Sunteți pe pagina 1din 42

PLAN DE AFACERI

CUPRINS
1. REZUMAT..........................................................................3
1.1. DESCRIEREA PIEEI I A ROLULUI FIRMEI......3
2. ISTORICUL FIRMEI S.C. PINEA S.A....................5
2.1. DATA NFIINRII......................................................5
2.2 SCOPUL FIRMEI S.C. PINEA S.A......................7
3. DESCRIEREA GENERAL A AFACERII ...................!
3.1 O"IECTI#E. STRATEGIE. TACTICI.........................!
3.2 STRUCTURA PERSONALULUI..................................!
3.3 COMPETIIA................................................................1$
%. STRATEGIA.....................................................................11
5.DESCRIEREA PRODUSELOR I MODUL DE
FOLOSIRE...........................................................................12
5.1 CICLUL PRODUSELOR..............................................12
5.2 DESCRIEREA CLIENILOR I A SURSELOR DE
APRO#IZIONARE..............................................................1%
5.3 METODA DE PRODUCIE FOLOSIT...................1%
&. STRATEGIA DE MAR'ETING...................................1&
&.1 PIAA..............................................................................1&
&.2 A#ANTA(ELE FIRMEI...............................................1&
&.3 PIAA INT................................................................1&
&.% SEGMENTAREA PIEEI INT...............................17
7. INFORMAII FINANCIARE........................................1!
CALCULE PRE#IZIONARE PE 3 ANI............................................................................................................1!
A)*+,-* .,)*)/,*01 2342 */4,5,4*42* 62 6,*7)834,/*02 * 3410,, 62 920.80:*);1 .,)*)/,*01 * <)40290,)620,, +*
<)/=2,202* 2>20/,;,?+?,. E* <@, 9089?)2 31 34*A,+2*3/1 9?)/42+2 4*0, @, 9?)/42+2 3+*A2 *+2 7234,?),, .,)*)/,*02B
<) 526202* .?)6*:2)410,, ?)2, )8, 340*427,, 62 :2);,)202 @, 62 62-58+4*02 <)40C?) :26,? /8)/?02);,*+. D2
*32:2)2*B *)*+,-* .,)*)/,*01 .*/2 8A,2/4?+ 9028/?910,+80 2>420)2 *+2 9*042)20,+80 2/8)8:,/, @, .,)*)/,*0C
A*)/*0,B 92)40? .?)6*:2)4*02* ?)80 983,A,+2 */;,?), 62 /88920*02 /? 02392/4,5* <)40290,)6202. A4D4
*)*+,-* 92 9+*) ,)420)B /D4 @, /2* 2>420)1 *? /* 8A,2/4,5 62420:,)*02* 02)4*A,+,41;,, @, * 0,3/?+?, @,B <) .,)*+B
* 5*+80,, <)40290,)620,,. S?03* 62 6*42 92)40? *)*+,-* .,)*)/,*01 8 /8)34,4?,2 68/?:2)42+2 /8)4*A,+2 62
3,)42-1E A,+*);?+B /8)4?+ 62 02-?+4*42 @, *)2>* +* A,+*);......................................................................................1!
1..............................................................................................21
IMO"ILIZRI NETE FFR AMORTIZRIG H ..........21
IMO"ILIZRI NECORPORALE I..................................21
IMO"ILIZRI CORPORALE I.......................................21
IMO"ILIZRI FINANCIARE I.......................................21
CREANE J 1 AN...............................................................21
5.7!%.2&&................................................................................21
&.K3K.7!%................................................................................21
&.K2%.1&2................................................................................21
2..............................................................................................21
ACTI#E CIRCULANTE H.................................................21
!.%&&.K1K................................................................................21
11.1K&.$%!..............................................................................21
1%.51K.51K..............................................................................21
1. REZUMAT
1.1. Descrierea pieei i a rolului firmei
n ultimii ani, concurena n domeniul produselor de panificaie a crescut
vertiginos. Datorit ciclului foarte scurt de fabricaie al acestor roduse !i a
cererii relativ stabile, "ntrerin#torii rivai au referat s investeasc "n
domeniu, astfel "nc$t "n re#ent e%ist "n &udeul 'rila 176 de bru!rii, din care
mai mult de &umtate "n municiiul 'rila.
"ocieaea produce #i comerciali$ea$! anual e iaa intern este ())) de
tone de fin de diverse tiuri, *))) de tone de $ine "n diverse sortimente !i *+
de tone de roduse de atiserie.
P,*;* c!reia i se adresea$! S.C. P,IN-./ S... are un caracter local e de
o arte !i tradiional e de alt arte. 0eografic aceast ia e locali#at "n
ora!ul 'rila, iar din unct de vedere al comonenei este o ia tradiional
universal.
Societatea reali#ea# v$n#ri rin reeaua de ma%a$ine P&INEA de e ra#a
municiiului 'rila !i rin intermediul unor firme rivate. Cu firmele rivate de
distribuie v$n#area se face e ba# de comen#i ferme !i contracte.
Reeaua de disribuie era constituit "n 1))2 din 17 ma%a$ine proprii de
desfacere.
Apro'i$ionarea ma%a$inelor 3rorii sau nu4 se face rin intermediul
ma!inilor seciale entru $ine, aflate "n dotarea societii. Dac "n urm cu
c$iva ani acestea coresundeau erfect nevoilor de distribuie a roduselor, "n
re#ent scderea roduciei a redus eficiena utili#rii lor, fc$nd de dorit
utili#area unor ma!ini mai mici.
(n )**6 num!rul ma%a$inelor proprii a crescu la )1, dou treimi din
acestea fiind dotate cu vitrine frigorifice entru strarea alimentelor. 5oate
maga#inele au fost dotate cu case de marcat !i c$ntare electronice. Personalul
este calificat !i bine regtit entru a asigura un comer civili#at.
+a%a$inele primesc, %esionea$! #i '-nd produsele. .ctele "ntocmite "n
maga#ine sunt redate biroului financiar6contabil, iar numerarul "ncasat se red
#ilnic la casierie, ut$nd fi utili#at c7iar "n #iua urmtoare "n scourile stabilite
de societate.
Crieriile de selecie a modali!ii de disribuie se ba#ea# e urmtoarele8
6 lata imediat9
6 volumul comen#ii9
6 relaia anterioar.
Conracele de li'rare racticate de S.C. P,IN-. S... n caliae de
furni$or conin revederi asiguratoare referitoare la8
6 documentele !i modalitile de lat9
6 receia mrfii la sediul firmei9
6 garanie9
6 rsunderea contractual.
Cifra #ilnic a v$n#rilor a "nregistrat o tendin de cre!tere "n rimii 1
ani. n termeni reali, evoluia a fost ascendent "n erioada 1))2 : 1))( !i
descendent "n erioada 1))( : 1));.
.rovi#ionarea maga#inelor 3rorii sau nu4 se face rin intermediul
ma!inilor seciale entru $ine, aflate "n dotarea societii. Dac "n urm cu
c$iva ani acestea coresundeau erfect nevoilor de distribuie a roduselor, "n
re#ent scderea roduciei a redus eficiena utili#rii lor, fc$nd de dorit
utili#area unor ma!ini mai mici.
n <;;; ea deinea o treime din iaa de desfacere a roduselor de
anificaie din &ude, aceast cot este "n re#ent de aro%imativ 1)=. .ceast
evoluie s6a suraus e o scdere general a consumului, ceea ce a determinat
!i reducerea roduciei unitii.
Datorit scderii roduciei unitii, firma S.C. P,IN-. S... va relua
aceast afacere.
2. ISTORICUL IRMEI S.C. !"#I$EA% S.A.
2.1. Da&a '(fii()rii
S. C. P,IN-. S... a luat fiin "n decembrie <;;1. -ste ersoan &uridic
rom$n, are forma &uridic de societate e aciuni !i "!i desf!oar activitatea "n
conformitate cu legile rom$ne !i statutul ei. Societatea nu are filiale sau
sucursale "n ar sau strintate.
