26

Proces penal - activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele

competente, cu participarea partilor si a altor persoane, in scopul onstatarii la
timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana
ce a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o
persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Fazele procesului penal - reprezinta diviziuni ale procesului penal :
in care isi desfasoara activitatea anumite organe judiciare prin exercitarea
atributiilor caracteristice functiei procesuale pe care o exercita.
care se finalizeaza prin pronuntarea unor solutii procesuale.
Fazele procesului penal sunt :
1. urmarirea penala (U! - faza preliminara judecatii :
" obiect: identificarea persoanelor banuite de savarsirea unei infractiuni,
administrarea probelor ( ascultarea partilor, a martorilor, dispunerea de perc#izitii
domiciliare!, luarea unor masuri procesuale (arestarea preventive, masuri
asiguratorii!
"scop : pregatirea dosarului pentru trecerea in faza de judecata
" limita initiala: inceperea U
" limita finala: trimiterea$ netrimiterea in judecata
%. judecata & faza in care se solutioneaza conflictul de drept in prima instanta si,
eventual, in caile de atac ordinare (apelul si recursul! :
" obiect: desfasurarea activ. jurisdictionale privind fapta si fatuitorul
" scop: pronuntarea unei #otarari judecatoresti ce are capacitatea de a intra in
puterea de lucru judecat
" limita initiala: sesizarea instantiei prin rec#izitoriul procurorului$ plangerea
impotriva solutiei de neurmarire sau de netrimitere in judecata atunci cand
instanta o admite si retine cauza spre judecare
" limita finala: pronuntarea unei #ot judec definitive
'. executarea #otararilor penale definitive - faza in care se pune in aplicare
#otararea definitive a instantei :
" obiect: activitatea de punere in executare a #ot judec definitive
" scop: aducerea la indeplinire a dispozitiilor #ot judec definitive
" limita initiala: ramanerea definitive a #ot judec.
26
Principiile procesului penal :
- rincipiile sunt regulile cu caracter general ce guverneaza intreaga desfasurare
a procesului penal.
1. Principiul legalitatii (nulla justitia sine lege!
resupune :
- infiintarea prin lege a organelor judiciare
- respecatrea de catre organelor judiciare, pe tot parcursul procesului penal a
legilor precesuale penale, a legilor penale si civile care au legatura cu procesul
penal.
- respectarea tuturor drepturilor procesuale acordate de lege participantilor
- efectuarea fiecarui act procesual sau procedural in continutul si formele stabilite
de lege.
- oragnizarea controlului judiciar si a supraveg#erii judiciare pentru asigurarea
respectarii prevederilor (.
2. Prezumtia de nevinovatie & orice persoana este considerata nevinovata
pana la ramanerea definitive a #otararii jud de condamnare.
3.Principiul aflarii adevarului - desfasurarea procesului penal trebuie sa se
asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si
cu privire la pers faptuitorului.
- obligatia organelor judiciare de a afla adevarul in fiecare cauza penala si de a
lamuri cauza sub toate aspectele
- dreptul partilor de a solicita probe in scopul dovedirii tuturor imprejurarilor care
duc la aflarea adevarului.
- orice persoana care cunoaste vreun mijloc de proba este obligata sa contribuie
la aflarea adevarului.
4.Principiul oficialitatii - actele necesare desfasurarii procesului pneal se
indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.
(a exceptie amintim regula disponibilitatii, regula aplicabila in ipotezele in care
legea conditioneaza desfasurarea procesului penal de existent unei plangeri
prealabile facute de persoana vatamata. )n aceste ipoteze, retragerea plangerii
prealabile sau impacarea partilor determina incetarea procesului penal.
5.Rolul activ al organelor judiciare.
*cesta impune:
- obligatia org judiciare penale de a explica drepturile procesuale partilor.
26
- obligatia org judiciare penale de a pune in discutie orice c#estiune de care
depinde desfasurarea procesului penal.
- implicarea directa a org judiciare penale in aflarea adv prin administrarea din
oficiu a probelor atat in acuzare cat si in aparare.
6.emijlocirea & impune :
- obligatia org judiciare penale de a folosi probe care sunt cat mai aproape de
sursa lor primara.
- obligatia org judiciare penale de a avea contact direct cu mijloacele de proba
administrate.
!. "arantarea li#ertatii si sigurantei persoanei.
*rt + (- nici o persoana nu poate fi retinuta, arestata sau privata de
libertate in alt mod si nici nu poate fi supusa vreunei forme de restrangere a
libertatii decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.
,aca cel impotriva caruia s a luat masura arestarii preventive sau s a dispus
internarea medicala ori o masura de restrangere a libertatii considera ca este
ilegala are dreptul de a se adresa instantei competente.
,e asemenea are dreptul la repararea pagubei suferite, in conditiile prevazute de
lege.e parcursul procesului penal inculpatul poate cere punerea in libertate
provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.
$.Respectarea demnitatii umane.
otrivit art +.alin1., orice persoana care se afla in curs de urmarire penala
sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane.
-upunerea acesteia la tortura sau la tratamente de cruzime, inumane sau
degradante este pedepsita prin lege.
%."arantarea dreptului la aparare.
- artile au dr de a se apara sg. sau de a fi asistate de aparator in cursul
procesului penal.
)mpune:
- posibilitatea si uneori obligata asistentei judiciare in cursul procesului penal
- posibilitatea partilor de a se apara sg in procesul penal
- obligatia org judiciare de a a avea in vedere din oficiu si aspectele favorabile
partilor angajate in .
1&.'galitatea in PP.
26
(etatenii sunt egali in fata lgii si autoritatilor publice fara privilegii si fara
discriminari. nimeni nu este mai presus de lege.artile cu interese contrare
trebuie sa beneficieze de sanse egale pt a-si sustine interesele.
11.Principiul operativitatii in PP
- constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni,
apararea ordinii de drept , prevenirea infractiunilor, educarea cetatenilor in
spiritual respecatrii legilor.
resupune rezolvarea rapida a cauzelor penale cat si simplificarea activitatii
procesual penale, cand este posibil.
12.(im#a in care se desf pp - art /
)n procesul penal procedura judiciara se desf in lb romana. *ctele procedurale se
intocmesc tot in lb romana.
*rt0 - partilor care nu vorbesc sau nu inteleg lb romana li se asigura in mod
gratuit posibilititatea de a lua la constinta de piesele dosarului, dreptul de a vb,
dreptul de a pune concluzii in instant , prin interpret.
13.Principiul respectarii vietii intime a persoanei - orice ingerinta a
autoritatilor in viata private a unei persoana trebuie reglementata prin lege. -e
reflecta in reglementarea si dispunerea perc#ezitiei domciliare, a retinerii
corespondentei, a uitilizarii investigatorilor sub acoperire, a inregistarrilor audio
video.
Participantii la procesul penal
Participantii ) persoanele care coopereaza in cadrul procesului penal in vederea
atingerii scopului acestuia .
*rganele judiciare penale - reprezinta acele organe ale autoritatii statale care
realizeaza activitatea procesual penala. *cestea sunt : organele de urmarire
penala si instantele judecatoresti.
a+ *rganele de urmarie penala (1U! & organe judiciare penale care intervin in
faza preliminara judecatii si care au ca obiect efectuarea urmaririi penale in
cauza, emiterea actului de acuzare si transerul cauzei in faza de judecata.
2 (ategorii de 1U ) Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de
catre organele de cercetare penala.
1rganele de urmarire penala trebuie distinse de alte organe ale autoritatii care
intervin in faza preliminara a judecatii, dar fara a desfasura o activitate procesual
penala specifica, ci doar o activitate de constatare a infractiunii.
26
3ste vorba de organele de constatare. (ex.: agentii de politie de frontiera pt
infract de frontiera. ofiterii si subofiterii din cadrul 4andarmeriei 5omane pt infrct
constatate pe timpul executarii misiunilor specifice etc .!
2 1rganele de cercetare penala (1(! ) organe judiciare care intervin doar in
faza preliminara a judecatii si efectueaza acte de cercetare penala sub
supraveg#erea si controlul procurorului in calitatea acestuia de conducator al
fazei de urmarire penala si titular al functiei de acuzare.
2 (ategorii de 1( - 1rganele de cercetare penala sunt :
a! organele de cercetare ale politiei judiciare .
b! organele de cercetare speciala.
2 1( ale olitiei 4udiciare . Forme ale politiei judiciare
a! politia judiciara de drept comun
b! politia judiciara cu caracter special
1rganele de cercetare penala ale politiei judiciare au competenta generala de
efectuare a urmariri penale, cu exceptia infractiunilor date de lege in competenta
procurorului si in competenta organelor de cercetare penala speciale.
2 1rganele de cercetare penala speciala:
- ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si
similare, pt militarii in subordine. (ercetarea poate fi efectuata si personal de
catre comandanti.
- ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana, pt infrac
savarsite de militari in afara unit milit. (ercetarea poate fi efectuata si personal
de sefii comenduirilor de garnizoana.
- ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare pt infrac de
competenta instant milit. savarsite de pers civ in leg cu oblig lor milit. (ercetarea
poate fi efectuata si personal de comandantii centrelor milit.
