensiuni planetare.
9ompaniile mor de tinere. ompaniile de pe tot mapamondul au o
via!" scurt", doar cat numeri pe degetele a dou" maini, i-
am spus eu. 9(iar )i gigan!ii din -inan!e )i economie, cele
mai puternice multina!ionale de pe planet", duc o lupt"
pentru a supravie!ui mai mult de patruzeci de ani.
Dizuindu-m" pe inv"!"turile 7is"torului, pe care i le-am servit ca -iind
ale mele, am sus!inut convingerea c" o companie trainic"
se na)te dintr-un -ondator trainic )i o companie
nemuritoare apare din visul unei -iin!e nemuritoare.
*eodat", in timp ce imi vorbea despre polaritatea iubire -
-ric", 7is"torul mi-a revelat -aptul c" in!elesul concret al
iubirii i)i are originea in etimologia cuvantului latin a-
mors, care inseamn" -ar" moarte.
6u din intamplare 9Roma, numele ora)ul etern, este
anagrama lui 9a-mor.
*estinul nemuritor i-a -ost codi-icat in temelii )i incapsulat in numele
care i-a -ost dat de -ondatorul ei. #m men!ionat Roma,
care de curand s"rb"torise MRSS de ani de e$isten!"
continu", ca pe un e$emplu de oper" durabil", care nu
putea -i e$plicat" -ar" a-l lua ca reper pe intemeietorul ei,
cu calit"!ile sale de -iin!" nemuritoare %Romulus a -ost
zei-icat )i venerat de romani sub c(ipul zeului Fuirinius&.
3-am -urnizat ."rintelui ,. )i alte e$emple de longevitate e$trem" in
a-aceri, de la -amilia Tindsor, vec(e de o mie de ani, pan"
la ins")i Diserica atolic", cea mai mare multina!ional" de
pe planet". ,pri0inindu-m" din nou pe inv"!"turile
7is"torului, am sus!inut c" o economie prosper" este
intotdeauna e$presia unei gandiri nemuritoare.
"iziunea si realitatea sunt unul si acela si lucru.
O -irimitur" de eternitate este su-icient" pentru a l"rgi viziunea unei
!"ri )i a e$tinde grani!ele economiei sale.
onceptul de nemurire este su-icient pentru ridicarea
nivelului -inanciar al indivizilor, organiza!iilor )i tuturor
na!iunilor.
#ceasta era direc!ia spre care m" indreptam cu cercetarea mea.
#m subliniat c" aceste descoperiri ar putea sc(imba in
curand viziunea despre a-aceri )i revolu!iona predarea )i
cercetarea )tiin!i-ic", in toate universit"!ile de economie.
u cat ii vorbeam despre teoriile economice inrudite cu no!iunea de
nemurire )i de pu!inul pe care-l )tiam despre -iloso-ia lui
+upelius, cu atat mai mult observam cum cre)te interesul
."rintelui ,. Economia mondial" opunea
rezisten!" unui camp de lupt" vast, unde U zilnic - na!iuni
intregi )i companii mari cat ni)te regimente uria)e se
con-runtau, pentru a stabili noi grani!e economice, in
avanta0ul lor.

Un singur inving"tor se in"l!" deasupra acestui con-lict.
?o!i ceilal!i, invin)ii, sunt inl"n!ui!i la carul lui )i
condamna!i la sclavie.
.entru a supravie!ui ei, trebuie s" adopte obiceiurile
noului st"pan )i s" inve!e limba lui.
?rebuie s"-l serveasc".
Cazda mea m-a incura0at, cu un gest, s" continui. i-am
spus tot ce a-lasem in leg"tur" cu misteriosul c"lug"r-
-iloso-, -ar" a-i ascunde impactul pe care +upelius )i
inv"!"turile lui e$traordinare il avuseser" asupra mea.
#m a0uns repede la punctul in care cercetarea mea se a-la
la anang(ie.
3-am vorbit )i despre str"daniile mele de a g"si
manuscrisul intitulat 95coala >eilor )i despre misterioasa
dispari!ie a tuturor copiilor. 4i-am e$primat temerile in
leg"tur" cu ceea ce p"rea a -i o incercare deliberat" de a
)terge orice urm" a lucr"rii lui +upelius )i a 5colii sale de
-iin!e nemuritoare.
Doctrina lui 2upelius
."rintele ,. m-a ascultat cu aten!ie, cu b"rbia in piept.
and )i-a ridicat capul, ii str"lucea privirea )i i-am observat din nou
oc(ii aceia, e$traordinar de tineri, care m"
impresionaser" atat de mult la inceputul intalnirii
noastre, pe care acum nu se mai str"duia s"-i ascund".
(ipul s"u avea e$presia cuiva care dore)te s" -ie
recunoscut.
6u m-am retras din 0oc )i m-am concentrat pe ultima sa mi)care.
R"spunsul la g(icitoare mi-a venit brusc )i orbitor, ca o -a)ie dintr-un
-ulger care taie cerul innorat.
#m ame!it. #cel om era travestit intr-un b"tran... cu
siguran!"... se -olosea de b"trane!e ca de o masc"... o
masc" strategic"... ."rintele ,. pretindea c" este
un om b"tran. 3nima mi-a
tres"rit.
."rintele ,. era lupelian. Eram convins.
u greu puteam s"-mi ascund emo!ia acelei descoperiri...
#m sim!it pl"cerea subtil" a complicit"!ii care se stabilea
intre noi... Un -ir, lung de zece secole, ne lega de aceast"
ras" de r"zboinici, care )tiau s" tr"iasc" strategic )i s"
cultive arta travestirii. #bilit"!ile sale cameleonice
permiseser" s" tr"iasc" printre -aldurile ordinului s"u, in
-loarea cre)tinismului.
Un tunel s-a desc(is in timp )i mai mult de o mie de ani,
comprima!i intr-o clip", m-au condus la u)a 5colii.
3n -a!a mea se a-la probabil ultimul dintre custozii ei
nemuritori. O
intrebare imi lovea tampla, pulsand odat" cu arterele
mele. il cuno)tea ."rintele ,. pe 7is"tor2...
Eram tentat s"-i spun despre intalnirea mea cu 9visul )i
de aventura e$traordinar" pe care o tr"iam.
9+upelius este pro-etul nemuririi trupe)ti, dreptul prin na)tere al
-iec"rui om, mi-a dezv"luit ."rintele ,., intrerupand )irul
gandurilor mele in-rigurate )i l"sandu-)i deoparte
discre!ia . 9Un drept pe care noi l-
am pierdut )i pe care trebuie s"-l redobandim.
#poi, ca )i cum desc(isese o carte invizibil", cu oc(ii inc(i)i, aproape
recitand cuvintele, a citat1
9?rupul este spirit incarnat *ac" spiritul este nemuritor,
asa este si trupul
/ericirea pe care i-o d"deau amintirile din 5coal" )i -aptul c" auzea
din nou aceste cuvinte de mult neauzite era evident".
4i-a spus c" +upelius -usese izgonit din cre)tinism din
cauza ideilor sale )i era un miracol c" putuse sc"pa de
moartea prin tragerea in !eap".
ea mai mare amenin!are pe care o reprezenta +upelius era credin!a
lui -erm" in posibilit"!ile incomensurabile ale individului
)i in victoria -inal" a vie!ii asupra mor!ii. in opinia
bisericii cre)tine )i a tuturor celorlalte religii recunoscute,
propov"duite maselor, nu e$ista o alta -iloso-ie mai
periculoas"1
9revolu!ia -iin!"rii, in care -iecare om era c(emat s" se
r"zvr"teasc", pentru a-)i sc(imba destinul e-emer )i -ragil.
O lupt" cu demonii, balaurii )i (imerele, cu gigan!ii )i
mon)trii psi(ici pe care oamenii ii numesc indoial",
team", durere )i pe care +upelius ii considera cauza real"
a tuturor relelor )i nenorocirilor.
6u era de mirare c" asemenea idei subversive au generat atacuri )i
persecu!ii la adresa lui. #)a se e$plic" de ce orice urm" a
lui +upelius )i a operei sale disp"ruse. *up" p"rerea mea,
acest lucru p"rea a -i mai degrab" rezultatul unei strategii
deliberate a lui +upelius, decat e-ectul unui ostilit"!i
implacabile orientate contra lui.
a s" -ii acceptat de )coala lui insemna s" treci prin incerc"ri dure, iar
s" tr"ie)ti al"turi de el, cerea s" rezi)ti unor e-orturi de
durat". +upelius dorea ca discipolii lui s" aib" e$perien!a
direct" a invulnerabilit"!ii )i nemuririi trupe)ti, s"-i -ac"
s" in!eleag" c" e posibil s" treac" nev"t"ma!i prin cele mai
grele pericole. *e -apt, niciunul dintre oamenii s"i nu s-a
intors vreodat" cu vreo zgarietur", dup" ce plecase cu
binecuvantarea lui.
+-am intrebat pe ."rintele ,. c"rui -apt atribuia acest lucru
e$traordinar. 9,cutul unui om este puritatea )i dragostea
lui pentru via!" )i pentru 4aestru, a rostit ."rintele ,.,
cu oc(ii pe 0um"tate inc(i)i. in loc s" se gandeasc" la un
r"spuns, el p"rea s" )i-l aminteasc"1
9.entru +upelius puritatea este calitatea -undamental" a unui om,
este modul de a atinge nemurirea trupeasc", scopul
suprem al omenirii, asimptota suprem" a parabolei
umane. #poi s-a oprit )i a -"cut o pauz" care mi s-a p"rut
interminabil". #m observat c" ."rintele ,., atunci cand se
re-erea la +upelius, -olosea timpul prezent, de parc"
vorbea despre un contemporan... sau de cineva care nu
murise niciodat". in timpul discu!iei ce a urmat, m-a
condus de man", prin acea lume e$traordinar", -ormat"
doar din ca!iva b"rba!i )i -emei, gata s" -ac" orice lucru
care-i impingea dincolo de limitele inviolabile, dincolo de
oloanele lui <ercule din panorama obi)nuit" a lumii.
9$n 4coala lui 2upelius se depun toate eforturile
pentru eliberarea minii de credina c moartea
este inevitabil i invincibil)% a spus ."rintele ,.
9?otul -ace parte dintr-o strategie a puri-ic"rii, menit" s" in-rang"
dorin!a misterioas" de a muri, care apare sub diverse
-orme in"untrul omului obi)nuit )i se impregneaz" in
psi(icul acestuia, pan" cand devine o a doua natur" )i o
parte inevitabil" din via!a lui.
redin!a c" moartea este invincibil" este v"t"m"toare pentru oameni.
+ongevitatea ta depinde de starea ta mental" de dorin!a ta de via!".
9+ongevitatea ta e determinat" de mintea ta, a a-irmat ."rintele ,.,
rezumand gandirea lui +upelius, ca s" in!eleg.
9#ceasta inseamn" c", dac" mori, tu e)ti unicul
responsabilE
O c"lug"ri!" scund" a intrat cu toate cele trebuincioase pentru
servirea ceaiului. in timp ce a)eza ce)tile )i ceainicul pe
mas" )i turna ceai aburind, mi-a aruncat o privire -uri)" )i
uimit", care mi-a dat de in!eles cat de rare erau pentru
."rintele ,. ast-el intalnirile lungi, cu cineva necunoscut
Cazda mea a r"mas t"cut" in timpul acelei opera!iuni.
6umai atunci cand c"lug"ri!a a plecat a reluat discu!ia,
din punctul unde a0unsese la venirea ei, )i mi-a spus c"
lupelienii )tiau c", dac" puneau la indoial" moartea, c(iar
)i ironic, puterea acesteia era sec"tuit.
9*in cauza a-irma!iei c" oricine are dreptul la nemurire, din cauza
luptei de a denun!a moartea ca pe cel mai in0ust )i
ingrozitor pre0udiciu adus oamenilor, a declarat ."rintele
,. pe un ton peremptoriu 9+upelius va -i cinstit drept cel
mai important mistic al nemuririi trupe)ti.
El a continuat, sus!inand c" gandirea lui +upelius era legat" de acea
religie trupeasc" )i -izic" de la care a pornit cre)tinismul )i
care a devenit epigonul lui, un vestitor al materialismului
spiritual )i mesa0ului s"u privind indestructibilitatea
trupului.
94inciuna, -o-ilarea, v"ic"reala )i -uga de responsabilitate reprezint"
stigmatele, incredibilele semne ale unui om care a c"zut in
imoralitate )i sciziune, ale omului care a uitat scopul
propriei e$isten!e, a spus ."rintele ,. pe un ton -erm.
9O umanitate care a abdicat de la dreptul la nemurire ce i
se cuvenea prin na)tere )i a uitat de propria integritate
inventeaz" moartea, spre a pune cap"t ne-ericirii sale.
Omul pre-er" s" moar" decat s"-)i asume imensa sarcin"
de a se invinge pe sine )i nedes"var)irea sa...
6icidecum, moartea nu este o solu!ie.
1n om poate intotdeauna s o ia de la capt% de
unde a rmas.)
+upelius a creat 5coala >eilor, o )coal" a responsabilit"!ii, care-i arat"
omului neimplinit calea de intoarcere spre simplitate,
integritate )i spre voin!a sa ingropat".
9,fera*i un coco lui Asclepios
.rin intermediul -ragmentelor pe care reu)isem s" le strang din opera
pierdut" a lui +upelius )i din citatele ."rintelui ,., am
recunoscut )i mai clar su-lul 7is"torului, i-am putut auzi
vocea. Era superioar" )i mai
vec(e decat a lui +upelius. ii eram recunosc"tor.
."rintele ,. imi citea acum ni)te -raze, dintr-o c"r!ulie pe care o
manuia cu pio)enie )i o purta intotdeauna cu el. 7ocea lui
tremura de emo!ie. ?onul lui p"tima) devenea din ce in ce
mai concentrat, atunci cand unele dintre cele mai
scandaloase convingeri ale lui +upelius, adev"ruri
inacceptabile pentru orice minte ra!ional" sau credin!"
canonic", ie)eau la iveal" din acel -erment de idei. in timp
ce il ascultam )i notam acele propozi!ii, puteam distinge
perpetua -ric!iune a diversit"!ii lor, izbitoarea antonimie
cu credin!ele adanc inr"d"cinate )i universal valabile.
'8traneea% boala i moartea sunt insulte la adresa
demnitii umane% sunt pivoii milenari ai
panoramei iluzorii a lumii.)
R"ul este in slu0ba binelui. intotdeaunaE.. ..
?otul se pogoar" asupra noastr" ca s" ne vindece... c(iar )i
moartea -izic" este, de iapt, o vindecare. Ultima )ans"E
#ceast" a-irma!ie, parado$ul insuportabil enun!at de +upelius,
declan)a un mecanism secret.
Candul m" ducea la cuvintele pe care le rostise ,ocrate, in
momentul in care cucuta ii a-ectase inima, urmand s"-i
curme via!a. 3n!elesul lor e$plodase in
mine, cu o str"lucire orbitoare.
at ai clipi din oc(i, ea se evaporase.
*ar -usese su-icient, pentru a o capta. in!elesul ultimei
dorin!e a lui ,ocrate constituia un mister de nep"truns, de
mai mult de dou" mii cinci sute de ani. incon0urat de
discipolii lui apropia!i, ,ocrate a ing(i!it cucut" )i e-ectul
paralizant al otr"vii s-a propagat cu repeziciune de la
picioare la inim".
4ai avea pu!in )i-)i d"dea du(ul. in acele momente
supreme, el a rostit urm"toarele cuvinte1
9ii dator"m lui #sclepios un coco)1 o-eri!i-i unul )i nu
uita!i.
*e ce oare ,ocrate i-a cerut prietenului s"u, riton, s"-i o-ere zeului
vindec"tor un coco), atunci cand via!a i se scurgea printre
degete )i moartea ii era inevitabil"2 #ceste cuvinte au -ost
o g(icitoare pentru genera!ii de in!elep!i, savan!i )i
e$ege!i, timp de dou"zeci )i cinci de secole.
,entin!ele -iloso-ice ale lui +upelius ridicaser" o cortin" impenetrabil"
)i, peste abisul timpului, semni-ica!ia mesa0ului se in"l!a,
in toat" splendoarea Vui.
a un nau-ragiat care pune un mesa0 de salvare intr-o
sticla )i o arunc" iu mare, ,ocrate i)i incredin!ase
in!elepciunea oceanului timpului, ca s" poat" a0unge la
noi. /erecat in
cuvintele sale, se a-la ultimul -ruct al c"ut"rii sale
neobosite1 c(iar )i moartea -ace parte din procesul de
vindecare... este remediul -undamentalE
/unc!ioneaz", atunci cand orice altceva a dat gre).
a o consecin!" a circumstan!elor e$traordinare ale mor!ii
sale, ,ocrate a atins un nivel de unitate interioar"
nemaiintalnit pan" atunci, o culme a integrit"!ii, care i-a
permis accesul la cel mai mare mister dintre toate1 de ce
omenirea trebuie sa moar" )i de ce, intr-o bun" zi, acest
lucru nu va mai -i necesar.
3n umbra ultimelor cuvinte ale lui ,ocrate se contura visul
unei viitoare umanit"!i, vindecat" )i des"var)it", care nu
va mai -i nevoit" s" su-ere un asemenea proces e$trem de
puri-icare.
94oartea este ultima resurs" la care apeleaz" e$isten!a, atunci cand
orice alt" incercare de vindecare )i de acceptare s-a
dovedit zadarnic", i-mi spusese intr-o zi 7is"torul.
9,ocrate s-a -olosit de moarte pentru a in!elegeE
3n acel moment decisiv, el a descoperit c" moartea este doar un pas
m"runt pe drumul vindec"rii )i un pas important pe scara
integrit"!ii. #ceasta a -ost cea din urm" inv"!"tur" a lui
,ocrate )i cea mai valoroas" .
,ocrate este sumarul unei umanit"!i prinse intre dou" viziuni. El este
un c"ut"tor, un e$plorator )i, cu toate c" nu putea invinge
moartea, cel pu!in se putea -olosi de ea, pentru a in!elege.
El ne-a ar"tat calea.
Este interzis s"-!i ucizi sinele
9$ntegritatea fiinei este doar primul pas al unei omeniri care a
ales s" tr"iasc" pentru totdeauna, a conc(is ."rintele ,.
9ine se aseam"n" se adun".
4oartea atrage dup" sine moarte )i nu-i poate atinge pe
aceia care sunt conecta!i la via!". inarma!i cu integritate,
lupelienii se intorceau nev"t"ma!i din cele mai
periculoase ac!iuni. 6ici o arm" de lupt" nu putea s"-i
r"neasc", de parc" orice leg"tur" cu moartea -usese
eradicat" pe vecie.
/"r" s" se converteasc" sau s" adere la vreo -iloso-ie,
c"lug"rii-lupt"tori ai lui +upelius )tiau cum s" se inal!e,
impreun" cu evenimentele )i oamenii din 0urul lor, la un
nivel superior al /iin!ei. Ei ca)tigau inainte de inceperea
luptei.
," invingi insemna s"-!i invingi sinele, s"-!i dep")e)ti indoielile,
temerile )i ignoran!a.
"ictoria e#terioar era doar o dovad a celei luntrice.
3ntrucat se preocupau de /iin!a lor, i)i (r"neau
per-ec!iunea )i se ap"rau de rele, ei reu)eau s" ca)tige
b"t"lii grele )i s" implineasc" -apte legendare.
'Cauza principal a morii este separarea noastr
de Dumnezeu% faptul c am e#pulzat divinul din
noi i l*am transferat in afara noastr)% a spus
."rintele ,., in timp ce a luat o -oaie de (artie dintr-un
sertar )i a -"cut ni)te insemn"ri pe ea. #poi a continuat1
9+upelius spune1
.o!i s"-l renegi pe *umnezeu pentru c" e)ti bolnav,
su-erind sau s"rac, dar te asigur c" motivul bolii tale, al
su-erin!elor )i s"r"ciei, il constituie separarea ta de
*umnezeu.
Oamenii au uitat acest lucru )i au trans-ormat planeta intr-un t"ram
al mor!ii. Ei au -"cut din moarte propria lor ra!iune de a
tr"i. /iecare gand pe care-l au )i -iecare -apt"
pe care o comit este inc(inat" mor!ii.
93ube)te )i slu0e)te, aceasta este deviza...
a s" slu0e)ti umanitatea, trebuie s" iube)ti... mai presus
de orice, s"-!i iube)ti propriul sine )i propria
via!".... #ici, ."rintele ,. a
sc"zut vocea.... #m intuit c" era pe cale s"-mi dezv"luie
cea mai tainic" dintre inv"!"turi )i cel mai greu de
sus!inut dintre adev"rurile pe care le a-lase in 5coal".
9+upelius le-a amintit discipolilor s"i... a spus el )i apoi s-a oprit
pentru cateva clipe, care mi s-au p"rut nes-ar)ite. Duzele ii
tremurau, in vreme ce se preg"tea s" citeze cuvintele
meastrului s"u1
'(untei 9ei% care au uitat...
(untei 9ei% intr*o stare de amnezie.)
9(iar )i ordinele seculare sunt uitate, a rostit, cu oc(ii b"tran
umezi, la gandul c" acel spirit r"zboinic il inspirase in
alegerea c"ii monastice.
9Uitarea il sleie)te pe r"zboinicul a-lat in orice om. 6oi,
dominicanii, eram vegetarieni )i maneam o singur" dat"
pe zi. ultivam trupul )i spiritul ca pe o singur" entitate,
un intreg... 4esa0ul lui ristos )i misiunea noastr" erau
-oarte limpezi1 victoria vie!ii asupra mor!ii -izice.
Numai munca perpetu cu propriul sine ii permite omului
s depeasc moartea.
3n vocea lui se strecurase o nostalgie dup" acea disciplin" a timpurilor
trecute )i amintirea str"lucirii pierdute a 5colii. il
admiram -ericit. 6u-mi venea a crede c" mai e$istau
oameni ca ."rintele ,., in plin cre)tinism, crucia!i devota!i
celui mai s-ant dintre r"zboaie1 de a osandi
moartea la moarte.
95colile, bisericile, universit"!ile, ordinele religioase )i institu!iile
guvernamentale au incetat cu mult timp in urm" s" mai
educe indivizi responsabili.
#zi, ele produc doar trupuri )i min!i poluate, a sus!inut
."rintele ,., terminand de acoperit -oaia din -a!a lui, cu o
caligra-ie ilizibil". #poi, a imp"turit-o de mai
multe ori )i mi-a intins-o, -ar" nici un cuvant. Era un gest
simbolic, care p"rea s" sugereze ca imi preda )ta-eta unei
nes-ar)ite curse prin secole. 4" mandata s" continui un
parcurs str"vec(i al umanit"!ii, in cutarea unei ci de
evadare din inchisoare.
and ne-am desp"r!it, in pragul biroului s"u ingust, mi-a zambit )i
mi-a -"cut cu oc(iul, -"candu-m" ast-el p"rta)ul unei
inviolabile, dar pl"cute complicit"!i, pe care o mai
g"sisem doar la micii r"zboinici, voio)ii )trengari
napolitani de pe str"zile insorite din prea0ma casei mele.
3-am cerut s"-mi spun" care este cea mai insemnat"
porunc" a lui +upelius, cea care constituia suma c"ut"rii
sale )i -ormula secret" a modului in care po!i s" in-rangi
moartea. '+ste interzis
s*i ucizi sinele! a spus ."rintele ,., -ar" s" ezite.
9+ucrul care ne impinge s" murim -izic, il constituie miile de mor!i
l"untrice care ne doboar" zi de zi.... redin!a c" moartea
este invincibil" este ceea ce ne omoar".
Credina in invincibilitatea ei este adevratul
criminal)
#m urcat potecile abrupte ale podi)ului, pan" pe var-urile vulcanilor
s"i impun"tori. .rin aerul -oarte uscat )i peste vastele
intinderi, oc(ii mei au inv"luit vegeta!ia de step" a unui
!inut desp"durit. #0uns in Everan, am l"sat
statuia c"lug"rului 4as(tots in spatele meu )i am
traversat pia!a, in direc!ia unei structuri asem"n"toare
unui bunc"r -"cut din as-alt cenu)iu, pe coama unui deal
gola).
Eram in centrul #rmeniei. .ornisem intr-acolo urmand cu stricte!e
instruc!iunile ."rintelui ,., iar acum m" apropiam de acea
cl"dire sever", ce ad"postea a)ez"mantul vec(ii Diblioteci,
depozitara a mii de c"r!i ce p"strau amintirile oamenilor
care tr"iser", timp de secole, sub teroarea dispari!iei. 3n
acest loc, unde incepand cu secolul al cincilea, translatorii
)i copi)tii erau cinsti!i ca ni)te s-in!i, erau conservate )i
copiate mii de opere p"gane, laolalt" cu cele cre)tine )i
clasice. "r!i de c"p"tai )i capodopere, despre care se
credea c" s-au pierdut, -useser" traduse cu
con)tiinciozitate )i stricte!e din limba original" in
armean" )i eram con)tient c" Everan constituia ultima
mea speran!a de a g"si manuscrisul lui +upelius sau cel
pu!in o copie de-a lui.
#m petrecut multe zile punand intreb"ri ar(ivarilor, cercetand
indeaproape toate sec!iile bibliotecii, plimbandu-m" pe
coridoare nes-ar)ite ale c"ror pere!i erau c"ptu)i!i cu c"r!i
)i baloturi pr"-uite de (artii, asemeni unui ar(eolog care
cerceteaz" zidurile unui ora) ingropat. uratorul a
desemnat doi librari tineri pentru a m" seconda in
c"utarea mea. 6u pricepeam dac" erau asisten!i sau
paznici. u ei am p"truns in labirinturi de (artie )i am
studiat pergamente )i suluri care nu mai v"zuser" lumina
zilei de secole )i se ing"lbeniser", odat" cu trecerea
timpului.
and credeam c" g"sisem un strat promi!"tor, selectam rolele )i
volumele )i cei doi tineri studen!i le luau )i le desc(ideau
pentru mine. 6iciodat" nu atingeau aceste lucruri cu
mainile goale, ci cu o bucat" de material -rumos brodat, ca
)i cum ar -i e$ecutat un ritual sacru. 3ntr-o zi m" uitam in
catalogul 3nstitutului de 4anuscrise 7ec(i, cand am dat
peste un volum -ar" niciun titlu, cu num"rul NNMM, care
-usese bine conservat, ,e pl"tise o avere pentru a -i
recuperat din mainile selgiucizilor, in PMSWA iar apoi a -ost
incuiat )i p"strat intr-o m"n"stire ascuns" intre mun!ii
inz"pezi!i )i stanco)i, cu vedere la 4area 6eagr".
.e la s-ar)itul secolului al )aptelea, a -ost integrat in colec!ia te$telor
mistico-ascetice )i spirituale de!inut" de .aisie
7elici;ovs;i, care mai poseda )i o versiune slavon",
tip"rit" la 4oscova. *up" nenum"rate vicisitudini, a -ost
salvat din nou, in mod miraculos, din mainile turcilor )i
adus inapoi la Everan, in PXPYO 3nima mea b"tea ca un
ciocan cand am v"zut sulurile de pergamente, acoperite in
totalitate de caligra-ia autorului, ap"rand din sei-ul
blindat.
#m )tiut imediat c" era opera lui +upelius. imi era de a0uns s" citesc
doar cateva randuri, ca s" -iu sigur. u greu imi mai
puteam re!ine bucuria cand am inceput s" cercetez
con!inutul cu l"comie.
+imba lui +upelius p"rea a -i o combina!ie de latin" )i engleza vec(e,
un -el de esperanto european, uimitor de inventiv. #cele
cuvinte avuseser" puterea de a anula timpul )i de a
transmite pe cale oral", dup" mai bine de un mileniu,
energia nepre!uit" care inspirase genera!iile de c"lug"ri-
r"zboinici.
.e durata )ederii mele la Everan, m-am imprietenit cu un cuplu de
savan!i galezi. ,o!ul era istoric, iar so!ia specialist" in
latin". +or, in micul -oaier al carciumii unde
st"team, le-am dezv"luit secretul. #m discutat cu
in-l"c"rare despre el, mai toat" seara. #0utorul lor s-a
dovedit a -i providen!ial.
6umai 7is"torul ar -i putut pune la cale o asemenea 9coinciden!"
nemaipomenit". el mai surprinz"tor lucru, pentru ace)ti
cercet"tori, nu era modul in care reu)isem s" g"sesc acea
oper", ci -aptul c" )tiam titlul original. Un titlu care -usese
pierdut de secole )i pe care nimeni nu-l cuno)tea. u
a0utorul lor, am inceput imediat s" transcriu unele pasa0e
)i s" le dau la tradus. #m analizat manuscrisul impreun",
mai multe s"pt"mani. u cat inaintam mai mult in
lectur", cu atat mai mult m" apropiam de -iloso-ia lui
+upelius )i sim!eam cum imi spore)te interesul pentru
acea inv"!"tur" uitat". 3nterpretarea pasa0elor )i e$egeza
simbolurilor m" impingeau s" trec pragul s-ant al acelei
)coli de b"rba!i )i -emei, c"ut"tori neobosi!i ai secretului
nemuririi.
#m anga0at e$per!i copi)ti s" e-ectueze o reproducere e$act" a 5colii
>eilor. Rezultatul a -ost o adev"rat" capodoper"1 un
volum cu o copert" elegant" de piele )i cu pagini de
pergament vegetal, identic din toate punctele de vedere cu
opera original" a lui +upelius. #m p"strat tot
timpul copia asupra mea.
6oaptea, a)ezam cartea sub pern", a)a cum obi)nuia s"
-ac" #le$andru cel 4are cu lliada.
Era un cadou pentru 7is"tor )i ardeam de ner"bdare s" i-l
o-er. 5tiam c" in -iecare zi care trecea -aceam cate
un mic pas spre in!elegerea principiilor +ui )i ast-el m"
apropiam mai mult de El.
*eseori eram cople)it de un entuziasm nest"vilit, care uneori culmina
cu momente de e$taz, cand m" gandeam la succesul
nemaipomenit al acelei ac!iuni ce aproape dep")ea
limitele posibilului. 3l intalnisem in
mod 9miraculos pe ."rintele ,., g"sisem manuscrisul
original al 95colii >eilor )i ii intalnisem )i pe cei doi
savan!i care lucrau la traducere, cu un devotament
nem"rginit . 6u aveam nici o
indoial" asupra -aptului c" il voi reg"si pe 7is"tor, cat de
curand. .e atunci, nimic altceva nu mai e$ista pentru
mine, in a-ar" de cu-undarea mea in manuscris )i
sondarea minelor regelui ,olomon, dup" ce am traversat
galerii venerabile )i am s"pat -ar" oprire, ca s" e$trag
9pietre pre!ioase.
.entru a alege via!a, trebuie mai intai sa alegem gandul c" moartea
nu este invincibil".
5i ast-el, vom g"si in /iin!a noastr" principiile vie!uirii, longevit"!ii )i
eternit"!ii.
#ceast" regul", impreun" cu multe altele pe care le-am inv"!at din
manuscrisul lui +upelius, va deveni piatra de temelie a
tuturor activit"!ilor mele viitoare )i principiul
-undamental al nenum"ratelor companii din lumea
interna!ional" a a-acerilor.
O companie este la -el de trainic", prosper" )i vital" precum ideile )i
principiile -ondatorului ei.
+upelius a considerat c" adev"rata inegalitate dintre -iin!ele umane,
r"d"cina din care r"sar toate di-eren!ele vizibile, const" in
aceea c" ele apar!in unor niveluri di-erite ale
responsabilitii luntrice.
Calitatea distinct a gandurilor lor ii plaseaz" pe oameni pe
niveluri ierar(ice di-erite, pe scara -iin!"rii.
E$ist" o ierar(ie l"untric" pe care nicio revolu!ie sau
r"zboi nu o poate )terge, deoarece adev"rata deosebire
dintre oameni nu depinde de avere, convingere sau ras".
Este o di-eren!" de stare a /iin!ei.
Este o di-eren!a psi(ologic", vertical" )i evolutiv", de
nivel. ?ocmai din acest motiv, ea poate -i
dep")it" doar printr-o sc(imbare radical" a modului in
care gandim )i sim!im.
, imbuntire real% implic schimbarea .iinei.
O imbun"t"!ire real" inseamn" evolu!ia sau cre)terea spre unitatea
/iin!ei, proces care este rezultatul unui nou mod de
gandire si al abandon"rii vec(ii mentalit"!i, muritoare....
*oar o sc(imbare a /iin!ei poate ridica omul la un nivel mai inalt al
libert"!ii, in!elegerii )i -ericirii
4ea ulpa
3n concep!ia lui +upelius% pmantul este un penitenciar cosmic,
o inc(isoare mare cat lumea, unde -iin!ele umane tr"iau
ca ni)te condamna!i, in imbr"!i)area mor!ii.
?otu)i, in loc s" a0ung" la concluzia c" aceast" viziune constituie o
in-rangere iremediabil" )i decisiv", nebunia lui creatoare
a conceput un plan indr"zne!. +upelius a n"scocit o
aventur" care urma s"-l duca dincolo de limitele
posibilului1 evadarea din legile lumii% ie)irea din
destinul lui muritor )i aparent ine$orabil.
Omul este capabil s" inl"ture grani!ele pe care le-a
construit, s" s-ideze natura )i s" sparg" limitele pe care,
asemenea oloanelor lui <ercule, nu a indr"znit s" le
transgreseze nici m"car in imagina!ie. +upelius a adunat
in 0urul lui ca!iva oameni indr"zne!i )i a pus la cale un
plan amnunit de evadare.
4ereu dai peste acelea)i evenimente, deoarece nu s-a sc(imbat nimic
in tineE
ine se aseam"n", se adun".
.articulele paradisiace merg spre paradis,
iar particulele in-ernale merg spre in-ern.
on-orm -iloso-iei lui +upelius,
st"rile -iin!ei noastre atrag evenimentele care ii se
potrivesc, iar evenimentele, la randul lor, ne
determin" s" rec"dem in acelea)i st"ri.
Numai intenia poate pune cap"t acestui cerc nem"rginit, acest 0oc
mecanic nes-ar)it )i sparge circuitul (ipnotic in care este
circumscris" e$isten!a uman".
Candul este creativ.
Candul creeaz".
Evenimentele sunt materializarea gandului nostru, a
st"rilor /iin!ei noastre. *e aceea, evenimentele )i st"rile
sunt unul )i acela)i lucru. ,t"rile sunt produse de /iin!a
-iec"rui om, dar evenimentele care intervin in via!a lui
odat" cu trecerea timpului par a lua na)tere independent
de voin!a lui. *e -apt, noi suntem aceia care le-am invocat
cu ardoare )i le-am creat, in mod incon)tient.
3ndi-erent dac" este pozitiv sau negativ, gandul unui om este
intotdeauna creativ )i g"se)te negre)it un moment propice
ca s" se materializeze.
Candurile noastre, ca ni)te invita!ii scrise de man",
trimise )i apoi uitate, atrag evenimente ce le corespund.
#poi, cand nici nu ne mai gandim la ele, i!i bat la u)"
circumstan!e, intalniri, evenimente, probleme, piedici,
pr"bu)iri )i e)ecuri, musa-iri nepo-ti!i care !i-au -ost
predestina!i in secret. #dev"rata
cauz" a acestor evenimente este lipsa noastr" de aten!ie
pentru st"rile interioare pe care le tr"im, care provoac"
apari!ia lor brusc" )i inoportun".
Neprevzutul intotdeauna necesit o pregtire indelungat.
6iciun eveniment e$terior nu poate interveni in via!a unui om -ar"
consim!"mantul lui, c(iar dac" este unul incon)tient.
6imic nu i se poate intampla, -ar" ca mai intai s"-i
str"bat" psi(icul.
*in acest motiv, gandirea este un proces -oarte puternic.
eea ce numim -apte, evenimente, e$perien!e )i alte posibile
intampl"ri din via!" sunt st"ri ale /iin!ei, gata s" se
intalneasc" cu acelea care sunt pe aceea)i lungime de
und" cu ele. ,t"rile sunt evenimente
in a)teptarea momentului oportun pentru a se mani-esta.
alitatea sentimentelor noastre, amploarea gandirii noastre,
dispozi!iile pe care le e$periment"m in acest moment
(ot"r"sc ceea ce se va intampla in lumea concret" precum
)i natura evenimentelor care se materializeaz" in via!a
noastr".
ugetarea inseamn" *estin.
u cat gandurile noastre sunt mai inalte, cu atat mai m"rea!" ne este
via!a.
?eza -undamental" a cuget"rilor lui +upelius este c"
+venimentele i (trile reprezint dou laturi ale
aceleiai realiti.
#cest lucru estompeaz" distinc!ia dintre lumea interioar"
)i cea e$terioar", dand -iec"rui om posibilitatea s" -ie
st"panul propriului destin cu a0utorul cunoa)terii st"rilor
sale )i ra-in"rii sinelui.
+#istena este invenia noastr i de aceea depinde numai
de noi.
*us de man" de +upelius, descopeream pentru prima oar" puterea
vertiginoas", 9concrete!ea ac!iunii care se ascundea in
mea culpa cre)tin", in aceast" sintagm" se p"stra, de
milenii intregi, ca intr-o caset", rezumatul inteligen!ei
umane. 4ea culpa,
mea culpa, mea ma$ima culpa.
6umai c", de data aceasta, am recunoscut-o ca pe cea mai
concis" )i puternic" e$presie a ideii de responsabilitate1
mea culpa. #ceast" -ormul", capabil" s" pun"
-rau universului, de la a)ezarea planetelor la mi)carea
atomilor, con!ine secretul unei energii nem"rginite.
4odi-icarea st"rilor /iin!ei poate sc(imba evenimentele care intervin
in via!a ta. #st-el, un om, dup" ce s-a analizat pe sine )i )i-
a sc(imbat modul de a gandi )i a sim!i, i)i poate
trans-orma e$isten!a sa orizontal", temporal". E$isten!a
noastr" pe ."mant este marea noastr" 5coal"...o 5coal" a
vie!ii, care in oc(ii oamenilor obi)nui!i pare o inc(isoare.
+ necesar s invm cum s rstumm viziunea noastr.
?ot ceea ce oamenii consider" a -i greut"!i necazuri, tot ceea ce ei
blestem" sau evit" cu orice pre! este, de -apt, materialul
cel mai pre!ios pentru trans-ormarea psi(ologiei mor!ii
intr-o psi(ologie a vie!ii.
7ia!a in aceast" lume este o 5coal" a >eilor.
on-uzia, indoielile, (aosul, crizele, -uria, disperarea !i durerea
constituie premisele cele mai propice pentru dezvoltare.
(tri i evenimente
.iina este alctuita din stri% iar viaa din evenimente.
E$isten!a noastr" se deplaseaz" pe dou" )ine paralele, in
acela)i timp1 una a evenimentelor, ce reprezint"
circumstan!ele care intervin pe parcursul vie!ii noastre )i
ne intampin" in caruselul spa!iu-timp )i alta a st"rilor,
care constituie dispozi!iile, st"rile -iin!ei, care apar
in"untrul nostru, intr-un mod aproape incon)tient
*e aceea, putem spune c" istoria personal" a unui om este alc"tuit"
din evenimente, pe plan orizontal )i din st"ri, pe plan
vertical. ?otu)i, de regul", oamenii se gandesc )i
vorbesc despre via!a lor de parc" ar -i alc"tuit" doar din
evenimente e$terioare. *e -apt,
-elul evenimentelor care apar intr-o via!" )i care dau
valoare vie!ii depinde de calitatea st"rilor )i gandurilor
/iin!ei.
3n consecin!", via!a este alc"tuit" din evenimente, dar mai presus de
toate din st"ri. *e e$emplu, noi to!i suntem convin)i c"
atunci cand mergem la o con-erin!" sau la teatru ne
alegem singuri locul, dup" cum suntem convin)i c" in
aceast" diminea!" am ales cu ce ne imbr"c"m. 3n -apt,
locul )i (ainele nu au -ost alese de noi, ci de st"rile /iin!ei
noastre. Oricine are in garderoba lui o roc(ie, un tricou, o
(ain" pe care o detest" )i pe care, din anumite motive, nu
a purtat-o deloc. ?otu)i, nu a aruncat-o niciodat",
deoarece )tie c", mai devreme sau mai tarziu, se va a-la in
acea stare a /iin!ei, in acea dispozi!ie, pe acel nivel care
rezoneaz" cu ea. and 9sim!im c" suntem intr-o anumit"
stare, 9alegem o anumit" !inut".
Le!'tura care une4te e"enimentele 4i st'rile, fatele e%terioare 4i interioare,
misterioasa le!'tur' care e%ist' intre si/icul unui om 4i ceea
ce i se intaml', constituie miezul ro#lemei referitoare la
li#erul)ar#itru 4i eni!ma "ec/e de milenii, dac' destinul este
determinat de necesitate sau de 4ans'. in ceea ce ri"e4te
aceast' eni!m', oamenii au acumulat, in tim, cuno4tin(ele
unei 4tiin(e nere(uite, care in rezent este uitat'.
.entru vec(ii greci, e$ista o rela!ie cauz"-e-ect intre evenimentele
e$terioare )i cele interioare. #ceast" civiliza!ie ar(aic" a
crezut cu -ermitate c" destinul unui om este proiec!ia
lumii sale interioare, a /iin!ei sale. .e aceast" convingere,
grecii au intemeiat o )tiin!" )i o art" care pentru ei era de
o valoare inestimabil".
3n epoca pre-(omeric", un in!elept nu era un om cu o e$perien!"
bogat" sau cu o cunoa)tere vast", ci o persoan" care
prevedea viitorul )i revela necunoscutul. .entru greci,
adev"rata cunoa)tere )i art" insemnau rev"rsarea unei
lumini in intuneric )i de-inirea a ceea ce era neclar. 5i alte
civiliza!ii au dezvoltat arta divina!iei, dar niciuna nu a mai
considerat c" ea reprezenta elementul central al vie!ii.
.e tot teritoriul lumii elenistice s-au ridicat sanctuare inc(inate
cultului lui #pollo care, mai mult decat *ion@sos, ar
trebui considerat drept st"pan absolut al domeniului
in!elepciunii, al cunoa)terii destinului unui om, precum )i
al mani-est"rii )i transmiterii acestei cunoa)teri.
+a *elp(i putem g"si cea mai elocvent" e$presie a acestei voca!ii a
artei de a prezice viitorul. *in acest motiv, oracolul din
*elp(i este imaginea uni-icatoare a civiliza!iei elenistice
)i, in acela)i timp, simbolul Creciei inse)i. .elerinul care,
de obicei, venea la *elp(i dup" o c"l"torie lung" )i plin"
de prime0dii, ca s" intrebe oracolul despre viitorul lui,
citea inscrip!ia delp(ic" 9unoa)te-te pe tine insu!i,
sculptat" pe timpanul templului.
Era ca )i cum i s-ar -i pus intrebarea1 vrei s"-!i cuno)ti
viitorul2 #tunci, cunoa)te-te pe tine insu!iE
3n acest parado$ aparent ironic, grecii -erecau c(eia celei
mai vec(i dintre g(icitorile omenirii, secretul tuturor
secretelor, r"spunsul la milenara intrebare re-eritoare la
e$isten!a liberului-arbitru.
.e atunci, -iloso-iile lumii erau zdruncinate de nesiguran!a alegerii
intre a crede prevestirile -ataliste ale unui viitor inevitabil
)i predestinat sau credin!a in (omo -aber, creator al
propriului s"u destin. .rin incrustarea indemnului
delp(ic c(iar pe -rontonul templului -olosit pentru cea
mai sacr" dintre toate artele )i cea mai pre!uit" dintre
toate )tiin!ele, divina!ia, grecii au dezv"luit leg"tura
dintre lumea interioar" )i cea e$terioar", dintre
evenimente )i st"ri. Ei au incredin!at aceast" descoperire
oceanului timpului, asemenea unui mesa0 intr-o sticl",
ast-el incat s" ne poat" parveni. Omul care
se cunoa)te pe sine )i propria lui /iin!", care este
de!in"torul gandurilor, ideilor )i atitudinilor lui, i)i
cunoa)te )i viitorul, deoarece psi(icul nostru este destinul
nostru.
:andirea este Destinul
#pollo este simbolul lumii, ntocmai ca o oglinda a interiorului unui
om.
+umea este re-lectarea noastr". ?radi!ia clasic", promotoare a mitului
dup" care <omer a -ost un pro-et orb, este un alt mesa0
din acea epoc" a in!elep!ilor, care s-au stins odat" cu
moartea lui ,ocrate, ultimul dintre ei.
Orbirea atribuit" autorului lliadei )i Odiseei, cele dou" mari biblii ale
antic(it"!ii, este semni-icativ" pentru importan!a pe care
o acordau grecii lumii psi(ice, cunoa)terii sinelui )i a
st"rilor proprii. ( priveti in interiorul
propriului sine reprezenta cheia pentru
cunoaterea lumii% calea pentru prevestirea
evenimentelor.
Observand -elul in care unii oameni, ale c"ror vie!i se a-lau in miezul
unor evenimente e$traordinare, erau capabili s" -ac"
e-orturi e$cep!ionale )i s" intreprind" ac!iuni care
dep")eau limitele posibilului, bucurandu-se de o protec!ie
privilegiat", cbiar )i in cele mai grele condi!ii, grecii au
recunoscut c" ace)ti oameni aveau o natur" deosebit", o
str"lucire in /iin!a lor )i anumite calit"!i interioare,
aproape divine.
*e aceea, ei au conc(is c" au e$istat dou" specii umane1
semizei sau eroi, pe de-o parte, iar pe de alt" parte oameni
comuni. 3n epoca lui <omer, numai semizeii )i eroii,
datorit" -aptelor lor e$traordinare, puteau ca)tiga dreptul
la un destin individual. 7ia!a lor autentic" )i
unic" nu intra sub 0urisdic!ia vreunei divinit"!i )i nu se
supunea )ansei )i cursului evenimentelor.
?o!i ceilal!i oameni erau condamna!i la o e$isten!" repetitiv".
Ei erau guverna!i de legile (azardului )i supu)i norocului,
iar vie!ile lor, indi-erent dac" erau lungi sau scurte,
impreun" cu -aptele lor, alunecau spre un ("u adanc,
predestinate s" nu lase nicio urm".
+upelius credea c" di-eren!a dintre aceste dou" specii umane, )i in
general dintre oameni, este aceea c" ei se situeaz" pe
niveluri di-erite ale sc"rii e$isten!ei.
3ndi-erent de locul unde se intalnesc, pentru ani sau doar pentru
cateva clipe, oamenii -ormeaz", inevitabil, o piramid",
pozi!ionandu-se pe nivelurile di-erite ale unei sc"ri
invizibile, dup" o ordine matematic", interioar",
asem"n"toare aran0"rii planetelor, care se in)iruie dup"
str"lucire, orbit", greutate )i distan!a -a!" de soarele lor.
.robabil noi nu suntem con)tien!i de aceasta, dar destinul nostru,
calitatea vie!ii noastre )i evenimentele care ni se intampl"
respect" aceea)i ordine.
.entru a in!elege c" totul izvor")te din /iin!" )i c" destinul individual
al oamenilor, laolalt" cu acela al intregii societ"!i, nu este
nimic altceva decat proiec!ia /iin!ei, grecii clasici s-au
-olosit de toate mi0loacele posibile, de la religie la politic",
de la )tiin!" la -iloso-ie, de la art" la r"zboaie, pentru a
ridica spiritul.
4inunata ar(itectur" a unor ora)e ca #tena )i a unor opere de art"
precum capodoperele lui /idias, e$puse in pie!ele publice,
erau mi0loace -olosite pentru a transmite mesa0e de
-rumuse!e, mandrie )i armonie a /iin!ei )i pentru a in"l!a
spiritul.
6umai grecii aveau un cuvant pentru poezie, poiesis, prin intermediul
c"ruia putem dezgropa secretul, adanc ascuns in
etimologia lui, de a ac!iona prin /iin!are. ?eatrul grecesc
avea o -unc!ie cat(artic" )i terapeutic" pentru societate,
de a puri-ica audien!a )i a elibera su-letele de poverile lor.
.entru greci, scopul ultim al tragediei era cur"!area de
patimi pentru a atinge, ast-el, elevarea /iin!ei.
(tri i evenimente
3n timp ce m" gandeam la semni-ica!ia acestei in-orma!ii )i la tot ce
inv"!asem despre evenimente )i st"ri, am socotit c" de
cele mai multe ori e absurd s" irose)ti un s-ert de via!" in
)coli )i universit"!i )i s" treci prin via!" -ar" s" )tii nimic
despre /iin!", despre puterea ei de a in-luen!a
circumstan!ele )i evenimentele din via!".
Educa!ia elementar" pe care o primim nu -ace distinc!ie intre ceea ce
este e$terior )i ceea ce este interior )i nici nu ne
preg"te)te pentru a ne controla gandurile sau pentru a ne
in!elege emo!iile.
ultura comun" a impins -ar" inten!ie emo!iile, sentimentele )i
gandurile spre s-era intangibil" )i e-emer" a miturilor,
eresurilor )i visurilor, deoarece le-a considerat a -i un
-enomen aparte )i indep"rtat de 9realitate.
.e poteca b"t"torit" de civiliza!iile clasice am descoperit mitologia lor
care, din multe puncte de vedere, s-a dovedit a -i mai
-olositoare )i mai de incredere decat istoria ins")i.
3ar prin studierea manuscrisului lui +upelius, am -"cut o
descoperire uluitoare1 intre evenimente )i st"ri nu e$ist" o
rela!ie gen primar-secundar sau cauz"-e-ect, ci o rela!ie de
identi-icare absolut".
Evenimentele )i st"rile sunt dou" laturi ale aceleia)i realit"!i,
plasate pe niveluri di-erite ale e$isten!ei,
dou" capete ale aceleia)i bag(ete, a)ezat" in pozi!ie
vertical".
eea ce ne impiedic" s" con)tientiz"m c" evenimentele )i st"rile sunt
identice )i reprezint" unul )i acela)i lucru este -aptul c"
ele sunt divizate de -actorul timp, care -unc!ioneaz" ca un
-el de amortizor. 3ntre st"rile noastre l"untrice )i apari!ia
evenimentelor e$terioare corespunz"toare e$ista un
decala0 care, asemenea unei perdele de cea!", ne
impiedic" s" recunoa)tem c" evenimentele nu sunt altceva
decat materializarea st"rilor din continuumul spa!iu-
timp.
Candurile, sentimentele )i st"rile noastre sunt ca invita!ii pe care le
trimitem in -iecare clip" )i, c(iar dac" le uit"m, ele nu dau
niciodat" gre) in a atrage evenimentele corespunz"toare.
4ai e$act, ele sunt de0a evenimente.
6umai timpul poate s" le condi!ioneze.
.oate dura o perioad" mai mare sau mai mic" inainte ca
ele s" se iveasc", -ie in acest loc, -ie in altul, dar ele ne
parvin negre)it.
(trile emoionale ale unui om sunt de fapt evenimente care
se a-l" in c"utarea timpului )i a locului in care s" se
intample )i s" devin" vizibile.
Timpul distan!eaz" evenimentele de st"ri )i masc(eaz" natura lor
identic". ?impul )i a)terne cerneala peste evenimentele
care se ascund )i se pitesc n umbra cortinei lui
ntunecate, lundu-ne prin surprindere cnd uit"m de ele
sau cnd nu sesiz"m c" suntem creatorii lor.
6imic nu se intampl" dintr-o dat".
6eprev"zutul are nevoie de o preg"tire indelungat".
6u e$ist" nimic din ceea ce un om poate intampina sau dintr-un
eveniment posibil, care s" nu -i trecut mai intai, con)tient
sau incon)tient, prin /iin!a sau psi(icul lui inainte de a-l
a0unge.
2umea este conectat la emoiile% pasiunile i gandurile
noastre.
Ele constituie centura de siguran!" care leag" lumea
e$terioar" de cea l"untric".
*ac" ne control"m emo!iile, gandurile )i tot ceea ce
sim!im )i e$periment"m la un moment dat, adic" dac" ne
control"m st"rile, putem trece la carma e$isten!ei noastre
)i putem stabili direc!ia destinului nostru.
?ocmai in aceast" idee i)i are originea concep!ia romanilor despre
noroc )i (omo -aber. #ceast" idee se opune viziunii
grece)ti )i celei a Orientului 4i0lociu, care o reprezent" pe
/ortuna ca pe o zei!a oarba, ce crea evenimente la
intamplare )i le coordona dup" bunul ei plac. in general,
se crede c" evenimentele e$terne condi!ioneaz" atitudinile
noastre )i ne induc anumite dispozi!ii.
#tunci cand se intampl" ceva, de e$emplu cand intalnim pe cineva
sau primim ni)te ve)ti, noi credem c" starea psi(ic" pe
care o sim!im - iritare, an$ietate sau surprindere - este
consecin!a sau e-ectul acelui eveniment, intalnire sau
veste. 3nainte de
inventarea -otogra-iei, era imposibil de stabilit in)iruirea
e$act" a norilor de pra- ai galopului unui cal, intrucat
mi)c"rile lui erau mai rapide decat privirea.
3n acela)i -el, gandurile, emo!iile, percep!iile )i
sentimentele, ca ni)te -ulgere electronice, str"bat cu viteza
luminii p"durile misterioase ale neuronilor no)tri, -"cand
ast-el imposibil de stabilit succesiunea temporal" e$act",
in rela!ie cu evenimentele e$terioare.
Cand se intampl ceva% noi credem c starea
psihic pe care o trim este efectul acelui
eveniment.
*in acest motiv, racord"m evenimentele e$terioare la starea /iin!ei,
cand de -apt se intampl" contrariul.
*e -apt, st"rile /iin!ei noastre sunt acelea care dau de
)tire )i marc(eaz" evenimentele din via!a noastr".
u timpul, emo!iile noastre negative se trans-orm" in
adversit"!i de care mai tarziu ne lament"m.
a s" intampin"m un anumit -el de eveniment, -ie el bun
sau r"u, trebuie, mai intai, s" cre"m condi!iile propice
pentru ca el s" se intample, in"untrul nostru.
ea mai mare iluzie a omului este credin!a c" el poate s" sc(imbe
condi!iile e$terioare )i s" trans-igureze lumea.
6oi putem doar s" ne sc(imb"m pe noi, s" ne )le-uim
atitudinile, s" ne modi-ic"m reac!iile )i s" incerc"m s" nu
e$prim"m emo!iile negative pe care le sim!im.
1niversal este perfect aa cum este.
?u e)ti singurul care trebuie s" se sc(imbeE
6oi suntem convin)i c" energia i bunvoina nu au nici o
importan!", in compara!ie cu evenimentele care se petrec
in via!", care par a -i inevitabile )i -ortuite. #cele
evenimente, asemenea unui torent care ne inund", sunt
prea nesigure )i tulburi pentru a putea -i prevestite )i au o
-or!" prea mare pentru a putea -i st"vilite.
+upelius ne inva!" s" 9vedem c" noi suntem cei care se a-l"
intotdeauna in spatele st"rilor )i evenimentelor.
6ici o solu!ie nu este posibil", inainte de a ne sc(imba
noi.
el care este in stare s iniieze intenionat cea mai vag"
sc(imbare la nivelul /iin!ei sale poate str"muta mun!ii
din loc )i se poate proiecta ca un gigant in lumea
e$terioar".
+ucrand asupra st"rilor noastre interioare )i asupra
calitii gandurilor i emoiilor noastre,
in-ometandu-le pe unele )i nutrindu-le pe altele, vom
putea modi-ica nu numai atitudinea noastr", ci implicit )i
rela!ia cu evenimentele cotidiene din lumea e$terioar",
precum )i natura acestora.
.rimul lucru pe care trebuie s"-l intreprindem este autoobservarea
care, prin scrutarea gandurilor, emo!iilor, a modului in
care ne raport"m la evenimente, ne permite s"
descoperim c" umanitatea gande)te )i simte negativ.
*oar aparent omul i)i dore)te s"n"tate, prosperitate )i noroc.
*ac" ar -i capabil s" se observe )i s" se cunoasc" pe sine, el ar auzi
in"untrul s"u un neincetat re-ren al triste!ii, ca o
rug"ciune pentru nenorocire, compus" din gri0i, -urie )i
a)tept"ri ale unor evenimente teri-iante, atat probabile,
cat )i improbabile.
*ar cum putem in-luen!a st"rile l"untrice ale /iin!ei, dispozi!iile )i
emo!iile noastre, precum )i modul nostru de a gandi2
Energia care poate str"muta mun!ii din loc este incapabil" s"
modi-ice un gand )i, cbiar )i mai pu!in, o emo!ie.
.entru a redirec!iona un gand sau a controla o emo!ie,
t"ria ta trebuie s" izvorasc" dintr-o energie superioar".
a s" acumulezi aceast" energie deosebit", trebuie s"
elimini toate scurgerile din sistem, s" alungi miile de
-leacuri care-!i devoreaz" energia, emo!ii negative )i
atitudini interioare necorespunz"toare.
*ac" pe plan e$terior intervine un eveniment )i nu-l conectezi la
st"rile /iin!ei tale, care de -apt i-au creat, ai ratat o )ans"
unic".
*ac" privim cu aten!ie, ma0oritatea evenimentelor din via!a noastr"
se repet", a)a c" este posibil s" in!elegem mai bine natura
lor doar uitandu-ne la a-initatea lor cu anumite st"ri ale
/iin!ei.
*e e$emplu, s" analiz"m acea re!ea de emo!ii numit" 9a intarzia la o
intalnire.
9,tarea de intarziere declan)eaz" o nelini)te.
3nteligen!a urmeaz" s" disceam" ce condi!ii e$terioare
corespund unei condi!ii l"untrice pre-e$istente acelui
moment. E$ist" o parte a /iin!ei
mele care m" conecteaz" la acele evenimente. ,ingura
solu!ie pentru a le putea risipi din via!a mea este s"
modi-ic aceast" condi!ie l"untric" pe care o numesc
an$ietate, team" sau ingri0orare, care reprezint" de -apt o
boal" a /iin!ei mele, o vinov"!ie interioara.
3ntr-un -el sau altul, acel eveniment va reap"rea in via!a
mea, atata timp cat st"rile psi(ice care l-au produs
persist".
#cele evenimente sunt de -apt semnele care ne arat" c" are loc o
recuperare, in cazul in care avem puterea s" le conect"m
la st"rile din care au izvorat 9E$aminandu-le, dand
aten!ie propriilor st"ri psi(ice, inseamn" s" ar"!i cu
degetul spre tine insu!i, ast-el incat s" r"stomi procesul )i
s" revii de la eveniment, inapoi la stare.
(iar in acel punct, vei avea acces la in!elegere )i la )ansa concret" de
a-!i sc(imba propria via!".
"utand 0usti-ic"ri )i scuze, blamand un eveniment
e$terior -ar" a recunoa)te c" originea lui se a-l" in c(iar
st"rile tale, in modul t"u de a gandi, a sim!i )i a reac!iona
inseamn" c" nu ai in!eles.
5i dac" nu in!elegi, inseamn" c" evenimentul se va relua la nes-ar)it.
ircumstan!ele se vor mai sc(imba, dar evenimentele se
vor tot produce, ascunzandu-se de -iecare dat" sub o alt"
masc". 3ar dac" vom tot continua s" d"m
vina pe circumstan!ele )i evenimentele e$terioare, vom
pierde pentru totdeauna )ansa de a ne elibera de ele.
#ccepta blamul pentru toateB asum"-!i responsabilitatea pentru tot ce
!i se intampl".
/or!a acestei atitudini este comprimat" in dou" vorbe vec(i de cand
lumea1 3ea culpa.
#m avut convingerea c" )i !"rile trec prin st"ri ale -iin!ei care atrag
evenimentele corespunz"toare. in ,tatele Unite ale
#mericii, de e$emplu, au trebuit s" treac" zeci, dac" nu
sute de ani, pentru ca rasismul, adic" respingerea
oamenilor care apar!in unei rase, credin!e sau culturi
di-erite, )i motivele apari!iei lui s" -ie eliminate.
4artirii, lideri care au murit de tineri, ca 4alcolm Z, 4artin +ut(er
Hing )i G./. Henned@, au scurtat intervalul )i au gr"bit
condi!iile care au putut sc(imba st"rile psi(ice, modurile
in care o na!iune intreag" gandea )i sim!ea, ea devenind
ast-el capabil" s" atrag" noi tipuri de evenimente )i
oportunit"!i.
*e-a lungul vie!ii noastre, -aptul de a invinge sau a pierde, a -i s"rac
sau bogat, a ne imboln"vi sau ins"n"to)i, depinde de
st"rile noastre. #utoobservarea )i analiza sinelui
constituie mi0locul prin care le putem cunoa)te.
Cu cat mai mult timp dedicm autoobservrii% cu
atat devenim mai contieni i mai inteligeni.
Observarea de sine inseamn" corectare de sine.
Pune*l pe Dumnezeu la treab!)
itirea manuscrisului lui +upelius mi-a transmis o in-rigurare -ebril".
,cormonind prin acele pagini care str"b"tuser" secolele,
m-am plimbat printre b"ncile unei clase a 5colii >eilor )i
am ascultat cu incantare vocea ei de dincolo de timp.
/iecare zi care trecea era o aventur" a inteligen!ei, iar
c"utarea mea a -ost r"spl"tit" cu comoara unui gand
nemuritor.
Omul nu are nevoie de nimic din e$terior... -ie ca e vorba de (ran",
cunoa)tere sau -ericire...
Este un drept al s"u, ca)tigat prin na)tere, s" nu depind" de nimic din
a-ara iui...
Omul se poate (r"ni din interior cu inteligen!a lui, cu propria lui
voin!" )i lumin".
.entru +upelius, aceast" idee era elementul central al nemuririi -izice
)i piatra de temelie a oric"rei -iloso-ii )i religii. .rintr-un
regres al memoriei, mi-au ap"rut cele mai vecbi cuvinte
din lume, cuvintele care in-loriser" pe buzele omului, ca
primele vorbe ale unui copil, acum patru mii de ani, c(iar
inainte de a )ti s" le scrie1 ( nu ai
alt Dumnezeu in afar de 3ine.
Drusc, o nou" in!elegere a r"s"rit )i s-a in"l!at in"untrul meu, la
inceput mai timid", ca o scanteie care mocne)te in negura
veacurilor. #poi s-a aprins, vie ca o -lac"r".
,a nu ai alt *umnezeu... insemna ca omul, incon)tient de
condi!ia sa de creator, consider" lumea e$terioar" divin"
)i o proclam" domnul /iin!ei sale )i st"panul destinului
s"u... #cea amenin!are
vec(e de secole s-a intrupat in prima )i cea mai
important" dintre porunci1
( nu depinzi de nimic!... #minte)te-!i c" tu ai creat
toate asteaE
," crezi intr-o lume e$terioar" -nseamn" s" depinzi de ea, s" -ii
incarcerat de legile propriei proiec!ii.
3n acest punct, re-lec!iile mele s-au amestecat )i au
devenit nedeslu)ite, ca ecoul vocilor unor copii
entuziasma!i de o descoperire amuzant"...
93ube)te pe *omnul t"u. ," nu ai alt *umnezeu, in a-ar"
de tine...
Tu eti domnul i stpanul% ziditorul i creatorul
a tot i toate.