Caitalul social iniial al societii a fost de (>.1<+.))) lei, fiind "mrit "n
<+.?2* aciuni cu o valoare nominal de +))) lei. Caitalul social actual este de
1.)+1.+*(.))) lei, divi#at "n <1+.<22 aciuni a <?.2)< lei fiecare. De la "nfiinare
$n "n re#ent numrul acionarilor a sc#ut de la 1.<*1 la <.*<> datorit
concentrrii deinerilor de aciuni.
@biectul de activitate conform statutului este rere#entat de8
a. roducia, inclusiv arovi#ionarea !i imortul entru roducie !i
desfacere e iaa intern !i e%tern a roduselor obinute rin
relucrarea industrial a cerealelor, a roduselor de anificaie !i
astelor finoase9
b. comerciali#area cu ridicata !i amnuntul a roduselor !i mrfurilor
alimentare !i nealimentare de orice fel rin maga#ine rorii sau
"nc7iriate, concesionate sau "n locuri secial amena&ate : iee, t$rguri
recum !i "n sistem ambulant, rin tonete, rulote, automaga#ine !i
altele de acest fel9
c. oeraiuni de imort6e%ort, e%clusiv cele rev#ute la unctul a.,
roduse !i servicii, oeraiuni seciali#ate de comer e%terior 3leasing,
intermediere, lo7n, deo#it, maga#ine, licitaii, cooerare, ga&, iotec,
barter, rere#entan4, recum !i oricare alt gen de servicii de comer
e%terior9
d. restri de servicii "n domeniul8
6 transortul de mrfuri !i ersoane "n trafic intern !i internaional9
6 intermedieri mobiliare !i imobilare "n sistem de comision sau
consignaie !i rere#entan comercial9
6 intermedieri !i cumrri de active !i aciuni de ctre acionarii S.C.
P,IN-. S...9
6 intermedierea cumrrii de active !i aciuni de ctre acionarii
salariai !i "i rere#entarea acestora fa de teri "n astfel de aciuni.
e. Concesionarea de terenuri arabile !i creditarea rorietarilor de
terenuri entru roducia de cereale9
f. n reali#area obiectului de activitate societatea comercial efectuea#
orice alte oeraiuni rivind de#voltarea, moderni#area !i e%loatarea
caacitii de roducie, cumrarea de active !i aciuni, av$nd dretul
de a cumra, "nc7iria sau a dob$ndi rin alte mi&loace !i de a obine
orice fel !i orice dreturi, rivilegii sau orice avanta& asura sau "n
legtur cu orice rorieti !i orice construcii, cldiri, locuine,
ateliere, maga#ine, deo#ite, caaciti de roducie, ma!ini,
ec7iamente, instalaii, motoare, material rulant, mi&loace auto !i orice
rorietate imobiliar sau dreturi de orice fel.
'a#a material a societii este comus din urmtoarele active rinciale8
6 o moar de gru : construit "n <;<1, a a&uns rin moderni#ri
succesive la o caacitate de mcini! de <12 de tone "n 12 de ore9
utila&ele sunt de rovenien rom$neasc 3<+ valuri ti 5ole4 !i
turceasc 3umidificatoare, ma!ini de gris4.
n urma rocesului de mcinare se ot obine toate tiurile de fin,
difereniate "n funcie de coninutul "n cenu! !i substane minerale9
6 cele 21 magazine de desfacere a roduselor alimentare sunt rs$ndite
"n tot ora!ul.
2.2 Scopul firmei S.C. ! "#I$EA ! S.A.
Scoul firmei este de a roduce !i comerciali#a rodusele de anificaie
rorii.
.sirm s dob$ndim o reutaie e ia ca fabricant !i distribuitor de
roduse de anificaie. Putem obine acest lucru rin de#voltarea romt a
roduselor, "nelegerea clar a tendinelor !i nevoilor de e ia, comerciali#are
!i "mbuteliere inovatoare !i rofitabile.
Pentru a ne atinge obiectivul, S.C. P,IN-. S... are nevoie de caital,
talent managerial, faciliti mai mari !i mai eficiente.
*. DESCRIEREA +E$ERAL, A AACERII
*.1 O-iec&i.e. S&ra&e/ie. Tac&ici
Produsul fabricat !i oferit de firm fiind un rodus final, va fi reali#at e
ia consumatorului !i este orientat ersoanelor de toate v$rstele.
Clienii oteniali ai "ntrerinderii sunt ersoanele de toate v$rstele.
Pentru ai determina e clienii s cumere rodusele fabricate de
"ntrerindere, conducerea va une accentul, "n rimul r$nd, e calitatea
deosebit a serviciilor restate, reul convenabil. Produsele firmei vor ti
distribuite direct consumatorului.
Preurile la rodusele livrate vor fi constituite din elementele rorii lor,
reie!ind din costurile de roducie !i din alte c7eltuieli.
Reclama roduselor va fi efectuat rin intermediul reelei mass6media,
foi volante, standuri luminescente !i e automobilele care livrea# rodusele
firmei
*.2 S&ruc&ura perso(alului
Structura ersonalului e comartimente era la *<.<1.1)); urmtoarea8
ATELIERE, BIROURI SI COMPARTIMENTE NR. SALARIATI PONDERE
Ateliera moara 41 19.2
Atelier panificatie 67 31.6
Atelier Patty-Bar 11 3.2
Compartimentul comert 66 29.4
Birou financiar-contabil 5 2.1
Compartiment transport 16 5.
Personal au!iliar 24 .7
"#"A$ %A$A&'A"' 23( 1((
STRUCTURA "E COM"ARTIME$TE
1)
29)
5)
29)
2)
7)
1()
Ateliera moara
Atelier panificatie
Atelier Patty-Bar
Compartimentul comert
Birou financiar-contabil
Compartiment transport
Personal au!iliar
Din tabel se oate remarca onderea imortant a ersonalului care
lucrea# "n cadrul comartimentelor de roducie !i comerciali#are, care au un
rol esenial "n activitatea societii.
n ceea ce rive!te structura ersonalului "n funcie de gradul de calificare,
aceasta se re#int ca "n tabelul urmtor8
CATEGORIA DE PERSONAL NR. SALARIATI PONDERE
*uncitori calif icati 126 4
*uncitori necalif icati 22 12
Personal stu+ii me+ii 96 37
Personal stu+ii superioare 1( 3
+in care,
'. in-ineri te.nolo-i 4
''. economisti 5
'''. /urist 1
"#"A$ %A$A&'A"' 23( 1((
%"&0C"0&A P1&%#2A$0$0' 30PA CA$'4'CA&1
49)
9)
3)
4)
*uncitori calificati
*uncitori necalif icati
Personal stu+ii me+ii
Personal stu+ii
superioare
Se remarc reonderena categoriilor muncitori calificai 32>=4 !i
ersonal cu studii medii 3*(=4. .ceast structur de ersonal este adecvat
secificului activitii societii.
Structura ersonalului "n funcie de domeniul de activitate se re#int
astfel8
DOMENIUL DE ACTIVITATE NUMAR SALARIATI PONDERE
Pro+uctie 142 65
Comert 66 27
"1%A 22
"#"A$ 23( 1((
STRUCTURA "ERSO$ALULUI DU"A DOME$IUL
DE ACTI0ITATE
65)
27)
)
Pro+uctie
Comert
"1%A
Se observ reocuarea entru sorirea onderii ersonalului direct
roductiv, corelat cu reducerea c7eltuielilor administrative.
Alu%urile de informaii sunt urmtoarele8
secii de roducieB birou de arovi#ionare 3rapoarte de producie, de
gestiune, avize etc.4 comartimentul financiar6contabil 3verificare,
avizare4 oficiul de calcul 3prelucrare, centralizare4 comartimentul
financiar6contabil note contabil.
*.* Compe&iia
Selectarea furni#orilor firmei se face e urmtoarele criterii8
6 calitatea roduselor9
6 reul oferit9
6 facilitile de lat9
6 distan.
1. STRATE+IA
Strategia rere#int acele mutaii organi#aionale !i manageriale folosite
entru atingerea obiectivelor rin romovarea misiunii firmei.
