Sunteți pe pagina 1din 5

Craciun Andrei

Niculae Catalin
Vasile Georgian
Grupa:141 SE
Examinarea cu Radiatii Penetrante


Scurt istoric
Dezvoltarea radiografiei industriale are la baza 3 momente marcante ale dezvoltarii fizicii si
anume,descoperirea razelor x de catre C. Rontgen in anul 1895,a radioactivitatii naturale de
catre H. Becquerel in anul 1896,precum si a radioactivitatii artificiale de catre sotii F.Joliot si
Irene Curie in anul 1934.
Notiuni generale
Metodele radiografice folosesc drept agent de investigatie fascicule de radiatii
nucleare.Radiatiile nucleare emise de o sursa strabat materialul ce urmeaza sa fie examinat si
sunt puse in evidenta la iesirea din material cu ajutorul unui detector convenabil ales.
Defectoscopia radiologic se bazeaz pe proprietileradiaiilor penetrante de a
strbate materiale opace, de ainteraciona cu materialul traversat, de a se atenua
nfuncie de grosimea i natura acestuia.
Defectoscopia radiologic se bazeaz pe proprietileradiaiilor penetrante de a strbate
materiale opace, de ainteraciona cu materialul traversat, de a se atenua nfuncie de grosimea i
natura acestuia.
Principalele caracteristici care particularizeaz idifereniaz radiaiile penetrante sunt: lungimea
de undi frecvena radiaiei. n spectrul radiaiilor electromagnetice, radiaiile X i ocup locul
din stnga cel al radiaiilor cu lungime de und mic i energierelativ mare.


PRODUCEREA RADIATIILOR X
Radiatiile X, cele mai folosite in radiografie, fac parte din categoria radiatiilor
penetrante ocupand un domeniu bine stabilit in spectrul undelor electromagnetice.
Radiatiile X sau Roentgen sunt radiatii electromagnetice penetrante cu lungimi de unda
cuprinse intre 0,01 A -100 A. Apar fie prin excitarea atomilor pe nivele energetice
interioare, fie la franarea pe o substanta a unor particule rapide de sarcina electrica. in
tuburile de radiatii X si in betatroane, particulele purtatoare de sarcina electrica sunt
electronii. Electronii sunt furnizati prin fenomenul de termoemisie, de un filament, apoi
sunt accelerati intr-un camp electric si proiectati pe tinta pe care are loc franarea.
Emisia radiatiilor X apare deci in urma micsorarii bruste a vitezei electronilor si a
proceselor de interactiune cu atomii substantei pe care are loc franarea. Fotonii emisi
au frecvente diferite descriind un spectru de emisie .
Proprietati :
1.sunt invizibile;
2.se propag n toate direciile i n linie dreapt cu o vitez decirca 3.
3.108 m/s, asemntor
4.radiaiilor electromagneticeluminoase;
5.ionizeaz substanele pe care le strbat, provocnd o serie deefecte fizice i chimice;
6.impresioneaz plcile (filmele) fotografice;
7. produc efecte biologice, putnd distruge celulele vii;
8.intensitatea radiaiei, negljnd atenuarea in mediul de propagare, este invers proporional
8.cu ptratul distanei de la surs, fiind supus legii divergenei;
9.sunt atenuate difereniat, funcie de natura,grosimea i densitatea substanei strbtute
defasciculul de radiaii.

