Sunteți pe pagina 1din 78

Conf. univ. dr.

Gabriela Rducan
Asist.univ.drd. Mdlina Dinu
Drept procesual civil
Curs pentru nvmnt la distan
Semestrul I
Partea I
BUCURETI
201!201"
1
PARTEA I
I.ACTIUNEA CII!A
I.".No#iune
Ac#iunea civil repre#int ansam$lul mi%l&a'el&r pr&'esuale prev#ute de le(e pentru
pr&te'ia dreptului su$ie'tiv pretins de 'tre una dintre pri sau a unei alte situaii
%uridi'e) pre'um *i pentru asi(urarea aprrii pril&r n pr&'ess+
E,er'itarea a'iunii 'ivile este & -a'ultate) & li$ertate a &ri'rui su$ie't de drept 'ruia
i se n'al' sau '&ntest un drept su$ie'tiv sau un interes le(itim+
Este ne'esar a nu se '&n-unda 'ererea de '.emare n %ude'at 'u a'iunea 'ivil)
ntru't 'ererea de '.emare n %ude'at repre#int d&ar una din -&rmele de mani-estare
a a'iunii 'ivile) 'ea prin 'are se pune n mi*'are a'iunea 'ivil) ns) a'iunea 'ivil
e,ist anteri&r 'ererii) '.iar *i atun'i 'nd titularul dreptului su$ie'tiv 'ivil nu
sesi#ea# instana+ /de asemenea) pe ln( 'ererea de '.emare in %ude'ata) a'tiunea
'ivila se p&ate reali#a si prin -&rmularea intampinarii sau a 'ererii re'&nventinale de
'atre parat) et'0+
I.$.Conditiile de e%ercitare a actiunii civile
Pentru a -i parte in pr&'es se impun a -i indeplinite urmat&arele '&nditii) 'are sunt *i '&ndiii de
e,er'itare ale a'iunii 'ivile1
1+a-irmarea unui drept sau a unei situatii %uridi'e pentru a 'arei reali#are p&ate -i -&l&sita 'alea
%ustitiei+
2+e,istenta unui interes
+'alitatea pr&'esuala
"+'apa'itatea pr&'esuala
2
I.$.".Afir&area unui drept
Acesat condi#ie presupune e,istena unui drept su$ie'tiv 'ivil 'e se 'ere a -i pr&te%at sau a
unui interes le(itim 'are tre$uie &'r&tit+
I.$.".".2reptul su$ie'tiv 'ivil a-irmat) pentru a se $u'ura de pr&te'ie %uridi') tre$uie s
ndeplineas' anumite condi#ii 1
a+ 3 s -ie re'un&s'ut *i &'r&tit de le(e4
$+ 3 s -ie e,er'itat n limitele sale e,terne / 'are p&t -i de &rdin material sau %uridi'0 *i n limitele sale
interne /adi' numai p&trivit s'&pului e'&n&mi' *i s&'ial pentru 'are a -&st sta$ilit sau 'reat de le(e0+
'+ 3 s -ie e,er'itat 'u $un 'redin
d+ 3 s -ie a'tual 3 adi' s nu -ie supus unui termen sau unei '&ndiii suspensive+
5n le(tur 'u a'east ultim '&ndiie) a a'tualitii dreptului) se impun anumite preci'ri1
da') n urma pr&$el&r administrate *i a de#$ateril&r '&ntradi't&rii) instana '&nstat ' dreptul
subiectiv pretins de re'lamant nu exist sau ') de*i e,ist) a'esta nu ndeplinete condiiile de
validitate impuse de le(e pentru a putea -i e,er'itat /altele de't 'erina de a -i a'tual0) atun'i 'ererea
de '.emare n %ude'at va -i respins 'a nentemeiat (nefondat, netemeinic);
ns) da' se '&nstat ' dreptul su$ie'tiv pretins nu este actual) mi%l&'ul pr&'esual de inv&'are
a lipsei a'estei '&ndiii -iind e%cep#ia de pre&aturitate a 'ererii) 'ererea de '.emare n %ude'at va
-i respins ca prematur /soluie generic de inadmisibilitate0+
admiterea e,'ep6iei de prematuritate 'u '&nse'in6a respin(erii 'ererii de '.emare in %ude'at 'a
prematur intr&dus nu are aut&ritate de lu'ru %ude'at) ast-el in't 'ererea va putea -i reiterat in
m&mentul in 'are s!a implinit termenul sau '&ndiia 'are a-e'tea# dreptul su$ie'tiv 'ivil+
I.$.".$. E%ceptii de la cerinta(actualittii dreptului(
E,ista insa anumite situatii) e,pres preva#ute de le(e) in 'are) desi dreptul su$ie'tiv 'ivil nu este
a'tual) 'ererea este admisi$ila+
Astfel) e%ista e%cep#ii de la 'erina a'tualitii dreptului in urmat&arele situatii e,pres prev#aute de
disp&#itiile art+" C+pr&'+'iv+1
!'ererea pentru predarea unui $un la mplinirea termenului '&ntra'tual p&ate -i -'ut '.iar nainte de
mplinirea a'estui termen4
3
* e,e'utarea la termen a &$li(aiei de ntreinere sau a altei prestaii peri&di'e4
* alte 'ereri pentru e,e'utarea la termen a un&r &$li(aii) &ri de 'te &ri se va '&nstata ' a'estea p&t
prentmpina & pa(u$ nsemnat pe 'are re'lamantul ar n'er'a!& da' ar a*tepta mplinirea
termenului+
2e menti&nat este -aptul 'a .&tararea &$tinuta in '&nditiile art+" C+pr&'+'iv nu va putea -i
pusa in e,e'utare de'at la m&mentul la 'are dreptul su$ie'tiv 'ivil va deveni a'tual+
I.$.$.Interesul
I.$.$.".No#iune
Interesul repre#int -&l&sul pra'ti' urmrit de 'el 'are a pus n mi*'are a'iunea 'ivil+
Interesul p&ate -i1
material) de natur patrim&nial /de e,emplu1 atun'i 'nd se urmre*te revendi'area unui $un)
re'uperarea unei 'reane) repararea unui pre%udi'iu) &$li(area prtului la restituirea unui mprumut
sau a unui $un et'+0
moral) de natur nepatrim&nial /de e,emplu1 n 'a#ul punerii su$ interdi'ie et'+0+
I.2.2.2.Condiiile interesului:
Interesul tre$uie s -ie determinat) le(itim) pers&nal) ns'ut *i a'tual+
! s fie le+iti& 3 s nu vin n '&ntradi'ie 'u le(ea4
! s fie personal3 n -&l&sul pra'ti') s!l vi#e#e pe 'el 'e re'ur(e la -&rma pr&'edural *i nu pe
alt'ineva4 *i n 'a#ul n 'are a'i&nea# alte pers&ane sau &r(ane n l&'ul titularului) -&l&sul se
res-n(e asupra l&r4
! s fie nscut ,i actual 3 s e,iste la m&mentul la 'are se e,er'it a'iunea) n sensul ') da' 'el 'are
a'ti&nea# s!ar a$ine) s!ar e,pune unui pre%udi'iu.
E7CEP8IE 2E 9: CERI;8: 2REPTU9UI 2E : <I ;=SCUT >I :CTU:9
2e?i interesul nu este ns'ut ?i a'tual) se p&ate -&rmula & 'erere 'u s'&pul de a preveni
n'l'area unui drept su$ie'tiv ameninat sau pentru a prentmpina pr&du'erea unei pa(u$e iminente
*i 'are nu s!ar putea repara+
I .2.2.3. Sanc iunea lipsei interesului :
9ipsa interesului sau a uneia dinte '&ndiiile a'estuia se inv&' pe 'alea e%cep#iei) 'are da' va -i
admis) va '&ndu'e la respin(erea a'iunii 'a lipsit de interes+
E,'epia lipsei de interes este & e%cep#ie1
! de -&nd /vi#ea# lipsuri re-erit&are la e,er'iiul dreptului la a'iune0
! perempt&rie@dirimant /du'e la respin(erea sau stin(erea pr&'esului0
4
! a$s&lut /prive*te n'l'area un&r n&rme 'u 'ara'ter imperativ0+
Respin(erea a'iunii pentru lipsa de interes nu p&ate -i inv&'at 'u aut&ritatea de lu'ru %ude'at
ntr!& alt a'iune pr&m&vat ntr!un m&ment n 'are interesul s!a ns'ut *i ndepline*te *i 'elelalte
'erine+
I.$.-.Capacitatea procesuala
I.$.-.".No#iune
No#iune +eneral 3 '&nstituie aptitudinea unei pers&ane -i#i'e sau %uridi'e de a avea drepturi
*i &$li(aii pe plan pr&'esual /capacitate procesual de folosin0) respe'tiv aptitudinea de a!*i
val&ri-i'a sin(ur drepturile pr&'esuale *i de a!*i ndeplini &$li(aiile pr&'edurale) de a sta n %ude'at
(capacitate procesual de exerciiu).