Tu ai proiectat toate astea... Tu eti toate astea...
6u mai sim!isem niciodat" atat de aproape su-lul unui zeu
palpabil )i real... in acest punct, )irul gandurilor mele s-a
rupt )i ele au r"mas suspendate...
*in traducerile pe care le primeam zilnic de la ec(ipa de savan!i )i
cercet"tori pe care o adunasem la Everan, s-a n"scut un
dialog intre +upelius )i #manzio, unul dintre c"lug"rii s"i
r"zboinici. 4esa0ul lor ap"rea printre
randuri, cu o asemenea vioiciune )i t"rie de parc"
discipolul rostise intreb"rile c(iar in acel moment.
?impul parc" se contractase )i m-am pomenit intre
venerabilii pere!i ai 5colii.
2upelius7 9...*ac" crezi in lumea e$terioar" ca -iind ceva real, te
pierzi )i e)ti destinat s" e)uezi in tot ceea ce -aci.
*e aceea, permite evenimentelor e$terioare, circumstan!elor,
incidentelor )i rela!iilor s" a0ung" in acel spa!iu interior
unde aceste gunoaie pot -i trans-ormate intr-o substan!"
nou", intr-o nou" energie, o nou" via!"....
Ai fcut din e#isten i din lumea e#terioar% un
Dumnezeu.....
*ar e$isten!a nu este real"....este doar o unealt" care slu0e)te visul
pentru a te a0uta s" te intorci la surs" )i s" a-li ce este cu
adev"rat real...nu e$ist" nimic in e$terior care s" nu -ie
guvernat de vis.
Amanzio7 9e po!i spune despre castelul unde ne a-l"m acum )i
despre aceste camere vec(i de peste trei sute de ani2
2upelius7 9Ele sunt una dintre crea!iile tale...acum, in aceast" clip"E
Amanzio7 9*ar despre tat"l )i marna mea2
2upelius7 95i ei sunt tot crea!ia ta...nu e$ista nimic in a-ara ta care sa
te -i precedatE
7ia!a nu o prime)ti de la p"rin!ii t"iB ea este Real", Etern", 4agni-ic",
-ar" de inceput )i -ar" de s-ar)it, -ar" na)tere )i -ar"
moarte
Amanzio7 9*ar... atunci... omul este... *umnezeu2
2upelius7 96u.. El este mult mai mult de atatE..
El il are pe *umnezeu in slu0ba lui... 9
Amanzio7 9e vrea s" insemne asta2
2upelius7 9inseamn" c" ai putea s" ii ceri orice i!i dore)ti...
)i *umnezeu i!i va indeplini toate dorin!ele...-ar" re!inere...
*umnezeu este un bun slu0itor, dar nu )i un st"pan pe m"sur"...
*umnezeu ador" s" slu0easc"...El iube)te s" iubeasc"....
*umnezeu se abandoneaz" complet servirii tale
*umnezeu e$ist"....pentru c" tu e$i)ti...
*ac" tu nu e$i)ti, nu este niciun motiv s" e$iste...
*umnezeu este voin!a ta in ac!iune.,,
Amanzio7 96u in!eleg.
2upelius7 94intea nu poate s" in!eleag"...poate doar s" mint"...
4intea....minte...cand mintea inceteaz" s" mai mint",
ea ani(ileaz" pe sine )i -ace loc plenitudinii /iin!ei.
6u po!i sc(imba trecutul dac" nu in!elegi c" prezentul este cel care d"
-orma trecutului.
Orice ob!ii in aceast" clip" este propagat, instantaneu, in toate
direc!iile.
*ac" prezentul este per-ect, tot ce te incon0oar" se va alinia acestei
per-ec!iuni
/iecare eveniment trecut este in rezonan!" cu vibra!iile pe care corpul
t"u le emite #cum
Aici este locul unde se petrece totul....
Aici este locul unde totul este atins
Aici este locul unde totul este micat...
Aici locuieste Adevrul% $nocena%
.rumuseea i Puterea....
Aici....in acest infinit% etern%
+ste $ndestructibilul Trup
Arta de a sta treaz
9Campul de lupt este Trupul, am citit n manuscris.
#ceasta a-irma!ie autoritara a lui +upelius a r"sunat n mine, ca un
strig"t de lupt", ntr-o mare cruciad".
mpul de lupt" este trupul. 6umele victoriei este
integritate.
,copul vie!ii unui om, !elul lui este integritatea, unitatea /iin!ei.
#st-el, +upelius rezuma sensul c"ut"rii milenare a omului
)i ra!iunea lui de a e$ista, semni-ica!ia ntregii lui istorii.
+upelius credea c" aceast" realizare este de ordin -izic.
?rupul este cea mai vizibil" parte a /iin!ei, iar integritatea /iin!ei
constituie o victorie, care are loc n interiorul -iec"rei
celule a corpului.
+"rge)te-!i viziunea pan" cand intreg trupul, -iecare organ, mu)c(i,
-ibr" )i celul", pan" la ultimul atom, este cople)it de
lumina visului t"u.
and visul este pus in mi)care, totul este posibil.
7isarea ta con!ine toate principiile )i -or!a de intemeiere a imp"r"!iei
cere)ti pe p"mant.
6u e$ista niciun r"zboi mai s-ant ca 9invingerea egoului )i nici o
victorie mai m"rea!" decat transgresarea propriilor limite.
$ntegritatea inseamn vindecarea .iinei.
Ea necesit" r"sturnarea credin!elor milenare, trans-igurarea emo!iilor
negative, a gandurilor distructive, atingand m"iestria in
st"panirea )i autocontrolul hranei% somnului i
respiraiei...
*up" ce am analizat acest pasa0, impreun" cu altele din 95coala >eilor
am perceput natura e$perimentelor pe care +upelius )i cei
din 0urul lui le conduceau in acel laborator str"lucit care
era )coala lui din 3rlanda, acum o mie de ani.
3n acel loc, discipolii lui r"zboinici s-au instruit s"-)i st"paneasc"
somnul )i (rana, reducandu-)i pe zi ce trece trebuin!ele,
ca o etap" -undamental" a preg"tirii lor pentru atingerea
invulnerabilit"!ii )i nemuririi.
+upelius considera c" somnul era un surogat nereu)it al respira!iei,
un e$pedient pus la cale de trupul nostru pentru a ne
sc"pa de o respira!ie incorect" )i su-ocant".
and am p"truns mai adanc in gandirea lui +upelius, am
con)tientizat c" nimic nu ne era mai apropiat )i in acela)i
timp mai str"in )i misterios ca respira!ia noastr".
6oi suntem creaturi care tr"iesc pe -undul unui ocean de aer.
u toate c" suntem invada!i de acest element )i -iecare
centimetru p"trat din trupul nostru este sub presiunea
oceanului atmos-eric, noi conducem o cantitate
insu-icient" de o$igen in pl"mani. +upelius
a descoperit un lucru incredibil, )i anume c" -iecare dintre
noi inspir" doar o zecime din cantitatea de aer de care are
nevoie. 3n manuscrisul s"u, +upelius a
studiat )i apoi a descris cu lu$ de am"nunte condi!ia de
apnee acut" la care omul a -ost redus, re-erindu-se la ceea
el nume)te 9sub-respira!ie.
a o consecin!" a acestui -enomen straniu, a-irma +upelius, unele
p"r!i vitale ale organismului nostru duc lips" de o$igen )i
r"man subnutrite.
#nticipand cu secole importan!a respira!iei in catabolism
)i in sc(imburile organice, +upelius a concluzionat c"
omenirea era grav a-ectat". El a opinat c" ar -i necesar ca
omul s" dedice cateva ore pe zi unei respira!ii complete,
adanci )i depline. #
prezis c", intr-o bun" zi, -iecare )coal", comunitate )i
organiza!ie uman" vor introduce te(nicile de respira!ie in
cadrul metodelor de instruire a oamenilor, pentru ca
ace)tia s" respire cantit"!i mult mai mari de o$igen, care
s" acopere nevoile reale ale organismului.
#m observat cu regret c", secole mai tarziu, acea pro-e!ie era departe
de a se implini, iar umanitatea continua s" respire
insu-icient, ca )i cum o$igenul ar -i -ost supus unor
impozite ridicate sau se a-la printre cele mai pre!ioase )i
rare m"r-uri din univers.
*up" p"rerea lui +upelius, respira!ia pro-und" nu se poate produce
mecanic, ci numai con)tient. *e la el am a-lat c" destinul
unui om este conectat la respira!ie printr-o dubl"
leg"tur".
u cat respira!ia unui om este mai pro-und", cu atat realitatea lui este
mai bogat"....
*ac" inten!ionezi s"-!i sc(imbi destinul, ac!ioneaz" asupra respira!iei
tale...dedic" timp respira!iei con)tiente...
Una dintre pietrele de temelie a doctrinei lui +upelius o constituie
-aptul c" pentru a slu0i destinul individual )i pentru a
deveni eroul unei aventuri personale de e$cep!ie, e
necesar ca omul s" respire con)tient )i adanc, s" nu
l"comeasc" la (ran" )i se$ )i s" doarm" mai pu!in.
#ceasta este direc!ia in care ar trebui s"-)i indrepte
e-orturile. #m g"sit o scrisoare in manuscris, pe care
+upelius i-o adresase unuia dintre discipolii s"i, d"ndu-i
s-aturi cu privire la acest subiect, pe un ton simplu )i
-amiliar.
Oamenii adorm in -elul in care sper" s" moar"... din senin...
3ndi-erent cat de obositoare !i-a -ost ziua )i cat de grea b"t"lia,
indi-erent cat e ceasul, asigur"-te c 'adormi treaz)...
ei care nu )tiu cum s"-)i gestioneze energia adorm epuiza!i la
s-ar)itul zilei, mai mult mor!i decat vii...
*ac" c(iar trebuie s" dormi, -ie doar pentru cateva
minute, atunci adormi dintr-o stare de con)tien!".
#cest lucru te va a0uta s" nu aluneci in ("uri in-ernale.
."rea c" acele cuvinte imi -useser" adresate mie, ca un -el de
mustrare indirect" pentru obiceiul meu de a adormi
brusc, in -a!a televizorului sau in timp ce citesc o carte.
Era ceva ce mi se intampla -recvent, pe atunci.
/or!a cuvintelor lui +upelius )i puterea lor de sugestie era atat de
mare, incat, in momentul in care le-am citit, am decis
imediat s" adopt obiceiul de a 9adormi treaz )i de a-l
trans-orma intr-o regul" de via!".
*up" +upelius, modul in care omul adoarme este ca
(artia de turnesol, un sistem prin care se dezv"luie
calitatea vie!ii lui. and sim!im c" vine 4o)
Ene pe la gene )i inc(idem inevitabil oc(ii, trebuie, in
opinia lui +upelius, s" ne e$ercit"m voin!a, s" ne ridic"m
)i s" -olosim toate mi0loacele posibile, pentru a invinge
somnul... +upelius a sugerat s" -acem scrim", s" -acem
baie sau s" dans"m )i a inventat c(iar cateva trucuri )i
stratageme pentru a servi acestui scop. Opinia lui
+upelius era c" ,# dormi inseamn" a muriE
u inimitabilul s"u umor negru )i o cu -irea lui glumea!", in stare s"
se deg(izeze in mii de -eluri, el sus!inea c" in -iecare
noapte oamenii -ac o repeti!ie general" a ie)irii lor
de-initive din scen". Ei continu" cu
9prostul obicei de a dormi )i ast-el, 0um"tate de planet"
se duce la culcare dup" ce i)i ureaz" noapte bun", -ar" a
con)tientiza ritualul macabru pe care il urmeaz".
"lug"rul--iloso- care a indr"znit s" viseze imposibilul,
conduc"torul )colii de r"zboinici invincibili, )i-a s-ar)it
scrisoarea cu un s-at remarcabil re-eritor la arta de a sta
treaz.
9*ac" in!elegi c" somnul este reprezentarea mor!ii, nu te vei mai
apropia de el niciodat" in acela)i -el...
Oricum, indi-erent de uneltele )i precau!iile pe care le -olose)ti, s" nu
permi!i nim"nui, nici m"car -emeii tale, s" te vad"
dormind... 3nstruie)te-te pe tine insu!i in arta de a
r"mane treazE...
Un r"zboinic )tie c", dac" las" pe cineva s"-l vad" dormind, i)i arat"
vulnerabilitatea...
Este ca )i cum ii d"m lumii permisiunea s" ne atace )i s" ne r"neasc"
letal.
,biceiuri rele
+upelius a dezlegat misterul eternului omenesc, pe care nicio minte
nu poate s"-l perceap"1 e$isten!a unei g"uri negre, unde
balastul emo!ional, ca o spum" psi(ic", se cuib"re)te )i
contamineaz" celulele corpului.
/olosind te(nici cum sunt postul i respiraia,
adoptand o nou" viziune, aderand la idei noi )i prin
e-orturi e$cep!ionale, omul poate s" se sc(imbe pe sine )i
realitatea din 0urul lui, poate ca, dintr-o -iin!" muritoare,
contradictorie )i nedes"var)it", s" devin" un individ
nemuritor, inalterabil )i des"var)it.
Orice abstinen i orice efort indreptat spre cumptare
constituie o preg"tire pentru evadarea noastr" din
in-emurile normalit"!ii, deoarece ne elibereaz" de
intarsiile emo!ionale care se adun" de a lungul anilor.
+upelius sus!ine c" numai un om al 5colii, indrumat de un
dasc"l irepro)abil, poate -ace -a!" unui ast-el de proces de
vindecare )i poate dep")i impedimentele )i di-icult"!ile
unei ac!iuni de o asemenea anvergur".
Omul este, de regul", incapabil s" in!eleag" semnalele care inso!esc )i
anun!" procesul de puri-icare.
3ndividul obi)nuit cite)te aceste semnale de la coad" la
cap sau de-a-ndoaselea )i, in loc s" le interpreteze ca pe
indicii ale vindec"rii, crede c" ele reprezint" simptomele
unei boli grave. *urerea
e-ortului care urmeaz" este ceva ce nimeni nu-)i dore)te
s" indure, lat" de ce, spunea +upelius, se intampl" ca
abstinen!a s" -ie curmat" e$act in momentul in care a
inceput s" dea roade.
*up" ani de studiu incrancenat )i cercetare neobosit", de-a lungul
c"l"toriilor sale lungi, +upelius a a0uns s" viziteze vec(i
)coli )i s" intalneasc" oameni e$traordinari, care
apar!ineau marilor tradi!ii ascetice )i mistice.
3n orice epoc" )i in toate civiliza!iile, otium, arta de a nu
face nimic, a constituit temeiul oric"rei discipline )i
c"ut"ri l"untrice, -irul de aur ce a legat pe -iecare om de
marea aventur" )i de c"l"toria ini!iatic" spre nivelurile
superioare ale responsabilit"!ii.
3tinerarul, dup" (arta imaginar" trasat" de manuscris, abstinen!a
asce!ilor, solitudinea pustnicilor )i cump"tarea
c"lug"rilor, p"reau a -i e$presia aceleia)i 5coli, di-erite
aspecte ale aceluia)i gand )i ale unei c"ut"ri milenare,
care se inrude)te cu artele mar!iale )i veg(ea
r"zboinicului.
and am analizat mai indeaproape acest aspect, am descoperit c"
#rrian, unul din cei doi istorici din suita lui #le$andru cel
4are, cuprinsese in 9#nabasis #le$androu, regulile
alimentare )i secretul energiei lui intr-o singur"
propozi!ie1
9...-usese instruit sa -ie cump"tat1 la micul de0un, o alergare inainte de
ivirea zorilor )i apoi, la cin", o mas" u)oar".
R"zboinicii macedoneni, considera!i a -i modele inegalabile de
bravur" )i t"rie, erau de o cump"tare legendar". Ei
obi)nuiau s" doarm" pe p"mantul gol )i, cbiar dup"
e-orturi ma$ime )i ac!iuni nebune)ti, mancau doar un
pumn de m"sline. 3n orice caz, nu se sim!eau niciodat"
obosi!i )i erau socoti!i drept cei mai de temut combatan!i,
un adev"rat co)mar pentru du)manii lor.
+liminarea voluntar a -iec"rui gr"unte de mancare )i abstinen!a
de la somn aveau, in concep!ia lui +upelius, consecin!e
atat de puternice, incat puteau s" destrame intregul
sistem al credin!elor unui om )i s"-i spulbere toate
speran!ele de)arte.
5coala lui pleda pentru inl"turarea bolii, a b"trane!ii )i a
mor!ii, pentru recuperarea unui drept din na)tere )i a
st"rii naturale a omului.
1n om far de boal% varst i moarte.
*e-a lungul secolelor )i in toate tradi!iile, c"utarea autocontrolului a
presupus necesitatea disciplinei )i practicarea unor
te(nici, menite s" elimine ceea ce +upelius numea
'balast emoional. Era o opera!iune
indispensabil", care urm"rea s" desc(id" r"nile interioare
)i s" alunge orice umbr" din cutele -iin!ei.
3ntr-o zi, in timp ce lucram la manuscris, am a-lat
incredibilul secret peste care d"duse +upelius.
Enun!ul lui era mani-estul unei revolu!ii a gandirii )i
p"rea c" nu se re-er" la contemporanii lui, ci la o adunare
de savan!i ai viitorului1
9....a sosit clipa in care omenirea trebuie s" se de)tepte din somnul
meta-izic ancestral... # sosit vremea s" su-l"m colbul de
pe sistemul ei de credin!e...
*ocumentul se s-ar)ea cu aceste cuvinte interzise1
9<rana, somnul, se$ul, boala, b"trane!ea )i moartea sunt obiceiuri
mentale rele. Omul este dator s" le inl"ture.
3n cateva -ragmente din manuscris le numea 9supersti!ii
)i 9iluzii. 9?rupul este campul de lupt"..., sus!ine
+upelius. 9/iecare gest de re-uz al
manc"rii, -iecare clip" de nesomn, toate vor -i considerate
drept o victorie asupra mor!ii... moartea -izic" este
imoral"... ne-ireasc"... inutil".
+upelius credea c" lipsa de cump"tare in (ran", somn )i munc" este
cauza principal" pentru pierderea energiei )i vitalit"!ii,
cea care a -"cut posibilul imposibil, pan" cand a intervenit
inevitabilul, moartea -izic".
E$ist" -oarte pu!ini oameni in istorie, in toate civiliza!iile
)i tradi!iile religioase, care s-au de)teptat din somnul
(ipnotic descris de +upelius )i au incercat s" urmeze o
disciplin", s" a)eze ideea de nemurire -izic" in centrul
sistemului lor de gandire )i s" o considere izvorul
prosperit"!ii )i al longevit"!ii.
3ntr-o zi, 7is"torul imi spusese c" ideea de nemurire -izic" este un
element -undamental pentru psi(ologia noii umanit"!i )i
c(iar mai mult, pentru psi(ologia unui nou conduc"tor.
Omul care nu indr"zne)te s" treac" dincolo de oloanele
lui <ercule este, mai devreme sau mai tarziu, n"p"dit de
limitele lui )i -or!at s" se intoarc".
3deea c" moartea poate -i in-rant" risipe)te orice constrangere a
psi(ologiei noastre )i ne spore)te responsabilitatea ce
reprezint" o condi!ie necesar" atunci cand se na)te o
ac!iune vital", proli-ic" )i durabil". *up" p"rerea
7is"torului, -iloso-ia nemuririi -izice trebuie predat" in
toate )colile, la toate treptele )i nivelurile, in universit"!i )i
in institu!ii. 3deea unei vie!i nes-ar)ite este cel mai
puternic antidot impotriva pauperit"!ii, criminalit"!ii )i
mor!ii.
#m p"r"sit 3nstitutul de 4anuscrise antice din Everan )i m-am
reintors in 6e: Ior;, cu cel mai pre!ios odor, copia dup"
manuscrisul 95coala >eilor, pe care o -"cusem special
pentru 7is"tor. *in noianul de noti!e pe care le luasem,
doar la trei cuvinte am re-lectat in mod deosebit, pe
durata c"l"toriei1 mori mai puin% un a-orism recurent
)i probabil deviza lupelienilor. Ele reprezentau -ormula
magic" )i samburele -iloso-iei 5colii.
3ori mai puin i triete pentru totdeauna.
4-am gandit la descoperirea devastatoare care se ascundea in umbra
simplit"!ii aparente a acestei -ormule. Omul moare
l"untric de mai multe ori pe zi. Candurile, st"rile
distructive )i emo!iileO negative ne involbur" in interior
-iin!a )i se perpetueaz" la nes-ar)it, in timp ce distileaz"
otrava grea care ne ucide. .robabil nu )tim de unde s"
incepem s" tr"im etern, ins", dac" vom urma a-orismul
milenar al lui +upelius, cu siguran!" vom putea s" 9murim
mai pu!in, #m -redonat imnul lupelienilor de mai multe
ori1
3nanc mai puin i "iseaz mai mult
Dormi mai puin i Respir mai mult.
3ori mai puin i Triete pentru totdeauna.
'Nu vei reui!)
4-am ridicat de parc" -"cusem o c"l"torie subteran". #m recunoscut
camera )i imensele panze ag"!ate de perete. *e data
aceasta era diminea!" )i cu o or" mai tarziu decat in
lumea 7is"torului, iar lumina era atat de clar", incat
puteam distinge cu u)urin!" ar(itectura acelei aripi a vilei.
4i-am ridicat oc(ii spre tavanul inalt )i l-am urm"rit
pan" in punctul in care cobora brusc )i -orma o arcad"
impresionant", din c"r"mizi. (iar in acel moment am
sim!it prezen!a cuiva. #m avut o tres"rire. 3n
cap"tul arcadei, dou" -iin!e goale se uitau la mine1 un
b"rbat )i o -emeie, care sem"nau cu ni)te paznici
impietri!i, Un -ior mi-a str"b"tut spinarea, inainte de a
in!elege ce se intampl". Erau dou" statui, in m"rime
natural", a)ezate una in -a!a celeilalte. ?rupurile lor erau
atat de per-ect sculptate, incat am crezut c" erau copii
dup" originale elenistice. .ieptul lui de r"zboinic, inalt,
neted )i tare ca o armur", emana mandrie. #m in!epenit,
a)teptand o comand" mar!ial". 3nstinctiv, m-am dat la o
parte, ca s" ocolesc scara spiralat" care ducea spre camera
7is"torului )i -ar" nicio ezitare m-am indreptat in direc!ia
opus", spre o u)" imens" de cristal )i -ier -or0at, cu o
-orm" ciudat".
+ang" ea, o imens" panz" pictat" ocupa intregul perete. 4-am oprit
s" o cercetez. #m recunoscut o versiune complet" a
mitului lui 6arcis, surprins in momentul in care i)i privea
c(ipul intr-un ele)teu, inainte de a -i ing(i!it de ape. +-am
privit o vreme, cu admira!ie. ?rebuie s" -i -"cut parte din
seria capodoperelor din secolul al )aptesprezecelea, dintr-
o renumit" galerie de art". #poi, am desc(is cu aten!ie u)a
de cristal )i m-am oprit brusc in prag, vr"0it de
splendoarea unui peisa0 de basm.
.rivind uluit la acel peisa0, m-am aplecat s"-mi dezleg )ireturile de la
panto-i )i i-am l"sat acolo unde eram, a)a cum
procedasem )i la prima vizit". #m mers precaut, cu
picioarele goale, pe pl"cile de teracot" de pe podea )i am
p"truns in ceea ce p"rea a -i o ser" -oarte spa!ioas". 4area
varietate de plante, ma0oritatea tropicale, )i arcadele de
sticl" din care erau -"cu!i pere!ii, m" cople)eau. in
e$terior, verdele crud al gr"dinii impresura vila,
contrastand cu cl"direa de lemn, ce p"rea o arc" ancorat"
la malul unei m"ri vegetale.
*istinc!ia -iec"rui detaliu, a -iec"rei piese de art", panze rare )i statui
elegante din marmur" alb", asociat" cu mira0ul emanat de
acel loc, m-au surprins pl"cut. .rima raz" de lumin" a
dimine!ii picura prin dou" desc(ideri spre cer. .riveam
grinzile groase care spri0ineau acoperi)ul )i gandul ma
purta spre acel titan care le purtase )i le a)ezase acolo. #m
cercetat -iecare ung(er de mai multe ori )i tot nu am dat
de urma 7is"torului. 6u-l v"zusem de aproape un an. +a
un moment dat, pe cand inaintam, am z"rit un )uvoi de
ap" pe podea, cbiar in mi0locul bolului. 4ai degrab" decat
un bazin, sem"na cu o balt" alb"strie, s"pat" in pl"cile de
teracot". O unduire regulat" str"b"tea u)or supra-a!a
apei, ca un -ior. 4i-am aruncat privirea spre marginea
apei )i am v"zut imaginea +ui re-iectandu-se in ap".
4i-am ridicat ocbii, inceti)or. 7is"torul ducea spre buze un -luier de
argint. ,-a aplecat cu elegan!", indreptandu-)i c(ipul )i
instrumentul str"lucitor spre lumin". 3n v"zdub pluteau
triluri, in)iruite unele dup" altele ca perlele pe un colier.
6u e$ista nicio urm" de varst" sau timp in acea muzic",
vil", bol sau clip". #m ascultat impietrit.
#m sim!it bucuria copil"riei, adierea brizei marine )i -ericirea ei
trec"toare. intrecerile nebune)ti de pe stanci, gustul
bomarilor )i al crabilor proasp"t pescui!i, b"taia inimii
inaintea celor mai nes"buite plon0"ri de pe stancile inalte,
umbrele clare ale casei din 3scbia, s"rut"rile dulci ale
armelei, cand se intorcea de la pia!", cu pungi grele in
amandou" mainile... in cele din urm", o not" a r"mas
suspendat" in v"zdub mai mult decat celelalte,
ingreunand su-lul care ii d"duse via!", s-a 0ucat pu!in cu
moleculele aerului, inainte de a se elibera de muzic" )i a
deveni o r"su-lare sonor" )i sacadat".
Drusc, a incetat. .entru mai mult timp, -luierul a -ost !inut de-a
curmezi)ul, lipit de buza in-erioar", apoi luat )i pus cu
gri0" pe o pern". El era mai tan"r decat imi aminteam )i
p"rea mai sub!ire. 5i-a ridicat privirea spre mine )i m-a
analizat mult" vreme. *esigur c" )tia de e-orturile pe care
le depusesem pentru a m" intoarce la El... despre timpul
pe care il petrecusem in c"utarea manuscrisului, de
reu)ita misiunii mele, de pasiunea care m" cuprinsese in
timp ce-l studiasem )i care m" apropriase de gandirea
5colii. *up" intalnirea -urtunoas" cu care incepuse
ucenicia mea )i dup" c"l"toria plin" de peripe!ii, inapoi in
trecutul meu, am crezut c" de data aceasta El imi va
adresa cel pu!in cateva cuvinte de incura0are, dac" nu de
laud". #m -"cut ca!iva pa)i spre El.
7is"torul continua s" m" !intuiasc" cu privirea, -ar" s" spun" niciun
cuvant.
+a inceput am avut un sentiment de discon-ort, care s-a trans-ormat
mai apoi in durere. ,ub privirea +ui, aten!ia mea i)i
scbimba cursul. 4" uitam in"untrul meu, pentru prima
oar". ,pectacolul nu era deloc pl"cut1 un nor de ganduri
negre se ab"tuse asupra con)tiin!ei mele, impreun" cu un
val de culpabilitate )i alte sentimente innodate ca intr-un
g(em emo!ional, care nu se mai descalcea.
.rivirea +ui s"pa in adancurile mele, r"scolind noroiul psibic, pe care
nu dorisem nicicand s"-l v"d sau s"-l in-runt. El s-a oprit
cbiar inainte ca durerea s" dep")easc" limitele
suportabilului. ?otu)i, nu )i-a sl"bit stransoarea. eea ce
avea s" urmeze era cu mult mai dureros.
+a s-ar)itul analizei sale, ca )i cum ar -i a0uns la decizia -inal", a dat
sentin!a1
96u vei reu)iE
?"cerea care a urmat acestui verdict a invadat cu repeziciune intregul
spa!iu )i a cucerit -iecare ung(er al serei. 4elancolia,
deziluzia, deprimarea )i -uria s-au intrep"truns )i s-au
scurs intr-o durere surd". 4-am sim!it golit de toat"
energia. *oream s" -iu l"sat in pace )i s" cad la p"mant u
respira!ia intret"iat" a unui inculpat, am a)teptat -inalul
0udec"!ii. .auza era nemilos de lung". in cele din urm",
pe tonul unui cercet"tor care a dat gre) din nou, dar nu e
deloc dezam"git cand observ" c" pentru a mia oar"
e$perimentul a e)uat, El a anun!at1
96imeni nu poate reu)i... Umanitatea nu poate reu)iE
4i se adresa de parc" eram reprezentantul unei rase invinse, in curs
de dispari!ie.
9,unt prea multe legi care te oblig" s" r"mai nesc(imbat. .an" )i
c"utarea pe care !i-am incredin!at-o s-a trans-ormat in
ceva care i!i (r"ne)te orgoliul )i egocentrismul.
3i purtam o pic" pro-und", sim!eam sil" amestecat" cu
autocomp"timirea pe care o sim!i cand ai -ost 0ignit. *up"
luni de zile de c"l"torie )i c"utare prin ,tatele Unite )i
Europa, dup" g"sirea manuscrisului lui +upelius, pe care
cercet"torii, savan!ii )i ar(eologii il consideraser" pierdut
pentru totdeauna )i dup" ce imi in-runtasem cu stoicism
trecutul zbuciumat, nu meritam s" -iu tratat intr-o
asemenea manier". 7oiam s" ripostez intr-un -el la
cuvintele 7is"torului, dar mu)c(ii demnit"!ii mele erau
prea slabi. 3n plus, )tiam in adancul
su-letului meu, c" El avea dreptate. #m
incercat s"-mi ascund dispozi!ia in spatele unui -alse
docilit"!i.
96u m" pot sc(imbaE #sta a -ost tot ce am putut articula. *ar vocea
mi-a tr"dat ranc(iuna datorat" neputin!ei )i obiceiului de
a m" ag"!a )i de a -i spri0init.
9inceteaz"""""E , a strigat 7is"torul, prelungind la nes-ar)it "-ul
-inal, cu o voce groaznic". ,ecundele care s-au scurs au
-ost pline de teroare, ca num"r"toarea invers" a unui
eveniment c(inuitor. 5i totu)i, am sim!it o lini)te
interioara, care se desc(idea cu un urlet subuman,
insp"imant"tor, ca un strig"t de lupt" lansat printre
zgomotele armelor )i goarnelor, in mi0locul unei b"t"lii pe
via!" )i pe moarte. O tres"rire a -iin!ei mele m-a indemnat
s"-i dau mai mult" ascultare.
93!i aduci aminte de vremea cand obi)nuiai s" plangi ore in )ir, pan"
i!i pierdeai vocea28, m-a intrebat 7is"torul vorbind, in
mod surprinz"tor, cu o voce sc"zut", care totu)i i)i p"stra
toat" -erocitatea. 3n mintea mea se succedau, secven!"
dup" secven!", se suprapuneau una peste alta,
amestecandu-se cu -o)netul c"r!ilor de 0oc in mainile unui
iluzionist, -irimituri din trecutul meu indep"rtat.
/irimiturile erau asem"n"toare, aveau aceea)i str"lucire,
precum )i atmos-era magic" a copil"riei mele napolitane,
unde supersti!iilor vec(i de cand lumea le -useser"
atribuite nume antice de +ari )i .ena!i.
#m recunoscut casa cea vec(e, camera armelei )i
)i-onierul cu oglinzi pe u)i. Un b"iat de vreo )ase ani
st"tea pe podea )i plangea cu disperare... -ar" oprire...
Eram eu.
9E)ti inc" in acel stadiu, nimic nu s-a sc(imbat. apriciile tale
copil"re)ti s-au trans-ormat intr-o tendin!" permanent"
de a te lamenta )i comp"timi.
El a t"cut pentru un timp care mi s-a p"rut nes-ar)it...
96imeni nu se sc(imb"..... este imposibil s" te sc(imbi, a spus
7is"torul in cele din urm". 9+a varsta de )apte ani, un
b"iat este de0a un recrut in trista armat" a adul!ilor )i, ca
un mic spartan, ia cuno)tin!" de panorama r"sturnat" a
lumiiB i se inculc" un set complet de convingeri,
pre0udec"!i, supersti!ii )i idei care ii dau dreptul s" adere
la clubul universal de oameni ne-erici!i pentru totdeauna.
Candul unui om, emo!iile )i trupul sunt universuri concentrice...
totul este in cone$iune. ,c(imbarea deliberat" a intona!iei
sau a in-le$iunii vocii, indreptarea spatelui cu un
milimetru )i modi-icarea celui mai mic obicei ar insemna
sc(imbarea intregii vie!i. Este aproape
imposibil.
El )i-a a!intit privirea asupra c(ipului meu, pentru mult" vreme, iar
eu am indurat e$aminarea. 5tiam c" nu i-ar -i sc"pat nici
cea mai vag" tres"rire a su-letului meu )i nu e$ista nicio
posibilitate de a tri)a in acea partid". Era totul sau nimic
pentru mine... .osibilit"!ile ca intr-o bun"
zi s" m" cuceresc, s" -iu atins de 9vis sau s" alunec )i s"
m" pierd pe vecie, -ar" nicio cale de sc"pare, erau acolo....
)i se impleteau. 7ia!a mea atarna de un -ir sub!ire de a!",
plutea deasupra unei guri de pr"pastie. Un cuvant, o
sc(imbare de intona!ie )i durata unei pauze o puteau
impinge s" cad" in roiul destinului colectiv.
u o mi)care rapid", cu suple!ea cuiva al c"rui corp este bine
antrenat, El s-a ridicat din pozi!ia de g(emuit )i culoarea
alb"struie a bol!ii i-a surprins mi)carea, precum
re-lectarea unui zbor, leg"nand-o pe supra-a!a ei
unduitoare. ,-a indreptat incet spre mine. #m a)teptat
cateva clipe nes-ar)ite cu respira!ia intret"iat", apoi, cu o
voce grav", dar de data aceasta -ara asprime, El a spus1
'Numai dac ii vei aminti de 3ine% vei putea reui).
9R"stoam"-!i credin!eleE
3ntre timp, El s-a preg"tit s" se a)eze )i-a aran0at cu aten!ie cateva
perne in 0urul trupului. ."rea a -i cineva care -acea tot
posibilul s" indeplineasc" o sarcin" m"rea!", -ar" s"
oboseasc", cbiar )i atunci cand b"nuia c" -usese de0a
inc(eiat".
. 9R"stoam"-!i credin!eleE, m-a indemnat El cu (ot"rare.
3deea de a m" invita s" iau loc nu i-a trecut deloc prin minte )i m-a
l"sat s" stau in picioare, acolo unde st"tusem de la
inceputul intalnirii noastre. #m interpretat
comportamentul +ui ca pe o lips" de considera!ie -a!" de
mine )i m-am sim!it indignat )i 0ignit. imi era imposibil,
atunci, s" cred c" un om ar putea tr"i, in -iecare moment,
la -el de motivat ca 7is"torul. El nici m"car nu clipea din
oc(i -ar" ca acest lucru s" nu serveasc" scopurilor +ui. in
timp ce re-lectam la indignarea mea, am continuat s"-l
ascult, spri0init de o plac" de teracot", lang" apele
tremur"toare ale lacului ,"u.
9?recutul, prezentul )i viitorul unui om... evenimentele,
circumstan!ele )i e$perien!ele pe care le intalne)te in
calea lui sunt umbre proiectate de
credinele lui, a continuat 7is"torul. 9E$isten!a )i
destinul lui sunt materializarea convingerilor )i iluziilor
lui...
9"isibilia e# lnvisibilibus. ?ot ceea ce percepi, vezi )i atingi,
izvor")te din invizibil. 7ia!a unui om este umbra 7isului
s"u, materializarea principiilor lui )i a credin!elor sale...
3nvariabil, toat" lumea i)i vede visurile devenite realitate...
Omul intotdeauna creeaz".
Obstacolele pe care le intampin" constituie materializarea
propriilor lui limite, a gandirii sale contradictorii )i a
neputin!ei... unii cred in pauperitate, unii venereaz"
boala.... unii cred cu s-in!enie, in limitare )i pu!in"tate....
unii mizeaz" totul pe in-rac!iuni...
Omul intotdeauna creeaz", c(iar )i in cele mai innegurate
st"ri ale /iin!ei.
.otrivit spuselor 7is"torului, nimeni nu are credin!e mai puternice
decat ale altora. /iecare om are de controlat i de
cultivat propria lui bucic de credin... toat" lumea
de!ine aceea)i cantitate.
9eea ce di-eren!iaz" oamenii... ceea ce le o-er" un destin di-erit este
sensul credin!elor lor, calitatea di-erit" a scopurilor pe
care ei inten!ioneaz" s" le ating", con)tient sau nu...
#ceste cuvinte m" tulburau -oarte mult. rezusem intotdeauna, cu
-ermitate, c" credin!a era un lucru pre!ios )i c" di-eren!a
dintre oameni consta in modurile lor distincte de a crede.
Unul din pilonii pe care se spri0inea viziunea mea asupra
lumii era certitudinea c" 4abomed, #le$andru, ,ocrate,
+ao ?zu, burcbill )i 6apoleon erau di-eri!i de ceilal!i prin
t"ria convingerilor lor.
9*ac" toat" lumea are credin!"... mai mult, aceea)i cantitate de
credin!", am intrebat, gandindu-m" la ,-intele ,cripturi,
pentru a-mi sus!ine a-irma!ia )i a culege t"ria din
autoritatea lor 9care este semni-ica!ia cuvintelor dac" ai
avea credin!" m"car cat o s"man!" de mu)tar2
onversa!ia care a urmat mi-a r"mas intip"rit" pentru totdeauna in
minte, nu doar din pricina cuvintelor memorabile pe care
le-a rostit El, ci )i a autorit"!ii pe care am sim!it-o pulsand
in spatele lor. 7is"torul nu-mi o-erea o interpretare a
acelui pasa0 din Diblie, El il crea. Esen!a iluzorie a acelui
mesa0 milenar )i cunoa)terea din coc(ilia lui se risipeau
cbiar in acel moment. #scultam acele cuvinte care p"reau
noi )i vii. Ele nu mai -useser" rostite niciodat", in intreaga
istorie a lumii.
9*ac" omul ar avea capacitatea de a sc(imba sensul credin!ei sale
m"car cu un milimetru, dac" ar putea sc(imba t"ria
convingerilor sale )i le-ar trimite spre via!" )i nu spre
moarte... ar putea str"muta mun!ii, in lumea
evenimentelor.
a un -ulger, care str"punge intunericul )i lumineaz" pentru cateva
clipe ceea ce -usese ingropat in umbre, m-a str"b"tut
energia nest"vilit" con!inut" intr-un sambure de credin!".
#m in!eles c" inl"turarea celui mai mic -ragment de in-ern
ar distruge sut" la sut" credin!a in moarte, cea mai adanc
inr"d"cinat" dintre toate convingerile oamenilor. #m
con)tientizat amploarea unei asemenea -apte. 6umai
gandul la ea era ec(ivalent cu t"ria necesar" unui titan
pentru a purta in spinare cerul )i p"mantul.
.entru prima oar", m" intrebam in ce crezusem, ce valorizasem, pan"
la intrevederea mea cu 7is"torul...
7ocea +ui m-a intrerupt, cbiar in momentul in care re-lectam la acest
lucru. #poi m-a indrumat, c"ci gandurile mele se
intorseser" spre pr"pastia intunecat" a trecutului meu,
de)i con)tientizam c" era stan0enitor s" mi se con-irme
din nou c" eram ca o carte desc(is" pentru El.
9.an" acum, scopul vie!ii tale, !elul e$isten!ei tale, ca de alt-el al
tuturor oamenilor, era s"-!i ucizi sinele.
Doala, D"trane!ea, 4oartea sunt zeii pe care omenirea i-a venerat de
mii de ani... #st-el, oamenii au renun!at la via!", cu
durere... au spulberat visul lor nem"rginitE
[ 9*ac" ai avea credin!" cat o s"man!" de mu)tar... insemna c" cea
mai vag" elevare a viziunii, o minim" trans-ormare, ar
putea s" ne indep"rteze de destinul nostru muritor.
7isul este cel mai real lucru din cate e$ist".
(*i 'vezi) propriile limite )i s" le circumscrii inseamn" s" te
eliberezi de eleE
7ia!a omului este guvernat" de emo!ii negative. #ngoasa
pe care el o poart" in"untrul lui este cauza tuturor
nenorocirilor )i ne-ericirii sale.
7is"torul s-a ridicat.
4i-a intors spatele )i a trecut cu pa)i precau!i pe lang"
lacul intins, spre col!ul opus al acelei minunate sere.
*e acolo mi-a vorbit, cu spatele spre mine, dar i-am auzit
vocea tare )i dar" lang" urec(ea mea.
9Este doar o problem" de timp... , mi-am notat con)tiincios in
carne!el, 9pan" cand -iecare dintre noi va atinge !inta pe
care )i-a ales-o... in cele din urm", to!i vom invinge... ne
vom trans-orma in ceea ce am ales s" devenim... tu,
mizeria, perisabilitatea )i moartea....iar Eu, des"var)irea,
nem"iginirea )i nemurirea.
(indromul lui Narcis
'Cea mai nezdruncinat credin a ta....
cea mai vtmtoare convingere este
s crezi c lumea e#ist in afara ta% c e#ist
cineva sau ceva de care s depinzi% cineva sau
ceva care poate s*i dea sau s*i ia% s te aleag
sau s te condamne)% a spus "istorul.
9*ac" un r"zboinic s-ar baza pe a0utor din a-ar", c(iar )i pentru o
-rac!iune de secund", )i-ar pierde imediat
invulnerabilitatea, a spus El.
#poi a t"cut )i a inc(is oc(ii.
4i-am -"cut de lucru cu insemnarea ultimelor +ui cuvinte in carne!el.
.auza se prelungea. #m incercat s"-mi dep")esc
stan0eneala, care se datora senza!iei mele de insigni-ian!",
prin recitarea in gand a unor noti!e. in cele din urm",
7is"torul a rupt t"cerea )i, cu oc(ii inc(i)i, a recitat1
6u e$ist" nimic acolo, a-ar"...
6u vine niciun a0utor din alt" parte...
'Cea mai aprig boal a omului este dependena)%
a anun!at El grav.
3mediat am devenit -oarte vigilent. /"r" indoial" c" am sim!it
importan!a acestei a-irma!ii cu tot trupul meu )i rolul
central pe care ea trebuia s"-l ocupe in noul meu sistem
de convingeri.
9Nu e#ist nimic mai -osnic decat s depinzi de alii i de
prerile lor...
a s" te eliberezi de asta, ai nevoie de mult" preg"tire...
eea ce am observat ulterior, cand mi-am analizat atitudinea din
aceast" ocazie )i din altele, era c" acceptam cu u)urin!" s"
m" las convins, atunci cand se re-erea la umanitate in
general, )i ii opuneam rezisten!" cand m" critica sau mi se
adresa personal.
9Oamenii de -elul t"u... se simt vii numai in prezen!a altora... pre-er"
locurile aglomerate... i)i g"sesc de lucru pe la guvern sau
intr-un mare centru de a-aceri... oriunde pot sim!i din plin
prezen!a lini)titoare a mul!imii...
elebreaz" toate ritualurile dependenei )i se adun" in templele
ei1 cinematogra-e, teatre, spitale, stadioane, tribunale,
biserici, numai ca s" -ie al"turi de al!ii, s" -ug" de povara
insuportabil" a singur"t"!ii lor, a subliniat 7is"torul.
O ostilitate de neoprit imi intuneca /iin!a, de parc" acele cuvinte
amenin!aser" ceva vital sau tulburaser" un plan conceput
de mult" vreme.
#m aliniat mental, intr-un )ir, toate comentariile dure pe care voiam
s" le -ac, ca pe ni)te c"r"mizi. O introspec!ie a incercat s"
inl"ture acel conglomerat ru)inos, dar nu a reu)it decat s"
contureze o grimas" de durere pe c(ipul meu. 7is"torul
punea la incercare zidurile rezisten!ei mele. 5tia cum s" le
-isureze. in zambetul +ui era o urma de s"lb"ticie, de
parc" urma s" m" loveasc" )i a spus, pe o voce sc"zut"1
9and un om ca tine se imboln"ve)te, dore)te s" -ie vindecat de
c(irurgi8, ace)ti )amani ai unei )tiin!e inc" primitiveB doar
pentru a atrage aten!ia asupra sa... #m avut o stare de
le)in, de parc" cineva m" lovise cu pumnul in stomac.
7is"torul a l"sat s" treac" cateva secunde, ca )i cum m"
arbitra din dubl" ipostaz", de arbitru )i rival, in acela)i
timp.
?U 9i!i aduci aminte de tablou2, m-a intrebat El din senin,
scbimbandu-)i total atitudinea )i tonul. *e -iecare dat"
cand spunea ceva, m" tulbura peste m"sur". 6u m"
puteam obi)nui cu aceste sc(imb"ri radicale, realizate cu
brusc(e!e )i m"iestrie, cum nu v"zusem la nimeni
altcineva inainte.
apacitatea +ui de a se metamor-oza intr-o cu totul alt" -iin!" )i de a
trece la Urm"torul moment, -ar" a imprumuta nimic din
cel anterior, m" uimea. #m in!eles de indat" c" intrebarea
lui se re-erea la tabloul pe care il admirasem inainte de a
p"trunde in sera unde ne a-lam )i in clipa de -a!". #m
rev"zut in minte imaginea lui 6arcis, contemplandu-)i
c(ipul re-lectat in apele ele)teului, cu doar cateva clipe
inainte de a se -i inecat.
9Este povestea simbolic" a omului pierdut )i identi-icat cu lumea
e$terioar", mi-a e$plicat 7is"torul, -ar" s"-)i ascund"
amuzamentul -a!" de e-orturile mele zadarnice de a-mi
adapta e$presia -acial" la sc(imbarea +ui brusc" de
subiect )i dispozi!ie. # -"cut o pauz", pentru a-mi permite
s"-l a0ung din urm".
Atata vreme cat crezi intr*o lume e#terioar% atata vreme
cat crezi c politicienii au puterea de a*i guverna
viaa% iar religiile pot s*i fac ordine in suflet%
vei fi profund dezamgit....
7ezi lumea a)a cum este, o crea!ie simultan" a -iin!ei tale interioare.
in rezonan!" cu st"rile )i circumstan!ele tale interioare,
lumea apare )i dispare la voin!" )i poate deveni ceva
straniu )i violent atunci cand ui!i c" tu insui eti sursa
care o nate.
4itul lui 6arcis este meta-ora omului care devine victima unei lumi
ce reprezint" propria lui proiec!ie. De indat ce
contientizezi c lumea este proiecia ta% te
eliberezi de ea)% a conchis "istorul.
Eram )ocat. um -usese posibil ca unul dintre cele mai importante
mituri ale civiliza!iei noastre s" -ie interpretat eronat timp
de milenii intregi2 um -usese posibil s" se rateze o
e$plica!ie atat de simpl"2
.e lang" vocea 7is"torului, am auzit cu claritate )i vocea acelei ere
ancestrale, a gigan!ilor gandirii, care pusese bazele
marilor idei -iloso-ice )i murise odat" cu ,ocrate. Ecoul
acelei cunoa)teri inc" mai traversa oceanul timpului,
pentru a a0unge la noi, dar noi continuam s" ignor"m sau
s" interpret"m pe dos miturile sale, care dezv"luie
adev"rata condi!ie uman".
6oi inc" mai credem c" 6arcis este ar(etipul de)ert"ciunii, cand in
realitate mitul lui este un strig"t de alarm" impotriva
stupidit"!ii )i a pericolului de a avea o viziune banal"
asupra lumii. eea ce 7is"torul incercase de nenum"rate
ori s" m" -ac" s" in!eleg m" s-redelea acum, pan" in
adancuri.
.ovestea lui 6arcis era mesa0ul unei 5coli a trans-orm"rii, cea
e$istase cu mii de ani inainte de aravaggio )i l-a inspirat
pe acesta s" picteze tablourile cu r"stignirea lui .etru )i
convertirea lui .avel, pe drumul *amascului. 6arcis nu se
-"cea vinovat de vanitate, cum ni se spusese, ci de
identi-icarea )i capitularea in -a!a propriei sale imagini
despre lume.
9," te indr"goste)ti de cineva din a-ara ta )i s" te ui!i pe tine insu!i
inseamn" s te pierzi in labirintul lumii de care
depinzi... s" ui!i c" e)ti singurul creator al realit"!ii tale
interioare...
96u e$ist" o lume in a-ara noastr", a subliniat El, din nou.
9?ot ce intalnim, vedem )i atingem, ne re-lect".
#l!i oameni, evenimentele )i circumstan!ele din via!a unui
om dezv"luie condi!ia acestuia. ( invinoveti
lumea% s te lamentezi, s" te 0usti-ici )i s" te ascunzi,
toate sunt mani-est"rile unei omeniri c"zute in dizgra!ie,
simptomele evidente ale dependen!ei, precum )i absen!a
unei voin!e autentice.
9#cesta nu este singurul mesa0 care ni s-a transmis de-a lungul erelor,
pe care omul P-a in!eles gre)it pentru a se sustrage
con!inutului s"u insuportabil, a spus El.
9a )i #dam, 6arcis a mu)cat din m"rE mi-a spus 7is"torul,
surprinzandu-m".
3mi era greu s"-l urm"resc, c"ci str"b"tea pr"pastia dintre timp )i
spa!iu, dintre cuvinte indep"rtate, cu un singur pasB mai
intai s-a apropiat de povestea vec(e de patru mii de ani a
Cenezei, iar apoi a s"rit la unul dintre cele mai vec(i
mituri ale Creciei clasice.
9El, ca )i #dam, a crezut in e$isten!a unei lumi e$terioare.
6arcis s-a necat, victim" a iluziei c" e$ista ceva n a-ara lui, iar #dam
a -ost izgonit din Rai )i condamnat la moarte pentru c"
mu)case din m"r )i pentru credin!a ntr-o lume
e$terioar". 3n ambele tradi!ii, care apar!in unor culturi
di-erite, mesa0ul este acela)i1 a crede c" lumea se a-l" n
a-ara noastr" nseamn" a deveni victima ei, a -i ng(i!it de
ea.
9Tu creezi lumea% in fiecare clip a e#istenei tale!) a sus!inut
7is"torul.
9Ele)teul in care 6arcis )i-a v"zut re-lectarea c(ipului este lumea
e$terioar". ," crezi c" ea este real", s" te spri0ini pe ea
inseamn" s" depinzi de propria ta proiec!ie. Din creator
devii creatur, din vis"tor devii cel visat )i din st"pan
devii sclav, pan" cand e)ti su-ocat de propria ta crea!ie.
#m observat c" mesa0ul pe care 7is"torul mi-a permis s"-l descop"r
putea -i g"sit n vec(ile pove)ti ale 6oului ?estament )i n
cele mai noi ale lui /ran;enstein, #lice n =ara 4inunilor
)i Dlade Runner.
9"derea lui #dam )i a Evei are loc in -iecare clip", a precizat
7is"torul. 9(untem izgonii din Rai de fiecare dat
cand iluzia lumii ne invluie... cand uitm c noi
suntem creatorii.
#tunci, crea!ia se revolt" )i riposteaz"... #cesta este p"catul originar,
p"catul mortal, de neiertat1 s" con-unzi cauza cu e-ectul.
*ac" un om este adev"rat )i vertical... este pentru c" el se
conduce singur... in ciuda dinamismului in)el"tor al
evenimentelor )i a diversit"!ii situa!iilor, el )tie c" lumea
este oglindirea lui.
93ndi-erent dac" e bine sau r"u, atr"g"tor sau dezgust"tor, corect sau
eronat, tot ceea ce intalnete omul este doar
reflectarea lui i nicidecum realitatea, a spus
7is"torul )i, din tonul +ui, am n!eles c" ntrevederea
noastr" se apropria de s-r)it. ,e preg"tea s" m"
p"r"seasc".
9*intotdeauna, -iecare om se are doar pe sine...
Tu eti i smana i recolta...
lat" de ce toate revolu!iile din istorie au dat gre)... au
incercat s" sc(imbe lumea din a-ar"... au crezut c"
imaginea din ele)teu este real".
," nu te mai bizui pe lume cand ai nevoie de a0utor.
?reci dincolo de limiteE
6umai aceia care pot transgresa limitele lumii pot sa o
-ac" mai bun".
#ici, i a -"cut o pauz" de cteva clipe.
'Depete*i limitele!)% mi-a ordonat El )i apoi a t"cut din nou.
# transcende, a transgresa limitele lumiiE e ar putea nsemna, oare,
aceasta2
'De mii de secole omul a zgariat ecranul lumii% in sperana
c ar putea schimba secvenele filmului pe care el
singur l*a proiectat)
4otivul pentru care nenum"rate genera!ii de oameni au e)uat in
incercarea de a sc(imba cursul istoriei mi-a -ost servit pe
o tav" de argint. #cea viziune, de o bat0ocur" crunt",
inc(eia povestea nes-ar)it" a atrocit"!ilor, incle)t"rilor )i a
-aptelor eroice, cu o singur" sintagm"1 a -ost o nebunie
inutil" )i nem"rginit".
9?u... p"r"se)te acea nebunieE mi-a poruncit El, cu nea)teptat"
amabilitate. '1it de rzboaie% revoluii i reforme
sociale% politice i economice... ai gri0" de adev"rata
cauz" a tot ce se intampl", inceteaz" s" te mai gande)ti la
vis )i preocup"-te doar de vis"torul din tine. ea mai
insemnat" revolu!ie, cea mai di-icil" dintre toate, singura
care are semni-ica!ie, este sc(imbarea propriului sine.
,mul nu se poate ascunde
9ei care depind de lume r"man ingloda!i in cele mai 0oase zone ale
e$isten!ei, m-a avertizat 7is"torul 9#i c"utat toat" via!a
siguran!a )i satis-ac!iile e-emere in a-ara ta... )i ai stat
suspendat mereu intre team i speran... care
reprezint% amandou% rdcinile dependenei.)
3n timp ce vorbea, 7is"torul )i-a a!intit oc(ii asupra mea, cu o
asemenea intensitate, incat abia puteam s" clipesc )i s"
respir, de parc" voia s"-mi nimiceasc" barierele )i s"
p"trund" mai adanc in -iin!a mea.
97ia!a ta, ca )i tuturor celor dependen!i, este oribil". Este o via!" de
sclav... #ni de-a randul petrecu!i intr-un birou,
perpetuand mediocritatea )i lipsurile, -ar" s"-!i treac"
prin minte s" evadezi din aceast" carcer".
3mi notam ceea ce spunea, ca un reporter in b"taia gloan!elor.
96u e$ist" nimic acolo, a-ar"... nu vine niciun a0utor, de nic"ieri a
repetat 7is"torul, ca s" imprime aceast" credin!" in
convingerile mele. 96u voi inceta niciodat" s"-!i repet1 6u
e$ist" nimic in a-ara ta... eea ce tu nume)ti lume este
doar un e-ect... eea ce nume)ti realitate este doar o
materializare, imaginea din oglind" a viselor sau a
co)marurilor tale...
#ceasta viziune era c(intesen!a tuturor inv"!aturilor sale )i, in
nenum"rate randuri, El o dezvoltase )i o analizase, ast-el
incat s" sporeasc" puterea mea de a in!elege )i de a
recepta -or!a ei subversiv". imi aminteam c" prima oar"
-usese un )oc pentru mine, o inversiune a tot ce crezusem
pan" in acel moment.
9on)tientizeaz" ca lumea este in tine )i nu inversE eea ce se a-l" in
lume sau ii apar!ine ei nu poateB nici s" te a0ute, nici s" te
salvezeE
#poi discursul +ui s-a trans-ormat intr-o c(emare, un apel adresat nu
numai mie, ci tuturor oamenilor. uvintele +ui erau
umbrite de deziluzia celui care d" o avere imens" unei alte
persoane, care nu )tie nici s-o aprecieze, nici s-o
-oloseasc".
#spir" la libertate, inal!"-te deasupra acestei mul!imi de dispera!i...
insuete*i un alt mod de a simi. ucere)te
nem"rginirea din interiorul t"u si gala$iile vor deveni -ire
de nisip...
+"rge)te-!i viziunea )i vei vedea c" lumea se va mic)ora. 7iziunea )i
realitatea sunt unul )i acela)i lucru... aut" integritatea )i
cele ce altora le par mun!i insurmontabili, pentru tine vor
-i doar ni)te mu)uroaie de p"mantA8
#m interpretat pauza care a urmat ca pe o invita!ie de a -ace unele
comentarii )i m-am aventurat s" -ac cateva remarci. #m
spus ceva despre di-icultatea de a accepta ideea ca noi
suntem cauza -iec"rei circumstan!e sau eveniment din
via!a noastr". 4i-am luat toate precau!iile pentru a evita
polemicile de orice -el )i mi-am insu)it tonul nep"rtinitor
al celui ce vorbe)te cu o neutralitate in!eleapt", in -elul in
care abord"m o conversa!ie cu un str"in.
#semenea unui orb, nu puteam percepe distan!a de nep"truns care
separa cuvintele 7is"torului de mine, pe scara
responsabilit"!ii. 9Este imposibil de crezut c" orice i se
intampl" unui om, indi-erent c" e vorba de o banal"
r"ceal" sau implicarea intr-un accident de avion,
reprezint" materializarea propriei psi(ologii, a st"rilor
/iin!ei lui, am conc(is eu. Eram -ascinat, dar totodat" )i
insp"imantat de viziunea 7is"torului, llrm"rindu-mi
gandurile, am a0uns la originile civiliza!iei noastre, de
unde izvorau cele dou" viziuni antinomice, care
scindaser" mereu lumea, pan" in ziua de azi.
Crecia clasic" credea in zei!a norocului, /ortuna, care acorda -avoruri,
legat" la oc(i. 7ec(ii romani, la randul lor, credeau in
(omo -aber. .entru romani, zei!a norocului vedea per-ect
)i respecta virtu!ile indivizilor. *up" p"rerea mea,
7is"torul era un sus!in"tor al concep!iei romane asupra
lumii. ?otu)i, nu am avut timp s" m" l"muresc, c"ci, a)a
cum se mai intamplase inainte, vocea +ui a devenit un
urlet, care mi-a ing(e!at sangele in vene1
9...rezi c" e)ti aici pentru o discu!ie de salon cu al!i am"ra!i de soiul
t"u2.... #scult" cu aten!ie, a spus El )i, pentru a int"ri acest ordin, )i-
a lovit u)or urec(ea dreapt" cu degetul ar"t"tor,
impreunat cu cel mi0lociu, intr-o mi)care premeditat" )i
inceat". 9+umea este re-lectarea st"rilor /iin!ei tale, ceea
ce inseamn" ca +uisa nu a murit de cancer.
4oartea ei este reprezentarea teatral" a dramei pe care o por!i
in"untrul t"u, a angoasei tale teribile... #cel eveniment, ca
de alt-el toate celelalte, este doar un semn al st"rilor
/iin!ei tale... (iar dac" incerci s" te ascunzi, prin negarea
)i lamentarea continu", Pcantecul t"u de 0ale este un ritual
de -ertilitate, r"sturnat. # atras toate problemele )i
necazurile e$isten!ei tale.
*eodat" s-a a)ternut t"cerea.
O an$ietate stranie m" arunca pe un !"rm intunecat. O parte solid" )i
rigid" din mine se n"ruia )i o pr"pastie se desc(idea
in"untrul meu, m" ing(i!ea. 3nima b"tea cu putere in
pere!ii pieptului meu, respira!ia imi era strangulat",
deoarece pl"manii mi se goliser" de aer. #m incercat
ame!eala cople)itoare a unei c"deri neintrerupte )i un
strig"t mut de a0utor, disperare )i ru)ine a izbucnit in cele
mai tainice -ibre din mine, de parc" toat" durerea
e$isten!ei se localizase intr-un singur -ocar.
6umai in momentul in care El a inceput s" vorbeasc", am -ost capabil
s" respir din nou )i atunci am ing(i!it, cu l"comie, cat aer
am putut.
9Omul nu se poate ascunde, a )optit 7is"torul, ca )i cum mi-ar -i
transmis o inv"!"tur" secret". #scultam ca un copil, -ar"
s"-l intrerup sau s" m" impotrivesc.
9ele mai neinsemnate ac!iuni, percep!ii, ganduri, gesturi )i mimica
-e!ei r"man intip"rite in noi, pentru ve)nicie. 4i-a spus
c" modul in care tr"im in -iecare clip", ca pe o -otogram"
dintr-un -ilm, constituie o in"l!are sau o scu-undare
in"untrul /iin!ei )i ne racordeaz" la ceea ce urmeaz" s" ni
se intample.
9Omul nu se poate ascundeE... #ici, cu 4ine de -a!", stai singur,
dinaintea e$isten!ei... in acest Goc nu sunt partide politice
sau sindicate. and intri inaceast" inc"pereB nu po!i aduce
nimic din trecutul t"u, nici m"car minciuna numelui t"u
sau rolul pe care il 0oci zi de zi. in acest loc nu sunt
balustrade de care s" te ag"!i... in acest loc e)ti singur cu
tine insu!i...
# observat c" tremuram vizibil, c" din!ii imi cl"n!"neau, de parc"
aveam -ebr" )i a spus1
9.une cap"t -ricii )i 0ocului de-a v-a!i ascunseleaE O parte din tine
trebuie s" moar", deoarece este absurd". #ceast" moarte
reprezint" marea ta )ans"... 6umai s" o po!i -ace...
,im!eam c" 7is"torul str"pungea, -izic )i dureros, strat dup" strat,
ignoran!a )i gunoaiele psi(ice care se acumulaser" in timp
in interiorul meu, devenind tari ca stanca.
9*ac" munce)ti neistovit, tot ata!ia ani ca!i ai pierdut r"nindu-te, a
spus El cu o )oapt" dulce, ca o promisiune, 9intr-o bun" zi
timpul se va pr"bu)i )i un tunel se va desc(ide dinaintea
ta, conducandu-te spre cea mai adev"rat" )i real" parte
din tine... o parte pe care -iecare om ar trebui s" o
reg"seasc", s" se contopeasc" cu ea1 visul s"uE
6umai in acel moment 7is"torul )i-a indep"rtat privirea de mine )i
mi-a l"sat un moment de r"gaz, l-am v"zut c(ipul
unduindu-se, ca o re-lectare in ap". Era pe cale s" m"
p"r"seasc". Drusc, m-am sim!it -oarte epuizat, ca )i cum
a) -i parcurs mii de mile dintr-o r"su-lare. .icioarele mele
nu m" mai sus!ineau, am ingenunc(eat pe covor )i am
c"zut la p"mant, ca un mort.
(%)IT#"# ***
?rupul
P 9?u e)ti lumeaE
?recuser" cateva luni de la ultima mea intalnire cu 7is"torul.
uvintele pe care le auzisem in incant"toarea atmos-er"
din ser", lang" piscin", inc" m" tulburau. 4ai presus de
toate, se in"l!a strig"tul +ui nep"mantean, imposibil de
uitat, 9Renun!"""""aE, care imi tot revenea in minte )i
r"suna in"untrul meu, dandu-mi sentimentul c" m"
gole)te.