Pentru strarea !i lrgirea o#iiei e ia "ntrerinderea va adota o
strategie "ndretat sre8
- 6ridicarea calitii rodusului9
- 6lrgirea sortimentului rodusului9
- 6ridicarea nivelului de deservire ost6v$n#are9
- 6stabilirea unii re convenabil entru toate turile sociale.
Se remarc fatul c onderea cea mai mare o au rodusele alimentare de
ba#, caracteri#ate rintr6o cerere uin elastic "n raort cu reul, ceea ce a
determinat o scdere mai uin accentuat a consumului "n condiii de inflaie.
Unele din roduse fac arte din clasa bunurilor 0iffen, cererea lor cresc$nd "n
condiiile scderii veniturilor. .cest fat constituie, "n condiiile unei rate a
inflaiei ridicate !i ale scderii veniturilor reale, un avanta& otenial entru
societate. n acela!i tim, ciclul de fabricaie foarte scurt favori#ea# adatarea
raid a reurilor de desfacere la variaiile costurilor materiilor rime.
Societatea reali#ea# v$n#ri rin reeaua de maga#ine P,IN-. de e
ra#a municiiului 'rila !i rin intermediul unor firme rivate. Cu firmele
rivate de distribuie v$n#area se face e ba# de comen#i ferme !i contracte.
Ca avanta&e ale imlementrii acestei strategii8
datorit loialitii clienilor !i a disonibilitii lor de a acceta
reuri mai mari, firma oate obine rofituri mai mari9
aceea!i loialitate a clienilor asigur firmei o o#iie forte "n faa
cometitorilor, o mai mare fle%ibilitate "n relaiile cu furni#orii.
2.DESCRIEREA "RODUSELOR 3I MODUL DE OLOSIRE
2.1 Ciclul pro4uselor
Produsele fabricate 8
6 fina alb ti ?+)9
6 fina alb ti 2>)9
6 gris9
6 tr$e9
6 fran#ela CNetun/ 3),+)) DgBbuc.49
6 fran#ela CPari#iana/ 3),2)) DgBbuc.49
6 colac moldovenesc 3< DgBbuc.49
6 colcei moldovene!ti 3),< DgBbuc.49
6 ateuri 3),)+) DgBbuc.49
6 saleuri : vrac9
6 miniateuri cu br$n# : vrac9
6 miniateuri cu ciuerci : vrac9
6 batoane cu late 3),<)) DgBbuc.49
6 co#onac cu stafide !i cacao 3),>)) DgBbuc.4.
Procesul te7nologic a roducerii $inii consta din + etae rinciale8
Cernerea fainii si regtirea maielei9
Eala%area aluatului9
Divi#area si dosirea aluatului9
Coacerea9
Rcirea si transortarea roduselor gata.
In genere sectorul de anificaie este caracteri#at rin "ntrerinderi cu
rocese te7nologice reonderent semi6automati#ate. In afara ca acest moment
contribuie la cre!terea fle%ibilitii si eficientei roduciei, el ermite meninerea
standardelor de calitate. Desigur situaia este diferita entru brutriile mici,
seciali#ate in $ine roast.
Inovaiile substaniale ale "ntrerinderilor de anificaie cer modificri ale
rocesului de roducie. De#voltarea !i erfecionarea ambala&elor nu este larg
rs$ndit la noi "n ar.
N2*L?)3?0,+2 42=)8+87,/2 <) /8:9*0*;,2 /? 90*/4,/,+2 ,)420)*;,8)*+2
Prin utili#area materialelor seciale de ambalare, este osibil de a
erfeciona rodusele at$t in termeni de calitate c$t !i durata de strare. @
te7nica nou entru conservarea roduselor de anificaie este atmosfera
modificat, larg rs$ndit entru $ine 3dar nu "n ara noastr4.
Airma noastr roduce $ine din fain de gr$u, un asortiment larg de
roduse de anificaie !i covrigrie, biscuii, roduse din gofre, diverse tiuri de
aste finoase !i i##a. .st#i aroae <))) de "ntrerinderi sunt cumrtori ai
no!tri. Pentru comoditatea cumrtorilor roducia se eliberea# "n ambala&e.
Se utili#ea# diferite materiale de ambala&8 carton, oliroilena. mreun cu
beneficiarii elaborm tiuri seciale de ambala& conform cerinelor clienilor
no!tri.
5oat roducia se fabric "n stricta coresundere cu cerinele standardelor de
stat cu utili#area comonentelor naturale curate biologic. 5e7nologia de
fabricare a roduciei, calitatea ei se verific ermanent de ctre organele de
control coresun#toare ale arii. n condiiile concurentei "nalte S. C. P,IN-.
S... nu numai c a suravieuit, dar !i6a stabilit rioritatea sa e iaa ora ului
'RFIG.. Ga "ntrerindere ermanent se caut noi domenii de activitate.
-ste creata ba#a comercial, ce e%ecut cererile entru artide de roducie cu
ridicata, at$t fabricate de ctre "ntrerindere, c$t !i de ali furni#ori de mrfuri
alimentare.
5e7nologii firmei noastre deun toat abilitatea !i e%eriena entru calitatea
"nalt !i gustul bun al roduciei noastre de e masa clienilor no!tri.
2.2 Descrierea clie(ilor i a surselor 4e apro.i5io(are
P0,)/,9*+,, /+,2);, ai S.C. P,IN-. S... sunt urmtorii8
S.C. .GA. C@EPG-H S.R.G.
S.C. .GIE-N5.R. S...
S.C. 0RI0@S5.R
S.C. P.0. S.R.G.
S.C. 5.'I6IEP-H S.R.G.
S.C. .GIE-N560-GI
S.C. C-S. S.R.G.
S.C. R.DU @GE-R S.R.G.
S.C. A.EIGI.G S.R.G.
S.C. 5@P C.REIS S.R.G.
S.C. G.JI R.G S.R.G.
Plata furni#orilor se face "n termen de *) de #ile entru furni#orii fr
contract !i "n funcie de data scadenei stabilite, entru cei cu contract.
P0,)/,9*+,, .?0),-80, ai societii sunt8
D-NUEIR- AURNIK@RI PR@DUS-BS-RJICII J.G@.R-
3mil. lei lunar4
S.C. JINIARUC5 S... Sare, amelioratori 1)
S.C. .0R@E-C S... fin ?)
S.C. R@EP.N S... dro&die 2)
S.C. DISCR-5 S... amelioratori 2)
S.C. UNIR-. S... ulei, margarin <)
S.C. K--G.NDI. S... ingredieni entru atiserie +
S.C. C@C. C@G. S... buturi rcoritoare 1+
S.C. G.C5IS S... br$n#eturi <
S.C. L@S.R@E S... rearate carne 1+
S.C. 'UC@JIN. S... sortimente late 1)
S.C. C@N-G S... energie electric ()
S.C. 5-RE@AIC.R- S... energie termic 1)
S.C. R@E0.K S... ga# metan 1>
S.C. R@E5-G-C@E S... convorbiri telefonice (
2.* Me&o4a 4e pro4ucie folosi&)
Procesul te7nologic de obinere a finii curinde8
<. Pregtirea boabelor9
1. Ecinarea roriu6#is.
Pregtirea boabelor resect urmtoarele oeraii8
seararea imuritilor mai mici sau mai mari dec$t boabele de gr$u9
seararea rafului !i a altor imuriti de acest gen9
deco&irea arial a boabelor9
condiionarea 3tratamentul 7idrotermic4 boabelor, urmat de un reaos entru
ec7ilibrarea umiditii "n #ona eriferic a boabelor.
Ecinarea roriu6#is resect urmtoarele oeraii8
mcini!ul inferior din care se obine ;(,+=6;;,+= din masa iniial, restul
fiind ierderi9
mcini!ul suerior care se alic maselor urificate re#ult$nd8 crue3articule
mari4, gri!uri3articule intermediare4, fin, tr$e.