I.$.-.$. Capacitatea procesuala de folosinta
oiune * '&nsta in aptitudinea unei pers&ane de a avea drepturi si &$li(atii pe plan pr&'esual+
5n privina persoanelor fizice) capacitatea procesual de folosin repre#int
aptitudinea (eneral *i a$stra't a a'est&ra de a avea) n prin'ipiu) &ri'e drepturi *i
&$li(aii de natur pr&'esual+
5n privina persoanelor juridice) capacitatea procesual de folosin repre#int
aptitudinea (eneral *i a$stra't a a'est&ra de a avea) p&trivit principiului specialitii
capacitii de folosin, a'ele drepturi *i &$li(aii ne'esare reali#rii s'&pului de'larat)
n '&ndiiile le(ii) prin a'tul de n-iinare) aut&ri#are sau '&nstituire+
9ipsa 'apa'itii pr&'esuale de -&l&sin este san'i&nat 'u nulitatea a!solut a actului
de procedur -'ut 'u n'l'area a'estei '&ndiii4
!Ai%l&'ul pr&'esual de inv&'are a lipsei a'estei '&ndiii de e,er'iiu a a'iunii 'ivile l '&nstituie
excepia lipsei capacitii procesuale de folosin /excepie de fond, absolut i peremptorie)+
!S&luia instanei n 'a#ul n 'are va admite e,'epia 'a -iind ntemeiat) va -i anularea 'ererii ca fiind
introdus de o persoan care nu are capacitatea procesual de folosin sau mpotriva unei persoane
fr capacitate procesual de folosin+
I.$.-.-. Capacitatea procesuala de e%ercitiu
No#iune * '&nsta in aptitudinea unei pers&ane 'are are -&l&sinta drepturil&r sale) de a le val&ri-i'a in
%ustitie sin(ura) e,er'itandu!le pers&nal si indeplinind t&t ast-el &$li(atiile pr&'esuale+ :lt-el spus)
prin 'apa'itate de e,er'itiu se intele(e 'apa'itatea unei pers&ane de a sta in %ude'ata+
5n -un'ie de ntinderea 'apa'itii 'ivile de e,er'iiu) v&m distin(e1
5
lipsa capacitii procesuale de exerciiu pentru1 min&ri) pn la mplinirea vrstei de 1" ani) *i
inter#i*ii %ude't&re*ti /pers&ane n privina 'r&ra s!a pr&nunat & .&trre irev&'a$il de punere su$
interdi'ie %ude't&reas'4
capacitate procesual de exerciiu restrns pentru min&rii 'u vrstele 'uprinse ntre 1" *i 1B
ani 4
capacitate procesual deplin de exerciiu pentru1 pers&anele 'are au mplinit 1B ani sau) n
m&d e,'epi&nal) da' le(ea prevede) '.iar anteri&r mplinirii a'estei vrste+ /situa6ia min&rului de 1C
ani 'are se 'st&reste si d&$n#i?te prin e-e'tul 'st&riei 'apa'itate deplin de e,er'i6iu) 0
P&trivit art+DE alin+2 C+pr&'+'iv+1 partea 'are nu are e,er'iiul drepturil&r pr&'edurale nu
p&ate sta n %ude'at de't da' este repre#entat) asistat &ri aut&ri#at n '&ndiiile prev#ute de
le(ile sau) dup 'a#) de statutele 'are i re(lementea# 'apa'itatea &ri m&dul de &r(ani#are. Prin
urmare) arti'&lul 'itat) -a'e re-erire la trei situatii1
A.Repre'entarea 3 intervine n 'a#ul min&ril&r su$ 1" ani *i a pers&anel&r puse su$
interdi'ie %ude't&reas' !lipsa total a capacitii de exerciiu0+ :'este pers&ane nu stau pers&nal
n %ude'at) 'i prin repre#entanii l&r le(ali+ :rt+ DB alin+1 C+ pr&'+ 'iv+ dispune ' instana n 'a# de
ur(en) da' pers&ana -i#i' lipsit de 'apa'itatea de e,er'iiu a drepturil&r 'ivile nu are repre#entant
le(al) instana) la 'ererea prii interesate) va numi un 'urat&r spe'ial) 'are s & repre#inte pn la
numirea repre#entantului le(al) p&trivit le(ii) a'eea?i -iind situa6ia ?i n 'a# de '&n-li't de interese
ntre repre#entantul le(al *i 'el repre#entat sau 'nd & pers&an %uridi' &ri & entitate dintre 'ele
prev#ute la art+ DC alin+ /20) '.emat s stea n %ude'at) nu are repre#entant+ 2e re6inut este ?i -aptul
') numirea a'est&r 'urat&ri se va -a'e de instana 'are %ude' pr&'esul) dintre av&'aii anume
desemnai n a'est s'&p de $ar&u pentru -ie'are instan %ude't&reas') 'urat&rul spe'ial avnd t&ate
drepturile *i &$li(aiile prev#ute de le(e pentru repre#entantul le(al+
..Asistarea 3intervine n 'a#ul min&ril&r de la 1" la 1B ani !capacitate de exerciiu restr"ns0+
:'e*tia v&r sta pers&nal n pr&'es) v&r -i 'itai *i v&r -i asistai de &'r&tit&rul le(al /'itat) la rndul
su0) 'are v&r semna alturi de min&ri a'tele de pr&'edur i n 'a#ul pers&anel&r 'u 'apa'itate
pr&'esual de e,er'iiu restrns instana p&ate numi un curator special n '&ndiiile art+ DB C+ pr&'+
'iv+ :'tele de pr&'edur ndeplinite de 'el 'are nu are e,er'iiul drepturil&r pr&'edurale sunt
anula$ile+ Repre#entantul sau &'r&tit&rul le(al al a'estuia va putea ns '&n-irma t&ate sau numai &
parte din a'este a'te+ San'iunea nerespe'trii n&rmel&r privind asistarea este nulitatea relativ a
a'tului de disp&#iie ast-el n'.eiat+
C.Autori'area 3 intervine n 'a#ul a'tel&r pr&'esuale de disp&#iie /renunare la %ude'at sau la
dreptul pretins) a'.iesare) tran#a'ie et'+0+ *i presupune aut&ri#area spe'ial a a'est&r a'te) n'.eiate
6
de min&ri sau inter#i*i *i repre#entanii sau &'r&tit&rii le(ali ai a'est&ra) de 'tre &r(anul '&mpetent
/aut&ritatea tutelar 0+
Capacitatea de e%ercitiu a persoanelor /uridice 3 se d&$andeste in temeiul le(ii de la data
in-iintarii l&r si s-arseste &data 'u in'etarea pers&anel&r %uridi'e+ Pers&ana %uridi'a isi e,er'ita
drepturile si isi indeplineste &$li(atiile pr&'esuale prin intermediul &r(anel&r sale) in limita puteril&r
'e le!au -&st '&n-erite) a'este &r(ane -iind repre#entantii le(ali ai pers&anei %uridi'e+
0anctiunea lipsei 'apa'itatii pr&'esuale
E,'eptia lipsei 'apa'itatii pr&'esuale de -&l&sinta este & e,'eptie de -&nd) a$s&lut si
perempt&rie+ Ea p&ate -i ridi'ata de &ri'are din parti) de pr&'ur&r sau de instanta din &-i'iu in &ri'e
stare a pri'inii+
Ca urmare a admiterii e,'eptiei) 'ererea intr&dusa de & ast-el de pers&ana sau imp&triva unei
asemenea pers&ane va -i respinsa 'a -iind intr&dus de & pers&ana -ara 'apa'itate pr&'esuala de
e,er'itiu sau imp&triva unei pers&ane -ara 'apa'itate de e,er'itiu+
:'tele de pr&'edura -a'ute de & pers&ana -i#i'a sau %uridi'a -ara 'apa'itate de e,er'itiu sau 'u
'apa'itate de e,er'itiu restransa sunt anula$ile+ C&n-&rm art+DE alin+ C+pr&'+'iv+1 9ipsa 'apa'itii de
e,er'iiu a drepturil&r pr&'edurale p&ate -i inv&'at n &ri'e stare a pr&'esului+ :'tele de pr&'edur
ndeplinite de 'el 'are nu are e,er'iiul drepturil&r pr&'edurale sunt anula$ile+ Repre#entantul sau
&'r&tit&rul le(al al a'estuia va putea ns '&n-irma t&ate sau numai & parte din a'este a'te . :sadar)
nulitatea nu intervine in m&d aut&mat) p&trivit art+DE alin+D C+pr&'+'iv+1 'nd instana '&nstat '
a'tul de pr&'edur a -&st ndeplinit de & parte lipsit de 'apa'itate de e,er'iiu va a'&rda un termen
pentru '&n-irmarea lui+ 2a' a'tul nu este '&n-irmat) se va dispune anularea lui+F
I.$.1.Calitatea procesuala
No#iune. Calitatea pr&'esuala presupune e,istenta unei identitati intre pers&ana re'lamantului si
pers&ana 'are se pretinde /este0 titular al dreptului su$ie'tiv in rap&rtul %uridi' dedus %ude'atii
/'alitate pr&'esuala a'tiva0 si intre pers&ana paratului si 'el &$li(at in a'el rap&rt %uridi' /'alitate
pr&'esuala pasiva0+
"egul# re'lamantul este 'el 'are tre$uie s %usti-i'e att 'alitatea sa pr&'esual a'tiv) 't *i
pe 'ea pasiv4 ulteri&r sesi#rii) la rndul su) instana tre$uie s veri-i'e ex officio) ndeplinirea
'&ndiiei 'alitii pr&'esuale
7
Re(ula determinarii 'alitatii %uridi'e pr&'esuale a partil&r 'u a%ut&rul rap&rtului %uridi' liti(i&s
nu este e,'lusiva) e,istand si & serie de e,'eptii+ :st-el) le(ea re'un&aste le(itimare pr&'esuala a'tiva
sau pasiva si alt&r 'ate(&rii de &r(ane sau pers&ane 'are nu -i(urea#a 'a su$ie'te in rap&rtul %uridi'
liti(i&s+
E,emple1
:+ Calitate %uridi'a pr&'esuala a'tiva1
! aut&ritatea tutelara4
! pr&'ur&rul 3 '&n-&rm art+G2 C+pr&'+'iv+
! 'redit&rii '.ir&(ra-ari pe 'alea a'tiunii &$li'e4
!:s&'ia6iile de pr&te'6ie a '&nsumat&ril&r
B. Calitatea pr&'esuala pasiva 1
! raspunderea pentru altul+4
! raspunderea -ide%us&rului +
Husti-i'area 'alitatii pr&'esuale. Re'lamantul) in 'uprinsul 'ererii de '.emare in %ude'ata) prin
e,punerea m&tivel&r de -apt pe 'are isi intemeia#a 'ererea si) une&ri) prin ane,area un&r a'te
d&vedit&are) tre$uie sa %usti-i'e atat 'alitatea pr&'esuala a'tiva 'at si pe 'ea pasiva+
I.$.1."Trans&iterea calitatii procesuale. 2repturile si &$li(atiile 'e intra in rap&rtul %uridi' dedus
%ude'atii p&t -i transmise in 'ursul pr&'esului) avand l&' in a'est 'a# & transmisiune a 'alitatii
pr&'esuale a'tive sau pasive+
Transmisiunea p&ate -i le(ala sau '&nventi&nala+
:+Transmisiunea le(ala1 se reali#ea# prin e-e'tul su''esiunii) n 'a#ul pers&anel&r -i#i'e sau prin
re&r(ani#area sau trans-&rmarea pers&anei %uridi'e parte n pr&'es+
B+Transmisiunea '&nventi&nala 1 are l&' 'a e-e't al n'.eierii anumit&r 'ate(&rii de a'te %uridi'e)
n urma 'r&ra 'el 'are preia 'alitatea pr&'esual este su$d&$ndit&rul a'elui drept sau $un liti(i&s)
'um ar -i1 contractul de vnzare sau donare a dreptului litigios /'umprt&rul sau d&natarul
d&$ndind 'alitatea pr&'esual deinut n pr&'es de 'el 'are a 'edat dreptul su0) s'.im$ul) d&na6ia)
adu'erea 'a ap&rt a $unului liti(i&s n 'a#ul n 'are $unul tre'e n patrim&niul s&'ietii) *i) n ip&te#a
rap&rturil&r %uridi'e &$li(ai&nale) n temeiul 'esiunii de 'rean) su$r&(aiei pers&nale) n&vaiei prin
8
s'.im$are de 'redit&r@de$it&r) stipulaiei pentru altul *i prelurii de dat&rie.