6u m-am putut gandi la nimic altceva, mult" vreme. *eseori
-runz"ream noti!ele pe care le luasem )i, de -iecare dat",
esen!a cuvintelor +ui, puternic" )i viguroas", se
rede)tepta in mine.
#poi, din ce mai intens, 6e: Ior;-ul m-a captivat. 7ia!a mea se a)eza
din nou pe linia de plutire marcat" de obliga!iile de a-aceri
la #O, de obi)nuin!a de a purta de gri0" copiilor )i a m"
ocupa de mena0 impreun" cu 0enni-er. .re!ioasa substan!"
adunat" cu sudoare in timpul intalnirii mele cu 7is"torul
s-a evaporat )i st"rile /iin!ei mele, gandurile, atitudinile )i
limba0ul au revenit la stadiul de dinaintea intalnirii cu El.
3ntr-o sear", beam impreun" cu ca!iva colegi din ec(ipa mea, in
semiintunericul unui bar din 4adison #venue,
indeplinind ritualul ne:@or;ez inevitabil al termin"rii
programului de lucru. ,"rb"toream ziua cuiva.
*eodat", barul )i clien!ii s-au cu-undat intr-o t"cere absolut", ca )i
cum lumea )i-ar -i pierdut sunetele. ?impul nu se mai
scurgea. #m observat -e!ele tume-iate de alcool ale
tovar")ilor mei )i am 9v"zut e$presia indurerat" ascuns"
in umbra rasului lor t"cut.
/"r" niciun e-ort )i cu o luciditate ironic", m-am intrebat cat de mult
sim! al ridicolului ar trebui s" aib" cineva pentru a numi
acest ritual trist 9clipa -ericit". #poi, m-a str"b"tut
senza!ia brusc" de a -i pierdut ceva, sentimentul acut de a
-i negli0at ceva esen!ial )i de neinlocuit.
*orin!a arz"toare de a-+ vedea alterna cu grea!a izvorat" din acel vid
interior, pan" cand dorul mi-a umplut intreaga /iin!". +-
am strigat cu o voce mut" )i disperat". 6iciun ,O, nu mai
-usese lansat vreodat" cu o asemenea acurate!e pentru a
salva un su-let. *up" cateva zile, 7alerie, asistenta mea,
mi-a adus nelipsita ca-ea de la inceputul zilei )i un plic
misterios. # e$tras din el un bilet de avion, -ar" s" spun"
vreun cuvant, )i mi l-a aruncat sup"rat" in -a!",
ostentativ, a)a cum ar proceda o so!ie cu dovada
incontestabil" a unei in-idelit"!i. 9arevas"zic", a spus
ea, plin" resentimente, 9pleci la Darcelona )i nu-mi spui
nimicE 4ul!umescE 3n acele cuvinte, precum )i in tonul )i
atitudinea a-ectat" a acelei -emei, am rev"zut povestea a
mii de compromisuri care imi pang"riser" via!a.
#m str"b"tut mai multe inc"peri, inainte de a-+ intalni. Era cu
spatele, intors spre mine )i p"rea preocupat s" inte!easc"
-l"c"rile -ocului intr un )emineu de piatr". Un blazonul
-rumos m"iestrit pe ancadramentul c"minului era bine
pus in valoare, iar un tablou imens, in tonuri ce variau de
la negru la cenu)iu, reprezentand ni)te solda!i ce se
plimbau nesting(eri!i, trona pe perete. 4i s-a p"rut c"
recunosc penelul lui Ortega.
.uteam z"ri doar pro-ilul -e!ei 7is"torului, luminat de -l"c"ri. #m
avut senza!ia c" acea str"lucire nu se datora luminii
-ocului, ci era r"spandit" de pielea +ui ar"mie. .urta un
(alat de m"tase -in". ."rea un aristocrat, a c"rui noble!e
)i statut il obligau s" duc" o e$isten!" de (uzur.
/irul tainic al dispozi!iei mele m" purta inapoi, la prima noastr"
intalnire. 5i cu acea ocazie st"tuse intors cu spatele. #m
observat similitudinea, cu o oarecare iritare. inc" mai
sim!eam cuvintele +ui arzandu-mi pielea )i mi-am spus c"
nu a) dori s" trec din nou printr-o incercare
asem"n"toare. ?"cerea se prelungea )i 7is"torul nu
d"dea semne ca mi-ar -i observat prezen!a. #m incercat
s"-mi omor timpul )i an$ietatea uitandu-m" impre0ur1 o
in)iruire de camere )i coridoare, care ad"posteau
biblioteca vast" din 4as #nglada, conacul elegant unde
-usesem adus. .e coridorul unde st"team se a-la un noian
incredibil de c"r!i, acoperind in intregime pere!ii, de la
podea la tavan. .odeaua era acoperit" cu pl"ci l"cuite )i
ovale de teracot", )i pe toat" supra-a!a ei se intindea o
pictur" multicolor" de (agall. incercam s" arunc o
oc(ead" la titlurile c"r!ilor de lang" mine, cand vocea +ui
a rupt t"cerea1
9and te indep"rtezi de 4ine, decazi si te intorci la strategia ta de
muritor, a spus El )i s-a intors ca s" m" priveasc" drept
in -a!". #m sim!it cum privirea +ui de o!el m" str"pungea
ca o sabie.
9and ui!i de mine, cazi in rutina repeti!iei. *e -iecare data i!i
parcurgi din nou via!a )i te agi!i, uitand c" ai tr"it de0a
acele lucruri
Era o mireasm" de eternitate in acele cuvinte, un semn uitat de
aducere aminte a unei libert"!i nes-ar)ite, dincolo de
tonul amenin!"tor )i durerea insuportabil".
7is"torul i)i reluase discursul din punctul in care ii l"sase cu cateva
luni in urm", de parc" timpul se suspendase de atunci )i
numai in acea clip" i)i reluase derularea. 4i-am scos
carne!elul )i am notat -iecare cuvant
96imic nu vine din a-ar"E... *ar tu continui s" cau!i increderea in
oc(ii celorlal!i... cau!i -ericirea )i solu!iile intr-o lume care
su-er" de aceea)i boal" ca )i tine... 2umea este pielea
ta... lumea eti tu!... *ac" ai putea vreodat" s" te
intalne)ti cu tine insu!i
95i ceilal!i2 am intrebat
9eilal!i sunt tu, din e$teriorul t"uE Ei sunt -ragmente din tine,
replicate in timpB re-lec!ii ale psi(icului t"u dezintegrat...
#m luat noti!e neintrerupt pe toat" durata acelei intalniri, in special
despre iluzia -atal" care ne -ace s" credem in
neasem"nare, in e$isten!a unei lumi din a-ar",
independent" de voin!a noastr" )i de care destinul nostru
depinde. #cesta este p"catul tuturor p"catelor, a
concluzionat 7is"torul.
'Pcatul originar. Cand doreti ceva i intinzi mana s iei%
chiar dac e vorba de un mr% intregirea piere%
paradisul este pierdut.)
Piticii mentali
.entru 7is"tor, 9educa!ia primar" ne inva!" s" percepem lumea ca pe
o entitate e$terioar" care are puterea de a decide )i a
ac!iona, capabil" s"-)i impun" propria voin!". *in aceasta
cauz", omul se simte permanent amenin!at )i este victima
realit"!ii pe care o intalne)te...
93at" cum oamenii se trans-orm" in pitici mentali... mai mici decat o
insect"... <oin"resc prin lume, cu coada intre picioare...
i)i intre!in sentimentul de culpabilitate... se tem....
*e indat" ce atinge acest nivel de degradare, omul nu poate decat s"
tr"deze, s" acuze, s" se lamenteze, s" se
autocomp"timeasc" )i s" mint"... s" se mint" pe sine,
crezand c" problema este neinsemnat"... c" via!a lui este
des"var)it", cu e$cep!ia catorva aspecte nesemni-icative, o
problem" izolat" )i o adversitate de moment.
Este atat de orb, i(cat nu poate recunoa)te c", in umbra unui aspect
din via!a lui care nu-i este pe plac, in umbra unui
am"nunt aparent nesemni-icativ, e$ist" o boal" a intregii
/iin!e. a s" o sc(imbe, are nevoie s" sc(imbe totul... s"-
)i r"stoarne modul de a gandi )i ideile... viziunea asupra
lumiiE
+a -inalul discursului, 7is"torul mi-a dezv"luit c" cele cinci r"ni ale
lui lsus simbolizeaz" cele cinci sim!uri ale omului
orizontal, care -i !intuiesc -n cea mai 0oas" zon" a
e$isten!ei.
9and vei con)tientiza c" tu e)ti creatorul lumii e$terioare, c" tu con!ii
lumea )i nu invers... cand i!i vei reaminti c" tot ceea ce
vezi, auzi, atingi este rodul crea!iei tale, nu o s"-!i mai -ie
team" de ea.
9+umea este o gum" de mestecat, care se muleaz" dup" -orma din!ilor
t"i, a spus El. 4i-a pl"cut atat de tare acea sintagm", atat
de insolit" )i original", incat am notat-o imediat, laolalt"
cu alte ma$ime memorabile ale +ui.
96u uita c" lumea, ceilal!i sunt e$presia cea mai onest", cea mai
sincer" a ceea ce suntem cu adev"rat.. +umea este ast-el,
deoarece tu e)ti ast-el.
+a un semn al +ui, cortina grea s-a ridicat )i a dezvelit un zid de sticl".
#m parcurs cu privirea dealurile indep"rtate, verdele
intens al viilor )i )an!urile intunecate ale unor brazde
proasp"t s"pate. *omeniul 4as #nglada p"rea c" se
intinde la in-init. 7ocea +ui avea susurul dulce al unei
promisiuni1
9...#du-!i aminte de 4ineE #du-!i aminte de visE
6umai a)a vei intalni o lume des"var)it", o lume vindecat"...
.aradisul terestru este proiec!ia st"rii /iin!ei tale, a unui
9paradis portabil. .entru a-l men!ine intact )i a-i p"stra
atomii strans impleti!i, omul trebuie s" veg(eze tot
timpul, trebuie s" intervin" mereu.
Umplusem paginile carne!elului. u greu puteam s" !in ritmul cu El.
#m incercuit acel anume verb de mai multe ori, ca s"-l
pun in eviden!" )i, de indat" ce am avut prile0ul, P-am
intrebat ce se in!elege prin 9a interveni.
'$nseamn s tii cum s ptrunzi in intunecimea propriei
.iine i s duci acolo lumin)% a r"spuns 7is"torul,
dand cuvintelor +ui o intensitate deosebit", ca )i cum mi-
ar -i transmis un secret vital.
# -"cut o pauz" mai indelungat", ezitand s"-mi spun" ceva ce ar -i
intrecut capacitatea mea de in!elegere. 4i-am !inut
respira!ia )i am sperat din tot su-letul c" va avea incredere
in mine.
9*ac" a) permite -ie )i unei semin!e a iadului s" intre in paradisul
meu...toate acestea ar disp"rea, a spus El, inso!indu-)i
cuvintele cu o mi)care larg", care a inv"luit mai intai
)emineul, apoi c"r!ile, )i operele de art" care ne
incon0urau, )i piscina mare cat un lac, impre0muit" de
verdele tremur"tor al parcului )i de vila imens".
,,3ntr-o bun" zi, pentru a merita cu adev"rat raiul )i a putea s"-l sus!ii,
va trebui s" )tii s"-i aperi de orice mediocritate, de orice
negli0en!"... de mor!ile tale l"untrice... ,mul solar
re-lect" propria sa lumin", o lume str"lucitoare )i -ericit",
nepermi!and s" o innegureze ceva...
3n acel moment, am incercat s" in!eleg pe deplin ceea ce 7is"torul
voia s" spun" prin 9s" veg(ezi.
9....dac" a) permite -ie )i unei singure semin!e a iadului... #cele
cuvinte au p"truns adanc in"untrul meu. and mi-au
atins oasele, ceva a tres"rit in con)tiin!a mea. #m in!eles,
dintr-o dat", ce insemna s" -ii un conduc"tor des"var)it )i
onest, ce imens" sarcin" i)i asumau cei ce doreau sa
alunge )i cea mai vag" umbr" din /iin!a lor. #m in!eles
severitatea +ui )i motivul pentru care c(iar )i o grimas", o
atitudine, cel mai mic semn de negativitate ii starnea cele
mai aspre mustr"ri.
7is"torul a spus c" gandurile )i emo!iile oamenilor au o natur" -izic"
alc"tuit" din culori )i miresme, care se r"spandesc c(iar )i
la dep"rtare.
4-am inro)it ca para -ocului, gandindu-m" de cate ori adusesem in
lumea 7is"torului miasmele indoielii )i mirosul in!ep"tor
al temerilor mele. 4-am gandit la condi!ia noastr" de
-iin!e nedes"var)ite, la oamenii care i)i duc via!a -ar" s"-)i
imagineze vreodat" c" cineva inspira du(oarea gunoaielor
psi(ice, a gandurilor, a emo!iilor negative, care le
marc(eaz" prezen!a, asemeni unei scurgeri de gaz )i
semnaleaz" iminen!a dezastrului.
9+umea este reprezentarea per-ect" a st"rilor /iin!ei tale.
+umea este ast-el, deoarece tu e)ti ast-el )i nu invers.
"n cntec de 1ale
."r"sisem 4as #nglada. .iscina, parcul, -rumuse!ea campestr" a
peisa0ului nu ne mai incon0urau. 4ergeam acum, al"turi
de 7is"tor, pe str"zile unui ora) necunoscut. 4irosul
intens al portului )erpuia de-a lungul str"du!elor,
asemenea canalelor unui rau invizibil.
#m inaintat pe 0os in acel !inut apos pe care 7is"torul p"rea c"-P
cunoa)te -oarte bine )i, in timp ce ne adanceam in materia
lui lic(id", sim!eam, printre re-le$e )i ecouri, o senza!ie de
u)ur"tate, cum se in"l!a in"untrul meu. Un trenule! cu
cremalier" se c"!"ra pe un deal, ga-aind. 6e intampina, cu
bucurie, o teras" suspendat" intre stanci )i mare, un col!
pr"-uit de lume, leg"nat in lic(idul amniotic al acelor
-abule )i mituri atat de dragi, din copil"ria umanit"!ii.
9,e pare c" omul i)i dore)te doar aparent s" aib" s"n"tate,
prosperitate )i bun"stare, a spus 7is"torul cu gravitate,
in vocea +ui sim!indu-se solemnitatea unui discurs
adresat celei mai autentice p"r!i din orice om.
9*ac" omul s-ar putea observa pe sine, dac" )i-ar putea cunoa)te
propriul sine, ar putea auzi cantecul de 0ale din"untrul lui,
nes-ar)ita incanta!ie a unei rug"ciuni a nenorocirii, rostit"
in a)teptarea unor evenimente care se pot intampla sau
nu...
+a mic" distan!" era un b"rbat ce purta un tricou negru )i oc(elari de
soare intuneca!i )i p"rea a -i cu totul absorbit de
panorama atotcuprinz"toare a cerului )i a m"rii. #vea un
pantec e$trem de proeminent )i mainile intoarse in
interior, o caracteristic" a oamenilor gra)i ale c"ror
abdomene sunt prea um-late. i)i vara mana tot timpul
intr-o pung" imens" de carto-i pr"0i!i, umplandu-)i
pumnul cu generozitate. 4anca )i continua s" priveasc" in
gol.
8 97ezi2 mi-a spus El, ar"tandu-mi-P cu o mi)care u)oar" a b"rbiei.
9#cel om se sinucide. Un domn de pe vremuri sau cu un
alt temperament, ar alege o arm". +-am vedea !intindu-)i
capul cu demnitate )i spunand la revedere lumii, in timp
ce ar arunca o ultim" privire acestui peisa0 e$traordinar.
Eram tulburat de un asemenea comentariu -"cut la adresa unui
str"in, incercam s" in!eleg ce m" atinsese din cuvintele
+ui, cand a ad"ugat1
9,ingura di-eren!" dintre arm" )i mancare este rapiditatea metodei
alese pentru a comite suicidulE
*ac" acele cuvinte ar -i -ost rostite de altcineva, le-a) -i considerat o
butad" ne-ericit", o e$agerare de prost gust. *ar 7is"torul
nu era genul care glumea. ?otu)i, nu-mi puteam e$plica
de ce cuvintele +ui m" tulburaser" )i m" deran0aser" atat
de mult. #m crezut c" dispozi!ia mea, intre uimire )i
indignare, precum )i acea durere pe care o sim!eam,
-useser" induse de cinismul 7is"torului. Eram departe de
a g(ici cauza real" a tulbur"rii mele. ,ingura cale pe care
am g"sit-o pentru a m" elibera de acea dispozi!ie proast"
)i de-a o opri sau cel pu!in de a ascunde ostilitatea
ine$tricabil" pe care o sim!eam crescand nest"panit
in"untrul meu era s" recurg la o remarc" ironic".
93n ambele cazuri ar trebui s" cerem interven!ia poli!iei, ca s"-i ia
arma, incercand s"-i salv"m via!a inainte de a -i prea
tarziu, am spus, cu un zambet care de0a se o-ilise cand
mi-a ap"rut pe buze. #r -i trebuit s"
incetez, probabil a) -i putut, dar nu mai era cale de
intoarcere, a)a c" am continuat, cu ironie1
93n cazul nostru, ar trebui s" anun!"m poli!ia c" un om incearc" s"-)i
ia via!a cu... o pung" de carto-i pr"0i!i.
E$presia -e!ei +ui, care de0a era grav", a devenit de o!el, ing(e!andu-
mi sangele in vene.
95i tu vrei s" te sinucizi, a spus El cu r"ceal", dup" care, cu o voce
sc"zut", a )optit1
9#cel om e)ti tuE
# a)teptat cateva secunde, pan" mi-am revenit, ca un bo$er care
-usese scos din lupt". # crezut c" eram complet invins, a)a
c" s-a oprit din num"rat )i a spus1
97ia!a unui om obi)nuit este o strada cu sens unic.
El )tie doar sensul spre limit"ri.
,ingura lui credin!", devotamentul s"u absolut este -a!"
de moarte. ,ingura sa libertate real" este alegerea
modului in care se sinucide. #cest trup este indestructibil
*oar noi in)ine permitem s" -im distru)i.
:andurile i sentimentele pe care noi i le
impunem sunt cauza imbtranirii% a bolilor% a
eecului i a morii.
?ot ceea ce i se intampl" corpului t"u i se intampl" lumii.
+umea este ceea ce e)ti tu, iar tu e)ti /iin!a de dincolo de
na)tere, de dincolo de moarte.
?u, la -el ca multe alte milioane de oameni, ai ales s"-!i -olose)ti
temerile )i gandurile distructive pentru a te sinucide.
9*ar ce putem -ace acum2, a -ost tot ce am putut s" articulez. #m
avut inten!ia s" pun intrebarea in numele intregii
umanit"!i sinuciga)e. #m vrut s" spun1 9e putem
-ace2... ins", pentru aceasta, aveam nevoie de mult"
energie, iar a mea -usese ing(i!it" de o -isur" ne)tiut" din
/iin!a mea. #bia m" mai !ineau picioarele.
93ncercarea de a-i opri, de a nimici planul lor morbid, nu ne
trans-orm" in salvatori sau bine-"c"tori ai lor, a spus
7is"torul. 9*impotriv", incercarea noastr" ne va
presc(imba in du)mani de moarte )i, in cele din urm",
doar le va amana autosabotarea.
4-a privit cu aten!ie, de parc" incerca s" descopere cat de preg"tit
eram s" port in spinare responsabilitatea a ceea ce urma
s"-mi spun", apoi a )optit1
9E$ist" o latur" intunecat" a /iin!eiB pe care acel om a mo)tenit-o de
la educa!ia primar", un gand autodistructiv, un impuls de
a-)i -ace r"u mai intai 3ui )i apoi celorlal!i
4i-a vorbit despre psi(ologia vec(ii omeniri, ale c"rei caracteristici
erau autosabotarea )i devotamentul pentru moarte, ca o a
doua natura care, in omul de rand, se mani-esta ca un
impuls sinuciga), irezistibil.
*e indat" ce uit" c" el este ziditorul, creatorul )i st"panul absolut a tot
)i a toate, omul cade prizonier unei 0alnice imagini asupra
lumii. El tr"ie)te via!a unui cer)etor, torturat de
sentimentul de vin" )i de o senza!ie permanent" de e)ec,
-iind o victim" a re-le$elor )i gandurilor sale distructive.
',bservai*v! ."trunde!i in col!urile cele mai intunecate ale /iin!ei
voastreE ontrola!i -iecare indoial" )i team", de indat" ce
r"sar in voiE
/i!i neindur"tori cu voi in)iv".
$mpunei*v fericirea% bucuria% odihna i prosperitatea.
Nu condiiile lumii v fac nefericii% ci nefericirea
voastr creeaz toate nenorocirile din lume.
(rcia este o boal mental )
?rupul nu poate min!i
9Uit"-te la tineE, a reluat brusc 7is"torul 9*oar ce ai implinit treizeci
de ani )i trupul t"u de0a seam"n" cu al unui b"tran.
,angele mi-a n"v"lit in obra0i )i m-am sim!it -oarte
ru)inat, ca )i cum El m-ar -i e$pus dezgolit, c(iar acolo, in
-a!a tuturor oamenilor care se ing(esuiau pe teras". #poi
a continuat, nemilos.
9?rupul dezv"luie /iin!a. #r trebui s" -ream"te de pl"cere, bucurie,
precum cel al unui copil... dar ai uitat... ?rupul nu poate
min!iE
6u era nicio urm" de acuza!ie in vocea +ui, ci numai un rece anun! al
unui dezastru. #m sim!it durerea unei in!ep"turi, o durere
real", clar", dar -ar" resentimente sau acuza!ii. 4-am
adunat, mi-am indreptat spatele )i in acel moment am
realizat cat de mult m" obi)nuisem s" stau coco)at )i cat
de vinovat eram c" nu-mi iubisem trupul )i nu avusesem
gri0" de el.
3n acel moment, tendin!a mea natural" m" impingea spre vec(iul
meu obicei de a m" autocomp"timi. Oricum, 7is"torul nu
mi-ar -i permis una ca asta. 5ansa pe care mi-o o-erea era
prea mare. #r -i trebuit s-o in)-ac din zbor, dar nu eram
preg"tit. #st-el c" am recurs la o atitudine de-ensiv", o
re-lectare a re-uzului incon)tient de a m" sc(imba.
#m adunat, la repezeal", toate motivele plauzibile care m"
impiedicaser" s" am gri0" de corpul meu1 serviciu,
c"l"torii interminabile, via!a citadin", nevoile -amiliei,
boala +uisei )i, nu in ultimul rand, pietrele la rinicbi care
m" n"p"stuiser" inc" de pe vremea cand eram -oarte
tan"r.
7ocea +ui mi-a intrerupt scuza indelung pl"nuit" )i a dat peste cap
toate argumentele mele. *eodat", am -ost catapultat in
a-ara mea )i m-am putut privi prin ocbii 7is"torului. #m
avut viziunea umilitoare a acelui omule! preocupat s" se
scuze, s" caute motive conving"toare pentru a se esc(iva,
dorind s"-)i nege responsabilitatea )i s" r"man"
nesc(imbat. 7oiam s" persist in acea viziune care, oricat
de dureroas", avea puritatea deta)"rii )i limpezimea
vindec"toare a integrit"!ii. *ar nu a durat decat cateva
clipe.
9?rupul t"u, -a!a ta palid", oc(ii t"i um-la!i )i mimica ta arat" c" ai
incetat s" mai tr"ie)ti, c" e)ti de0a o ruin". u e$cep!ia ta,
toat" lumea )tie de planul t"u de a-!i gr"bi moarteaE
a s" se reduc" la o asemenea stare, un om trebuie mai intai s" se
pro-aneze pe sine ...El este asemenea unui animal r"nit,
care las" o dar" de sange in urma lui ca s" -ie prins )i
omorat de pr"d"tori.
+egile e$isten!ei in a-ara 0unglei nu sunt di-erite.
<iin0a, trupul 3i lumea sunt unul 3i acela3i lucru=:
Ultima a-irma!ie m-a impietrit. in vreme ce eram pe cale s"
con)tientizez posibilitatea c" -iin!a )i corpul constituiau o
singur" realitate, ideea c" e$ist" o rela!ie cauz"-e-ect intre
corp )i lume mi-a dep")it limita de acceptare.
9Orice vezi )i atingi reprezint" lumin" solidi-icat", orice percepi nu
este nimic altceva decat proiec!ia organelor tale, mi-a
con-irmat 7is"torul. '+le nu sunt numai ziditorii%
intemeietorii i creatorii reali ai lumii% dar i
partea din tine care este cea mai apropiat de
lume.)
#poi, cu oc(ii inc(i)i, a)a cum st"tea deseori, 7is"torul mi-a recitat
cateva randuri pe care le-am notat -idel1
?rupul este adev"ratul 7is"tor...
?rupul viseaz", celulele )i organele lui viseaz".
?rupul este adev"ratul ziditor al lumii tale personale.
7is"torul mi-a e$plicat cum ceea ce omul vede din el insu)i, prin oc(ii
lui -izici, se nume)te trup, pe cand ceea ce nu vede,
deoarece vibreaz" cu o -recven!" mai inalt", se nume)te
,ine.
9*e -apt, trupul este ,inele sau /iin!a... este ,inele intrupat, a spus
El )i mi-a analizat din nou c(ipul, ca )i cum mi-ar -i
evaluat starea. #poi tonul +ui a redevenit aspru.
9redin!a intr-o divinitate din a-ara voastr", ideea c" e$ist" o entitate
dincolo de trup este cea mai larg acceptat" supersti!ie din
lume )i unul dintre cei mai mari criminali ai umanit"!ii.
3n ma0oritatea tradi!iilor religioase, aceast" zeitate e$terioara a -ost
inlocuit" de credin!a intr-un g(id spiritual, un su-let, o
entitate invizibil" din"untrul omului. *up" p"rerea
7is"torului, aceast" credin!" este )i ea un criminal.
*intr-un motiv sau altul, am -ost inv"!a!i s" ne separ"m de corp )i s"
reducem via!a la o serie nes-ar)it" de tentative de a o
ucide.
#st-el, omul a c"zut in nedreptatea, in imoralitatea mor!ii.
Candurile mele se roteau in 0urul conceptelor revolu!ionare pe care le
a-lam de la El.
9?rupul nu poate min!i, a repetat El, ridicand vocea, cu un accent
aspru, care mi-a atras imediat aten!ia.
9?rupul este cea mai onest" )i sincer" parte din /iin!a noastr". ?rupul
dezv"luie ceea ce suntem cu adev"rat... in starea noastr"
actual", el re-lect" natura noastr", incomplet" )i
con-lictual".
4i-am limpezit vocea )i am tu)it u)or. 7is"torul a redus incet, cu
ca!iva milimetri, distan!a dintre noiB in oc(ii +ui puteam
citi o -erocitate inocent" )i lipsa de indurare a unei
creaturi s"lbatice. #tmos-era se intunecase. Era ca )i cum
intamplarea m" pusese -a!" in -a!" cu un du)man de
moarte... 4-a cuprins o nelini)te de nest"panit.
9?u)itul este modul t"u de a spune nu... de a te in-ige cu c"lcaiele in
p"mant )i de a-mi opune rezisten!", a spus El cu o voce
teribil" .
9Eu sunt ceea ce te impiedic" s" imb"trane)ti )i te prote0eaz" de boal"
)i moarte. Eu sunt ceea ce te impiedic" s" revii la
vulgaritatea trecutului t"u... la repetitivitate... 3a
intamplare....
%l"turi de 4ine nu po!i s" mai decazi... lat" de ce m" consideri cel
mai de temut du)man al t"u... Este mai simplu s" urmezi,
ca sub (ipnoz", vec(iul mod de a te degrada )i a su-eri,
decat s" te inal!i )i s" ino!i contra curentului, s" te revol!i
impotriva s"r"ciei, a tiraniei b"trane!ii, a bolii )i a
imoralit"!ii mor!ii.
4i-a l"sat o clip" de r"gaz, pe care am ing(i!it-o cu l"comia unui
nau-ragiat care ia o gur" de aer. #cele cuvinte m"
aruncaser" prad" disper"rii )i m" goliser" de toat"
energia. 6imeni nu-mi mai vorbise vreodat" a)a, nici nu
m" -"cuse s" m" simt ast-el. ine era acea /iin!"2 e era
cu acea iubire a +ui, atat de ascu!it" )i nemiloas", care t"ia
in carnea mea, ca un bisturiu2
,#l"turi de 4ine nu vei putea imb"trani... nu te vei putea
imboln"vi...nici muri, a spus El )i eu -i ascultam uimit
acele vorbe, de dincolo de timp.
93nv"!a!i cum s" v" ridica!i vibra!iile corpului pe un nivel superior )i
ve!i disp"rea din orizontul unei lumi amenin!"toare,
in)el"toare )i muritoare.
Campul de lupt este trupul)
9Oricum, pentru aceia dintre voi care au ales moartea drept g(id,
lumina )i via!a apar ca ni)te orori..,, de aceea aici se
poart" o lupt" desc(is", intre voi )i 4ine....
and a pronun!at 9aceia dintre voi, a e$tins acel mesa0 e$traordinar,
pentru a cuprinde toate -iin!ele umane din lume. 6u mai
eram singurul care st"tea in picioare -n -a!a 7is"torului.
.e terasa acelui ora) necunoscut, incon0urat" de acea
panoram" ce-!i t"ia respira!ia, intreaga umanitate il
asculta.
.ii cumptat!
,#ceast" incle)tare dintre noi se va s-ar)i numai cand te vei sc(imba
pentru totdeauna, a spus 7is"torul cu un calm rece.
9(iar dac" i!i par aspru... nemilos... c(iar dac" te va
durea... c(iar dac" m" vei vedea ca pe un monstru, cu
oc(ii ro)ii de sange, aceasta va -i doar re-lectarea
opacit"!ii tale, a rezisten!ei tale la sc(imbare... #l"turi de
4ine, dac" dore)ti, i!i po!i sc(imba inevitabil destinul, al
t"u )i al altor mii de b"rba!i )i -emei...
O nou" (ot"rare, o certitudine i)i croia drum in /iin!a mea, asemenea
unei maini care se strange incet, in pumn1 nu mai voiam
s" depind de lume )i de ceilal!i, a)a cum constatam, cu
oroare, c" se intamplase pan" atunci. 6u mai doream s"
fiu o umbr% o marionet biochimic, manuit" de
s-orile ingrozitoare ale uit"rii )i intampl"rii. 4i-am 0urat
mie insumi c" voi -ace orice pentru a urma cu s-in!enie
principiile pe care 7is"torul se str"duia s" mi le transmit".
9/olose)te-!i toat" puterea s"-!i in-run!i propria pro-e!ie pe cale s" se
implineasc", pan" mai ai timp. ?e-ai programat pentru
in-rangere )i dependen!" intreaga via!". R"stoam"-!i
viziunea )i elibereaz"-te de imaginea lumii pe care ai
mo)tenit-o de la adul!ii nesinceri, mae)tri ai nenorocului
pe care i-ai intalnit i( timpul vie!ii. Renun!" s" mai crezi
in boal" )i b"trane!e.
3nceteaz" s" mai minti. RevoGt"-te impotriva a toate acestea -i
scutur"-te de toate aceste r"m")i!e... indreapt"-!i spatele,
gatul, ridic"-!i capul... ,cap" de aceast" povar" inutil", de
gr"sime )i minciuni.
3mi vorbea de parc" eram un om obez. 3nsulta m" s-redelea, iar asta
m" -acea s"-i port o pic" ascuns", ca )i cum imi -acea o
nedreptate insuportabil". *e -apt, treceam pu!in de
optzeci )i cinci de ;ilograme )i nu consideram c" eram
supraponderal, la in"l!imea mea. #ceast" mic" distan!"
care se crease intre 7is"tor )i mine s-a trans-ormat intr-o
durere -izic" ine$primabil".
Opinii distincte )i di-erite moduri de gandire, care nu erau doar -ire)ti
)i unanim acceptate de oameni, dar )i considerate c(iar a
-i un semn al independen!ei intelectuale )i al unui
caracter puternic, erau percepute drept intolerabile )i
str"ine in prezen!a 7is"torului.
4i-am dat seama c" eram conectat cu El, prin ni)te s-ori invizibile,
intr-o str"-ulgerare, am v"zut -iin!ele noastre dep")ind
distan!ele interstelare )i contopindu-se incet. O -iin!"
mititic" n"scut" din invizibil a ap"rut )i a luat -orma unui
centaur care galopa in imagina!ia mea. .entru o -rac!iune
de secund", creatura a str"b"tut un orizont ancestral, ca o
amintire vie a viitorului )i am recunoscut-o ca -iind o
nou" /iin!", ar(etipul unei noi specii1 0um"tate om,
0um"tate vis. 6u )tiu de ce, dar am sim!it deodat" c"
trebuia s" scutur acea imagine din mintea mea.
Un soi de modestie, un ine$plicabil sentiment de culpabilitate, m-au
-"cut s" m" simt ca )i cum o -urasem sau o iscodisem -ar"
voie, ca #cteon care a v"zut ceea ce unui om nu-i este dat
s" vad". 4i-era team" s" nu -i -ost prins asupra -aptului.
?otu)i, 7is"torul p"rea s" m" lase in voia imagina!iei
mele. .auza care a urmat mi-a dat timp s"-mi adun
gandurile )i s" culeg -ragmente din vec(ile mele
certitudini. *e indat" ce, privindu-m" insistent, a
constatat c" imi notam -iecare cuvant al +ui, a -"cut o
remarc" ce mi-a t"iat tot avantul.
9<rana inseamn" moarte, a anun!at El cu -ermitate.
5i, c(iar inainte de a putea s"-mi revin din uimirea de a auzi o
asemenea a-irma!ie, a ad"ugat1
9?rupul t"u dovede)te c" e)ti )anta0at de (ran". imb"tranirea ta
prematur" dezv"luie lipsa de cump"tare, inteligen!" )i
iubire
3n timp ce-mi vorbea, oc(ii +ui imi e$aminau -iecare parte a corpului
meu. *intr-o dat", +-am v"zut razand de e$presia mea
comic patetic", de spaim".
#ta)amentul omenirii pentru (ran" este egalat doar de loialitatea ei
-a!" de moarte, a remarcat El, sarcastic. #poi m-a
indemnat1
9#lunga aceste supersti!iiE
.an" in acel moment nu mai auzisem niciodat" pe cineva s" se re-ere
la mancare )i, cu atat mai pu!in, la moarte ca -iind o
supersti!ie. itisem ceva re-eritor la acest subiect in
manuscrisul lui +upelius, dar una era s" cite)ti despre el )i
alta era s"-P auzi de la 7is"tor. 6umai simplul -apt de a-P
asculta constituia o amenin!are la adresa a tot ceea ce
crezusem mereu, un atac asupra celor mai de neclintit
convingeri ale mele. 4-a cople)it o ame!eal", ca in -a!a
unei pr"p"stii. .ierdeam apartenen!a la toate categoriile
umane din care crezusem c" -ac parte. #m sim!it r"ceala
de neconsolat a celui izgonit din mul!ime sau catapultat in
a-ara naturii lui.
7is"torul p"rea inc" amuzat de con-uzia in care m" aruncase. u
siguran!" c" o considera un semn bun )i, in orice caz, o
stare mult mai proli-ic" )i avansat" decat 9normalitatea
mea steril". #poi, e$presia de pe c(ipul +ui a devenit mult
mai intens".
94"nanc" o singur" dat" pe zi, a repetat El, 9)i -ii cump"tatE
ererea +ui p"rea a -i atat de absurd" )i c(iar subversiv" ordinii
-ire)ti, incat am inceput s" m" intreb dac" nu eram in -a!a
unei personalit"!i diabolice sau a *iavolului insu)i.
."rintele Ciuseppe imi spusese mai multe ori c", in timpul anilor de
r"zboi, el manca doar o dat" pe zi. u toate acestea, se
re-erea la acea e$perien!", asociind-o cu vremurile de
restri)te. uno)team practicile )i perioadele ritualice de
ascez", de post religios, ce sunt legate de tradi!iile )i
culturile trecute.
6u m" gandisem niciodat" )i nici nu-mi imaginasem c" o asemenea
disciplin" putea -i practicat" de un om activ, invadat de
ritmurile )i obliga!iile a-acerilor modeme. 5i pentru ce2
(iar )i atunci cand Ramadanul din religia islamic" este urmat in
-orma cea mai strict", dureaz" doar o lun", a noua din
calendarul islamic. 4i se p"rea ne0ust, crud )i c(iar
periculos pentru s"n"tatea cuiva )i nedrept din partea +ui
s" aib" o asemenea preten!ie de la mine. #m sim!it o
repulsie stringent" )i imediat" -a!" de cererea +ui.
93ntr-o bun" zi, cand vei -i mai avansat, i!i vei da seama c" )i o
singur" mas" este un e$ces. Organele umane nu au -ost
z"mislite pentru a depozita mancare
9*ar care este rolul lor2, am intrebat, in timp ce de abia imi puteam
controla vocea sugrumat" de emo!ie.
9Organele unui om... in totalitate... sunt z"mislite pentru a visaE
#ceasta este -unc!ia lor -ireasc", a spus El cu o bland"
insisten!". 9and trupul nu este plin de mancare,
tr"s"turile noastre devin mai ra-inate... mintea este mai
limpede, sprinten"... rapid"... celulele sunt s"n"toase )i se
regenereaz".
#st-el incepe procesul de vindecare, incepe rena)terea /iin!ei, care se
mani-est" mai intai la nivelul trupului )i apoi in lumea
evenimentelor, a ad"ugat 7is"torul.
#m ascultat cu uimire pove)tile pe care El mi le spunea despre )colile
antice ale invulnerabilit"!ii, care cuno)teau taina unei
(r"niri mult mai subtile decat mancarea. Obiceiurile
lupt"torilor macedoneni erau considerate, cbiar cu secole
inainte de cuceririle lui #le$andru, ca num"randu-se
printre cele mai cump"tate. in acela)i timp, ei erau
renumi!i pentru cura0ul lor )i pentru valoarea lor
inegalabil".
#le$andru insu)i, care a indurat acelea)i osteneli ca )i oamenii lui, ba
cbiar mai aspre, abia se atingea de mancare )i lua doar o
mas" pe zi. 3nvulnerabilitatea lui era legendar"1 putea sa
treac" printr-o ploaie de )age!i, -ar" sa se r"neasc", in
timp ce inso!itorii lui c"deau r"pu)i in 0uru-i.
9,ecretul este c", atunci cand nu primesc mancare, organele incep s"-
)i reactiveze -unc!ia lor -ireasc" )i real"1 viseaz"E... 5i, prin
puterea de a visa, ele produc in -iecare zi tot ce i)i dore)te
un om.
#tata timp cat tu consideri c" -iecare p"rticic" din tine merit" mai
pu!in decat eternitatea, i!i condamni intregul organism la
moarte.
Umbra amenin!"toare, cea care imi intunecase -iecare -ibr" a /iin!ei
la inceputul discursului s"u, a inceput s" se risipeasc".
9/ii atentE a spus El, cand )i-a dat seama c" se desc(isese o -alie in
in!elegerea mea, ,# te ab!ine de la mancare nu inseamn"
s" poste)ti. Eu m" re-er la inlocuire...
O lume -ar" -oame
9*e indat" ce vei inceta s" mai crezi in lumea e$terioar" ca surs" a
subzisten!ei tale, nu vei mai putea s" te (r"ne)ti pan" la
satura!ie, nu vei mai putea s" te (r"ne)ti cu grosol"nie...
and calitatea /iin!ei se va ridica spre un nou mod de a gandi, a sim!i,
a respira )i a ac!iona, o umanitate mult mai responsabil"
va descoperi o surs" alternativ" de (r"nire. #ceast" (ran",
care este alimentul nostru real, ii are originea in noi
inine )i devine accesibil" din nou, atunci cand vie!ile
noastre nu mai sunt diri0ate de panorama lumii, ci de
propria noastr" voin!".
*eodat", c(iar inainte ca e$plica!ia s" devin" limpede, dialogul din
interiorul meu a incetat, r"manand doar un -el de scancet,
un capriciu copil"resc, care apoi s-a stins )i el.
4-am gandit iar la miturile clasice )i la credin!a vec(ilor greci,
con-orm c"reia mesele zeilor nu erau inc"rcate din bel)ug,
cu (rana muritorilor, ci cu ambrozie )i nectar. 4i-am
adus aminte c", in timpul e$odului, evreii -useser" (r"ni!i,
in -uga lor spre libertate, cu man" c"zut" din cer.
4i-am imaginat inimaginabilul1 o civiliza!ie -ar" mancare, o lume
care nu cunoa)te -oamea. #m realizat apoi c", in via!a
noastr", timpul )i spa!iul dedicate manc"rii sunt enorme.
6e consum" prea multe resurse. ,untem convin)i c" -ar"
s" manc"m nu putem supravie!ui, suntem vana!i de
spectrul -oamei )i, -ar" s" con)tientiz"m, ne concentr"m
vie!ile pe mancare, care s-a trans-ormat intr-un gand
obsesiv )i o activitate sup"r"toare, de dimensiuni
planetare. 4-a cople)it gandul a mii de -iin!e umane
preocupate s" cultive, s" produc", s" creasc", s" cumpere,
s" g"teasc", s" distribuie, s" consume... s" digere.
4" intrebam cum ar ar"ta ora)ele -ar" aprozare, restaurante )i super-
mar;eturi. #veam o viziune apocaliptic" a vie!ii, cu
c"m"ri pustii, -rigidere goale, mese stranse, -"r" pranzuri
de a-aceri, cine romantice la lumina luman"rii sau -amilii
ce-)i organizeaz" via!a dup" ora mesei )i unde tat"l nu
mai st" in capul mesei. e, in lume, ar putea umple
pr"pastia timpului )i spa!iului desc(is" de aceast"
absen!"2
9.rive)te din alt ung(i, a sugerat 7is"torul, 9Cande)te-te cat de
multe resurse ar putea -i inc(inate -rumuse!ii, artei,
muzicii, distrac!iei, c"ut"rii adev"rului )i
autocunoa)terii...
O societate eliberat" de mancare ar -i o societate eliberat" de boal",
b"trane!e )i moarte... intr-o lume -ar" m"cel"rii )i -erme
nu vor mai e$ista criminalitate )i paupertate... nici
g(etouri, r"zboaie )i con-licte... )i c(iar nici muncitori cu
ziua.
O lume -ar" mancare ar -i o lume -ar" sciziuni ideologice, supersti!ii )i
religii. 6u ar mai e$ista niciun copil in-ometat, nici
ospicii, nici tribunale, spitale sau cimitire. O lume unde
resursele ar putea -i investite in cel mai in"l!"tor vis al
umanit"!ii...
*e indat" ce omenirea reu)e)te s" in-rang" moartea )i s" reduc"
dezastrele, care reprezint" materializarea spaimelor ei,
-iin!ele umane pot s"-)i reca)tige dreptul dobandit prin
na)tere )i sa ating" !elul suprem al e$isten!ei lor1
nemurirea -izic".
#cum puteam s"-mi ridic oc(ii. +-am privit pe 7is"tor. #m realizat
c", in timp ce comparam viziunea +ui cu cea din interiorul
meu, corpul imi r"m"sese tensionat )i imi !inusem capul
plecat, ca )i cum a) -i respins -izic ceva, cu toat" -or!a.
9O societate care a renun!at sa mai cread" iti mancare, eliberat" de
nevoia de a manca, ar p"r"si obsesia ancestral" a -oamei
)i toate senza!iile ei insp"imant"toare, ar in-runta un
du)man )i mai implacabil, a spus 7is"torul, 9plictiseala
de a nu manca.
(iar dac" -iin!ele umane ar con)tientiza c" obiceiul de a manca este
v"t"m"tor )i ar -i convinse s" renun!e la mancare, dat"
-iind starea lor actual", ele ar trebui s" umple pr"pastia
timpului creat" de eliminarea manc"rii. 4-am gandit c"
aceasta era c(eia de a in!elege de ce, dintre toate
disciplinele )i austerit"!ile, cea privind mancarea era cea
mai insuportabil" )i ocolit". #st-el, de-a lungul istoriei,
doar s-in!ii )i asce!ii au -ost capabili s" reziste manc"rii,
dar aceasta era deseori o victorie temporar" )i par!ial". P-
am spus 7is"torului acest lucru.
9Este nevoie de mult" preg"tire )i de o nou" educa!ie, a spus El. 9O
umanitate zoologic", inc" insp"imantat" de spectrul
mor!ii )i convins" de inevitabilitatea ei, nu are alt"
op!iune decat s" depind" de mancare... nu ar putea
supravie!ui -ar" o (ran" abundent". <rana interioar" este
o consecin!" -ireasc" a unui mod di-erit de a gandi )i a
respira, trecerea de la omul contradictoriu, guvernat de
emo!ii negative, la cel vertical.
95i ce se intampl" cu economia2 am intrebat eu. 9um putem
compensa pierderea unei p"r!i atat de importante din
activitatea noastr"2
9eea ce tu nume)ti economie nu este de -apt nimic altceva decat
supravie!uire, c(iar )i in !"rile cele mai bogate. Oricum,
costurile sale sunt inacceptabile... O societate care
recunoa)te puterea creatoare a gandului )i capacitatea lui
de a (r"ni, va -urniza m"r-uri )i servicii de o calitate mai
bun", atat pentru un singur individ, cat )i pentru intreaga
omenire, a rostit El, pro-etic. 9O societate u)oar" )i
-le$ibil", care viseaz", se va dedica educa!iei -iec"rui
individ )i imbun"t"!irii tuturor celulelor lui.
4i-am imaginat o armat" de -emei )i b"rba!i devota!i reeduc"rii
umanit"!ii, care a uitat de originea )i scopul s"u.
9O revolu!ie ca aceasta nu poate -i condus" de mul!ime, a sus!inut
7is"torul. 9Umanitatea trebuie educat" pe baz"
individual", om cu om, celul" cu celul", s" se desc(id"
unei noi viziuni.... pentru ca ea s" se revolte impotriva
propriului destin )i s" lupte impotriva r"d"cinii reale a
tuturor relelor1 credin!a c" lumea e$terioar" ne poate
(r"ni )i c" ceva din a-ar" ne poate vindeca .
#ceste supersti!ii se intrupeaz" in industriile alimentare )i
-armaceutice. Deoarece a uitat -ocul% omul s*a
transformat in ultima veriga a unui ciclu infernal
de producie.
a intr-o poveste sinistra sau un -ilm de groaza, oamenii, sub vra0a
care inc" mai trebuie e$orcizat", sunt -or!a!i s"-)i petreac"
0um"tate din vie!ile lor mancand )i cealalt" 0um"tate
tratandu-se )i luand medicamente. ,arcina suprem" a
omenirii este s" transceand" prin arta de a visa. *e aceea
-iin!ele umane trebuie s" reduc" aproape de tot
necesitatea )i nevoia de a se (r"ni.
9Este un proces care se intampl" din interior spre e$terior. 6umai o
nou" educa!ie va compensa o asemenea enorm"
nein!elegere...
3n viziunea 7is"torului, odat" cu disiparea gradual" a manc"rii, boala,
b"trane!ea )i moartea ar disp"rea )i ele.
9," nu te temi s" r"spande)ti aceste c u n o ) tin !e m-a incura0at El
cand a observat ezitarea mea in timp ce notam revela!iile
+ui noncon-ormiste in carne!el. 9?recerea se va -ace
gradual )i are de0a loc, in !"rile cele mai bogate. Omenirea
va manca din ce in ce mai pu!in, atata vreme cat -emeile )i
b"rba!ii nu vor descoperi c" inoat" intr-o mare plin" de
plancton, c" sunt incon0ura!i de o cantitate inepuizabil"
de mancare care le apar!ine )i este su-icient" pentru
-iecare, -ar" s" trudeasc" sau s" lupte pentru ea.
9Este posibil ca un om s" tr"iasc" -ar" mancare2
96u spun s" tr"iasc" -ar" mancare, ci s" o inlocuiasc". #tunci cand
omul va reu)i s"-)i inverseze viziunea, cand i)i va r"sturna
tot ce a crezut pan" acum, ca intoarcerea unei noi -ile,
atunci o umanitate mult mai evoluat" va inlocui mancarea
cu un substitut mai inteligent. *e indat" ce se va elibera
de aceast" nevoie, de aceast" dependen!" de mancare,
omul poate alege s" m"nance sau nu, actul (r"nirii
devenind op!ional.
uvintele 7is"torului m-au dus cu gandul la zeit"!ile lui <omer, care
uneori alegeau s" se in0oseasc" )i s" coboare din Olimp,
pentru a deveni animale sau muritori )i a incerca pl"cerile
)i sup"r"rile omului.
4i-am amintit c" atunci cand m-am indr"gostit de +uisella )i
par-umul tinere!ii ei mi se in-iltra in -iecare molecul" a
vie!ii, tr"iam zile intregi -ar" a sim!i nevoia s" m"nanc, l-
am vorbit 7is"torului despre ingri0orarea carag(ioas" a
mamei mele, armela, in -a!a re-uzului meu de a manca
-elurile pre-erate, c(iar )i cand era vorba de stru--oli, mici
buc"!ele de paste pr"0ite, inecate in miere, un -el de
mancare tradi!ional de r"ciun )i pastiera, pl"cinta
tradi!ional" de .a)ti, umplut" cu ricotta, grau )i muguri
de portocali. *e)i ambele cereau o lung" preparare, nu
lipseau niciodat" de pe mesele noastre s"rb"tore)ti.
9.ui in loc o alimenta!ie mai subtil" )i interioar" in locul celei de
muritor, mi-a spus El. 95i acest lucru va -i posibil pentru
to!i oamenii, in momentul in care ei nu vor mai -i condu)i
de atrac!iile lumii, ci de propria lor voin!", /iin!" )i de
propria voin!"... de vis.
9*ar anorecticii2
9#norecticii nu sunt oameni bolnavi, ci premerg"torii unei omeniri
mult mai trainice )i mai avansate. Ei sunt adev"ra!ii rebeli
ai industriei mor!ii.
9*ar cei care mor de anore$ie2
9Oamenii nu mor de anore$ie, ei sunt doar victimele unor practici
medicale primitive )i ale unui mediu -amilial care nu este
preg"tit s"-i recunoasc" drept precursorii omului nou.
*e data aceasta, ca )i in multe altele, 7is"torul mi-a vorbit despre
tineri1 strig"tul lor de a0utor, tentativele lor zadarnice )i
disperate de a vesti noua direc!ie, noul e$od umanit"!ii
desuete )i -eti)iste a adul!ilor.
9?u, las" deoparte n"ravurile rele, a spus El. 9/ii cump"tatE
9*ar !ine minte, m-a avertizat, 9pan" nu e)ti preg"tit pentru o
asemenea ac!iune, s" nu cumva s" indr"zne)ti s" poste)ti
sau s" stai treaz noaptea. Eu voi -i acela care-!i va spune
cand vei putea s" renun!i la o gur" de mancare sau la un
minut de somn... i!i va lua ani buni de munc"...
*e -apt, in tot timpul petrecut cu 7is"torul, nu -usese nevoie s"
postesc sau s" recurg la abstinen!" )i nici El nu
men!ionase vreodat" nevoia vreunei re!ineri. *impotriv",
l-am v"zut mereu incon0urat de prosperitate )i abunden!".
*obandirea cump"t"rii -usese pentru mine un proces lent
)i o consecin!" -ireasc" a prezen!ei +ui. in ciuda -aptului
c" eram de acord cu -iloso-ia +ui, mi-a luat ani de zile )i
e-orturi mari pentru a in!elege c" mancarea, in viziunea
7is"torului, era doar un simbol, cea mai evident" e$presie
a dependen!ei omului de lume.
96u mancarea otr"ve)te omul, ci dependen!a lui de ea, credin!a lui c"
este esen!ial" pentru el. ,-in!ii )i asce!ii au ratat )i ei
scopul real al disciplinei cump"t"rii, nu este vorba despre
inl"turarea manc"rii, ci de dep")irea nevoii de a manca.
+a -inalul discu!iei aveam unele rezerve cu privire la -aptul c"
(r"nirea interioar" poate -i )i ea o -orm" de dependen!".
9," depinzi de sinele t"u, de tine insu!i, nu este dependen!", a
continuat El. ,#sta inseamn" s" te conduci singur.
*up" p"rerea 7is"torului, numai aceia care nu au pus sub semnul
intreb"rii ideea inevitabilit"!ii mor!ii sunt capabili s"-)i
ascund" autosabotarea ind"r"tul regimurilor de
per-ec!ionare, diete, posturi )i e$erci!ii drastice de tot
-elul. in spatele perdelei de cea!a a disciplinelor spirituale
)i religioase legate de mancare )i somn, omul i)i ascunde
adesea autodistrugerea, dorin!a de a se e$termina pe sine.
97ei descoperi c" templele )tiin!i-ice, organiza!iile umanitare,
laboratoarele -armaceutice, industria alimentar", sectele
ascetice, saloanele de in-rumuse!are, )colile de moravuri
)i te(nici ale vanz"rii slu0esc in mod incon)tient moartea,
(r"nesc )i sunt (r"nite de economia dezastrelor, iar
mesa0ul lor de bun"stare, -ericire )i tr"inicie ascunde
incon)tient o -idelitate ne)tirbit" -a!" de moarte )i -a!" de
cea mai intens" )i devotat" activitate din subordinea ei.
96u este posibil ca toate aceste institu!ii s" -ie sincer dedicate
omenirii2 Oare nu e$ist" nicio -iin!" uman" capabil" s"
starneasc" o revolt" impotriva oric"rei -orme de
dependen!"2, am intrebat ingri0orat. Eram asemenea
unei creaturi e$ilate din mediul ei natural )i e$puse
ostilit"!ii unui !inut neospitalier )i necunoscut.
9*ar ce-mi po!i spune despre acei mantuitori, eroi )i s-in!i din
timpuri imemoriale2
#ceste institu!ii, aceste -iin!e umane se a-l" in slu0ba omenirii, dar ele
slu0esc omenirea a)a cum este ea acum, mi-a r"spuns
7is"torul. 9intr-o societate mult mai avansat", ele ar -i
considerate proscrise, din cauza altruismului lor
denaturat )i a -alsei -ilantropii, care continu" s" dea
na)tere la s"r"cie )i boal".
( vindeci lumea inseamn sa te vindeci pe tine
insui... "iziunea ta asupra lumii creeaz lumea...
,-ar putea s"-!i sune absurd, complet ilogic, dar lumea este de -apt
a)a cum o visezi. ?u o pang"re)ti. ?u e)ti singurul vinovat
de con-lictele, dezastrele, -oametea )i criminalitatea care o
r"v")esc.
*e indat" ce tu redevii o /iin!" intreag", lumea se va vindeca pe vecie.
+umea e a)a cum o visezi
*e aici incolo, 7is"torul m-a invitat s" iau aminte la principiile )i
practicile, precum )i la activit"!ile )i te(nicile, aparent
eterogene )i diversi-icate care, luate ca un intreg, -ormau
o disciplin" des"var)it", un sistem. #semenea conturului
unui continent necunoscut, am v"zut cum se in"l!a
desenul unei cosmogonii -ascinante )i unice. #m petrecut
zile intregi de studiu asiduu in biblioteca impresionant"
din 4as #ngGada, unde am g"sit )i am consultat c"r!i
nepre!uite, care p"strau c(eia de in!elegere a 95colii
>eilor. in secret, l-am intrebat pe El despre semni-ica!ia
desenelor )i -ormulelor pe care le-am intalnit in
manuscris.
2upelius considera spiritul )i trupul ca pe o unic" realitate
indivizibil" )i recuno)tea 9trupul ca -iind creatorul lumii
-enomenale, de la microb pan" la *umnezeu.
?rebuie s" l"muresc de la inceput -aptul c" termenii de genul 9su-let
sau 9spirit i-mi apar!in. Eu ii -olosesc pentru a da un sens
mai clar cititorului.
u cat m" adanceam in teoriile lui +upelius re-eritoare la trup )i
mancare, eram tot mai )ocat. ?oate acestea m"
determinau s" pun sub semnul intreb"rii implica!iile
drastice ale postulatelor lui. Una dintre a-irma!iile cele
mai neobi)nuite ale c"lug"rilor-r"zboinici, ca o lam" a
ira!ionalului, se in-ipsese in creierul meu )i m" tulbura.
7oiam neap"rat s" vorbesc cu 7is"torul despre ea. #m
avut aceast" oportunitate in a treia noapte, cand El m-a
invitat s" vizitez pivni!a de vinuri din minunata lui
re)edin!". 4odul in care i)i aran0ase vinurile, dup" !ar",
calitate )i an, era c(iar surprinz"tor. 6u-mi imaginasem
niciodat" c" ar putea e$ista o asemenea colec!ie complet"
de vinuri. +ang" )emineu, 7is"torul i)i savura una dintre
cele mai pre!ioase licori, in timp ce m" intreba cum
mergea studiul meu )i dac" descoperisem ceva relevant, l-
am vorbit despre cele mai inadmisibile )i arz"toare puncte
din teoriile lui +upelius, privind trupul )i, mai mult,
despre dialogul dintre +upelius )i unul dintre discipolii
s"i, care m" deconcertase in mod special )i al c"rui subiect
se re-erea la modul in care trupul )i organele lui ar putea
crea lumea.
*e indat" ce am men!ionat aceast" tem", am con)tientizat cat de
nepreg"tit eram s" ascult ce urma s"-mi spun" El. #) -i
vrut s" disparE
and am in!eles c" era prea tarziu )i nu mai puteam s" scap, inima
mea s-a aprins )i a inceput s" bat" cu putere, de parc"
eram in pericol, )i un inel de -ier incepea s"-mi incle)teze
tamplele. 6u puteam s" accept o ast-el de viziune bizara,
dar nici s" o re-uz )i, drept urmare, am eludat ceea ce imi
spunea 7is"torul, cu autoritate. Candurile mele se
cl"tinau pe marginea unei pr"p"stii.
93ntre vis i realitate nu e$ist" nici distan!", nici sciziune.
*e asemenea, nu e$ist" distan!" nici intre a fi i a avea
sau intre a crede i a vedea), a spus 7is"torul.
9Orice viseaz" omul, se adevere)te imediat.
*ureaz" doar -oarte pu!in inainte s" se materializeze....
7is \ ?imp ]Realitate
97isul se mani-est" in timp dar, din cauza percep!iei noastre limitate,
avem nevoie de timp pentru a-l vedea.
?impul, pentru om, este ca o pulbere magic"1 dezv"luie
ceea ce in mod normal este ascuns oc(ilor lui.
7isul este cel mai real lucru care e$ist"... in umbra -iec"rei
realit"!i se ascunde un vis, -ar" de care realitatea nu ar
putea s" e$iste... )i in umbra visului se a-l" trupul...
elulele noastre, organele noastre... viseaz"E, a
concluzionat 7is"torul.
9*ac" e posibil ca trupul nostru s" viseze )i s" creeze lumea, de ce nu
pot sc(imba niciun singur atom in direc!ia care mi-ar
pl"cea2, am intrebat, dand -rau liber -rustr"rilor mele )i
dispozi!iei -ire)ti de a-i invinov"!i pe al!ii. .rivirea +ui a
zburat dincolo de palpairile candelabrelor masive de
argint, dincolo de zidurile vec(i de secole din 4as
#nglada. .entru mai mult" vreme, a r"mas cu-undat in
gandurile +ui, cu b"rbia spri0init" in palma mainii stangi,
apoi a spus1
9Orice vezi sau atingi a -ost visat de tineE *e)i ai uitat asta... +umea
este a)a cum o visezi... )i c(iar ceea ce apare ca -iind
negativ )i distructiv este a)a deoarece tu po!i visa doar o
lume scindat". O lume -i$", obiectiv" nu e$ist", este
aceea)i pentru to!i... and incepi s" armonizezi opozi!ia
din"untrul t"u, lumea !i se va p"rea complet di-erit".
95i cum putem sc(imba lucrurile care sunt eronate2
9*ac" nu-!i place via!a ta, sc(imb"-!i visulE Este imposibil s"
escaladezi ritualurile repetitive )i recurente -ar" s"-!i
sc(imbi visul.
?rebuie s"-!i abandonezi -elul distructiv de a visa.
?rebuie s" visezi un vis nou, trebuie s" inve!i un -el nou de a visa,
unde intenia conduce, unde puterea iubirii creeaz",
unde puterea credin!ei invinge. /ii mai sincer )i mai
onest cu tine insu!i )i vei realiza c" in spatele credin!elor
tale -alse c" dore)ti s"-!i sc(imbi via!a este un plan secret
dea o continua e$act in acela)i -el.
+umea este a)a cum este, deoarece tu e)ti a)a cum e)ti.
*ac" nu duci un r"zboi interior, nu vei duce nici n a-ar"
9+umea este materializarea visului.
Candurile tale creeaz" realitatea ta personal"
7is"torul vorbea cu mine in timp ce -"cea o serie de e$erci!ii pe care le
intrerupea din cand in cand )i apoi trecea la alte aparate,
mai so-isticate, din sala de gimnastic". #ceast" inc"pere
se a-la in var-ul unui turn. .rin -erestrele de sticl", )iruri
de copaci )i campii se intindeau peste !inutul vast din 4as
#nglada, atata cat puteai cuprinde cu oc(ii. 7erdele
muceg"it de secole al dealurilor )i viilor indep"rtate, care
ne incon0urau din toate p"r!ile, p"trundea in timpul )i
spa!iul camerei )i contrasta cu interiorul s"lii, al c"rei
ec(ipament de o!el, solid )i t"cut, )i ale c"rei greut"!i
aveau o str"lucire metalic". +uminatorul acoperi)ului lat,
re-lecta un cer albastru str"b"tut de raze de lumin" )i nori
pu-o)i, ca intr-o -resc" italian".
9#)adar... to!i oamenii viseaz" )i creeaz" lumea.
9E$actE .ropria lor lume .
95i poluarea p"mantului2....con-lictePe )i in-rac!iunile2
95i ele apar!in realit"!ii tale personale... +umea este la -el de
s"n"toas" sau de bolnav" ca )i tineE 6umai tu o po!i
polua... dac" i!i su-oci )i sleie)ti organeleE (iar )i aceia
care i)i polueaz" trupurile creeaz"E... Ei inventeaz" o lume
ale c"rei evenimente )i circumstan!e sunt re-lectarea
-izicului lor, dar )i, cel mai important, re-lectarea
propriilor ganduri )i st"ri ale /iin!ei. Candurile sunt
mereu creative.
ugetarea este -actorul esen!ial in modelarea destinului t"uE
9*ar s"r"cia )i r"zboaiele2, am intrebat, speriat de o asemenea
responsabilitate enorm".
9,u-erin!a, s"r"cia )i toate con-lictele din lume, persecu!iile )i
m"celul, au -ost visate, au -ost dorite in secret de o
umanitate care )i-a poluat grav /iin!a )i care nu se
cunoa)te pe sine.