- ofiterii politiei de frontiera, anume desemn pt infract de frontiera
- capitanii porturilor pt infract contra sigurantei navigatiei pe apa si contra
disciplinei la bord
(ategorii de activitati efectuate de 1(
1( pot efectua acte de cercetare penala sub rezerva acelor acte ce repr.
*tributul exclusiv al procurorului ca titular al functiei de acuzare (ex. punerea in
miscare a act penale, trimiterea$netrim in judec !.
26
1( efectueaza in cauzele ce au ca obiect infract de competenta acestora:
- acte de descop a infrac si de constatare a acesteia.
- acte de descop, de prindere si de indentif a faptuitorului.
- acte premergatoare
- dispunerea inceperii penale sub rezerva confirm procurorului
- acte de cercetare penala (ascultari de pers!
- dispunerea unor masuri procesuale ( retinerea pe o durata de %6 #!
- propunerea de solutii, materializate de referate, referitoare la acele acte de
competenta exclusiva a procurorului ( referat cu propunere de punere in miscare
a act pen, referat cu propunere de netrim in judecata!
#+ Procurorii ca reprezentanti al ,inisterului Pu#lic
)n calitate de organ de urmarire penala., procurorul repr conducatorul fazei de
urmarie pen si titularul fctie de acuzare, calitate in care participa si la faza de
judecata. )n sistemul roman procurorul are calitatea de magistrat.
- 1rganizare - procurorii sunt organiz in arc#ete(civile sau militare!.
- *tributii ale 7 - 7 exercita prin procuror urm atrib. :
2 efectueaza U in cauzele expres prev de lege
2 participa la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative
2 conduce si supraveg#eaza activ de cercetare pen a politiei judiciare, conduce si
supraveg#eaza activ a altor organe de cercetare pen . dispune in cauzele de
competenta acestora actele de compet excusiva a procur.
2 sesizeaza instant judec pt judecarea cauzelor pen.
2 exercita act civ in caz prev de lege
2 participa la sedinta de judecata in calit de titular al functiei de acuzare
2 exercita caile de atac prev de lege
2 apara dr si interesele legitime ale minorilor, ale pers puse sub interdictie, al
disparutilor si ale altor pers
2 actioneaza pt prevenirea si combaterea criminalitarii
2 studiaza cauzele care genereaza si fav criminalit
2 verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva
- rincipiile care guverneaza activit 7
8a baza organiz si funct 7 stau urm principii:
- legalitatea - in exercit atributiilor lor, procurorii trebuie sa respecte legea si sa
asigure respectarea legii
- impartialitatea- procurorii trebuie sa fie impartiali.
26
*cest principiu este pe deplin aplicabil in faza de U, insa in faza de judecata
procurorul este partial intrucat sustine actul de acuzare
- independenta- parc#etele sunt independente in rap cu instantele judec , precum
si cu celelalte autorit pub
- exercit atrib sub autoritatea ministrului justitiei- 7in 4ustitiei exercita controlul
asupra procur in ceea ce priv: eficienta manageriala, modul in care procurorii isi
indeplin atrib de serv, rap de serv cu justitiabilii.
- controlul nu poate viza insa masurile dispuse de procuror in cursul urmarii
penale so sol dispuse.
- controlul ierar#ic - prim-procurorul parc#etului de pe langa judecatorie, prim-
procur parc#etului de pe langa tribunal, procur gen al parc#etului de pe langa
(*, procurorul general al parc#etului de la langa )((4 exercita controlul asupra
procur iera#ic inferiori.
- indivizibilitatea - in exercitarea atrib lor, procurorii nu intervin in nume propriu, ci
numele parc#etului din care fac parte.
-nstantele .udecatoresti ) repr acele organe judiciare penale care indeplinesc
functia de jurisdictie ( iudicio- puterea de a condamna pe acuzat atunci cand
acesta este gasit vinovat de savar faptei si imperium- puterea de a constrage
pers condamnata sa se supuna la executarea pedepsei.!
-nstantele judec pot fi divizate in :
- instante civile : judecatorie, tribunal, tribunalul pt minori si familie, (*, )((4
- instante militare: 9ribunalul 7ilitar, 9ribunalul 7ilitari 9eritorial, (urtea 7ilitara
de *pel.
-nstantele judecatoresti au urm atri#utii:
- controlul asupra tuturor actelor de procedura afectate pana in mom sesizarii
instantei ( sub aspectul legalitatii si temeiniciei!
- efectuarea actelor de judecata :
2 o examinare a cauzei si o reexaminare a procedurilor preleminare
2 o judecata in sensul atribuit acestei notiuni de procedura care
2 solutionarea act pen si eventual, a act civile, prin pronunt unei #ot pen ce este
susceptibila de a intra in puterea de lucru judecat
/ompunerea instantei judecatoresti.
rin compunerea instant judec se intelege alcatuirea completului de judecata cu
nr de judecatori cerut de lege, judecatori care sa aiba capacitatea functionala
necesara pt judecarea cauzelor pen.
- aspectul consitutiv- lg ':6$%::6 a introdus principiul colegialitatii (% judec! la
prima instanta.
26
- 8g %6/$%::+ a revenit la principiul unicitatii completului (1 judecator! la prima
instanta, % judecatori in apel si ' judecatori in recurs.
*spectul functional - sistemul roman promoveaza institutia judecatorului
profesional (nu admite si magistrati neprofesionali!.
(ompunerea instantei este guvernata de princip unicitatii si continuitatii
completului de judecata. (ompletul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot
cursul judecatii cauzei. (and acesta nu este posibil, completul se poate sc#imba
pana la inceperea dezbaterilor.)n sc#imb, dupa inceperea dezbaterilor, orice
sc#imbare intervenita in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a
dezbaterilor.
Partile in procesul penal
-nculpatul ) persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala este
parte in procesul penal si se numeste inculpat.
)nculpat poate fi atat o persoana fizica cat si o persoana juridica.
(u ocazia desfasurarii procesului penal, subiectul activ al infractiunii dobandeste
diferite calitati procesuale cu semnificatii distincte:
2 faptuitor- pers fata de care se efect acte premergatoare in vederea inceperii U
. nu este sb de dr si oblig preocesuale
2 invinuit- pers fata de care se efect acte de U atata timp cat nu a fost pusa in
miscare act pen impotriva sa. ste sb de dr si oblig procesuale. (alit de invinuit se
doband prin actul de incepere a U. ,ispozitia de incepere a U este
consemnata intr-o rezolutiei.
2 inculpat- pers fata de care s-a pus in miscare act penala.
(alitatea de inculpat se dobandeste prin actul de punere in miscare a act pen
care poate fi :
- ordonanta
- rec#izitoriu
- declaratia verbala a procurorului
- inc#eierea instantei
- condamnat - din mom ramanerii definitive a #ot pen
,intre toate calit, cea de inculpat ii ofera pers cercetare drepturi mai mari :
- dr de aparare
- dr de a cun meterialele de U
- dr de a avea ultimul cuvant in fata instantei de judec
- dr de a ataca #ot pronuntate impotriva sa
26
)n privinta oblig inculpatului amintim:
- oblig de a suporta inculparea ce i se aduce prin suportarea masurilor privative
si restrictive de libertate
- oblig de a se prezenta la termenele de judecata fixate
- oblig de a respecta ordineasi solemnitatea sedintei de judecata
- oblig de a se conforma masurilor procesuale dispuse de instanta
Partea vatamata ) pers care a suferit prin fapta pen o vatamare fizica, morala
sau materiala, daca participa in procesul penal, se numeste parte vatamata.
ers vatamata in vreun mod printr-o infract nu dobandeste automat calitatea de
parte vatamata.
1rganele judiciare au obligatia sa c#eme pers vatamata prin infract si sa o
intrebe daca se constituie, dupa caz, parte vatamata sau parte civila.
articiparea in calit de p. vatamata nu este obligatorie ci este consecinta optiunii
pe care o face pers vatamata.
artea vatamata are urm dr :
- poate fi ascultata
- are dr de a solicita admitarea de probatoriu
- are cuvantul in cadrul dezbaterilor din sedinta de judec
- poate uza de caile de atac
artea vatamata se bucura de dr mai largi in cazul in care act pen s-a pus in
miscare la plangerea prealabila.
,atorita caracterului personal al dr p vatamate, decesul acesteia in timpul pp nu
permite inlocuirea ei, dr stingandu-se odata cu titularul.
)n priv oblig p vatamate pe parcursul pp, amintim oblig de a se prezenta la
termenele de judecata si de a se conforma masurilor dispude de instanta.
Partea civila ) pers vatamata care exercita act civila in cadrul procesului penala,
se num p civila. )n consecinta, p civila este p vatamata care a suferit un
prejudiciu material sau moral prin savar infract si care solicita repararea acestui
prejudiciu in cadrul proces pen.
(onditii pt a se constitui p civila:
- sa existe un prejudiciu moral, material, sau fizic.
- prejudiciul a fost produs prin savar infract
/onstituirea de parte civila. Procedura.
26
- constituirea ca parte civila in procesul pen reprezinta o optiune a persoanei
vatamate, aceasta putand opta in egala masura pt repararea prejudiciului in fata
instantei civile.
(a exceptie, art. 1/ prevede ca act civila se porneste si se exercita din oficiu (in
cadrul procesului pen! , cand cel vatamat este o pers lipsita de cap de ex sau cu
cap de ex restransa.