2in pun't de vedere al intinderii) transmisiunea p&ate -i1
* universala4
! 'u titlu universal4
! 'u titlu parti'ular+
Efectele trans&iterii calit#ii procesuale
Indi-erent de -elul transmisiunii) 'el 'are d&$andeste 'alitatea pr&'esuala preia pr&'esul in starea in
'are se (aseste in a'el m&ment) a'tele pr&'esuale savarsite de ante'es&rul sau -iindu!i &p&#a$ile+
#ransmiterea dreptului liti$ios prin acte ntre %ii cu titlu particular
2a' n 'ursul pr&'esului dreptul liti(i&s este transmis prin a'te ntre vii 'u titlu parti'ular) %ude'ata
va '&ntinua ntre prile iniiale+
#ransmiterea dreptului liti$ios prin acte cu titlu particular pentru cau& de moarte
2a' ns trans-erul este -'ut) n '&ndiiile le(ii) prin a'te 'u titlu parti'ular pentru 'au# de m&arte)
%ude'ata va '&ntinua 'u su''es&rul universal &ri 'u titlu universal al aut&rului) dup 'a#+
At2t in ca'ul in care dreptul liti+ious se trans&ite prin acte ntre %ii cu titlu particular c2t 3i
prin acte cu titlu particular pentru cau& de moarte su''es&rul 'u titlu parti'ular este &$li(at s
intervin n 'au#) da' are 'un&*tin de e,istena pr&'esului) sau p&ate s -ie intr&dus n 'au#) la
'erere &ri din &-i'iu+ 5n a'est 'a#) instana va de'ide) dup mpre%urri *i innd seama de p&#iia
'el&rlalte pri) da' nstrint&rul sau su''es&rul universal &ri 'u titlu universal al a'estuia va
rmne sau) dup 'a#) va -i s'&s din pr&'es+ 2a' nstrint&rul sau) dup 'a#) su''es&rul universal
&ri 'u titlu universal al a'estuia este s'&s din pr&'es) %ude'ata va '&ntinua numai 'u su''es&rul 'u
titlu parti'ular 'are va lua pr&'edura n starea n 'are se a-l la m&mentul la 'are a'esta a intervenit
sau a -&st intr&dus n 'au#+
Efectele 4otr2rii.
I&trrea pr&nunat '&ntra nstrint&rului sau su''es&rului universal &ri 'u titlu universal al
a'estuia) dup 'a#) va pr&du'e de drept e-e'te *i '&ntra su''es&rului 'u titlu parti'ular *i va -i
9
nt&tdeauna &p&#a$il a'estuia din urm) '.iar *i n ip&te#a n 'are nu a -&st intr&dus n pr&'es) ns
numai n privina $unului transmis) apre'iindu!se ') de*i nu a parti'ipat la %ude'at) a'esta repre#int
pers&ana aut&rului su n 'eea 'e prive*te dreptul n dis'uie
0anctiunea lipsei calitatii procesuale
9ipsa 'alitatii pr&'esuale p&ate -i inv&'ata pe 'ale de e,'eptie /'are este & e,'epie de -&nd) a$s&luta
si perempt&rie0 de partea interesata) pr&'ur&r sau instanta din &-i'iu) in &ri'e stare a pr&'esului) iar in
'a# de admitere atra(e respin(erea a'tiunii 'a -iind intr&dusa de & pers&an -ara 'alitate pr&'esual
a'tiv sau imp&triva unei pers&ane -r 'alitate pr&'esual pasiv+
2a'a pentru a se sta$ili e,istenta sau ine,istenta 'alitatii a -&st nev&ie sa se uneas'a e,'eptia 'u
-&ndul) iar instanta '&nstata 'a dreptul e,ista) dar a'tiunea a -&st p&rnita de & pers&ana -ara 'alitate
sau imp&triva unei pers&ane -ara 'alitate) nu & va respin(e 'a ne-&ndata) 'i 'a urmare a admiterii
e,'eptiei lipsei de 'alitate+ In a'est 'a# e,ista p&si$ilitatea 'a pr&'esul sa -ie redes'.is de & pers&ana
'are ar %usti-i'a le(itimarea pr&'esuala sau imp&triva pers&anei 'are are 'alitate pr&'esuala pasiva+
I.-.Clasificarea actiunilor civile
Clasi-i'area a'tiunil&r 'ivile) are in vedere intelesul restrans al n&tiunii de a'tiune) a'ela de 'erere
de '.emare in %ude'ata+
I.-.".Clasificarea actiunilor in functie de scopul &aterial ur&arit prin introducerea cererii de
c4e&are 5n /udecat6
In -un'tie de a'est 'riteriu a'tiunile sunt impartite in1
!a'tiuni in reali#area dreptului)
!a'tiuni in '&nstatarea e,istentei sau ine,istentei unui drept si
!a'tiuni in '&nstituire de drepturi+
I.-.".".ACTIUNI!E IN REA!I7AREA DREPTU!UI /in '&ndamnare) in ad%ude'are) de
e,e'utare0 3 a'elea prin 'are re'lamantul) pretin#ndu!se titularul unui drept su$ie'tiv s&li'it
instanei &$li(area prtului la respe'tarea a'elui drept) iar n 'a#ul n 'are nu mai e,ist a'east
p&si$ilitate) la desp(u$iri pentru pre%udi'iul 'reat+ :'east 'ate(&rie de a'iuni '&ndu'e nt&tdeauna
la .&trri sus'epti$ile de e,e'utare silit+
10
Cara'teristi'i1
Resta$ilirea sau val&ri-i'area interesului se pretinde a se -a'e dire't) iar da'a a'est lu'ru nu mai este
'u putinta) prin e'.ivalent4
S&luti&nand & asemenea a'tiune) instanta il '&ndamna pe parat sa dea) sa -a'a sau sa nu -a'a 'eva4
I&tararea instantei '&nstituie titlu e,e'ut&riu4
:'tiunea in reali#are primea#a int&tdeauna -ata de & eventuala a'tiune in '&nstatare /art+D Cp'0+
'xemple:
In practica (udiciara actiunile in reali&are sunt cele mai numeroase (de exemplu:
actiunea in re%endicare, actiunea prin care se solicita predarea unei sume de !ani,
e%acuarea dintr)un imo!il, indeplinirea unor o!li$atii contractuale, re&ilierea sau
re&olutiunea unui contract, anularea unui act etc.).
I.-.".$.ACTIUNI!E IN C8N0TATARE /in re'un&astere) in '&n-irmare0 3+ a'ele 'ereri prin
'are re'lamantul s&li'it apli'area le(ii la anumite -apte pe 'are le inv&') n s'&pul de a 'rea &
situaie %uridi' n&u ntre pri /se vi#ea# s'.im$area sau des-iinarea unui rap&rt %uridi' e,istent *i
'rearea unui n&u rap&rt %uridi') 'a e-e't al .&trrii 'e se va pr&nuna0+
:st-el art+D prevede 'a1F 'el 'are are interes p&ate s 'ear '&nstatarea e,istenei sau ine,istenei
unui drept+ Cererea nu p&ate -i primit da' partea p&ate 'ere reali#area dreptului pe &ri'e alt 'ale
prev#ut de le(e+ .
Caracteristici6
2isp&#itia de mai sus se apli'a in 'a#ul '&nstatarii e,istentei sau ine,istentei unui drept) nu si a
unei stari de -apt
'xemple de actiuni in constatare1
constatarea calitatii de constructor de buna$credinta,
actiunea unuia din soti in constatarea calitatii de bun propriu a unui bun dobndit de ambii
soti in timpul cstorie !pentru motive temeinice),
constatarea existentei consimtmntului prtului la efectuarea unor anumite imbunttiri de
ctre reclamant la imobilul proprietatea prtului, etc.
11
;u tre$uie '&n-undat 'ererea in '&nstatare e,istentei sau ine,istentei unui drept 'u 'ererea
privind '&nstatarea unei anumite situatii de -apt+ In a'est 'a#) 'ererea adresat instantei prin 'are se
s&li'it '&nstatarea unei situatii de -apt va -i respins 'a inadmisi$il+ Sunt ast-el de 'ereri1 a'eea prin
'are se s&li'it instantei s '&nstate 'a un ins'ris s!a pierdut n anumite impre%urri) 'ererea prin 'are
se s&li'it instan6ei s '&nstate identitatea intre pers&ana sa ?i 'el 'are -i(urea# su$ un alt nume intr!
un a't %uridi') et'
2in &$ie'tivul limitat ! '&nstatarea e,istentei sau ine,istentei dreptului 3 re#ulta & parti'ularitate a
.&tararil&r) si anume 'a ele nu constituie titluri e%ecutorii) nu pot fi puse in e%ecutare 9este
vorba nu&ai de capatul de cerere principal) nu si de cele accesorii:
'xemplu: da'a de$it&rul anteri&r de'lansrii e,e'utrii silite s&li'it instanei s se '&nstate
pres'riptia dreptului 'redit&rului de a s&li'ita e,e'utarea sa silit) iar in su$sidiar) &$li(area
'redit&rului la plata '.eltuielil&r de %ude'at) 'aptul prin'ipal de 'erere privind '&nstatarea
pres'ripiei dreptului 'redit&rului de a 'ere si &$tine e,e'utarea silita nu '&nstituie titlu
e,e'ut&ri) ins) 'aptul a''es&riu privind plata '.eltuielil&r de %ude'at) in 'a# de admitere)
'&nstituie titlu e,e'ut&ri) si pe 'ale de '&nse'int p&ate -i pus n e,e'utare silit+
:'tiunea in '&nstatare are un 'ara'ter su$sidiar 3 a'easta 'ale nu este des'.isa atata timp 'at partea
p&ate 'ere reali#area dreptului+ 9e(iuit&rul a'&rda pre-erinta reali#arii dreptului pentru a inlatura
de-initiv neintele(erile 'u privire la dreptul respe'tiv+
Spre exemplu) in situatia in 'are re'lamantul s&li'it instenei s se '&nstate 'a supra-ata de
D0 mp detinut de ve'inul su este pr&prietatea sa) instana va respin(e a'tiunea 'a
inadmisi$il) re'lamantul avnd p&si$ilitatea 'a pentru val&ri-i'area drepturil&r sale sa
intr&du' & a'tiune n revendi'are imp&triva prtului *i nu & a'tiune in '&nstatare+
:'tiunea in '&nstatare este impres'ripti$il+ *stfel, p&trivit disp&#iiil&r art+ 2D02 alin+ /20 p't+ 2
;CC) sunt impres'ripti$ile drepturile privit&are la a'iunea n '&nstatarea e,istenei sau
ine,istenei unui drept+
:'tiunea in '&nstatare p&ate -i trans-&rmat intr!& 'erere in reali#are si vi'eversa+ Pn la
n'.iderea de#$ateril&r) re'lamantul p&ate nl&'ui 'ererea n '&nstatare printr!& 'erere n reali#are
12
*i invers) da' 'ererea n '&nstatare p&ate -i primit) -r a se a'&rda termen de %ude'at) instana
lund a't de pre'i#are *i '&nsemnndu!se n n'.eierea de *edin de'laraiile ver$ale ale prii n
a'est sens) p&trivit disp&#iiil&r art+ 20" alin+ /20 p't+ " ;CPC+
5n 'ererile pentru '&nstatarea e,istenei sau ine,istenei vreunui drept) '&mpetena instanei se
determin dup re(ulile prev#ute pentru 'ererile avnd 'a &$ie't reali#area dreptului) p&trivit art+
12D ;CPC+
Clasi-i'area a'tiunil&r in '&nstatare 1
%.aciuni n constatare pozitive & se s&li'it '&nstatarea e,istenei unui drept /unui rap&rt %uridi' ntre
re'lamant *i prt04
'.aciuni n constatare negative & '&nstatarea ine,istenei unui drept al prtului /de e,emplu) s se
'&nstate ine,istena unei anumite datorii a re'lamantului -a de prt) 'reana a'estuia din urm -iind
stins prin pres'ripie sau prin '&mpensare et'+0
! de'larat&rii 3 se 'ere instantei sa se '&nstate e,istenta sau ine,istenta unui rap&rt %uridi') pentru a
se inlatura & situatie de in'ertitudine /spre exemplu, partile supun instantei interpretarea unei clauze
contractuale in conformitate cu vointa lor( beneficiarul unui legat cere instantei sa constate
caracterul ilicit al conditiei puse de testator etc.)