Procesul te7nologic de obinere a $inii curinde8
<. formarea loturilor omogene de fin9
1. cernerea finii9
*. do#area finii9
2. do#area aei !i a dro&diei entru reararea maielei9
+. reararea maielei9
?. frm$ntarea maielei9
(. fermentarea maielei9
>. reararea aluatului9
;. frm$ntarea aluatului9
<).fermentarea aluatului9
<<.do#area aluatului9
<1.redosirea bucilor de aluat9
<*.dosirea final a aluatului9
<2.regtirea cutorului9
<+.regtirea bucilor de aluat9
<?.coacerea aluatului9
<(.rcirea $inii9
<>.deo#itarea $inii9
<;.ambalarea $inii9
1).livrarea ctre clieni.
6. STRATE+IA DE MAR7ETI$+
6.1 "iaa
.!a cum am afirmat, iaa firmei S.C. P,IN-. S... are un caracter local
e de o arte, !i tradiional e de alt arte. 0eografic aceast ia e locali#at
"n ora!ul 'rila, iar din unct de vedere al comonenei este o ia tradiional
universal.
6.2 A.a(&a8ele firmei
datorit loialitii clienilor !i a disonibilitii lor de a acceta
reuri mai mari, firma oate obine rofituri mai mari9
aceea!i loialitate a clienilor asigur firmei o o#iie forte "n faa
cometitorilor, o mai mare fle%ibilitate "n relaiile cu furni#orii.
6.* "iaa i(&)
n ca#ul nostru este greu de delimitat o ia int. @rice ersoan este
client al nostru, consumator de $ine. 5otu!i entru secialitile noastre
3covrigi, batoane, saleuri, ateuri 4 rincialii clieni ai no!tri sunt coiii !i
adolescenii 3marea ma&oritate a maga#inelor noastre sunt amlasate "n &urul
grdinielor, a liceelor4.
Premisa esenial a identificrii unei inte de comunicare eficiente o
constituie anali#a coresun#toare a ieei !i a elementelor sale comonente.
Minta noastr comercial rsunde la "ntrebarea8 CARE !"# C$%E"&%%
"'(#R% )'#E"&%A$%*, iar inta de comunicare rsunde la "ntrebarea8 C!%
#RE+!%E , "E A-E,. )E"#R! A /%"-E A! A 0ACE , E /1"-,
)R'-!E$E "'A#RE*
6.1 Se/me(&area pieei i(&)
CRITERII GRUPURI TIPICE
Demografice
J$rst
Se%
Erimea familiei
Jenit
@cuaie
Ras
Religie
5oate categoriile
Easculin, feminin
NO<
P+)).)))9 +)).)))6<.))).)))9etc.
5oate
.lbi, negri, etc.
@rtodoc!i, catolici, etc.
0eografice Gocuitorii &udeului 'rila
Psi7ografice
Clase sociale
Stil de via
5oate categoriile
Nu are imortan semnificativ
9. I$ORMA:II I$A$CIARE
CALCULE PRE#IZIONARE PE 3 ANI
.nali#a financiar este activitatea de diagnosticare a strii de erforman
financiar a "ntrerinderii la "nc7eierea e%erciiului. -a "!i roune s stabileasc
unctele tari !i unctele slabe ale gestiunii financiare, "n vederea fundamentrii
unei noi strategii de meninere !i de de#voltare "ntr6un mediu concurenial. De
asemenea, anali#a financiar face obiectul reocurilor e%terne ale artenerilor
economici !i financiar6bancari, entru fundamentarea unor osibile aciuni de
cooerare cu resectiva "ntrerindere. .t$t anali#a e lan intern, c$t !i cea
e%tern au ca obiectiv determinarea rentabilitii !i a riscului !i, "n final, a valorii
"ntrerinderii. Sursa de date entru anali#a financiar o constituie documentele
contabile de sinte#8 bilanul, contul de re#ultate !i ane%a la bilan.
Structura bilanului se aroie tot mai mult de o re#entare funcional 3e
activiti4 a datelor contabile, "n detrimentul unei re#entri du criteriile
financiare de lic7iditate !i e%igibilitate. De aceea este necesar o tratare
realabil a datelor contabile entru adatarea lor la criteriile care ermit o
anali# financiar semnificativ. n acest sens sunt utile detalierile care se fac "n
ane%a la bilan rivind lic7iditatea activelor, "ndeosebi a creanelor !i
e%igibilitatea asivelor, mai cu seam a datoriilor "ntrerinderii. Se a&unge astfel
la construcia unui Cbilan financiar/, "n care clasamentul osturilor de activ !i
de asiv se face e%clusiv du criteriile de lic7iditate !i e%igibilitate.
Pentru a resecta c$t mai fidel criteriul lic7iditii, activele fi%e se re#int
"n urmtoarea succesiune8
<. imobili#rile
1. imobili#rile necororale neamorti#abile 3de e%emlu fondul de
comer4, care au o lic7iditate foarte slab9
*. imobili#rile cororale neamorti#abile 3terenurile4 care au, de
asemenea, o lic7iditate slab9
2. imobili#rile necororale amorti#abile 3brevete, licene, c7eltuieli de
"nfiinare etc.4 devin lic7ide a msura rearti#rii c7eltuielilor
oca#ionate de acestea asura mai multor erioade de gestiune9
+. imobili#rile cororale amorti#abile, care devin lic7ide e msura
amorti#rii lor9
?. articiaiile, sub form de aciuni sau ri sociale e care
"ntrerinderea le deine "n ermanen entru a controla o alt societate
sau entru a e%ercita, "n cadrul acesteia, o influen redominant.
(. alte imobili#ri financiare 3dob$n#i calculate !i cu scaden am$nat,
"mrumuturi de la teri, deo#ite !i cauiuni4.
.ctivele circulante sunt mai lic7ide dec$t activele fi%e, ut$nd fi raid
transformate "n moned. Durata recuerrii caitalurilor bne!ti alocate "n aceste
active este mai scurt !i de aceea ele mai sunt numite !i decala&e de li
nefavorabile.
Structura asivului, du criteriul e%igibilitii, gruea# osturile de asiv "n
dou mari categorii8
6 caitalurile rorii9
6 datoriile.
Caitalurile rorii au o e%igibilitate nul, "ntruc$t caitalul mobili#at de la
acionari sau conservat rin reinvestirea rofiturilor este definitiv la diso#iia
"ntrerinderii, e toat durata ei de via.
.nali#a datoriilor, "n funcie de gradul lor de e%igibilitate, are o mare
imortan entru evaluarea riscului financiar e care "l imlic "ndatorarea
"ntrerinderii. 0ruarea "n datorii financiare 3e termen lung !i mediu4 !i datorii
de e%loatare 3e termen scurt4 se face "n funcie de scadena obligaiilor de
lat
Pentru S.C P,IN-. S..., bilanurile financiare e anii 1))*, 1))2 !i
1))+ se re#int astfel8
ACTI#
N0.C04. E+2:2)42 62 /*+/?+ A)?+ 2$$3 A)?+ 2$$% A)?+ 2$$5
1 %mobilizri
necorporale
) <*.*;+ +.;1>
2 %mobilizri corporale +.)>+.>+) ?.)2>.+1) ?.)*?.*;<
3 %mobilizri financiare +?>.)2< +?>.)2< +?>.)2<
% tocuri +.*++.<;( >.1?*.1?; (.;*<.+)1
5 Creane ??1.1?2 <.??;.>>( 2.11*.)>?
& Creane 2 1 an 1<*.1>+ *);.>1> *<*.>)1
7 Creane 3 1 an 22>.;(; <.*?).)+; *.;);.1>2
! #itluri de plasament *.;1) *1.>>) >+*.+;2
K -isponibiliti bne4ti 2?1.);) <.2<;.))) <.?>2.*2?
1$ Conturi de
regularizare 4i
asimilate
?*.2>< <1).>2) <2).(;*
ACTI# CORECTAT 6 mii lei 6
Caitaluri rorii O ??*12+) Caitaluri rorii O
??*12+)
Provi#ioane entru riscuri !i
c7eltuieli O )
Datorii e termen mediu !i
lung O )
Datorii O +?<2;?) 3"n
totalitate e termen scurt4
Datorii e termen scurt O
+?<2;?)