93n timp ce noi vorbim, sute de -abrici, din toat" lumea, produc )i
depoziteaz" armament pentru a (r"ni con-lictele )i c(iar
pentru a distruge umanitatea. um ne putem prote0a de o
asemenea putere distructiv"2
Elimin" din tine orice -orm" de (ipnotism, dependen!", supersti!ie.
6u te baza pe cunoa)terea, imagina!ia sau pro-e!iile
nim"nui. Realizeaz" c" nu e$ista nicio putere e$terioar"
care s" te distrug". 6imic din a-ar" nu te poate a-ecta -"r"
acceptul t"u.
+umea evenimentelor )i circumstan!elor este total dependent" de
tine.
*ac" tu te integrezi pe tine insu!i, dac" devii unitar, lumea este
salvat". #)a c", nu-!i -ace gri0i din pricina lumii, -a-!i gri0i
din pricina taE Este singurul mod in care poti -i de -olos.
*ac" nu por!i niciun r"zboi interior, nu vei purta nici in
a-ar". #sta este legea.
7is"torul a ales un prosop dintr-un teanc elegant aran0at, s-a )ters pe
-a!a )i l-a drapat in 0urul gatului ca pe o mantie pre!ioas",
peste piept, cu un gest studiat
9*ac" omul inva!" s"-)i controleze propriul corp, atunci poate s"
st"paneasc" intreg universul, a spus El. 3n acel moment
)i-a ridicat oc(ii )i m-a privit insistent, -ar" s" clipeasc",
mai mult timp. Candurile mele se )tergeau, unul cate
unul, cu o vitez" uimitoare, pan" cand mintea mea a
r"mas complet goal".
93!i aduci aminte de ali-ornia... de acel prieten al t"u, din ,an
/rancisco m-a intrebat El, continuand s" m" -i$eze.
6u trebuia s" aud nimic altceva. 5tiam per-ect la cine se re-erea. Era
surprinz"tor cat de repede mi-a revenit acel nume,
orrado, -ar" cea mai mic" ezitare.
/usesem prieteni buni, pe vremea cand locuiam in ,an /rancisco. Era
un muzician renumit )i -oarte tan"r cand s-a indr"gostit
nebune)te de o dansatoare din buric )i s-a c"s"torit cu ea.
6u-mi mai aduceam aminte nimic altceva despre
prietenul meu care putea -i conectat la ceea ce imi spunea
7is"torul1 -iecare om este inventatorul propriei lumi,
creatorul absolut al -iec"rui eveniment care are loc in
via!a lui.
#poi, conturul unui episod indep"rtat a devenit din ce in ce mai
vizibil )i o poveste ciudat" s-a in-iripat printre amintirile
din acei ani. orrado avusese intotdeauna o sl"biciune
pentru oamenii de culoare. El obi)nuia s" imite modul in
care ei vorbesc )i se comport", precum )i mersul lor
leg"nat 7enera muzica lor, o considera superioar"
celorlalte )i adora toat" cultura lor. /recventa localurile
lor )i c(iar se ducea la bisericile lor. *e cate ori intalnea
pe strad" o persoan" de culoare, nu pierdea ocazia s"-i
arate cat de apropiat se sim!ea de rasa lor, printr-o clipire
din oc(i, salut sau o remarc" plin" de umor. 5i-a tarat )i
so!ia in aceast" manie ciudat", a)a c" aveau prieteni de
culoare, cupluri cu care ie)eau )i socializau.
3ntr-o noapte, tn ,an /rancisco, el )i so!ia lui mergeau spre cas", cand
o band" de negri i-a atacat )i i-a b"tut cu bestialitate, -ar"
niciun motiv )i -ar" s"-i 0e-uiasc". /useser" atat de r"u
b"tu!i, incat au trebuit s" stea cateva zile in spital. 4i-P
amintesc pe orrado, cum plangea in timp ce imi povestea
aceast" groz"vie.
7is"torul m" m"sura cu privirea, in a)teptarea unor semne de
in!elegere, dar secundele treceau cu repeziciune )i nicio
lic"rire nu-mi trecea prin minte. 5tiam c" El considera
muzicienii )i arti)tii in general, ca avand un nivel sc"zut
de responsabilitate. *up" p"rerea 7is"torului, lumea
boem" era neputincioas" )i iresponsabil". ei mai -aimo)i
arti)ti, cbiar )i aceia care sunt considera!i de c"tre
omenire a -i genii, erau de -apt dependen!i de propria lor
art" ca ni)te -iin!e umane in-rico)ate.
3n loc s"-)i -oloseasc" arta ca pe un pod pe care s"-l treac" pentru a
ca)tiga autocunoa)terea )i a-)i dep")i mediocritatea, ei se
ag"!au de ea ca )i cum ar -i -ost o zeitate )i i)i inr"ut"!eau
)i mai mult starea de dependen!", care de0a le -"cuse via!a
un dezastru.
Omul care a atins un grad de integritate, in drumul lui spre
des"var)irea /iin!ei, nu mai poate -i un artist. 3n opinia
7is"torului, eliberarea de orice dependen!" sau sclavie
constituia sensul vie!ii inse)i.
Rolurile, toate rolurile, nu sunt decat carcere care trebuie
dep")ite )i abandonate. Oricum, aceste considera!ii nu m"
duceau nic"ieri. orrado era muzician )i, cu siguran!",
depindea de muzica lui )i de -emeia lui. ?ot nu in!elegeam
motivul pentru care 7is"torul imi reimprosp"ta aceast"
amintire.
9#cel accident demonstreaz" c" via!a vine cu violen!" )i in acela)i
timp cu compasiune, s"-!i arate ce tu nu vrei s" vezi )i s"
te -ac" s" atingi ce nu vrei s" atingi din /iin!a ta. 6u e$ist"
criminalitate in e$terior cu e$cep!ia celei pe care noi o
proiect"m, a spus 7is"torul, intrerupandu-mi gandurile
in acel punct )i crezand c" era o pierdere de vreme s" mai
a)tepte s"-mi limpezesc gandurile 9#cel incident i-a
permis prietenului t"u s" vad" minciuna lui, rasismul lui
latent, dependen!a lui, violen!a pe care o purta iti el...
pentru a se elibera, in -inal, de ele.
7is"torul a e$tras )i alte aspecte importante din via!a lui orrado,
care prezentau cateva episoade ca mani-est"ri di-erite ale
aceleia)i boli1 ipocrizia )i minciuna de ,ine. (iar )i
maria0ul lui pripit -usese determinat nu de un sentiment
-a!" de acea -emeie, ci mai mult de dorin!a lui de a r"mane
in ,tatele Unite )i a deveni cet"!ean american.
,-a oprit. #poi a sc(imbat greut"!ile la unul dintre aparate )i a
alternat programul cu un sistem computerizat, pentru a
-ace mai multe e$erci!ii. Eram uimit. Eram sigur c" nu-i
pomenisem nimic despre prietenul meu. 4" intrebam
cum de )tia asemenea lucruri din via!a prietenului meu,
pe care nu-l mai v"zusem )i de la care nu mai primisem
ve)ti de ani de zile. intre timp 7is"torul a incetat s" mai
-ac" e$erci!ii.
9#iciE a spus El, potrivindu-)i cureaua la ;imono cu mandrie )i
gra!ie, ca intr-un ritual r"zboinic. 9#cest lucru care se
ascunde in -aldurile /iin!ei aceste minciuni ce inv"luie )i
ascund egoismul, pre0udiciul, de)ert"ciunea )i ura rasial",
int"re)te acel eveniment )i este cauza real" a tuturor
atrocit"!ilor din lume. ?onul +ui se apropia de acela al
unui savant care anun!" descoperirea unui virus pe care il
urm"rise pan" la cap"tul e$isten!ei.
9,u-erin!a, s"r"cia )i toate groz"viile... sunt visate, dorite in tain" )i
prote0ate incon)tient... Ele sunt umbrele )i mon)trii,
m"ri!i de un pantogra-, care sunt ancora!i in intunericul
/iin!ei.
93n prezent, dac" -iin!ele umane in!eleg lec!ia, atunci evident c" ele
vor -i mai sincere )i mai libere, a conc(is 7is"torul. 9u
timpul, ele i)i vor recunoa)te minciuna... )i, intr-o bun" zi,
vor -i capabile s" o vindece.
4i-am amintit cantecul de 0ale pe care omenirea il -redoneaz"
neincetat, ruga de nenoroc pe care 7is"torul m-a
determinat s" o ascult )i s" o recunosc in mine. in cele din
urm", am in!eles importan!a vital" pe care El o acorda
autoanalizei, -aptului de a -i vigilent )i neindur"tor de
atent la propriile st"ri )i in special autoobserv"rii, care,
asemeni unei raze de lumin", impiedic" orice
monstruozitate s" se ascund" in -iin!".
Autoobservarea inseamn autocorectare.
4i-am reamintit a-orismul +ui1 9,t"rile )i realitatea sunt unul )i
acela)i lucru... ugetarea e *estin... +umea este ast-el,
deoarece tu e)ti ast-el... )i, printre cele mai
surprinz"toare1 9via!a este ca o lam" de gum" de
mestecat, se modeleaz" dup" -orma din!ilor t"i.
5i am observat -irul de aur care le lega1 toate erau e$presii
di-erite ale aceluia)i mesa0. Un mesa0 care inglobeaz"
toate inv"!"turile lui )i in acela)i timp a0unge in punctul
-inal pan" la care inteligen!a uman" indr"znise s" mearg".
intr-o clip" de luciditate, adev"rul, puternic )i orbitor, mi-
a r"s"rit in minte, ca vestirea unui zeu pantocrator1
lumea este oglinda .iinei!
Un laser a despicat straturile sedimentare ale panoramei lumii... #m
9v"zut c" -iecare molecul" este per-ect conectat" la tot )i
acel 9tot este o entitate subiectiv" )i personal".
9?u e)ti singurul obstacol care impiedic" lumea s" se sc(imbe.
,c(imb" te pe tine insu!i )i vei vedea c" lumea se sc(imb"
sub oc(ii t"iE /iecare atom pur, liber )i nemuritor se va
intrupa in lume )i o va elibera de orice r"u.
#m in!eles din punct de vedere )tiin!i-ic, -ar" in-lorituri meta-izice
sau morale, importan!a autocunoa)terii )i truda neobosit"
de a eleva propria /iin!",
9/iecare c"l"torie pe care omul o -ace, indi-erent c" este istoric" sau
mitic", -iecare e$od pe care il intreprinde, -ie el real sau
imaginar, toate duc c"tre un singur !el1 autocunoa)tereaE
Autocunoaterea te transform in stpanul tu i
al lumii.)
.elul /n care g6ndeti este destinul tu
9*ac" omul ar putea recunoa)te -or!a creatoare a propriei gandiri
)i s-ar putea d"rui -rumuse!ii )i armoniei cu acela)i
devotament cu care se dedic" s"r"ciei )i su-erin!ei,
atunci lumea ar -i un paradis terestru.
,im!eam cum pulseaz" ve)nicia in acele cuvinte. *e indat" ce timpul
este e$tras din ecua!ia st"rilor )i evenimentelor, apare o
nou" -iin!" uman", inzestrat" cu voin!" )i st"pan" a vie!ii
ei, deoarece i)i st"pane)te gandurile )i emo!iile.
9*ac" gandurile unui om sunt cele care creeaz" universul s"u,
realitatea sa personal", cum le poate el sc(imba2
9.o!i doar s" imbun"t"!e)ti sau s" controlezi calitatea gandurilor tale,
dac" )tii cum s" ridici calitatea /iin!ei tale. .entru a -ace
asta, va -i nevoie s" munce)ti )i s" inve!i intr-o 5coal"
special" )i s" aplici te(nicile )i ideile sale asupra ta.
Omul, a)a cum este, nu o poate -ace pan" cand nu-)i
recunoa)te )i in-runt" violen!a interioar", prin mari
e-orturi. Omul nu poate -ace nimic mai mult, pan" nu
in!elege c" relele planetare )i mizeria individual" nu sunt
altceva decat rezultatele dramatice ale st"rilor sale
distructive )i ale atitudinilor negative.
#tata timp cat credin!ele omului sunt guvernate de circumstan!e
e$terioare, al nu va -i niciodat" in stare s" vad" de unde
vine toat" violen!a lumii.
+umea este oglinda ta. ?ot ce vine din lumea e$terioar" respir" cu
respira!ia ta -i este tot atat de viu, pe cat e)ti tu.
6u e$ist" nimic in univers care s" nu -ie tu.
Candirea este *estin
,unetul acestor cuvinte, s"lbatice )i nea)teptate, r"sunau in"untrul8
meu ca un strig"tB erau mai puternice decat imnul a o sut"
de revolu!ii, 6icio sc(imbare social", economic" sau
politic", nici o revolu!ie sau r"zboi nu p"ruse vreodat" la
-el de m"rea!" ca transcenderea acelei linii sub!iri, pragul
spre umanizare, care se desc(idea in -a!a mea. Urm"ream
cu propriii mei oc(i e$odul unei specii, in evolu!ia ei de la
stadiul primitiv al con)tiin!ei, la antropoidul inzestrat cu o
psi(ologie real", eliberat de con-licte, indoial" sau team".
9E$ist" un basm pe care oricine il stie drept 9/rumoasa adormita, a
a-irmat.
Eram surprins de acea sc(imbare brusc" de subiect )i, in pauza care a
urmat, aten!ia mea a crescut pan" la durere. #poi, in
)oapt", El mi-a spusB
9?otu)i, titlul lui adev"rat este /rumoasa din p"durea adormit".
3ntr-o bun" zi, El imi va incredin!a o misiune a c"rei moral" era
z"vorat" in acest am"nunt neinsemnat.
."durea adormit" reprezint" lumea, a)a cum ne este descris",
mistuit" de s"r"cie )i con-licte, inv"luit" intr-un somn
(ipnotic, iar -rumoasa este trezirea voin!ei, trezirea
/iin!ei, visul. 5coala pe care in curand o voi in-iin!a va
permite unei genera!ii de tineri s" r"stoarne vec(ile
paradigme )i s" p"trund" intr-o nou" viziune a realit"!ii.
9,ingura cale prin care ii po!i a0uta pe ceilal!i este s" te de)tep!i tu
insu!i din acel vis, a spus 7is"torul in acea sear". ?onul
+ui era neobi)nuit de calm, cuvintele +ui erau moi, ca
ni)te curmale l"sate la soare. #m gustat dulcea!a lor de
p"dure cu toat" -iin!a mea.
?impul petrecut cu El, nesperat de lung, se apropia de s-ar)it. Ultima
palpaire a unuia dintre candelabre tremura. ,ala
splendid" din 4as#nglada, cu mobila ei ra-inat", cu opere
de art" )i obiecte de argint str"lucitor, se a-unda in
intuneric. u 7is"torul m" sim!isem, timp de cateva zile,
de parc" -usesem singura verig" slab" dintre lumea
des"var)irii )i omul comun. in acea clip", in t"cere, il
urm"ream. # stat nemi)cat o vreme. Oc(ii ii erau pe
0um"tate desc(i)i )i trupul ii era intins.
and a inceput s" vorbeasc", cuvintele +ui m" invadau cu -armecul
unei viziuni premonitorii.
9...incetul cu incetul, omenirea i)i sc(imb" pielea... intr-o zi, va inceta
s" mai orbec"ie, va renun!a s" venereze mancarea,
medicamentele, se$ul, somnul, munca... 7aloarea
cump"t"rii va cre)te in con)tiin!", pan" cand va intregi
/iin!a )i va vesti s-ar)itul s"r"ciei, groz"viilor )i
con-lictelor. 7a dura ceva timp... deoarece umanitatea
este timp. *e acum cerceteaz"-te, observ"-te )i cunoa)te-
te pe tine insup8l 5i ast-el vei -ace parte din marele
spectacol al lumii1 propria ta integritateE
*e indat" ce il p"r"sisem pe 7is"tor, nimic nu m" mai re!inea in
Darcelona. in acea noapte am luat primul avion inapoi
spre 6e: Ior;. .e durata c"l"toriei am rememorat tot ce
a-lasem de la El in acele zile minunate, n corpul meu mai
vibra inc" o senza!ie pe care nu o mai sim!isem niciodat",
o stare de des"var)ire, ordine )i s"rb"toare, intregul
univers respira odat" cu mine.
?otul era conectat la intreg )i nimic nu r"m"sese separat.
#.3?O+U+ 37
+egea adversarului
%lergarea
9?rupul nu poate minti8... trupul t"u arat" de0a precum acela al unui
b"tran...
uvintele 7is"torului imi r"sunau inc" in minte )i imi trezeau din nou
durerea primului impact.
96u am nevoie de mo)negi in prea0m"...
#cele cuvinte crude s"paser" un )an! in crusta solid" a ap"r"rilor
mele )i apoi mi se strecuraser" in !esuturi. #m sim!it cum
-or!a lor e$ploziv" m" sc(imb" )i imi indep"rteaz"
convingerile )i atitudinile. 4ai cu seam" lucrurile pe care
El mi le dezv"luise la -inalul intalnirii noastre, m"
str"punseser" ca ni)te l"nci1
9Organele sunt create pentru a visa... ?rupul creeaz" lumea... (iar )i
cei care-)i polueaz" trupul creeaz" prin elB doar c" ei
creeaz" o lume poluat"... +umea este re-lectarea taB ea
este tot atat de bolnav", pe cat e)ti )i tu. ?otul este
conectat, nimic nu este separat.
7is"torul m-a inv"!at c" destinul -iin!ei umane )i a tot ce ea de!ine
este strans legat de s"n"tatea corpului ei. .e viitor,
urm"rind aceste revela!ii, a) dori s" -ac cercet"ri in
domeniile economiei )i a-acerilor, pentru a a-la dac" )i
destinul -inanciar al -iin!ei umane depinde de bun"starea
ei -izic", de des"var)irea ei trupeasc". 4arile companii,
averile -inanciare )i imperiile industriale, ca )i na!iunile,
civiliza!ii intregi se dezvolt" )i prosper" sau, dimpotriv",
se imboln"vesc )i mor impreun" cu -ondatorul )i
conduc"torul lor.
9O piramid" organiza!ional" se spri0in" pe respira!ia conduc"torului
ei. Un -ir aurit leag" imaginea lui )i destinul s"u personal
de organiza!ia sa )i de adep!ii ei. ,tatura 3ui corporal"
concord" cu identitatea ei economic", cum se intampla pe
vremea vec(ilor regi. Regele este p"mantul, iar p"mantul
este regele.:
6u mai puteam s" eludez un asemenea mesa0 semni-icativ )i direct,
prin urmare, am decis s" m" indrept in direc!ia ar"tat" de
7is"tor )i s" lupt impotriva propriei mele dec"deri -izice.
3mediat am desci-rat secretul preg"tirii corpului meu, de la diet" )i
respira!ie, la se$ )i somn, dup" s-aturile pe care le
primisem la ultima noastr" intalnire din 4as #nglada.
#m cercetat toate op!iunile pe care le aveam la dispozi!ie
)i am urmat un regim care mi-a sc(imbat via!a complet,
in sc(imb di-icult"!ile au devenit insuportabile. ,impla
idee de a renun!a la obiceiurile mele, de a -ace e-ort -izic )i
orice alte sacri-icii era su-icient" pentru a sim!i cum cre)te
in"untrul meu o rezisten!" de o -or!" nemaiintalnit" pan"
atunci, pan" se trans-orm" intr-un sentiment de repulsie.
3deea de a lua acele m"suri drastice a -"cut ca st"rile mele interioare
s" devin" contradictorii, alungandu-se )i urm"rindu-se
unele pe altele, ca ni)te randunici. #ten!ia pe care am
acordat-o reac!iilor mele, urm"rindu-le ca pe un ecran de
radar, a conturat un peisa0 l"untric auster1 mun!i ai
rigidit"!ii, pante abrupte ale indoielii, pr"pastia
nem"rginit" a timpului, de)erturile solitudinii )i
incompre(ensibilit"!ii mele.
'umai atunci cand m-am cercetat )i observat pe mine insumi am
g"sit partea con-lictual" din mine, pe care o r"nea ideea
de sc(imbare. (iar acolo, in locul in care am sim!it
nodul, am implantat sabia voin!ei. *in acea zi, o
incle)tare... o provocare -atal", un r"zboi s-ant, a inceput
intre mine )i sinele meu )i a continuat ani de zile. #cea
iarn" a -ost printre cele mai aspre din istoria
meteorologic" a 6e: Ior;-ului. Ora)ul era acoperit cu o
p"tur" groas" de z"pad", spulberat" de vanturi polare,
care o duceau spre metropol", trans-ormand ora)ul, ca
printr-o vra0", intr-un !inut arctic, unde zgarie-norii
deveniser" zmeie de z"pad" pentru ni)te copii gigantici.
*iminea!a devreme, inainte de a-mi aduna cura0ul s" ies,
-aceam un mic ori-iciu in transperantele vene!iene )i m"
uitam cum e vremea. 4" num"ram printre cei noroco)i.
*e la eta0ul al 5aisprezecelea, cu vedere spre East River )i
ora), puteam distinge cu u)urin!" care erau condi!iile
meteorologice. 4a0oritatea ne:@or;ezilor trebuiau s"
desc(id" televizorul, ca pe un -el de -ereastr" electronic",
dac" voiau s" iscodeasc" )i s" (ot"rasc" cu ce anume s" se
imbrace.
4an(attanul -usese inc(is intr-un glob de cristal de cateva s"pt"mani
)i sem"na cu un alb univers gotic gra!ie siluetei
turnule!elor )i turlelor inv"luite de z"pad". +a vederea
acelui peisa0, toate inten!iile mele sl"beau, -n -iecare
diminea!" trebuia s" trec printr-o b"t"lie crancen". and
suna ceasul, ideea de a -ace o c"l"torie in acele !inuturi
polare aprindea o incle)tare epopeic" intre mine )i corpul
meu degradat )i lene), care nu )tia cum s" se sc(imbe.
orpul meu, resemnat de ata!ia ani de abuz )i negli0en!", re-uza orice
incercare de a reduce sau reteza propria degradare.
insp"imantat de perspectiva e$cursiei, el )i-a deconspirat
adev"rata stare. 6umai azi, uitandu-m" inapoi, am v"zut
cat de disperat" era incercarea mea, la -el de imposibil" ca
incercarea baronului 4unc((ausen care, pentru a se
ridica din mla)tin", se tr"gea de peruc". *oar sunetul
vocii 7is"torului )i amintirea cuvintelor +ui imi mai
sus!ineau ambi!ia )i imi d"deau cura0.
*aca dorim s" inaint"m m"car un milimetru spre integritate, trebuie
s" ne r"stum"m viziunea asupra lumii cu susul in 0os.
E nevoie de un e-ort supraomenesc.
*ar nu e$ist" binecuvantare mai mare.
#cel milimetru, cucerit din Eternitatea /iin!ei tale, poate ing(i!i
oceane ale lumii evenimentelor.
.rogramul pe care mi-l stabilisem, care includea alergarea unei ture
in 0urul insulei, imi d"dea su-icient timp s" m" preg"tesc
)i s" sc(imb cateva cuvinte cu Ciorgia )i +uca la micul
de0un, inainte ca ei s" plece la )coal", ins" eram mereu
tentat s" lenevesc in pat )i s" o las pe Ciuseppona s" aib"
gri0" de copii.
*e multe ori m-am intrebat de unde izvora vocea aceea care incerca,
in -iecare diminea!", s" m" conving" s" nu alerg. in
de-initiv, imi spunea ea, pe o asemenea vreme cine te-ar
invinov"!i dac" te-ai intoarce in pat2 e conteaz" dac" nu
alergi intr-o singur" zi2 5i continua tot a)a. u
alte ocazii, dac" m" duceam la culcare prea tarziu sau
trebuia s" plec cu avionul diminea!a devreme, aceste
modi-ic"ri de program deveneau prete$tele zilei pentru a
evita e-ortul. #st-el, -iecare circumstan!" incerca s"-)i
in-iltreze a)c(iile in motivarea mea sau s" devin" o scuz"
plauzibil" pentru a ceda )i abandona disciplina pe care
mi-o impusesem. 3ndi-erent de originea ei, acea voce
interioar" m" e$aspera.
7oiam s" su-oc acea prezen!" care m" a)tepta la cotitur", intotdeauna
gata s"-mi saboteze planurile. in orice caz, a0unsesem la
paro$ism. *ac" imi respectam disciplina de a alerga, dac"
luptam cu rezisten!a mea )i imi s-idam obiceiurile, atunci
se in"l!a cea mai obscur" )i ne)tiut" parte din /iin!a mea.
9=ine minte... 6imic nu este e$terior... ?u e)ti singurul obstacol in
calea evolu!iei taleE, imi spusese 7is"torul, de
nenum"rate ori.
96u e$ista di-icult"!i sau limite ale c"ror origini s" nu le descoperi in
tine insu!i.
*ar mi-au trebuit ani de zile pentru a 9in!elege aceste cuvinte,
pentru a le considera -luidul vital al corpului meu. #
trebuit s" cobor, s" cad )i s" m" ridic de mii de ori... s"
mor )i s" renasc, inainte de a recunoa)te c" singurul
adversar se a-l" in"untru, inainte de a inv"!a s"
binecuvantez -iecare provocare ce-mi ie)ea in cale.
.entru a-)i 0usti-ica destinul muritor )i via!a in-estat" cu evenimente
dezastruoase, omul incearc" s" se conving" c" e$ist" -or!e
care lucreaz" din a-ara sa, pentru a-i pune piedici )i crede
c" acestea sunt responsabile pentru tot ce i se intampl"
r"u.
El se lamenteaz", se 0usti-ic" )i acuz" evenimentele, circumstan!ele
e$terne, -ar" s" b"nuiasc" -aptul c" lumea este re-lectarea
lui, -"r" s"-)i dea seama c", pentru a sc(imba re-lectarea
din oglind", el trebuie mai intai s" se sc(imbe pe sine.
6iciun a0utor nu vine din a-ar".
?u singur trebuie s" provoci propria revolt"
# c"rei reu)it" depinde doar pe tine.
*ac" ar -i posibil s" se cuprind" toate inv"!"turile 7is"torului intr-o
metod", s" se contureze o doctrin" sau un nou sistem
-iloso-ic, cele la care 7is"torul se re-er" ca la ni)te
incursiuni in comportamentul mecanic ar trebui s" ocupe
un capitol aparte.
3n opinia 7is"torului, o incursiune in comportamentul mecanic este o
ambuscad" creat" de noi in)ine, prin repetitivitate, este o
autoam"gire, un truc care vine s" con-irme credin!ele
noastre, in spatele c"rora se ascund tiparele mentale vec(i
)i pietri-icate.
Odat" cu trecerea timpului, in evolu!ia uceniciei mele, mi-am dat
seama c" avanta-ul de a alerga nu consta in e$erci!iul
-izic sau in e-ortul cerut, ci c(iar in natura lui, asem"n"tor
unei c"l"torii ini!iatice sau stratageme menite s" tulbure
tiparele mecanice, repetitive )i apatice.
#lergarea m" a0uta s" opresc, -ie )i pre! de cateva clipe, -lu$ul
intunecat al gandurilor meleB ea contraria )i sp"rgea acea
panoram" mesc(in" )i mo(orat" a lumii, pe care oamenii
o numesc realitate.
#lergarea inc"lca acea rutin" de carcer". .rin e-ortul -izic, o adiere de
libertate p"trundea in carcera timpului )i imi sl"bea
c"tu)ele. a un ocean, gata s" inunde -iecare scobitur",
-ar" s" lase niciun spa!iu gol, lumea starnea )i alinia o
armat" de evenimente gata s" su-oce acele mici -isuri ce
constituiau du)manul ei de moarte1 un -el de transgresare
intolerabil" a legii naturale a planetei. *oar amintirea
7is"torului, con)tientizarea prezen!ei +ui m" sus!ineau )i
m" inc"rcau cu o energie bogat".
.e acea vreme eram a0utat, dac" nu de voin!", atunci de o supradoz"
de inc"p"!anare. 4" obligam s" cred in necesitatea
absolut" a acelui e-ort, a)a incat, -ar" o e$plica!ie logic",
mi-am a)ezat alergarea de diminea!" inaintea oric"rei alte
priorit"!i, ca )i cum via!a mea depindea de ea. 7is"torul
numea 9prima intre primele aptitudinea de a stabili
priorit"!i, de a men!ine direc!ia, amintindu-ne mereu ce
primeaz". #cum )tiu c" acel ceas al dimine!ii, inten!ionat
scos din rutina mea zilnic", era un ceas al puterii, un loc
de unde puteam s" inal! lumea )i s" o sc(imb.
/iin!a uman" care !inte)te sus )i se dedic" impecabil procesului s"u
de evolu!ie poate str"muta mun!ii din loc, poate g"si
solu!ii la situa!ii aparent -ar" ie)ire )i poate da adversit"!ii
valen!e superioare.
.ortarii din 4ain ,treet
and dau timpul inapoi spre acea perioad", m" v"d trecand din nou,
incoto)m"nit )i in-o-olit ca Dibendum, mascota 4ic(elirr,
prin -a!a c"m"ru!ei portarului-)e- din cl"direa unde
locuiam, in Roosevelt lsland. >ambetele pre-"cute ale
portarilor, luminate de re-lectarea vie a monitoarelor,
mi)carea capetelor lor in semn de salut erau primele
reac!ii ale lumii la indr"znea!" mea ac!iune matinal".
6umai in acest moment sunt capabil s" con)tientizez c" atitudinea lor
nu era nimic altceva decat o re-lectare a rezisten!ei )i a
neputin!ei mele de a in!elege la acea vreme. .rintre
inv"!"turile 7is"torului, una singur" imi asediase
convingerile )i zdrobise meterezele certitudinilor mele ca
)i sub loviturile unui berbec redutabil.
+umea este ast-el, deoarece tu e)ti ast-el.
+umea constituie o imagine e$act" a st"rilor tale. #cei portari m"
re-lectau pe mineE in spatele zambetelor lor ironice, in
spatele scepticismului lui 0enni-er, a comentariilor
colegilor )i reac!iilor tuturor acelora care )tiau despre
e$erci!iul meu matinal, se a)temea propria mea
sl"biciune. in spatele tuturor atitudinilor, lipsa mea de
determinare respira impreun" cu indoielile )i minciunile
pe care ceilal!i mi le trimiteau inapoi ca )i cum m-a) -i
sc(imonosit la mine, in oglinda care re-lecta lumea.
( nu uii niciodat! Nimic nu se afl in afara ta...
+umea pe care o vezi )i o atingi este doar o re-lectare.
+a imprtete respiraia ta... ea triete atunci cand tu
eti viu i moare atunci cand tu mori.
/"r" inv"!"turile 7is"torului, a) -i continuat s" cred c" portarii erau
gardieni publici, diavoli am"ra!i, care doar i)i ca)tigau
e$isten!a. .lecand )i intorcandu-m", m-a) -i salutat cu ei
in -iecare zi, m-a) -i re-lectat in ironia )i scepticismul lor,
-ar" s"-mi imaginez vreodat" c" ei nu erau gardieni )i nici
oameni. Ei erau termina!ii nervoase, aparate e$trem de
receptive, organe senzoriale ale lumii.
Omul nu se poate ascunde... +umea )tieE ?e deconspir"=
3dei ca acestea mi-au p"truns adanc in minte )i m-au sc(imbat, in
cursul anilor.
Poi s te inali sau s cobori in orice clip! Depinde de tine.
/iecare din gandurile, atitudinile, cuvintele )i privirile tale, c(iar )i
cele mai -ine contrac!ii musculare de pe c(ipul t"u vestesc
universului cat de inalt este nivelul t"u de
responsabilitate, cat de liber e)ti.
#cesta este lucrul care, intr-un mod e$traordinar, te plaseaz" e$act pe
locul t"u, i!i decide destinul, statusul -inanciar )i rolul in
teatrul e$isten!ei...
4i-am imaginat un univers care )tia totul despre mine, o aparatura
alc"tuit" din nenum"ra!i senzori, actualizat" tn timp real
de cea mai imperceptibil" mi)care a -iin!ei noastre, de
calitatea gandurile )i de st"rile pe care le tr"im.
*ac" am da aten!ie acestor indicii, ca )i cum am citi o pro-e!ie antic",
am )ti cine suntem, ce ni se permite s" cunoa)tem, ce
putem )i ce nu putem -ace, ce putem de!ine )i la ce ar
trebui s" renun!"m. >i de zi, -ar" a uita niciodat"
intalnirea cu alergarea )i cu mine insumi, amintindu-rmi
)i int"rindu-mi mereu motiva!ia, m" despov"ram de toate
reziduurile adunate in via!".
Congul e$isten!ei mele trimitea mesa0e noi universului. D"t"ile lui
r"spandeau vestea c" inc" un om a cutezat s" se elibereze.
incercarea lui indr"znea!" de a evada din ororile vie!ii
obi)nuite i)i urma cursul.
9idurile
.rimele mele incerc"ri de a alerga in 0urul insulei cereau un e-ort
eroic. 4ai tarziu ins", dup" ce -"cusem mai mult
antrenament, dep")irea oboselii a devenit un -enomen
constant, pe care trebuia s"-l st"panesc, mai ales in
anumite momente. #m sesizat c" di-icultatea )i str"duin!a
cerut" nu cre)teau con-orm unei progresii geometrice,
lineare, dup" cum m" a)teptasem, ci se ridicau )i coborau
dup" o mi)care curbilinie. +a -iecare curs" sim!eam
momente de calm, in care niciun e-ort nu p"rea necesar,
alternand cu momente de durere cumplit". in acele -aze
cruciale, mi se p"rea ca in cale imi apar 9ziduri reale,
bariere care puteau -i dep")ite numai cu un e-ort
supraomenesc.
O parte esen!ial" a uceniciei mele cu 7is"torul m" antrenase s"
indeplinesc sarcina unei autoobserv"ri am"nun!ite1 o
vigilen!" constant" asupra min!ii, gandurilor,
sentimentelor, emo!iilor )i a tot ce p"rea s" m" atrag" )i
s" m" resping".
*ac" m" autoobservam in acele momente in care nu mai aveam
energie, sesizam c" -azele critice erau intotdeauna urmate
de ridicarea unui 9zid psi(ologic, de o umbr" care oculta
/iin!a1 pesimismul )i neincrederea preluau controlul )i
vocea Adversarului interior se -acea iar")i auzit", cu
noi argumente pentru a abandona activitatea.
6umai datorit" alerg"rii am inv"!at s" scra)nesc din din!i )i s"
con)tientizez c" in acele momente trebuia s" merg mai
departe, ca s"-mi reca)tig starea de -luiditate. *e indat" ce
mi-am in-ranat tenta!ia de a m" l"sa dus de val, de a
renun!a, noi rezervoare de energie s-au desc(is. 4i-ar -i
-ost imposibil sa m" apropii de ele sau numai s" a-lu c" ele
e$ist", -ar" a m" invinge pe mine )i a d"rama acele
9ziduri care, de -iecare dat", p"reau insurmontabile.
u cat mai mult studiam mecanismul care le genera, cu atat alergarea
devenea un instrument pre!ios, un model conceptual de
e$plicare a lumii. in mi)carea mereu sc(imb"toare, am
recunoscut elementul esen!ial, principiul dinamic al
-iec"rei realit"!i -izice. *e la nucleul atomului, pan" la
limitele universului, totul se mi)c" )i se risipe)te con-orm
mi)c"rii ondulatorii pe care o descoperisem )i in corpul
meu. .an" )i via!a urmeaz" mi)carea -ar" inceput )i
s-ar)it a valurilor.
#lergarea, care in anumite momente dezv"luia 9zidurile, )i e-ortul
e$traordinar depus pentru a le dep")i m-au -"cut
con)tient de e$isten!a unei paradigme recurente in via!".
*e multe ori a -ost su-icient s" !in -raiele pu!in mai strans,
inainte s" pot dep")i limitele, s" le inving )i s" merg mai
departe.
?otu)i, intotdeauna e$ista ceva care m" convingea s" cedez )i s"
renun!, in-rangerea, despre care crezusem mereu c" este
e-ectul evenimentelor e$terioare, s-a dovedit a -i un
proces intors pe dos, un mecanism care asculta o
comand" interioar", o ac!iune de autosabotare.
O umbr" se n")tea )i se risipea in /iin!", g"sind apoi momentul
prielnic de a se intrupa )i a lua -orma intalnirilor,
circumstan!elor )i evenimentelor ne-avorabile. ," -ii
con)tient de acest mecanism, s" -ii atent la apari!ia acestei
umbre in interiorul /iin!ei, ca un preludiu al -iec"rei
in-rangeri, era cea mai bun" cale de a o de-ini )i inl"tura,
nu numai din alergarea mea, ci din intreaga mea
e$isten!".
#lergarea era o activitate solitar" pentru mine. .esc"ru)ii care-mi
zburau deasupra capului sau un bac care urca pe East
River erau inso!itorii mei )i inaintau odat" cu mine,
p"r"sindu-m" apoi cu un -luierat, ca salut. in timp ce
alergam, visam adesea. 3mi pl"cea s" cred c", mai tarziu
sau mai devreme, voi intalni al!i alerg"tori, al!i nes"bui!i
care, ca )i mine, deciseser" s" evadeze dintr-o e$isten!"
mediocr". Odat", m-am al"turat unui grup -ormat din
cinci b"rba!i )i dou" -emei. #m inceput s" alerg"m cu
entuziasm. Era o diminea!" insorit" )i silueta
4an(attanului se proiecta -erm" pe cer. #lergam unul
lang" altul, in 0urul insulei. 6u-i mai v"zusem inainte, dar
am sim!it imediat o leg"tur" cu ei )i aveam impresia c" ei
-ormeaz" de0a un grup sudat.
Un b"rbat, in costum str"lucitor, ca de m"tase, cu teni)i negru cu alb,
a incetinit pasul, pentru o vreme. Drusc, apoi, a accelerat.
3ncapabili s" mai !inem ritmul, am cedat to!i, unul cate
unul. orpurile noastre, greoaie )i vl"guite, i)i atinseser"
limitele. .e scurt, i-am pierdut urma. #cest incident mi-a
ar"tat, dureros de clar, cat de mult mai aveam inc" de
-"cut -iecare dintre noi.
#m continuat s" alerg"m in grup, pan" am a0uns in parc, unde ne-am
a)ezat pe b"nci ca s" ne tragem su-letul. 6u -oarte departe
era parcat" o splendid" ma)in" de pompieri, care acum
reprezint" o atrac!ie pentru pu!inii copii care locuiesc pe
insul". ,oarta acelui ve(icul, un simbol al -aptelor eroice
trecute, p"rea a -i un monument 0enant al declinului -izic
)i neputin!ei intregii civiliza!ii.
4i-am promis tacit s"-mi sporesc e-orturile, ast-el incat s" dep")esc
starea actual" a corpului meu. 6imeni nu vorbea. 6u era
necesar. in t"cere, puri-ica!i de str"dania noastr", ne-am
imp"rt")it din soarele palid ca dintr-o lipie nedospit" )i
ne-am bucurat de complicitatea special" a solidarit"!ii
noastre improvizate. #poi, cateva secunde mai tarziu,
unul dintre noi ne-a p"r"sit, cu o incuviin!are din cap, )i a
pornit spre un du) -ierbinte )i spre treburile cotidiene ale
unui ne:@or;ez veritabil. Era inc" devreme. 4-am 0ucat
cu o raz" de soare care se ascundea printre pleoapele mele
pe 0um"tate inc(ise. #m aruncat o oc(ead" la gr"bitele
vapora)e ro)ii care se incruci)au in cursele lor regulate
dintre 4an(attan )i Fueens.
2egea Adversarului
96u te teme de #dversarE in umbra m")tii lui violente se a-l" cel mai
important aliat al nostru, cel mai loial slu0itor.
#m avut o tres"rire la auzul acestor cuvinte. u oc(ii inc" inc(i)i, am
r"mas suspendat intre speran!" )i neincredere.
9Este imposibilE, m-am gandit, nu-mi venea s" cred. ?otu)i, acea
voce era incon-undabil"... erau cuvintele +ui. inceti)or,
mi-am intors capul )i am desc(is oc(ii. 7is"torul st"tea
lang" mine. Un -ior de irealitate mi-a str"b"tut spatele )i
s-a risipit pe sub piele, pan" la r"d"cina p"rului. #colo, s-
a cuib"rit ca o vibra!ie persistent", dar delicat".
El era cel care purta costumul -uturistic, lucind ca m"tasea, )i panto-ii
de 0ogging pe care ii v"zusem in acea zi. El era b"rbatul cu
care incepusem alergarea. /"cusem aproape intreg turul
insulei -ar" s" b"nuiesc m"car c" era 7is"torulE #m in!eles
c" -emeile )i b"rba!ii din grup erau elevii +ui. *up" ce mi-
am dep")it uimirea, i-am vorbit despre inten!iile mele. i-
am povestit cat de atent -usesem la corpul meu in ultima
vreme )i despre rezultatele pe care le ob!inusem in
e$perimentele mele incipiente cu mancarea, somnul )i
respira!ia... i-am vorbit despre alergare, despre
descoperirea 9zidurilor )i despre misterul acestei voci
interioare care m" indemna constant s" cedez, s" m"
retrag )i s" renun! la scopul meu.
97ocea pe care o auzi este #dversarul pe care il por!i in"untru, a
a-irmat 7is"torul, incepand o discu!ie care a devenit una
dintre cele mai solicitante din ucenicia mea.
El a inso!it aceste cuvinte cu un zambet care l-a -"cut s" par" mult
mai tan"r decat era. #ceast" e$presie binevoitoare era atat
de rar" pentru El, incat, in loc s"-mi dea cura0, a avut
e-ectul contrar. #m devenit tem"tor. O r"scruce imi
ap"rea in -a!". #m inspirat adanc1 indi-erent de obstacol,
voi -olosi -iecare pic"tur" de -or!" de care dispun pentru
a-P dep")i. 7is"torul a recapitulat evenimentele
emblematice din istoria noastr", dezastrele care au
tulburat omul )i societatea de-a lungul secolelor. *up" ce
a analizat motivele, p"trunzand in r"d"cinile lor, El mi-a
vorbit in detaliu despre -or!a planetar" care este
ec(ivalentul psi(ologic al -ric!iunii.
Omul simte, in -iecare clip", la -el ca orice corp a-lat in mi)care, o
-or!" care i se opune cu o intensitate egal" cu cea a voin!ei
sale. *e data aceasta, 7is"torul mi-a prezentat un sistem
de teoreme, o structur" de principii pe care El le-a numit
9legea #dversarului.
9/iecare lucruB de la cel mai simplu pan" la cel mai complicat, de la
via!a unui om la acea a unei intregi civiliza!ii, orice
organism intalne)te pe scara evolu!iei sale o -or!" aparent
opus", un #dversar, a c"rui putere )i abilitate sunt egale
cu dimensiunile propriului s"u proiect.
u timpul, analizand tot mai in pro-unzime, suma acelor idei a
dezv"luit conturul unei 9teorii generale a -ric!iunii,
capabil" s" descalceasc" secole de istorie )i s" dea sens
seriei nes-ar)ite de di-icult"!i )i dezastre care au lezat
omenirea. .rivind in 0os, spre condi!ia uman", la durerea
vie!ii, cu o privire panoramic", la trei sute )aizeci de
grade, am v"zut cat de plin" de su-erin!" a -ost e$isten!a
uman" mereu. 4i-am !inut r"su-larea, de parc" eram pe
marginea unei pr"p"stii -ar" s-ar)it.
,urprinz"tor, carne!elul mi-a c"zut din man". +-am ridicat ca pe
ultima mea speran!". #m notat cu aten!ie cuvintele +ui )i
am re!inut -iecare -ragment din acea lec!ie unic". banca
din parc pe care st"team se invelise intr-o bul" de aer
proasp"t din a-ara timpului )i p"rea c" lumea din
Roosevelt lsland se trans-ormase intr-o nav" spa!ial", gata
s"-)i ia zborul cu viteza gandului. 4anbattanul )i via!a lui
agitat" nu putea -i mai indep"rtat.
7is"torul imi spusese c" -iecare om este un vis"tor, iar ca vis"tor
devine o intersec!ie dintre bine )i r"u, este creatorul
propriei realit"!i personale )i propriului destin. u timpul,
el va vedea c" -iecare vis, -iecare gand )i tot ce izvor")te
din /iin!a lui se adevere)te.
9+umea este un e-ect... o proiec!ie, nu doar a visurilor tale, ci )i a
co)marurilor tale.
.oate -i paradisul sau in-ernul. ?u singur decizi.
lube)te-!i du)manul
93n umbra m")tii #dversarului, dincolo de aparen!e, se a-l" c(ipul
celui mai mare aliat al nostru, mi-a e$plicat El, ad"ugand
apoi1
9ontrar a ceea ce cred -iin!ele umane, nu e posibil s" !i se opun" ceva
ale c"rui -or!e sunt mai mari decat ale tale... #dversarul
nu este niciodat" mai puternic decat noiE
9*ar *avid )i Coliat2 am intrebat, aducand in discu!ie cea mai
cunoscut" poveste, cel mai simbolic episod al unei r"-uieli
nedrepte. 4intea mea a dezgropat sute de episoade in
care, de-a lungul mileniilor, s-a reluat lupta dintre
giganticul -ilistin, inarmat pan" in din!i )i tan"rul p"stor,
ce purta doar o pra)tie in buzunar...
9O pra)tie... )i visul de a deveni regeE m-a corectat 7is"torul, intuind
)irul de imagini la care m" re-eream 9in ciuda aparen!elor,
incle)tarea este intotdeauna dreapt"E...
96imeni nu poate in-runta vreodat" un oponent care este mai
puternic decat el sau care este superior ca -or!"... r"-uiala
dintre *avid )i Coliat, dincolo de aparenta inegalitate de
-or!e, respect" legile universale ale duelului a spus
7is"torul, cu tonul cuiva care inc(eie e$plicarea unei
demonstra!ii matematice.
9,ingurul )i unicul scop al #dversarului, cuprins in neindurarea lui,
este victoria ta... #dversarul de!ine toate instrumentele )i
metodele care s"-!i permit" realizarea visului... El este
acela care i!i arat" cea mai rapid" cale spre succes.
3ndi-erent cat de parado$ale p"reau aceste a-irma!ii, m" gandeam,
era adev"rat c" nicio strategie sau aliat nu ar -i putut s"-l
a0ute pe *avid s"-)i realizeze visul mai repede. 7is"torul
s-a cu-undat in t"cere pentru a incura0a aceste prime
semne de compre(ensiune, cu o incuviin!are din cap.
#poi a conc(is1
'Nimeni pe pmant nu te poate iubi mai mult decat
Adversarul)
#m r"mas -ar" cuvinte.
4i-am sim!it tamplele zb"tandu-se, ca intr-un acces de -ebr". ulmea
in!elepciunii umane e$primat" de indemnul cre)tin
9iube)te-!i du)manul era acum, dou" milenii mai tarziu,
dep")it" de a-irma!ia 7is"torului, mult mai simpl" )i
revolu!ionar"1 du)manul este acela care te iube)teE
Omul n-ar trebui s" se oblige s"-)i iubeasc" du)manul %a)a ceva este
acum impracticabil sau imposibil, dup" dou" mii de ani
de c"utare a r"zbun"rii )i represaliilor&. .entru noua
umanitate ar -i su-icient" recunoa)terea -aptului c"
du)manul, #dversarul, este acela care ne iube)te.
u cat m" gandeam mai mult la acest lucru, cu atat mai m"re! mi se
p"rea mesa0ul rostit de 7is"tor. .orunca milenar"
9lube)te-!i du)manulE, piatra de temelie a inv"!"turii
cre)tine, i)i demonstra rigiditatea. redin!a cre)tin", ca de
alt-el toate religiile din lume, sub!iate de trecerea
secolelor )i imp"r!irea bisericilor, uitase c" adev"rul nu
este static )i nu poate r"mane impietrit.
#dev"rul de ieri, dac" nu transcende, se degradeaz" )i devine
minciuna de azi. 3ntre timp, a trebuit s" p"r"sim banca
din parc )i, intorcand spatele vec(ii caroserii a ma)inii de
pompieri, am pornit spre nord, pe esplanada de pe malul
raului. 4ergeam al"turi de 7is"tor )i-+ ascultam, in timp
ce El ad"uga ultimul element la teoria +ui uimitoare.
9,"-l ier!i pe du)manul din a-ar" inseamn" s"-!i mani-e)ti vanitatea )i
neputin!a milenar" de a in!elege.
*u)manul se a-l" in"untrul t"u. 3n a-ara ta nu e$ist" niciun r"u care
s" te r"neasc" )i niciun du)man pe care s"-P ier!i...
#dversarul este cel mai de n"de0de aliat al t"u1 un
instrument prin care te modelezi te des"var)e)ti )i te
reune)ti cu tine insu!iB c(eia unic" de acces, care-!i
permite s" p"trunzi pe nivelurile superioare ale /iin!ei.
#m trecut pe lang" apela Dunului ."stor, biseric" gotic" vec(e,
acum in ruin". *oar un bust de piatr" al lui lsus p"timind
se mai in"l!a, in t"cerea relicvelor.
9#cea )coala antic" a e)uat )i ea a spus 7is"torul )i am perceput o
pic"tur" de durere in acest epilog al unei drame inc"
neterminate.
9.an" )i re)tinismul )i-a ratat scopul...
#dversarul
#dversarul, du)manul este un -actor motivator aparte.
u cat suntem mai responsabili
u atat mai neindur"tor va ataca #dversarul.
#dversarul ne m"soar", ne dezv"luie )i ne completeaz"...
u cat este mai mare gradul nostru de libertate,
cu atat mai insidioase vor -i ac!iunile lui.
6u te teme de #dversarE
3n umbra m")tii lui -eroce, se ascunde cel mai mare aliat,
cel mai credincios servitor al t"u.
,ingurul )i unicul scop al #dversarului
Este victoria ta...
#dversarul recurge la orice unealt", la orice strategie,
,"-)i ating" scopul1 integritatea ta.
6imeni in lume nu te poate iubi mai mult decat #dversarul,
*eoarece tu e)ti singura lui ra!iune de a e$ista.
6u te teme de #dversarE
*es"var)irea ta va spori odat" cu neinduplecarea lui,
6emurirea ta, odat" cu imoralitatea lui in)el"toare.
3nteligen!a ta va cre)te cu puterea lui.
.uterea ta, cu inteligen!a lui.
*eoarece #dversarul e)ti tuE
3nva!" s" zmbe)ti l"untric
4-a uimit m"re!ia acestei revela!ii1 dac" omenirea ar -i acceptat acest
adev"r, el ar -i revolu!ionat )i sc(imbat modul nostru de a
gandi )i sim!i pentru totdeauna. 3ntr-o zi, am d"ruit
puterea acestei viziuni studen!ilor mei1 cu cat mai
neinduplecate sunt atacurile #dversarului, cu cat mai
grav" insulta, cu atat mai mare )ansa noastr" de a inainta.
3nva!" s" zambe)ti l"untric, atunci cand atacul se declan)eaz"
5i o-ensa se mani-est" nemiloas",
#dversarul trebuie in-runtat in a-ar"
)i in acela)i timp iertat in interiorE
3ertarea poate avea loc doar in"untrul t"u.
.oart" impecabil cea mai crancen" lupt"...
/"r" ins" a crede in eaE
/inalmente, o -elie s-a despicat, luminand parado$ul ine$plicabil )i
milenar1 dac" il iube)ti, el nu-!i mai este du)man, iar dac"
i!i este du)man, cum il po!i iubi2
9lube)te-!i du)manul este ideea ce vine de pe un nivel superior al
inteligen!ei.
*oar un om integru o poate in!elege )i pune in aplicare.
*oar cel care a e$tirpat din sine con-lictul )i scindarea se poate lipsi
de #dversar.
.entru cei care mai au inc" o logic" dual", care inc" v"d )i gandesc
intr-un sistem de polarit"!i vindecarea poate ap"rea doar
purtand masca -eroce a #dversarului.
9#ceasta ar trebui s" -ie atitudinea unui conduc"tor in -a!a
obstacolelor a spus 7is"torul, reprezentand conceptul
prin mim", -recandu-)i mainile cu -renezie, asemenea
cuiva care vede in cele din urm" c" a realizat ceva ce a
dorit )i a)teptat atata amar de vreme.
9Un conduc"tor )tie c", indi-erent cat de insp"imant"tor ar putea
ap"rea #dversarul, con-runtarea este intotdeauna
dreapt", iar di-icult"!ile doar iluzorii. in umbra m")tii
#dversarului )i a brutalit"!ii lui aparente se a)terne calea
spre nivelurile superioare ale responsabilit"!ii
96imeni nu !i-a e$plicat vreodat" 0ocul atat de clarE decreta
7is"torul, de parc" se adresa unui public nev"zut, vast cat
planeta.
# ad"ugat c" ma0oritatea oamenilor, -ar" s" cunoasc" aceast"
in!elegere )i -ar" s" -i primit inv"!"tura 5colii, se opresc in
pragul trecerii pe urm"torul nivel, deoarece re-uz" s"
pl"teasc" pre!ul.
6oi mereu d"m peste obstacole )i voci interioare care ne impiedic" s"
mergem inainte1 oponen!i psi(ici sau -izici, care pun la
incercare t"ria aspira!iilor noastre, claritatea scopului
nostru, preg"tirea )i (ot"rarea noastr".
3mposibilul desc(ide intotdeauna poarta viitoarei posibilit"!i.
u cat m" adanceam in viziunea 7is"torului, cu atat mai mult m"
sim!eam de parc" a) -i trecut printr-un antrenament
neobi)nuit.
El m" ini!ia in arta mar!ial" care putea s" sc(imbe -iecare atac )i
toate adversit"!ile intalnite in via!", in!r-o -or!"
propulsoare. *u)manii )i obstacolele imi ap"reau, acum,
intr-o nou" lumin".
Adversarul% fie c este om sau eveniment% are sarcina
nepl"cut" de a dezv"lui orice vid, orice de-icien!",
sl"biciune sau team" pe care o por!i in"untru, de a
denun!a -ar" re!inere lipsa ta de preg"tire, p"catele,
caren!ele, gre)elile )i limitele pe care !i le-ai impus.
,dat ce ai recunoscut Adversarul in interiorul tu%
el va disprea din e#terior.
7is"torul a subliniat, mali!ios, c" in sc(imbul serviciilor lui,
#dversarul prime)te de la noi doar ranc(iun" )i ur".
4i-a venit in minte -igura ."rintelui 6uzzo, dominand un grup
restrans de #dversari, pe care-i intalnisem la olegiul
Dianc(i al bamabi!ilor, in copil"ria mea. #m sim!it o
melancolie in!ep"toare )i un vag regret -a!" de toat"
r"utatea pe care i-o ar"tasem. 6umai acum, cu 7is"torul
al"turi, eram capabil s" 9v"d dincolo de neinduplecarea
)i severitatea acestui pro-esor, zambetul )i dragostea cuiva
care in!elesese 90ocul.
9.ro-esorii pe care i-am urat cel mai tare sunt aceia care ne-au d"ruit
cel mai mult, a a-irmat 7is"torul categoric. 3nterven!ia
+ui mi-a spulberat gandurile )i a alungat umbrele )i
-antomele generate de aceste sentimente inutile.
*in e$pozeul 7is"torului am observat cum se contureaz" un sistem,
un model cosmic recurent, care ar putea -i aplicat tuturor
ac!iunilor umane, individuale sau sociale, un -el de lege
universal", perceptibil" la orice nivel.
eea ce m-a zdruncinat cel mai mult era sugestia +ui, con-orm c"reia
era posibil s" scapi de legea #dversarului. 3n acel punct,
mi-am e$primat neputin!a de a concepe o lume -ar"
-ric!iune, unde puteai s" alegi )i s" reu)e)ti in orice
misiune, -ar" s" ai nevoie de a0utorul neindur"tor )i
nepre!uit al oponentului.
9um putem -ace asta2 am intrebat, -ascinat de perspectiva de a
trans-orma via!a intr-un paradis terestru, unde
#dversarul nu ar -i putut p"trunde niciodat".
9Este ca )i cum te-ai a)tepta s" locuie)ti pe aceast" planet" s-idand
legea gravita!iei, a r"spuns 7is"torul, pe tonul aspru al
cuiva care a rezolvat problema. #poi, cu o voce sc"zut",
pentru a p"stra in-orma!ia secret", a ad"ugat1
9Omul poate alege sub in-luen!a cui tr"ie)te )i se poate incredin!a pe
sine unei puteri superioare, dar va tr"i in su-erin!" )i
ast-el nu va cunoa)te #rta de a visaE El su-er", pentru c"
nu viseaz".
.rin #rta de a visa, omul i)i poate opri su-erin!a... moartea, a spus
El enigmatic. 9*oar aceia care au incetat s"-)i ucid" sinele
au dreptul s" cunoasc" revela!iile ine-abile ale
#dversarului.
# luat o pauz" indelungat", p"rand -urat de peisa0ul din Roosevelt
3sland )i de pesc"ru)ii care br"zdau v"zdu(ul. #poi a
vorbit din nou1
93n momentul de -a!", inva!" s" prive)ti #dversarul ca pe cel mai
apropiat aliat al t"u... )i dore)te-!i s" -ie tot mai puternic
)i mai brutal. u cat este mai inalt gradul nostru de
responsabilitate, cu atat mai neindur"tor va -i atacul
#dversarului. incearc" s" prive)ti situa!ia din aceast"
perspectiv". Odat" cu trecerea timpului, aceast" nou"
perspectiv" i!i va r"sturna via!a )i va crea lumea dup" care
ai tan0it mereuE
7is"torul a observat c" a)teptam inc" un r"spuns re-eritor la
inl"turarea tuturor amenin!"rilor )i atacurilor din via!a
mea.
9eea ce aparent !i se opune este doar un semnal, o s"geata
luminoas" care i!i arat" cauza real" a tuturor necazurilor
)i problemelor tale.
?u e)ti #dversarulE
*ac" ai -i capabil s" in!elegi toate acestea, 0ocul ar -i relevat )i ar
disp"rea, iar #dversarul )i-ar pierde conturul, cruzimea
aparent" )i puterea. 3n realitateB #dversarul apare in via!a
ta pentru a-!i ar"ta tot ce ar trebui s" sc(imbi in interior,
tot ce nu vrei s" vezi, s" atingi sau s" sim!i in tine
insu!i....
*eoarece p"ream incapabil s" in!eleg ce spunea, El a decis c" nu eram
preg"tit s" m" con-runt cu aceast" tem". # spus c" ar
trebui s" consider legea #dversarului drept un principiu
ineluctabil )i universal.
9Omul, in starea lui actual", nu poate s" scape de legea care
guverneaz" lumea polarit"!ilor, unde totul se intampl" )i
se creeaz" prin con-lict )i prin 0ocul contrastelor, a spus
pe un ton decisiv. 4-am trezit re-lectand la caracterul
ine$orabil al destinului nostru )i la -aptul c" salvarea unui
singur om s-ar e$tinde, prin e$trapolare, la salvarea
intregii omeniri.
9e are a -ace salvarea lumii, cu tine, a spus 7is"torul n"v"lind in
gandurile mele cu o voce teribil" 9cand tot ce-i trebuie
lumii este s" se salveze de tineE
9.entru moment, in-runt"-!i durerea )i su-erin!a, mi-a ordonat El 95i
r"mai acolo. 6u da bir cu -ugi!ii. #nalizeaz"-le )i a-l" unde
sunt r"d"cinile lor. 6umai cand vei sc"pa de viziunea
super-icial" asupra lumii, vei putea s" o elibereziE intreaga
lume, -elul in care ea gande)te )i ac!ioneaz", e-emeritatea
)i pericolele ei, oglindesc -idel -ragmentarea ta
interioar".
9*oar tu, tr"ind permanent in #ici )i #cum, po!i elibera lumea de
toate polarit"!ile. 6umai tu, renun!and la con-licte, a
subliniat El, tr"gand o concluzie de-initiv" pentru acel
capitol al intalnirii noastre.
# trebuit s" a)tept cateva luni pan" ca El s" se intoarc" la acea
discu!ie, intr-o sear", la +ondra, in timp ce luam cina cu
ni)te oaspe!i selec!i, mi-a dezv"luit secretul pro-activit"!ii.
+a s-ar)itul unei lec!ii peripatetice, in timp ce il ascultam )i mergeam
al"turi de El, m-am trezit in parc, lang" banca de unde
plecaser"m. 7is"torul s-a a)ezat, iar eu am luat loc lang"
El, p"strand o distan!" respectabil". *eodat", soarele s-a
ivit dintre nori )i o raz" de lumin" m-a -"cut s" inc(id
ocbii pentru o clip". Era pl"cut, a)a c" am stat acolo, s"
savurez momentul. uvintele lini)titoare ale 7is"torului
p"reau s" vin" dintr-o alt" lume.
8Omul a uitat c" este creatorul propriei realit"!i personale, )i acest
lucru -ace ac!iunile oponentului indispensabile )i
simbiotice...
R"stoam"-!i viziuneaE /ii liberE, a spus El. ?onul +ui era p"rintesc,
dar avea )i t"ria sever", aspr", a unui ordin. in acea clip"
m-am cutremurat, apoi ame!eala m-a n"p"dit, alterand
toate -acult"!ile mele. #m avut, totu)i, su-icient timp s"-l
aud spunand1
9*evin-o, in acest moment, omul care viseaz", creeaz" )i iube)teE...
*oar acela care a (ot"rat s" se inving" pe sine il poate
intalni pe #dversar.
el care cade, nu are #dversar. "derea este liber", u)oar" )i -"r"
durere.
#partamentul din ,t. Games
4i-am a)ezat geanta pe moc(eta groas" )i am privit in 0ur.
#partamentul lu$os, cu opulen!a auster" a brocartului )i a
mobilei, m-a tulburat. 4" intrebam ce avea 7is"torul in
minte cand mi-a cerut s" m" mut intr-un asemenea (otel
e$clusivist. *ar cu El nimic nu era intampl"tor )i in
acela)i timp nimic nu era pl"nuit. (iar cea mai
imperceptibil" mi)care pentru 7is"tor -acea parte dintr-o
stratagem". in anii de ucenicie cu El, il intalnisem in cele
mai indep"rtate !"ri )i in cele mai -aimoase capitale din
lume. *e -iecare dat", -ar" s" bag de seam", -ar" s" am
nevoie de programare sau plani-icare. /iecare intalnire
-usese o e$perien!" nepre!uit", un pas luminos din
ascensiunea care imi trans-ormase via!a intr-o aventur"
minunat".
*e data aceasta, primisem mesa0ul +ui la (otelul modest, unde
st"team de obicei, la +ondra. Urma s" ne intalnim la
restaurantul 7eronica. .e lang" -aptul c" -"cuse
rezervarea pentru acea sear", 7is"torul mi-a cerut s"
p"r"sesc Eaton .lace )i s" m" mut intr-un apartament din
,t. 0ames, in 4a@-air. 5i acolo m" a-lam acum, incercand
s" omor clipele nes-ar)ite care m" mai separau de
intalnirea noastr". /lori, un platou de -ructe, )ampanie,
dou" b"i... un studio cu birou, o so-a elegant"...