! inter&(at&rii 3 sunt a'elea prin 'are re'lamantul '.eama in %ude'ata & pers&ana 'are ar putea)
eventual sa!i '&nteste dreptul) &$li(and!& imediat sa &pte#e pentru una din '&nduitele
p&si$ile) in situatia %uridi'a data /actiunea prin care mostenitorii legali cer paratului sa
ex)ibe testamentul in baza caruia el se pretinde legatar universal( actiunea prin care
mostenitorii de un rang subsecvent il obliga pe cel de un rang preferabil sa declare daca
accepta succesiunea sau renunta la ea( actiunea prin care partea dintr$un contract
susceptibil de nulitate relativa cere celeilalte sa opteze intre a confirma cauza de nulitate
sau a invoca nulitatea etc).
! pr&v&'at&rii 3 a'elea prin 'are titularul unui drept '.eama in %ude'ata pe 'el 'are ii 'au#ea#a
& tul$urare imp&rtanta in e,er'itarea dreptului sau 3 a'easta pers&ana este ast-el determinata
sa!si val&ri-i'e dreptul pe 'are pretinde 'a l!ar avea) su$ san'tiunea de a nu!l mai putea
inv&'a da'a nu si!l dem&nstrea#a+
13
I.-.".-.ACTIUNI!E IN C8N0TITUIRE DE DREPTURI /in trans-&rmare 0 ! sunt a'ele a'tiuni
prin 'are re'lamantul s&li'ita apli'area le(ii la anumite -apte si date pe 'are le inv&'a) pentru a
dedu'e '&nse'intele 'e se impun) in vederea 'rearii un&r situatii %uridi'e n&i+
'xemple de actiuni in constituire de drepturi:
!div&rtul)
!ad&ptia
!punerea su$ interdi'tie)et'+
Consecinte6
- tind la s'.im$area sau des-iintarea un&r rap&rturi %uridi'e ve'.i si la 'rearea un&r rap&rturi
%uridi'e n&i intre parti4
- in prin'ipiu) .&tararile pr&nuntate pr&du' e-e'te numai pentru viit&r) e, nun' /sunt e,'eptii)
.&tararile pr&nuntate in materie de des-iintare a 'asat&riei) sta$ilirea -iliatiei -ata de mama si
-ata de tata) ta(aduirea paternitatii) de'lararea %ude'at&reas'a a m&rtii et'+0+
I.-.$.Dup caracterul patri&onial sau nepatri&onial al dreptului ce se valorific cererile se
i&part in6
I.-.$.". cereri nepatri&oniale ; a'elea prin 'are se val&ri-i' drepturi su$ie'tive -r '&ninut
e'&n&mi') le(ate indis&lu$il de pers&ana titularului l&r+
'xemplu:sunt cereri nepatrimoniale
!'ererea de div&rt4
!'ererea in t(ada paternittii sau sta$ilirea paternittii4
!ad&ptia
!'ererea prin 'are se s&li'it anularea 'st&riei) et'
I.-.$.$. cereri patri&oniale 3 sunt a'elea al 'r&r '&ntinut este evalua$il in $ani
Cererile patrim&niale) la rndul l&r se su$'lasi-i' in1
14
:+'ereri pers&nale
B+'ereri reale
C+'ereri mi,te
A. Cererile personale ; sunt a'ele a'tiuni prin 'are se val&ri-i'a un drept pers&nal) de 'reanta+
:'easta este 'ate(&ria 'ea mai vasta a a'tiunil&r 'ivile intru'at drepturile de 'reanta sunt pra'ti'
nelimitate 'a numar) ele putandu!se naste din &ri'e '&nventie a partil&r) din le(e) dintr!un -apt ili'it
'au#at&r de pre%udi'ii et'
:'tiunile pers&nale) la rndul l&r se su$'lasi-i' in1
!a'tiuni pers&nale m&$iliare4
!a'tiuni pers&nale im&$iliare
A."Actiunile personale &obiliare ; sunt a'ele a'tiuni in 'adrul 'ar&ra dreptul pers&nal val&ri-i'at
are 'a &$ie't un $un m&$il
*xemple#
$plata unei sume de bani,
$ predarea unor bunuri fungibile, etc.
A.$.Actiuni personale i&obiliare ; 'and dreptul pers&nal val&ri-i'at are 'a &$ie't un $un im&$il
E,emple1
!&$li(area l&'at&rului la predarea $unului im&$il 'tre l&'atar
..Cererile reale ; sunt 'ele prin 'are se urmareste val&ri-i'area unui drept real sau dup 'a#)
aprarea p&sesiei unui $un+
E,emple1
$actiunea in revendicare(
$actiunea confesorie sau negatorie(
$aciunea n grniuire
$actiunea prin care vnztorul solicit rezolutiunea contractului de vnzare$cumprare(
15
$petitia de ereditate
$actiunea de partaj, etc.
!a r2ndul lor) actiunile reale se 5&part 5n6
..".Cereri reale &obiliare ; atun'i 'and dreptul real val&ri-i'at prin a'tiune are 'a &$ie't un $un
m&$il
E,emplu1
$revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea$credint
..$.Cereri reale i&obiliare ; dreptul real val&ri-i'at are 'a &$ie't un $un im&$il+
Pe ln( 'lasi-i'area mai sus e,pus) 'ererile reale se mai mpart n1
!'ereri petit&rii4
!'ereri p&ses&rii+
..a.Cererea petitorie ; este a'eea prin 'are se tinde la apararea unui drept real
..b.Cererea posesorie ; are 'a &$ie't apararea p&sesiei asupra unui $un im&$il imp&triva &ri'ar&r
tul$urari de -apt sau de drept) &ri) dupa 'a#) red&$andirea p&sesiei) da'a ea a -&st pierduta+
C.Cererile &i%te ; sunt a'ele a'tiuni prin 'are se val&ri-i'a in a'elasi timp un drept real si un drept
de 'reanta) in 'a#ul in 'are drepturile inv&'ate au a'eeasi 'au#a (enerat&are sau se a-la intr!un rap&rt
de '&ne,itat+
In a'est 'a#) 'um s!a remar'at de%a in literatura de spe'ialitate) ne a-lam pra'ti' in pre#enta
unui 'umul &$ie'tiv de a'tiuni1 una pers&nala si una reala+ In m&d '&nventi&nal au -&st in'luse in
a'easta n&tiune d&ua 'ate(&rii de a'tiuni1
a'tiunile in e,e'utarea unui a't %uridi' prin 'are s!a trans-erat &ri a -&st 'reat un drept real im&$iliar)
dand nastere t&t&data unei &$li(atii pers&nale /se considera ca in aceasta situatie reclamantul
exercita doua drepturi, unul personal referitor la executarea obligatiei si altul real avand ca
obiect remiterea bunului).
a'tiunea in re#&lutiune) in rev&'are) in res'i#iune) in redu'tiune si 'ea in anularea unui a't translativ
sau 'reat&r de drepturi reale im&$iliare) da'a re'lamantul s&li'ita si repunerea partil&r in situatia
anteri&ara) respe'tiv restituirea $unului
16
I.-.$.$.".I&portan#a clasificrii cererilor patri&oniale
:'easta 'lasi-i'are pre#inta imp&rtanta n rap&rt de trei aspe'te) si anume1
*calitatea procesual)
* co&petenta teritorial<
* prescriptia
In 'eea 'e priveste calitatea procesuala) in 'a#ul a'tiunil&r pes&nale nu p&ate -i '.emat in
%ude'ata 'a parat de'at su$ie'tul pasiv al rap&rtului &$li(ati&nal) pe 'and in 'a#ul a'tiunil&r reale)
p&ate -i '.emat in %ude'ata &ri'e detinat&r al lu'rului) de&are'e re'lamantul urmareste dreptul asupra
$unului sau '.iar $unul in mainile &ri'ui s!ar a-la) titularul avand si dreptul de urmarire+
:'tiunea reala '&n-era si un drept de pre-erinta -ata de 'eilalti 'redit&ri ai paratului) in timp 'e
a'tiunea pers&nala nu e,'lude '&n'ursul 'el&rlalti 'redit&ri privile(iati+ :'tiunea reala urmareste
&$tinerea $unului in natura) pe 'and a'tiunea pers&nala nu du'e la a'est re#ultat de'at atun'i 'and
este v&r$a de e,e'utarea unei &$li(atii de a da4 in 'a#ul &$i(atiei de a -a'e sau a nu -a'e pentru
nee,e'utarea &$li(atiei se p&t &$tine numai daune!interese+
In 'eea 'e priveste co&petenta teritoriala) in 'a#ul a'tiunil&r pers&nale se apli'a in
prin'ipiu) re(ula de drept '&mun) -iind '&mpetenta instanta de la d&mi'iliul paratului /art+10E0+ In
'a#ul a'tiunil&r reale im&$iliare) '&mpetenta este instanta pe ra#a 'areia se a-la im&$ilul /art+11E0+
In 'eea 'e priveste prescriptia dreptului de a &$tine '&ndamnarea paratului) termenul este
di-erit in -un'tie de natura a'tiunii+ :st-el) in 'a#ul a'tiunil&r pers&nale termenul (eneral de
pres'riptie este de ani+ Su$ aspe'tul a'tiunil&r reale) e,ista a'tiuni reale impres'ripti$ile e,tin'tiv
/de e,emplu) a'tiunea in revendi'are sau a'tiunea avnd 'a &$ie't iesirea din indivi#iune0) a'tiuni
pres'ripti$ile 1 an in 'a#ul de avulsiune) et'+
I.-.- Dupa calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului) actiunile=cererile se
clasific 5n6
!prin'ipale)
!a''es&rii)
! in'identale)
!adi6i&nale+
17