(onstituirea de parte civila se poate face in scris sau verbal in fata organului
judiciar penal competent
(onstituirea de p civila se poate face oricand in cursul U, sau in faza de
judecata pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante.
ot avea calitatea de p civila:
- sotia sau sotul suprevietuitor, copii majori so mostenitorii victimei decedate in
urma savarsitii infract
- casele de asigurari de sanatate pt recuperarea c#eltuilelilor de spitalizare
ocazionate de internarea p vatamate
- unitatea din patrimoniul careia s-au sustras bunuri
rintre dr de care se bucura p civila, amintim:
- dr de a solicita despagubiri
- dr de a solicita adm de probe
- dr de a uza de caile de atac, atat pe latura civila cat si pe latura pen a cauzei
rincipalele indatoriri ale p civile sunt:
- de a se contitui parte civila pana la citirea actului de sesizare a instantei, acest
moment putand fi depasit numai daca inculatul prezent nu se opune
- de a luat cuvantul asupra dezbaterilor pe fondul cauzei numai dupa p vatamata
- de a preciza cuantumul despagubirilor
Partea responsa#ila civilmente
ersoana c#emata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pt
pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului, se numeste persoana
responsabila civilmente.
arte responsabila civilmente intervine in ipotezele de raspundere civila pt fapta
altuia : - raspunderea parintilor pt faptele ilicite savarsite de copii lor minori,
- rasp comitentilor pt faptele prepusilor lor.
,odalitatile de constituire de parte responsa#ila civilmente.Procedura
- )ntroducerea in cauza - la cererea partii civile$ din oficiu de catre organul judiciar
penal in ipotezele in care persoana vatamata este lipsita de cap de ex sau cu
cap de ex restransa, iar actiunea civ se exercita din oficiu
26
- 1ricand in cursul urmaririi pen , iar in faza de judecata pana la citirea actului de
sesizare in fata primei instante.
- )nterventia voluntara- la cererea partii reponsabila civilmente
- 1ricand in cursul urmarii pen , iar in faza de judec pana la terminarea cercetarii
judec in fata primei instante
0u#iectii procesuali ce pot inlocui partile in procesul penal 1 pers fizice sau
jur care preiau in an ipoteze dr si oblig partilor.
- -uccesorii- pers fiz sau jur care succed in drepturile pers fizice decedate sau a
pers jur reorganizate, desfiintate sau dizolvate. -uccesorii intervin in latura civila
a cauzei.
- 5eprezentantii- pers imputernicite in proces sa efectueze acte procesuale in
numele si in interesul unor parti din proces in temeiul unei imputerniciri legale
(reprezentarea legala! sau conventionale ( reprezentarea conventionala! .
5eprezentantii intervin in latura penala si in latura civila a cauzei.
- -ubstitutii procesuali- acei subiecti procesuali care efect acte procesuale in
nume propriu pt realizarea unui drept al partilor. 3x.: plangerea penala poate fi
introdusa de copilul major pt parinti sau de un sot pt celalalt sot.
2paratorul in procesul penal ) reprezinta acel avocat, membru al unui ;arou,
introdus in procesul penal pt a sustine interesele partilor.
*paratorul nu are o pozitie procesuala proprie, ci se situeaza pe pozitia
procesuala a partii pe care o asista$ o reprezinta.

,odalitatile de participare a aparatorului in procesul penal.Un avocat poate
participa in procesul penal ca avocat prin doua modalitati:
- alegerea de catre parte si inc#eierea unui contract de asistenta juridica in
ipotezele de asistenta juridica facultativa$obligatorie.
- esemnarea din oficiu la cererea organului judiciar de catre -erviciul de
*sistenta 4uridica din cadrul ;arourilor in ipoteza de asistenta juridica obligatorie
cand partea nu are un aparator ales.
2sistenta juridica .Feluri
- asistenta juridica facultativa - reprezinta regula in procesul penal si intervine
atunci cand legea nu impune cu titlu obligatoriu asistenta aparatorului, ci acesta
este doar rezultatul dreptului de apreciere al partii.
- asistenta juridica obligatorie - intervine doar in caz expres prev de lege in an
iopteze in care legiuitorul considera, sub sanctiunea nulit absolute, ca se impune
asistenta aparatorului.
*sistenta obligatorie poate fi exercitata de un aparator ales, iar in lipsa acestuia,
de un aparator din oficiu ale carui onorarii dunt asigurate din fondurile
7inisterului 4ustiei.
26
-poteze de asistenta jur o#ligatorie.
) asistenta jur o#lig a invinuitului3inculpatului )
)n faza de U si de judecata intervine in urm ipoteze :
2 cand invinuitul sau inculpatul este minor
2 cand invinuitul sau inculpatul este internat intr-un centru de reeducare sau intr-
un institut medical educativ
2 cand invinuitul sau inculpatul este retinut sau arestat c#iar in alta cauza
2 cand fata de invinuit sau inculpat a fost dipusa masura de siguranta a internarii
medicale sau obligarea la tratament c#iar in alta cauza
2 atunci cand organul se urmarire pen sau instanta apreciaza ca invinuitul sau
inculpatul nu si-ar putea afce singur apararea
2 in alte cazuri prev de lege
)n cursul judecatii, asistenta jur este obligatorie si in cazurile in care legea
prevede pt infract savarsita pedepasa detentiunii pe viata sau pedeapsa
inc#isorii de + ani sau mai mare.
) asistenta jur o#ligatorie a celorlalte parti.
*ceasta intervine atunci cand instanta apreciaza ca din anumite motive partea
vatamata, p civila si p responsab civilm nu si-ar putea face singura apararea.
2/4-5'2 P'2(2
- reprezinta mijlocul procesual prin care conflictul de drept penal nascut dintr-o
infractiune este adus in fata jurisdictiei penale pentru a fi solutionat si pentru a se
aplica sanctiuni penale.
Particularitati & este o actiune de stat & statul este cel care aplica sanctiunile.se
exercita prin intermediul org jud penale.
- este obligatorie
- este indisponibila & o data pusa in miscare nu mai poate fi retrasa.
- este indivizibila - se extinde asupra tuturor care au participat la sav infractiunii.
- este personala - poate fi exercitata numai impotriva celor care au calitatea de
participant la sav infractiunii.
- este autonoma-nu este dependent de nici o alta actiune.
6esfasurarea actiunii penale : are ' momente :
a. punerea in miscare a actiunii penale.
26
#. exercitarea actiunii penale
c. stingerea actiunii penale.
a+ punerea in miscare inseamna efectuarea actului procesual prevazut
de lege prin care se formuleaza acuzatia impotriva unei pers determinate.
(onditii:
- sa fie inceputa in prealabil urm penala
- persoana invinuita sa fie cunoscuta
- sa existe probe temeinice de vinovatie.
4itularii :
) Procurorul &t itularul principal al actiunii penale
) Persoana vatamata - este titular doar cand introduce planeere la instant
impotriva solutiilor procurorului de netrim in judecata, iar instant admitere
plangerea si retine cauza spre judecare.
) -nstanta de judecata - este titular doar in ipoteza ex tinderii procesului penal
pentru alte fapte atunci cand procurorul lipseste de la judecata.
2cte de inculpare : - 1rdonanta & dispusa de procurer in cursul urmaririi penale.
2 5ec#izitoriu - intocmit de procurer la sf urm penale atunci cand se
impune trimiterea in judecata si actiunea penala si nu a fost pusa in miscare
anterior prin ordonanta.
2 ,eclaratii verbale ale procurorului in faza de judecata
2 langere persoanei vatamata importiva solutiilor procurorului de netrim
in jud.
#+ e7ercitarea actiunii penale - efectuarea tuturor actelor procesuale
care oblige instant jud sa judece pe inculpat si sa aplice una din sanctiunile
prevazute de lg penala.
-mpiedicarea actiunii penale
1. (azuri in care actiunea penala este lipsita de temei.
%. (azuri in care actiunea penala este lipsita de obiect.
1. (azuri in care fapta(temeiul! nu exista :
- Fapta nu e prevazuta de lg penala
- Fapta nu prezinta gradul social al unei infractiuni
- Fapta nu a fost savarsita de invinuit sau inculpate
26
- Faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii
3xista unele din cazuele care inlatura caracterul penal al faptei.
0olutiile procesuale sunt urm:
- inainte de inceperea urm penale procurorul dispune neinceperea urm penale
- in cursul urm penale procurorul dispune :
a. clasarea & cand nu exista invinuit in cauza
b. scoaterea de sub urmarire & cand exista invinuit
- in cursul judecatii - ac#itarea
%. (and nu are obiect :
- lipseste plangerea prealabila a pers vatamate, autorizarea sau sesizarea
organului competent ori alta conditie prev de lg, necesara pt punerea in miscare
a actiunii penale.
- a intervenit amnistia sau prescriptia ori decesul faptuitorului sau , dupa caz ,
radierea pers juridice at cand are calitatea de faptuitor.
- a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat, in cazut infractiunilor
pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura rasp penala.
- i s-a dispus inlocuirea rasp penale.
- exista o cauza de nepedepsire prev d lg.
- exista autoritate de lucru judecat.