Candul la cat de mult au costat toate acestea m-a ingri0orat, a)a c"
am inceput s" m" simt r"u. 5tiam c" orice avea 7is"torul
in minte )i orice imi ceruse s" -ac, inclusiv instalarea mea
la unul dintre cele mai lu$oase (oteluri din +ondra era,
-ar" indoial", o parte dintr-o strategie. ?otu)i, eram
incapabil s" trec peste acea grea!". 4i-am imaginat -a!a
domnului +@-ord, de la departamentul administrativ,
cand va da peste nota de plat" emis" pe numele meu, la
un (otel de lu$...
?rebuia s-o pl"tesc din buzunarul propriu, cu siguran!a. Era absurd
s" cred c" #O mi-ar -i acceptat acel decont. ateva nop!i
petrecute in ,aint Games mi-ar devora tot salariul incasat
la 6e: Ior;. #cel gand s-a trans-ormat dintr-o durere
psibic" in una -izic". +a acea vreme, convingerea c"
circumstan!ele )i evenimentele domin" -iecare aspect din
via!a mea era inc" prea adanc inr"d"cinat" in mine. ii
acuzam pe al!ii )i lumea e$terioar" pentru dispozi!ia )i
ne-ericirea mea.
,#i -i sim!it aceea)i ur" )i ranc(iun" dac" !i s-ar -i cerut s" te mu!i
intr-o cocioab" din cea mai s"rac" parte a +ondrei, mi-a
spus 7is"torul.
9eea ce tu in-runtai atunci nu avea nicio leg"tur" cu e$teriorul )i nici
cu evenimentele sau circumstan!ele tr"ite. Era ceva ce te
inso!e)te mereu, ceva ce por!i inl"untru )i care constituie
cauza adev"rat" a tuturor di-icult"!ilor )i e$isten!ei tale
in-ernale.
4-am ru)inat cand am v"zut cum acele ganduri pendulau in mintea
mea, ca ni)te spanzura!i. O ame!eal" irepresibil" imi
cople)ea -iin!a )i imi invada -iecare celul". a s"-mi
recap"t su-lul, a trebuit s" m" a)ez. #m c"utat peste tot
lista de pre!uri, dar nu am dat de urma ei. #m ridicat
receptorul )i am cerut la recep!ie pre!ul apartamentului.
.robabil mai era destul timp s" anulez rezervarea. #) -i
spus orice, doar s" g"sesc o ie)ire din acea situa!ie, din
acea disperare. 3nstantaneele unei vie!i -ragile, -ar" sens )i
direc!ie, miau trecut prin minte, precum imaginile zilelor
trecute dinaintea ocbilor unui muribund. .entru cateva
secunde, am r"mas impietrit, paralizat. #poi, inceti)or,
am pus 0os receptorul. O nou" luciditate pusese st"panire
pe mine )i m-a indep"rtat de nisipurile in)el"toare ale
acelei an$iet"!i.
4i-am amintit de sintagma minunat" pe care mi-o )optise odat" )i pe
care reu)isem s" o prind din zbor, s" o transcriu.
9(tilul este contiina... .une pariu pe ce ai... )i pe ce nu ai cu
tine... mereuE 5i vei vedea c" via!a ta va deveni bogat" )i
plin", din toate punctele de vedere. *ac" pariezi pe tine
insu!i, via!a v" paria pe tine.
6u i!i -ace gri0i din pricina banilor.
/"-!i gri0i din pricina ta, a integrit"!ii tale.
and vei avea nevoie de bani, ei vor -i acolo.
#i incredere in tineB ai incredere in visele tale )i vei avea
to!i banii de care ai nevoie pentru a tr"i o via!" -rumoas".
Capodopera viselor tale eti tu insui.
+umea e$terioar" este doar o umbr" palid" a creativit"!ii tale
interioare, o -oarte -irav" mani-estare a unicit"!ii tale.
/nainte s c6nte cocoul
#m sim!it cum mi se sc(imb" dispozi!ia.
#m sim!it eu-oria unui condamnat la moarte, in -a!a c"ruia se
desc(ide, pe nea)teptate, u)a inc(isorii.
#m re-lectat cat de u)or ii -usese s" m" sperie, s" m"
epuizeze )i s" m" d"rame. #ceasta era m"sura -iin!ei
mele, cauza real" a tuturor di-icult"!ilor din via!a mea.
?otu)i, dac" m" conectam la El, dac" il priveam sau doar
dac" m" gandeam la El, imi era de-a0uns ca s" m" sc(imb
)i s" v"d cum apare o solu!ie.
#partamentul din ,t. Games, care era ca )i in multe alte
ocazii, creat de metoda ,a pedagogic" inepuizabil", s-a
trans-ormat intr-o clas" a 5colii, in care studiam )i
inv"!am principiile #rtei de a visa, pe care 7is"torul o
numea deseori 9)tiin!a de a -ace.
7is"torul m" preg"tea pentru o ac!iune e$traordinar", de)i nu aveam
nicio idee despre ce era vorba.
Eram sigur c", intr-o zi, ceea ce urma s" mi incredin!eze
El cerea o 9r"sturnare complet" de paradigm"1 un nivel
al responsabilit"!ii pe care, in starea actual", nu eram in
stare s" il ating nici cu var-ul degetului.
Recuno)tin!a mea sporea )i in acela)i timp devenea mai intens".
#m absorbit -iecare detaliu al mediului, opulen!a )i
splendoarea lui, cu oc(ii inc(i)i.
Nimic nu se afl in afara noastr.
.rezen!a 7is"torului imi revela aspecte care imi erau complet
necunoscute. ,-a intamplat un lucru -abulos in
apartamentul din ,t. Games. Eonii timpului s-au
comprimat )i atomii prosperit"!ii au invadat -iin!a
eternit"!ii. *oar pentru cateva clipe am incetat s" mai -iu
un om in-rant, plin de indoieli )i temeri, o victim", )i am
devenit, in sc(imb, ar(itectul, artistul care proiectase acel
(otel.
#m realizat c" era o distan!" etern" intre vis"tor )i visat, intre omul
liber )i cel dependent. +umea este o proiec!ie a /iin!ei.
/iin!a este sursaE Am cutat 8iblia. #m g"sit-o intr-unul dintre
sertarele noptierei. #m desc(is-o 9la intamplare )i am
citit pasa0ul in care lsus il intreba de trei ori pe .etru1 94"
iube)ti2 5i .etru, la inceput 0enat )i apoi c(iar )i pu!in
deran0at, a r"spuns1 9*a, te iubescE
96uE, ar -i trebuit el s" r"spund". 96u inc"E
*ac" el ar -i -ost mai cinstit, mai sincer, dac" s-ar -i cunoscut mai bine
pe sine, ar -i trebuit s" r"spund"1 9incerc s" te iubescE
u acea intrebare, repetat" de trei ori, lsus de -apt l-a intrebat1
9?e cuno)ti pe tine insu!i2 5tii cine e)ti cu adev"rat2... ?e iube)ti pe
tine mai mult decat orice2 #i incetat s"-!i mai ucizi
sinele2
El ii cerea lui .etru s" trans-ere inv"!"turile ,ale in partea cea mai
ascuns" a -iin!ei lui, s"-)i r"stoarne viziunea, s"-)i
sc(imbe modul de a gandi, s"-)i indulceasc" severitatea.
5i probabil de aceea lsus l-a numit .etru, adic" piatr".
.etru reprezint" omul care re-uz" s" se sc(imbe, care
crede c" poate min!i )i se poate ascunde. Eu eram acel
om.
and am citit pasa0ul, am plans. +ui .etru i s-a dat ocazia de trei ori
s" evite s"-l tr"deze pe lsus )i, de asemenea, s" ocoleasc"
s" dezv"luie partea superioar" din )inele lui. ?r"darea
aceea se g"sea de0a in -iin!a lui )i a)tepta doar condi!iile
prielnice pentru a se mani-esta. ,"racul .etruE *ac" s-ar -i
putut observa pe sine... ar -i in!eles c" cererea nu venea
din a-ar", ci din propria lui -iin!"1 9.etru, te iube)ti pe
tine2 #i inl"turat orice -isur", orice moarte l"untric"2 El
ar -i descoperit minciunile, teama )i indoiala, le-ar -i
alungat, intocmai cum -acem cand vedem un bo!.
(a* iubeti sinele este un act de voin% inseamn 's te
cunoti pe tine insui).
,"-!i iube)ti sinele inseamn" s" s"rb"tore)ti via!a in plenitudinea ei.
4i-am amintit cuvintele 7is"torului )i am in!eles c", dac" .etru ar -i
acceptat s" priveasc" in"untrul lui, s" se cunoasc" )i s" se
iubeasc" pe sine, )i-ar -i sc(imbat destinul muritor. *ac"
)i-ar -i r"sturnat convingerile, el nu ar mai -i -ost
cruci-icat, cu capul in 0os... a)a cum el insu)i le ceruse
c"l"ilor lui, o-erindu-se ca un simbol al tardivei, dar
autenticei in!elegeri a naturii subversive a inv"!"turii lui
lsus.
*in acest moment, de la mesa0ul transmis de marea )coal" a
paleocre)tinismului, m" intorceam la m"re!ia inv"!"turii
7is"torului. /iin!a este sursa a tot ce intalnim in lumea
evenimentelor.
.rive)te in"untrul t"u )i i!i vei cunoa)te destinulE
ei trei 9da sunt minciuna pe care .etru nu dorea s-o vad" )i care s-
a intrupat in lumea evenimentelor prin martiriului s"u.
*ac" vrem s" sc(imb"m ceva, o putem -ace doar elevandu-ne /iin!a.
*estinul unui om, ca )i cel al unei organiza!ii, na!iuni sau a intregii
civiliza!ii )i a economiei sale este proiec!ia /iin!ei )i a
viziunii lui.
u cat este mai vast" viziunea unui om, cu atat mai bogat" este
realitatea lui.
6-am -i putut niciodat" s" inv"!"m o ast-el de lege atotcuprinz"toare
intr-o )coal" de studii economice. #cestea reprezentau
pentru mine cele mai grozave lec!ii de 9adev"rat"
economie, de management, -inan!e )i pedagogie. #zi, pot
recunoa)te pilonii de rezisten!" a unei noi educa!ii in
aceste inv"!"turi, a$ate pe /iin!"1 o revolu!ie psi(ologic"
capabil" s" sc(imbe paradigmele mentale ale vec(ii
omeniri, s" r"stoarne viziunea ei )i s-o elibereze pentru
totdeauna de con-licte, indoial", team" )i durere, care
sunt adev"ratele cauze ale s"r"ciei )i criminalit"!ii din
lume.
2a cin cu "istorul
?rebuia s"-mi controlez ner"bdarea )i s" nu a0ung prea devreme la
7eronica. inc"perea era ticsit". 7is"torul, a)ezat la o mas"
elegant aran0at", era incon0urat de toat" considera!ia
proprietarului )i de sarguin!a plin" de solicitudine a unei
mul!imi de c(elneri. *e -iecare dat" ei se opreau, la
unison, ca un stol de p"s"ri, s" asculte cu religiozitate
comenzile 7is"torului )i recomand"rile +ui am"nun!ite.
#poi, laolalt", i)i incepeau dansul gri0uliu.
El purta un costum negru, pe care timpul nu-)i pusese amprenta, iar
p"rul ,"u lung era strans la cea-a. ,ub piep!ii costumului
de satin str"lucea c"ma)a cu panglici de cati-ea neagra la
man)ete )i guler. Eram surprins de -aptul c" nu era
singur. .atru b"rba!i )i trei -emei st"teau al"turi de El.
*up" cum am a-lat mai tarziu, ei erau1 Druno T., patron
al unei agen!ii renumite de publicitate din >iiric( )i
Rebecca, so!ia luiB Hlaus E., din /ran;-urt, -ondatorul
Robotronic )i pre)edintele unei -unda!ii interna!ionale ce
activa in cercetarea biologic"B Den /., decan la o
universitate britanic" )i care mi s-a
p"rut a -i cea mai neobi)nuit" persoan" din grup, in costumul s"u cu
tent" oriental" )i cu -izicul atletic impresionant, care nu
era nici pe departe cel al intelectualului obi)nuit. #l"turi
de el, o -emeie, +inda, atr"g"toare, dar cu o privire
t"ioas", e$pert" tn resurse umane, -ondatoarea )i
proprietara a dou" agen!ii -aimoase de recrutare pentru
pozi!ii de conducere, din +ondra )i 6e: Ior;. in cele din
urm", un cuplu tan"r de irlandezi, .eter . )i so!ia lui,
,usan, discre!i )i amabili, care p"reau timizi )i pe care i-
am pl"cut imediat. El era catolic, in timp ce ea era -iica
unui predicator protestant )i lucrau la un proiect ini!iat de
un colegiu istoric din Regent8s .ar;.
7is"torul era centrul aten!iei )i toat" lumea i se adresa intr-un mod
care sugera de-eren!" )i in acela)i timp -amiliaritate.
.rezen!a acelor oameni a dat curs unui sentiment pe care
nu-l mai sim!isem de mult" vreme )i pe care-l consideram
ani(ilat pentru totdeauna in -iin!a mea.
6u numai c" imi era ciud" pe ceea ce socoteam a -i o intruziune, dar
eram gelos )i invidios pe in-"!i)area lor )i pe aura
orbitoare, de succes, care ii inv"luia. Evident, m"
gandisem mereu c" 7is"torul avea )i al!i 9elevi )i nu doar
o dat" imi inc(ipuisem c" o s"-i intalnesc. *ar intalnirea
nea)teptat" )i neanun!at" cu ei m" luase pe nepreg"tite.
4-am ru)inat de reac!iile )i emo!iile pe care le incercam,
iar asta se ad"uga durerii )i st"rii mele con-lictuale.
.entru a parcurge distan!a in-init" care m" separa de
7is"tor, de)i in realitate era la ca!iva pa)i de mine, m-am
sim!it obligat s" m" sc(imb. 4i-am sc(imbat direc!ia
aten!iei, indreptand-o spre interior. in clipa in care mi-am
observat emo!iile negative, ele s-au risipit )i au disp"rut.
+a -inal, -ascina!ia descoperirii era ceea ce mi-a r"mas.
#m recunoscut valoarea oportunit"!ii de a intalni al!i
b"rba!i )i -emei care descoperiser", ca )i mine, 5coala
zeilor.
#m avut senza!ia de a -i trecut printr-o e$perien!" teatral" virtual",
unde spa!iul scenic, grani!a dintre actori )i spectatori
oscila constant )i era mereu transgresat", r"manand
sup"r"tor de incert" pe toat" durata spectacolului.
U6 teatru al absurdului i)i tr"gea cortina invizibil" )i dezv"luia
conturul unei realit"!i necunoscute, care incepea s"
prind" via!" din nev"zut, ad"ugand straturi dup" straturi
de culoare pe o pictur" splendid". Eram paginile vii ale
unui scenariu ne)tiut, spetele unei acuarele pe care
nimeni nu putea s" o vad" ... 6e a-lam in -a!a #rtistului-
#utor-reator. 4" cople)ea verti0ul provocat de aceast"
descoperire brusc".
4i-am concentrat aten!ia asupra oaspe!ilor din acea sear" )i i-am
analizat cu aten!ie. /iecare dintre acei b"rba!i )i -emei era
o autoritate recunoscut" in domeniul lui. Druno T. era un
zdra(on de varst" mi0locie, iar manierele lui )i -elul de a
vorbi p"reau simple, dar (ot"rate )i constructive.
#vea o barb" cenu)ie, voit zburlit", care ii con-erea un aer rela$at )i
re-lecta partea copil"roas" a caracterului lui1 un b"rbat
imatur )i simplu. ,o!ia lui, Rebecca, p"rea -ragil", cbiar
delicat", dar avea toate atuurile unei -emei de a-aceri de
talie interna!ional". Ea -)i petrecea o bun" parte de timp
in ?oscana, unde conducea o -abric" de vinuri )i
administra o imens" proprietate -amilial".
Energia lui Hlaus E. m-a impresionat in mod special. ,em"na cu un
dand@, iar manierele lui elegante erau cosmopolite )i
vioaie, deopotriv". in umbra conduitei -rivole )i
conversa!iei simpliste, se ascundea o inteligen!" ascu!it",
ca o sabie ascuns" in teaca unei ambi!ii de -ler. .eter .
p"rea a -i un simpatizant al lui #ndre benier, prin modul
ra-inat de a vorbi )i ideile vizionare.
?an"ra lui so!ie, ,usan, il privea -ermecat" )i-i sorbea -iecare cuvant.
in -a!a 7is"torului, to!i eram transparen!i. El cuno)tea
abilit"!ile )i limitele noastre, precum )i locul nostru in
economia unei lucr"ri per-ecte, impreun", alc"tuiam un
-el de claviatur" pe care El crea )i compunea capodoperele
izvorate din ingeniozitatea +ui. Era singurul care cuno)tea
.roiectul. 5tia c" -iecare dintre noi reprezentam o pies"
important", unic" )i de neinlocuit in marele puzzle din
mintea +ui.
6imeni nu d"dea semne c" ar -i observat venirea mea. 6u -useser"
ceremonii de introducere sau prezent"ri. 4-am al"turat
lor, in t"cere, m-am a)ezat pe locul care -usese l"sat liber
)i mi-am concentrat aten!ia asupra cuvintelor 7is"torului.
and m-am a)ezat, am prins acest -ragment din
conversa!ia care i)i urma cursul1
9,mul real nu apar!ine niciunei -iloso-ii, ideologii sau religii Un
7is"tor real nu are nevoie de etic(ete. El nu poate
apar!ine )i nici nu poate -i inclus in ceva... El )tie c"
#dversarul apare )i numai ast-el ne putem dep")i
limitele... *e aceea el binecuvanteaz" ceea ce pare a -i un
obstacol... ceea ce pare a -i o di-icultate... *ac" intr-o zi, in
timp ce v" plimba!i prin gr"din", c"lca!i pe un g(impe, a
conc(is El 9nu uita!i niciodat" s" spune!i mul!umesc.
"taful necinstit
#ceast" ma$im" )i trimiterile la #dversar serveau drept preambul la o
istorisire )i comentariu asupra unei parabole -
ininteligibile )i cu o semni-ica!ie obscur"1 povestea unui
v"ta- necinstit. 7is"torul ne-a prezentat-o, drapat" in
misterul ce-o inv"luia de dou" milenii.
Un om bogat a descoperit c" v"ta-ul de la -erm" ii risipea averea. El i-
a cerut v"ta-ului s" se in-"!i)eze dinaintea lui, ca s" vad"
cum stau lucrurile )i apoi s"-l elibereze din -unc!ie. 9e
ma -ac2, s-a intrebat v"ta-ul, cu disperare. 96u pot s"
cad in genunc(i )i mi-e ru)ine s" implor clemen!". #)a c"
le-a cerut pl"titorilor de d"ri ai st"panului s" se prezinte
in -a!a lui, unul cate unul, )i a modi-icat ci-rele de pe
documente, pentru a reduce minusurile.
O sut" de sticle de ulei au devenit cincizeci, o sut" de bani!e de
porumb au devenit optzeci )i a)a mai departe. *ac"
proceda ast-el, spera s" ob!in" laude )i s" -ie reprimit cu
bucurie, in cazul in care ar -i -ost inl"turat din -unc!ie.
,t"panul a a-lat despre aceste practici necinstite )i.....l-a
l"udat
9*e-a lungul secolelor, comportamentul st"panului a uluit )i pe cei
mai destoinici cercet"tori ai Dibliei )i a tulburat genera!ii
de in!elep!i, teologi )i comentatori, a conc(is 7is"torul,
dup" care a t"cut
Unii dintre noi au preluat provocarea )i au incercat s" o-ere e$plica!ii
plauzibile, dar acestea erau incorecte )i au -ost imediat
respinse de ceilal!i. E$ist" o mare enigm" in aceast"
parabol". in cele din urm", to!i ne-am intors spre 7is"tor,
cu resemnare. 5tiam c" pan" )i nodul gordian putea -i
sl"bit de degetele +ui abile. El ilustrase atat de e$emplar
acea povestire biblic", incat nu numai c" o demonstrase,
dar adusese lumin" in intunericul ei milenar.
6e-a e$plicat c" acest r"spuns, aparent abscons, al st"panului are,
pentru omenire, importan!a )i puterea unui -enomen
cosmic1 trecerea pragului spre umanizare, care apare in
evolu!ia psi(ic" a omului. in evolu!ia psi(icului uman,
acest salt cuantic a -ost la -el de important ca abilitatea de
a sta vertical sau pierderea cozii ancestrale, in evolu!ia din
planul -izic. #cea reac!ie reprezint" na)terea lui (omo
sapiens sapiens, inceputul e$odului care va indep"rta
specia uman" de condi!ia sa primar", animalic".
9,mul a descoperit cooperarea% controlul asupra unui
moment i transformarea fiecrei ofense intr*un
avanta-% a fiecrei insulte intr*un carburant
pentru cltoria lui...
5i a ingropat (arta care duce spre comoar", intr-o mic" poveste, de o
pro-unzime inimaginabil"
9,im!i!i o-ensa, adanc in"untrul vostruE #cest ordin nea)teptat,
lansat cu o voce pi!ig"iat", aproape ca un !ip"t, m-a -"cut
s" tresar )i s" ascult mai atent.
9#colo este campul de lupt"... acolo se decide victoria... ,ecretul este
s" invingi, inainte ca lupta s" inceap"E
#m luat carne!elul )i am scris -iecare cuvant pe care El il rostea1
9+"udarea v"ta-ului necinstit este ca strig"tul unei omeniri care )i-a
t"m"duit r"nile interioare, care )i-a iertat sinele )i care
invinge -ar" s" mai lupte... deoarece nu mai are nevoie de
un bine-"c"tor )i nici de interven!ia neindur"toare a
#dversarului.
El ne-a spus c" un b"rbat matur, pe scena vie!ii )i sub lumina
re-lectoarelor, dup" ce a atins marele -inal, ar trebui s"
mul!umeasc" din toat" inima, tuturor acelora care i-au
pus piedici, l-au tiranizat )i o-ensat, )i mai pu!in acelora
care l-au inv"luit cu prietenia )i a-ec!iunea lor.
3n acest punct, 7is"torul )i-a intrerupt discursul )i, cu o incuviin!are a
capului, a desc(is calea pentru sosirea primului -el de
mancare. # p"r"sit comentariul privitor la parabola
obscur" )i a trecut, cu simplitate, dar cu aceea)i
autoritate, la platourile care incepeau s"-)i -ac" apari!ia.
*up" digresiunea +ui istoric" )i gastronomic", a sosit o
in)iruire de -eluri de mancare tradi!ionale engleze)ti,
care-mi erau total necunoscute1 de la cele pe baz" de
mu)tar, din secolul al )aisprezecelea, la re!ete mai
modeme, ins" niciuna postbelic".
7is"torul, dup" cum ii era obiceiul, nu s-a atins de mancare. .or!ia
+ui se intorcea la buc"t"rie aproape intact". *e)i era un
conviv ra-inat, o gazd" atent" )i generoas" care aprecia
mancarea )i vinul de calitate, 7is"torul era cump"tarea
intruc(ipat". Era atent la toate ritualurile privind
mancarea1 lua )i inmana di-erite por!ii, se servea pe sine
)i apoi o-erea -elul din care se servise, -acea comentarii
pentru -iecare dintre ele, ins" abia dac" atingea ceva. *e
multe ori, El luase o gur", dar nu o ing(i!ise.
"istorul prea c se hrnete cu atenia pe care o acorda
constant -iec"rui detaliu, -iec"rui am"nunt din ceremonie.
Cestul unui c(elner, prezentarea decora!iunii unui -el,
culoarea manc"rii, mireasma ei, mobilierul restaurantului
)i orice aspect al ambian!ei p"reau s" se trans-orme, in
viziunea 7is"torului, intr-un plancton lu$uriant de emo!ii,
percep!ii )i senza!ii, intr-o (ran" -in" care ii apar!inea
numai lui )i pe care organele noastre nu )tiau s" o
recunoasc" )i s" o asimileze.
"ictima este /ntotdeauna vinovat
9#parent, totul pe aceast" planet" este p"strat in ec(ilibru de legea
contrariilor1 pentru -iecare lucru e$ist" o -or!" contrar"
prin care el e$ist" )i c"reia i se opune, a recitat 7is"torul
cu voce 0oas". 97ia!a unui individ, ca de alt-el a na!iilor )i
tuturor civiliza!iilor, pare a -i condus" cu t"rie de legea
contrariilor.
onversa!ia asupra acestui subiect s-a incins, ca prin -armec. /iecare
persoan" era invitat" de 7is"tor s" spun" cine )i ce era
oponentul s"u in acea clip". 7is"torul asculta cu aten!ie,
pe -iecare in parte.
*in nou, eram incapabil s" disting motivul pentru care -olosise
adverbul 9aparent la inceputul -razei )i sintagma 9pare a
-i, la s-ar)itul ei. intre timp, El a reluat discu!ia. 4i-am
l"sat deoparte re-lec!iile, pentru a asculta. ,ecretul pro-
activit"!ii, care -usese abia punctat in 6e: Ior;, era pe
punctul de a -i reactualizat.
9/iecare persoan" simte e$isten!a unei puteri care intervine intre
dorin!a ei )i realizarea acesteia... prezen!a unui -el de
-ric!iune universal", a spus 7is"torul )i a ad"ugat c", prin
prisma istoriei )i a tuturor di-icult"!ilor pe care omul
trebuie s" le dep")easc", oponentul ar putea -i considerat
drept motorul evolu!iei lui.
'Dac vrei s facei ceva in via% trebuie s intalnii fora
opus% pe care oamenii o numesc Adversarul.)
# -"cut o pauz", ca )i cum )i-ar -i c"utat prin aer cuvintele potrivite )i
a spus1
9?otu)i, e$ist" unele secrete despre #dversar pe care doar ca!iva
oameni le cunosc. #cest misterios preambul ne-a captat
aten!ia )i ne-a preg"tit s" ascult"m.
9Oponentul ne testeaz". El evalueaz" ,copul, amploarea visului
nostru. =elul este anagrama Eului1
?el]Eul
6imeni nu-)i alege o !int" mai mare decat el insu)i, a relevat El )i a
ad"ugat1 9Un om obi)nuit poare visa un apartament, un
altul poate visa o vil", ins" numai un rege poate visa
7ersailles-ul.
Eram complet -ascinat de egalitatea pe care 7is"torul tocmai o
conturase intre ceea ce un om i)i dore)te )i ceea ce este.
?oate acestea, credeam eu, se impotriveau credin!ei
incet"!enite, care spunea c" dorin!ele omului nu cunosc
limite.
3deea era c" un om poate !inti la orice, dac" bunul-sim! )i
cunoa)terea resurselor limitate de care dispune nu-P
in-raneaz". /"r" aceste restric!ii, oricine poate s"-)i
alimenteze cele mai grandioase vise sau s"-)i ancoreze
cele mai indr"zne!e aspira!ii.
7is"torul a continuat s" demonstreze cat de slab -undamentat" era
acea credin!" general"1
#mploarea /iin!ei este cea care stabile)te limita ma$ima la care omul
poate aspira in via!a, culmea tuturor dorin!elor lui. in
acela)i timp, tot ea este limita a tot ce poate el de!ine )i
primi
Era o descoperire minunat". /ragmentele din inv"!"tura +ui, care
pan" atunci -useser" risipite, incepeau s" se adune. Drusc,
am perceput grandoarea revela!iilor pe care le auzisem.
and m-am eliberat de aceste ganduri, mi-am dat seama
c" z"bovisem asupra lor prea mult" vreme. /"r" s"
observ, am r"mas in urm" cu discu!ia. 4-am gr"bit s"-i
prind pe ceilal!i )i s" m" al"tur lor, e$act a)a cum -aceam
cand eram mai mic1 obi)nuiam s" alerg pe coridoarele
olegiului Dianc(i ca s"-mi prind din urm" colegii de
clas" de0a alinia!i, in vreme ce eu m" oprisem s" visez in
-a!a unui animal imp"iat sau a unui simbol ascuns intr-o
ram" obscur".
9...#dversarul este cea mai precis" m"sura a amplorii gandurilor )i
sentimentelor noastre, a subliniat 7is"torul, l"sandu-ne
cateva secunde, ca -iecare dintre noi s" trag" propriile
concluzii. #poi a ad"ugat1
9*e aceea el nu este niciodat" mai puternic decat noi. *e)i ar putea s"
apar" crud, amenin!"tor )i imbatabil, competi!ia cu
#dversarul este ca un duel )i ambele p"r!i sunt
intotdeauna egale.
3n acest punct, El )i-a coborat vocea, pan" a devenit un )uier de lupt",
care ne-a -"cut s" tremur"m )i s" ne ingr"m"dim in 0urul
+ui, ca )i cum am -i -ost un singur trup.
9#parent, doar omul in-runt" obstacole, du)mani )i di-icult"!i in
e$terior. #dversarul este de -apt materializarea umbrei, a
p"r!ii intunecate din noi, pe care nu o cunoa)tem )i pe
care nici nu vrem s" o cunoa)tem, a continuat 7is"torul
9and apare, sub -orma unui atac, di-icultate sau
problem", suntem lua!i prin surprindere. in realitate,
-usese dintotdeauna acolo, in noi.
*atorit" neaten!iei noastre, un simptom minor a avut su--icient timp
s" se inr"ut"!easc" )i, din pricina incapacit"!ii de a-P
identi-ica )i a lua m"suri, simptomul s-a trans-ormat intr-
o amenin!are real". 3at" de ce o omenire mai con)tient" va
scrie cu litere ingro)ate, pe pere!ii tribunalelor1 victima
este intotdeauna vinovat"E
9*ar persecutarea evreilor, care a provocat milioane de mor!i2 um
putem 0usti-ica asta2, a intrebat Druno T., cu -ervoare
96u in!eleg cum o victim" a <olocaustului poate -i v"zut"
drept propriul s"u c"l"u. um pot -i milioane de oameni
nevinova!i r"spunz"tori de e$tremismul unei !"ri, cum e
cazul Cermaniei -asciste, )i de teoriile ei aberante despre
rasa arian"2 3n acel moment, degust"torul de vinuri s-a
apropiat de noi )i a -"cut cu discre!ie incon0urul mesei,
pentru a ne turna licoarea magic" din recolta acelui an in
pa(are. 7is"torul a intrerupt discu!ia )i a a)teptat pan"
cand omul )i-a indeplinit sarcina, apoi a continuat.
#tunci, ca )i cum ar -i gandit cu voce tare, Hlaus E. a
izbucnit, spunand1
9Ei bine, este adev"rat c", de-a lungul secolelor, nu a -ost u)or s" -ii
evreu... 6abucodonosor, cu )ase sute de ani inainte de
ristos, a d"ramat templul din 3erusalim din temelie )i i-a
deportat pe iudei la Dabilon... #poi au urmat egiptenii...
romanii... 3ndi-erent c" s-au numit /u(rer, ezar, -araoni
sau satrapi, evreii nu au dus niciodat" lips" de
adversari...
7is"torul, cu o mi)care -in" a inc(eieturii, )i-a r"sucit pa(arul )i a
privit vinul care se o$igena alunecand de-a lungul
pere!ilor interiori ai cupei. # inspirat aroma )i l-a
indep"rtat pe degust"tor cu o privire, dup" care a spus1
9Oponentul este un -ragment, o pies" care se separ" )i se
indep"rteaz" de intreg... #dversarul este ca moneda pe
care a pierdut-o o doamn"... sau ca oaia pe care a r"t"cit-o
p"storul... #ceia care nu sunt in stare s"-)i reg"seasc"
integritatea, aceia care sunt incapabili s" pun" la loc acea
pies" minuscul", o vor g"si in a-ara lor, monstruoas" ca
dimensiuni, intindere sau adversitate.
+a auzul acelor cuvinte, c(ipul +indei s-a luminat, dup" care a spus,
cu in-l"c"rare1
9*ar c(iar a)a esteE re)ele, )colile, spitalele separate... m"cel"riile,
b"c"niile, restaurantele... s"rb"torile, tradi!iile )i
ritualurile intotdeauna separate... .o!i spune c" religia,
-iloso-ia, stilul de via!" )i munca evreilor se bazeaz" cu
prec"dere pe o viziune discriminatorie asupra lumii...
intr-un loc sunt evreii )i in alt loc ceilal!i...
93n templul din 3erusalim, se a-la pe vremuri un perete care desp"r!ea
curtea evreilor de cea a p"ganilor a spus .eter 9)i
p"ganul care dep")ea aceast" grani!" era e$ecutat
imediat.
97is"torul mi-a spus candva, a spus, aruncand o privire iute spre
acesta, pentru a primi aprobarea +ui 9c" a)a s-a n"scut
gbetoul, iar sarma g(impat" s-a r"sucit in psi(ologia
iudee, gata s" se trans-orme intr-o teribil" realitate )i a
continuat cu ceva ce nu voi uita niciodat"1
96u po!i -i atacat sau persecutat de nimeni )i nimicB dac" nu te sim!i
persecutat )i atacat.
*ac" reac!ionezi ca )i cum ai -i persecutat, tu creezi )i proiectezi
persecu!ii. #tunci cand sim!i c" e)ti atacat din e$terior,
e)ti victima imagina!iei tale 0alnice. , )i-a inc(eiat
recitativul.
Druno a aderat la supozi!iile lui .eter )i ale +indei, de parc" ar -i
descoperit ceva nea)teptat, apoi a e$clamat1
96u m-am gandit niciodat" la asta... dar r"d"cina etimologic" a
termenului evreiesc s-ant inseamn" )i separat... evreii au
imp"r!it lumea, in viziunea lor sacr", in ceea ce este s-ant
)i ca atare pur, con-orm credin!elor lor, )i restul, care e
pro-an sau impur.
,-a pr"bu)it pe scaun, de parc" -usese lovit de ceva ce il d"rama.
9#tunci2..., a spus el, con-uz )i incapabil s" mai continue.
,#tunci..., a continuat 7is"torul, prinzand acel moment de
compre(ensiune )i dand glas la ceea ce Druno nu
indr"znise s" spun" 9nedes"var)irea noastr" e cea care
na)te mon)tri in lumea e$terioar". ,cindarea noastr"
creeaz" violen!a pe care o intalnim.
6oi suntem #dversarul... ,entimentul de segregare este e-ectul unei
structuri interioare scindate, care (r"ne)te o criminalitate
l"untric" mani-estat", intr-o bun" zi, in lumea
evenimentelor e$terioare, sub -orma violen!ei, a
atacurilor, con-lictelor )i persecu!iei.
Eram ului!i. #0unsesem in -a!a unui abis )i gandul nostru se oprise,
-ar" r"su-lare.
9,(oa( %<olocaustul& nu a -ost un accident al istoriei, nici nu a -ost
atras de cruzimea unui regim, a unei !"ri sau, mai r"u, a
unui om, a unui tiran, a spus El.
9# -ost materializarea viziunii unui popor care nu )i-a iertat sinele, a
-ost re-lectarea unui gand con-lictual )i scindat, care a
reprezentat cauza real" a apari!iei lag"relor, deport"rilor,
masacrelor )i brutalit"!ii.
,ingurul du)man se a-l" in"untrul nostruE... in e$terior nu e$ist"
niciun du)man pe care s"-l ur")ti sau s"-l ier!i )i niciun
r"u care s" te poat" r"ni.
9#cum imi aduc aminte c" atat plangerile lui leremia, cat )i cantecul
tragic al iudeilor a-la!i in sclavie, in Dabilon, a ad"ugat
Rebecca 9incep cu e$primarea unei surprize dureroase.
.rimul cuvant este 9ec;a(, care inseamn" de ce2
96eprev"zutul are intotdeauna nevoie de multa preg"tire... mult"
a)teptare, care se petrece in -iin!", in st"rile noastre, a
anun!at 7is"torulB
'De aceea% recunoate Adversarul dinuntrul tu...
armonizeaz*te cu el... redevino integru...
A te desvari inseamn a*i ierta sinele.
+ste partea care se altur intregului... este ca i
reintoarcerea fiului risipitor... este iubete*i
dumanul... Astfel% viaa te va rsplti mereu ... ii
va arta o generozitate constant% pe care unii o
numesc noroc.)
3n acea sear", 7is"torul ne-a spus c", la un moment dat, in evolu!ia ei,
omenirea a a0uns la o r"scruce unde s-a separat in dou
rase% dou" specii psi(ologice, total di-erite.
Primii sunt oamenii dependen!i, cei care se lamenteaz", i)i plang de
mil" )i invinuiesc mereu condi!iile e$terioare.
7is"torul i-a numit 9reactivi. Ei v"d lucrurile in perec(i
contrarii )i au o con)tiin!" bipolar".
*ac" vezi lumea e$terioar" ca pe ceva real, e)ti pierdut )i destinat
e)ecului, in tot ce ai -ace.
.e de alt" parte, e$ist" )i un alt -el de oameni, con)tien!i de -aptul c"
nu e$ist" o lume advers" in a-ara noastr" sau un inamic
e$terior care s" ni se opun".
7is"torul i-a numit pe ace)tia 9proactivi.
Ei v"d unitatea in spatele polarit"!ilor )i armonia in
spatele adversit"!ii aparente.
9Oamenii proactivi au cura0ul s" se arunce in pr"pastie, s" p"trund"
in zonele cele mai intunecate ale /iin!ei lor )i s" in-runte
umbrele, -antomele, temerile l"untrice, deoarece )tiu c"
trebuie s" le domine inainte ca ele s" se intrupeze intr-o zi
)i s" apar" drept adversari.
Orice ar veni din a-ar" trebuie trans-ormat.
+"sa!i evenimentele, incidentele, impre0ur"rile )i rela!iile
s" a0ung" in acel spa!iu interior unde gunoiul )i de)eurile
pot -i trans-ormate intr-o nou" substan!", o nou" energie
)i o nou" via!".
7is"torul a numit aceste victorii asupra sinelui 9victorii creative )i a
ad"ugat1
9Este singura cale de a-!i realiza propriile aspira!ii, -ar" s" intalne)ti
di-icult"!i .)i probleme.
,acri-iciul l-igeniei, c"l"toria lui Ulise, sacri-iciul lui lsaac, b"t"lia lui
#r0una, ispitirea lui (ristos inc" mai p"streaz" secretul
victoriilor creative, dobandite de oamenii capabili s"-)i
dep")easc" #dversarul l"untric, singurul obstacol real
spre materializarea -iec"reia dintre aspira!iile noastre.
#poi, a ad"ugat pe un ton trist, tonul cuiva care anun!a o situa!ie -ar"
sc"pare1
9Doala real" a omului este c" el se a-l" mereu departe de cas",...
departe de el insu)i. .entru el, lumea interioar" nu e$ist"
)i de aceea a presc(imbat lumea e$terioar" intr-un idol pe
care-l venereaz", un -eti) pe care s"-l adore )i de care s"
depind"
+a s-ar)itul cinei, 7is"torul, inainte s" ne p"r"seasc", a subliniat c" se
observau semne de imb"tranire )i degradare inacceptabil"
in cei care apar!in 5colii /iin!ei, remarcand c" 9lucrarea
noastr" era ingreunat" )i avansam prea incet.
.rin acele cuvinte, aspre )i de neuitat, )i-a e$primat insatis-ac!ia.
Energia, -or!a cu care 7is"torul ii adunase pe acei oameni
pentru a des-")ur" proiecte e$traordinare, in doar ca!iva
ani, )i pentru a atinge cea mai inalt" culme in domeniul
lor, le (r"nea orgoliul )i arogan!a.
*e indat" ce au uitat de promisiunea lor, adev"ratul motiv de a -i cu
7is"torul, ca predecesori )i reprezentan!i ai unei noi
omeniri, ei se trans-ormaser" in clone ale vec(ii
oranduiri, matrice neinsu-le!it" a unei specii muribunde.
l-am ascultat repro)ul in -a!a intr"rii de la 7eronica, stand
in 0urul +ui, in cerc, asemenea copiilor de )coal".
uvintele +ui erau mu)c"toare, iar concluzia,
insuportabil".
97-am permis s" deveni!i -aimo)i, boga!i )i puternici. ?ot ce a!i visat
s-a adeverit #cum se pre-igureaz" o nou" aventur", un
nou zbor... Este timpul s" visa!i un vis nou, o lume nou"...
+"sa!i in urm" tot ce v-am a0utat s" agonisi!i, pune!i pe
cineva s" v" inlocuiasc" )i dedica!i-v", in intregime,
.roiectului.
6u am de gand s"-i reproduc discursul pe care azi doar -oarte pu!ini
oameni l-ar in!elege )i accepta, ins" am re!inut spusele
+ui )i le-am p"strat cu str")nicie.
93n umbra m")tilor voastre decrepite v" ascunde!i -alsitateaE, a tunat
E+ 9+"sa!i totul pe seama managerilor vo)triE ."r"si!i
acele roluriE +ua!i rm"suri, cu bun" )tiin!", inainte ca
via!a s" vi le impun"E
#m v"zut con-uzie )i team" in oc(ii acelor oameni )i mi-am reamintit
parabola tan"rului bogat.
3ntr-o bun" zi voi scrie pe-ndelete despre cei ce l-au ascultat pe
7is"tor )i au decis s" lase in urma tot ce aveau, c(iar din
acea noapte, )i despre cei pe care am avut )ansa s"-i
cunosc indeaproape. oncluzia 7is"torului a c"zut greu,
ca o lovitur" de ciocan, pe acele c(ipuri ingri0orate )i
crispate de team".
96u voi mai interveni de-acum incolo., a spus El. adev"rata libertate
nu cade din cer, ca un dar. Omul trebuie s" o merite )i s"
)i-o doreasc" din tot su-letul, cu orice pre!. 6umai atunci
o poate aveaE in lumea 4ea nu e loc pentru groaza sau
indolen!a voastr". ?ot ceea ce suntem )i de!inem trebuie
p"r"sit )i dep")it. .entru a avea mai mult )i a li mai mult.
prevenire solemn, impietrit, s.a conturat la 5inalul discursului
Su>
8?ot ceea ce nu in!elege!i din cuvintele mele v" va e$plica via!a, prin
legile ei )i prin instrumentele ei de vindecare. *e aceea, v"
redau libertatea, libertatea de a su-eri, de a c"dea, de a v"
imboln"vi, de a imb"trani )i a muri...
#m perceput acea -raz" ca pe o prevestire rea, care mi-a intunecat
su-letul. #scultam acele cuvinte care, dup" mai mul!i ani,
mi se imprimaser" in came )i se adeveriser" in cele mai
di-icile circumstan!e ale vie!ii. #m a)teptat s" plece to!i
ceilal!i )i am z"bovit o vreme, pentru a r"mane singur cu
El. 3nten!ionam s"-l intreb ce voia s" spun" cu acele
cuvinte aspre )i care era motivul pentru care ne adunase
acolo )i ne transmisese acel mesa0.
4ai presus de toate, incercam s"-mi dau seama de ce m" a-ecta intr-
atat sup"rarea +ui. 3n"untrul meu )tiam c" -usesem
martor la ceva -oarte semni-icativ pentru mine )i c", intr-o
zi, urma s" -ie randul meu s" aleg intre 9vis )i visat, intre
via!" )i ata)amentul -a!" de ceea ce z"misle)te visul.
4-am intrebat ce a) -i -"cut dac" a) -i -ost in locul acelor oameni. 3n
acea sear" voiam s" primesc toat" aten!ia +ui, a)a c" mi-
am permis s"-l intreb dac" puteam s"-+ rev"d inainte de a
pleca la 6e: Ior;. El mi-a dat intalnire a doua zi dup"-
amiaz". Urma s" ne vedem la ,avo@. #poi, a)a in trecere,
mi-a cerut s" aduc dou" bilete de teatru, pentru
4izerabilii. *orin!a +ui m-a surprins, dar nu am ar"tat. P-
am promis c" m" voi ocupa de acest lucru cbiar a doua zi
diminea!".
Diletele
#m a0uns la timp pentru ceea ce urma a -i una dintre cele mai
spectaculoase intalniri. /oaierul ?liames de la ,avo@ era
ticsit la acea or". ^ 7is"torul se a-la de0a acolo )i se
preg"tea s" guste dintr-o cea)c" de ceai aburind, a)ezat"
in -a!a +ui.
4"su!a era plin" cu tot -elul de bun"t"!i, pra0iturelele )i tacamurile de
argint erau per-ect aliniate. ."rea c" nu se atinsese de
nimic. +-am salutat, ca de obicei, cu de-eren!" )i m-am
a)ezat t"cut lang" El. 4" str"duiam s" -iu calm )i s" par
bine dispus, ins" sim!eam c" ard pe din"untru.
3ncercam s" m" obi)nuiesc cu acea atmos-er" de inceput de secol
dou"zeci, cu muzica subtil" de pian, dar un gand recurent,
mai ingri0or"tor ca niciodat", imi provoca o durere amar",
care m" innegura. in timp ce m" apropiam de El, sutele de
scuze care imi involburaser" mintea se uniser" intr-un
varte0.
Eram disperat. 5tiam c" 7is"torul nu era genul care s" accepte un
e)ec )i ast-el indecizia mea de a-i spune s-a trans-ormat
intr-o an$ietate insuportabil". 7ocea +ui rece )i calm" mi-
a p"truns in ganduri )i am tres"rit. 96-ai putut -ace rost
de acele bileteE, a spus El, plat.
?onul +ui aspru mi-a con-irmat cele mai negre temeri. 7is"torul
considera sarcina pe care mi-o incredin!ase drept o
problem" vital". intr-o clip", spaima )i umilirea pe care le
incercam m" azvarlir" intr-o stare de arogan!" )i c(iar de
agresivitate.
*e ce imi d"duse acea sarcin", dac" )tia c" nu eram in stare s-o
indeplinesc2 /"cusem tot posibilul s" g"sesc acele bilete.
.etrecusem toat" ziua in c"utarea lor. 4izerabilii era cel
mai de succes spectacol din ultima stagiune, in zona de
vest a centrului +ondrei, l-am povestit 7is"torului cum
c"utarea mea incepuse diminea!a devreme, cand i-am
cerut portarului din ,t. Games s" rezerve dou" locuri
pentru acea sear", iar el mi-a ras in -a!".
9um, nu )ti!i2 , a c(icotit el. 9?rebuia s" rezerva!i acele locuri cu
cel pu!in trei luni in urm"E
*in acel moment, odat" cu trecerea orelor, c"utarea mea a devenit
din ce in ce mai -ebril". *e0a b"nuiam )i nu m-am s-iit s"-i
spun 7is"torului, c" imi d"duse dinadins o sarcin"
imposibil".
?"cea. 5i-a spri0init, u)or, b"rbia de piept. ."rea aparent preocupat s"
asculte di-icult"!ile prin care trecusem, c"ci d"dusem -rau
liber intregii pove)ti a incerc"rilor mele e)uate. #lergasem
zadarnic pe la toate g(i)eele )i casele de bilete. 4i s-a
con-irmat ceea ce imi spusese de0a portarul1 de la cele mai
peri-erice locuri, pan" la cele mai scumpe lo0i, se
terminaser" toate biletele cu cateva luni in urm".
.rocurarea acelor bilete p"rea a -i cel mai di-icil lucru sub
cerul londonez.
eva din"untrul meu )tia, vag, c" era in 0oc mult mai mult decat
ins"rcinarea aceea, aparent inutil", )i m" imboldea s"-mi
reinnoiesc e-orturile, -ar" s" las nicio piatr" neclintit". 3n
timp ce se apropia cu pa)i repezi ora ceaiului )i, odat" cu
ea, temutul raportul c"tre 7is"tor, m-am indreptat spre
ca!iva prieteni in-luen!i, care locuiau in +ondra, l-am spus
c" o vizitasem pe +ad@ Ellis, intr-o pauz" de vot de la
Testminster, ins" )i aceast" cale s-a dovedit zadarnic", l-
am detaliat )i alte episoade din odiseea mea, pentru a
umple timpul )i m" a)teptam ca -uria +ui s" izbucneasc"
in orice clip" sau mai r"u, c(iar iritarea +ui, cand
7is"torul m-a intrerupt, repetandumi acelea)i cuvinte de
la inceputul discu!iei.
9?u n-ai putut -ace rost de acele bileteE a spus El, pe un ton egal, ins"
de data aceasta a subliniat 9tu, cu iritare, ca )i cum i se
adresa cuiva care avea probleme cu memoria. 5i-a
apropiat c(ipul, cand mi-a spus1
9.entru a le g"si, ar -i trebuit s"-!i tulburi destinul... *ac" le-ai -i
g"sit, ar -i insemnat s"-l sc(imbi, pentru totdeaunaE
ontrar celor ce credeam eu, mi-a dezv"luit c", inc" din momentul in
care mi-a cerut s" caut acele bilete, sarcina era de0a
indeplinit". #ceast" a-irma!ie a 7is"torului m-a uluit.
ine ar -i b"nuit c" di-icult"!ile pe care le intampinasem
nu erau obiective2... 6imeni nu )tia mai bine ca mine
pan" unde mersesem s" le g"sesc, numai pentru a-i -ace
+ui pe plac. Era u)or de vorbit, la o mas" de la ,avo@, dar
altcineva, in locul meu, s-ar -i descurcat mai bine2...
83nc" e)ti (ipnotizat de panorama lumii... rezi c" ea reprezint"
adev"rulE, a )uierat El )i o urm" de iritare ii ingro)a
vocea )i mai mult. 9and acel om !i-a spus c" ar -i trebuit
s" te ocupi de rezervare cu trei tuni in urm", ai )i capitulat
*in acel moment, nici m"car nu ai mai c"utat biletele.
#m incercat s"-l intrerup pentru a protesta... +in gest -erm din partea
7is"torului m-a oprit, inainte de a putea desc(ide gura.
9*in acel moment, nici m"car nu ai mai c"utat biletele... in sc(imb ai
-"cut tot posibilul s" ridici pe un piedestal )i mai inalt
panorama lumii...s"-!i int"re)ti credin!a c" totul este
per-ect a)a cum este )i c" este imposibil s" reu)e)ti...
/iecare din incerc"rile tale a -ost precedat" de resemnarea
ta, de re-uzul de0a cuib"rit in"untrul t"u, care te a)tepta,
inainte s" ba!i 3a u)"... s"-!i con-irmi pro-e!ia nenorocirii
)i s"-!i onorezi promisiunea pe care tu singur !i-ai t"cut-
o.
9e promisiune2, m-am balbait eu. O raz" palid" de lumin" se
strecura in presupunerile mele. O dar" de umilin!" )i,
implicit, de in!elegere int"rea nimicnicia )irului nes-ar)it
de scuze.
'Promisiunea de a mi te infi infrant% pretinzand c ai
fcut tot posibilul pentru a reui, a r"spuns
7is"torul. #poi, pentru o clip", a luat o pauz", inainte de a
rosti aceste cuvinte pe care nu le voi uita niciodat".
9# da crezare acelui om, -acea parte din ascultarea oarb" a vocii lumii.
*in momentul in care ai acceptat p"rerea lui, te-ai
str"duit s" nu reu)e)ti, ci mai degrab" s"-!i 0usti-ici
in-rangerea. #ceasta este povestea vie!ii tale... pro-e!ia
unei in-rangeri.
>iua aceea se derula prin -a!a oc(ilor mei, precum secven!ele unei
vie!i, in mintea unui muribund. 6u cronologia
evenimentelor, ci st"rile su-letului, gandurile )i tot ce
sim!isem in timp ce c"utam biletele...
Revedeam lipsa de incredere in abilit"!ile mele, sentimentul de
inadaptare, teama de a -i cople)it, acuza!iile mele
constante la adresa lumii e$trem de ostile, la adresa
celorlal!i, care p"reau s" ascund" de mine acele bilete,
inten!ionat, )i nu in ultimul rand sentimentul de
culpabilitate. *eveneam din ce in ce mai con)tient de
re!eaua de emo!ii nepl"cute care m" r"scoliser", pe tot
parcursul zilei )i care continuau s" se invart" cu veselie in
0urul -iin!ei mele. uvintele 7is"torului se raportau la
atitudinea mea obi)nuit". #ceast" ac!iune, aparent
banal", imi ar"tase r"nile interioare )i imi dezv"luise
limitele care deveneau cu atat mai dureroase cu cat le
realizam 0osnicia.
4"iestria 7is"torului impresurase lumea )i pusese universul in
mi)care, pentru ca eu s" le pot vedea )i dep")i. and am
con)tientizat cat de important" )i unic" era )ansa aceasta,
triste!ea c" nu am reu)it a sporit. in con-runtarea dintre
realitate )i proiec!ia ei iluzorie, intre viziunea 7is"torului
)i lumea care-mi -usese descris", iluzia transparent" mai
invinsese o dat". +umea reprezenta, inc", adev"rul meu.
.uterea ei (ipnotic" era evident", comparativ cu prezen!a
7is"torului, inc" prea -irav".
9*ac" ai -i g"sit acele bilete, ar -i trebuit s"-!i sc(imbi trecutul, a
replicat 7is"torul, pe un ton care re-lecta noua mea
atitudine. eea ce p"ruse o e$agerare debordant" era
acum cel mai limpede adev"r.
9*ac" ai -i -ost capabil s"-!i men!ii loialitatea -a!" de vis, !i-ai -i
sc(imbat destinul, a spus El, cu o dulcea!" nemiloas", ca
)i cum vorbea reprezentantului unei umanit"!i in-rante pe
veci.
#poi, dintr-o su-lare, a ad"ugat1
9/rumoasa adormit" este vis"torul din tine, cel ce cunoa)te.
#m sim!it c"-+ iubeam mai mult decat orice pe lume... 3ubeam
claritatea pe care o incercam al"turi de E+... #) -i luptat
pe via!" )i pe moarte ca s" o p"strez... +umea des"var)irii,
a solu!iilor despre care El imi vorbise1
9*u-te... este de0a prezent"E +umea sciziunilor, a contradic!iilor, a
comple$it"!ii, pe care El mi-o ilustrase1 9este imposibil"E
#cceptasem, ca intotdeauna, panorama super-icial" a
lumii )i cedasem, la porunca ei (ipnotic", de a crede in ea
)i a o urma.
7isul este cel mai real lucru care e$ist". *ar eu uitam mereu acest
adev"r.
9a s" evi!i contaminarea, ar -i trebuit s" invingi con)tiin!a de victim"
din"untrul t"u, con-lictele, autocomp"timirea, somnul
(ipnotic care te metamor-ozeaz" intr-o /iin!"
dependent", tem"toare, )ov"itoare, ne-ericit"...
redin!a de nezdruncinat a oamenilor in imaginea super-icial" a
lumii reprezint" originea sl"biciunii lor, e$plica!ia -inal"
pentru evenimentele din via!a lor )i rolurile lor in drama
e$isten!ei.
Doala este o alt" minciun" a lumiiE 6e imboln"vim deoarece boala ne-
a -ost prezentat" )i ast-el imb"tranim )i murim, prin
imita!ie, -ar" a pune sub semnul intreb"ri realitatea eiE, a
declarat 7is"torul. Ridicarea tonului )i emo!ia aparte,
datorit" c"reia cuvintele +ui vibrau, au ar"tat c" ele nu se
indreptau numai c"tre mine, ci )i c"tre un public imens )i
nev"zut.
9Omul obi)nuit nu viseaz", el se supune orbe)te pove)tii (ipnotice
despre lume. El )i-a uitat unicitatea, natura de creator,
deoarece nu este conectat la sinele lui. 6u se cunoa)teE...
Orice visezi, se adevere)te. *ac" vei incerca s" te cuno)ti,
vei in!elege de ce lumea este a)a cum este. #cum, tu )tii de
ce lumea este a)a cum esteE... /iindc" tu o visezi a)aE
*eoarece nu mai aveam pagini in carne!el, am scris aceste cuvinte pe
o list" de meniuri )i, in cateva minute, am acoperit-o in
intregime, -olosind tot spa!iul liber. inc" mai scriam, cand
l-am v"zut c" -ace un gest spre a atrage aten!ia patronului.
9," mergem, m-a diri0at -erm )i s-a ridicat.
+a teatru cu 7is"torul
3ndat" ce am ie)it, am inceput s" mergem -oarte repede. #m crezut c"
trebuia s" prindem un ta$i, dar 7is"torul a continuat s"
iu!easc" pasul, iar eu P-am urmat. 4" socoteam bine
antrenat, ins" de cateva ori a trebuit s" accelerez, ca s"
r"man al"turi de el. ?otu)i, de -iecare dat", El era cel ce
desc(idea drumul. #lergasem in -iecare zi in 0urul insulei,
pe East River.
.articipasem la cateva maratoane tari, cum era cel din Oa;land )i la
ni)te competi!ii provocatoare, cum este ?ro-eul .epsi din
entral .ar;, unde pedalasem dou"zeci )i patru de ore,
-ar" oprire. ?otu)i, cu greu puteam s" !in pasul cu
7is"torul care, aparent, nu d"dea niciun semn de
oboseal". incotro mergeam2
ine era atat de important, incat s" merite e-ortul 7is"torului2 ine
ne a)tepta2 7oiam s"-l intreb, dar nu indr"zneam, nu
aveam destul" -or!" ca s" vorbesc. *eodat", in timp ce
alerga, 7is"torul, cu agilitatea unui tan"r, a s"rit brusc
intr-un autobuz, intr-unul vec(i, cu eta0, care pornise
cbiar din -a!a noastr".
#m iu!it pasul, dar tot nu a) -i reu)it, dac" 7is"torul nu )i-ar -i intins
bra!ul )i nu m-ar -i tarat, literalmente, in"untru. 4" mai
!ineam inc" de mana +ui, cand l-am privit in ocbi.
.e nepreg"tite, am -ost catapultat in copil"ria mea napolitan". #m
rev"zut )trengarii din cartier, testele disperate de cura0, in
4ergellina, cursele pe )ine )i s"ritura in tramvai, 9marea
atamare. +a zece ani puteai s-o e$ecu!i per-ect, ast-el
incat s" te al"turi acelor mici r"zboinici )i s" -ii p"rta) la
via!a lor periculoas" )i incitant".
?otu)i, acum, ceva nu mergea. #lergam cu o vitez" uluitoare )i voiam
s" e$ecut 9marea atamare pe un -el de amortizor de )oc,
din -ierB eram gata s" sar in"untru, cand autobuzul a
accelerat brusc. 6u mai voiam nici s"-i dau drumul, nici
s" sar. 4-a cuprins disperarea, in timp ce picioarele au
inceput s" mi se inmoaie... Eram pe punctul de a ceda...
cand un bra! sub!ire, dar puternic, s-a ivit de la un geam )i
m-a apucat de inc(eietura mainii. #m s"rit repede )i n-am
mai -ost in pericol. Ocbii acelui b"iat mi-au zambit, cu
calm... erau aceia)i... erau ocbii +ui... *e cate ori )i cu ce
ocazii il mai intalnisem pe 7is"tor2 *e cate ori mai
intervenise El in via!a mea2
*e data aceasta nu puteam s"-mi ascund mirarea )i, in timp ce imi
rec"p"t"m su-lul, e$presia -e!ei mele trebuie s"-i -i p"rut
atat de comic", incat s-a sim!it obligat s" spun" ceva.
94ergem la teatru, a spus El, cu o -a!" zambitoare, pe care nu i-o mai
v"zusem pan" atunci 9)i nu vreau s" ratez inceputul
spectacolului din seara aceasta.4-am gandit c" era vorba
despre o pies" de ,amuel Dec;ett, Drec(t sau e(ov.
Erau singurele spectacole care ar -i putut 0usti-ica optimismul +ui de
a g"si dou" locuri libere la acea or". *oar dac" nu ...
E$plica!ia s-a ivit ca o sabie de lumin". *a, nu putea -i
vorba de altceva... #cum eram convins. and am v"zut
teatrul, de la distan!", nu am mai avut nicio indoial".
Dun" lovitur"E ?rebuia s" recunosc. 7is"torul m" pusese
s" intorc +ondra cu susul in 0os, pe cand El avea biletele in
buzunar. and i-am spus c" m-am prins, nu s-a mai putut
ab!ine s" nu rad" cu po-ta.
96u am niciun biletE a rostit )i s-a apropiat de u)a autobuzului, ca s"
se dea 0os. Eram dezam"git. Era posibil s" nu m" -i
crezut2 *e ce nu-P convinsesem c"-mi -usese imposibil s"
g"sesc un bilet, cbiar )i pentru cel mai de-avorizat loc, la
acel spectacol2
8Este imposibil am spus, in timp ce m" !ineam de maner ca s" cobor
cu El. 96u este nicio )ans" s" g"se)ti vreun bilet, )i cu atat
mai pu!in la ora aceasta, tarzie.
7is"torul mi-a -"cut semn s" tac, cu un gest de iritare.
93ngri-orarea% indoiala% suferina sunt preocuprile
oamenilor amrai% ale celor care sunt hipnotizai
de lumea raionalitii i a superstiiei... a celor
dependeni)% a spus El, dup" ce )i-a reluat tonul sever.
9Ele sunt simptome ale unei psi(ologii -ragmentate, mani-est"ri ale
vinov"!iei -iin!ei care anun!" dezastre ce de0a au loc, in
lumea evenimentelor.
+a auzul acestor cuvinte, o umilin!" pro-und" )i-a -"cut loc din
adancul meu. in teatrul e$isten!ei, r"m"sesem incarcerat
in rolul ingrat al omului captiv in colivia ra!iunii. #cest
lucru mi-a indus o grea!" de care nu mai puteam sc"pa.
El a coborat din autobuz, iar eu l-am urmat. >"ream luminile aprinse
in -oaier, la dep"rtare de doar ca!iva pa)i. .uteam inspira
atmos-era magic" a acelor spectacole grandioase. O mas"
mare de oameni se adunase de0a in -a!a a-i)elor care, pe
acompaniamentul eroic al insurec!iei din .arisul anului
PR_M, in-"!i)au arborarea unui steag revolu!ionar )i, in
prim-plan, in"l!andu-se indr"zne! )i -urios, c(ipul -irav al
eroului, legendarul Cavroc(e.
Reprezenta!ia urma s" inceap". and am urm"rit mul!imea celor care
nu mai g"siser" bilete )i se impr")tiau acum cu -e!e
obosite, din senin, `a un meteorit care mi-a str"b"tut
-iin!a, am sim!it aceea)i satis-ac!ie la)" pe care o simt
g(icitorii amatori ai nenorocirilor, un -el de bucurie
bolnav", trium-ul e-emer al acelora care-)i v"d temerile
implinite.
#m mai sim!it )i acea incredere lini)titoare in 0osnicia cuiva )i
e$perien!ele crunte pe care le tr"ie)te mul!imea cand i)i
vede eroii condamna!i. in acel moment, am -ost sigur c"
ung(erul intunecat al -iin!ei mele pusese la cale crime
oribile, comise de-a lungul secolelor.
*in acea umbr", cuib"rit" intr-o cut" a su-letului meu, izbucniser"
r"zboaie, masacre, distrugeri )i o su-erin!" imens". .re!
de cateva secunde, am -ost cople)it de oroare )i dezgust
-a!" de propria persoan" )i am stat neclintit, cu respira!ia
t"iat", s" urm"resc, prin -isura con)tiin!ei mele, acel
complot. intre timp, l-am pierdut din vedere pe 7is"tor.
and l-am reg"sit, m-am a)ezat al"turi de El. #m observat c" in 0urul
+ui oamenii se impu!inau, pan" cand in -a!a intr"rii nu a
mai r"mas decat un cuplu1 o -emeie de varst" mi0locie,
scund" )i solid", cu un tan"r viguros )i inalt, despre care
am a-lat ulterior c" erau americani, mam" )i -iu, )i
a)teptau un cuplu de prieteni. Erau imbr"ca!i elegant )i
p"reau s" de!in" o avere de aristocra!i. ?an"rul era
obi)nuit mai degrab" cu spa!iile desc(ise decat cu ora)ele,
dar st"tea acolo cu o demnitate stoic", de)i vizibil c(inuit
de nodul strans de la cravat" )i de elegan!a incomod" a
smoc(ingului s"u.