A.Cererile principale 1 'ele prin 'are se de'lan*ea# pr&'esul /pr&'edura %udi'iar0+ 5ns) nu
nt&tdeauna a'tul de pr&'edur prin 'are este sesi#at instana '&nstituie 'ererea prin'ipal) n
ntre(ul su) adesea -iind -&rmulate 'ereri de '.emare n %ude'at 'u mai multe 'apete de 'erere) din
'are una e prin'ipal *i altele sunt a''es&rii
E,emplu1
!'ererea de '.emare n %ude'at
..Cererile accesorii 1 a 'r&r re#&lvare depinde de s&luia din 'ererea prin'ipal) a-lndu!se
ntr!& relaie de subsidiaritate -a de a'easta+
C.Cererile incidentale a'elea 'are p&t avea & e,isten independent /pre'um 'ererea
prin'ipal0) dar 'are sunt -&rmulate ntr!un pr&'es de%a iniiat+
E,emple1
!'ererea re'&nventi&nal prin intermediul 'reia prtul inv&' drepturi pr&prii imp&triva
re'lamantului4
!'ererea de interventie v&luntar4
!'ererea de '.emare n (arantie) et'
2+ Cererile adi6i&nale sunt 'ererile prin 'are & parte m&di-i' preteniile sale anteri&are+
J ast-el de 'erere p&ate -i -&rmulat de 'tre re'lamant /n privina 'ererii prin'ipale sau a 'ererii
de intervenie pr&m&vate de a'esta0) prt /n privina 'ererii re'&nveni&nale sau a 'ererii de
intervenie -&rmulate de a'esta0 sau ter intervenient /n privina 'ererii de intervenie intr&duse de
el0+
I.-.-.".Interesul clasificrii
Clasi-i'area pre#inta interes su$ mai multe aspe'te1
Su$ aspe'tul '&mpetentei ! p&trivit art+ 12 alin+ /10 ;CPC) 'ererile a''es&rii) adii&nale) pre'um
*i 'ele in'identale se %ude' de instana '&mpetent pentru 'ererea prin'ipal) '.iar da' ar -i de
'&mpetena material sau terit&rial a altei instane %ude't&re*ti) 'u e,'epia 'ereril&r prev#ute
la art+ 120 ;CPC /'ereri n materia ins&lvenei sau '&n'&rdatului preventiv) 'are sunt de
'&mpetena e,'lusiv a tri$unalului n a 'rui 'ir'ums'ripie *i are sediul de$it&rul0+4
18
:numite a'tiuni se p&t -&rmula numai pe 'ale prin'ipala /de e,emplu) a'tiunea in ta(ada
paternitatii0 sau numai pe 'ale a''es&rie /de e,emplu) 'ererea de in'uviintare a pastrarii numelui
din 'asat&rie dupa div&rt0) alte a'tiuni se p&t -&rmula atat pe 'ale prin'ipala) 'at si pe 'ale
a''es&rie sau in'identala /e,er'itarea aut&rit6ii printesti -a6 de '&pii min&ri0+
E,ista a'tiuni a''es&rii sau in'identale 'are tre$uie s&luti&nate din &-i'iu de instanta investita 'u
s&luti&narea 'ererii prin'ipale /e,er'itarea aut&rit6ii printesti -a6 de '&pii min&ri) pensia de
intretinere) numele pe 'are s&tii urmea# s!l p&arte dup des-a'erea 'st&riei04
Pers&ana 'are -&rmulea#a & a'tiune in'identala d&$andeste 'alitatea de parte) ast-el in't .&tararea
'are se va pr&nunta ii va -i &p&#a$ila4
I&tararea 'are se re-era la a'tiuni a''es&rii sau in'identale este supusa a'el&rasi 'ai de ata' si
termene preva#ute pentru a'tiunea prin'ipala) '.iar da'a in situatia in 'are ar -i e,er'itate
separat ar -i supuse alt&r 'ai de ata' sau alt&r termene+
Re'u&at
Ac#iunea civil este de-init n literatura de spe'ialitate 'a -iind ansam$lul mi%l&a'el&r
pr&'esuale prin 'are) n 'adrul pr&'esului 'ivil) se urmre*te pr&te'ia drepturil&r su$ie'tive
'ivile sau a situaiil&r %uridi'e &'r&tite de le(e+
Sunt '&nditii de e,er'itare ale a'tiunii 'ivile1 a-irmarea unui drept sau a unei situatii %uridi'e
&'r&tite de le(e) interesul) 'apa'itatea pr&'esual) 'alitatea pr&'esual+
I.1.$. Re'olvati ur&toarele +rile6
". E%cep#ia lipsei de interes a cererii de c4e&are in /udecat1
a+p&ate -i inv&'at d&ar de 'tre instanta de %ude'at4
$+este & e,'eptie relativ4
'+p&ate -i inv&'at de &ri'are dintre prti) de pr&'ur&r sau de instant din &-i'iu
$.Asistarea intervine6
a+n 'a#ul min&ril&r intre 1"!1B ani4
$+in 'a#ul min&ril&r su$ 1" ani4
'+n 'a#ul min&ril&r intre 1C!1B ani
-.0unt conditii de e%ercitare a actiunii civile6
a+ prtile) &$ie'tul) 'au#a4
19
$+a-irmarea unui drept) interesul) 'apa'itatea pr&'esual) 'alitatea pr&'esual
'+ 'au#a) 'apa'itatea pr&'esual) 'alitatea pr&'esual
1. Recla&antul poate solicita 5nainte de 5&plinirea ter&enului) e%ecutarea la ter&en a unei
obli+atii ali&entare>
a+da) ntru't repre#int & e,'eptie de la 'erinta a'tualittii dreptului4
$+nu) ntru't dreptul re'lamantului nu este a'tual4
'+da) da' prtul renun la inv&'area e,'eptiei de prematuritate a 'ererii
?.Dac p2r2tul invoc e%ceptia de pre&aturitate a cererii de c4e&are 5n /udecat 5ntruc2t la
&o&entul introducerii acesteia dreptul pretins de ctre recla&ant nu era actual) 5ns pe
parcursul solutionrii cau'ei) acesta a devenit actual) instanta6
a+va admite e,'eptia prematurittii 'ererii *i va respin(e a'tiunea 'a -iind prematur intr&dus4
$+va respin(e e,'eptia de prematuritate) tre'nd la s&luti&narea pe -&nd a pri'inii4
'+va admite e,'eptia de prematuritate *i va anula 'ererea re'lamantului
@.In ca'ul trans&isiunii in condiAiile le+ii a calitAii procesuale6
a+da' dreptul liti(i&s este transmis prin a'te intre vii 'u titlu parti'ular) %ude'ata va '&ntinua ntre partea
'are nu a instrinat dreptul ?i partea 'are a preluat dreptul4
$+ da' dreptul liti(i&s este transmis prin a'te intre vii 'u titlu parti'ular) %ude'ata va '&ntinua ntre pr6ile
ini6iale4
'+n t&ate 'a#urile su''es&rul 'u titlu parti'ualr este &$li(at s intervin in 'au# da' are 'un&?tint de
e,istenta pr&'esului
B.In privin#a cererilor in /usti#ie6
a: 'ererea prin'ipal p&ate 'uprinde atat 'apete de 'erere prin'ipale) 'at *i 'apete de
'erere a''es&rii4
b: 'ererile a''es&rii sunt 'ele prin 'are & parte m&di-i' preteniile sale anteri&are4
c: 'ererile in'identale sunt 'ele -&rmulate in 'adrul unui pr&'es a-lat in 'urs de
des-*urare
I.1.-.Re'olvati ur&toarea spet
7 a s&li'itat n '&ntradi't&riu 'u K s se '&nstate ' im&$ilul apartament pe 'are l -&l&se*te
n $a#a '&ntra'tului de n'.iriere n'.eiat 'u Primria Bu-tea repre#int & uni'a unitate l&'ativ+
20
5n m&tivarea 'ererii 7 a artat ' im&$ilul n 'au# de*i este -&l&sit n $a#a a d&ua '&ntra'te
de n'.iriere) unul n'.eiat 'u re'lamantul iar 'ellalt 'u prtul) n realitate a -&st '&n'eput pentru a
servi unei sin(ure -amilii+
Prtul a inv&'at inadmisi$ilitatea a'iunii -aa de prevederile art+D C+pr&'+'iv+
+e a decis instana cu privire la excepia invoca
TEMA II
PARTICIPAN C II !A PR8CE0U! CII!
II.".Notiune
S&luti&narea liti(iil&r 'ivile impli'a) 'u ne'esitate) parti'iparea la a'tivitatea %udi'iara a
un&r aut&ritati statale si a un&r pers&ane -i#i'e+ :ut&ritatile si pers&anele 'are parti'ipa la a'tivitatea
de %ude'ata se numes' parti'ipanti n pr&'esul 'ivil+
In a'tivitatea %udi'iara un r&l 'entral il &'upa instanta de %ude'ata) n -ata a'esteia
derulndu!se -a#a %ude'tii pr&'esului 'ivil+ 5ns) s&luti&narea 'au#ei nu p&ate -i '&n'eputa -ara
parti'iparea partil&r intre 'are s!a ivit liti(iul *i anume re'lamantul) 'are demarea# pr&'esul!'ivil
prin intr&du'erea 'ererii de '.emare n %ude'at si paratul+ In 'adrul si in 'ursul pr&'esului 'ivil p&t
interveni si alte pers&ane din pr&prie initiativ /in 'a#ul interventiei v&luntare prin'ipale si n 'a#ul
interventiei v&luntare a''es&rii0) din initiativa uneia din partile initiale /prin intermediul 'ererii de
'.emare n %ude'at a alt&r pers&nae) 'ererii de '.emare n (aranie sau a 'ererii de artare a
titularului dreptului -&rmulat de 'tre prt0) sau la ini6iativa instan6ei de %ude'at /intr&du'eea din
&-i'iu a ter6il&r n pr&'esul 'ivil0+
In pr&'esul 'ivil p&t parti'ipa si alte pers&ane) 'um ar -i1 mart&rii) e,pertii) interpretii et'+
:'estia sunt insa parti'ipanti pr&'esuali au,iliari4 r&lul l&r este su$sidiar si vi#ea#a d&ar lamurirea