0olutiile procesuale sunt:
2 inainte de inceperea urm penale procurorul poate dispune neinceperea urm
penale.
2 in cursul urm penale procurorul dispune: clasarea sau incetarea urm penale.
2 in cursul judecatii instant pronunta incetarea procesului penal.
c+ stingerea actiunii penale - ultimul moment al exercitarii acesteia
atunci cand fie actiunea penala si-a atins obiectivele, fie at cand a intervenit
unele din cauzele de impiedicare.
0olutii: - condamnarea
- ac#itarea
- incetarea procesului penal.
- scoaterea de sub urmarire.
- incetarea urm penale.
26
2/4-5'2 /-8-(2
3ste mijlocul legal prin care o persoana care a suferit un prejudiciu prin
infractiune solicita repararea acestuia in cadrul procesului penal.
articularitati: - isi are izvorul intr-o infractiune
- se exercita de regula la cerere, fiind disponibila si indivizibila
- este facultativa &partea civila are un drept de optiune privind exercitarea actiunii
civile in procesul penal.
- are ca titular persoana prejudiciata prin infractiune
- are caracter accesoriu fata de actiunea penala
(onditii:
- infractiunea sa fi cauzat un prejudiciu material sau moral
- intre infractiunea sav si prejudiciul cerut a fi acoperit sa existe o legatura de
cauzalitate
- prejudiciul sa fie cert
- prejudiciul sa nu fi fost reparat.
- sa existe manifestarea de vointa din parte persoanei fizice cu cap deplina de ex
de a fi despagubita.
9rasaturi:
- este disponibila
- este accesorie actiunii penale
- este divizibila - poate fi exercitata asupra celui care a cauzat prejudiciul cat si
asupra altor persoane.
6'0F205R2R'2 2/4-5-- /-8-(' & cunoaste ' momente.
1. unerea in miscare a actiunii civile.
- dreptul la optiune & trebuie sa avem pornit un porces penal pt o fapta prev d lg
penala prin sav careia s a sarvarsit paguba unei persoane.
- dreptul partii interesate de a introduce sau nu actiunea civila
- dreptul de a renunta la actiune
- dreptul de a stinge litigiul printr-o tranzactie.
- din oficiu - cand cel vatamat este o persoana lipsita de cap de exercitiu sau cu
capacitate restransa.
%. 3xercitarea actiunii civile.
-e exercita de catre: - de catre persoana vatamata.
26
- de catre organul de urm penala in faza de urm penala
- de procuror in faza de judecata
'. -olutionarea actiunii civile.
)nstanta poate dispune: - admiterea actiunii civile
- *tunci cand sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale
- )nstanta a pronuntat in latura penala: condamnarea. ac#itarea si incetarea
procesului penal.
- 5espingerea actiunii civile: -nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile
delictuale.
- )nstanta pronuntat in latura penala ac#itarea.
-ituatiile in care instant penala nu solutioneaza actiunea civila :
-instanta prununta in latura penala: ac#itarea .
- incetarea procesului penal
- in caz de retragere a plangerii prealabile.
/*,P'4'92 : ,24'R-' P'2(;
1. o<iunea de competen<=.
(ompeten<a reprezint= sfera atribu<iilor pe care le are de >ndeplinit, potrivit
legii, fiecare categorie de organe judiciare >n cadrul procesului penal.
2. Formele competen<ei.
Formele fundamentale ale competen<ei:
- competen<a func<ional=.
- competen<a material=.
- competen<a teritorial=.
Formele subsidiare ale competen<ei:
- competen<a personal=.
- competen<a special=.
- competen<a excep<ional=.
Formele fundamentale ale competen<ei:
26
- (ompeten<a func<ional= ( ratione oficii ! : - contureaz= categoriile de activit=<i pe
care le poate desf=?ura un anumit organ >n cadrul competen<ei sale generale.
- (ompeten<a material= ( ratione materia ! : - se >n<elege criteriul cu ajutorul
c=ruia se stabile?te care dintre organele judiciare de grade diferite poate
instrumenta anumite categorii ale cauzei penale.
ractic se stabile?te sfera atribu<iunilor unui anumit organ, sfer= care-i
delimiteaz= competen<a >n raport cu organele inferioare sau superioare >n grad
( este o competen<= pe vertical= !.
@nc=lcarea dispozi<iilor legale privind aceast= competen<= se sanc<ioneaz=
cu nulitate absolut= ( v. art. 1A/ alin.% !. 3xcep<ia de necompeten<= material=
poate fi ridicat= >n tot cursul procesului penal, pBn= la pronun<area #ot=rBrii
definitive.
- (ompeten<a teritorial= ( ratione loci ! - este criteriul cu ajutorul c=ruia se
determin= care dintre organele de acela?i grad este competent s= solu<ioneze o
anumit= cauz= ( o competen<= pe orizontal= !.
(onform art.': alin 1, competen<a dup= teritoriu, pentru infrac<iunile
s=vBr?ite >n <ar=, este determinat= de:
2 locul unde a fost s=vBr?it= infrac<iunea,
2 locul unde a fot prins f=ptuitorul,
2 locul unde locuie?te f=ptuitorul,
2 locul unde locuie?te persoana v=t=mat=.
(onform art.6+ alin.%, >n caz de sesiz=ri simultane, prioritatea se
stabile?te >n ordinea enumer=rii de la art.': alin.1, operBnd a?a numita
Cpreferin<= legal=D.
@n cazul >n care a fost sesizat un singur organ dintre cele prev=zute de
art.': alin.1, acesta va fi competent s= rezolve cauza penal=.
otrivit art.': alin.%, judecarea cauzei revine aceleia dintre instan<e
competente, conform art.': alin.1,>n a c=rei raz= teritorial= s-a efectuat urm=rirea
penal=.
entru sec<iile maritime ?i fluviale >nfiin<ate prin ,ecretul nr.%:' din '1
oct.1A/6, competen<a teritorial= este stabilit= astfel:
- sec<iile maritime ?i fluviale (onstan<a solu<ioneaz= cauzele penale privind
infrac<iunile prev=zute de lege s=vBr?ite >n raza jude<ului (onstan<a ?i 9ulcea,
marea teritorial= ?i ,un=rea pBn= la mila E6 inclusiv.
- sec<iile maritime ?i fluviale Fala<i au competen<a pentru celelalte jude<e ?i
,un=rea de la mila E6 >n amonte pBn= la Gilometrul 1:/+.
26
(onform art.'1 alin1, modificat prin 8.6+$1AA', infrac<iunile s=vBr?ite >n afara
teritoriului <=rii se judec=, dup= caz, de c=tre instan<ele civile sau militare >n a
c=ror raz= teritorial= >?i are domiciliul sau locuie?te f=ptuitorul.
,ac= acesta nu are domiciliul ?i nici nu locuie?te >n 5omBnia, ?i fapta este
de competen<a judec=toriei, se judec= la judec=toria sectorului %, iar >n celelalte
cazuri, de c=tre instan<a competent= dup= materie ?i calitatea persoanei, din
municipiul ;ucure?ti.
Herespectarea regulilor de competen<= teritoriale atrage sanc<iunea
nulit=<ii relative.
3xcep<ia de necompeten<= teritorial= poate fi ridicat= numai pBn= la citirea
actului de sesizare >n fa<a primei instan<e de judecat= ( art.'A alin.% !.

Formele su#sidiare ale competen<ei.
- (ompeten<a personal= (ratione personae! - este criteriul legal potrivit c=ruia
unele organe judiciare solu<ioneaz= anumite cauze penale >n raport cu anumite
calit=<i pe care le au f=ptuitorii.
*stfel, >n legisla<ia noastr= calitatea de re?edinte, senator, deputat ori
membru al Fuvernului, competen<a de judecat= revine @nalta (urte de (asa<ie ?i
4usti<ie. 8a aceasta se adaug= calitatea de militar, procuror, judec=tor, notar,
calit=<i care atrag competen<a personal= a organelor judiciare.
(ompeten<a personal= este determinat= de calitatea pe care o are
f=ptuitorul >n momentul s=vBr?irii infrac<iunii sau cBnd are loc tragerea la
r=spundere penal=.
- (ompeten<a special= - este competen<a unic= ?i exclusiv= pe care o au
anumite organe judiciare de a rezolva cauze penale privind infrac<iuni ce aduc
atingere unei anumite sfere de rela<ii sociale. ( 3xemplu: instan<ele maritime ?i
fluviale, ca instan<e speciale, care au competen<a de a rezolva cauzele penale
privind infrac<iunile s=vBr?ite >n leg=tur= cu regimul naviga<iei maritime ?i
fluviale !.
- (ompeten<a excep<ional= ( extraordinar= ! - este limitat= la un interval de timp,
>n care, datorit= unor >mprejur=ri deosebite ( stare de r=zboi, stare de
necesitate ! anumite organe judiciare primesc spre solu<ionare cauze penale pe
care, >n mod obi?nuit, nu le au >n competen<a lor.
*ceast= competen<= o au atBt organele care func<ioneaz= >n cadrul
sistemului judiciar, cBt ?i organele judiciare create >n mod excep<ional.
(ompeten<a extraordinar=, >n dreptul romBn, va fi tratat= numai teoretic,
deoarece art.1%+ pct.% din (onstitu<ie interzice >nfiin<area de instan<e
extraordinare.