Conturi de regulari#ri O )
P*3,5 P*3,5 /802/4*4
.nali#a financiar urmre!te s evidenie#e, e de o arte, modalitile de
reali#are a ec7ilibrului financiar e termen lung !i e termen scurt 3obiectiv al
1
I:8A,+,-10, )242 F.101
*:804,-10,G 5
%mobilizri necorporale 6
%mobilizri corporale 6
%mobilizri financiare 6
Creane 2 1 an
+.(>2.1?? ?.;*;.(>2 ?.;12.<?1
2 A/4,52 /,0/?+*)42 5
tocuri 6
Creane 3 1an 6
#itluri de plasament 6
-isponibiliti bne4ti 6
Conturi de regularizare 4i
asimilate 7c8eltuieli
9nregistrate 9n avans:
>.2??.;<; <<.<;?.)2> <2.+<;.+<;
anali#ei e ba# de bilan4 !i, e de alt arte, tretele de acumulare bneasc, de
rentabilitate ale activitii "ntrerinderii 3obiectiv al anali#ei e ba#a contului de
rofit !i ierderi4. 'ilanul sinteti#ea# starea atrimonial a "ntrerinderii la un
moment dat, "n tim ce contul de re#ultate sinteti#ea# re#ultatul flu%urilor
economice !i financiare de intrare, de relucrare !i de ie!ire, e erioada
considerat. Informaia comun, care se "nt$lne!te "n cele dou documente de
sinte#, este re#ultatul net 3rofitul sau ierderea4, ca o reflectare a rentabilitii
"ntrerinderii 3intrri, relucrri, ie!iri4 !i a noii stri atrimoniale a acesteia.
Diferena dintre activul total !i datoriile totale contractate d o rim !i
rincial evaluare a "ntrerinderii la data "nc7eierii e%erciiului. .ceast ecuaie
fundamental a bilanului red situaia net a "ntrerinderii, resectiv averea net
a acionarilor 3activul neanga&at "n datorii4.
SI5U.MI. N-5F O .C5IJ : D.5@RII
Din desf!urarea ciclului de e%loatare vor re#ulta urmtoarele consecine
financiare8
6 "ntrerinderea va utea obine am$nri la lata furni#orilor 3credite
furni#or4, ceea ce rere#int un mi&loc de finanare din afar9
6 din momentul cumrrii materiilor rime !i $n "n momentul
v$n#rii roduselor finite, "ntrerinderea "!i va imobili#a o arte din
caitalul su "n stocuri create "n fa#ele ciclului de e%loatare 3materii
rime, roducie neterminat, roduse finite4, astfel c acestea
generea# un rim, !i cel mai imortant, necesar de finanare a
activelor circulante9
6 "ntrerinderea se va afla deseori "n situaia de a acorda am$nri la lat
clienilor 3credite clieni4, astfel c trebuie s finane#e !i aceste sume
aflate "n curs de "ncasare.
Necesarul financiar al e%loatrii rere#int diferena dintre caitalul
imobili#at "n stocuri !i formarea creanelor clieni !i finanarea "nglobat "n
datoriile ctre furni#ori, e de alt arte. Nevoia de fond de rulment este
e%resia reali#rii ec7ilibrului e termen scurt dintre necesarul !i resursele de
caitaluri circulante8
N-C-S.R D- AD. D- RUGE-N5O.G@CFRI CICGIC-6SURS-
CICGIC- O 3Stocuri QCreane46 Datorii de e%loatare
15#$0"'A 21C1%A&0$0' 31 4#23 31 &0$*12"
2003 2004 2005
%tocuri 97779 57567( 533(615
Creante 152713 1337(2 73672
3atorii +e e!ploatare 1554((6 59472 561496(
$ecesarul 4e fo(4
4e rulme(&
6alori nominale 1276496 11971(( 452527
6al. actuali7ate 4515599 163123 452527
&ata inflatiei 5785() 15186() 4(86()
(
1((((((
2((((((
3((((((
4((((((
5((((((
2((3 2((4 2((5
$ECESARUL DE O$D DE RULME$T
6alori nominale
6al. actuali7ate
Necesarul de fond de rulment va "nregistra valori o#itive, dar
descresctoare, ceea ce indic o evoluie favorabil societii 3un ec7ilibru "ntre
durata "ncasrilor !i cea a lilor.4
.locrile ermanente 3"n imobili#ri4 vor fi, "n rinciiu, acoerite din
surse ermanente 3caitaluri rorii !i datorii financiare4. Cu c$t sursele
ermanente vor fi mai mari dec$t necesitile ermanente de alocare a fondurilor
bne!ti, cu at$t "ntrerinderea va disune de o mar& de securitate, care o va
une la adost de evenimente nerev#ute.
.cest surlus de surse ermanente, dega&at de ciclul de finanare al
investiiilor, oate fi Crulat/ entru re"nnoirea stocurilor !i creanelor. .ceast
utili#are otenial a marcat !i denumirea lui, !i anume aceea de fond de
rulment. -l este e%resia reali#rii ec7ilibrului financiar e termen lung !i a
contribuiei acestuia la "nftuirea ec7ilibrului finanrii e termen scurt.
A@ND D- RUGE-N5OSURS- P-RE.N-N5-6.G@CFRI
P-RE.N-N5-
-voluia fondului de rulment evidenia# o cre!tere a acestuia, urmat de
o u!oar scdere. 5otu!i, valoarea sa se menine o#itiv, "n concordan cu
cerinele gestiunii financiare. 3@ arte din caitalurile ermanente trebuie s
acoere nevoile ciclice : temorare : re"nnoibile ermanent "n cadrul ciclurilor
de e%loatare ale "ntrerinderii4.
Erimea calculat anterior rere#int fondul de rulment net. n legtur
cu fondul de rulment se mai ot calcula urmtoarele mrimi8
6 fondul de rulment brut, care curinde toate elementele de active
circulante suscetibile de a fi transformate "n bani "ntr6un termen mai
mic de un an9
6 fondul de rulment roriu, care rere#int e%cedentul caitalului
roriu fa de activele imobili#ate !i arat autonomia de care disune
o "ntrerindere "n finanarea investiiilor "n active circulante. n ca#ul
S.C. P,IN-. S..., fondul de rulment roriu coincide cu fondul de
rulment net, deci societatea nu va avea datorii e termen lung.
15#$0"'A 4#230$0' 31 &0$*12"
2003 2004 2005
Capitaluri permanente 3735492 636674 663245(
'mobili7ari 212497 353967( 5946(5
o(4 4e rulme(&
6alori nominale 16(6995 2272(4 73745
6al. actuali7ate 56473 3975(49 426474
Ra&a i(fla&iei 5785() 15186() 4(86()
(
1((((((
2((((((
3((((((
4((((((
5((((((
6((((((
2((3 2((4 2((5
E0OLUTIA O$DULUI DE RULME$T
6alori nominale
6al. actuali7ate
Nevoia de fond de rulment rere#int nevoile temorare, dar re"nnoibile
ermanent "n cadrul ciclurilor de e%loatare succesive ale "ntrerinderii.
Erimea sa trebuie s fie egal sau inferioar fondului de rulment9 "n ca# contrar
calitatea necoresun#toare a activitii de e%loatare conduce la un de#ec7ilibru
financiar care va afecta e%erciiile financiare viitoare sau care une "n ericol
integritatea caitalurilor rorii.
Diferena dintre fondul de rulment !i necesarul de fond de rulment
rere#int tre#oreria net, care trebuie s aib o valoare o#itiv8
ARONARQ5N
5re#oreria net este e%resia cea mai concludent a desf!urrii unei
activiti eficiente. nregistrarea unei tre#orerii nete o#itive "n cadrul mai
multor e%erciii succesive demonstrea# succesul "ntrerinderii "n viaa
economic !i osibilitatea lasrii rentabile a disonibilitilor bne!ti entru
"ntrirea o#iiei ei e ia.