un&r impre%urari de -apt ale 'au#ei+
J p&#itie aparte in pr&'esul 'ivil revine Ainisterului Pu$li') repre#entat prin pr&'ur&ri) 'are
parti'ip la s&luti&narea liti(iil&r in 'a#urile prev#ute de art+G2 C+pr&'+'iv+) pre'um si n 'elelalte
situatii n 'are le(ea prevede e,pres parti'iparea a'est&ra+
Prin urmare1
0unt participanAi la procesul civil1
21
!instan6a de %ude'at4
!pr&'ur&rul4
!(re-ierul4
!mart&rii4
!e,per6ii4
!ar$itrii4
!ma(istra6ii asisten6i4
!asisten6ii %udi'iari4
!av&'a6ii+
0unt prAi in procesul civil1
!re'lamantul4
!prtul4
!ter6ii intervenien6i+

II.$ IN0TANTA
II.$.".Intelesurile notiunii 6
! n sensul cel mai larg) prin instan se nele(e &r(anul mputerni'it de le(e s s&lui&ne#e un
'&n-li't ntre pri4
! ntr$un sens mai restrns) prin n&tiunea de instan se inele(e1
! numai instana de %ude'at4
! un anumit (rad de %urisdi'ie4
! '&mpletul de %ude'at+
II.$.$. Co&punerea instan#ei
oiune
22
Prin L'&mpunerea instaneiF se nele(e al'tuirea instanei 'u numrul de %ude't&ri prev#ut de
le(e+
5n '&ndiiile 9e(ii de &r(ani#are %ude't&reas' nr+ 0"@200") 'au#ele date n '&mpetena de prim
instan a %ude't&riei) tri$unalului *i 'urii de apel se %ude'a n '&mplet -&rmat dintr!un %ude'at&r) 'u
e,'epia 'au#el&r privind '&n-li'tele de mun'a si asi(urari s&'iale) 'are se %ude'a in prima instanta in
'&mplet -&rmat din d&i %ude'at&ri si d&i asisteni %udi'ari+
9a %ude'ata apeluril&r *i a re'ursuril&r se apli' sistemul '&le(ialitii+ :st-el) apelurile se %ude'
n '&mplet -&rmat din d&i %ude't&ri) iar re'ursurile in '&mplet -&rmat din %ude't&ri+
II.$.-. Constituirea instan#ei
oiune
+onstituirea instanei desemnea# al'tuirea '&mpletului de %ude'at 'u t&ate pers&anele *i
&r(anele prev#ute de le(e+ Este v&r$a de parti'iparea alturi de %ude't&ri a (re-ierului)
ma(istratului!asistent de la Inalta Curte de Casaie *i Hustiie) a pr&'ur&rului) pre'um *i a asistenil&r
%udi'iari+
II.$.1.Incidente procedurale privind co&punerea ,i constituirea instan # ei
II.$.1.".Inco&pabilitatea
In'&mpati$ilitatea desemnea# situaia n 'are un %ude't&r este mpiedi'at s ia parte la s&lui&narea
unei pri'ini) in 'a#urile prev#ute de le(e+
A.Ca'urile de inco&patibilitate absolut
In'&mpati$ilitatea a$s&lut este re(lementat n art+ "1 C+pr&'+'iv+-iind re(lementate trei
'a#uri de in'&mpati$ilitate1
a. +udectorul care a pronunat o nc,eiere interlocutorie sau o ,otr"re ntr)o pricin nu poate lua
parte la (udecarea aceleia-i pricini n apel, recurs, contesta.ie n anulare sau re%i&uire+ /presupune
situaia n 'are un %ude't&r) dup 'e a pr&nunat & .&trre n prim instan sau n apel) este avansat
la & instan superi&ar) la 'are vine spre s&lui&nare apelul) sau dup 'a# re'ursul de'larat mp&triva
23
.&trrii respe'tive4 este -ires' 'a %ude't&rul s nu!*i '&ntr&le#e pr&pria .&trre) -iind puin
pr&$a$il 'a %ude't&rul s -ie dispus s revin asupra s&luiei pe 'are a dat!&4 a'eea?i este s&lu6ia ?i in
'a#ul in 'are dup 'e a s&lu6i&nat 'au#a in prim instan6) in apel sau re'urs imp&triva .&trrii
pr&nun6ate de el in '&ndi6iile le(ii se e,er'it revi#uire sau '&ntesta6ie n anulare0+ T&t&dat
%ude't&rul 'are a pr&nun6at & in'.eiere interl&'ut&rie /a admis@respins 'ererea de interven6ie a
ter6ului0 nu p&ate s&lu6i&na 'au#a intr!& 'ale de ata' &rdinar sau e,tra&rdinar+
b. +udectorul care a pronunat o ,otr"re nu poate lua parte la (udecarea aceleia-i pricini n ca&ul
n care s)a dispus casarea cu trimitere spre re(udecare./se presupune ' %ude't&rul 'are *i!a
e,primat & dat prerea asupra unei 'au#e) numai 'u (reu *i!& va s'.im$a *i ' de a'eea nu este
indi'at s mai ia parte la %ude'area ei0+
c. +udectorul care a fost mart&r) e,pert) ar$itru) pr&'ur&r) av&'at) asistent %udi'iar) ma(istrat!asistent
sau mediat&r n a'eea*i 'au# nu poate (udeca acel proces.
T&ate a'este 'a#uri sunt de stri't interpretare *i 'a atare) nu p&t -i e,tinse prin anal&(ie+
;erespe'tarea disp&#iiil&r le(ale re-erit&are la in'&mpati$ilitate atra(e nulitatea a$s&lut a
.&trrii) a'easta -iind re(lementat de n&rme de &rdine pu$li'+
5nainte de primul termen de %ude'at (re-ierul de *edin va veri-i'a) pe $a#a d&sarului 'au#ei)
da' %ude't&rul a'esteia se a-l n vreunul dintre 'a#urile de in'&mpati$ilitate a$s&lut *i) 'nd este
'a#ul) va nt&'mi un re-erat '&respun#t&r+
Hude't&rul 'are *tie ' e,ist un m&tiv de in'&mpati$ilitate n privina sa este &$li(at s se
a$in de la %ude'area pri'inii+ 2e'laraia de a$inere se -a'e n s'ris de ndat 'e %ude't&rul a
'un&s'ut e,istena 'a#ului de in'&mpati$ilitate sau ver$al n *edin) -iind '&nsemnat n n'.eiere
..Ca'urile de inco&patibilitate relativ
In'&mpati$ilitatea a$s&lut este re(lementat n art+ "2 C+pr&'+'iv
Hude't&rul este) de asemenea) in'&mpati$il de a %ude'a n urmt&arele situaii1
". 'nd *i!a e,primat anteri&r prerea 'u privire la s&luie n 'au#a pe 'are a -&st desemnat s &
%ude'e+ Punerea n dis'uia pril&r) din &-i'iu) a un&r '.estiuni de -apt sau de drept) p&trivit art+ 1"
alin+ /"0 *i /D0) nu l -a'e pe %ude't&r in'&mpati$il4
$. 'nd e,ist mpre%urri 'are -a' %usti-i'at temerea ' el) s&ul su) as'endenii &ri des'endenii
l&r sau a-inii l&r) dup 'a#) au un interes n le(tur 'u pri'ina 'are se %ude'4
24
-. 'nd este s&) rud sau a-in pn la (radul al patrulea in'lusiv 'u av&'atul &ri repre#entantul unei
pri sau da' este 'st&rit 'u -ratele &ri 'u s&ra s&ului uneia dintre a'este pers&ane4
1. 'nd s&ul sau -&stul su s& este rud &ri a-in pn la (radul al patrulea in'lusiv 'u vreuna dintre
pri4
?. da' el) s&ul sau rudele l&r pn la (radul al patrulea in'lusiv &ri a-inii l&r) dup 'a#) sunt pri
ntr!un pr&'es 'are se %ude' la instana la 'are una dintre pri este %ude't&r4
@. da' ntre el) s&ul su &ri rudele l&r pn la (radul al patrulea in'lusiv sau a-inii l&r) dup 'a#) *i
una dintre pri a e,istat un pr&'es penal 'u 'el mult D ani nainte de a -i desemnat s %ude'e pri'ina+
5n 'a#ul pln(eril&r penale -&rmulate de pri n 'ursul pr&'esului) %ude't&rul devine in'&mpati$il
numai n situaia punerii n mi*'are a a'iunii penale mp&triva sa4
B. da' este tut&re sau 'urat&r al uneia dintre pri4
D. da' el) s&ul su) as'endenii &ri des'endenii l&r au primit daruri sau pr&misiuni de daruri &ri
alte avanta%e de la una dintre pri4
E. da' el) s&ul su &ri una dintre rudele l&r pn la (radul al patrulea in'lusiv sau a-inii l&r) dup
'a#) se a-l n relaii de du*mnie 'u una dintre pri) s&ul &ri rudele a'esteia pn la (radul al
patrulea in'lusiv4
"F. da') atun'i 'nd este nvestit 'u s&lui&narea unei 'i de ata') s&ul sau & rud a sa pn la
(radul al patrulea in'lusiv a parti'ipat) 'a %ude't&r sau pr&'ur&r) la %ude'area a'eleia*i pri'ini
naintea altei instane4
"". da' este s& sau rud pn la (radul al patrulea in'lusiv sau a-in) dup 'a#) 'u un alt mem$ru al
'&mpletului de %ude'at4
"$. da' s&ul) & rud &ri un a-in al su pn la (radul al patrulea in'lusiv a repre#entat sau asistat
partea n a'eea*i pri'in naintea altei instane4
"-. atun'i 'nd e,ist alte elemente 'are nas' n m&d ntemeiat nd&ieli 'u privire la
imparialitatea sa+
:'este disp&#iii privit&are la s& se apli' *i n 'a#ul '&n'u$inil&r+
II.$.1.$.Mi/loacele de invocare a inco&patibilitAii.
Indi-erent de m&tivul de in'&mpati$ilitate) a'esta se inv&' de %ude't&r) 'a# in 'are mi%l&'ul
de inv&'are al in'&mpati$ilit6ii este a!.inerea sau p&ate -i inv&'ate de partea interesat prin
intermediul recu&rii.