/ompeten<a organelor judiciare
26
1. /ompeten<a func<ional=> material= ?i personal= a instan<elor
judec=tore?ti
(onform legii de organizare judec=toreasc= instan<ele din <ara noastr=
sunt structurate ierar#ic fiind >n ordine urm=toarele:
- judec=toriile
- tribunalele
- cur<ile de apel
- @nalta (urte de (asa<ie ?i 4usti<ie.
8egea de organizare judec=toreasc= cuprinde dispozi<ii referitoare la judec=torii,
tribunale ?i cur<i de apel, iar organizarea ?i func<ionarea instan<elor militare ?i a
@naltei (ur<i de (asa<ie ?i 4usti<ie prin legi speciale.
(ompeten<a judec=toriei
-ub aspectul competen<ei func<ionale judec=toria nu judec= decBt >n
prim= instan<=. (onform art.%+ alin.1 (pp judec=toria judec= >n prim= instan<=
toate infrac<iunile cu excep<ia celor date prin lege >n competen<a altor instan<e.
(ompeten<a tribunalului militar ( ec#ivalentul judec=torie !
*re o competen<= func<ional= limitat= numai la judecarea cauzelor penale
>n prim= instan<=.
(onform art.%E (pp intr= >n competen<a material= ?i personal= a acestei
instan<e:
infrac<iunile s=vBr?ite de militari pBn= la gradul de colonel inclusiv cu excep<ia
celor date de lege >n competen<a altor instan<e. @n aceast= situa<ie calitatea
f=ptuitorului este dublu circumstan<iat= ( militar ?i cu un anumit grad !.
(ompeten<a tribunalului
(onform art.%/ (pp., tribunalul judec= >n prim= instan<=, judec= >n apel,
judec= >n recurs ?i solu<ioneaz= ?i anumite conflicte de competen<=.
9ribunalul judec=: - >n prim= instan<=:
- infrac<iuni prev=zute de (odul penal >n art.1/6-1//, 1/A, art.10A alin.', art.1A:,
art.1A/ alin.', art.%:A alin.' ?i 6, art.%11 alin.%, %
1
?i ', art.%1%, art.%1+ alin.+
art.%1+
1
alin.%, art.%+%, %+6, %+/, %EE-%/:, %/'-%/E.
(Bnd s-a produs o catastrof= de cale ferat=, art.%/A
1
, %A0, '1% ?i '1/, precum ?i
infrac<iunea de contraband= dac= a avut ca obiect arme, muni<ii sau materii
explozive ori radioactive.
- infrac<iunile s=vBr?ite cu inten<ie, care au avut ca urmare moartea unei
persoane.
- infrac<iuni privind siguran<a na<ional= a 5omBniei prev=zute >n legi speciale.
26
- infrac<iunile de sp=lare a banilor, precum ?i infrac<iunile privind traficul ?i
consumul ilicit de droguri.
- infrac<iuni de bancrut= frauduloas=, dac= fapta prive?te sistemul bancar.
- alte infrac<iuni date prin lege >n competen<a sa.
(a instan<= de apel :
- judec= apelurile >mpotriva #ot=rBrilor penale pronun<ate de judec=torii >n prim=
instan<= ( cu excep<ia celor prev=zute de art.%/A alin.% lit.a ! precum ?i >n alte
cazuri anume prev=zute de lege.
(a instan<= de recurs :
- judec= recursurile >mpotriva #ot=rBrilor penale pronun<ate de judec=torii >n cazul
infrac<iunilor men<ionate de art.%/A alin.% lit.a, precum ?i >n alte cazuri prev=zute
delege.
(a situa<ie special=, tribunalul rezolv= conflictele de competen<= ivite >ntre
judec=toriile subordonate.
(ompeten<a tribunalului militar teritorial judec=:
)n prim= instan<=:
- infrac<iunile men<ionate >n art.%/ pct.1 lit.a-e (pp s=vBr?ite >n leg=tur= cu
serviciu de militari pBn= la gradul de colonel inclusiv.
- alte infrac<iuni date prin lege >n competen<a sa.
-e observ= c= exist= situa<ii unde se aplic= exclusiv o competen<=
material= (pentru infrac<iunile prev=zute de art.%0 pct.1 lit.c (pp ! ?i exist= situa<ii
unde competen<a material= ?i personal= se >ntrep=trund ?i se suprapun.
(a instan<= de apel:
- judec= apelurile >mpotriva #ot=rBrilor pronun<ate >n prim= instan<= de tribunalele
militare, cu excep<ia infrac<iunilor men<ionate >n art.%/A alin.% lit.a ?i a
infrac<iunilor contra ordinii ?i disciplinei militare sanc<ionate de lege cu pedeapsa
>nc#isorii de cel mult % ani.
(a instan<= la recurs:
- judec= recursurile >mpotriva #ot=rBrilor pronun<ate de tribunalele militare >n
cazul infrac<iunilor prev=zute >n art.%/A alin.% lit.a ?i al infrac<iunilor contra ordinii
?i disciplinei militare, sanc<ionate de lege cu pedeapsa >nc#isorii de cel mult % ani
precum ?i >n alte cazuri prev=zute de lege.
(a situa<ie special= solu<ioneaz= conflictele de competen<= ivite >ntre
tribunalele militare din circumscrip<ia sa, precum ?i >n alte cazuri prev=zute de
lege.
26
(ompeten<a (ur<ii de *pel - judec= >n prim= instan<=:
- infrac<iuni prev=zute de (.p. >n art.1++-1/' ( infrac<iuni contra statului ! ?i
art.'+E-'E1 ( infrac<iuni contra p=cii ?i omenirii !.
- infrac<iuni s=vBr?ite de judec=torii de la judec=torii ?i tribunale, de procurorii de
la parc#etele de pe lBng= aceste instan<e, precum ?i de notarii publici.
- infrac<iuni s=vBr?ite de judec=torii, procurorii ?i controlorii financiari ai camerelor
de conturi jude<ene, precum ?i de controlorii financiari de la (urtea de (onturi.
- alte infrac<iuni date prin lege >n competen<a sa.
(a instan<= de apel:
- judec= apelurile >mpotriva #ot=rBrilor penale pronun<ate de tribunale >n apel,
precum ?i >n anumite cazuri prev=zute de lege.
(a instan<= de recurs:
- judec= recursurile >mpotriva #ot=rBrilor penale pronun<ate de tribunale >n apel,
precum ?i >n alte cazuri anume prev=zute de lege.
-olu<ioneaz= conflictele de competen<= ivite >ntre instan<ele judec=tore?ti
aflate >n raza teritorial= a (ur<ii ( indiferent c= aceste conflicte sunt >ntre
judec=torii , >ntre tribunale sau tribunale ?i judec=torii !.
(ompeten<a (ur<ii 7ilitare de *pel - judec= >n prim= instan<=:
- infrac<iunile prev=zute de (.p. >n art.1++-1/' ?i art.'+E-'E1, s=vBr?ite de
militari.
- infrac<iunile s=vBr?ite de judec=torii tribunalelor militare ?i ai tribunalelor militare
teritoriale, precum ?i de procurorii militari de la parc#etele militare de pe lBng=
aceste instan<e.
- alte infrac<iuni date prin lege >n competen<a sa.
)n apel:
- judec= apelurile >mpotriva #ot=rBrilor pronun<ate de tribunalele militare
teritoriale.
)n recurs:
- judec= recursurile >mpotriva #ot=rBrilor pronun<ate de tribunalele militare
teritoriale >n apel, precum ?i >n alte cazuri prev=zute de lege.
-olu<ioneaz= conflictele de competen<= ivite >ntre tribunalele militare
teritoriale sau >ntre tribunalele militare din raza de competen<= a unor tribunale
militare teritoriale diferite, precum ?i >n alte cazuri anume prev=zute de lege.
(ompeten<a @naltei (ur<i de (asa<ie ?i 4usti<ie
26
2 judec= >n prim= instan<=:
- infrac<iunile s=vBr?ite de senatori ?i deputa<i.
- infrac<iunile s=vBr?ite de membrii Fuvernului.
- infrac<iunile s=vBr?ite de judec=torii (ur<ii (onstitu<ionale de membrii,
judec=torii ?i procurorii (ur<ii de (onturi, de re?edintele (onsiliului 8egislativ ?i
de *vocatul oporului.
- infrac<iuni s=vBr?ite de mare?ali, amirali, generali ?i c#estori.
- infrac<iunile s=vBr?ite de ?efii cultelor religioase organizate >n condi<iile legii ?i
de ceilal<i membrii ai @naltului (ler, care au cel pu<in rangul de ar#iereu sau
ec#ivalent al acestuia.
- infrac<iunile s=vBr?ite de judec=torii ?i magistra<ii asisten<i de la @nalta (urte de
(asa<ie ?i 4usti<ie ?i 4usti<ie, de judec=torii de la cur<ile de apel ?i (urtea 7ilitar=
de *pel, precum ?i de procurorii de pe lBng= aceste instan<e ?i de procurorii
arc#etului Ha<ional *nticorup<ie
- alte cauze date prin lege >n competen<=.
9oate cazurile >n care legea confer= @naltei (ur<ii de (asa<ie ?i 4usti<ie
dreptul de a judeca >n prim= instan<= au >n vedere o competen<= personal=.