15#$0"'A "&19#&1&'1' 21"1
2003 2004 2005
4on+ +e rulment 16(6995 2272(4 73745
2ecesar +e fon+
+e rulment 1276496 11971(( 452527
Tre5oreria (e&a
6alori nominale 33(499 163(1(4 56423
6al. actuali7ate 1169139 2291926 ::::::
Ra&a i(fla&iei 5785() 15186() 4(86()
(
5(((((
1((((((
15(((((
2((((((
25(((((
3((((((
2((3 2((4 2((5
TREZORERIA $ETA
6alori nominale
6al. actuali7ate
Se observ c tre#oreria net va avea valori o#itive, "n concordan cu cerinele
gestiunii financiare. Erimea sa va varia de la un an la altul, "n funcie de
evoluia activitii societii.
Ratele !i ceilali indicatori folosesc la fi%area diagnosticului financiar al
"ntrerinderii.
Prin definiie, diagnosticul este o areciere fcut asura unei
"ntrerinderi sau asura unei activiti a acesteia.
Diagnosticul financiar nu constituie dec$t o arte a diagnosticului
"ntrerinderii. @ areciere global a situaiei financiare !i erformanelor imune
un diagnostic multidimensional asura8
6 otenialului te7nologic9
6 otenialului comercial9
6 raorturilor umane9
6 organi#rii !i sistemului de gestiune9
6 situaiei !i erformanelor financiare.
Diagnosticul financiar are ca obiective8 msurarea rentabilitii
caitalurilor "ntrerinderii !i arecierea condiiilor de ec7ilibru economic !i
financiar, entru a evalua gradul de risc 3economic, financiar !i de faliment4 al
"ntrerinderii.
Diagnosticul rentabilitii se reali#ea# rin intermediul a dou categorii
de rate de eficien8
6 rate de rentabilitate economic9
6 rate de rentabilitate financiar.
Diagnosticul riscului urmre!te msurarea variabilitii re#ultatelor
"ntrerinderii la modificarea o#iiei "ntrerinderii 3a cifrei de afaceri !i a
structurii c7eltuielilor ei fi%e !i variabile4 la modificarea structurii caitalurilor
3rorii !i "mrumutate4 !i a variabilitii solvabilitii "ntrerinderii, a
caacitii acesteia de a6!i onora, la scaden, obligaiile fa de teri. n
ansamblul activitii ei, "ntrerinderea comort trei riscuri8
6 de e%loatare 3economic49
6 de finanare 3financiar49
6 de faliment.
Situaia "ntrerinderii va fi areciat ca o#itiv dac, "n urma diagnosticului ei
financiar, re#ult o rentabilitate acoeritoare entru riscurile e care investitorii
3acionari !i "mrumuttori4 !i le6au asumat rin alocarea caitalurilor lor "n
activele "ntrerinderii. Diferena dintre fondul de rulment !i necesarul de fond de
rulment rere#int tre#oreria net, care trebuie s aib o valoare o#itiv8
ARONARQ5N
5re#oreria net este e%resia cea mai concludent a desf!urrii unei
activiti eficiente. nregistrarea unei tre#orerii nete o#itive "n cadrul mai
multor e%erciii succesive demonstrea# succesul "ntrerinderii "n viaa
economic !i osibilitatea lasrii rentabile a disonibilitilor bne!ti entru
"ntrirea o#iiei ei e ia.
(
5(((((
1((((((
15(((((
2((((((
25(((((
2((3 2((4 2((5
TREZORERIA $ETA
6alori
nominale
Se observ c tre#oreria net are valori o#itive, "n concordan cu
cerinele gestiunii financiare. Erimea sa varia# de la un an la altul, "n funcie
de evoluia activitii societii.
ntreaga activitate desf!urat de "ntrerindere va curinde dou categorii
de oeraiuni8 de gestiune !i de caital. @eraiunile de gestiune sunt cele mai
"nsemnate !i cu caracter recurent, reetitiv "n viaa economic a "ntreriderii. -le
curind mai dearte oeraiuni de e%loatare a atrimoniului sre reali#area de
roduse !i servicii vandabile, oeraiuni financiare oeraiuni e%ceionale,
accidentale !i "n afara activitii curente. Re#ultatul oeraiilor de gestiune "l
constituie cas76floR6ul de gestiune, format din rofitul net, amorti#are !i
dob$n#i8
CA gest. O -'-QJen. finQB6 Re#ultat e%ceional : Imo#it
15#$0"'A CA%;-4$#<-0$0' 31 =1%"'021
2003 2004 2005
E;ce4e(&ul -ru&
+e e!ploatare 2(11(43 5795473 3467715
5enituri financiare 1(52(5 32965 4736
&e7ultat e!ceptional -14479( -21124 -244
'mpo7it ( ( 46764
Cas<=flo> 4e /es&iu(e
6al. nominale 197145 61(3314 23349
6al.actuali7ate 6974(24879 5125984 4253749
&ata inflatiei 5785() 15186() 4(86()
(
2((((((
4((((((
6((((((
((((((
1(((((((
2((3 2((4 2((5
E0OLUTIA CAS?=LO@=ULUI DE
+ESTIU$E
6al. nominale
6al.actuali7ate
Ga nivelul "ntrerinderii, cas76floR6ul disonibil este determinat de
gestiune, du finanarea cre!terii economice, resectiv du deducerea
variaiilor, la sf$r!itul anului, ale imobili#rilor 3SIE@4 !i ale stocurilor !i
creanelor 3nete de datoriile de e%loatare aferenteOSNAR48
CADOCA gest. : SIE@ 6SNAR
SIE@QSNAROcre!terea economic
15#$0"'A CA%;-4$#<-0$0' 3'%P#2'B'$
2003 2004 2005
C4 +e -estiune 197145 61(3314 23349
'*#1 212497 353967( 5946(5
'*#( 13366 212497 353967(
Amorti7are 11464 212(33 76(46
24&1 1276496 11971(( 452527
24&( 721(71 1276496 11971((
C 4ispo(i-il
6al. nominale 1((6754 45595(4 123627
6al. actuali7ate 35613 641(663 152637
&ata inflatiei 5785() 15186() 4(86()
(
2((((((
4((((((
6((((((
((((((
2((3 2((4 2((5
E0OLUTIA CAS?=LO@=ULUI
DIS"O$IAIL
6al. nominale
6al. actuali7ate
Dac bilanul e%rim starea atrimonial la care s6a a&uns la "nc7eierea
e%erciiului, contul de re#ultate e%rim, "n arte, cum s6a a&uns la resectiva
stare atrimonial final. Contul de rofit !i ierderi sinteti#ea# deci flu%urile
economice, resectiv c7eltuielile !i veniturile erioadei de gestiune .
Pe ba#a contului de re#ultate se ot determina o serie de indicatori valorici
rivind volumul !i rentabilitatea activitii "ntrerinderii. Construcia "n trete a
indicatorilor, ornind de la cel mai curin#tor 3roducia e%erciiului Qadaosul
comercial4 !i "nc7eind cu cel mai sintetic 3rofitul net al e%erciiului4, a sugerat
denumirea de cascad a soldurilor intermediare de gestiune. Aiecare sold
intermediar reflect re#ultatul gestiunii financiare, la treata resectiv de
acumulare.
Relaiile de calcul ale soldurilor intermediare de gestiune sunt
urmtoarele8
<. Jaloarea adugat O Producia e%erciiului
6 Consumuri e%terne 3de la teri4
1. -%cedentul brut de e%loatare O Jaloarea adugat
Q Subvenii de e%loatare
6 C7eltuieli de ersonal
6 Imo#ite, ta%e, vrsminte asimilate
*. Profitul din e%loatare O -%cedent brut din e%loatare
Q Reluri asura rovi#ioanelor
Q .lte venituri 3din e%loatare4
6 .morti#ri !i rovi#ioane calculate
6 .lte c7eltuieli
2. Profitul curent O Profitul din e%loatare
Q Jenituri financiare
6 C7eltuieli financiare
+. Profitul net O Profitul curent
Q Re#ultatul e%ceional
6 Particiarea salariailor
6 Imo#itul e rofit
Jom urmri "n continuare evoluia acestor indicatori "n ca#ul S.C.
P,IN-. S... entru erioada anali#at.