25
Ab#inere # situaia n care un judector, cunoscnd c se afl ntr$unul din cazurile
prevzute de lege, se abine de la judecata unei anumite pricini+
J$li(aiei %ude't&rului de a se a$ine i '&respunde dreptul prii 'are are m&tive s se
nd&ias' de imparialitatea %ude't&rului de a!l re'u#a pe a'esta+
Recu'are6 situaia n care una dintre pri cere, n cazurile strict determinate de lege,
nlturarea unuia sau mai multor judectori de la judecarea unei anumite pricini+
,semnri#
10 'a#urile de a$inere *i 'ele de re'u#are sunt identi'e4
20 pr&'edura de s&lui&nare a 'el&r d&u in'idente pr&'edurale este '&mun+
-eosebiri#
10 n timp 'e re'u#area este pr&pus de pri) a$inerea pr&vine '.iar de la 'el a-lat n vreunul din
'a#urile prev#ute de le(e4
20 'ara'terul n&rmel&r 'are re(lementea# 'ele d&u instituii este de natur di-erit1 a$inerea este
re(lementat de n&rme imperative) n timp 'e re'u#area este re(lementat de n&rme de &rdine privat
/partea interesat avnd -a'ultatea de a!l re'u#a pe %ude't&r sau de a a''epta s -ie %ude'at de 'tre
a'esta) e,primndu!*i ast-el n'rederea n imparialitatea sa0
II.$.1.-.Mo&entul p2n la care poate fi for&ulat recu'area
Pentru 'a#urile de in'&mpati$ilitate a$s&lut) re'u#area p&ate -i inv&'at n &ri'e stare a
pri'inii) in timp 'e re'u#area pentru 'a#urile de in'&mpati$ilitate relativ p&ate -i inv&'at nainte de
n'eperea &ri'rei de#$ateri) iar c2nd m&tivele de in'&mpati$ilitate s!au ivit &ri au -&st 'un&s'ute de
parte d&ar dup n'eperea de#$ateril&r) a'easta tre$uie s s&li'ite re'u#area de ndat 'e a'estea i
sunt 'un&s'ute+
InstanAa in faAa creia s*a for&ulat cererea de recu'are o poate respin+e ca inad&isibil
atunci c2nd6
!'ererea de re'u#are este intemeiat pe alte m&tive de't 'ele prev#ute la art+ "1 *i "2 sau nu
este del&' m&tivat4
* 'ererea de re'u#are privit&are la ali %ude't&ri de't 'ei 'are -a' parte din '&mpletul de
%ude'at 'ruia pri'ina i!a -&st reparti#at pentru s&lui&nare4
!'ererea ndreptat mp&triva a'eluia*i %ude't&r pentru a'ela*i m&tiv de in'&mpati$ilitate+
26
II.$.1.1.Procedura de /udecat a abAinerii si a recu'rii
Hude't&rul mp&triva 'ruia este -&rmulat & 'erere de re'u#are p&ate de'lara ' se a$ine)
'a# in 'are) de'laraia de a$inere se s&lui&nea# 'u pri&ritate+
Instana in -a6a 'reia s!a -&rmulat de'lara6ia de a$6inere sau 'ererea de re'u#are .&tr*te de
ndat) n 'amera de '&nsiliu) -r pre#ena pril&r *i as'ultndu!l pe %ude't&rul re'u#at sau 'are a
de'larat ' se a$ine) numai da' apre'ia# ' este ne'esar+ 5n a'elea*i '&ndiii) instana va putea
as'ulta *i prile+
5n 'a#ul n 'are la a'ela*i termen s!au -&rmulat 'ereri de re'u#are *i de a$inere pentru
m&tive di-erite) a'estea v&r -i %ude'ate mpreun+ 5n 'a# de admitere a de'laraiei de a$inere) 'ererea
de re'u#are) indi-erent de m&tivul a'esteia) va -i respins) prin a'eea*i n'.eiere) 'a rmas -r
&$ie't+ 5n 'a#ul n 'are de'laraia de a$inere se respin(e) prin a'eea*i n'.eiere instana se va
pr&nuna *i asupra 'ererii de re'u#are
;u se admite inter&(at&riul 'a mi%l&' de d&vad a m&tivel&r de re'u#are+
:dmiterea e,'epie are drept '&nse'in nl&'uirea %ude't&rului in'&mpati$il 'u un alt
%ude't&r de la a'eea*i instan %ude't&reas') prin in'.eierea de admitere a re'u#rii sau a$6inerii)
urmnd a se arta n 'e msur a'tele ndeplinite de %ude't&rul a-lat intr!unul din 'a#urile de
in'&mpati$ilitate urmea# s -ie pstrate+
II.$.1.?.Ci de atac
M n'.eierea prin 'are s!a admis a$6inerea
M n'.eierea prin 'are s!a respins a$6inerea NU 0UNT 0UPU0E
M n'.eierea prin 'are s!a admis re'u#area NICIUNEI
M n'.eierea prin 'are s!a respins re'u#area CGI DE ATAC
pe m&tiv ' 'ererea de re'u#are a rmas -r &$ie't
'a urmare a admiterii 'ererii de a$6inere
27
M n'.eierea prin 'are s!a respins re'u#area M".P8ATE HI ATACATG 8DATG CU
H8NDU! HIIND 0UPU0G ACE!8RAII
CGI DE ATAC CA 0I J8TGRKREA PE
H8ND
M$.P8ATE HI ATACTG CU RECUR0 IN ?
7I!E DE !A C8MUNICAREA
J8TGRKRII
ATUNCI CKND J8TGRKREA DATG
PE H8ND E0TE DEHINITIG

II.-.".P GRCI!E
A.Drepturile si obli+atiile procesuale ale partilor. Abu'ul de drept procesual
;&iunea de LpriF desemnea# pers&anele -i#i'e sau %uridi'e 'are au un liti(iu re-erit&r la un
drept su$ie'tiv 'ivil dedus %ude'ii sau la & situaie %uridi' pentru a 'rei reali#are 'alea %ude'ii
este &$li(at&rie *i asupra 'r&ra p&art e-e'tele .&trrii %ude't&re*ti 'e se va pr&nuna &ri 'are a -&st
de%a pr&nunat+ 2e alt-el) art+ DD C+pr&'+'iv+ prevede ' Lsunt pri reclamantul i prtul, precum
i, n condiiile legii, terele persoane care intervin voluntar sau forat n procesF+
M9a %ude'ata n prim instan) prile din 'ererea de '.emare n %ude'at se numes'
reclamant *i prt.
M5n apel) partea 'are e,er'it 'alea de ata' se nume*te apelant) iar 'ealalt parte intimat)
dup 'um la re'urs avem recurent *i intimat) n revi#uire) revizuent *i intimat) iar n
'&ntestaia n anulare) contestator *i intimat+
M5n materia e,e'utrii silite) denumirea pril&r este de creditor *i de debitor
Drepturi si obli+atii procesuale
Pentru a (aranta e,er'itiul li$er al a'tiunii 'ivile) le(ea pr&'esuala a'&rda partil&r & serie de drepturi
pr&'esuale dintre 'are menti&nam1
2reptul partil&r de a adresa 'ereri instantei4
28
2reptul de a parti'ipa la %ude'area pri'inii) de'i dreptul la 'itare4
2reptul la aparare4
2reptul de a re'u#a pe %ude'at&ri) (re-ieri) pr&'ur&ri et'+4
2reptul de a -a'e a'te de disp&#itie4
2reptul de a e,er'ita 'aile de ata'4
2reptul de a pretinde restituirea '.eltuielil&r de %ude'ata in 'a#ul 'asti(arii pr&'esului et'+
9e(ea prevede insa si & serie de indat&riri pr&'esuale pentru parti dintre 'are menti&nam 'u titlu
de e,emplu1
! indeplinirea a'tel&r de pr&'edura in '&nditiile) &rdinea si termenele preva#ute de le(e su$
san'tiunea nulitatii) perimarii) de'aderii et'+
! e,er'itarea 'u $una!'redinta a drepturil&r pr&'esuale) p&trivit s'&pului in vederea 'aruia au -&st
re'un&s'ute de le(e
..Abu'ul de drept procesual
P&trivit art+ 12 alin+ /20 C+pr&'+'iv+) Lpartea care i exercit drepturile procesuale n mod abuziv
rspunde pentru prejudiciile materiale i morale cauzate. *a va putea fi obligat, potrivit legii, i la
plata unei amenzi judiciareF) iar p&trivit art+ 12 alin+ /0 C+pr&'+'iv+) Lpartea care nu i ndeplinete
cu bun$credin obligaiile procesuale rspunde potrivit alin. !').
+
<&rmele de mani-estare ale a$u#ului de drept presupun e,istenta a d&ua elemente1
! elementul su$ie'tiv ! e,er'itarea 'u rea!'redinta a dreptului pr&'esual4
! elementul &$ie'tiv 3 deturnarea dreptului pr&'edural de la s'&pul s&'i&!e'&n&mi' pentru 'are a -&st
re'un&s'ut) de la -inalitatea sa le(ala+
Cerin#e /pentru a 'ara'teri#a un a't de pr&'edur 'a a$u#iv01
! aut&rul a'tului s -ie titularul dreptului pr&'edural n 'au# *i s -ie 'apa$il s l e,er'ite4
! dreptul pr&'edural s -ie utili#at n limitele sale e,terne) -i,ate de le(e) s respe'te disp&#iiile
le(ale re-erit&are la '&ndiiile n 'are se e,er'it dreptul pr&'edural) la -&rma a'tului *i la termenul n
'are tre$uie e-e'tuat a'esta4
29
! dreptul pr&'edural s -ie diri%at spre reali#area unui alt s'&p de't a'ela pentru 'are a -&st a'&rdat
de le(e4
! dreptul pr&'edural s -ie e,er'itat 'u rea!'redin+
'xemple:
$ introducerea cu rea$credinta a unei cereri vadit netemeinice, cu scopul de a$l sicana, de a$l
discredita pe parat sau rezistenta cu rea$credinta a paratului in fata unei cereri a carei
temeinicie este evidenta (
$ introducerea unei cereri fara punerea in intirziere a paratului daca acesta recunoaste la
primul termen pretentiile reclamantului(
$ introducerea cu rea$credinta a unei cereri de recuzare, de stramutare, de acordare a
asistentei juridice gratuite, de verificare de scripte
3 ! -&l&sirea 'u rea!'redin a p&si$ilitii de a s&li'ita 'itarea prtului prin pu$li'itate4
3 'ererile repetate de amnare a %ude'ii) etc.
:pre'ierea e,er'itarii a$u#ive a drepturil&r pr&'edurale revine %ude'at&rului) respin(erea unei
'ereri de '.emare in %ude'ata sau a unei 'ai de ata') a unei 'ereri de re'u#are sau de stramutare
ne'&ndu'and aut&mat la '&n'lu#ia 'a partea a e,er'itat a$u#iv dreptul pr&'edural+
E,er'itarea 'u rea!'redinta a un&r drepturi pr&'esuale) atra(e & serie de san'tiuni spe'i-i'e1
amen#i %udi'iare 'atre stat /n 'uantumul sta$ilit de art+ 1BE sau de art+ 1BB C+pr&'+'iv+0 si) eventual)
despa(u$iri la 'erere pentru pre%udi'iul 'au#at /in temeiul rspunderii 'ivile deli'tuale pentru -apta
pr&prie0+ :st-el) partea 'are a su-erit un prejudiciu patrimonial sau moral) 'a urmare a e,er'itrii
a$u#ive a unui drept pr&'edural de 'tre partea advers) are dreptul de a -i despgubit+ Pentru a nu
se n'l'a prin'ipiul disp&ni$ilitii) desp(u$irile v&r -i a'&rdate numai la cerere) nu *i din &-i'iu+
C.Coparticiparea procesuala
otiune
30
9e(islatia n&astra pr&'esuala permite 'a mai multe pers&ane sa -ie re'lamante sau parate in
'adrul unui pr&'es 'ivil+ :'easta situatie in 'are pr&'esul 'ivil se des-as&ara intre mai multi
re'lamanti si parati p&arta denumirea de '&parti'ipare sau litis'&ns&rtiu pr&'esual+
.ediul materiei1 art+ DG! C0 C+pr&'+'iv+
P&trivit art+DG1 mai multe pers&ane p&t -i mpreun re'lamante sau prte da' &$ie'tul pr&'esului
este un drept &ri & &$li(aie '&mun) da' drepturile sau &$li(aiile l&r au a'eea*i 'au# &ri da' ntre
ele e,ist & strns le(tur.
/elurile coparticiparii procesuale
2upa p&#itia partil&r '&parti'iparea pr&'esuala p&ate -i1
! a'tiva1 'and mai multi re'lamanti a'ti&nea#a in %ude'ata) prin a'eeati 'erere un sin(ur parat4
! pasiva1 'and un re'lamant isi indreapta pretentiile prin a'eeasi 'erere imp&triva mai mult&r parati4
! mi,ta1 da'a mai multi re'lamanti a'ti&nea#a in %ude'ata prin a'eeasi 'erere mai multi parati+
In -un'tie de r&lul v&intei partil&r in -&rmarea sa) '&parti'iparea p&ate -i1
! -a'ultativa
! ne'esara
Re+ula o constituie participarea facultativ) ins sunt si situaAii 5n care coparticiparea
este obli+atorie.