2 in recurs judec=:
- recursurile >mpotriva #ot=rBrilor penale pronun<ate >n prim= instan<=, de cur<ile
de apel ?i (urtea 7ilitar= de *pel.
- recursurile >mpotriva #ot=rBrilor penale pronun<ate, ca instan<= de apel, de
cur<ile de apel ?i (urtea 7ilitar= de apel.
- recursurile >mpotriva #ot=rBrilor penale pronun<ate >n prim= instan<= de sec<ia
penal= a @naltei (ur<i de (asa<ie ?i 4usti<ie, precum ?i >n alte cazuri prev=zute de
lege.
- judec= recursuri >n interesul legii.
- judec= recursuri >n anulare.
-olu<ioneaz=:
- conflictele de competen<=, >n cazurile >n care @nalta (urte de (asa<ie ?i 4usti<ie
este instan<= superioar= comun=,
- cazurile >n care cursul justi<iei este >ntrerupt,
- cererile de str=mutare,
- alte cazuri prev=zute de lege.
(ompeten<a sec<iilor maritime ?i fluviale.
rin ,ecretul nr.%:' $ 1A/6 au fost >nfiin<ate sec<ii maritime ?i fluviale la
judec=toriile ?i tribunalele jude<ene din (onstan<a ?i Fala<i.
(ompeten<a:
26
- func<ional= - este cea obi?nuit= >n sensul c= sec<ia maritim= ?i fluvial= de la
judec=torie judec= numai >n prim= instan<=, iar sec<ia de la tribunal judec= >n
prim= instan<= ?i >n recurs.
- personal= - unele infrac<iuni presupun din partea subiectului s= fie marinar sau
s= fac= parte din personalul marinei civile.
(ompeten<a este reglementat= prin ,.66'$1A/% ?i 8.6+$1AA1.
reciz=m c= sec<iile maritime ?i fluviale ale tribunalelor ca instan<= de
recurs judec= #ot=rBrile pronun<ate >n prim= instan<= de sec<iile maritime ?i
fluviale ale judec=toriilor.
Prorogarea de competen<=
rorogarea de competen<= const= >n prelungirea, extinderea competen<ei
normale a organelor judiciare asupra unor cauze care, de regul=, revin altor organe.
rorogarea competen<ei poate avea loc numai >n favoarea unui organ de acela?i
grad sau a unui organ superior >n grad ?i niciodat= >n favoarea unui organ inferior.
(ompeten<a ( >n sensul tradi<ional, larg ! se prorog= >n foarte multe situa<ii cum ar fi:
- conexitatea ?i indivizibilitatea,
- sc#imbare a >ncadr=rii juridice,
- de rezolvare a unor c#estiuni prealabile,
- str=mutare a cauzelor penale,
- sesizare a unei alte instan<e >n urma cas=rii, cu trimitere prev=zut= de art.'0: alin.% (pp.
1. /ompeten<a @n caz de cone7itate
(onexitatea este acea stare a mai multor cauze penale care impune reunirea lor
spre a fi rezolvate >mpreun=.
(azuri de conexiune ( art.'6 (pp. !:
- cBnd dou= sau mai multe infrac<iuni sunt s=vBr?ite prin acte diferite, de una sau mai
multe persoane >mpreun=, >n acela?i timp ?i >n acela?i loc.
- cBnd dou= sau mai multe infrac<iuni sunt s=vBr?ite >n timp ori >n loc diferit, dup= o
prealabil= >n<elegere >ntre infractori.
- cBnd o infrac<iune este s=vBr?it= pentru a preg=ti, a >nlesni sau a ascunde comiterea
altei infrac<iuni ori este s=vBr?it= pentru a >nlesni sau asigura sustragerea de la
r=spundere penal= a f=ptuitorului altei infrac<iuni.
26
- cBnd >ntre dou= sau mai multe infrac<iuni exist= leg=tur= ?i reunirea lor se impune pentru
o bun= >nf=ptuire a justi<iei.
(Bnd cauzele >ntre care exist= o leg=tur= de conexitate se afl= >n fa<a aceluia?i
organ, se conexeaz= cauzele, urm=rirea ?i judecarea revenind aceluia?i organ.
(Bnd cauzele se afl= >n fa<a unor organe diferite pot ap=rea urm=toarele situa<ii:
a! (auzele sunt >n competen<a unor organe de acela?i grad, solu<ionarea intr= >n
competen<a organului care a fost primul sesizat.
b! (auzele conexe sunt >n competen<a unor organe de grade diferite, competen<a revine
organului superior >n grad.
c! @ntre organele competente exist= ?i un organ militar:
- competen<a revine organului militar,
- dac= organul civil este superior >n grad, competen<a revine organului militar ec#ivalent >n
grad cu organul civil.
@n faza de judecat= reunirea cauzelor se face diferen<iat dup= stadiul judec=rii.
(auzele se reunesc >n fa<a primei instan<e de judecat=. c#iar dup= casare cu trimitere.
-e pot reuni ?i >n cadrul judec=rii recursului, dac= sunt >ntrunite cumulativ urm=toarele
dou= condi<ii:
- instan<ele de recurs sunt de acela?i grad,
- cauzele se afl= >n acela?i stadiu de judecat=.
2. 6isjungerea
5eprezint= opera<iunea invers= conex=rii ?i const= >n separarea uneia sau mai
multor cauze din complexul de cauze sau aspecte reunite >n virtutea conexit=<ii.
,isjungerea este permis= de lege >n toate cazurile de conexitate ?i >n cazul de
indivizibilitate prev=zut de art.'' lit. a determinat de participa<ia penal= ( art.'0 (pp. !.
,isjungerea poate fi folosit= ?i >ntr-un sens mai restrBns, ducBnd la separarea
unor aspecte care altfel constituie o unitate >n cadrul procesului penal ( disjungerea
ac<iunii civile ?i amBnarea judec=rii ei >n alt= ?edin<=, dac= rezolvarea preten<iilor civile ar
provoca >ntBrzierea solu<ion=rii #ot=rBrii penale !.,isjungerea trebuie s= fie >ntotdeauna
permis= de lege.
rocurorul care supraveg#eaz= urm=rirea penal= poate >n anumite ipoteze
dispune ca unele fapte s= fie cercetate separat >n vederea unei urm=riri mai complete ?i
26
mai operative ( art.%1% (pp. !.
/ompeten<a @n caz de indivizi#ilitate
)ndivizibilitatea de deosebe?te de conexitate prin aceea c= prima se
caracterizeaz= prin unicitatea infrac<iunii ( sau a faptei !, a doua prin pluralitatea
infrac<iunilor.
,isjungerea cauzelor conexe este posibil= ori de cBte ori este >n interesul justi<iei,
pe cBnd >n caz de indivizibilitate, aceasta se permite numai cBnd legea permite expres.
(azurile de indivizibilitate ( art.'' (pp. !:
a! cBnd la s=vBr?irea unei infrac<iuni au participat mai multe persoane.
b! cBnd dou= sau mai multe infrac<iuni au fost s=vBr?ite prin acela?i act.
c! >n cazul infrac<iunilor continuate sau >n orice alte cazuri cBnd dou= sau mai multe acte
materiale alc=tuiesc o singur= infrac<iune.
)ndivizibilitatea >n genere duce la reunirea obligatorie pe cBnd conexitatea la una
facultativ=.
5eunirea >ntr-o singur= cauz= a aspectelor indivize se face potrivit regulilor de
competen<= stipulate pentru conexitate.
@n cazul indivizibilit=<ii legate de existen<a unei infrac<iuni continuate reunirea
aspectelor indivize are loc indiferent de stadiul >n care se afl= procesul.
@n celelalte cazuri reunirea se face ca >n cazul conexit=<ii ( se are >n vedere
stadiul diferit de desf=?urare a procesului penal !.
2lte situa<ii privind prorogarea competen<ei
a! (ompeten<a >n caz de sc#imbare a >ncadr=rii juridice sau a calific=rii.
otrivit art.61 (pp:
- instan<a sesizat= cu judecarea unei infrac<iuni r=mBne competent=, c#iar dac= dup=
efectuarea cercet=rii judec=tore?ti, c= infrac<iunea este de competen<a instan<ei
inferioare.
- prorogarea este posibil= numai cBnd sc#imbarea calific=rii intervine ca urmare a
administr=rii probelor >n fa<a instan<ei ?i nu opereaz= decBt >n privin<a competen<ei
materiale.
26
- sc#imbarea calific=rii printr-o lege nou=, intervenit= >n cursul judec=rii cauzei, nu atrage
incompeten<a instan<ei de judecat= afar= de cazul cBnd prin acea lege nu s-ar dispune
altfel.
b! (#estiuni prealabile.
entru ca o c#estiune s= fie considerat= prealabil= trebuie s= aib= caracterul de
condi<ie de fapt sau de drept, pentru solu<ionarea cauzei care face obiectul procesului
penal. 1biectul c#estiunilor prealabile este variat ?i poate apar<ine oric=rei ramuri a
dreptului. rincipiul general stabilit de art.66 (pp. este c= instan<a care judec= aspectul
principal rezolv= ?i c#estiunile prealabile. (#estiunea prealabil= se judec= de c=tre
instan<a penal= potrivit regulilor ?i mijloacelor de prob= privitoare la materia c=reia >i
apar<ine acea c#estiune ( art.66 alin.% (pp. !. Iot=rBrea definitiv= a instan<ei civile
asupra >mprejur=rii ce constituie c#estiune prealabil= >n procesul penal, are autoritate de
lucru judecat >n fa<a instan<ei penale ( art.66 alin' (pp.!.