PRODUCEREA RADIATIILOR GAMMA
Radiatiile gamma sunt radiatii electromagnetice de natura nucleara cu lungimea
de unda mai mica de 1A , emise: in timpul tranzitiilor nucleare atomice de pe un nivel
energetic superior pe un nivel energetic inferior ; la franarea intr-o substanta a
particulelor incarcate rapid; la anihilarea unei perechi particula-antiparticula; in
procesele de dezintegrare a unor particule din componenta nucleelor radioactive.
Dupa valoarea mare sau mica a energiei lor , radiatiile gamma se clasifica in
radiatii dure sau moi. Spectrul radiatiilor este un spectru de linii . Spre deosebire de
radiatiile X , radiatiile gamma nu sunt produse intr-o instalatie electrica,iar energia lor nu
este reglabila,depinzand numai de natura sursei radioactive . De asemenea ,
intensitatea radiatiilor gamma nu este posibila influentarea starii de dezintegrare a unei
substante radioactive .
PROPRIETATI:
1. Puterea de patrundere prin substanta este foarte mare, putand strabate cu
usurinta corpuri netransparente pentru lumina. Puterea lor de penetratie depinde
atat de energia radiatiilor cat si de energia radiatiilor cat si de natura substantelor
prin care trec.
2. Propagarea in toate directiile si in linie dreapta cu viteza de circa 3x10
8
m/s,
asemanator radiatiilor luminoase.
3. Ionizeaza substantele pe care le strabat, producand o serie de efecte fizice si
chimice.
4. Intensitatea radiatiilor, neglijind atenuarea in mediul de propagare, este invers
proportional cu patratul distantei de la sursa.
5. Nu pot fi deviate de sisteme optice obisnuite.
6. Produc efecte biologice, putand distruge celulele vii.
7. Sunt invizibile.
8. Sunt atenuate diferentiat, functie de natura, grosimea si densitatea substantei
strabatute de fascicolul de radiatii.
AVANTAJELE SURSELOR DE RADIATII GAMMA
Utilizarea surselor de radiatii gamma este marcata de urmatoarele avantaje:
Nu necesita alimentare cu energie electrica si nici sisteme de racire fapt care
usureaza foarte mult utilizarea lor.
Volumele focale, in general mici, indica utilizarea lor acolo unde conditiile impun
adoptarea unor distante surse-film mici, de exemplu in cazul sudurilor la
conducte cu diametre mici.
Puterea de penetratie a radiatiilor emise de anumiti radioizotopi este mare, fapt
care permite reducerea timpilor de expunere si obtinerea de imagini radiografice
de buna calitate in special pentru controlul nedistructiv al pieselor de marime
mare.
Un radioizotop cu caracteristici ideale, care poate fi folosit in orice problema,
nu exista, raminind ca, in raport cu gradul de specifitate al problemei, sa se aleaga mai
multe surse de radiatii ale caror propietati sa se completeze astfel incat rezultatele
scontate sa poata fi atinse relative usor. Pentru orientare in tabelul de mai jos sunt
reprezentate caracteristicele unor surse de radiatii gamma utilizate frecvent in
gamagrafia industriala.

Constructia aparatelor Roentgen industriale :
Un aparat industrial pentru controlulradiographic cuprinde:
-un aparat monobloc, compus dintr-o carcas, ncare se afl tubul Roentgen
i transformatorul de nalt tensiune, totul imersat ntr-un fluid de rcirei izolare;
-un tablou de comand, coninnd aparatura dereglare i de msur a naltei tensiuni, a
curentului anodic i timpului de expunere, totulrealizat ntr-un sistem de comand
la distan;
cabluri de legtur

Aparatul cu raze X Van de Graaf folosete nalta tensiune produs de
generatorulelectrostatic cu acelai nume, cunoscut dinfizic. Electronii, accelerai ntr-
un tub deaccelerare cu vid, bombardeaz anticatodulproducnd radiaii X foarte dure.

Betatronul este un accelerator electroniccircular, care poate emite radiaii X foarte
dure, ntr-un domeniu de energie care se ntinde dela 10 la 30 MeV.




Generator de raze X



Bibliografie:

http://4ndt.wordpress.com/2009/10/16/procedura-de-examinarea-cu-radiatii-penetrante/
http://www.scribd.com/doc/148340225/Examinarea-cu-radiatii-penetrante
http://www.preferatele.com/fizica/CONTROLUL-CU-RADIATII-PENETRAN938.php
http://www.hypestreet.ro/nick-veasey-fotografii-dincolo-aparente/2011/11/16/