-voluia valorii adugate
2003 2004 2005
Cifra +e afaceri 641537( 92277(4 146(1927
Pro+uctia stocata 3291(9( 4621393 6672155
Consumuri +e la terti 7333917 1(5217 165(646
0aloarea a4au/a&a
6al. nominale 2372543 299(( 4423436
6al.actuali7ate 17243574 1795236 1635254
&ata inflatiei 6(8(() 268(() 5785()
(
5((((((
1(((((((
15((((((
2(((((((
2((3 2((4 2((5
E0OLUTIA 0ALORII ADAU+ATE
6al. nominale
6al.actuali7ate
Jaloarea adugat e%rim cre!terea de valoare re#ultat din utili#area factorilor
de roducie, "ndeosebi a factorilor munc !i caital, este valoarea materialelor,
energiei !i serviciilor cumrate de la teri. .ceast valoare adugat rere#int
sursa de acumulri bne!ti din care se face remunerarea articianilor direci !i
indireci la activitatea economic a "ntrerinderii8
6 ersonalul, rin salarii, indemni#aii !i c7eltuieli sociale9
6 statul, rin imo#ite, ta%e !i vrsminte asimilate9
6 creditorii, rin dob$n#i !i comisioane ltite9
6 acionarii, rin dividende ltite9
6 "ntrerinderea, rin caacitatea de autofinanare.
Se observ c "n ca#ul studiat valoarea adugat s6a meninut la un nivel
relativ constant "n termeni reali.
15#$0"'A 1>C1312"0$0' B&0" 31 1>P$#A"A&1
2003 2004 2005
5aloarea a+au-ata 299(( 4423436 1172335
%ub6entii +e e!ploatare 129749 ( (
C.eltuieli cu personalul 1445529 23615(3 5142927
'mpo7ite si ta!e 7227 5(9( 79935
E;ce4e(&ul -ru& 4e e;ploa&are
6al. nominale 16(222 513931 5795473
6al.actuali7ate 3546( 954137 795376
&ata inflatiei 268(() 5785() 15186()
(
2((((((
4((((((
6((((((
((((((
1(((((((
2((3 2((4 2((5
E0OLUTIA EBCEDE$TULUI ARUT DE
EB"LOATARE
6al. nominale
6al.actuali7ate
-%cedentul brut de e%loatare e%rim acumularea brut din activitatea de
e%loatare, !tiind c amorti#area !i rovi#ioanele sunt doar c7eltuieli calculate,
nu !i ltite. De aceea, $n la solicitarea lor 3entru investiii, riscuri sau
c7eltuieli4, amorti#area !i rovi#ioanele calculate se regsesc "n acumulrile
bne!ti ale "ntrerinderii. -%cedentul brut de e%loatare e%rim caacitatea
otenial de autofinanare a investiiilor 3din amorti#ri, rovi#ioane !i rofit4,
de ac7itare a datoriilor ctre bugetul statului !i de remunerare a investitorilor de
caital 3acionarii !i creditorii4. -%cedentul brut de e%loatare al S.C. P,IN-.
S... a "nregistrat mrimi relativ constante "n termeni reali, societatea av$nd o
bun caacitate de a6!i remunera acionarii !i de a restitui creditele bancare.
2003 2004 2005
E;ce4e(&ul -ru&
4e e;ploa&are 1265491 16(222 5795473
Alte 6enituri
+in e!ploatare 16 543 36(
Amorti7ari 13144 91516 212(33
Alte c.eltuieli
+e e!ploatare ( ( (
"rofi& 4i( e;ploa&are
6al. nominale 113423 1569744 553((
6al.actuali7ate 796664 1373529 164523
&ata inflatiei 6(.(() 26.(() 151.6()
(
2((((((
4((((((
6((((((
((((((
1(((((((
2((3 2((4 2((5
E0OLUTIA "ROITULUI DI$
EB"LOATARE
6al. nominale
6al.actuali7ate
Profitul de e%loatare e%rim mrimea absolut a rentabilitii activitii
de e%loatare, rin deducerea tuturor c7eltuielilor 3ltibile !i a celor calculate4
din veniturile e%loatrii 3"ncasabile !i a celor calculate4.
Pentru calculele financiare de rentabilitate se calculea# rofitul "nainte de
dob$n#i !i imo#it 3earning before interests and ta%es O -'I54. .cesta este
diferena dintre veniturile totale !i c7eltuielile totale 3de e%loatare, financiare !i
e%ceionale4 cu e%ceia dob$n#ilor !i a imo#itului e rofit.
15#$0"'A P&#4'"0$0' '2A'2"1 31 3#BA29' %' '*P#9'"
2003 2004 2005
5enituri totale 2136952 5((2(46 53((221
C.eltuieli totale 1957(674 449(6333 4164153
3oban7i 99754 -26376 -59(97
EAIT
6al. nominale 1716524 543941 13(17735
6al. actuali7ate 6(67369.92 764791(.3 5647212
&ata inflatiei 57.5() 151.4() 4(.6()
(
5((((((
1(((((((
15((((((
2((3 2((4 2((5
E0OLUTIA "ROITULUI I$AI$TE DE DOAA$ZI SI
IM"OZIT
6al. nominale
6al. actuali7ate
Se observ o evoluie asemntoare cu cea a rofitului din e%loatare, fr
influena dob$n#ilor bancare.
Profitul "nainte de dob$n#i !i imo#it are, du deducerea imo#itului e
rofit 3-'I56Imo#it4 o semnificaie deosebit. .ceasta e%rim otenialul
3contabil4 de remunerare a acionarilor cu dividende !i a creditorilor 3a bncilor4
cu dob$n#i. Erimea real a acestei remunerri este dat de cas7 floR6ul
disonibil 3CAD4 du oeraiunile de caital, de cre!tere economic a
"ntrerinderii. n ca#ul S.C. P,IN-. S..., aceast mrime coincide cu rofitul
"nainte de dob$n#i !i rofit.
n ca#ul stocurilor, durata de rotaie se determin du relaia8
*?+ =
afaceri +e Cifra
me+iu %toc
stocurilor a rotatie +e 3urata
Durata de rotaie a stocurilor "n ca#ul anali#at va "nregistrat o evoluie
descresctoare "n rimul an, du care : "nce$nd din 1))2 : a crescut destul de
mult.
30&A"A 31 &#"A"'1 A %"#C0&'$#&
2003 2004 2005
%toc me+iu 24379 794985 336732985
Cifra +e afaceri 641537( 146(1927 3193657(
Dura&a 4e ro&a&ie C5ileD 4689( 21897 384
DURATA DE ROTATIE A STOCURILOR
C5ileD
(8((
1(8((
2(8((
3(8((
4(8((
5(8((
2((3 2((4 2((5
Determinarea lic7iditii se face e ba#a mai multor indicatori8
6 lic8iditatea curent 7global: se calculea# du relaia8
curente #bli-atii
circulante Acti6e
curenta ea $ic.i+itat =
$'C;'3'"A"1A C0&12"A
2003 2004 2005
Acti6e circulante 147537 3143739 714625
#bli-atii curente 7(57( 1554((6 59472
Lic<i4i&a&ea cure(&a 189 28(2 184
LIC?IDITATEA CURE$TA
(8((
(85(
18((
185(
28((
285(
2((3 2((4 2((5
Indicatorul lic7iditii globale : Ccurrent ratio/ "n literatura anglo6sa%on
: reflect osibilitatea tuturor comonentelor atrimoniale curente ale
"ntrerinderii de a se transforma "ntr6un termen scurt "n lic7iditi entru a
satisface obligaiile de lat e%igibile. Unul din rinciiile fundamentale ale
ec7ilibrului financiar al "ntrerinderii este acela otrivit cruia activele curente
trebuie s aib ermanent o valoare mai mare dec$t obligaiile sau asivele
curente. Prin urmare, indicatorul lic7iditii globale trebuie s aib o mrime
suraunitar. n ca#ul S.C. P,IN-. S... se observ c aceast condiie va fi
"ndelinit "n toi anii.
curente 3atorii
%tocuri - circulante Acti6e
lar- sens in ea $ic.i+itat =
$'C;'3'"A"1A =121&A$A ?'2 %12% $A&=@
2003 2004 2005
Creante +in e!ploatare8 alte creante
si +isponibilitati banesti 952552 147741 216595(
3atorii +in e!ploatare8 alte +atorii
si cre+ite bancare curente 7(57( 1121674 1554((6
Lic<i4i&a&ea /e(erala 1822( 1831 18394
LIC?IDITATEA +E$ERALA
181((
1815(
182((
1825(
183((
1835(
184((
1845(
2((3 2((4 2((5
Se observ o evoluie favorabil a indicatorului "n toi cei * ani.