#vea ni)te bilete in man".
4izerabilii
4ul!imea se evaporase )i nu mai r"m"sesem decat noi )i cuplul. and
privirile noastre s-au intalnit, am sim!it o reveren!", o
plec"ciune a su-letului, rapid" ca un -ulger, in oc(ii lor,
e$act ca atunci cand se intalne)te o -emeie cu un b"rbat )i
intotdeauna recunosc pozi!ia ierar(ic", nev"zut", a unuia
dintre ei.
4i-am adus aminte de toate situa!iile in care am v"zut c" lumea il
9recunoa)te pe 7is"tor )i de -iecare dat" mani-est"
respect )i de-eren!", ca inteligen!a vegetal" a unei plante
care r"spande)te gratitudinea ei )i simte prezen!a celui
care ii (r"ne)te r"d"cinile )i o prote0eaz". #cea situa!ie m-
a dus cu gandul la vremurile cand eram cu 7is"torul in
6e: Ior; )i am luat li-tul, in timp ce urca, s-a oprit la mai
multe eta0e )i s-a aglomerat pan" la re-uz. +a plecare,
7is"torul mi-a tras aten!ia cat de 0ena!i -useser" acei
oameni, -emei )i b"rba!i, s" petreac" a)a de mult timp
impreun", in acea eternitate ingust" dintre eta0e. El mi-a
e$plicat c", pre! de cateva clipe )i -ar" ca cineva s"-)i dea
seama, tn li-t se stabilise o ierar(ie, o piramid" a
responsabilit"!ii, pe ale c"rei trepte -iecare persoan"
aluneca s"-)i ocupe locul cuvenit, pe nivelul propriei
responsabilit"!i.
.retutindeni unde se intalnesc, pentru ca!iva ani sau doar pentru
cateva ceasuri, oamenii se a)az" pe treptele unei piramide
invizibile, dup" un ordin matematic )i implicit, ca
in)iruirea planetelor, in care conteaz" str"lucirea,
orbitele, greutatea )i distan!a -a!" de soare.
Ele sunt treptele )i nivelurile /iin!ei.
Este o lege universal valabil".
#m sc(imbat cateva vorbe cu acel cuplu american. 6e-au spus c" era
ciudat c" prietenii lor nu-)i -"cuser" inc" apari!ia. in
timpul conversa!iei, am observat c" e$presia -emeii
incepea s" se sc(imbe, devenea din ce in ce mai calm",
mai senin", aproape eu-oric". ,pectacolul era pe cale s"
inceap" )i nu mai era cazul s" a)tept"m in continuare.
/emeia s-a intors spre 7is"tor, cu un zambet larg, care
dezv"luia -aptul c" nu era prea dezam"git" de aceast"
sc(imbare de plan )i ne-a invitat s"-i inso!im. #veau cele
mai bune locuri. +e rezervaser" cbiar cu pu!in inainte de
a p"r"si ,#+#. ?oate e-orturile mele de a incerca s"
pl"tesc biletele au -ost respinse cu o curtoazie -erm".
Eram oaspe!ii lor.
6u m-am obi)nuit niciodat" cu aura miraculoas" care il incon0ura pe
7is"tor. 7oiam s"-i spun ceva, s"-mi scuz scepticismul,
dar 7is"torul nu mi-a aruncat nicio privire. Era prins intr-
o discu!ie aprins" cu -emeia, care intrase in teatru la
bra!ul +ui.
um era posibil ca biletele s" -ie acolo )i s" ne a)tepte2 4intea mi se
revolta, la gandul c" 7is"torul crease cuplul american,
intarzierea prietenilor )i cbiar c"l"toria lor in Europa. El
le crease, in acel moment, cbiar acolo, sub ocbii mei.
4"iestria lui imi r"sturna viziunea asupra lumii, pentru
totdeauna. in timp ce luminile se stingeau, noi am ocupat
lini)ti!i locurile din primele randuri )i l-am auzit pe
7is"tor )optindu-mi la urec(e1
9," crezi )i s" vezi sunt unul )i acela)i lucru ca )i a -i )i a deveni.
u timpul, vei vedea toate lucrurile in care crezi )i vei
realiza tot ce visezi.
3n semiintunericul teatrului, acele cuvinte care tocmai imi -useser"
)optite redau magia unui cor antic. 4i-am sim!it su-letul
in"l!andu-se )i am e$perimentat acel sentiment de
puritate, de libertate, care vestea solu!ia, t"m"duirea,
alc(imia isp")irii, pe care tragedia antic" o inducea in
spectatori, prin aplicarea secven!ial" a principiilor
0usti!iei.
9a s" crezi, trebuie s" -ii des"var)it )i integru. ea mai mic" -isur"
din /iin!", umbra indoielii, te intoarce la grupul
muribund de invin)i, la acele mii de -iin!e care au
renun!at la dreptul lor de autor, r"manand prinse in
diabolica lor condi!ie, care le cere s" vad", pentru a putea
crede...
*e)i 7is"torul m" instruise de mult" vreme, atingerea lumii cu
mainile mele, a lumii pe care noi in)ine o cre"m, inc" m"
-acea s" m" clatin, ca pe marginea unei pr"p"stii.
/iecare om este un creator...
+umea este ca o lam" de gum" de mestecat...
Orice visezi se adevere)te...
#m con)tientizat c" omenirea su-er", -iindc" vede lumea cu susul in
0os. ," crezi )i s" vezi sunt unul )i acela)i lucru, ins"
oamenii cred c" sunt lucruri di-erite, scindate de timp )i
a)teapt" s" vad", pentru a crede. ,u-erin!a )i durerea
e$ist", deoarece sunt singurul lucru cu care omenirea i)i
poate umple vidul iluzoriu. and a vedea )i a crede se
unesc intr-un om, el alung" su-erin!a )i durerea din via!a
sa, le izgone)te pe vecie din universul lui personal.
'Crede pentru a vedea este legea Creatorului;, a continuat El.
9Este principiul celor ce guverneaz"B este legea ineluctabil" a regilor,
a spus in timp ce se ridica cortina.
# crede -ace parte din arta de a visa )i este calitatea cea mai de pre! a
vis"torului... +a originea lui a crede se a-l" crea!ia... 7isul
este cel mai real lucru din cate e$ist"...
7ocea +ui a sc"zut din nou, pan" a devenit ceva pu!in mai clar" ca o
)oapt". *e abia am putut s"-i disting cuvintele, ins" am
sim!it severitatea de nezdruncinat a poruncii lui. and s-a
re-erit la opera 4izerabilii, El a spus1
9Urm"re)te aceast" poveste, cu aten!ie. in umbra sentimentalismului
de secol optsprezece se ascunde o lec!ie important"
despre #dversar, care se aplic" intregii omeniri. Este
povestea unui om care nu )tie s"-)i ierte sinele, intocmai
ca )i tineE
4izerabilii era adaptarea muzical" a pove)tii adversit"!ii implacabileB
un poli!ist, cu o deontologie de -ier, -anaticul Gavert, il
vaneaz" ani de zile, pentru a-i impune un verdict in0ust,
pe -ugarul Gean 7al0ean, condamnat la dou"zeci de ani )i
apoi la inc(isoare pe via!", pentru c" -urase o paine. in
poveste, 0ean 7al0ean devenea simbolul generozit"!ii, al
bun"t"!ii umane umilite, brutalizat de societate, de
cruzimea legilor ei. in -undal, contra luminii, se
des-")urau -aptele epice, glorioase )i 0alnice, ale unei
intregi omeniri, via!a ma(alalelor pariziene, insurec!ia
din PR_M, b"t"lia de la Taterloo.
5tiam acea poveste de pe vremea cand eram copil, deoarece tat"l meu,
Ciuseppe, adora s" mi-o spun". 4i-am amintit -oarte clar
cum tat"l meu se emo!iona de -iecare dat" cand a0ungea la
episodul in care 0ean 7al0ean, in loc s"-l lase pe -anaticul
Gavert s" moar", )i ast-el s" se elibereze de persecutorul
lui, decide, -ar" niciun preget, s"-i salveze via!a.
#ceast" lec!ie de umanitate submineaz" imaginea despre lume a
poli!istului, in asemenea m"sur" incat, incapabil s" mai
supravie!uiasc" cu propriile valori )i v"zandu-)i cele mai
adanc inr"d"cinate credin!e despre bine )i r"u r"sturnate,
se sinucide.
9(iar )i numele lor, Gavert A 7al0ean, au aceea)i rezonan!"...
Ei sunt una )i aceea)i persoan".mi-a dezv"luit 7is"torul, mai tarziu
9and, in cele din urm", i)i iart" sinele... cand ii salveaz"
via!a lui Gavert.. cand a0unge la o in!elegere cu du)manul,
atunci el este preg"tit s" in-runte un adversar mai
puternic )i mai inteligent *e indat" ce vec(iul adversar a
-ost dep")it, in!eles, acesta nu-)i mai g"se)te ra!iunea de a
e$ista... )i atunci se anuleaz"... se sinucide.
*e -apt, el nici nu e$istase cu adev"rat, era doar materializarea unei
umbre, a nedes"var)irii -iin!ei lui...
uvintele inv"!"turii ,ale de dincolo de timp, r"sunau din nou,
puternic, in -iecare celul" a /iin!ei mele.
9,ingurui du)man se a-l" in"untrul nostruE in e$terior nu e$ist"
niciun du)man pe care s"-i invinov"!e)ti sau s"-l ier!i )i
niciun r"u care s" te r"neasc"... 6u te teme de #dversar.
El este cel mai apropiat aliat al nostru. El ne arat" cea
mai rapid" cate spre succes. ,ingurul )i unicul lui scop
este victoria noastr"E
and luminile s-au reaprins, 7is"torul se evaporase )i ast-el am
petrecut restul serii cu noii mei prieteni americani... dar
mintea mea se intorcea spre 7is"tor )i lec!ia +ui
e$traordinara.
*in epocile intunecate, din vremea cand prima scanteie a ra!iunii a
str"b"tut con)tiin!a uman", au e$istat cercet"tori )i )coli
ale -iin!ei, )coli de instruire interioar". 5coala lui .itagora,
academia lui .laton, +@ceumul lui #ristotel, toate )colile
mari ale #ntic(it"!ii, inclusiv cele ale lui .lutar( )i cele ale
cre)tin"t"!ii timpurii, toate, soluri -ertile pentru
inteligen!", )i-au g"sit epitoma, ra!iunea de a -i )i
continuitatea misiunii lor in 7is"tor.
(%)IT#"# V
#dio, 6e: Ior;E
.e str"zile 4an(attanului
,ediul general al #O ocupa o cl"dire eleganta, cu nou" eta0e, o
bi0uterie din aluminiu )i marmur", ridicat" intre zgarie-
norii din .ar; #venue. in doar patru minute, de cand am
p"r"sit Roosevelt 3sland, am a0uns pe strada aS, dup" ce
am traversat East River, la bordul unui automobil gr"bit )i
leg"nat #poi am trecut prin cateva intersec!ii, sim!ind
pulsul 4an(attanului. in cale, m" impresura o mul!ime
imens", din toate p"r!ile, ca un rau care m" tara de-a
lungul unui )uvoi de str"zi )i !"rmuri alc"tuite din cl"diri,
cu mii de oc(i de sticl".
?recuser" cateva s"pt"mani de la ultima noastr" intalnire, ins"
cuvintele +ui, ca o substan!" pre!ioas" )i vie, inc" ac!ionau
cu o -or!" ne)tiut" asupra mea. +e sim!eam ca )i cum ar -i
-ost glande, !esuturi, organe capabile s" distileze acea
aten!ie sau con)tiin!" magic". ?otul incepea s" se clari-ice.
4asa de oameni, care pan" in acel moment p"ruse a -i o
amestec"tur" nedi-eren!iat", devenise acum variat" ca )i
culoare, energie )i num"r. and am observat lumea din
0urul meu prin oc(ii 7is"torului, mi-am dat seama c"
-iecare detaliu minuscul re-lecta pozi!ia pe care -iecare
dintre noi o ocup" pe scara e$isten!ei )i rolul ce-P aveam
in lume.
?otul se conecteaz" la tot
6imic nu este separat
4ergeam )i sim!eam acea mul!ime care respira odat" cu mine, ca o
-iin!a unic" )i imens". .uteam s"-i simt temerile, s"-i
adulmec st"rile. .uteam s"-i aud gandurile. #m observat
c" toate aceste sentimente erau per-ect reproduse de
bainele, mi)c"rile, obiceiurile, mersul )i munca ei, care o
a)tepta )i spre care se gr"bea. 7iziunile, aspira!iile ei se
restrangeau, ca 3i rolurile in care e?isten0a o incarcerase
cu miestrie.
Nivelul fiinei noastre creeaz viaa pe care o trim i nu
invers.
#m p"strat cuvintele +ui strans la piept, ca pe un scut sau talisman, in
timp ce imi croiam drum prin stupul acela uman, c"ruia
nu -usesem con)tient c"-i apar!in.
#m sim!it cantecul de 0ale care venea dinspre -iecare din acele celule.
.entru prima oar", am ascultat monologul interior,
continuu, al unei umanit"!i care nu se cuno)tea. #m
sim!it solitudinea dureroas" a oamenilor in timp ce
treceam pe lang" ei, am auzit zumzetul lor, asem"n"tor
tremurului aripilor a milioane de insecte.
3nainte s"-l intalnesc pe 7is"tor, eram bucuros s" m" a-lu printre acei
oameni, imi pl"cuse ora)ul. #m luat parte la toate
serb"rile lui. 4-am l"sat absorbit de targurile stradale
aglomerate, am stat la coad" s" cump"r un bilet pentru cel
mai cunoscut spectacol. Um"r la um"r cu mii de oameni
necunoscu!i, am tr"it cu milioane de 9ceilal!i intr-o
metropol", am muncit pentru o corpora!ie imens" )i toate
acestea imi d"duser" intotdeauna un sentiment de
siguran!", de apartenen!".
#cum, o nou" luciditate anula orice compromis. l-am 9v"zut )i, prin
ei, ca intr-o oglind" de-ormat", m-am v"zut pe mine. #m
recunoscut condi!ia banal" a -iin!elor incarcerate in
roluri, in m")ti tragico-comice, marcate de o perpetu"
grimas" de durere, care nu se )terge niciodat", nici atunci
cand rad, ma)in"rii puse in mi)care, in somnul lor, de
-antezii 0osnice )i dorin!e zadarnice.
*e la 7is"tor inv"!asem c" ceilal!i sunt proiec!iile noastre. #cele
-emei )i acei b"rba!i erau eu. Eram incon0urat de miliarde
de oglinziE in ele mi-am v"zut propria imagine, r"s-rant"
in mii de !"nd"ri care m" re-lectau intotdeauna, dureros,
pe mine. in timp ce mergeam, am observat valul de
emo!ii, dara de ganduri pe care -iecare -iin!" uman" o las"
in spatele s"u, ca urma vascoas" a unui melc mare. 5i eu
eram una dintre acele -iin!e dezorientate, pe care le
vedeam trecand pe lang" mine, inv"luite intr-un glob de
ingri0orare )i egoism. Eram o pic"tur" din raul ,t@$, care
curgea u)or spre destinul su muritor. *oar un lucru m"
deosebea de celelalte pic"turi. El intalnisem pe 7is"tor.
#cum )tiam c" trebuia starnit" o revolu!ie. u a0utorul
+ui -aceam primii pa)i in acea direc!ie.
*intre miile de c(ipuri, niciunul nu privea spre cer. 3n zadar am
c"utat o -igur" rela$at", o privire atent", gestul unei -iin!e
umane vii care sim!ea un gr"unte de gratitudine pentru
)ansa de a e$ista in lume, de a -i o parte din acest univers
minunat. Oglinda aten!iei mele c"uta inutil o r"su-lare
care s" o abureasc", o gur" care s" dea un semn de via!".
Uneori, viziunea incant"toare imi revenea.
Reg"seam copilul din mine care, lipit de Ciuseppona, privea intrarea
circului multicolor )i imens al lumii. #poi, m" uitam in
0urul meu, in c"utarea unor participan!i la acel 0oc. ins"
4an(attanul avea la -el de mul!i copii ca )i imp"r"!ia lui
3rod.
3ntr-o diminea!" cu ninsoare, am observat un tan"r de culoare,
rela$at )i bine imbr"cat, cu un aer european, care se
distingea de mul!ime, printr-o luminozitate aparte. .e
coroana de p"r carlion!at care ii incadra cbipul erau -ulgi
de nea, ce c"zuser" lent, ca pe arbu)tii din entral .ar;.
#bia am avut vreme s" ne zambim, in timp ce ni se
intret"iau c"r"rile. #m avut impresia c" )i el 9m"
cuno)tea, m" recuno)tea. # -ost un sentiment trec"tor,
dar, pentru o clip", mi-am (r"nit speran!a c" nu eram
singur, in imensul ora), c" printre celulele muribunde din
toropeala acelei omeniri inerte mai e$istau ni)te
corpusculi care pulsau, ni)te celule vii.
*e cand 7is"torul imi desc(isese oc(ii cu privire la condi!ia
-unc!ionarilor, care era o transpunere modern" a sclaviei,
acea armat" de -emei )i b"rba!i care se indrepta spre
munc" mi se p"rea un roi de insecte, conduse de o
determinare oarb". 3n -iecare diminea!" ii vedeam cum se
adun" in 0urul zgarie-norilor )i ocup" milioane de celule
minuscule, ca ni)te alveole, umplandu-le cu zumz"itul lor.
Un -el de via!" intr-o stare vascoas" circula prin venele lor1 o povar"
de ganduri negre )i siropul gros al emo!iilor lor. 5i in timp
ce m" indreptam spre mica mea celul", m-am gandit la
popula!ia de pe ."mant, condamnat", ca )i mine, s"
petreac" o mare parte din via!" in diverse organiza!ii, in
sc(imbul unui salariu.
4-am intrebat care era semni-ica!ia, privit" evolutiv, a tuturor acelor
e-orturi )i unde se stoca ingri0orarea atator oameni
incarcera!i in spa!iul (ipnotic al rolurilor lor. 3n interiorul
sau in e$teriorul organiza!iilor, i-am v"zut incle)ta!i de
temeri. in ei am recunoscut an$iet"!ile mele, ne-ericirea
mea. ,pb pelicula -in" a ra!ionalit"!ii aparente am v"zut
ascunzandu-se logica contradictorie, gandul distructiv c"
imboldul spre moarte ne preseaz" constant s" ne
distrugem pe noi mai intai, )i apoi pe ceilal!i.
,ub straturile emo!ionale care s-au suprapus de secole, am
recunoscut poluarea -iin!ei provocata de an$iet"!i,
indoieli, incertitudini )i de o team" nem"surat", -ie ea vie
sau moart". #m alunecat intr-o -ric" adev"rat" )i real" la
gandul c", -ar" 7is"tor, redeveneam o parte a acestei rase
de -alse -iin!e vii. Odat", il intrebasem ce voia s" spun"
prin sintagma 9oameni obinuii sau oameni
orizontali, cum deseori ii numea.
8Ei sunt b"rba!ii )i -emeile care inva!", predau, muncesc... care au
copii, ii educ"., proiecteaz" )i construiesc drumuri )i
zgarie-nori, scriu c"r!i, ridic" biserici, au datorii private )i
roluri publice, c(iar la cel mai inalt nivel, a -ost
r"spunsul +ui, de neuitat, 9)i toate astea, sub (ipnoz", a
ad"ugat, dup" cateva clipe de suspans, bine pl"nuite.
9Ei ba0baie, cu-unda!i intr-un somn adanc, permanent inc(i)i intr-o
bul" de uitare )i ne-ericire.
and mi-am amintit aceste cuvinte )i am sim!it destinul iminent,
intotdeauna gata s" m" ing(it", /iin!a mea s-a comprimat
intr-o pic"tur", din dorin!a imens" de a evada, de a t"ia cu
-er"str"ul z"brelele acelor inc(isori )i a -ugi.
9*e vreme ce ai v"zut 0ocul, nu mai po!i -ace parte din el, mi-a
dezv"luit 7is"torul )i am sim!it c", indi-erent cat de
dureroas" ar -i 9munca de a r"sturna viziunea banal"
asupra lumii, via!a mea s-ar sc(imba )i ar -i imposibil s"
mai dau inapoi. #cum )tiam c" era posibil s"-!i st"pane)ti
propriul destin. ,im!eam c", in s-ar)it, puteam cuprinde )i
conduce propria e$isten!".
oncrete!ea nemiloas" a lumii organiza!iilor )i a-acerilor, care
intotdeauna m" -ascinase, laolalt" cu tot ceea ce cl"disem
in ani de zile1 carier", succes, -amilie, bani, prindea un alt
contur. (iar )i 6e: Ior;ul, pe care-P adorasem )i il
dorisem atat de mult, deseori p"rea a -i ca un -el de
univers papier mac(e, zgomotos )i inutil, ca un circ, cu
acela)i miros pestilen!ial de s"r"cie lucie )i vagabonda0.
*up" p"rerea 7is"torului, universul -izic, de la insecte la gala$ii )i tot
ce se a-l" in a-ara noastr", lumea palpabil", dar )i ceea ce
nu vedem )i nu atingem, este microcosmos, iar lumea
interioar" a -iin!ei este macrocosmos.
3n microcosmos, totul este lent
#colo sunt multe obstacole, limite, priorit"!i care trebuie respectate...
Este domeniul timpului...oamenii inainteaz" intr-un )ir indian, pe o
singur" linie...este imposibil s"-i dep")e)ti...
*edic"-te intru totul /iin!ei...6umai in"untrul t"uB cu oc(ii inc(i)i
po!i zbura, visa...dep")i planul banalului )i inainta dincolo de el...
#c!iunea adev"rat" const" in 9a nu -ace...
*ac" pierzi un milimetru din ignoran!", vei vedea c" piramidele
a-acerilor )i templele -inan!elor, impreun" cu armatele lor
de sclavi )i preo!i, se zdruncin" din temelii.
.lanand deasupra marginii acelei lumi, am privit devenirea )i locul
meu intr-msa, cu oc(ii larg desc(i)i. u ung(iile
incle)tate, am vrut sa apuc strans acea perspectiva malta,
acea stare de deta)are, minunata )i insp"imant"toare,
care imi desc(idea calea spre a 9vedea.
4-am temut ca o s-o pierd, din clipa in clipa, deoarece putea -i sorbit"
de ma)in"ria lumii )i apoi absorbit" de vorte$ul ei. Eram
sigur c", dac" a) -i putut men!ine acea deta)are pentru
mai mult timp, m-a) -i trans-ormat cu siguran!" intr-un
e$traterestru pentru acea lume, ca o termit" indep"rtat"
de in-luen!a (ipnotic" a mu)uroiului, timp de cateva zile.
a s" sc(imb"m natura evenimentelor, trebuie s" ne sc(imb"m
viziunea, intr-o zi, universul material va deveni
capodopera noastr", imaginea in oglind" a unei voin!e
redescoperite, materializarea per-ect" a #rtei de a visa.
#mintirea constant" a inv"!"turilor 7is"torului, munca de
autoobservare, e$aminare, e$perimentele pe care le-am
des-")urat asupra (ranei, somnului )i respira!iei,
alerg"rile din -iecare diminea!" )i alte e$erci!ii -izice,
impreun" cu p"strarea secretului, au -isurat coconul in
care eram incarcerat. .rin acea desc(iz"tur" -in" se
strecurase raza de lumin" a unei alte e$isten!e.
$nstrumentele visului
Genni-er se pre-"cea de zile intregi c" nu observ" nimic. and suna
alarma ceasului de)tept"tor, care m" vestea c" e timpul s"
alerg, ea se ascundea in a)ternut )i se intorcea pe partea
cealalt". .entru ea, nu era nimic altceva de -"cut in a-ar"
de a a)tepta reluarea vec(ilor mele obiceiuri )i trand"veli,
ca ale pr"zii in -"lcile unui caine de van"toare. #m
incercat s" vorbesc cu ea despre acest subiect. /"r" a-P
men!iona pe 7is"tor, am incercat s"-i e$plic revolu!ia care
se produsese in"untrul meu )i acea lume nev"zut" spre
care -aceam primii pa)i, vl"gui!i. Era complet inutil.
4i-am iu!it pasul. u cat mergeam mai repede, cu atat mai mult se
comprima timpul. Era de necrezut cat de mult reu)isem s"
parcurg in acea or" )i cat de mult mai aveam. u cat eram
mai rapid, cu atat sim!eam cum cre)te in"untrul meu o
energie care ma indeamn" s" inaintez )i s" merg mai
departe cu acest proiect, care devenise singura mea
preocupare. *up" ce am m"rit viteza de alergare )i mi-am
accelerat -iecare mi)care, am putut s" ca)tig din ce in ce
mai mult timp. 2n mod miraculos, acea or" a dimine!ii s-a
dilatat. E$erci!iile -izice, cateva minute de reglare a
respira!iei )i autoobservare. in cele din urm", o medita!ie
asupra gandurilor +ui, culese din carne!el, incununa
-inalul, m" conecta la 7is"tor, la inv"!"tura +ui )i ast-el mi
se netezea calea spre acea nou" zi.
*up" p"rerea 7is"torului, trirea clipei era cel mai valoros lucru
din via!a omului. 4-am str"duit s" -orti-ic acel 9aici )i
acum, ca pe o disciplin" care trebuie practicat"
permanent.
.")e)te in a-ara dimensiunii temporale, atat cat este posibil, in via!a
ta cotidian".
Autoobservarea atrage tmduirea... in momentul in care
realizezi c nu eti prezent% tocmai atunci eti
prezent.
3n -iecare diminea!", porneam de acas" cu gandul s" tr"iesc din plin
-iecare clip" )i s" men!in, cel pu!in o parte din zi, aceast"
-orm" deosebit" de aten!ie. *in ne-ericire, revenirea la
rutina zilei era su-icient" pentru a uita )i a c"dea prad"
miilor de gri0i.
#ten!ia mea se n"ruia ca un dig in pr"bu)ire, gri0ile, an$ietatea,
co)marurile se n"pusteau asupr"-mi )i m" aduceau la
dimensiunea unui pitic, monstruos de mic.
*e atatea ori, ca )i cum m" 9rede)teptam dintr-un co)mar, observam
ca -usesem ciuruit cu gloan!e oarbe. .rin miile de r"ni ale
-iin!ei mi se scursese via!a.
.rin autoobservare, omul p"trunde in cele mai indep"rtate ung(ere
ale /iin!ei.
6umai atunci se produce o trans-ormare real", iar el poate g"si
adev"rata semni-ica!ie a e$isten!ei lui.
.rin autoobservare )i alergare am descoperit liantul care e$ist" intre
corp, emo!ii )i gand. Este greu de crezut c" po!i s" men!ii
o gri0" sau o dispozi!ie proast", atunci cand nivelul -izic al
sistemului este impulsionat de un ritm alert.
ele mai negative st"ri ale -iin!ei pot respira numai dac" se ascund in
cele mai dense )i lente zone ale -iin!ei. .rin urmare,
modul in care gandim )i calitatea emo!iilor noastre au un
e-ect inevitabil asupra corpului. E-ortul deliberat, necesar
pentru a dezv"lui un gand sau a trans-orma o emo!ie, ne
poate sc(imba instantaneu condi!ia -izic" )i cbiar starea
somatic".
:andul% emoia i corpul devin un singur univers, alc"tuit
din lumi integrale )i concentrice, in care acelea)i
evenimente genereaz", cu repeziciune, propriile lor e-ecte,
in timpi )i cu viteze total di-erite. 4i-am dat seama cat de
complicat" ar -i -ost munca de cunoa)tere )i sc(imbare,
dac" a) -i inceput s" intervin in cele mai delicate )i
inaccesibile p"r!i ale -iin!ei )i nu in corp.
*ac" ridici vibraia corpului fizic, intreaga lume se va ridica la o
-recven!" din care orice divizare, rivalitate )i r"zboi dispar
)i numai armonia, -rumuse!ea )i adev"rul supravie!uiesc,
inl"tur" limitele interioare.
*" via!" gandului c" tu e)ti cauza a tot )i a toate )i inund" universul
cu lumina interioar" a vie!ii )i a -or!ei.
#lergarea m-a -"cut mai atent la respira!ia mea. in ciuda -aptului c"
este cea mai sesizabil" -unc!ie a noastr" )i cea mai
indispensabil", suntem rareori con)tien!i de ea.
Respira!ia inso!e)te -iecare activitate din via!a noastr" )i urm"re)te
ritmul gandurilor noastre. Ea se modeleaz" semni-icativ
odat" cu intensitatea emo!iilor, cu -or!a lor -izic" )i se
implete)te cu -iecare -ibr" a -iin!ei, cu centrele noastre
vitale.
Rareori ne e$prim"m recuno)tin!a pentru c" respir"m )i nici nu ne
d"m seama de recuno)tin!a pe care ar trebui i-o purt"m,
de la prima gur" de aer inspirat".
93ntr-o bun" zi, vei )ti s" trans-ormi lumea cu a0utorul instrumentelor
visului 1 gandul i respiraia)% mi-a spus 7is"torul.
9+umea este modelat" dup" gradul t"u de responsabilitate, mi-a
spus El candva, in timp ce p"trundea in valtoarea
gandurilor mele, iar magia acelei descoperiri m" -acea s"
plutesc.
#mplitudinea respira!iei unui om corespunde gradului s"u de
responsabilitate... )i determin" tot ce poate el de!ine )i
-ace... .o!i de!ine numai lucrurile pentru care e)ti
responsabil.
.rin cuvintele 7is"torului, ec(ilibrul -undamental care e$ist" intre a -i
)i a avea dezv"luia o lege capabil" s" e$plice lumea. #cea
descoperire era atat de important", incat imi t"ia
respira!ia ori de cate ori i-am putut dovedi
universalitatea.
Ecua!ia dintre responsabilitate )i avere, dintre -iin!" )i puterea
-inanciar", ar"ta limita care poate -i trasat" sau
incredin!at" unui om, ca de alt-el )i m"sura a cat de mult
poate el de!ine, in!elege )i cuprinde. intr-o zi am spus
toate acestea studen!ilor mei )i le-am ilustrat cum
aplicarea lor se poate e$tinde la organiza!ii, na!iuni )i
civiliza!ii intregi.
E$ist" un -el de etologie a lui a avea )i in lumea animal", unde -"lcile
)i g(earele otr"vite apar!in animalelor cu cel mai bun
sistem nervos, in vreme ce armele mai pu!in periculoase
sunt date celor care ocup" o pozi!ie in-erioar" pe scara
capacit"!ii de a-)i controla agresivitatea.
6atura nu va inzestra niciodat" o turturic", ce-)i atac" adversarii
pan" ce-i omoar", cu g(earele sau puterea unui leu, cand
ea are de0a cea mai e$act" deontologie a van"torului )i
tr"ie)te in simbioz", intr-un ec(ilibru stabil cu prada ei.
Un animal, ca )i o organiza!ie, nu poate de!ine armele )i
puterea o-ensiv" care dep")e)te capacitatea lui de control.
4inciuna
>i dup" zi, imi imbun"t"!eam respira!ia )i imi iu!eam pasul, )i ast-el
-iin!a mea a devenit un pic mai agil". #m inceput s" ador
acel e-ort )i s"-l binecuvantez. #m continuat s" muncesc
)i in alte direc!ii pe care mi le ar"tase 7is"torul, c"utand
s" aplic principiile +ui in via!a mea, pe cat mi-era cu
putin!". *e cateva ori, le-am in!eles eronat )i le-am
nesocotit *e ceva vreme m" antrenam in ni)te sporturi
e$treme, in speran!a c" ast-el puteam s"-mi int"resc
cura0ul )i increderea in mine.
96u c"uta certitudinile in e$terior )i in oc(ii celorlal!i. 6u pretinde c"
e)ti cura0os.
#dev"ratul cura0ul este victoria asupra minciunii de sine, imi
spusese 7is"torul intr-o zi. 9+as" aceste sporturi )i ac!iuni
nebune)ti pe seama celor care-)i iubesc propriile -rici,
care depind de ele. +or, riscurile le int"resc -rica. .entru
un mincinos ca tine, e ca )i cum ai respira printr-un
pl"man de o!el, o tragic" emblem" a unei umanit"!i lipsite
de sinceritate.
3mediat mi-am amintit de #./., e$ploratorul italian pe care-l
cunoscusem cu cateva luni inaintea accidentului s"u. 4i-
am amintit c" 7is"torul imi spusese c" va -i ucis de
propriile sale minciuni, in in-runtarea unor -alse
provoc"ri )i nu de cele reale, interioare.
9*ac" vrei s"-!i l"rge)ti orizontul, nu e necesar s" te e$pui unor
asemenea e$perien!e e$treme... +"rge)te-!i viziunea,
ideile )i gandurile prin puterea onestit"!ii )i a sincerit"!ii
)i nu va mai e$ista b"t"lie pe care s" nu o ca)tigi.
4otivul pentru care atat de mul!i oameni practic" sporturi e$treme )i
indr"znesc s" se prind" in cele mai periculoase ac!iuni
este c" ast-el sunt constran)i s" e$perimenteze, in condi!ii
riscante, st"ri de o vitalitate intens", elibera!i de timp, de
probleme )i constrangerile lumii. *ac" o singur" clip" de
neaten!ie poate insemna s"-!i ri)ti via!a, atunci amanarea
tr"irii in prezent nu mai este posibil". ins" aceast"
condi!ie este arti-icial"1 creeaz" o stare de dependen!". ?e
elibereaz" de (ipnoz", dar te trans-orm" in sclavul altei
st"ri.
a s"-!i in-rangi temerile, intr-o bun" zi,
nu vei avea nevoie s" involburi oceanele
sau s" practici zborul acrobatic.
*isp"rand minciuna,
vei p"trunde pe t"ramul lui acum
cu cea mai mare u)urin!". b
*eoarece s" tr"ie)ti in aici )i acum
reprezint" singura stare nemuritoare,
eroic" )i -ireasc" a omului.
#minte)te-!iE ?otul se petrece aici,
in clipa etern", in trupul etern,
tot ce #cum creeaz" )i, parado$al,
tot ce ai -ost )i tot ce vei -i, ve)nic.
oncentreaz"-!i aten!ia pe #cum
)i nimic nu !i se va mai p"rea imposibil
#cum este germenele universului.
?oate posibilit"!ile sunt con!inute in #cum.
3n opinia 7is"torului, plutirea in voia amintirilor trecutului sau a
-anteziilor privind viitorul este adev"rata cauz" a tuturor
problemelor noastre.
#m inceput s" v"d imediat roadele e-orturilor mele. #u ie)it la iveal"
o claritate mai adanc" )i o ascu!ime a vigilen!ei care, pan"
atunci, r"m"seser" in umbr" )i care au desc(is poarta
unei descoperiri simple, dar revolu!ionare. and am
realizat num"rul mare al persoanelor obeze )i r"spandirea
acestui -enomen, nu numai in 6e: Ior; )i #merica, dar )i
intr-o mare parte din lumea vestic", i-am cerut
7is"torului o e$plica!ie.
9.alsitatea se ascunde in umbra mai multor m")ti, mi-a spus El.
',bezitatea este una dintre ele. in spatele spectacolului macabru al
umorului )i al generozit"!ii lor ostentative, care deseori se
mani-est" la oamenii obezi, se a)terne renun!area la via!"
)i tentativa de suicid.
,c(imbarea monstruoas" a corpurilor lor este doar o re-lectare
grosolan", simptomul acut al malnutri!iei psi(ice.
3n-ulecarea alimentelor -ast -ood, absorb!ia de mancare
arti-icial" sau mun!ii de calorii alimentare ingurgita!i sunt
un e-ect evident al st"rii de boal" a /iin!ei. and i-am
spus 7is"torului c" in ,.U.#. num"rul de obezi intrece cu
mult 0um"tatea popula!iei, El a a-irmat1
9Este semnul unei vl"guiri a voin!ei, in intreaga na!iune, O civiliza!ie
dependent" de mancare se sinucide. (iar )i economia ei,
ca o umbr" a /iin!ei, re-lect" aceast" dependen!", aceast"
intunecare a voin!ei. 3n -oarte scurt timp ea va -i epuizat"
)i ing(i!it" de pr"d"tori mai abili, de civiliza!ii mai
integre. *estinul t"u -izic este strans legat de destinele
tale -inanciare, emo!ionale )i mentale.
.e lang" vitalitate, am sim!it cum cre)te in"untrul meu un sentiment
de apropiere intre mine )i omul de al"turi, preocuparea de
a m" pune in slu0ba altora, a tuturor acelora pe care i-am
v"zut inc"tu)a!i in e$isten!" )i -ar" nicio cale de evadare.
Era ceva ce nu mai sim!isem niciodat", un -el de compasiune pentru
acele creaturi pe care le-am v"zut scu-undandu-se intr-o
an$ietate adanc".
96u te mai l"sa in voia valurilorE, mi-a strigat El deodat" )i m-a
asediat cu vorbele +ui de -oc.
'Autocomptimirea ta r"s-range tendin!a omenirii de a se
ascunde )i de a indura. 7anitatea ta i!i d" dreptul sa crezi
c" ai -ost de0a vindecat )i po!i s"-i a0u!i pe al!ii.
,ingurul lucru pe care-l po!i -ace pentru a a0uta lumea este s" ie)i din
propriul t"u co)mar.
$nceteaz s crezi c lumea are nevoie de a-utorul tu.
3nceteaz" s" crezi c" lumea este o victim" nea0utorat".
3nceteaz" s" crezi c" lumea este o realitate separat"E
?recu mult" vreme pan" s" in!eleg semni-ica!ia acelor cuvinte )i pan"
ca oc(ii mei s" se desc(id" larg, spre toat" minciuna care
se -uri)a in spatele altruismului )i a -iec"rei -orme de
bun"stare promis" de institu!iile care tr"iesc de pe urma
sentimentului de culpabilitate al oamenilor.
9,unt organiza!ii care nu au alt scop decat s" se perpetueze pe ele
insele, a )optit 7is"torul. 9,-au specializat in a primi bani
)i a aduna resurseB pe care tot ele le irosesc )i le risipesc,
in timp ce cu greu i)i men!in stabilitatea.
9*ac" ridici v"lul de cea!" al -ilantropiei, in -iecare din -ormele ei vei
putea s" descoperi c", dincolo de voluntarii )i armatele lor
de salvare, dincolo de a0utorul medical, alimentar )i
-armaceutic, se a-l" cea mai crunt" criminalitate )i cele
mai intense activit"!i indreptate impotriva omului .
96u te pierde in regrete sau in milostenie.
6imeni nu poate -ace nimic in locul altcuiva.
*epinde de ei, numai de ei, s" prind" ocazia. ?otul in via!" se
intampl" cu un anumit scop )i motiv, care !i se potrive)te.
ei care nu au invins inc" minciuna din interiorul lor, care
nu sunt con)tien!i de autosabotarea permanent"
din"untrul lor, nu pot a0uta pe nimeni.
9Omul moare pentru c" minte, era deviza 7is"torului, un -el de
concluzie la discursul +ui )i un rezumat la drama uman" a
minciunii.
Omul moare pentru c" minte... mai ales, se minte pe el insu)i.
#dio, 6e: Ior;E
3ntr-o diminea!" m-am pomenit cantand sub du). #m con)tientizat c"
era imprudent din partea mea. 7is"torul imi vorbise
despre e$isten!a unor gardieni, care ne urm"resc prin
pere!ii temni!ei noastre. Ei sunt c(iar cei mai apropia!i,
cei mai dragi nou".
*e -apt, ei sunt cei mai vigilen!i temniceri, cei mai implacabili
paznici. #cel semn, dezv"luit proste)te, )i acea
demonstra!ie de nep"sare i-a -urnizat lui Genni-er dovada
c" pl"nuisem s" plec pentru cateva s"pt"mani. .entru ea,
acest lucru se asocia cu noile mele obiceiuri alimentare, cu
-aptul c" imi dezvoltasem un -izic puternic, imi
revigorasem tonusul mu)c(ilor )i al pielii, in-"!i)area,
laolalt" cu (ainele, cu lecturile )i ast-el ea incepu imediat
s" ia atitudine. incerc" toate mi0loacele s" m" readuc" la
vec(ile n"ravuri, ins" pentru mine nu mai e$ista cale de
intoarcere.
Erau alte capcane )i cu)ti, c(iar mai am"gitoare, care cu siguran!"
m" a)teptau, ins" in niciun caz cele vec(i. 6u ne mai
certaser"m de cateva s"pt"mani. ," arunc"m cu acuza!ii
unul in altul, s" !ip"m )i s" bomb"nim doar ca s" simul"m
c" suntem indr"gosti!i din nou, -useser" )iretlicuri pentru
a umple golul din rela!ia )i via!a noastr", subter-ugii
pentru a ne !ine strans lipi!i unul de altul, impietri!i intr-
un in-ern de -alsitate )i plictiseal". 3ncercarea de a-mi
recl"di -amilia cu Genni-er, dup" moartea +uisei, se
cl"tina, pe nisipurile mi)c"toare ale imaturit"!ii noastre )i
cerea compromisuri continue, de ambele p"r!i, pentru a
nu se pr"bu)i.
#cum, pan" )i acea -als" aparen!" -usese d"ramat", pentru totdeauna.
6imic nu mai mergea. 6ici dara de mentol de la ,aint
4oritz-ul ei )i nici ru0ul care-i contura buzele nu mai
-aceau parte din lumea la care visam )i care acum incepea
s" se materializeze. *e aceea, de ziua lui olumb, ea )i-a
-"cut baga0ele %ca s" -iu mai precis, ea a golit
apartamentul de toate lucrurile, in stilul american de
separare& )i s-a intors la p"rin!ii ei, in 6e: Gerse@, de
partea cealalt" a .odului Tas(ington. 6-am mai v"zut-o
de atunci. in cele din urm", am intors -ila.
and Ciuseppona s-a intors acas" cu copiii )i a g"sit apartamentul
gol, a avut o singur" gri0". #p"sandu-)i inima cu mana )i
o-tand, a scos la iveal", dintr-un col! tainic al buc"t"riei,
vec(iul ei -iltru de ca-ea. ,-a bucurat atat de tare, incat l-a
s"rutat )i a -"cut o plec"ciune.
Era singurul lucru pe care nu dorea s"-l piard" )i il ascunsese cu
dib"cie. +-a umplut )i l-a a)ezat pe aragaz. #poi, cu
solemnitatea unei preotese antice, a spus1 96u era de
tineE. #ceste cuvinte, un epilog memorabil pentru toate
leg"turile mele amoroase din adolescen!", rostite pe tonul
ei grav, s-au trans-ormat intr-un epita- comic, care a
reunit -amilia )i a inveselit-o. /"rama de incon)tien!" )i
mireasma acelui moment s-au impletit cu aroma ca-elei.
6u putusem s"-mi imaginez vreodat" sau s"-mi doresc un
inceput mai promi!"tor )i niciun noroc mai mare.
*esp"r!irea de Genni-er era pentru mine o moarte, dar )i o rena)tere
care se petreceau in acela)i timp. Era rezultatul
indep"rt"rii unui atom de team" din -iin!". redeam c" o
iubeam pe acea -emeie, dar ceea ce iubeam cu adev"rat
erau su-erin!a )i teama cu care m" obi)nuisem )i care nu
m" deran0au. 6-a) -i -ost in stare s-o -ac de unul singur.
6imeni nu este in stare s" o -ac" de unul singur.
.entru a se risipi vec(ile moduri de a gandi, ideile preconcepute,
pre0udec"!ile, supersti!iile )i compromisurile care imi
controlaser" tiranic via!a, era nevoie de o 5coal", de o
metod", de un plan de evadare.
Omul are nevoie s" intalneasc" pe cineva care este de0a con)tient de
temni!a lui )i reu)ise s" scape din basmul (ipnotic al
lumii, de legile ei su-ocante. 4i-am ar"tat recuno)tin!a
-a!a de El )i mi-am dorit ca -iecare om s"-l poat" intalni
pe 7is"tor, 6umai aceia c"rora li s-a in-"!i)at propria lor
oroare, care realizeaz" cat de neputincio)i sunt, cat de
nedes"var)i!i, pot merge pan" la cap"t ,criu acum pentru
a v" spune c" 7is"torul e$ist" )i este cea mai real" -iin!"
pe care am intalnit-o vreodat".
+umea +ui impecabil", atemporal", este mai vie, mai accesibil" )i mai
concret" decat a noastr". Este un drum plin de pr"p"stii,
dar poate -i parcurs, este o cale spre adev"r, splendoare,
-ericire, o nou" cale spre 3ndii, mai rapid" )i c(iar mai
bogat".
eva nev"zut )i concret - pe care orice om il poate p"trunde - a pus in
mi)care un minunat mecanism.
ea mai mic" sc(imbare din /iin!" str"mut" mun!ii din lumea
evenimentelor.
,im!eam c" vinciul se zgal!aie )i ancora se clatin", in lunga ei
in!epenire, in adancurile vascoase in care inotam. +a
cel"lalt cap"t al c"l"toriei nu se a-la un ar(ipelag, ci un
imens continent su-letesc nee$plorat.
Respira!ia mea se suspendase intre team" )i bucurie, ca un copil pe
un montagne russe. *in nou, i-am adus un prinos de
recuno)tin!" 7is"torului )i mi-am dorit din toat" inima
s"-l reintalnesc cat mai curand. 3n acea zi, Ciuseppona,
copiii )i cu mine am cump"rat cele trebuincioase in cas" )i
am mers s" cin"m la 4ama +eone, -erici!i )i apropia!i
cum nu mai -useser"m de mult" vreme.
*e indat" ce 0enni-er plecase, 6e: Ior;-ul incepuse de asemenea s"
se indep"rteze. 4a0oritatea semnelor ar"tau c"
sc(imb"rile care se petreceau in via!a mea erau doar in
-aza incipienta )i urma s" intampin multe altele.
and e)ti dependent de o slu0b" trebuie s" -redonezi cantecul de 0ale
ani de zileB trebuie s" renun!i la libertate, dand semne de
dec"dere )i neputin!".
3ni!ial ai crezut c" te prote0ezi, cand de -apt ai int"rit uitarea )i
limitarea.
#cum, trebuie s" parcurgi drumul inapoi spre libertate.
Este un proces indelungat de deta)are, simpli-icare )i iluminare a
/iin!ei.
Danseaz% danseaz% danseaz neincetat!...
,noreaz e#istena% dragostea dinuntrul tu2.
,bserv*te pe tine insui! .ii atent la .iina ta!...
"ei vedea c tot ce in viaa ta este real va dinui
i tot ce este iluzoriu se va spulbera pentru totdeauna.
7is"torul a numit acest proces #rta de a 7isa.
4" str"duiam s"-i urmez inv"!"turile. #tinsesem o condi!ie -izic"
per-ect". ump"tarea la mancare, b"t"lia contra
somnului, e$erci!iile de respira!ie )i, mai presus de toate,
vigilen!a )i autoobservarea d"deau roade, in mod vizibil.
?rebuia doar s" m" gandesc la 7is"tor pentru a mi se desc(ide calea
spre o nou" in!elegere. +a inc(eierea muncii de birou,
dac" eram punctual, luam trenul spre it@ 3sland, pentru
a putea naviga pe Eastcbester Da@. *ac" ascultam vuietul
oceanului )i adierea vantului care tremura printre aripile
lui /l@ing *utcbman, m" sim!eam mai aproape de El.
Autoobservarea% o privire onest" spre st"rile -iin!ei mele, un sim!
superior al demnit"!ii, o nou" incredere in poten!ialul
meu, au inceput s" aduc" sc(imb"ri in via!a mea,
sc(imb"ri pe care cu cateva s"pt"mani in urm" le-a) -i
considerat imposibile.
3ntr-o diminea!", domnul Heenan, )e-ul de personal de la #O, a
ap"rut in biroul meu, pe nepreg"tite. ,-a a)ezat pe
scaunul din -a!a mea )i m-a scrutat indelung, cu un aer
insinuant, -ar" a spune vreun cuvant. ,e comporta ca o
persoan" care pusese la b"taie tot ce avea )i acum se
gandea cat de avanta0os era pariul.
?rebuie c" rezultatul cercet"rii imi era -avorabil, deoarece un zambet
a in-lorit in locul incrunt"turii inc(izitoriale de la inceput.
O re!ea comercial" urma s" -ie in-iin!at" in Orientul
4i0lociu. #ceast" opera!iune cerea doi ani, poate trei, de
munc" asidu". O-iciul Ceneral de omer! 3nterna!ional
era baza opera!ional" a unei -iliale din 3talia, intr-un
or")el din nord-vest.
*omnul Heenan m-a avertizat imediat s" nu-mi -ac nicio iluzie c" voi
prinde r"d"cini acolo.
97ei petrece mai mult timp in avion )i la (otel, decat acas", cu copiii,
a spus el pe un tonul unei pro-e!ii ironice. in cele din
urm", m-a anun!at c" trebuia s" plec peste cateva zile.
/"r" s" mai a)tepte vreun comentariu sau consim!ire din
partea mea, mi-a a)ternut in -a!" cateva documente,
pentru a le semna. 9and termini, te vei al"tura din nou
ec(ipei, a spus el 9vei reveni la cei duriE .e acea vreme,
ca s" p"strez leg"tura cu inv"!"tura 7is"torului,
incepusem s" citesc o mul!ime de lucr"ri esen!iale despre
gandirea modern" )i clasic".
#m cercetat toate c"r!ile de -iloso-ie pe care le-am putut g"si. +e
venerasem, dar acum m" plictiseau teribil. *eseori le
p"r"seam doar dup" cateva pagini. in ciuda tuturor
cercet"rilor mele, nicio -iloso-ie - -ie ea doctrin" moral"
sau credin!" religioas" - nu am reg"sit vreo scanteie din
in!elepciunea )i concrete!ea +ui.
6u puteam g"si niciun ecou indep"rtat, in nicio tradi!ie sapien!ial"
sau principiu etic pe care s"-l -i e$perimentat cu El. #m
cercetat zadarnic c"r!ile pe care le adunasem de-a lungul
vie!ii, in c"utarea unei idei sau altceva, care se apropia de
acea substan!" pre!ioas", de acea magie care il incon0ura
pe 7is"tor. #ta!ia ani irosi!i -ar" rostE Opere, pe care
odinioar" le adorasem, se revelau acum ca -iind ni)te
capodopere ale stupidit"!ii, super-icialit"!ii, scrise de unii
care se incalciser" in acelea)i incertitudini )i temeri ca )i
cititorii lor. 6u puteam g"si nici cea mai vag" re-lectare a
puterii )i -or!ei pe care le g"sisem in cuvintele +ui.
unoa)terea este un bun inalienabil, care i!i apar!ine intotdeauna...
ea este de0a in"untrul t"u.
.recum -ericirea, prosperitatea, liberul arbitru, unitatea /iin!ei )i
orice altceva cau!i , -ie *umnezeu, -ie bani, cunoa)terea
nu izvor")te din e$terior.
6imeni nu !i-o poate d"rui...Ea poate -i doar reamintit"...
#ceste .cuvinte ale 7is"torului m-au dus cu gandul la povestea omului
care g"se)te o comoar" )i vinde tot, pentru a cump"ra
p"mantul in care ea -usese ingropat"...
Este povestea acelora care-)i 9amintesc binele real )i dau in sc(imbul
lui imaginea super-icial" a lumii, cu toate limitele,
durerile )i ignoran!a ei. #verea adev"rat", care nu e
supus" ruginii sau pr"-uirii, nu poate -i -urat" sau
instr"inat"... poate -i doar ingropat" )i uitat".
3ubirea nu este dependent"
Reintors in 3talia, am inc(iriat un apartament in ?alponia, un
ansamblu subteran, conceput in mi0locul unui deal scund,
la mic" distan!" de cartierul general al #O, piticul
gigantic al industriei roboticii.
.an" atunci lucrasem singur sau cu o ec(ip" restrans" )i mai tot
timpul in str"in"tate. .entru prima oar", m" g"seam in
mi0locul unei mul!imi de birouri, un a)ez"mant industrial
imens cu laboratoare )i -abrici, pline de mii de anga0a!i.
3n clipa in care am p"truns in"untru nu am sim!it c" intrasem intr-o
cl"dire, ci in corpul unui animal viu. .uteam s"-i simt
r"su-larea )i pulsul arterelor. +a randul ei, -iin!a sim!ise )i
ea prezen!a unui intrus )i, zi de zi, m" urm"rea cu aten!ie,
ca s" m" absoarb". 4-am prelins prin venele ei, impreun"
cu mii de alte celule, m-am strecurat printre organele ei
imense )i am trecut prin -iltrul procesului ei metabolic.
6oua mea munc", dup" cum a-irmase )i domnul Heenan, m" !inea
departe de cas" )i de copii -oarte mult timp )i necesita
c"l"torii -recvente )i )ederi lungi in !"rile din Orientul
4i0lociu. .rintre misiuni, am -"cut nenum"rate tentative
de a m" integra )i am incercat, de cateva ori, s" particip la
di-erite ritualuri ale breslei intelectualilor care tr"iau in
compartimentele organiza!iei.
4i-am dat silin!a s" inv"! obiceiurile lor, s"-mi insu)esc limba0ul lor,
s" interpretez simbolurile lor, ins" e-orturile mele nu au
-ost niciodat" incununate de prea mult succes.
3nv"!"turile primite de ia 7is"tor )i viziunea c" pe care El mi-o
dezv"luise despre condi!ia real" a intelectualului,
-avorizat" de prezen!a mea temporar" in 3talia, mi-au
permis s" r"man pe margine )i s" observ, cu aerul distant
al entomologului care urm"re)te -ormele colective de
via!".
Observa!iile mele m-au condus la concluzia c" e$ist", in organiza!iile
umane, 9o poluare psi(ic" de care auzisem pentru prima
oar" de la 7is"tor )i care pan" in acel moment p"rea s" nu
-i -ost detectat" de nicio investiga!ie )tiin!i-ic". *e -apt, nu
am dat de urmele ei in niciun te$t.
Ea constituie produsul unui -lu$ constant de emo!ii negative, team",
gelozie, ganduri negre, discu!ii m"runte, care otr"vesc
aerul organiza!iilor )i produc boal" )i pagube incalculabile
pentru mintea )i corpul a milioane de -emei )i b"rba!i.
a!iva ani mai tarziu, cbiar acolo, la #O, am cercetat mai
indeaproape acest -enomen. 3ntre timp, descoperirile pe
care le -aceam despre 9poluarea psi(ic" m" impulsionau
s" adancesc re-lec!iile cu privire la organiza!ii )i anga0"rile
subordona!ilor, pe care le incepusem cu 7is"torul, in 6e:
Ior;.
# -i anga0at nu este e-ectul unui contract, o pozi!ie intr-o organigram"
)i nici un statut social .
Este e-ectul pozi!ion"rii pe un nivel in-erior pe scara /iin!"rii.
#ceasta -usese prima inv"!"tur", dintre cele mai surprinz"toare, pe
care o primisem de la El.
Un om este dependent deoarece nivelul lui de responsabilitate
interioar" este in-erior...
," -ii anga0at este doar re-lectarea unei condi!ii interioare de sclavie
Revela!ia c" acea dependen!" de munc" reprezenta trans-igurarea
modern" a sclaviei, zdruncinase pentru totdeauna
temeliile viziunii mele asupra lumii. uvintele +ui
g"siser" un spa!iu aproape -izic in con)tiin!a mea )i se
adunaser", ca ni)te resturi care nu puteau -i nici digerate,
dar nici evacuate.
3ubirea nu este dependent"...
# iubi )i a -i liber este acela)i lucru,
intr-o zi vei in!elege c" tu e)ti
autorul )i nu opera,
vis"torul )i nu visatul,
creatorul )i nu creatura...
c" totul este in slu0ba ta.
#st-el, nu vei putea s" mai depinzi...
+umea este ast-el, deoarece tu e)ti ast-el )i nu invers.
*eodat", lumea organiza!iilor )i a-acerilor, la care visasem s" m"
al"tur -ric" de mic copil, mi s-a relevat c" un imens lag"r,
o re!ea de inc(isori, vast" cat planeta.
+vadeazE #cesta era singurul lucru care conta pentru un om, o -il"
nou" )i un plan de -ug", iat" unica )i adev"rata avere.
Evident c" aceste re-lec!ii nu m-au a0utat s" m" adaptez la
noua ambian!".
.e atunci viziunea ce-mi revenea mereu, cea a unei pr"p"stii gata s"
m" ing(it", intrupa temerile mele privind viitorul. 6u
puteam s"-mi limpezesc gandurile. 3n scurt timp,
alergarea mea matinal" s-a redus de tot )i am renun!at s"
mai citesc cuvintele 7is"torului. 3ncetul cu incetul, m-am
ascuns in adancimile intunecate ale oceanului banalit"!ii.
#m alunecat in imbr"!i)area cald" a mul!imii, a vuietului
)i -ream"tului con-ortabil al 9celorlal!i.
7iseaz" )i serve)te
3ntr-o zi mi-a parvenit, de la directorul departamentului de resurse
umane, un mic card dreptung(iular, cu solicitarea de a-l
activa la intrare )i la ie)ire, precum )i de -iecare dat" cand
trebuia s" p"r"sesc sau s" revin in cl"direa principal". Era
o nou" regul", care acum -acea parte din sistemul de
control, de0a -olosit pentru tot personalul de la birouri,
c(iar )i pentru directorii care, ca )i mine, st"teau mai
mult in str"in"tate )i pan" acum se bucuraser" de o
oarecare libertate de mi)care.
*e multe ori, am incercat s" respect acel ordin, care-mi sorbea cu
brutalitate ultima pic"tur" de libertate din rolul meu de
anga0at. *e nenum"rate ori m-am con-ormat )i m-am
al"turat )irurilor de -emei )i b"rba!i din -a!a aparatelor
automate de citit cardurile, de pe coridor. #m sesizat c"
toat" lumea trecea prin acea procedur", ca )i cum era cel
mai -iresc lucru. /umau, radeau )i vorbeau intre ei in timp
ce inaintau cu pa)i m"run!i )i i)i a)teptau randul cu
cardul in man" pentru ponta0.
*e multe ori am stat cu ei la rand. ins", de -iecare dat" cand
a0ungeam la aparat eram cuprins brusc de o 0en"
irepresibil". #poi -ugeam iar")i, s" -iu pontat. imi
rec"p"tasem re-le$ul demnit"!ii, datorit" cuvintelor
7is"torului, care m" inspirau. 4ai mult, le sim!eam cum
pulseaz" in"untrul meu, puternice )i vii. .entru cateva
clipe, mi-am dorit o via!" -ericit" )i liber", dar imaginea
unei e$isten!e pline de succese imi revenea ca o amintire
din viitor.
/ii independent, -ii liberE /ii rebelE
Un rebel nu depinde de nimeni...)i i)i respect" unicitatea.
,ingurul sau scop este s"-)i implineasc" 9visul.
El i)i d"ruie)te via!a )i -iecare atom din energia lui acestui unic !el.
6u po!i s" visezi )i s" depinzi, in acela)i timp.
.o!i s" visezi )i s" slu0e)ti.
,lu0irea nu inseamn" dependen!"...
," slu0e)ti inseamn" s"-!i conduci propria via!" )i a altora.
Este modul de a ac!iona a celor care iubesc.
6umai cei care iubesc pot slu0i.
*oar cei care nu iubesc pot s" depind"E
*ar nu a durat mult )i gandurile negative )i-au reluat locul. .revestiri
teri-iante despre un viitor -ar" slu0b" m" determinau s"
m" comprim, s" m" reduc la dimensiunea unei -iin!e
microscopice. ?eama sc(imba mii de m")ti, gri0ile legate
de viitor veneau travestite in c(ibzuin!" )i
responsabilitate pentru -amilia mea, pentru copii )i ast-el,
dup" cateva zile, m-am reg"sit in -a!a aparatului automat,
-ar" alt" dorin!" decat aceea de a -i la -el ca ceilal!i.
#) -i dat orice s" scap de acel in-ern, dar in -inal m-am reintors s" -iu
o parte a mul!imii, s"-i imp"rt")esc gandurile mele, s"-i
ascult an$iet"!ile )i c(iar durerea... )i s" uit intr-o
diminea!", in timp ce priveam interiorul cl"dirii #O, de
la unul dintre cele mai inalte eta0e, am observat scara
spiralat", din marmur" alb", care aluneca in coridorul
principal, insu-le!it de un torent neintrerupt de -emei )i
b"rba!i, alinia!i.
#)teptau la rand s" primeasc" o )tampil" )i s" mearg" la cantin". *in
senin, am -ost cople)it de un gand absurd, care mi-a t"iat
respira!ia. Eram sigur c" acei oameni se intalniser" cu
7is"torul. Oricine avea calea desc(is" spre lumea
7is"torului, c(iar )i numai pentru cateva clipe, la un
moment dat in via!".
?uturor li se d"duse o )ans". /iecare celul" din acele !esuturi
intalnise 5coala )i o alungase. 3-am v"zut cum roiau in
pr"pastie. #m recunoscut in uni-ormitatea )i
mediocritatea vie!ilor lor propria mea via!", care se
indep"rtase de 7is"tor.
Conformitatea inseamn mediocritate.
#m sim!it un imbold s" cobor, s"-i zgal!ai )i s"-i intreb ce r"m"sese
din 9vis, ce r"m"sese din 7is"tor. #r -i crezut c" sunt
nebun. Ei uitaser", aleseser" s" se in0oseasc" )i s" -ie
dependen!i, s" su-ere, s" imb"traneasc" )i s" moar". 3ar
eu alunecam spre aceea)i pr"pastie.
6u po!i s" visezi )i s" depinzi. uvintele 7is"torului imi r"sunau in
minte, ca un cantec al salv"rii. O lic"rire palid" a acelei
inv"!"turi incepea s" m" lumineze.
Un viitor la mna a doua
4omentele de claritate deveneau din ce in ce mai palide. ,-orile
aurite care m" legau de 7is"tor sl"biser", de -apt se
rupseser" aproape de tot )i m" gr"beam s"-mi recl"desc
lumea obi)nuit", pan" in cele mai mici detalii.
Intr un palc de case, dintr-un s"tuc ascuns intre lacuri, la poalele
unui imens masiv muntos, am g"sit o cas" vec(e de
vanzare )i, cu economiile mele din #merica, am
cump"rat-o imediat. 4-am apucat cu ("rnicie s"
reconstruiesc casa )i am aran0at-o atat de bine, incat am
p"r"sit ?alponia )i m-am mutat cu copiii aici.
Cretc(en s-a gr"bit s" mi se al"ture. Era o tan"r" divor!at", pe care o
intalnisem in ultimele s"pt"mani petrecute in 6e: Ior; )i
care acum st"tea cu noi, impreun" cu ?on@, b"ie!elul ei de
cinci ani. 3mi intregisem din nou -amilia. *up" +uisella )i
s-ar)itul pove)tii cu Genni-er, imi -aceam pentru a treia
oar" o -amilie. 3ns", -ar" s"-mi
dau seama, m" incuiam in secretele vec(ii temni!e.