/azuri particulare de prorogare a competen<ei
- organul de cercetare penal= este obligat s= efectueze actele de cercetare penal= ce nu
sufer= amBnare, c#iar dac= acestea privesc o cauz= care nu este de competen<a lui
( art.%1' (pp. !.
- cBnd anumite acte de cercetare penal= trebuie s= fie efectuate >n afara circumscrip<iei >n
care se face cercetarea, organul de cercetare penal= poate s= le efectueze el >nsu?i
( art.%11 pct.1 !.
- trecerea cauzei de c=tre procuror de la un organ de cercetare penal= la altul ( art.%1/
(pp. !.
- str=mutarea cauzelor de c=tre @nalta (urte de (asa<ie ?i 4usti<ie.
- >n cazul recuz=rii >ntregii instan<e, instan<a suprem= dispune judecarea cauzei de c=tre o
alt= instan<= egal= >n rang.
- instan<a de recurs poate ca >n urma cas=rii #ot=rBrii s= trimit= spre rejudecare altei
instan<e decBt cea care a f=cut judecata >n prim= instan<= dar egal= >n grad cu aceea.
-nstitu<ii procesuale legate de competen<=
1. 6eclinarea de competen<= ?i conflictele de competen<=
,eclinarea de competen<= :
26
1rganele judiciare au obliga<ia s=-?i verifice competen<a din oficiu. cei interesa<i
pot ridica aceast= excep<ie.
(Bnd un organ constat= c= nu este competent, >?i declin= competen<a.
,eclinarea de competen<= :
- reprezint= autocontrolul asupra competen<ei organului juridic.
- organul care stabile?te c= nu are competen<= trebuie s= determine >n acela?i timp cui >i
revine aceasta ( pentru instan<a penal= nu este posibil= declinarea de competen<= >n
favoarea unui organ din afara sistemului jurisdic<ional ori a unui organ de judecat=
str=in!.
- atrage dezinvestirea organului care a luat #ot=rBrea ?i constituie >n acela?i timp actul de
sesizare al organului >n favoarea c=ruia a fost declinat= competen<a.
- dac= declinarea de competen<= a fost determinat= de incompeten<a material= sau
personal=, organul c=ruia i s-a trimis cauza poate aprecia asupra validit=<ii actelor
>ndeplinite men<inBnd m=surile dispuse de organul desesizat.
- dac= declinarea s-a dispun avBndu-se >n vede necompeten<a teritorial=, actele ?i
m=surile organului desesizat r=mBn valabile, legea statuBnd men<inerea acestora.
- declinarea de competen<= dispus= de instan<= prin #ot=rBre nu poate fi atacat= prin nici
o cale de atac ( art.6% alin.6, (pp. !.
(onflictele de competen<= :
*pare >ntre dou= sau mai multe organe judiciare. 3ste de dou= feluri: negativ ?i
pozitiv.
(onflictul pozitiv apare cBnd dou= sau mai multe organe judiciare se recunosc
concomitent, competente s= solu<ioneze o cauz= penal=.
(onflictul negativ intervine cBnd dou= sau mai multe organe judiciare >?i declin=
competen<a reciproc, unul >n favoarea celuilalt.
(onflictul de competen<= se rezolv= de organul ierar#ic superior ?i comun organelor
aflate >n concurs. (Bnd conflictul apare >ntre o instan<= civil= ?i una militar= solu<ionarea
conflictului este de competen<a @naltei (ur<i de (asa<ie ?i 4usti<ie.
*stfel:
- sesizarea instan<ei competente s= rezolve conflictul se face de c=tre instan<a care s-a
declarat cea din urm= competent= >n caz de conflict pozitiv ?i de c=tre instan<a care ?i-a
26
declinat cea din urm= competen<= >n caz de conflict negativ. sesizarea se poate face ?i
de c=tre procuror sau p=r<i.
- >n caz de conflict pozitiv pBn= la solu<ionarea acestuia, judecarea se suspend=.
- actele ce reclam= urgen<= se efectueaz= de c=tre organul care ?i-a declinat competen<a
ori s-a declarat competent cel din urm=.
- solu<ionarea conflictului de c=tre instan<a superioar= ?i comun= se face cu citarea ?i
ascultarea p=r<ilor.
- >n literatura de specialitate ?i practica judiciar= s-a considerat, c= #ot=rBrea prin care s-a
rezolvat conflictul de competen<= are caracterul unei decizii care nu poate fi atacat= cu
recurs.
- dac= se constat= c= nici una dintre instan<ele aflate >n conflict nu este competent=,
aceasta revenind unei alte instan<e fa<= de care organul de judecat= care rezolv=
conflictul nu este superior ?i comun, dosarul se >nainteaz= dup= caz, (ur<ii de *pel,
(ur<ii 7ilitare de *pel sau @naltei (ur<i de (asa<ie ?i 4usti<ie pentru stabilirea
competen<ei.
- odat= rezolvat conflictul de competen<=, instan<a desemnat= nu se mai poate declara
necompetent= afar= de cazul cBnd >n urma complet=rii cercet=rii judec=tore?ti, situa<ia
de fapt se sc#imb=, constatBndu-se c= fapta constituie o infrac<iune dat= prin lege >n
competen<a altei instan<e ( art.6' alin.A (pp. !.
- >n cazul >n care conflictul de competen<= intervine >ntre procurori, se aplic= regula
general= de determinare a organului >ndrept=<it s= solu<ioneze conflictul de competen<=.
- cBnd conflictul intervine >ntre dou= organe de cercetare penal=, competen<a se
stabile?te de c=tre procurorul care exercit= supraveg#erea asupra activit=<ii de cercetare
penal= a acestor organe ( art.6+ alin.E (pp. !.
2. -ncompati#ilitatea> a#<inerea ?i recuzarea
-ncompati#ilitatea este o institu<ie prin intermediul c=reia anumite
persoane f=cBnd parte din organul care desf=?oar= procesul penal sau care ajut= la
solu<ionarea acestuia, sunt >mpiedicate s= participe la ac<iunea procesual= datorit= unor
>mprejur=ri personale de natur= a pune sub semnul >ndoielii obiectivitatea acestor
persoane >n solu<ionarea cauzei penale.
ot fi incompatibili: judec=torul, grefierul de ?edin<=, procurorul, organele de
26
cercetare penal=, expertul ?i interpretul.
(onform art.6E-+0 (pp sunt incompatibili:
a! judec=torii so<i sau rude apropiate >ntre ei, ace?tia nu pot face parte din acela?i complet,
>nl=turBnd posibilitatea ca >n cadrul completului s= se formeze o grupare, care datorit=
leg=turii de rudenie s= poat= influen<a asupra rolului exprimat, ?tirbind principiul activit=<ii
colegiale.
b! judec=torii care au judecat o cauz=, nu pot participa la judecarea cauzei la instan<a
superioar= sau la rejudecarea cauzei >n caz de restituire la instan<a ini<ial=. se
presupune c= judec=torul care a luat o #ot=rBre, nu-?i va modifica punctul de vedere.
c! judec=torii care ?i-au exprimat anterior p=rerea cu privire la solu<ia ce s-ar putea da, nu
mai au dreptul de a participa la judecarea acelui proces, deoarece nu prezint= garan<ia
maxim= a obiectivit=<ii.
d! judec=torii care fiind anterior procurori >n aceea?i cauz= au pus >n mi?care ac<iunea
penal=, au dispus trimiterea >n judecat= ori au pus concluzii >n fond >n calitate de
procuror la instan<a de judecat=, sau au emis mandatul de arestare preventiv= >n cursul
urm=ririi penale, deoarece se presupune o >nclina<ie acuzatorial= >n solu<ionarea cauzei.
e! judec=torii care anterior au fost ap=r=tori sau reprezentan<i ai vreuneia dintre p=r<i,
expert sau martor.
f! judec=torii interesa<i sub orice form= >n solu<ionarea cauzei personal, el, so<ul sau o rud=
apropiat= nu au dreptul s= judece.
22 entru procurori:
a! se alic= acelea?i reguli ca ?i la judec=tori.
b! >n plus procurorul care a participat ca judec=tor >n prim= instan<=, nu poate pune
concluzii la judecarea ei >n apel sau recurs.
Frefierul este incompatibil >n acelea?i condi<ii ca ?i procurorul, cu excep<ia cazului
tipic prev=zut numai pentru acesta. 1rganul de cercetare penal= poate fi incompatibil >n
ultimele trei cazuri prev=zute pentru judec=tor, >n plus, cel care a efectuat urm=rirea
penal= este incompatibil s= o completeze sau s= o refac= >n cazul >n care instan<a
dispune restituirea cauzei >n acest scop ( art.6A alin.6 (pp !, se extinde ?i asupra
procurorului cBnd acesta a efectuat personal urm=rirea penal= ?i cauza a fost restituit=
de instan<= >n vederea complet=rii sau refacerii urm=ririi . acest lucru nu se aplic=
procurorului care exercit= supraveg#erea urm=ririi sau sesizeaz= instan<a.