Gic7iditatea "n sens larg este cunoscut !i sub numele de lic7iditate
intermediar 3sau de C;uic< test/ sau Cacid test/ "n literatura anglo6sa%on4. Se
arecia# c acest raort a trebui s tind sre o mrime unitar, deoarece orice
oeraie de transformare a stocurilor "n mi&loace bne!ti imune anumite
c7eltuieli 3de ublicitate, transort, v$n#are etc.4, care, "n condiiile unei
lic7iditi subunitare, ar re&udicia ec7ilibrul economic al "ntrerinderii.
Tcoala financiar clasic arecia# c indicatorul lic7iditii intermediare
trebuie s fie de cel uin ),+, valoarea otim fiind <. -ste ceea ce se nume!te
Cregula rudenei financiare/ 3de unde !i denumirea de Clic7iditate financiar/
dat lic7iditii intermediare4. Se observ c "n ca#ul S.C. P,IN-. S...,
indicatorul se va situa la valorile otime.
6 lic8iditatea imediat, calculat astfel8
scurt termen e Datorii
banesti itati Disonibil
imediata ea Gic7iditat =
$'C;'3'"A"1A '*13'A"A
2003 2004 2005
3isponibilitati banesti 117397 637(3( 41216
3atorii pe termen scurt 627554 7(57( 1121674
Lic<i4i&a&ea ime4ia&a (817 (816 (8367
LIC?IDITATEA IMEDIATA
(8(((
(81((
(82((
(83((
(84((
(85((
(86((
(87((
(8((
(89((
2((3 2((4 2((5
Gic7iditatea imediat va "nregistra o evoluie relativ constant, cu e%ceia
anului 1))2, "n care sumele deuse de acionari "n contul mririi caitalului
social vor determina cre!terea sa accentuat. n anul urmtor, aceste
disonibiliti vor fi folosite entru activitatea curent !i de investiii a
"ntrerinderii.
&AP#&"0$ 3'2"&1 CAP'"A$0$ P&#P&'0 %' PA%'51$1 "#"A$1
2003 2004 2005
Capital propriu 11799 2971(43 3735492
Pasi6e totale 196(55 4(92717 52949
Rapor& (86( (873 (871
RA"ORTUL DI$TRE CA"ITALUL
"RO"RIU SI "ASI0ELE TOTALE
(8((
(81(
(82(
(83(
(84(
(85(
(86(
(87(
(8(
2((3 2((4 2((5
'ncile solicit "n general un nivel al acestui raort de este 1)6*)=.
.ceast condiie va fi "ndelinit "n ca#ul studiat e "ntreaga erioad.
&12"AB'$'"A"1A 4'2A2C'A&A ?&#1@
2003 2004 2005
Profit net 1197159 11627 5175712
Capitaluri proprii 11799 3735492 636674
ROE 18(1 (849 (81
RE$TAAILITATEA I$A$CIARA
(8((
(82(
(84(
(86(
(8(
18((
182(
2((3 2((4 2((5
R*4* 62 02)4*A,+,4*42 * /*9,4*+?0,+80 FROEG mai este cunoscut !i sub
numele de rentabilitate financiar. -a msoar randamentul caitalurilor rorii,
deci al lasamentului financiar e care acionarii l6au fcut rin cumrarea
aciunilor "ntrerinderii. Rentabilitatea financiar remunerea# rorietarii
"ntrerinderii rin distribuirea de dividende ctre ace!tia !i rin cre!terea
re#ervelor, care, "n fat, rere#int o cre!tere a averii rorietarilor. .ceast rat
este influenat de modalitatea de rocurare a caitalurilor !i de aceea este
sensibil la structura financiar, resectiv la situaia "ndatorrii "ntrerinderii.
-ste de dorit ca rata rentabilitii financiare s fie mai mare dec$t rata
medie a dob$n#ii de ia entru a face atractive aciunile "ntrerinderii.
@ modalitate de sinteti#are a diagnosticului strategic al "ntrerinderii este
rere#entat de anali#a SU@5 3strengt7s, ReaDnesses, oortunities, t7reats4,
care curinde e de o arte anali#a mediului 3anali#a e%tern4 iar e de alt arte
anali#a activitii rorii 3anali#a intern4.
.nali#a mediului 3anali#a e%tern4 scoate "n eviden tendinele e lan
macroeconomic, oortunitile !i constr$ngerile ce se "ntrevd, recum !i
imactul acestora asura rentabilitii societii.
O9804?),41;,E
6cerere relativ constant entru rodusele de ba#, un avanta& "n condiiile
recesiunii economice9
6elasticitate redus a cererii fa de re !i elasticitate negativ fa de venit9
6mediu economic mai favorabil "ntrerinderilor cu ciclu scurt de fabricaie.
C8)340D)720,E
6reducerea veniturilor reale !i a consumului oulaiei9
6cre!terea uternic a concurenei9
6oscilaiile foarte mari la reurile materiilor rime !i calitatea
necoresun#toare a acestora 3de e%. gr$u4, recum !i fr$miarea rorietilor
agricole9
6costul foarte ridicat al resurselor financiare, care "ngreunea# activitatea de
investiii9
6bloca&ul financiar !i dificultile "n gsirea unor arteneri "n condiii
satisfctoare de lat9
6reurile foarte ridicate ale roduselor !i serviciilor regiilor autonome 3energie
electric, ga#, a etc.49
6fiscalitatea foarte ridicat !i e%istena eva#iunii fiscale.
.nali#a activitii rorii 3anali#a intern4 trebuie s identifice unctele
tari !i unctele slabe ale acesteia.
P?)/42 4*0,E
6e%eriena "ndelungat "n domeniu !i e%istena unui ersonal bine format9
6e%istena unei reele rorii de distribuie !i diversificarea roduselor desfcute
rin intermediul acesteia9
6e%istena unui acionariat relativ stabil9
6roducia rere#entat de roduse de ba#, cu o cerere relativ stabil9
6otenialul de roducie ridicat9
6ciclul foarte redus de fabricaie !i calitatea roduselor9
6rentabilitatea ridicat "n toi anii de funcionare9
6ec7ilibrul financiar solid !i solvabilitatea ridicat9
6conturarea mai recis "n ultima erioad a strategiei de v$n#ri9
6reutaia firmei !i onderea ridicat e iaa local9
6ine%istena restanelor "n lile fa de bugetul statului !i cel al asigurrilor
sociale9
6controlul strict al c7eltuielilor !i al flu%urilor de "ncasri !i li.
P?)/42 3+*A2E
6caaciti de roducie !i transort mai greu de adatat la reducerea
consumului9
6activitatea de marDeting insuficient de#voltat9
6diversificarea insuficient a roduciei9
6lic7iditatea "n scdere9
6scderea onderii e iaa local !i lisa e%tinderii e alte iee.
Pentru valorificarea la ma%imum a oortunitilor !i unctelor tari !i
evitarea constr$ngerilor !i eliminarea unctelor slabe ar fi de recomandat
urmtoarele msuri 3unele din ele de&a "n atenia societii48
6 controlul strict al c7eltuielilor !i suraveg7erea ermanent a strii de
lic7iditate9
6 ridicarea calitii roduselor !i "n rimul r$nd o adatare mai bun la
nevoile clientului9
6 o olitic de v$n#ri mai agresiv !i consolidarea o#iiei de lider e
ia9
6 urmrirea mai atent a evoluiei concurenei9
6 stabilirea de relaii mai stabile cu furni#orii !i clienii !i afirmarea clar
a cerinelor fa de ace!tia9
6 educarea ersonalului "n direcia orientrii sre ridicarea calitii !i a
urmririi cerinelor clienilor