Cretcben era complet di-erit" de Genni-er, prin!esa evreieo-ne:-
@or;ez". Cretcben, campioan" la scbi, mo)tenise spiritul
)i rezisten!a -izic" a -emeilor care colonizaser" 7estul,
.racticase dintotdeauna diverse sporturi )i avea mu)c(i
de o!el. Era pragmatic", aspr" )i provincial", pe cat era
Genni-er de so-isticat", super-icial" )i cosmopolit". u
toate acestea, cbiar )i acea rela!ie, dup cateva s"pt"mani
s-a s-ar)it cu reluarea vec(ilor obiceiuri. ,c(imbasem
doar teoretic slu0ba, partenera de via!", continentul, c"ci
practic, via!a mea se intorcea, de -iecare dat", la conturul
rigid intip"rit in memoria -ibrelor ei.
6ivelul nostru de /iin!are ne creeaz" via!a.
>i de zi, c"r"mid" cu c"r"mid", imi recl"deam via!a banal", ca o -iin!"
mecanic" osandit" de memoria ei genetic" s" reitereze
-iecare dintre gesturile ei, -erecate intr-o eternitate
incon)tient".
7ec(ile obiceiuri, gandurile )i emo!iile cotidiene puneau in lumin", cu
o precizie meticuloas", acelea)i circumstan!e )i
evenimente din trecut. *incolo de masca noii vie!i,
dincolo de incercarea neindemanatic" de a-l deg(iza in
viitorul meu, trecutul se intoarce intotdeauna cu cruzime
)i r"mane acela)i.
3mul nu se poate ascunde.
(iecare gand, emoie sau aciune se infiltreaz adanc in (iina lui, i-i este el
insui, inevitabil, gardian i clu.
Asta e ceea ce ii marc&eaz destinul.
3mul se poate convinge c s-a eliberat, dac-i sc&imb
condiiile eterioare de via, dar dincolo de aparenta diferen
dintre situaii, el este intotdeauna poziionat pe aceeai treapt a
(iinrii, acolo unde il plaseaz gradul lui de responsabilitate,
integritatea i iubirea lui.
#cestea -useser" cuvintele memorabile ale 7is"torului la prima
noastr" intalnire. *e atunci le tot citisem )i recitisem de
nenum"rate ori, ins" amenin!area acestei pro-e!ii nu
impiedicase recuren!a sau reiterarea inadverten!elor )i
durerii din via!a mea. imi amintesc o conversa!ie pe care
am avut-o cu 7is"torul despre acest subiect. inc" mai
consider c" aceasta este una dintre pietrele de temelie ale
uceniciei mele.
93luzia cea mai grandioas" a omenirii este ideea c" are un viitor, mi-a
dezv"luit El candva. 9.ractic, omul obi)nuit nu are viitor.
*incolo de aparen!e, el i)i intalne)te doar trecutul.
Evenimente, intalniri )i circumstan!e se repet" permanent
in via!a lui. Ele sunt doar i( aparen!" di-erite, in -apt sunt
intotdeauna la -el
9Este ca )i cum ai spune c" oamenii duc o via!" uzat", la mana a
doua, am spus eu, neincrez"tor, pentru a-mi ascunde
ingri0orarea pe care am sim!it-o la auzul revela!iilor +ui.
9Oricum, -iecare se am"ge)te pe sine c" evenimentele din via!a lui
sunt articole noi, create special pentru el, ce nu s-au mai
intamplat vreodat", a 3 ad"ugat El.
9*in acest motiv, ceea ce omul nume)te realitate este..8, am inceput
s"-l intreb, -ar" s"-mi duc pan" la cap"t interoga!ia,
cuprins de un acut sentiment al absurdului.
7is"torul m-a privit, -ar" s" spun" niciun cuvant, )i a incuviin!at u)or
din cap, de parc" l"sa acest ra!ionament pripit s" se
strecoare printre alte concluzii posibile... cele mai
inacceptabile )i de neconceput dintre toate. #m p")it apoi,
cu precau!ie, pe calea pe care El mi-o desc(idea.
6e0usti-icat, am sperat c" am in!eles gre)it cuvintele +ui,
c" El m" va impiedica )i va duce dialogul nostru inapoi, in
limitele ra!ionalului acceptabil.
9*eci ceea ce noi numim realitate... ceea ce vedem )i atingem... este ...
un -el de... realitate virtual"2 am intrebat )i am inaintat
)ov"ielnic, numai datorit" incuviin!"rilor +ui continue, pe
care le percepeam ca pe ni)te imbolduri. #m a)teptat o
vreme. 7is"torul a r"mas pe ganduri pentru un moment,
de parc" )i-ar -i ales cuvintele care ar -i putut detecta o
-isur" in rezisten!a mea.
9eea ce omul vede in 0urul lui... realitatea din a-ara lui, este trecutul,
a r"spuns El cu asprime, rupand t"cerea adanc" 9eea ce
tu nume)ti prezent este, practic, o transmisie intarziata .
*up" ce am auzit aceste cuvinte, lumea nu a mai -ost niciodat"
aceea)i. 3n mod -atal, eram sigur c" ea se sc(imbase
pentru totdeauna, nu numai pentru mine, ci pentru to!i
oamenii.
9eea ce vezi )i atingi, evenimentele pe care le 0udeci, se petrec c(iar
in aceast" clip", pentru c" erau inregistrate de mult"
vreme, in trecut. ca s" se adevereasc", ele trebuie s"
ob!in" consim!"mantul t"u, intr-o alt" dimensiune, in
lumea /iin!ei, in st"rile /iin!"rii tale, mi-a spus El, -oarte
natural.
4i-a e$plicat c" 9-aptele sunt de0a oranduite )i se intampl" a)a,
deoarece ele de0a s-au des-")urat Evenimentele din via!"
sunt st"ri solidi-icate ale /iin!ei, care ies la supra-a!" cu
timpul. 3n timp ce sunt prezente )i tu e)ti implicat in ele,
crezi c" sunt adev"rate pentru oc(ii t"i, ai iluzia c" ele se
petrec pentru intaia dat", dar, practic, ele constituie
proiec!ia trecutului t"u, care se reitereaz" pe sine insu)i,
cu o -ragil" modi-icare. 3-mi amintesc c", la indrum"rile
7is"torului, imi imaginam c" evenimentele biogra-iei unui
om obi)nuit erau ca o procesiune alegoric" a -iin!elor
mascate, bu-oni gata s" 0oace o -est" de prost gust.
+e-am v"zut cum alearg" unele dup" altele )i se tot repet", teribil de
asem"n"toare )i isi in"bu)" rasetele sub nasuri )i b"rbi
-alse, iar in sinea lor se amuz" pe seama orbirii omului, a
neputin!ei lui de a le recunoa)te.
9eea ce omul nume)te viitor este de -apt trecutul lui, v"zut din spate,
a spus 7is"torul atunci )i m-a indep"rtat de reveriile mele
cu oc(ii desc(i)i.
9,ingura cale de a-)i conduce propria via!" este acel
aici )i acum... ,ingurul lucru pe care omul il poate
-ace este s" controleze clipa suspendat" intre
nimicnicie )i eternitate1 atunci merit" un destin adev"rat,
pe care s"-l modeleze )i s" creeze evenimente pe un nivel
superior.
$ai tarziu am 5ost in stare s testez pe pielea mea 3i s vd cat de
adevrat era acea viziune, cat de u3or era s ui0i 3i s
aluneci in cercul 2ipnotic al unei vie0i 5alse, a unui destin
repetitiv.
(at de mul0i ani a3 5i putut salva 3i cat de mult durere a3 5i putut s
evit, dac a3 5i 3tiut inc de atunci s ascult mesa1ul
Vistorului 3i s m desc2id spre viziunea #ui, care
astzi imi pare atat de simpl, atat de 5ireasc.
%m uitat, am negat 8visul: 3i, luni de zile, nu m.am mai gandit la el.
)or0ile vec2ii temni0e se desc2ideau din nou. @ilele vie0ii
mele cu Aretc2en 3i copiii no3tri se scurgeau pe o crare
ce de1a 5usese trasat. Intre cltoriile de a5aceri spre
rientul $i1lociu 3i o/liga0iile 5amiliale, pream
predestinat s uit 3i s m pierd pentru totdeauna.
#a cin cu 3eicul
#a recep0ia de la #e $eridien, din Bu+eit, am gsit invita0ia 3eicului
,usu5. imi propunea s 5iu prezent la cin, la palatul
5amiliei ;e2/e2ani, in acea sear. ma3in venea
special s m ia, in mai pu0in de o or.
Tocmai sosisem dintr.o cltorie o/ositoare 3i ideea de a participa
la o cin ara/, cu tot 5astul ei, nu prea imi suradea.
Totu3i, nu puteam s.o re5uz. <amilia ;e2/e2ani era unul
dintre cele mai puternice clanuri 3i totodat unul dintre
cele mai mari trusturi 5inanciare din 0ar. In Bu+eit, ca
de alt5el in toate 0rile din rientul $i1lociu, a5acerile se
impart in mod riguros intre cele mai mari 5amilii. Carta
puterii 5inanciare dezvluie in cele mai mici detalii
structura ar/orelui genealogic 3i resursele dinastiei
emirului, re5lectand drepturile ereditare, care deseori
dateaz din &vul $ediu.
In lunile anterioare, avusesem o rela0ie de a5aceri cu ca0iva mem/ri
ai 5amiliei conductoare din anumite companii ale
trustului, dar pe 3eicul ,usu5 nu.* intalnisem. Dtiam ca el
conducea un imperiu 5inanciar imens, ridicat pe
5rancizele 3i reprezentan0ele unor companii
multina0ionale, cu o re0ea comple? de interese 3i
parteneriate importante, cu companii din a5ara
Bu+eitului, in special din S.".%. )alatul ;e2/e2ani, o
construc0ie somptuoas din marmur al/ de (arrara,
avea 5orma clasic, ptrat, cu o curte larga, din care se
putea ptrunde la parter, unde erau mai multe sli de
recep0ie 3i se continua cu eta1ele superioare, unde erau
amplasate apartamentele mem/rilor 5amiliei.
"n servitor tcut, im/rcat in ca5tan, m.a condus in su5ragerie. in
1urul unei mese lungi, aran1at dup cea mai so5isticat
tradi0ie a rientului $i1lociu, am vzut o mul0ime
oameni de a5aceri musulmani, care purtau 2aine al/e,
tradi0ionale 3i ale cror /ra0e /ronzate erau strident
impodo/ite cu numeroase /i1uterii. &rau 3i ca0iva
oameni de a5aceri vestici, reprezentan0i ai unor 5aimoase
companii multina0ionale.
#a cin participau, con5orm tradi0iei, numai /r/a0ii 3i nu se
aduseser tacamuri. ;uctria ara/ nu necesita cu0ite.
(arnea 3i pe3tele se serveau de1a tiate in /uc0ele.
%peritivele, care constau in 5ructe 3i legume proaspete,
/ranz 3i legume mrun0ite, erau aduse pe tvi masive
pe care se a5la 3i came 5ript de /atal, cu orez. &ram
servi0i personal de 5iul cel mare al 3eicului. %cesta era un
privilegiu rezervat numai oaspe0ilor care erau privi0i cu
cea mai mare considera0ie. Discu0ia s.a animat deodat,
in centrul aten0iei 5iind 3eicul ,usu5 care ddea dovad
de o inteligen0 sclipitoare. &ra o gazd gri1ulie 3i atent
la cele mai mici detalii.
;eam ceai 3i suc de 5ructe. Bu+eitul, printre 0rile rientului
$i1lociu, este o 80ar curat:, care respect tradi0ia
(oranului 3i /uturile alcoolice sunt strict interzise, cel
pu0in o5icial. (ina se termina cu pr1ituri li/aneze,
preparate din nuci 3i miere, iar ca5eaua, 5iart pe
5lacr, intr.un vas cu cr/uni, dup un o/icei nomad,
se picura in ni3te ce3cu0e delicate. &ra 5ascinant s
prive3ti licoarea vascoas 3i intunecat, cu te?tura ei de
pudr, care era turnat cu miestrie din i/rice
strlucitoare de alam.
(a5eaua inc mai era servit 3i 3uvoaie unduitoare de arome
continuau s umple ce3tile minuscule, pan cand 5iecare
musa5ir legna cana, cu o mi3care circular a
inc2eieturii, un gest tradi0ional care sim/oliza
sa0ietatea.
Deicul ;e2/e2ani, care m invitase s stau la stanga sa, 3i mi.a
dezvluit apoi proiectul> s desc2id o nou companie
comercial in Bu+eit. $i.a cerut s m sta/ilesc in
Bu+eit, pentru a putea s o in5iin0ez 3i s o conduc. %3 5i
de0inut o parte din capital 3i statutul de director asociat.
Visul devenea realitate> sa creez o organiza0ie interna0ional, s.mi
5ormez o ec2ip, s adun 3i s aleg resurse 3i s m lupt
cu o/stacolele ce apar in calea unei companii, intr.un
mediu atat de ostil. Dar, in 5inal, a3 5i putut s navig2ez
pe cele 3apte mri ale a5acerilor, numai 3i numai
datorit meritelor mele. imi dorisem asta mai mult decat
orice pe lume. Sau cel pu0in asta crezusem mereu, l.am
cerut dou sptmani de rgaz 3i apoi am disprut.
Ins, cand m.am inapoiat la #e $eridien, m cuprinsese de1a
teama. In ciuda e5orturilor mele, acea propunere nu m
/ucura deloc. %m re5lectat indelung asupra ei la
intoarcere, ins cu cat m gandeam mai mult, cu atat
rezisten0a mea la ideea de a m muta in Bu+eit sporea.
Dup cateva clipe de entuziasm, aceast perspectiv
czuse prad gandurilor negre 3i temerilor. Sman0a
oportunit0ii 5usese aruncat pe un teren cu mrcini, ca
in legend, unde se ve3te1ea lent 3i se stingea, ca 5lcrile
vaselor cu cr/uni la s5ar3itul cinei.
$ii 3i mii de mile de de3ert vlurit 3i cenu3iu, asemeni spinrii
imense a unui ele5ant, se intindeau su/ 5usela1ul
avionului ce m ducea inapoi in Italia. )e alocuri,
cercuri per5ecte de verdea0 opulent rsreau
impre1urul unui pu0 magic, ce strpungea adancimi
incredi/ile. &ram convins c ceea ce mi se intampla era
rezultatul unei promisiuni a Vistorului, ca de alt5el 3i al
muncii asidue pe care o dusesem cu mine insumi, c/iar
de la prima noastr intalnire. %spira0ia mea de a duce o
via0 mai li/er, mai responsa/il, mai prosper, ca un
dans in ploaie, atrsese aceast oportunitate. Di acum,
ce urma9
&ram mai sigur ca niciodat c cea mai su/til elevare a <iin0ei
strmut mun0ii din lumea evenimentelor, c <iin0a
noastr ne creeaz via0a, dar nu mi.a3 5i imaginat
niciodat c asemenea sc2im/ri radicale se vor petrece
cu o rapiditate uimitoare. #ocuin0a pe care o
ac2izi0ionasem in (2ia era inc proaspt tencuit 3i
zugrvit, iar iar/a de pe peluz incepuse s rsar, in
timp ce gardul viu cre3tea pe zi ce trecea. %cea via0
adormit 3i provincial, care de atatea ori pruse
insuporta/il, dup prsirea 'e+,or-ului, aprea
acum intr.o alt lumin. )lim/rile pe lac, cu copiii,
spuma de la mal, alergrile prin zpad cu Aretc2en 3i
c2iar acel aer ti2nit al ora3ului patriar2al constituiau
deprinderi de care in cateva luni 3i 5ar s 5iu con3tient,
m ata3asem pro5und.
)iatra cu piatr, o/icei dup o/icei, imi cldisem o alt a3ezare, pe
un pod, o locuin0 permanent acolo unde 8visul: dorise
ca eu s.mi iau o clip de rgaz inainte de a relua
8cltoria: 3i de a ptrunde dincolo de toate. (uno3team
Bu+eitul. <usesem de1a acolo de mai multe ori, cu
tre/uri, ins intotdeauna pe perioade scurte.
Impresiile pe care le adunasem despre ora3 se limitau la 2olurile
2otelurilor modeme, drumurile pr5uite, pie0ele
aglomerate ale targului 3i la ceea ce mai putusem vedea
prin geamurile limuzinelor, invluit intr.o /ul de aer
condi0ionat, de parc eram intr.o navet spa0ial ce
traversa o planet neprimitoare. $ aventurasem de
cateva ori a5ar, dar avusesem senza0ia c 5a0a imi
5usese strpuns de mii de sge0i, mii de grun0e de
siliciu, arztoare, aduse de vantul de3ertului.
De3ertul asedia mereu Bu+eitul 3i se contura amenin0tor la
orizont, ca o sa/ie de nisip suspendat, ca o mare, gata
s ing2it acea insul care apra cu inver3unare
domeniul catorva mile de semiciviliza0ie. Dincolo de
mre0ia turnurilor, de ritmul alert al comer0ului 3i de
modernizarea construc0iilor, Bu+eitul nu prea a 5i un
ora3.stat, ci mai degra/ o lupt corp la corp,
perseverent, un meci cu 5inal desc2is, care se 1uca pan
la moarte, intre om 3i de3ert. Istoria sa aluneca inainte 3i
inapoi, intre epoca modern 3i timpurile medievale
demult uitate, guvernate de tradi0ii ar2aice 3i 1usti0ia
(oranului. "n univers desuet 3i /izar se desc2idea
inaintea mea. lume zgomotoas, ca un /azar, unde
(adillac.urile 3i cmilele, corturile 3i zgarie.norii,
nenorocirile /i/lice 3i puterea 5inanciar gsiser un
mod de a convie0ui, intr.un ec2ili/ru miraculos.
&vadarea n /oal
(ele mai mari 3i 5rmantate ingri1orri se mani5estau, in primul
rand, la gandul de a prsi slu1/a de la %(. Ideea de a
demisiona 3i a m sta/ili in acea 0ar, 5ar certitudinea
unei anga1rii, m inspimanta 3i 5acea s m simt
nea1utorat. Totu3i, in ciuda aparen0elor, am continuat s
m mint. %m (rezut c eram sincer, atunci cand m.am
in5uriat pe di5icult0ile aparente 3i am acuzat
nenumratele o/stacole care mi.au rsrit in cale,
crescand pan au devenit ni3te mun0i insurmonta/ili.
'ici mcar nu a1unsesem la s incep munca de autoo/servare
vigilent a strilor mele, de ra5inare a 5iin0ei, despre
care imi vor/ise Vistorul. 'u do/andisem atata
onestitate incat s recunosc c teama era aceea care imi
dicta regulile vie0ii 3i nu doar acum, ci dintotdeauna.
%stzi simt doar o pro5und compasiune pentru acel om
care pretinsese c va re5lecta 3i va analiza avanta1ele 3i
dezavanta1ele, care continua s se mint pe sine, zi de zi,
3i i3i dorea s ia decizia pe care temerile lui de1a o
aleseser. !e5uzam s accept motivele pentru care
Vistorul m acuzase in atatea randuri.
8Tu e3ti adevratul o/stacol, cel mai mare du3man al evolu0iei tale
3i singura cauz a 5iecrui e3ec al tu. Va 5i nevoie de
mul0i ani de autoo/servare 3i e5ort inainte s.0i dai
seama c acele circumstan0e adverse, care de alt5el 0i se
par o/iective, e?terioare 3i independente de voin0a ta
sunt, practic, crea0iile tale. /stacolele pe care le
intampini sunt materializrile cantecului luntric de 1ale
care intotdeauna izvor3te din cele mai intunecate
ung2ere ale <iin0ei tale.:
In realitate, cutam o scuz care s.mi o5ere 3ansa de a respinge
o5erta 3i care s.mi permit s evit responsa/ilitatea ei,
lsand ins desc2is posi/ilitatea ca intr.o /un zi s pot
invinov0i destinul 3i circumstan0ele pentru
neacceptarea ei.
$ ag0am de orice ar 5i putut 1usti5ica retumarea o5ertei> copiii,
3colarizarea lor, riscurile din acea 0ar. imi imaginam
c 3i Aretc2en va opune o rezisten0 5erm. inuntrul
meu era un 8nu: categoric pentru acea sc2im/are,
pentru acea deviere de la vec2iul 5aga3.
$ uitam impre1ur pentru a gsi ni3te piedici 3i speram s pot
acuza lumea de e?isten0a lor. In 5inal, am dat peste ceea
ce cutam. In trecut, inainte s.l intalnesc pe Vistor,
avusesem calculi la rinic2iul drept. (ine ar 5i putut s ia,
cu su5letul impcat, o decizie atat de important, precum
aceea de a se sta/ili cu 5amilia in Bu+eit, 5ar s.3i 5ac
un e?amen medical amnun0it9 &ram convins c era o
decizie in0eleapt, mai ales pentru /inele copiilor, in
ciuda intalnirii cu Vistorul 3i a tuturor e5orturilor #ui
de a sc2im/a linia destinului meu, eram pe punctul de a
aluneca inapoi, in inc2istarea groaznic a trecutului
meu. %m sta/ilit o programare pentru o radiogra5ie
renal urgent. %cesta era primul pas. (eva dinuntrul
meu se 2otrase s se im/olnveasc inc o dat. $
intorceam, pentru a m re5ugia, in pantecul intunecat al
e?isten0ei, unde omul nu se poate lua la intrecere cu
nimeni, nici nu poate lupta, dar se poate plange, unde se
1usti5ic 3i c2eam in a1utor compasiunea lumii.
Inima mea s.ar 5i 5cut cat un purice dac a3 5i descoperit atunci Ea
eram inventatorul, productorul, regizorul 3i actorul
5ilmului vie0ii mele 3i, mai presus de toate, creatorul
acelor imagini pe care urma s le proiectez mereu pe
marele ecran al lumii.
Ignoran0a, cum spusese Vistorul intr.o zi, seamn cu o mam
care ne d, prudent, drumul din cand in cand 3i doar
atunci cand suntem pregti0i. Dac nu ar 5i intervenit
nimic care s impiedice acel scenariu cumplit,
urmtoarea secven0 din via0a mea ar 5i prezentat in
primplan 5a0a crispat a unui doctor care anun0a
prezen0a la radiogra5ie a unor um/re mici, pe rinic2i,
inevita/il pe cel drept, iar apoi cand le.a a3ezat in
lumin, a unor pete minuscule, de parc cineva apsase
cu degetele peste 5ilm.
%3 5i plecat negru de suprare 3i odat a1uns acas a3 5i czut prad
disperrii 3i ani de.a randul a3 5i /ocit 3i acuzat destinul,
starea mea de sntate 8precar:, care din 8ne5ericire:
m impiedicase s m 5olosesc de acea oportunitate.
)usesem la punct toate detaliile pentru radiogra5ia din
diminea0a urmtoare.
(el mai ru lucru era c nici nu.mi ddeam seama cat de mult
durase urzirea acestui plan. ricum, mi.a3 5i aprat
cauza pan la ultima su5lare 3i a3 5i 1urat pe ce aveam
mai scump pe lume c singurul lucru dup care tan1eam
era un rezultat 5avora/il la investiga0ia medical, care
s.mi con5irme o per5ect stare de sntate 3i s.mi
permit s merg mai departe cu acea aventur.
Din 5ericire, un 5ir de aur m mai 0inea legat inc de Vistor, in acea
sear imi doream mai mult decat orice s.l pot vedea din
nou. 'u mai puteam indura. 'u mai puteam rezista
5ar a1utorul #ui. )rea s se 5i scurs o ve3nicie de la
ultima noastr intalnire. Incapa/il de a gsi o alt cale,
am 2otrat s.i scriu o scrisoare. in ea mi.am reiterat,
solemn, promisiunea 3i l.am intre/at dac puteam s.mi
reincep 8cltoria:.
"n cuvant revine, mereu, in aceste zile 3i.mi tul/ur con3tiin0a.
Se leag de ceea ce mi.ai spus, la ultima noastr intalnire.
%cest cuvant este demnitate.
&ste cea mai dureroas parte din via0a mea, care
imi lipse3te cel mai mult, in orice situa0ie, in orice eveniment.
%m nevoie de ea.
Tre/uie s o generez, s.o adulmec, s.o impr3tii peste tot.
Dtiu c are un pre0. Sunt gata s.l pltesc.
Te intre/ ins dac mai am timpul
3i puterea s mi.o insu3esc.
%1ut.m=
%lturi de mine, in lumea mea, po0i tri lini3tit,
po0i 5i /ogat, po0i 5i sntos...
'e.ai invitat de nenumrate ori.
Dar la osp0ul tu nu erau meseni.
intr.o lume dominat de 5alsitate, populat de oameni
gata s trdeze 3i s decad,
simt c tu e3ti singurul care stai de stra1,
ca 2eruvimul ce.3i rote3te spada, tn 5a0a ar/orelui vie0ii,
imi doresc s reincep cltoria
3i s.mi dai noi im/olduri pentru sarcina mea.
Te implor s m a1u0i.
'u am mai 5ost acas de luni de zile.
Simt nevoia s adun laolalt piesele risipite din via0a mea...
'u intr.atat scriam, cat m con5esam 3i 8m citeam pe mine:. %cel
e5ort de sinceritate m.a sc2im/at. %cea scrisoare nu era
inc inc2eiat, dar 5usese de1a trimis. )trunsese direct
in mine, in cea mai /un parte a mea, pan la acei pu0ini
atomi de /untate, 5rumuse0e 3i adevr care inc
palpaiau in intunericul 5iin0ei mele, in acea parte care, in
mul0imea luntric de disiden0i 3i indisciplina0i, spusese
8da: marii aventuri. inc mai scriam la acea scrisoare
cand am iz/ucnit in lacrimi, cuprins de o 5ericire
nea3teptat 3i misterioas.
)ian1enul 3i prada
$.am trezit in 5a0a #ui. Imi dorisem atat de mult s.l revd, dar
acum sim0eam o 1en nemsurat 3i un insuporta/il
sentiment de culpa/ilitate. !u3inea 3i vinov0ia
alctuiau in mine o lume dens, cu o 5or0 gravita0ional
mai mare decat cea a pmantului. %ceea era lumea mea
luntric, acelea erau legile dup care, 5ar s 5iu
con3tient, m g2idam in 5iecare zi. (2iar acolo, in
prezen0a Vistorului, sim0eam povara 3i oroarea ei 3i
a3teptam cu rsu5larea tiat 3i cu oc2ii a0inti0i pe
podeaua incperii.
8<iecare dintre mi3crile, gandurile, cuvintele tale re5lect
predispozi0ia ta de a ceda. in tain, tu speri s dai gre3,
s te im/olnve3ti 3i s nu mai lup0i impotriva lumii
ostile. (a 3i alte milioane de oameni, 0i.ai situat
con5lictul in a5ara ta. De aceea, ai incetat s te mai aperi
3i dore3ti s im/trane3ti 3i s mori... %i 5cut asta de
atatea ori.
&ste timpul s te opre3ti... pentru totdeauna=:, a spus &l 3i a tcut,
ca 3i cum m.ar 5i lsat s savurez, in adancul meu,
gustul amar al adevrului. )icturi reci de sudoare mi se
prelingeau pe spate.
8"n om ca tine, in o/scuritatea iresponsa/ilit0ii lui, i3i pune la
cale nenorocirile, i3i pune capcane pentru el insu3i, i3i intre3te
propria inc2isoare, i3i pregte3te cu gri1 durerile,
nenorocirile, accidentele, /oala, cu a/ilitate 3i gri1 la
orice detaliu, ca un adevrat artist:, a 3uierat Vistorul,
pe tonul unei amenin0ri indreptate spre adversar, in
mi1locul unui duel.
8&ste, incon3tient, un me3te3ug tene/ros, precum instinctul unei
insecte monstruoase, care se urze3te in a/isurile
animalit0ii. %colo unde omul este, in mod tragic, 3i
pian1enul, 3i prada=:
(uvintele #ui imi incle3tau inima. Tremuram 3i m su5ocam, de
parc 5usesem a3ezat su/ un 1et puternic de ap rece,
dup un somn pro5und. Vistorul mi.a dezvluit c
puteam aran1a pietre in rinic2iul meu stang 3i le puteam
orandui dup po5ta inimii, cu aceea3i naturale0e cu care
cerusem 3i primisem armonie 3i succes. imi era
imposi/il s accept c eram unicul creator al lumii mele.
%ceasta constituia piedica ce se opunea tuturor
incercrilor mele de a in0elege. /stacolele pe care noi le
intampinm, dup prerea Vistorului, reprezint
materializarea nein0elegerii noastre.
mul este atat cat in0elege.
$sura omului este nivelul lui de compre2ensiune 3i aceasta
creeaz lumea pe care el o merit. in0elegerea este o
ac0iune, o lrgire a viziunii, o indeprtare a rm3i0elor
3i straturilor de murdrie. &ste un act de voin0, care nu
vine 3i nici nu poate 5i impus din e?terior.
mul nu tre/uie s caute paradisul.
&l nu tre/uie s 5ac nimic pentru a.l merita.
"nica disciplin care 0i se cere este s indeprtezi
in5ernul din via0a ta> propria incompre2ensiune.
Dac Vistorul nu m.ar 5i instruit atata amar de vreme 3i n.a3 5i
trecut printr.o ucenicie indelungat, cu indoial 3i nesupunere, n.a3
5i 5ost capa/il s port pe umeri responsa/ilitatea unei
asemenea revela0ii. $.a3 5i 5cut una cu pmantul. %m
re5lectat la ce s.ar intampla dac 3tiin0a 3i.ar insu3i
acest adevr> omul, in starea lui actual, este unicul
creator al dezastrelor lui, care se ascund mai intai in
interior 3i apoi se mani5est in e?terior.
<aptul c realizm cat de asculttoare sunt corpul 3i lumea noastr
personal, c descoperim cat de puternic este a/ilitatea
creativ a gandirii noastre, constituie, indi5erent dac e
pozitiv sau negativ, un 3oc mult mai mare pentru
civiliza0ie decat descoperirea lui (opemic.
Dac aceasta ar arunca omul la marginea universului, dincolo de
lumea iluzorie pe care el a considerat.o a 5i centrul,
viziunea Vistorului ar revolu0iona destinul omului 3i ar
spul/era pre1udec0ile lui adanc inrdcinate.
(onvingerea general este c e?ist o lume e?terioar, pe care el o
poate /lama, c e?ist ceva sau cineva pe care poate s.l
acuze de in5rangerea permanent care este via0a lui.
#umea este ast5el, pentru c tu e3ti ast5el, cel mai scurt rezumat al
5iloso5iei Vistorului 3i al mre0ei lui viziuni, cuprinde o
teorie atat de puternic, incat poate devia cursul
e?isten0ei, nu din e?terior spre interior, ci invers, din
interior spre e?terior, ca in orice proces de vindecare.
$ea culpa din dogma cre3tin, credin0a roman in 2omo 5a/er,
dictonul 8cunoa3te.te pe tine insu0i: din era in0elep0ilor 3i
vocile tuturor 3colilor de renume, pe temeliile crora s.
au 5ondat imperii 3i civiliza0ii milenare, au rsunat
impreun, cu solemnitate 3i responsa/ilitate.
(u toate c aceast viziune imi 5usese anun0at de mai multe ori,
gandurile mele erau tul/uri, in momentul in care am
sim0it c ra0ionalitatea 3i logica se nruie, dezgropate
din rdcina lor milenar 3i nimicite odat pentru
totdeauna. $i.am dat seama c intalnirea cu Vistorul
avusese loc intr.o arip din locuin0a #ui care.mi era
total necunoscut. 'u ne mai a5lam in camera cu
podeaua ivoar 3i nici in sera cu re5lectoare uria3e, cu
piscin la mi1loc 3i sculpturi ra5inate, ci intr.o mansard
imens, cu un tavan sculptat din lemn pre0ios 3i
mo/ilat in stil colonial.
&l sttea in mi1locul unui divan al/, cu marginile incrustate 5in cu
/am/us, atat de larg, incat ocupa intreg peretele. "n
ta/lou al/.negru in50i3a o lume in stilul lui Stein/ec-.
&l tcea din nou. )rea a cantri dac puteam indura
ceea ce urma s.mi spun. In aer, o vi/ra0ie aparte
vestea importan0a crucial a acelei intalniri di5icile.
%1unsesem la o alt rscruce din via0a mea, unde ori
mergeam mai departe, ori pierdeam totul. &ram pe
marginea prpastiei. (derea li/er ar 5i insemnat s
nu.l revd niciodat. (and a inceput s vor/easc din
nou, am respirat adanc, pentru a.mi 5ace cura1.
8<iecare prag dep3it 2seamn autodep3ire= &?ist ni3te 5iin0e
monstruoase, du3mani milenari inspimanttori 3i
iluzorii ca temerile tale, care Stau de paz in cele mai
2alte niveluri ale e?isten0ei, in lumile superioare...:
(uvintele #ui erau ca un 5oc care.mi trecea prin vene 3i m devora.
8intr.o zi, va tre/ui s le in5run0i=:
&ram impietrit. %m rmas a3a mult vreme, a/solut nemi3cat.
Sim0eam presiunea unei 5or0e necunoscute pe 5iecare
centimetru din corp, care.mi /loca toate mi3crile. in
cele din urm, ca la o comand din vzdu2, m.am sim0it
eli/erat.
(u precau0ie, am 5cut primele mi3cri. Scpasem din sacul
neputin0ei, pe care am alungat.o, ca pe o piele de
animal. %cum puteam s.mi inal0 capul. %m incercat s.
l ridic, inceti3or. 'u indrzneam s privesc in 1urul meu,
totu3i am o/servat c era o lumin puternic 3i puteam
vedea 5oarte clar 5iecare detaliu din incpere.
Sursa de lumin, eram convins, nu era soarele. @iua care incepuse
rmsese a5ar, atarnat de sticla 5erestrelor dinspre
est, 5ar a.3i dori s ptrund inuntru. Din motive
nelmurite, lumina din acea incpere depindea de mine=
)uteam s o sporesc sau s o diminuez 3i am 5cut asta
de mai multe ori activand, mental, un /uton invizi/il.
inc imi per5ec0ionam acea a/ilitate stranie cand un
gand m.a iz/it cu 5or0a unui adevr devastator.
"niversul depindea de mine= (a 3i acea camer, lumea
putea avea o luminozitate or/itoare, ins era invluit
de penum/r, din cauza neputin0ei mele de a o 5ace s
strluceasc. %ceast descoperire mi.a tiat rsu5larea.
%/ia mai tarziu, cand am re5lectat, calm, am sim0it cu adevrat
puterea cuvintelor Vistorului> lumea este ast5el,
deoarece tu e3ti ast5el. mul este o 5iin0 ne5ericit, care,
de3i incon1urat de desvar3ire 3i a/unden0, prive3te
lumea prin oc2ii unei /roa3te 3i se lamenteaz de ceea ce
vede.
Focul de.a v.a0i ascunselea al e?isten0ei
l.am intalnit privirea sever, dar cald, 3i am perceput in ea ceea ce
mi s.a prut a 5i o um/r de in0elegere amestecat cu
mil. %cea privire m.a in5rico3at mai mult decat
cuvintele #ui 3i m.a 5cut s m simt ca un /olnav care
cite3te in oc2ii unui prieten gravitatea strii lui. ;rusc *.
am auzit spunand>
8(and erai mic, o/i3nuiai s te 1oci de.a v.a0i ascunselea...:
Imediat, 5ilmul vie0ii mele a inceput s se deruleze de.a.ndratelea.
Soarele contura scandurile vec2ii verande intr.o lumin de aur
lic2id 3i scotea din ascunztoare 3oparle cu gura
desc2is, uluite 3i nemi3cate intre o glastr de /usuioc 3i
alta plin de mu3cate. "nul dintre noi a spus 8gata=:, cu
/ra0ul su/0ire lipit de perete 3i cu oc2ii inc2i3i 3i a
inceput s numere. (eilal0i s.au rspandit s caute un
loc unde s se piteasc. 8(ucu=: Ii se striga celor
surprin3i inainte de a reu3i s se 5ac nevzu0i. &rau
sco3i din ascunztoare, speria0i.
8&?isten0a este ca 3i acel strigat... (ucu=: a spus Vistorul, imitand
per5ect acel strigt din copilrie, de parc ptrunsese in
amintirile mele. %m incercat s pstrez acele imagini, s
nu le mai dau drumul, m strduiam s dau un nume
acelor c2ipuri de 3trengari di/aci, dar ei se indeprtau 3i
luau cu ei mireasma magic a copilriei.
8&?isten0a vine s te scoat din ascunztoare, indi5erent unde ai 5i,
purtand cea mai ingrozitoare masc, pentru a.0i
dezvlui starea in care e3ti. De ce 0i.e team9 ( vei
srci9 ( vei 5i prsit9 ( te vei im/olnvi, c i0i vei
pierde casa sau slu1/a9
%ceasta este masca pe care o poart e?isten0a, ca s te inspimante.
rice lucru de care omul se teme se materializeaz in
evenimentele peste care d el pe strad. (a 3i e?amenele
pierdute, el tre/uie s le in5runte mai devreme sau mai
tarziu.:
'u mai era nevoie s.mi reamintesc de e?perien0ele proprii pentru
a.mi da seama c Vistorul spunea adevrul. Totu3i, am
rezistat cu stoicism acelor idei. Viziunea unui mecanism
planetar menit s men0in omenirea intr.o permanent
stare de 5ric 3i precaritate, su/ teroarea unei continue
amenin0ri, mi se prea a/erant.
8'umai in momentul in care este amenin0at, omul comun i3i gse3te
5or0a de a izgoni um/rele, 5antomele create de traumele
lui din copilrie, de sentimentul de culpa/ilitate... mul
adevrat nu se con5runt cu asemenea pro/leme... &l
trie3te permanent intr.o stare de certitud ine a e?plicat
Vistorul, accentuand importan0a 5razei, printr.un ton aparte.
&ram perple?.
%uzeam o teorie a unei in1usti0ii planetare, con5orm creia omenirea
este impr0it in dou specii> una 5ericit 3i lipsit de
gri1i, /inecuvantat cu un sentiment nezdruncinat de
certitudine, 3i o alta, mult mai numeroas, czut prad
temerilor, tremurand in a3teptarea a noi pro/leme 3i
dezastre, l.am imprt3it revela0ia mea 3i am o/servat
c Vistorul era intr.o dispozi0ie nea3teptat de
in0elegtoare.
n lumea Vistorului, simpla adresare a unei ntre/ri cerea
precau0ie 3i aten0ie. n prezen0a #ui, eram tot timpul
atent la cele ce gndeam, la cele ce sim0eam, la cea mai
impercepti/il mi3care, la 5elul n care vor/eam 3i
priveam. %sta trans5orma 5iecare moment petrecut
alturi de &l, de cnd ncepusem GlucrulH la Dcoal,
instruit de &l. )e de alt parte, cnd eram departe de
Vistor, aten0ia mea se risipea, se spul/era n mii de
direc0ii 3i, mpreun cu ea, ntreaga mea 5iin0 se
5ragmenta.
8)an 3i omul o/i3nuit se simte in siguran0I certitudinile lui sunt
temerile lui... indoielile lui sunt adevrul lui. &l le ador
3i nu s.ar despr0i de ele, pentru nimic in lume. Din
copilrie, se 2rne3te cu temeri iluzorii, se alimenteaz
cu roadele imagina0iei sale /olnave, ale creativit0ii lui
rsturnate. (a rezultat, el con5und um/rele cu inamici
reali 3i trie3te sim0indu.se toat via0a su/ teroarea
amenin0rii...:
Vistorul mi.a e?plicat c, gradat, nimeni nu mai simte durerea
acestei condi0ii, deoarece devine una cu ea. Durerea 3i
nesiguran0a devin componente 5ire3ti ale vie0ii, reazeme
cunoscute, att de con5orta/ile, nct nu mai pot 5i
a/andonate, de ma1oritatea oamenilor.
8Simte.te in siguran0: m.a ndemnat &l. 8'u e?ist niciun du3man
in a5ar... )ractic, tu e3ti cel care te amenin0i. amenii
nu se simt niciodat in siguran0. (2iar 3i omul /ogat,
care aparent nu are de ce s se team, are indoieli, se
a5l intr.o permanent stare de nesiguran0 3i trie3te
cu 5iic, incertitudine 3i durere... &ste singura
indeletnicire pe care o cunoa3teI o activitate care.i
conduce intreaga via0.:
8Deci nu e?ist leac... :
8'u e?ist nicio cale care s te Iac s te sim0i in siguran0,:mi.a
spus Vistorul 8nu e?ist u3i, sei5uri sau /uncre
/lindate 3i nici msuri de precau0ie pe care s le po0i
lua.:
%poi a recitat>
'umai un vistor adevrat se poate sim0i in siguran0.
Visul este sigur, Indoiala, teama, su5erin0ele sunt iluziile 3i unica
realitate a omului de rand.
%m nc2is oc/ii 3i am lsat rima copilreasc a Vistorului s m
legene... ncercnd sentimentul de siguran0, de
invulnera/ilitate pe care.l poate tri doar un 5at tn
pntecele maniei sale, c2iar dac este ncon1urat de
adul0i ngri1ora0i 3i temtori... %m ncercat s regresez,
pn am devenit un 5etus, a5lat nc n uter. %poi mi.am
8re.amintit+ acea integritate 5ar cusur, acea inocen0
5ar cea mai mic idee de separare 3i am plutit n
lic2idul certitudinea palpa/il 3i nemrginit a
oceanului amniotic. Vocea Vistorului recita versurile
5inale>
8...)entru a 5i in siguran0, tre/uie s 5ii 5ar de pcat... 5ar
1udecat de sine...:
Dintr.o dat, mi era clar c omul poate 5i atacat doar de du3manii
lui luntrici. (ei care mint, se pre5ac, tri3eaz, indivizii
mcina0i de ndoieli, nesiguri, pcto3i... cei care se tem
nu au nicio scpare.
&i sunt la 5el cu temerile care desc2id u3ile 2o0ilor... Sim0eam c m
pierd=... Di mpreun cu mine toat omenirea,
condamnat la o perpetu nesiguran0. (ine putea oare
s mai ias la liman9 %lunecam spre cele mai dureroase
3i scindate condi0ii e?isten0iale.
8Doar un om capa/il s parieze totul pe sine insu3i, doar un om care
dore3te, care cere 3i incearc s se sc2im/e, cu toat
tria, poate reu3i:, mi.a ntrerupt Vistorul cderea. 8Di
c2iar dac in oc2ii oamenilor comuni el va prea o
persoan nes/uit, care trie3te riscand la ma?im sau
incon3tient, omul condus de integritate 3i austeritate este
mereu inso0it de acest sim0 al salvrii.
'umai acesta 3tie c, de 5apt, nu risc nimic. in a5aceri, in cele mai
riscante ac0iuni, cel care se /ucur de aceast
certitudine, nu poate 5i atacat 3i nici nu poate rata. rice
atinge cre3te 3i spore3te 3i, in orice circumstan0e, c2iar 3i
in cele mai disperate situa0ii, gse3te solu0ia,
intotdeauna, iar evenimentele 3i circumstan0ele ii dau
temei s cread c el insu3i este propria sa solu0ie.:
Di.a reluat versi5icarea.
Simte.te in siguran0, permanent.
<ii sigur pe tine 3i simte.te nemuritor c2iar acum.
%poi, cu tonul sczut al cuiva care divulg un secret, a spus>
8De3i omul comun se simte constant amenin0at 3i se teme mereu de
cineva sau ceva, nimic 3i nimeni nu.i poate rni din
a5ar. #umea este proiec0ia, materializarea visului
nostru... sau a co3marurilor noastre. #umea poate 5i un
paradis sau un in5ern. Tu decizi in care trie3ti=:
Vistorul nu mai mi.a dat rgaz s iau noti0e in nelipsitul meu
carne0el, ci a conc2is>
8&li/ereaz.te de team=... 'ein5ricarea este u3a spre certitudine 3i
integritate 3i totu3i niciun e5ort nu te poate lecui de 5ric.
'ein5ricarea vine de la sine, atunci cand i0i dai seama c
nu este nimic de care s.0i 5ie team.:
!evela0ia Vistorului, c nu e?ist nicio amenin0are in e?terior, m
impingea pe marginea in5rico3torului necunoscut.
)erspectiva de a tri 5ar temeri, de a pstra o stare de
prezen0 permanent a <iin0ei, capa/il s veg2eze ca
nici mcar cel mai su/0ire 5ir de iar/.rea s nu se
strecoare inuntrul meu, era mult mai amenin0toare
decat starea normal, an?ioas.
S.0i 5ie team, s ai indoieli, s te sim0i amenin0at de intamplrile
vie0ii era singura noastr certitudine 3i, intr.un 5inal,
c2intesen0a a tot ceea ce omul consider starea sa
5ireasc. Ideea unei umanit0i lipsite de team era la 5el
de respingtoare ca 3i perspectiva de a descoperi o
specie strin, e?traterestr, la mii de ani lumin
distan0 de concep0ia mea despre omenire.
%menin0area la nesiguran0a noastr este mai teri5iant decat
teama ins3i, la 5el ca ideea nemuririi, care este mai
inaccepta/il decat certitudinea mor0ii. &ram a/solut
sigur c 5iecare om ar 5i gata s.3i dea via0a pentru a
apra, pentru sine 3i genera0iile viitoare, dreptul de a se
teme 3i de a su5eri.
8In um/ra durerii, 5iicii, indoielii, incertitudinii, se ascunde un gand
distructiv, iar in um/ra acelui gand distructiv se a5l
cauza tuturor cauzelor>
Ideea inevita/ilit0ii mor0ii: a a5irmat Vistorul, inainte de a
aduga>,%cesta este adevratul criminal al umanit0ii...
originea tuturor necazurilor omului, a rz/oiului 3i a
criminalit0ii, in civiliza0iile pe care el le.a creat.
(on3tientizarea acestei semin0e a mor0ii va anula pentru
totdeauna moartea 5izic din e?isten0a sa. $oartea,
reazemul limitelor, apr omul de derutantul concept al
in5initului.:
Vistorul mi.a e?plicat c percep0ia mor0ii, pe care omul o poart
inuntrul su, pare s i3i ai/ originea in momentul
na3terii sale, de3i, practic, originile ei sunt mult mai
indeprtate. )rima senza0ie a 5iin0ei umane, la venirea
pe lume, este cea a unei su5erin0e cople3itoare. in a3a.
zisele societ0i civilizate, via0a incepe cu unul dintre cele
mai /rutale ritualuri, pe care Vistorul l.a de5init drept
8un adevrat /ine ai venit in in5ern=:
%du3i pe lume cu durere, intampina0i de luminile or/itoare ale slii
de opera0ie, de vocile agitate ale doctorilor 3i de 0ipetele
mamei, inainte de a 5i spla0i 3i a3eza0i pe o supra5a0
rece de ino?, nou nscutul 5ace cuno3tin0 cu teama, ca
prima impresie asupra lumii, iar din acel moment se
inso0e3te cu ea, urmand.o ca pe adevrata lui mama.
8De acvm incolo nimic nu.i pare mai 5amiliar decat gustul dulce
amar al 5ricii:, a a5irmat Vistorul. intreaga via0 a unui
om o/i3nuit pare a 5i condus de acest prim moment, de
e?perien0a acelui 5oc lic2id pe care.* simte ptrunzand in
plmani, la trecerea inspimanttoare din starea de
5iin0 acvatic la cea de creatur terestr, care respir.
Sticla
Timpul se scurgea, intr.o tcere sum/r. %m incercat s o umplu,
adancindu.m in noti0ele pe care le luasem atat de
la/orios. Sim0eam o dorin0 irepresi/il de a 3ti mai
mult, crescand inuntrul meu.
(are era secretul 5ricii, al angoasei pe care o purtm in noi9 De ce
erau milioane de vie0i, la 5el ca 3i a mea, atat de
ne5ericite9 Vistorul prea s 5i cules aceste intre/ri din
vzdu2, rupand apoi tcerea. Dar cuvintele pe care le
rostea erau cel pu0in surprinztoare.
8#a 'e+ ,or- avea mereu la indeman o sticl cu ap:, a spus pe un
ton acuzator 3i cu o voce ridicat, ca 3i cum atrgea
aten0ia cuiva asupra acestei situa0ii.
Stan1eneala pe care o sim0eam era ingrozitoare. in timp ce vor/ea,
3i.a indreptat degetele arttoare spre mine 3i le.a
co/orat cu o mi3care ciudat, ca 3i cum voia s.mi arate
ni3te mrturii nevzute. %cel mod de a m e?clude din
discu0ie, prin interpunerea unui martor virtual intre noi
m tul/ura peste msur.
Deodat, 5alsa protec0ie, compromisurile, m3tile, create ca ni3te
straturi pe parcursul vie0ii, cdeau una dup cealalt, ca
straturile succesive de celule moarte. $i.am pierdut
controlul asupra mu3c2ilor 5e0ei 3i am sim0it mii de
e?presii care se derulau, cu o vitez uimitoare, ca intr.un
5ilm cu grimase grote3ti. $a3inria inne/unise,
impreun cu programul care o gestiona, de parc
Vistorul destupase ecluzele 3i acum se a5la in acel spa0iu
al li/ert0ii, pe care amintirile acelor ani il ocupaser,
iar acum ddea cale li/er imaginilor ce 5useser
incarcerate s curg.
Imediat, acele amintiri m iz/ir ca ni3te 5ragmente din via0a altei
persoane. )entru a impiedica 5ormarea decalculi,
doctorii imi recomandaser s /eau multe lic2ide. (u
timpul, devenise o o/i3nuin0 s 0in o sticl de ap in
apropiere. Sticla imi devenise un 5el de protezI un
mem/ru suplimentar, 5ar de care nu m puteam
descurca. "nul dintre primele e5ecte ale intalnirii mele
cu Vistorul, pe lang alergrile matinale 3i aplicarea
principiilor lui in via0a mea, era renun0area la agita0ia
psi2ic 3i la sticl.
8;oala ta nu este provocat de calculi, ci de dependen0. (alculii
sunt doar un simptom, semnale indicatoare ale
adevratei /oli, pentru a gsi o cale de vindecare.:
$i.a spus c, atunci cand nu ascultm aceste semnale 3i ele nu
reu3esc s ne intoarc la adevrata cauz a /olii,
aceasta se agraveaz 3i simptomele ei devin mai
suprtoare 3i mai dureroase.
$.a s5tuit s nu mai /eau mult ap, deoarece ast5el pro/lemele
mele cu rinic2ii vor deveni o vec2e amintire. (and am
revzut imaginile acelea, derulandu.se pe ecranul min0ii,
m.am intre/at de ce dezgropase acel episod din via0a
mea. ;rusc, un mecanism ascuns s.a declan3at 3i am 5ost
catapultat intr.o amintire din a5ara timpului, o vertical
pe planul acelor rememorri, in eternitatea uneia dintre
strile <iin0ei mele. !eveneam in amintirile 1alnice ale
acelor ani.
$i.am 8reamintit: c pierderea acelei sclavii 3i eli/erarea de su/
tirania 5ricii, care au 5cut ca sticla de ap s devin
tovar3a mea insepara/il, nu mi.au adus nicio /ucurie
sau u3urare. Din contr= (and am strpuns un 5ragment
din acel trecut, am descoperit c aceast nou li/ertate
avea gustul unei pierderi iremedia/ile, precum pierderea
unei persoane dragi sau consecin0ele unui colaps
5inanciar. %cum mi.am amintit cu claritate c lucrul cel
mai di5icil de suportat era vidul lsat de procesul
vindecare. )ierderea, c2iar dac temporar, a 5ricii, a
ingri1orrii de a nu m im/olnvi, s.a a3ternut ca un
strat protector peste mine, in care mi.am a/andonat
vec2ile 3i 5amiliarele car1e.
%devratul srac
%m tresrit la auzul vocii Vistorului, care m.a intors inapoi la
postura de scri/.
8S indeprtezi o pro/lem sau /oala unui om care nu este pregtit,
este ca 3i cum i.ai dezactiva sistemul de alarm sau i.ai
elimina sc2im/torul automat de vitez. in cazul in care
el nu este pregtit, consecin0ele sunt imprevizi/ile. S.ar
putea trezi in 5a0a unor situa0ii mai grave decat inainte.
De aceea, omul nu poate 5i a1utat din e?terior. De indat ce /oala
sau ingri1orarea este indeprtat, el o inlocuie3te
imediat cu alt /oal sau ingri1orare, care de o/icei este
mai grav decat prima 3i, ast5el, reactiveaz condi0iile
corespunztoare <iin0ei sale, ca 3i cum ar 5i un per5ect
aparat 2omeostatic.:
Vistorul imi dezvluia secretul unui comportament speci5ic
ma1orit0ii oamenilor. "n mecanism psi2ologic care se
rspandise pe toat planeta 3i era c2iar su/ nasul
nostru, dar 5unc0ia lui nu putea 5i totu3i e?plicat.
amenilor le este greu s.3i a/andoneze su5erin0ele,
temerile, incertitudinile, pe care le de0ine din /el3ug. &i
sunt ata3a0i de aceste posesiuni mult apreciate, care ii
impiedic s transceand. $otivul pe care mi l.a dat
Vistorul era c umanitatea le percepe ca pe ni3te
scuturi protectoare.
,,... vinde tot ce ai, d tot la sraci 3i vei 5i /ogat, in ceruriI apoi, vino
3i urmeaz.m. (and tanrul a auzit acestea, s.a
intristat, 5iindc era putred de /ogat.: in s5ar3it, am
zrit, ca printr.un 5iligran, in para/ola tanrului /ogat,
scanteia de inteligen0 a min0ii care o crease, iar
comoara pstrat de douzeci de secole in acele cuvinte
e?traordinare,mi se in50i3 in toat splendoarea ei.
&?plica0ia pentru tot ceea ce se intamplase la restaurantul Veronica
mi.a rsrit pe nea3teptate in minte 3i m.a lovit ca un
trsnet. (eea ce le ceruse Vistorul acelor oameni, la
cin, nu era s.3i lase /og0iile, ci srcia. De 5apt, &l ii
g2ida cum s ptrund pe un plan mai inalt al e?isten0ei.
8(2eam pe cineva in locul tu:, a spus &l.
%cesta era miezul para/olei omului /ogat. 8...vinde tot ce ai 3i d
sracilor:. %ce3tia sunt sracii la care se re5erea
&vang2elia. D tot ce ai acelora care aspir s.0i ia
locul. Vei o/serva c tot ceea ce ai, toate lucrurile de care
te.ai ata3at cel mai mult, sunt srace in compara0ie cu
ceea ce are s vin. J Datorit unui mecanism special, pe
care Vistorul mi l.a descris pe indelete, in univers, tot ce
nu evolueaz se degradeaz.
(2iar 3i in vie0ile noastre de 5iin0e umane, in orice clip sunt dou
direc0ii posi/ile> 5ie in sus, 5ie in 1os. Vistorul numea
aceasta 8legea evolu0iei: 3i mi.a speci5icat c ea poate 5i
aplicat indivizilor, dar ca 3i organiza0iilor, na0iunilor 3i
tuturor civiliza0iilor> este general vala/il. <r un
im/old spre in sus, 5ar energia special a aspira0iei
spre mai mult, via0a se retrage 3i se degradeaz.
(onsideram cazul /isericii ca 5iind reprezentativ in acest sens. in
anumite perioade ale istoriei sale, incapa/il s
gseasc energia care s.o inal0e spre un nivel superior,
ea 3i.a urmat vec/ea potec, pan cand a s5ar3it
indreptandu.se spre o direc0ie total opus 5a0 de cea
ini0ial. %st5el, a devenit propria sa nega0ie, czand in
idolatrie, supersti0ii 3i crime, cci a a1uns s conceap
inc2izi0ia, auto.da.5e.ul 3i cruciadele, continuand in mod
parado?al s se numeasc 3i s se considere cre3tin.
;oga0ii din &vang2elie, condamna0i s rman in a5ara por0ilor
impr0iei, nu erau magna0i care invarteau aurul in
visteriile lor, ci oameni impovra0i de agita0ia emo0iilor
negative, de ata3amente, sentimente de culpa/ilitate,
gar/ovi0i su/ povara 5ricii, indi5erent dac erau vii sau
mor0i.
Dezastrul produs de interpretarea eronat a acestui mesa1, care a
2rnit autocomptimirea 3i predispozi0ia spre priva0iuni
a milioane de oameni, mi se prea 5oarte clar. $
gandeam c atitudinea /isericii, de comptimire,
1usti5icare 3i uneori de slvire a srciei, se perpetuase,
pe ne3tiute, 5cand eradicarea ei din con3tiin0a uman 3i
implicit din societate mult mai di5icil.
<rica este iu/ire degradata
8<rica este otrava care circul prin venele e?isten0ei tale. 'u este
5rica de ceva anume. &ste 5rica, pur 3i simplu:, a spus &l.
8De1a te.ai o/i3nuit cu ea. (ondi0iile pe care omul le intalne3te in
lumea evenimentelor sunt relevante, deoarece ele ii
arat lucrurile pe care a incercat s le evite, ce anume a
incercat s nu vad inuntrul lui. !ul, intamplarea,
pentru cei care nu au o Dcoal, reprezint nenorociri,
ins pentru cei ce au o Dcoal, ele constituie instrumente
de lucru, cu a1utorul crora i3i pot reca3tiga integritatea
pierdut 3i in0elegerea. in acela3i timp, ele sunt
simptomele, semnalele de alarm ale strii sale reale.
(ontrar a3teptrilor omului, cea care apare mai intai
este teama 3i a/ia dup aceea alegem o/iectul temerii.:
<oarte devreme in via0a omului comun, indoielile, teama 3i durerea
traseaz limitele acestuiaI un spa0iu 2ipnotic, ireal, in
care se simte prote1at, ca intre zidurile groase ale unui
/uncr, 1umtate re5ugiu, 1umtate temni0.
8)rimul pas spre integritate, spre unitatea 5iin0ei, este a/andonarea
5ricii. 'u po0i cldi nimic pe 5ric 3i nici nu po0i s.0i
mani5e3ti inteligen0a vizavi de ea.
%/sen0a 5ricii este prima regul a rz/oinicului.
Teama te 5ace dependent de slu1/ 3i te im/olde3te s te re5ugiezi in
/oal, e?act a3a cum ai procedat in trecut.
Alasul Vistorului a mprumutat tonul unei rugciuni severe, cnd
mi.a poruncit>
8Trans5orm teama intr.o oportunitate=... mul cunoa3te doar dou
sentimente> 5rica 3i iu/irea. &le nu sunt antinomice...
amandou reprezint aceea3i realitate, ins pe niveluri
di5erite ale 5iin0ei... <rica este iu/ire degradat, iu/irea
este team su/limat.:
$i.a lsat un moment de respiro, ca s notez aceste sentin0e 5inale
3i, nainte de a continua, s.a asigurat c le notasem
ntocmai.
8<rica este o moarte interioar. &roul este un om 5ar temeri, 5ar
mor0i luntrice. (uvantul erou izvor3te din
grecescul eros, care inseamn iu/ire, iar in latin
amor poate 5i in0eles ca a.mors, adic 5ar de
moarte, nemuritor.
(ei care nu aleg o moarte interioar, nu o vor gsi nici in a5ar.
&roul este un nivel pe scara evolu0iei umane, pe care nu.
* po0i atinge in valtoarea /tliei, ci in solitudine,
cucerindu.te pe tine insu0i. ;tliile servesc doar pentru
a 5ace vizi/il ceea ce eroul a cucerit de1a, in invizi/il.
Invinci/ilitatea 3i invulnera/ilitatea lui sunt pur 3i
simplu demonstra0ia 5aptului c s.a petrecut ceva in
<iin0a sa, 2artia de turnesol care pro/eaz victoria sa
asupra mor0ii.:
Vistorul a luat o pauz lung. n acest timp mi.am aran1at 3i pus la
punct noti0ele. Sim0eam valoarea acelui material 3i
importan0a revela0iilor Vistorului, care puneau ntr.o
lumin or/itoare cele mai tainice mecanisme 3i cele mai
ntunecate zone ale psi2icului nostru, tot ce ne.a
trans5ormat ntr.o specie muritoare, temtoare 3i 5als.
(nd Vistorul a reluat discu0ia, a ridicat pro/lema Bu+eitului 3i
temerile mele de a.mi prsi slu1/a 3i de a m sta/ili
acolo.
8&?perien0a din Bu+eit este 5oarte important pentru tine. )e plan
e?tern, va 5i inceputul unei noi ocazii de a5aceri, iar pe
plan intern va 5i un prim pas spre dep3irea unei stri de
apnee, a condi0iei su5ocate in care te complaci de prea
mult vreme.:
8"n intreprinztor este un om a5lat de1a pe drumul spre vis:, a spus
Vistorul cu o voce vi/rant, pe un ton /lnd, 8&l este un
re/el, gata s.3i ri3te reputa0ia 3i s trans5orme
realitatea, s sparg tipare 3i pre1udec0i, pentru a crea
altele, mult mai solide. %ltur.te altor oameni, ia.i su/
um/rela ta, 1noculeaz.le entuziasm, inspir.*e propriul
tu vis, pentru c acestea sunt icaracteristicile
intreprinztorului, iar in realitate sunt c2iar calit0ile
<iin0ei, care.0i desc2id calea spre nivelurile superioare
ale responsa/ilit0ii umane .:
Sim0eam cum angoasa m cuprindea. Sim0eam un spasm clar de
colica renal, de parc o um/r m.ar 5i invadat 3i mi.ar
5i innegurat lumea interioar. 'u e?ist niciun alt
sentiment asemntor cu acesta, care se a5l e?act la
1umtatea drumului dintre durerea 5izic 3i cea psi2ic.
Instinctiv, mi.am a3ezat mana in zona rinic2iului stang.
Inten0ionam s.i amintesc 3i #ui de temerile pe care le
aveam legat de revenirea /olii, pe care o crezusem
disprut pentru totdeauna 3i voiam s.i vor/esc despre
investiga0ia medical pe care urma s o incep.
8Inceteaz s mai min0i: a spus &l, tios 8<aci parte din cea mai rea
categorie, aceea a oamenilor care se mint pe ei in3i3i>
ipocri0ii... ;oala nu e?ist. Trupul nu se im/olnve3te
niciodat. &l doar emite semnale, produce simptome
care ne anun0 ce lipse3te din <iin0... ;oala nu e?ist,
ceea ce e?ist este vindecarea.
%poi, cu o incetineal inten0ionat, a pronun0at clar>
8rice vindecare este o eli/erare de team. 'umai in momentul
cand te desctu3ezi de cauza adevrat, simptomele
dispar 3i ele.:
$ cuprinsese o nelini3te teri/il. (and mi.a e?plicat cu lu? de
amnunte c /oala, la 5el ca 3i sntatea, depindea
e?clusiv de mine 3i c acea dependen0 3i teama
provocaser 5ormarea calculilor mei, m.am adancit in
ganduri ce deveneau din ce in ce mai intunecate, pan
cand m.am rtcit in ele.