26
3xpertul ?i interpretul sunt incompatibili cBnd intervin >n mod corespunz=tor
ultimele 6 cazuri de incompatibilitate prev=zute pentru judec=tori, iar >n art.+6 (pp se
precizeaz=:
- calitatea de expert este incompatibil= cu aceea de martor. calitatea de martor primeaz=.
- participarea ca expert sau interpret de mai multe ori >n aceea?i cauz= nu constituie un
motiv de recuzare.
2#<inerea
3ste institu<ia prin care cel aflat >ntr-una din cazurile de incompatibilitate poate
cere s= fie >nlocuit cu o alt= persoan= avBnd aceea?i calitate( este o auto-recuzare a
organului !.
*b<inerea trebuie cerut= de cel aflat >n stare de incompatibilitate ?i duce la
>nl=turarea lui >n m=sura admiterii. ,eclara<ia se face >n timpul judec=<ii pre?edintelui
instan<ei, iar >n cazul procurorului declara<ia se face procurorului ierar#ic superior.
-e solu<ioneaz= conform procedurii de solu<ionare a cererii de recuzare.
Recuzarea
ersoana incompatibil= care nu s-a ab<inut poate fi recuzat= de p=r<i pe tot
parcursul procesului de >ndat= ce se cunoa?te cazul de incompatibilitate.
3ste o garan<ie a prevederilor care >i oblig= pe cei incompatibili s= se ab<in=.
5ecuzarea se formuleaz= >n scris sau oral cu ar=tarea cazului de
incompatibilitate:
a! >n faza de urm=rire penal=:
- se adreseaz= o cerere organului de cercetare penal= sau procurorului. organul de
cercetare penal= >nainteaz= >n %6 de ore cererea procurorului care supraveg#eaz=
cercetarea penal= f=r= a >ntrerupe cursul cercet=rii. procurorului este obligat s= se
pronun<e >n termen de ' zile printr-o ordonan<= care se comunic= celui interesat.
- cBnd se cere recuzarea procurorului, se aplic= >n mod corespunz=tor procedura de mai
sus, solu<ionarea cererii fiind de competen<a procurorului ierar#ic superior.
b! >n faza judec=<ii:
- recuzarea judec=torului, procurorului sau grefierului se solu<ioneaz= >n ?edin<= secret=
de un alt complet de judecat= ?i f=r= participarea celui recuzat.
26
- examinarea cererii se face de >ndat=, ascultBndu-se procurorul cBnd este prezent >n
instan<=, p=r<ile, precum ?i persoana care este recuzat=.
- instan<a #ot=r=?te prin >nc#eiere admiterea sau respingerea cererii de recuzare. >n caz
de admitere se va stabili >n ce m=sur= actele >ndeplinite ori m=surile dispuse se men<in.
- dac= cererea de recuzare este >ndreptat= >mpotriva unei instan<e >n >ntregime, se
men<ioneaz= concret cazul de incompatibilitate >n care se afl= fiecare judec=tor ?i se
solu<ioneaz= de c=tre instan<a ierar#ic superioar=. dac= aceast= cerere se g=se?te
>ntemeiat=, este desemnat= pentru judecarea cauzei o instan<= egal= >n grad cu instan<a
>n fa<a c=reia s-a produs recuzarea.
- >n cauzele >n care sunt aresta<i preventiv, cBnd se recuz= >ntreaga instan<=, instan<a
ierar#ic superioar= competent= s= solu<ioneze cererea de recuzare, >nainte de a se
pronun<a asupra recuz=rii, dispune cu privire la arestarea preventiv= >n condi<iile
prev=zute de lege ( v.art.+% pct.+
1
!.
- >nc#eierea prin care instan<a se pronun<= asupra ab<inerii sau recuz=rii nu sunt supuse
nici unei c=i de atac, cu excep<ia >nc#eierilor prin care s-a respins cererea de recuzare
( se atac= cu recurs >n 60 de ore ?i recursul se judec= >n 60 de ore din momentul primirii
dosarului , >n camera de consiliu, cu participarea p=r<ilor!.
- din punct de vedere al naturii juridice exist= dou= opinii:
a. dispozi<iile care reglementeaz= incompatibilitatea sunt privitoare la compunerea instan<ei
?i deci trebuie avut= >n vedere sub sanc<iunea nulit=<ii absolute.
b. incompatibilitatea nu apar<ine categoriei juridice de compunere a instan<ei ?i ca atare
consecin<a nerespect=rii dispozi<iilor >n materie duce la nulitate relativ=.
0tr=mutarea cauzelor penale
-tr=mutarea este o derogare de la competen<a teritorial= normal=, competen<a
teritorial= legal= se sc#imb= cu una judiciar= delegat=.
9emeiul str=mut=rii conform art.++(1! (urtea -uprem= de 4usti<ie (@nalta (urte de
(asa<ie ?i 4usti<ie! str=mut= judecarea unei cauze la alt= instan<= egal= >n grad cu cea
competent=, dac=, apreciind temeinicia motivelor de str=mutare, consider= c= prin
aceasta se asigur= desf=?urarea normal= a procesului.
-e are astfel >n vedere:
- atitudinea p=rtinitoare a instan<ei,
- orice alt= situa<ie care ar >mpiedica desf=?urarea normal= a procesului,
26
- suspiciunea prive?te condi<iile >n care instan<a penal= >n >ntregul ei, judec= o cauz= ?i
este determinat= de un climat neprielnic sau de o ambian<= defavorabil=, de exemplu:
respingerea unor cereri sau excep<ii >ndrept=<ite ale acestora, >ncerc=ri de intimidare a
lor sau a martorilor, consemnarea denaturat= a unor declara<ii, tolerarea unor
ne>ndepliniri de procedur=, amBn=ri nejustificate ale cauzei, atitudini suspicios de
binevoitoare fa<= de solicit=rile p=r<ii adverse care duc participan<ii la proces la un
sentiment se ne>ncredere ?i descurajare.
rocedura str=mut=rii
- cererea de str=mutare este adresat= (ur<ii -upreme de 4usti<ie ( @nalta (urte de (asa<ie
?i 4usti<ie ! ?i trebuie motivat=.
- se poate cere de c=tre partea interesat= sau procuror.
- cererea f=cut= de procuror, suspend= de drept judecarea cauzei.
- pre?edintele (ur<ii -upreme de 4usti<ie ( @nalta (urte de (asa<ie ?i 4usti<ie ! cere
informa<ii de la pre?edintele instan<ei ierar#ic superioare celei la care se afl= cauza a
c=rei str=mutare se cere, comunicBndu-i ?i termenul fixat pentru judecarea cererii de
str=mutare. cBnd (urtea -uprem= de 4usti<ie ( @nalta (urte de (asa<ie ?i 4usti<ie ! este
instan<a ierar#ic superioar=, informa<iile se cer 7inisterului 4usti<iei.
- cererea de informa<ii este facultativ= dac= se solicit= o nou= str=mutare cu privire la
aceea?i cauz=.
- cererea de informa<ii este facultativ= dac= se solicit= o nou= str=mutare cu privire la
aceea?i cauz=.
- pre?edintele instan<ei ierar#ic superioare celei la care se afl= cauza ia m=suri pentru
>ncuno?tiin<area p=r<ilor despre introducerea cererii de str=mutare, despre termenul fixat,
cu men<iunea c= p=r<ile pot trimite memorii ?i se pot prezenta la termenul fixat pentru
solu<ionarea cererii ( se va face men<iune despre aceste >ncuno?tiin<=ri, ata?Bdu-se
dovezile de comunicare a acesteia, >n informa<iile trimise (ur<ii -upreme de
4usti<ie( @nalta (urte de (asa<ie ?i 4usti<ie!.
- examinarea cererii de str=mutare se face >n ?edin<= secret= cu ascultarea p=r<ilor cBnd
acestea sunt prezente.
- (.-.4. ( ).(.(.4.! dispune f=r= ar=tarea motivelor admiterea sau respingerea cererii, prin
>nc#eiere:
a! >n cazul >n care cererea este g=sit= >ntemeiat=, dispune str=mutarea cauzei, #ot=rBnd
totodat= >n ce m=sur= actele >ndeplinite >n fa<a instan<ei de la care s-a str=mutat cauza
se men<in.
26
b! aceast= instan<= v-a fi >n?tiin<at= de >ndat= despre admiterea cererii de str=mutare.
c! dac= instan<a de la care se str=mut= cauza a procedat >ntre timp la judecarea cauzei,
#ot=rBrea pronun<at= este desfiin<at= prin efectul admiterii cererii de str=mutare.
d! str=mutarea cauzei nu poate fi cerut= din nou, afar= de situa<ia >n care noua cerere se
>ntemeiaz= pe >mprejur=ri necunoscute (ur<ii -upreme de 4usti<ie ( @nalta (urte de
(asa<ie ?i 4usti<ie ! la solu<ionarea cererii anterioare.
- dac= necesitatea str=mut=rii se ive?te >n timpul urm=ririi penale, aceasta se rezolv=
potrivit dispozi<iilor generale care reglementeaz= faza respectiv=.