8)an acum ai trit asemenea unui parazit:, a spus &l pe un ton dur
care m.a ridicat din mizera/ila autocomptimire in care
czusem. 8#as.m s te diagnostic2ez> e3ti iresponsa/il
(ei care su5er de rinic2i se tem 3i din acest motiv intr intr.o stare
de dependen0. % te im/olnvi de rinic2i inseamn a
avea pro/leme de comunicare, mai intai cu tine insu0i 3i
dup aceea cu ceilal0i.:
)e atunci, aceste a5irma0ii ale Vistorului mi se preau o/scure 3i le.
am primit cu scepticism. %u tre/uit s treac mai multe
luni pan s descopr c civiliza0iile ancestrale 3tiau
de1a c, pe cerul nostru luntric, stelele 3i gala?iile
strlucesc 3i se rotesc, c planetele care alctuiesc
sistemul nostru solar sunt asociate analogic cu organele
5izice. %ntic2itatea clasic asocia 5icatul cu Fupiter,
inima cu $arte, splina cu Saturn 3i plmanii cu Venus.
In aceast ultim asociere am gsit con5irmarea c respira0ia este
legat de emo0ie, de iu/ire, in latin 8a.mors:, 5ar de
moarte.
)rin respira0ie 3i prin plmani, omul i3i poate controla emo0iile 3i
poate lupta impotriva 5ricii. In gandirea clasic, am
gsit de asemenea con5irmarea a tot ce.mi anticipase
Vistorul> rinic2ii sunt asocia0i cu $ercur, mesagerul
inaripat al zeilor, 3i totodat cel ce media comunicarea
dintre oameni. Dar aceste descoperiri mi.au parvenit
mai tarziu. )e atunci m pretindeam a 5i sceptic, a3a
incat am intre/at>
8(um se 5ace atunci c sunt comunicativ 3i am lucrat intotdeauna
intr.un sector unde comunicarea era e?trem de intens9:
8&?act:, mi.a retezat.o Vistorul, din scurt 8cei care au pro/leme cu
rinic2ii, sunt atra3i de activit0i care necesit
comunicare 3i 5ac e5orturi pentru a compensa intr.un 5el
aceast lips... aceast a/sen0 a cone?iunii, a
in0elegerii... a comuniunii.:
%poi, pe tonul cuiva care este pe cale de a 5ace un anun0 cu adevrat
important, &l a a5irmat>
8Temerile tale au 5cut din compania care te plte3te un idol
monstruos ce re5lect dependen0a ta... ai alungat visul in
a5ara ta... #.ai vandut pe un salariu 3i pe o 5als
securitate, reducandu.te la o stare 1osnic, de sclavie.
Voi, cei dependen0i, a0i intrat de1a pan peste cap, in mormant:
adevrul este c, asemenea altor multe milioane de oameni, ai
2otrat s.0i ucizi sinele:, m.a sgetat &l, cu ironie.
#a auzul acestor cuvinte, am sim0it o revolt aprig, o du3mnie
apropiat de ur care, datorit iz/ucnirii /ru3te 3i
violen0ei, m.a inspimantat 3i pe mine. (uvintele #ui
atinseser o coard sensi/il 3i lsaser 5ar pavz cea
mai tainic parte din mine, partea care sttea in
intuneric, care imi condusese via0a or/e3te. Dincolo de
ele, in pro5unzimea mea, am gsit acceptare 3i
recuno3tin0. (eva din mine, mai sincer 3i mai adevrat
decat orice altceva, 3tia c intalnirea cu Vistorul
inseamn intalnirea cu vindecarea.
8)leac in Bu+eit,: mi.a poruncit &l, printe3te, cu o nea3teptat
/lande0e, 8accept acea slu1/ 3i trie3te via0a unui
intreprinztor... !espir primele adieri inmiresmate...
Te va a1uta s spul/eri /arierele care te.au impiedicat s
ptrunzi in strile superioare ale responsa/ilit0i...
%lung piedicile luntrice din calea dezvoltrii 3i toate
pro/lemele economice, sociale sau personale se vor
rezolva. Teama 3i dependen0a sunt unul 3i acela3i lucru.
&3ti dependent, deoarece 0i.e team 3i 0i.e team
deoarece e3ti dependent
'u e?ista rz/oi mai s5ant decat cel dus impotriva acestor limite...
in5rangerea 5ricii 3i alungarea ei din <iin0a ta...:
&l s.a oprit aici. %veam impresia c, de data aceasta, cantrea dac
era cazul s continue sau nu, o5erindu.mi o ultim
in5orma0ie. (2ipul #ui incepuse de1a s.3i piard
conturul, cand a spus>
8In Bu+eit vei intalni /r/a0i 3i 5emei care reprezint celule
pre0ioase in cadrul )roiectului:.
Solu0ia vine de sus
% doua zi, mi.am anulat programarea la radiologie 3i am acceptat
o5erta lui ,usu5 ;e2/e2ani. Doctorul #8 3e5ul de personal
de la %(, a 5ost 5oarte surprins s.mi primeasc
demisia, care con0inea doar cateva randuri 5ormale 3i
dorea s m vad. il intalnisem de1a de cateva ori.
Impresia pe care o aveam despre el era aceea a unui 3e5
arogant 3i aspru. ins, de data aceasta, intalnirea era cu
totul di5erit.
Via0a lui mi se derula dinaintea oc2ilor cu toat semni5ica0ia ei, ca 3i
cum trecutul 3i prezentul lui se comprimaser in acea
clip. %m 8avut imaginea: rela0iei lui cu so0ia, cu copiii,
cu propria lui e?isten0. Doctorul #. reprezenta, 5ar
doar 3i poate, un sim/ol al carierei orizontale, aparent
strlucit, cand, de 5apt, era condus de team,
dependen0 3i ne5ericire, asemntoare vie0ii mele.
De indat ce luasem acea decizie, viziunea devenise lucid 3i tioas
ca un cu0it. %m 8vzut: in oc2ii lui cine era el, in mintea
mea, o re5lectare a incertitudinii mele, precaritatea
intelectual 3i a condi0iei de 5unc0ionar, imaginea
im/acsit a acelei viziuni asupra lumii. 8Vzandu.*: pe
el m sim0eam 3i eli/erat.
&ram eli/erat 5iindc 8vedeam:, 8vedeam:, deoarece eram eli/erat.
<aptul c m recuno3team pe mine in acest om, c
cercetam re5lectarea 5iecrei atitudini 3i a 5iecrui
cuvant, ec2ivala cu atingerea unei alte trepte 3i
dep3irea unor limite. &l nu mai putea 5i din nou 3e5ul
meu. &levarea mea cu un milimetru era su5icient
pentru 8a in0elege: dintr.o dat intreaga e?isten0 a
acelui om> studii, carier, rela0ii.
Via0a lui emo0ional 3i pro5esional, victoriile lui aparente, e3ecurile
3i tot ce el crezuse c 3tie 3i de0ine era dintr.o dat
cuprins intr.o singur imagine, iar eu eram eli/erat.
Sim0eam desctu3area din vec2ile lan0uri ale <iin0ei.
Devotamentul oamenilor pentru 0eluri mesc2ine, pro5unda venerare
a tot ce este dureros, ata3amentul pentru 5alsitate,
credin0a nestrmutata in inevita/ilitatea mor0ii, toate
mi se preau a/surde, asemenea credin0elor idolatre.
Intalnirea cu Doctorul #. era un duel intre vec2i 3i nou.
mic ezitare ar 5i 5ost de a1uns pentru a 5i dezec2ili/rat 3i
tarat inapoi in in5ernul dependen0ei. Dar, ca intr.un
turnir medieval, victoria mea a 5ost inregistrat in
lumea nevzutului, iar eu am 5ost cuprins de 5ericirea
sl/atic 3i nervoas a celui care tocmai a dep3it o
provocare mortal.
(and ne.am despr0it, in pragul /iroului lui, aveam impresia c 3i
oc2ii Doctorului #. e?primau satis5ac0ie 5a0 de trecerea
mea cu succes peste acest test. intalnirea noastr ii
o5erise c2iar 3i lui o adiere de li/ertate 3i ii permisese s
ias pentru cateva clipe din carcera rolului su.
!ealizam c omenirea, ca organism unic, cunoa3te 3i
e?perimenteaz /ucuria atunci cand o celul se vindec
3i veste3te na3terea unei noi specii.
!ealizam c, in to0i ace3ti ani, corpora0ia %( nu constituise doar o
slu1/ 3i o surs de venit, ci 3i protec0ia mea,
reprezentarea palpa/il a condi0iei de dependen0. &ra
timpul s intorc o nou 5il din via0a mea. in cateva zile
am incuiat casa 3i am trimis copiii, pentru cateva
sptmani, la prin0ii mamei lor, inso0i0i de Aiuseppona.
&ram pregtit s m sta/ilesc in Bu+eit, ora3ul.stat
care plutea pe o mare neagr de petrol, reprezentand de.
acum o 5rontier a lumii a5acerilor 3i unul dintre
centrele 5inanciare ma1ore ale planetei.
(a intotdeauna, Aiuseppona era de partea mea. c2ii ei strluceau
de ner/dare. inc o dat era pregtit. (u entuziasmul
unui copil, accepta aceast aventur 3i perspectiva de a
tri ani de zile in rientul $i1lociu. 8Ar/e3te.te,
/iete=:, imi spunea ea, im/r0i3andu.m. ;aga1ele
5useser aran1ate in port/aga1. Aiorgia 3i #uca erau de1a
in ma3in, pregti0i de plecare. 8S ne gse3ti o cas
5rumoas... a/ia a3tept s vd de3ertul... imi imaginez c
seamn cu o pla1 pu0in mai mare decat #icola... Di
intotdeauna am vrut s intalnesc un prin0 ara/...:
;una dispozi0ie a Aiusepponei era irezisti/il 3i molipsitoare.
$ul0umit ei, nu a 5ost greu s.mi iau rmas./un de la
copii. )romisiunea de a ne revedea curand m.a incura1at
3i mi.a dat tria de a m con5runta cu acea crucial
sc2im/are.
Vistorul imi amintea mereu c visul era cel mai real lucru din cate
e?ist, iar arta visatului reprezenta o elevare a <iin0ei
care ne permitea accesul la lumea solu0iilor.
8In lumea evenimentelor, in lumea polarit0ilor, nu po0i gsi solu0ii,
niciodat. Solu0ia nu se a5l pe acela3i plan cu pro/lema.
Solu0ia vine de deasupra, de sus, 3i nu din timpK Tre/uie
s 3tii cum s intri in lumea solu0iilor. (and i0i elevezi
<iin0a, tot ce prea a 5i ne/ulos devine clar, iar
pro/lemele ce preau de nedep3it, ca ni3te mun0i, se
trans5orm in simple Lenivelri.....:
%ceste cuvinte m.au 5cut sa re5lectez Ia o intre/are esen0ial, la un
5apt care se petrece su/ nasul nostru 3i pe care, totu3i,
continum s.l evitm 3i sa nu.* in0elegem> pe parcursul
intregii noastre istorii, ca specie, pro/lemele nu au 5ost
rezolvate niciodat=
(el mult, ele au 5ost trans5erate pe alte coordonate geogra5ice sau
temporale, amanate pentru a 5i solu0ionate in viitor sau
trans5erate altor 0ri. Sc2im/rile petrecute de.a lungul
istoriei umanit0ii 3i solu0iile gsite uria3elor pro/leme
aprute in timp sunt doar super5iciale.
Jn ziua de azi aceste pro/leme sunt e?act cum erau cu mii de ani in
urm. mul a 5ost incapa/il s le rezolve atunci, cu
mainile goale 3i cu unelte de sile?, 3i la 5el de incapa/il
este 3i astzi, in ciuda 5aptului c este inarmat cu o
te2nologie avansat.
8Dar am 5cut progrese certe, suntem mai /uni in ziua de azi....:
8S vor/easc mereu despre 5elul in care lucrurile au 5ost
im/unt0ite este unul dintre cele mai duntoare 3i
neproductive o/iceiuri ale omului.
#im/a1ul o/i3nuit este plin de re5eriri la evolu0ie 3i progres, de3i
totul rmane la 5el cum era. im/unt0irile nu sunt
posi/ile:, a concluzionat Vistorul, cu amrciune.
8(redin0a c po0i im/unt0i 3i evolua 5ace parte din
supersti0iile vec2ii umanit0i. &ste o credin0 oar/,
dogmatic.:
(redin0a c lumea poate 5i sc2im/at din a5ar este a unei
umanit0i lipsite de 5or0a de.a in5runta rdcinile rului
su. &ste necesar o revolu0ie a gandirii. rsturnare.
)entru a sc2im/a realitatea, tre/uie s sc2im/i visul.
'umai individul poate 5ace asta.
Timpul se supune curgerii sale 3i omul, laolalt cu toate civiliza0iile
se supun aceleia3i curgeri 3i decad in cicluri care se
reintorc, mereu, la punctul din care au pornit, la trecutul
lor, pstrand iluzia c avanseaz spre un viitor. De
aceea, solu0ia in via0a unui om, ca 3i in istoria unei
intregi civiliza0ii, nu poate aprea in interiorul timpului,
ci pe un alt planI in timpul vertical, un timp lipsit de
timp, intr.un rsrit cu o calitate a gandului care se
poate petrece doar in acea clip.
8Doar manuind clipa suspendata intre nimic 3i eternitate, i3i poate
croi umanitatea destinul 3i crea evenimente la nivel
superior.,,
Dup cum se intamplase in 5iecare etap din via0a mea g2idat de
Vistor, din acel moment totul prea s capete
propor0iile ideale, a3ezanduse ca un puzzle unde 5iecare
pies i3i ocupa locul ei. Din momentul in care luasem
acea decizie, am avut o perspectiv clar asupra
situa0iilor in care m complceam 3i care 5useser
re5ulate de mai mult vreme.
8(ele mai importante lucruri au prioritate= intai aran1ezi cel mai
important lucru, inaintea oricror altora> visul,
evolu0ia ta... cand i0i vei aminti de $ine...
discernmantul tu se va ascu0i... vei 3ti cu siguran0 ce
s 5aci 3i ce s nu 5aci... (and incepi s te o/servi pe tine
insu0i, s te cuno3ti pe tine insu0i, tot ce este pozitiv se
intampla 3i tot ce este strin visului, tot ce este
inutil, super5luu, duntor, incepe s se evapore.:
)uteam veri5ica veridicitatea acestor cuvinte in 5iecare clip, o
puteam atinge cu mana mea. (eea ce apar0inea
trecutului se nruia 5ar niciun e5ort 3i 5ar niciun
regret sau ezitare, pentru a impiedica dezastrul. (a 3i
'oe, puteam lua cu mine numai 8semin0ele: noii mele
lumi. %parent, prseam siguran0a slu1/ei, ec2ili/rul
5amilial, casa, pentru o intreprindere aventuroas, intr.
o 0ar indeprtat. 'umai anii petrecu0i cu Vistorul,
e5ortul de autoo/servare 3i prezen0a #ui m 5ceau s
in0eleg c ceea ce lsam cu adevrat in urm erau
5alsitatea 3i dependen0a, care inc m im/oldeau s mai
cred in certitudinea unei 8slu1/e sigure:, in protec0ie, in
a1utorul celorlal0i.
Aretc2en intruc2ipa acea panoram super5icial a lumii, intr.un
mod a/solut e?emplar. &a o reprezenta 3i era paznicul ei
devotat, intotdeauna gata s o 2rneasc 3i s
perpetueze acel mod de a gandi, sim0i 3i in0elege via0a.
(and, a3a cum prevzusem, momentul decisiv a sosit, nu
a vrut s prseasc %lpii pentru nisipurile rientului
$i1lociu. %cea 5emeie 3i tot ce ea reprezenta nu puteau s
m urmeze 3i e?aMt acela3i lucru se petrecuse 3i cu
Fenni5er. De 5iecare dat cand ii spuneam 8da:
Vistorului, lumea 5alsit0ii, a compromisului 3i a
ipocriziei i3i gsea s5ar3itul.
(ertitudinile mele erau, dup prerea Vistorului, rm3i0e care
tre/uiau sc2im/ate cu ceva nepre0uit, care inc rmanea
ascuns privirii mele. %st5el de sc2im/ri radicale,
aparent inopinate, erau rezultatul unui milimetru de
compre2ensiune do/andit in nenumra0i ani de
e5orturi sus0inute. in plus 5a0 de acestea, trecuser mul0i
ani de pregtire 3i multe gre3eli 5useser comise inainte
ca eu s 5iu capa/il s le transcend 3i s las cuvintele #ui
s ptrund mai adanc in mine.
%tata timp cat netezeam calea pentru principiile Vistorului,
Aretc2en nu putea 5ace altceva mai /un decat s se
evapore, laolalt cu toate 50rniciile 3i 5antomele vie0ii
mele. Se intorsese la 'e+ ,or- 3i scrisorile ei deveneau
din ce in ce mai rare. 'u ne.am mai revzut. Idolii pe
care.i adorasem, lucrurile in care crezusem cu ardoare
se nruiau. Toate priorit0ile erau rsturnate. (ariera,
5amilia, /anii, scara valorilor mele prindea un alt
contur. (eva e?traordinar ptrundea in via0a mea. (eva
prietenos, sincer, adevrat i3i crea spa0iu pentru a
e?ista.
(%)IT#"# VI
Spre Bu+eit
%ceasta este economia=
$.am spri1init de speteaza 5otoliului 3i mi.am intins picioarele su/
masa lung de ma2on. <usese o zi intens, plin de
anga1amente, a3a cum erau zilele de luni intregi.
#ucrasem intr.o dezordine voioas 3i /irourile erau
ticsite de cutii cu ec2ipamente noi 3i mo/ilier din &uropa.
Turnurile gemene ale %l %+adi (enter, unde imi sta/ilisem sediul
central, erau tcute la acel ceas de sear. $urmurul
aparatului de aer condi0ionat era monoton 3i lini3titor,
ca torsul unei imense pisici mecanice. in intuneric,
Bu+eitul era ca o man de diamante, strlucind printre
panglicile !ing !oads, centurile concentrice ale ora3ului.
Singura autostrad a ora3ului 5orma o g2irland de
lumini care ducea spre pu0urile de petrol, cateva mii de
mile spre nord.vest. Aiganticele pompe de e?trac0ie
pu5aiau> erau ca ni3te capete imense de saurieni care
ie3iser la supra5a0 din oceanele minerale, vec2i de
milioane de ani. De3i se inserase, temperatura de alur
era inc su5ocant. @iua aceea /tuse toate recordurile
meteorologice. %m zam/it gandindu.m la decretul
&mirului, care cerea ca orice program de lucru s 5ie
suspendat in cazul in care temperatura cre3te peste
patruzeci de grade. De la aceast temperatur in sus,
termometrele o5iciale incetau s mai inregistreze 3i ast5el
se rezolva pro/lema costurilor pe care acea interdic0ie le
presupunea.
dat cu relocarea /irourilor 3i departamentelor de asisten0a
te2nic din sectorul de a5aceri in turnurile %l %+adi,
compania pe care o in5iin0asem in Bu+eit incepea s se
dezvolte 3i s devin una dintre cele mai pro5ita/ile
investi0ii ale trustului ;e2/e2ani. Selectasem pentru a
lucra in aceast intreprindere cei mai competen0i
manageri 3i te2nicieni din toate col0urile &uropei 3i
Statelor llnite.
)e parcurs, in 5unc0ie de e?tinderea permanent a activit0ilor, ni se
alturaser 3i al0ii, in climatul in5ier/antat de ideea
cuceririi de noi 5rontiere. Semnasem cate un contract cu
5iecare dintre ei. %cesta prevedea sta/ilirea lor in
rientul $i1lociu, pe o perioad de cel pu0in trei ani. S.i
gsesc 3i s.i selectez nu 5usese o /agatel, dar s.i
conving s vin in Bu+eit 5usese o adevrat piatr de
incercare.
%ceast mic armat de e?patria0i se con5runta cu mii de pro/leme
3i nevoi, de la cazare 3i aducerea mo/ilierului, pan la
reunirea 5amiliei 3i educa0ia copiilor. @i 3i noapte am
organizat 3i plani5icat tot ce era necesar, pentru a
asigura /una 5unc0ionare a intreprinderii 3i /unstarea
acelor oameni, 5a0 de care m sim0eam rspunztor,
ins nu mi.am imaginat vreodat c o s.i mul0umesc.
%cum, c eram 3e5ul, voiam s incerc tot ce.mi sttea in
putin0 pentru a.i a1uta.
<ceam tot ce credeam eu c mi.a3 5i dorit, dac a3 5i 5ost in locul
lor. Vor/ind toate lim/ile, avand toate na0ionalit0ile 3i
pro5esiile pmantului, ridicasem un mic turn ;a/ei, un
organism miriapod, eterogen, dar armonios, care
cre3tea pe zi ce trecea, in cadrul unui program
managerial 5oarte /ine pus la punct. <iecare element 3i
5iecare om se im/inau intr.un mod 5iresc 3i 5unc0ionau,
ocupand locul potrivit, in urzeala acelei 0esturi. (urand
am sim0it c acea ec2ip era o prelungire a mea.
S te pui in slu1/a acelor oameni,
sa depui toate e5orturile pentru /unstarea lor
inseamn s.0i aminte3ti permanent principiile visului...
Sc2im/area ta ii va 5ace mai vii, mai responsa/ili, mai li/eri.
(ongruen0a conductorului este solu0ia.
%ceasta este economia=
%cum rememoram, in gand, cuvintele #ui. $ireasma copilriei
plutea in vzdu2. $ sim0eam rela?at, ca la o petrecere.
$i.au trecut prin minte imaginile 5emeilor 3i /r/a0ilor
care munceau pentru mine. #e revedeam c2ipurile in
timp ce imi rsunau in minte cuvintele memora/ile ale
Vistorului>
8)oart.le de gri1, slu1e3teNi 3i iu/e3te.i, pentru c aceasta este
datoria unui conductor. intr.un 0esut, c2iar 3i cele mai
indeprtate celule tre/uie ingri1ite pentru a putea s
evolueze 3i s progreseze rapid.:
% uita 8visul:
In acele luni de organizare, care imi a/sor/eau cu lcomie noua
via0, am uitat cu totul s5aturile Vistorului 3i mira1ul
1ocului s.a risipit. De mult vreme, triam in apnee,
uitand s respir aerul rare5iat al inv0turii #ui, uitand
de cercetarea mea. ingri1orrile 3i an?iet0ile pe care le
consideram, in mod eronat, semnele 3i e5ectele
irepresi/ile ale responsa/ilit0ii, m supuneau unei
asemenea constrangeri, incat incepusem s cred c totul
depindea de deciziile mele, de op0iunile mele strategice.
8Totul este de1a pregtit: a incercat s m avertizeze Vistorul de
nenumrate ori, prevestind poteca a/rupt pe care
5ceam primii pa3i.
8Totul este de1a pregtit. Tu nu tre/uie decat s culegi recolta...:
Ins aceste cuvinte cdeau pe teren arid sau se spul/erau pe
/astioanele arogan0ei mele. &ram sigur c programul
managerial al opera0iunilor 3i succesul lor rsuntor
erau roadele 5ire3ti ale a/ilit0ilor 3i talentelor pe care le
avusesem dintotdeauna.
$iile de con1uncturi din a5aceri, cu capcanele 3i am/uscadele lor
aparente, incle3trile pentru a te a5irma 3i invinge se
iveau 3i se succedau cu repeziciune 3i m 0ineau intr.o
permanent incordare dureroas, ingri1orat 3i trist imi
amintesc c intr.o sear, dup ce luaserm dna la
!iccardo, ne intorceam de.a lungul 5alezei. "n tra5ic
e?or/itant ne incon1ura> ;entleO 3i <errari seincolonauin
urma unor$ercedesuri vec/i 3i camioneteimpodo/ite, ca
ni3te cmile la parad.
De.a/ia auzeam ce.mi spunea Vistorul. Deodat, zgomotul a
incetat. (a la o comand invizi/il, toate ma3inile se
aliniau lang trotuar sau se opreau in mi1locul
drumului. (ovora3e de rugciune se desptureau,
orientate spre %l.Baa/a, pentru ca sutele de 3o5eri care
se trans5ormau, ca prin minune, intr.un popor de
credincio3i, s ingenunc2eze. Su/ cerul plin de stele,
5aleza semna cu o mosc2ee imens. in acea tcerea,
glasul Vistorului s.a inl0at spre mine cu o intensitate
indescripti/il.
,%ce3ti oameni merg pe aceea3i crare ca 3i tine. &i ingenunc2eaz
de cinci ori pe zi 3i se roag s ating acela3i 0el ca 3i
tine. Dar paradisul in care cred ei nu se va pogori
niciodat pe pmant= )aradisul este o stare a <iin0ei...
Via0a de apoi este o lume care nu cunoa3te limite. !eligia, cu
ritualurile ei liturgice, este iluzorie...:
Seara tarziu am gsit momentul oportun pentru a.i cere s.mi
spun mai multe despre asta. $i.a e?plicat c religiile,
ideologiile 3i 3tiin0a sunt poduri care tre/uie trecute,
transgresate 3i apoi a/andonate. De indat ce lec0ia lor
este insu3it, tre/uie s ne eli/erm de ele. ins, datorit
indulgen0ei noastre, ele se trans5orm in temni0e ale
dogmelor 3i supersti0iilor, in capcane mortale. )entru
intreaga omenire, a3a cum este ea acum, agresiv 3i
con5lictual, cat 3i pentru o singur na0iune, care, dac
ar cdea prad uneltirilor ei, s.ar distruge, religia
reprezint un instrument de control social, de opresiune
3i proli5erare a criminalit0ii, laolalt cu tri/unalele, cu
3eri5ii 3i inc2isorile.
8S nu.0i ui0i 0elul:, a conc2is &l. 8Dac vrei cu adevrat s.0i
trans5ormi destinul intr.o mare aventur, nu tre/uie s
ui0i principiile visului...
Indulgen0a omenirii 5a0 de emo0iile negative 3i gandurile negre
constituie adevrata cauz a tuturor necazurilor ei. <ii
atent= 'u lsa nicio pictur de durere s te ptrund.
%lege orice cale dore3ti, dar mai intai de toate
cicatrizeaz.0i toate rnile mortale=:
In ciuda prezen0ei Vistorului 3i a recomandrilor #ui, m.am
regsit pe vec2ile 5aga3uri ale unei e?isten0e ne5ericite.
imi aduc aminte c, de data aceea, Vistorul 5usese
nevoit s s5ar3easc intalnirea noastr cu o amenin0are.
8Starne3te o revolu0ie inuntrul tu=:, mi.a poruncit, 8ori, alt5el,
intr.o /un zi, te vei trezi ingenunc2eat impreun cu
aceast mul0ime, pentru a im/una o divinitate din a5ara
ta=: %poi, cu o 3oapt, asemntoare cu 3uieratul unei
psri rpitoare, a adugat>
8Sc2im/.te= Sau voi 5i nevoit s te inlocuiesc cu altcineva, mai
pregtit decat tine=:
Tensiunea la munc cre3tea pe zi ce trecea, odat cu dezvoltarea
companiei 3i e?tinderea opera0iunilor ei. 'oaptea m
trezeam, cu inima cat un purice, 3i stteam 5ar s
inc2id vreun oc2i, ore intregi. Totu3i, ca prin 5armec, ca
o raz de soare printre gratiile carcerei, amintirea
Vistorului imi ddea o clip de rgaz.
5isur strpungea zidul uitrii. Doar pentru cateva ceasuri, eram
din nou in lumea 8visului:. 'u mai doream s prsesc
acea zon a 5iin0ei, acea insuli0 atemporal, unde nu
erau nici ingri1orri, nici incertitudini sau an?iet0i. ins
acea stare dura cat o clipire din oc2i.
Temerile 3i indoielile, indeprtate pentru o scurt vreme, reveneau
cu mai mult intensitate decat inainte. Sim0eam c m
su5oc. Dup aceea mi se 5acea grea0 3i mintea mea
devenea prizoniera unei armate de ganduri negre. in
acea sear, tcerea 3i solitudinea imi incura1au
re5lec0iile, a3a c am desc2is carne0elul 8la intamplare:.
%ceste cuvinte ale Vistorului imi rsreau mai vii 3i mai
puternice ca niciodat>
8<iecare om este singurul artizan al realit0ii din 1urul lui. #umea
este un ecran vast pe care proiectm 5antomele vie0ii
noastre... In a5ara noastr nu e?ist nicio 5or0,
cunoscut sau necunoscut, natural sau supranatural,
care s ne poat in5luen0a destinul... ricare ar 5i
intamplarea ce survine in via0a noastr, inainte de a se
mani5esta, ea tre/uie s ai/ consim0mantul nostru...
'u crede c lumea e?ist in a5ara ta. incearc s in0elegi c ceea ce
crezi c vine spre tine din e?terior i3i are originea doar
in tine, nicieri altundeva. !ecunoa3terea cauzei
interioare, responsa/il pentru tot ce se petrece in a5ara
ta, 5ace ca rul, su5erin0a 3i moartea s dispar de pe
5a0a pmantului.:
$i.am ridicat privirea 3i am rmas 5ermecat de o/scuritatea
cuprins in 5erestrele maure, cu cate trei arcade.
!ealizam cat de di5erit era via0a mea acum in
compara0ie cu cea din trecut. %veam un sentiment adanc
de recuno3tin0 pentru tot ceea ce mi se druise 3i se
intamplase in e?isten0a mea. singur pictur dintr.o
lume superioar este destul pentru a spul/era
nenorocirile unei vie0i.
/servam mediul 3i 5iecare detaliu, intr.o nou lumin. $surm
cu privirea sala de 3edin0e aran1at dup 5astul
rientului $i1lociu, ostentativ, costisitor. )rin u3a
intredesc2is, zream dezordinea cutiilor rspandite pe
covoarele scumpe. )oimaine veneau oamenii mei s
despac2eteze ec2ipamentele 3i s asam/leze mo/ilierul.
)stram in memorie c2ipurile lor zam/itoare. in acel
moment, nu m.am mai sim0it singur pe lume 3i inima
imi /tea de parc ar 5i vrut s sparg pere0ii pieptului.
$i.am rsucit inceti3or cu 5otoliul spre acea prezen0.
ngri1orarea este un instinct animalic
#a ca0iva pa3i distan0 se a5la c2iar &l, Vistorul, im/rcat elegant,
in stilul su incon5unda/il. Sttea picior peste picior, cu
e?presia cuiva care era complet rela?at. )rea adancit
in lectura unei crticele 5rumos copertate. 'u m privea
3i nu ddea niciun semn c m.ar 5i o/servat. De cat timp
era acolo9
'ici nu am avut timp s.mi stpanesc emo0ia, c &l de1a desc2isese
discu0ia, 5ar niciun pream/ul, a3a cum proceda de
o/icei.
8amenii de soiul tu, care se identi5ic cu panorama lumii, i3i 5ac
gri1i deoarece au uitat minun0ia <iin0ei: a spus, &l 5ar
s.3i ridice privirea din carte. in pauza care a urmat,
prea c re5lecteaz la propria #ui a5irma0ie.
%poi, 5ar s.3i ascund dezgustul 5a0 de acest su/iect, a adugat>
8ingri1orarea este un instinct animalier
'u.l mai vzusem de luni de zile. Di acum, a5lat din nou in 5a0a #ui,
atat de /rusc, atat de aproape incat puteam s.l ating,
am incercat ni3te sentimente con5uze. Dup ce mi.am
in/u3it emo0ia, am sim0it /ucuria tumultuoas 3i
nea3teptat a celui care, in plin de3ert, vede dintr.o dat
var5urile unor palmieri stu5o3i.
Totu3i, acea /ucurie era intunecat de un nor de emo0ii neplcute.
%m sim0it un regret, care 5usese dep3it de mult vreme,
dar revenea acum cu o miasm poluant. &l imi dduse,
cu multe luni in urm, acea sarcin 3i m lsase s m
descurc singur, de3i era peste puterile mele. De cate ori
nu regretasem c l.am ascultat 3i c m.am sta/ilit acolo.
De cate ori nu incercasem sentimente de disperare, cand
m trezeam inctu3at, 5ar tria de a merge mai departe
3i 5ar posi/ilitatea de a m intoarce. imi lipsea
siguran0a mizera/il a unui salariu 3i duceam dorul
re5ugiului din uterul intunecat al sclaviei.
(/iar 3i su5erin0a oar/ 3i durerea incon3tient a vie0ii mele
dinaintea intalnirii cu Vistorul prea mai con5orta/il
decat acel urcu3 o/ositor. in ciuda e5ortului de a m
a/0ine, nu puteam s evit o reac0ie agresiv,
asemntoare unei provocri desc2ise, 8Dac
ingri1orarea este un instinct animalic:, am ripostat, in
timp ce mu3c2ii 5e0ei mi s.au incordat 3i mi.am pierdut
controlul e?presiilor 8ce tre/uie s 5acem9 Dac noi nu
ne ingri1orm, dac noi nu ne gandim la toate acestea,
atunci cine9:
Vistorul n.a avut nicio reac0ie. % rmas adancit in lectura acelei
crticele, pe care o 0inea desc2is in palma mainii
stangi, 5ar s spun nimic. Dup ce am rostit aceste
cuvinte, am vrut s le retractez, s derulez caseta
timpului 3i s le 3terg. Dar era prea tarziu. Violen0a lor
3i arogan0a tonului meu se intorceau impotriva mea. $
sim0eam ca zdro/it de un /uldozer. %m o/servat c
reu3isem mcar s ocolesc pronumele 8eu:, lucru care, in
mod a/surd, imi adusese u3urare. Tcerea a continuat,
/a maimult, s.a adancit 3i a devenit mai dureroas. %m
incremenit, urmrindu.l cum cite3te. (and s.a oprit, m.a
sgetat o ingri1orare, ca 3i cum m.ar 5i a3teptat un
pericol necunoscut 3i iminent. inceti3or, &l a inc2is
crticica, dar 3i.a pstrat degetul mi1lociu intre pagini,
ca un semn de carte, 3i.a ridicat privirea 3i m.a 0intuit cu
o intensitate pe care nu mai puteam s.o indur. )entru o
secund am sim0it prpastia care ne separa 3i 5aptul c
distan0a P dintre 5iin0ele noastre se msura in mul0i ani.
lumin.
8Inc mai apar0ii unei lumi care se amge3te c ea este cea care
ac0ioneaz 3i 5ace alegeri... o lume in care oamenii
concep planuri 3i strategii... unde respira0ia e?isten0ei
trece neo/servat:, m.a a5irmat &l, pe tonul unui tat
sever. %poi, cu o /lande0e aproape impercepti/il, a
spus>
8"nica plani5icare de care tre/uie s se ingri1easc omul este
propria dezvoltare 3i 2rnirea propriului vis. !estul
va veni de la sine... %lungarea unui singur atom de
team strmut mun0ii din loc 3i te proiecteaz ca pe un
gigant in lumea evenimentelor.:
8(um este posi/il s nu te ingri1oreze viitorul9: am intre/at, cu
in5rigurare. $ temeam de o interven0ie dureroas a
Vistorului. Totu3i, incura1at de o scanteie de
/unvoin0, am adugat>
8(um putem tri 5ar planuri, 5ar programri9: Din tonul pe care
l.am 5olosit rz/tea un e5ort vdit de a remedia
oarecum grosolnia primei iz/ucniri.
8)lani5icarea este o 5orm de e?orcism, o evadare din realitate:, a
rspuns Vistorul. 8mul i3i indulce3te teama de viitor
cu o 5als siguran0 a a3teptrilor, prin ritualurile
plani5icrilor 3i programrilor.
In 5a0a unei situa0ii incontrola/ile 3i amgitoare, a e?isten0ei
imprevizi/ile, oamenii ca tine s.au retras in reguli 3i
5ormule, amgindu.se c ingenunc2eaz universul, cu
lentilele de5ormate ale ra0ionalit0ii 3i il inlocuiesc cu o
panoram con5orta/il a lumii. Ins nimic din toate
astea nu poate indulci senza0ia de precaritate,
sentimentul de nesiguran0:, a conc2is &l, ca 3i cum ar 5i
cantrit rezultatul 5inal al unui ec2ili/ru amar.
8Dar cum putem prevedea ce are s.urmeze 3i cum ne putem prote1a
5ar s 5acem atatea planuri9:
8S 5aci planuri este ca 3i cum ai spa o groap, despre care crezi c
este destul de adanc incat s cuprind imensitatea
oceanului. %cest scut al sl/iciunii, aceast armur
iluzorie, i0i d senza0ia c e3ti prote1at, ins ecranul
psi2ic ince0o3at pe care #.ai ridicat intre tine 3i realitate
se destram /rusc 3i, ast5el, te treze3ti in 5a0a unei
prpstii de o imensitate monstruoasI via0a, in toat
grandoarea ei, care nu.0i 5usese descris de nimeni.:
(redin0ele strvec2i 3i practicile organiza0iilor, teoriile decizionale,
Strategiile de a5aceri, modelele, sc2emele, a/ilit0ile
manageriale 3i intreg arsenalul de teorii 3i te2nologii
inv0ate la cursurile de economie 3i a5aceri in Italia,
Statele "nite sau $area ;ritanie se pr/u3eau in capul
meu, ca ni3te idoli de piatr.
8%dic un manager, pentru a lua decizii, nu va avea nevoie s
plani5ice opera0iunile lui 3i pe ale colegilor lui, nu va 5i
nevoie s sta/ileasc o/iectivele care tre/uie atinse9:,
am intre/at, dintr.o su5lare, in incercarea 5irav de a
salva cel pu0in o 5ram din certitudinile pe care imi
cldisem via0a 3i iluzia de a 5i capa/il s conduc
compania mea in Bu+eit.
8'u te ascunde in spatele m3tii unui rol=:, a tunat Vistorul, pe un
ton care devenise din nou agresiv. 8'u mai spune ce
poate 5ace un manager9, ci ce pot 5ace eu9
<olose3te deli/erat acest mic eu 3i asum.0i intreaga
responsa/ilitate=
"niversul este la picioarele tale. intotdeauna=... Di te cantre3te
c2iar 3i atunci cand adresezi o intre/are.:
ran vec2e s.a desc2is in mine 3i am sim0it cu ciud 3i umilire
arsura ei, ca 3i cum cineva m plesnise cu o /iciu3c
peste palm. Dintr.o dat, eram intre pere0ii unui vec2i
colegiu, ascuns ca o perl ivoar printre depresiunile din
'apoli 3i puteam din nou s m in5iltrez in con3tiin0a
acelui copil. Sim0eam vindecarea. (and acele imagini s.
au risipit, m.am trezit din nou in 5a0a Vistorului, din
nou inocent. %cum, in s5ar3it, eram pregtit s.l ascult.
8"n adevrat lider intocme3te plani5icri 3i programe, la 5el ca to0i
ceilal0i, dar nu crede in ele. )lani5icarea lui este un
spectacol care respect actele 3i rolurile unui scenariu
teatral.
<iecare clip este un act de crea0ie... 5iecare ceas este nou:, a
inc2eiat Vistorul. 8'u a mai e?istat niciodat un
moment asemntor, inainte sau dup... Di nici nu va
e?ista=... Tot ce vezi... 3i tot ce nu vezi... este creat c2iar in
aceast secund....
Totul se petrece acum, in aceast clip etern, in omnipoten0a 3i
spa0iul in5init al <iin0ei tale.:
In timp ce vor/ea, Vistorul a cules un 5ir invizi/il, cu degetul
mi1lociu 3i cel mare 3i a trasat o linie vertical intre cer
3i pmant.
8(lipa este regatul visului... mul o/i3nuit concepe planuri in timp 3i
spa0iu... 3i de aceea, mai devreme sau mai tarziu, ele se
destram 3i se nruie.:
8Dar nu este 3i visarea tot un 5el de plan9: am intre/at cu lini3tea
capitulrii, din ce in ce mai 5ascinat de viziunea #ui.
8Visvl este o plani5icare 5cut in a/sen0a timpului... doar in
eternitate, in timp vertical... &u sunt aici, in acest
moment... %cest moment con0ine tot ce voi merge s
culeg,... rm3i0e, 5ragmente din mine... De aceea un
vistor nu concepe planuri 3i nu se ingri1oreaz, ci
plute3te pe aripile visului, li/er 3i minunat de
5rumos... el 3tie c roadele apar 5iresc, datorit nivelului
lui de desvar3ire 3i integritate. in adancul tu e?ist o
un camp unic de posi/ilit0i nelimitate. %colo se poate
intrupa visul tu. 'umai acolo in5lore3te tot ce aduce
prosperitate 3i succes in via0a ta. 'umai acolo, scopul
vie0ii tale 0i se in50i3eaz in toat claritatea lui.:
%poi, pe tonul cuiva care 5ace o demonstra0ie matematic, a
continuat>
8In toate companiile 3i in toate piramidele organiza0ionale, cu cat
este mai sczut nivelul de responsa/ilitate, cu atat mai
necesar apare plani5icarea. (u cat ea descre3te, spre
nivelurile in5erioare, cu atat devine mai necesar
plani5icarea 5iecrui detaliu 3i sta/ilirea unor o/iective
cat mai precise. %colo, toate ritualurile dintr.un proces
decizional sunt indeaproape urmrite, dar prin
intermediul acelor /r/a0i 3i 5emei nu se intampl
nimic.:
In prea1ma mai pluteau inc aceste cuvinte, cand luminile din sala
de 3edin0e unde rmsesem s.au estompat 3i un ecran s.
a des53urat u3or, acoperind peretele din spate. %veam
impresia c pere0ii 3i tavanul au disprut. Sim0eam ni3te
zdruncinturi puternice in 5otoliu, de parc am 5i 5ost pe
o plat5orm mi3ctoare sau intr.un e?traordinar ve2icul
invizi/il.
Doar c0iva evadeaz
Imagini incepur s se deruleze pe ecran. Vedeam mase de oameni
cum or/eciau pe coridoarele unor organiza0ii 3i se
ing2esuiau in spa0iile desc2ise sau in /irourile inguste,
care semnau cu ni3te celule de insecte.
8%cestea sunt um/re:, mi.a spus &l, 8'imic nu s.a intreprins pentru
a sc2im/a omenirea 3i pentru a o conduce spre o nou
specie. 'umai o !evolu0ie Individual va rsturna
modul in care milioane de oameni gandesc 3i simt, prin3i
in mre1ele unui somn 2ipnotic.:
8!evolu0ia Individual:.
&rau cuvinte ce urmau s ai/ o importan0 decisiv in via0a mea,
ins in acea clip nu aveau sens, de3i reprezentau
)roiectul pentru care Vistorul m pregtea de ani de
zile. inc era prea devreme ca &l s.mi decripteze
intreaga lui splendoare.
%m vizitat cele mai 1oase incinte ale organiza0iilor impreun cu
Vistorul. %lturi de &l, ptrundeam in cele mai
intunecate 3i ticsite lumi, care roiau de prizonieri. (u
respira0ia tiat, urmream succesiunea acelor imagini.
Vedeam cum oamenii 3i lucrurile plutesc in lic2idul
verzui al unui acvariu imens, sla/ luminat de neoane
livide. Trisem acolo 5oarte mul0i ani, ins numai acum
con3tientizam cat de dureros 5usese s apar0ii acelui loc,
cat de grea era condi0ia acelor creaturi, condamnate s
respire zilnic aerul pe care ele insele l.au poluat.
Din senin, sticla ce con0inea acel univers /olnav a devenit un mediu
p re5lectant in care am vzut oglindirile a dou c2ipuri
decrepite, amandou cenu3ii 3i incovoiate. %m o/servat
pielea ridat, z/arcit, ca pmantul ars. !idurile de pe
5a0a lor erau atat de adanci, incat semnau cu ni3te
cicatrici.
(eva din in50i3area lor mi se prea e?trem de 5amiliar.
l.am cercetat cu luare.aminte, pentru a descoperi care era cauza
acelei senza0ii de ingri1orare pe care o percepeam. (and
i.am recunoscut, m.am oripilat... cei doi oameni erau...
Vistorul 3i cu mine= Teri5iat, m.am intors spre &l... &l
era calm. (2ipul #ui aspru era mai tanr ca niciodat 3i
m incura1a cu un zam/et.
$ sim0eam mai lini3tit, de3i su5letul meu rmsese rnit de o
disperare mut, dureroas.
Vedeam o groaz de tineri a3teptand intr.un 3ir lung. in oc2ii lor
scanteia o raz de lumin. (a o panglic uman, ei
alunecau spre un stpan crud care il cerceta pe 5iecare in
parte 3i il re5uza sau il trimitea la munc. #a 5el ca
$inos, el ii atri/uia 5iecruia un rol trist, 8o pozi0ie
permanent: in I incintele in5ernale ale organiza0iilor.
#e o/servam paloarea, privirile in care I emo0ia nu
murise inc. Dtiam c erau condamna0i la ne5ericire.
8S 5ii selectat este su/ demnitatea uman:, a spus Vistorul. 8mul
i3i viseaz munca 3i o alege in 5unc0ie de inten0ia 3i
inclina0iile lui.:
&l a o/servat compasiunea mea pentru destinul lor, iar apoi a prins
din z/or intre/area pe care inten0ionam s i.o adresez 3i
mi.a luat.o inainte>
8&volu0ia maselor este imposi/il= 'icio revolu0ie sau ideologie nu a
reu3it pan acum... Doar pu0ini evadeaz... !eu3ita e
numai individual...: &ram c2inuit de ganduri. $
sim0eam precum reprezentantul unei specii vinovate,
care ascult in /o?a acuza0ilor anun0area unei sentin0e
5inale 3i 5ar drept de apel.
8(eea ce prive3ti tu acum nu este umanitatea:, mi.a spus &l,
dezvluind 5aptul c eram departe de a in0elege 8Aloata
pe care o vezi nu se a5l a5ara ta=: %m /nuit c
Vistorul imi in50i3 propria 5alsitate, imi demasca
altruismul pre5cut 3i incapacitatea de a.i a1ut pe al0ii.
$.am incrancenat. Dar lec0ia Vistorului era departe
de a 5i luat s5ar3it. %pro5undand, &l a 5cut cercetarea
mai minu0ioas 3i mai nemiloas.
8%cea mul0ime pe care o prive3ti este c2iar degradarea ta. %cei
oameni, des5igura0i de durere, de stresul competi0iei,
sunt 5ragmente impr3tiate din 5iin0a ta, re5lectarea
spectaculoas a disperrii pe care o por0i inuntrul tu.:
Vistorul m lovea, a3a cum lovesc 5ariseii zidul
templului. $i.am sim0it o parte din propria came
dezgolit 3i e?pus lumii. Incrancenarea s.a
presc2im/at intr.un sentiment pozitiv, o 1en
insuporta/il ce m incingea in interior, ca o lim/ de
5oc ce m ardea pe su/ piele, m devora din cap pan.n
picioare.
8 5aci doar pentru tine=:, l.am auzit rostind, cu o voce pi0igiat,
pentru a m scoate din starea aceea. 8&i sunt oglindirea
tal... Trans5ormarea ta, va trans5orma intreaga
omenire... Dac dore3ti cu adevrat ca acest supliciu s
ia s5ar3it 3i omenirea s se sc2im/e, vindec.te pe tine=:
$.am cutremurat cand am in0eles c tre/uia s.mi asum o
asemenea responsa/ilitate. $.am intors, ins o u3
/lindat imi impiedica evadarea. 'u puteam s
invinov0esc sau s comptimesc pe nimeni, cum 5ceam
de o/icei. Stomacul imi era strans intr.o meng2in.
In cutarea disperat de a gsi un re5ugiu, m.am ascuns printre
5ilele carne0elului meu. (u nasul in noti0e, m.am strduit
s.mi adun gandurile invlm3ite 3i m.am concentrat
asupra spuselor lui. Dup prerea Vistorului, unica
posi/ilitate pentru umanitate, unicul mod de a progresa,
este s te modelezi ca om integru, complet.
8%ceasta este singura mantuire a omenirii:, a declarat &l.
%poi a continuat, spunand c omul este inc o 5iin0 in curs de
evolu0ie, cu un psi2ic nedesvar3it. &volu0ia speciilorI
este o cltorie spre integritate. &a tre/uie ini0iat din
interior spre e?terior, printr.un proces de intregire, care
nu poate 5i impus. Tocmai din acest motiv, vec2ile
sisteme au dat gre3. !z/oaiele 3i revolu0iile s.au
dovedit a 5i inutile. (u mintea invlm3it, luam noti0e 3i
su/liniam de mai multe ori cu in5rigurare a5irma0iile
Vistorului.
8"rmtorul prag evolutiv al omului nu se poate petrece in viitorul
istoric, ci intr.un timp 5ar de timp, intr.un viitor
vertical:, a spus &l. ( printr.o gaur in cortin,
o/servam cu claritate sensul evolu0iei organiza0iilor
umane 3i motivul durerii lor, aparent zadarnice.
%spira0ia unui om de a transgresa propriile limite 3i
cutarea lui milenar de a da sens e?isten0ei lui se
transmuta, de pe plan politic, religios 3i tradi0ional spre
intreprinderi, 5a/rici, industrii, la/oratoare 3i /irouri. in
acele organiza0ii ca ni3te navete spa0iale gata de
lansarea in spa0iu, omul a pornit in e?odul su spre
desvar3ire. intreprinderile 3i organiza0iile, nes5ar3ita
re0ea de temple 3i oracole de a5aceri inlocuiesc
mnstirile 3i /isericile 3i se trans5orm in pun0i de
lansare 3i evolu0ie.
8rganiza0iile viitoare vor 5i Dcolile <iin0ei:, a prorocit Vistorul.
%poi a rostit cateva cuvinte care mi.au rmas intiprite
in memorie pe veci>
8%5acerile vor constitui religia planetei, religia religiilor. in a5aceri,
mai mult decat in mnstiri, mosc2ee sau idoli, oamenii
depun un e5ort sisi5ic, pentru a atinge cele mai inalte
niveluri de responsa/ilitate.
'umai in a5aceri adversitatea 3i di5icultatea sunt presc2im/ate intr.
un propulsor angrenat in cltoria spre li/ertate. In
zgarie.norii multina0ionalelor, in temple ale 5inan0elor,
mai mult decat in sinagogi 3i mnstiri, oamenii
incearc s 5ac posi/il imposi/ilul> s.3i rstoarne
viziunea... s.3i sc2im/e destinul.:
)icioarele au inceput s.mi tremure, din pricina imensit0ii acelei
viziuni. (2iar 3i numai s ascul0i acea predic0ie era
nevoie de o responsa/ilitate uria3, care inc nu m
caracteriza. In urzeala ei, cineva a sesizat, cu cateva zeci
de ani in avans, revolu0ia care ar 5i dramat intregul
sistem economic de la temelia lui etic 3i ar 5i gr/it
s5ar3itul vec2iului 8capitalism ra0ional:, in mesa1ul
Vistorului se ascundea secretul succesului Dcolii de
&conomie pe care o 5ondasem.
%cesta consta c/iar in 5aptul c 3tiam, cu zeci de ani inainte, c toate
companiile, indi5erent dac erau mici sau mari, vor
deveni intr.o /un zi 3coli ale aspira0iilor 3i
responsa/ilit0ii, c succesul economic constituia unul 3i
acela3i lucru cu evolu0ia 5iecruia dintre oamenii lor. S
3tii acest lucru, cu mult inaintea oricrei alte
universit0i, era un imens avanta1 competitiv im/ata/il.
)e atunci nu 3tiam toate acestea. &ra ca 3i cum, luand in
considerare cererea crescut a industriei de ma3ini,
Vistorul imi dduse proiectul complet al ma3inii
viitorului. in mesa1ul #ui se sim0ea su5lul 5iloso5iei
universale a &S&, T/e &uropean Sc2ool o5 &conomics,
unicitatea muncii promovate de 3coal 3i grandoarea
misiunii ei> pregtirea vizionarilor 3i 5iloso5ilor pentru
ac0iune.
8Visatul reprezint dezvoltarea unei lumi interioare care te
impiedica sa 5ii doar o 5unc0ie a vie0ii, o marioneta
mecanic a lumii e?terioare, a aparen0elor.
/iectul 3colii este eli/erarea> eli/erarea de con5licte, su5erin0e,
sciziuni 3i moarte. Visul este ceva care se interpune
intre tine 3i via0.... mul o/i3nuit crede c via0a este
cauza, iar el este e5ectul. 'umai munca asupra <iin0ei,
munca Dcolii !sturnrii poate produce inversarea
acestei viziuni dezastruoase asupra lumii.
$unca unei Dcoli adevrate este o munc de minerit... o munc de
indeprtare a zgurii, strati5ica0iilor 3i impurit0ilor... in
cutarea a ceva ce noi am de0inut candva, ceva ce ne.a
5cut integrali, 5erici0i, nemuritori> voin0a. Dcoala 3i
Voin0a sunt unul 3i acela3i lucru. Dcoala este voin0a din
a5ara noastr. Voin0a este Dcoala dinuntrul nostru.
(and 8adevrata voin0: se va a5irma, nu vei mai avea nevoie de
Dcoal. 'umai atunci cand voin0a va 5i activat vom 5i
propriii no3tri stpani. Iar odat deveni0i propriii no3tri
stpani inseamn c suntem stpanii universului.
Dedesu/tul a tot 3i toate e?ist ceva valoros pe care noi
ar tre/ui s.* de0inem pe drept Tocmai contactul cu
acest ceva ne a1ut s intrm in posesia a tot 3i
toate.:
S concepi programe, dar s nu crezi tn ele
De aici incolo am inceput s urcm. %lturi de &l, m c0ram pe
cile care duceau spre cele mai strlucitoare 3i opulente
sectoare din a5aceri. Vistorul imi revela cum in spatele
celor mai mari multina0ionale, in spatele mastodon0ilor
industriali 3i 5inanciari ai lumii, in spatele 5iecrei
realizri umane, e?ist intotdeauna un individ 3i visul
lui.
"rcand pan la var5ul piramidelor decizionale, pan sus, acolo
unde organiza0ia i3i in50i3eaz e?trema operativitate
decizional, &l mi.a artat imo/ilitatea din care rsrise
acea ac0iuneI3i invizi/ilitatea care dduse na3tere acelei
idei /riliante. intemeietorul, vizionarul, ne/unul
strlucit, utopistul pragmatic, el 3i numai el lsase
lumea s e?iste 3i, ca o regin termit, o mai /rnea
inc.
8"nica lui activitate const in gri1a pentru integritatea sa:, mi.a
dezvluit &l. 8(eea ce il 5ace deose/it este aten0ia,
vigilen0a, care nu las s ptrund nicio indoial sau
um/r de compromis ca s.i 5isureze 2otrarea 3i niciun
atom opac s se in5iltreze 3i s polueze visul.:
Datorita iste0imii psi2ice a conductorului, programele 3i strategiile
sunt instrumente prea lente 3i rigide. in locurile unde
luarea unei decizii implic un al 3aselea sim0,
intui0ia, apare un 3aptelea sim0, visul, acolo
unde, de 5apt, nu este nimic de decis.
8"n conductor adevrat concepe programe, dar 5ar s cread in
ele.: %poi a continuat>,%spira0ia lui il g2ideaz, iar el
crede doar in impeca/ilitatea sa... Q 8&l nu.3i traseaz
o/iective in a5ara lui,: a continuat &l, 8deoarece
o/iectivul su este el insu3i... li/ertatea lui=:
De indat ce atinge nivelul de integritate, viziunea ii va desc2ide
calea, iar pasul lui va netezi poteca. 'u are nevoie s
aleag o direc0ie, 5iindc el insu3i este direc0ia,
inventatorul visului care se des53oar 3i care se
contureaz in lumea evenimentelor.
,%sum.0i integritatea:, mi.a ordonat &l 3i a rostit aceste cuvinte rar
3i clar, pentru a le su/linia importan0a. 8Implicarea
luntric inseamn investi0ie. 'umai implicarea ta 5ace
ca lucrurile s se intample= Doar incorupti/ilitatea
conductorului atrage toate oportunit0ile 3i resursele
necesare... )romisiunea solemn pe care el 3i.a 5acut.o
sie3i este s onoreze Focul pan la capt. Succesul
5iecreia dintre ac0iunile lui, in lumea e?terioar, este
doar rs5rangerea integrit0ii lui.:
(onducerea companiilor pan la limita imposi/ilului, strangerea
unor averi imense, intemeierea unor imperii economice
constituie doar o prelungire a esen0ei lui, o validare a
gradului de li/ertate interioar 3i a nivelului de
responsa/ilitate. Dac omul i3i men0ine implicarea,
succesul este inevita/il, este rodul ei 5iresc.
. 8"n conductor adevrat 3tie c a5acerea adevrat este doar cea
interioar= &l este gardianul incorupti/il al propriei sale
promisiuni. Doar pe aceasta tre/uie s o pstreze
intact:, a su/liniat Vistorul, ca o concluzie.
Imagini cu imperii 5inanciare 3i averi nes5ar3ite se succedau pe
ecran, pentru cateva clipe, 3i apoi dispreau 3i in locul
lor se a3temea o tcere adanc, invluind 5iecare col0i3or
a* slii de 3edin0e. c2ii lui tio3i m scrutau cu aten0ie,
o/servau e5ectul acelor revela0ii. $ sim0eam,
literalmente, intors pe dos. in 8prvlia: interioar,
pre0urile 3i mr5urile 5useser aruncate prin aer 3i acum
erau rearan1ate. %lte priorit0i interveniser s ata3eze
pre0ul corect pe mar5a potrivit 3i dup o alt ordine se
sta/ileau acum locurile pe ra5turi, a/andonand intr.un
depozit vec2ile metode 3i principii pr5uite. %m inc2is
oc2ii 3i mi.am dorit cu ardoare ca aceast opera0iune s
ia s5ar3it. (and a inceput s vor/easc din nou, a reluat
pro/lema imo/ilit0ii.
)entru un conductor, cea mai e5icient metod care.i st la
dispozi0ie este a 5ace prin 8non.5acere:, s ac0ioneze 5ar
a ac0iona. Vistorul a de5init.o drept 8ac0iune lipsit de
e5ort:> o stare vistoare 3i poetic....
8)entru un conductor, solitudinea 3i imo/ilitatea sunt acumulatori
de putere: a conc2is &l, 8starea in care el intuie3te 3i
atrage mesa1e vitale ale voin0ei, care este acum adanc
ingropat iti om... <ii serios, 5ii sincer 3i te vei sim0i
puternic 3i curat... 3i vei 3ti=:
#a auzul acestor cuvinte, imagina0ia mea s.a inl0at 3i am vizualizat
imaginea unor mase nes5ar3ite de oameni dependen0i.
%m privit de la inl0ime stupul de mii de 5emei 3i /r/a0i,
5or5ota lor continu. Imaginile erau reale 3i vii. $i.am
concentrat gandurile asupra lor. %m vzut 5iin0ele
patetice, cu comportamentul lor nelini3tit, cu gesturile
lor repezite, cu mi3carea lor trucat, ca intr.un 5ilm mut.
Vistorul mi.a intrerupt 5anteziile c2iar in acest punct, s.a strecurat
printre re5lec0iile mele 3i le.a indrumat Dup atata timp
petrecut in organiza0ii, numai in acea clip, alturi de
&l, am con3tientizat> cu cat se mi3cau mai mult, cu atat
preau mai ingri1ora0i 3i mai preocupa0i, iar in realitate
ocupau pozi0ii insigni5iante, situandu.se pe cele mai
sczute nivele de responsa/ilitate 3i retri/u0ie.
8In vidul nemi3cat, am invartit roata universului... impreun cu
5iin0ele care se a5lau pe circum5erin0a ei, pe spi0e 3i
/utuc:, a recitat solemn Vistorul.
%cel vid de la mi1locul /utucului este adevratul creator al ro0ii... 3i
in acea invizi/ilitate se ascunde piramida ierar2ic a
5iin0elor care de 5apt o alctuiesc:, a inc2eiat &l 3i a
tcut.
(ine era acea <iin0 care imi tul/ura via0a9
Sim0eam cum caierul de ganduri se toarce u3or pan devine un 5ir
su/0ire, iar emo0iile 3i pr0ile dispersate din <iin0a mea
se adun laolalt. "n rau de energie se um5la, pan a
rupt zgazurile 3i.a luat cu el indoieli, ingri1orri 3i tot
ce era mort.
%lturi de &l, economia 3i a5acerile in5loreau pe solul poeziei 3i
treceau dincolo de limite, devenind o art universal.
Doream s pstrez acea stare de in0elegere, claritatea 3i
luciditatea acelui moment, senza0ia de a 5i capa/il s
cuprind tot 3i toate. %tunci, &l mi.a e?plicat cum s
triesc strategic 3i mi.a vor/it despre %rta de a %c0iona.
8"n conductor tre/uie s 3tie cum s 1oace e?emplar toate
rolurile:,a spus. 8&l poate s simuleze intr.un rol
dezorientarea, ignoran0a 3i c2iar negativismul, ins... nu
tre/uie s cread in ele=: m.a prevenit. Tonul pe care l.a
5olosit mi.a sugerat c era o pro/lem de via0 3i de
moarte.
8&l se poate in5uria 3i poate deveni violent, poate purta masca
agresivit0ii, dar pe dinuntru nu tre/uie s 5ie a5ectat
deloc. Q
%cest rol negativist se nume3te 8atitudine negativ potrivit:.
%poi a adugat ca, interpretand un rol, un conductor poate
concepe programe 3i planuri 3i poate pretinde c se
proiecteaz in viitorul indeprtat. 8Dar 5ar s crezi in
ele=:, a repetat pe acela3i ton poruncitor.
"n om li/er, un /r/at adevrat, 3tie c 5iecare moment necesit o
strategie, 5iecare clip are statutul ei, pe care se spri1in
scenariul ce urmeaz s 5ie 1ucat impeca/il Deta3area
acelora care sunt con3tien0i c 8interpreteaz un rol: le
permite s aleag intre di5erite comportamente 3i
ipostaze posi/ile, ca 3i cum purtarea unei m3ti anume
atrage dup sine circumstan0ele 3i evenimentele cu care
ei se con5runt.
8Doar un om adevrat poate interpreta un rol=: mi.a dezvluit &l,
pe un ton categoric. 8mul o/i3nuit, identi5icat cu rolul
lui, condi0ionat de temerile lui, 2ipnotizat de panorama
super5icial a lumii, a uitat de arta de a interpreta un
rol, de puterea de a interpreta un rol 3i tot ce 3tie este
5alsitatea.:
De multe ori, in momente cruciale ale discursul Su, incercasem s
m apr de acele idei su/versive. %/ilitatea
conductorului de a 1uca teatru mi se prea inrudit cu
minciuna 3i oportunismul.
8S interpretezi un rol cu /un 3tiin0 nu inseamn nicidecum s
min0i:, a z/ierat Vistorul. 8S 1oci, presupune s trie3ti
strategic=: &ra clar c Vistorul de0inea c2eia
gandurilor mele. (apitularea in 5a0a acestei clarit0i
dispersa um/rele c/iar inainte ca acestea s se iveasc.
8S trie3ti strategic este 5elul de a 5i al unui rz/oinic care
ac0ioneaz inten0ionat 3i impeca/il, 5aptuind cele cerute
de situa0ie. in e?terior, el rspunde la cerin0ele rolului...
dar, in acela3i timp, in interior de0ine responsa/ilitatea
3i puterea ascunse in spatele m3tii. Doar cei care triesc
strategic pot reu3i=:
% a3teptat pan cand a5