Ca'uri de coparticpare obli+atorie1 din prevederile art+ 11C alin+ /10 C+'iv+) 'e de'lar nul
partajul de as'endent la 'are nu au parti'ipat t&i des'endenii) se p&ate '&n'lu#i&na ') n
'a#ul ie*irii din indivi#iunea su''es&ral) '&parti'iparea pr&'esual este obligatorie, desi(ur)
da' sunt 'el puin trei m&*tenit&ri 'are au a''eptat su''esiunea4 t&t ast-el) art+ CB" alin+ /20
C+'iv+ dispune ' parta%ul -'ut -r parti'iparea tutur&r '&pr&prietaril&r este l&vit de nulitate
a$s&lut
'fectele coparticiparii
'fectele coparticiprii procesuale#
31
! rap&rturile dintre '&parti'ipanii pr&'esuali sunt (uvernate de prin'ipiul independenei
procesuale4 '&n-&rm art+ C0 alin+ /10 C+ pr&'+ 'iv+ a'tele de pr&'edur) aprrile *i '&n'lu#iile unuia
dintre '&parti'ipani nu p&t -&l&si) dar ni'i vtma 'el&rlali+
E%cep#ie1 'nd 3 prin natura rap&rtului %uridi' sau n temeiul unei disp&#iii le(ale 3 e-e'tele .&!
trrii se ntind asupra tutur&r re'lamanil&r sau pril&r) actele de procedur ndeplinite numai de
unii dintre ei sau termenele procedurale ncuviinate unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de
procedur vor profita i celorlali(
! da' a'tele de pr&'edur ale un&ra dintre '&parti'ipani sunt p&trivni'e a'tel&r -'ute de 'eilali
'&parti'ipani) atun'i se va ine '&nt de a'tele 'ele mai -av&ra$ile+
*lte efecte ale '&parti'iprii pr&'esuale1
! atun'i 'nd '&parti'ipanii au a'elea*i interese) ei p&t avea un sin(ur mandatar) 'a# n 'are se va
'&muni'a & sin(ur '&pie de pe 'ererea de '.emare n %ude'at sau de pe ntmpinare Nart+ 1"G alin+
/10 C+pr&'+'iv+O) dup 'um '&parti'ipanii sunt pri sau re'lamani4 t&t&dat) art+ 20E C+pr&'+'iv+
prevede ') atun'i 'nd sunt mai muli pri) a'e*tia p&t rspunde mpreun) t&i sau numai & parte
din ei) printr!o singur ntmpinare /indi-erent da' prii au sau nu un repre#entant '&mun04
! da' unii dintre '&parti'ipani nu s!au pre#entat naintea instanei &ri nu au ndeplinit un a't de
pr&'edur n termen) ei v&r -i t&tu*i 'itai n '&ntinuare Nart+ C0 alin+ C+ pr&'+ 'iv+O4
! a'tele de pr&'edur -'ute n interes '&mun sau mp&triva '&parti'ipanil&r 'u a'ela*i interes sunt
supuse unei sin(ure ta,e de tim$ru4
! '&parti'ipanii v&r sup&rta '.eltuielile de %ude'at) da' este 'a#ul) n -un'ie de interesul
-ie'ruia sau de natura rap&rtului %uridi' dintre ei) -ie n m&d e(al) -ie pr&p&ri&nal) -ie s&lidar /art+
"DD C+ pr&'+ 'iv+0+
II.-.$.PARTICIPAREA TERCI!8R !A LUDECATG
No#iunea de ter#i are & du$l '&n&taie6
! se re-er la pers&ane '&mplet strine de pr&'es /penitus extranei04
! desemnea# *i pers&anele intr&duse ntr!un pr&'es pendente, devenind *i ele pri4 ns) pentru a
nu -i '&n-undate 'u prile iniiale /re'lamant *i prt0 sunt denumite -ie intervenieni) -ie teri
intervenieni+
32
Pentru 'a .&trrea 'ivil s *i pr&du' e-e'te *i -a de alte pers&ane este ne'esar
intr&du'erea a'est&ra n pr&'es+
;e'esitatea atra(erii unui ter la %ude'at p&ate s de'ur( din -&l&sul pra'ti' pe 'are l!ar
putea reali#a una din prile iniiale /re'lamantul sau prtul0) 'are urmre*te s i se re'un&as' &ri s
i se sta$ileas' anumite drepturi *i -a de terul respe'tiv+
Interesul de a -i intr&dus ntr!un pr&'es n 'urs de des-*urare p&ate s aparin *i terului) -ie
pentru a!*i val&ri-i'a un drept al su) -ie pentru a apra pe una din prile n liti(iu) 'u 'are se (se*te
n rap&rturi spe'iale *i 'are -a' 'a .&trrea 'e se va pr&nuna s -ie -&l&sit de parte pentru a -&rmula
pretenii mp&triva terului) innd '&nt *i de -aptul ') une&ri) interesele le(itime ale unei pers&ane
p&t -i a-e'tate dire't sau indire't de pr&nunarea unei .&trri la 'are nu a -&st parte+
C&dul de pr&'edur 'ivila re(lementea# urmt&arele -&rme de parti'ipare a teril&r la
%ude'at1
1+Interven#ia voluntar3 intervenia v&luntar prin'ipal4
! intervenia v&luntar a''es&rie
2+Interven#ia for#at 3 '.emarea n %ude'at a alt&r pers&ane /art+CB!art+E104
! '.emarea n (aranie/art+E2!art+E"04
! artarea titularului dreptului/art+ED!art+EE0
+ Intr&du'erea -&rat n 'au#) din &-i'iu) a alt&r pers&ane /art+EB!art+EG0
II.-.$.".INTERENCIA 8!UNTARG
oiune
Intervenia v&luntar repre#int 'ererea unui ter de a intra ntr!un pr&'es p&rnit de alte pri) pentru
a!*i apra un drept pr&priu sau pentru a apra dreptul unei pri din a'el pr&'es+
Elemente de-init&rii1
! e,istena unui pr&'es 'ivil n 'urs de %ude'at4
! interventia unui ter) din pr&pria iniiativ) n pr&'esul respe'tiv+
II.-.$.".".Interven#ia voluntar principal
33
*.oiune
P&art denumirea de intervenie v&luntar prin'ipal 'ererea prin 'are un ter s&li'it
intr&du'erea sa ntr!un pr&'es n 'urs de %ude'at) pentru a i se re'un&a*te sau sta$ili un drept
pr&priu+
Prin urmare) interven6ia este prin'ipal 'nd intervenientul pretinde pentru sine) n t&t sau n
parte) dreptul dedus %ude'ii sau un drept strns le(at de a'esta
0.atur (uridic
Intervenia v&luntar prin'ipal este & verita$il c4e&are 5n /udecat) ndreptat mp&triva
pril&r iniiale) de'i) att a re'lamantului) 't *i a prtului+ Terul intervenient p&ate s *i -&rmule#e
pretenia pe 'ale prin'ipal) de'lan*nd un pr&'es distin't) n 'are el ar -i(ura 'a re'lamant) iar prile
din pr&'es ar -i prte+ 2a' ns terul pre-er s inv&'e pretinsul su drept n liti(iul pendente)
'ererea sa d&$nde*te 'ara'ter in'idental) devenind & 'erere 'are se (re-ea# pe 'ererea prin'ipal)
dar 'are p&ate -i s&lui&nat *i independent de a'easta+
C.#ermen de depunere
Cererea de intervenie n interes pr&priu p&ate -i -&rmulat numai n -aa primei instane *i
nainte de n'.iderea de#$ateril&r in -&nd+ /art+C2 alin+2 C+pr&'+'iv+0
Prin e,'epie) art+C0 alin+ -inal C+pr&'+'iv+ dispune ' intervenia prin'ipal se p&ate -a'e) 'u
a'&rdul e,pres al pril&r) *i n -ata instanei de apel+
5n le(tur 'u nv&irea pril&r) tre$uie reinut ' e ne'esar a'&rdul pers&anel&r 'are au
'alitatea de parte n apel+ Ca atare) da' n prima instan au -i(urat mai multe pri) dar apelul nu le
prive*te pe t&ate) pril&r 'are au avut a'east 'alitate numai n prim instan nu li se va mai 'ere
a'&rdul+
5ntru'at nu se prevede pn la 'e m&ment p&ate -i -&rmulat 'ererea de intervenie n interes
pr&priu n apel) nseamn ' se v&r apli'a disp&#iiile de la %ude'ata n prim instan) ast-el n't *i
la etapa apelului 'ererea p&ate -i depus pn la n'.iderea de#$ateril&r asupra -&ndului 'au#ei+
1.2rocedura de (udecat
<iind & 'erere in'idental) 'ererea de intervenie n interes pr&priu este de '&mpetena
instanei 'are %ude' 'ererea prin'ipal+
34
Instana se pr&nune asupra admisi$ilitii n prin'ipiu a 'ererii de intervenie printr!&
n'.eiere interl&'ut&rie prin 'are) dup 'a#) va n'uviina n prin'ipiu 'ererea sau & va respin(e 'a
inadmisi$il+ 5n'.eierea p&ate -i ata'at numai &dat 'u -&ndul in 'a# de admitere+ In 'a#ul in 'are
instan6a respin(e 'a inadmisi$il 'ererea de interventie a ter6ului1
! a'easta p&ate -i ata'at n termen de D #ile) 'are 'ur(e de la pr&nunare pentru partea pre#ent)
respe'tiv de la '&muni'are pentru partea lips+ Calea de ata' este numai apelul) da' n'.eierea a -&st
dat n prima instan) respe'tiv numai re'ursul la instana ierar.i' superi&ar) n 'a#ul n 'are
n'.eierea a -&st pr&nunat n apel4
!d&sarul se naintea#) n '&pie 'erti-i'at pentru '&n-&rmitate 'u &ri(inalul) instanei '&mpetente s
s&lui&ne#e 'alea de ata' n 2" de &re de la e,pirarea termenului+
! ntmpinarea nu este &$li(at&rie+
!apelul sau) dup 'a#) re'ursul se %ude' n termen de 'el mult 10 #ile de la nre(istrare+
!%ude'area 'ererii prin'ipale se suspend pn la s&lui&narea 'ii de ata' e,er'itate mp&triva
n'.eierii de respin(ere 'a inadmisi$il a 'ererii de intervenie+
Cererea de intervenie v&luntar prin'ipal se %ude' &dat 'u 'ererea prin'ipal) ns) da' ar
du'e la ntr#ierea s&lui&nrii a'esteia) art CC alin+2 C+pr&'+'iv+ permite instanei s dispun
dis%un(erea) n a-ar de 'a#ul n 'are intervenientul pretinde pentru sine) n t&t sau n parte) nsu*i
dreptul dedus %ude'ii) 'a# in 'are dis%un(erea nu este p&si$il+ Asura dis%un(erii se ia printr!&
n'.eiere 'are) avnd 'ara'terul unui a't pentru mai $una administrare a %ustiiei) nu este supus
ni'iunei 'i de ata'+
Cel 'are intervine va lua pr&'edura n 'are se a-l n m&mentul admiterii interveniei4 a'tele de
pr&'edur urmt&are se v&r ndeplini *i -a de 'el 'are intervine+ :st-el) terul nu va putea s&li'ita
re-a'erea un&r a'te de pr&'edur ndeplinite anteri&r anteri&r m&mentului admiterii n prin'ipiu a
'ererii sale) readministrarea un&r pr&$e &ri s inv&'e e,'epii de pr&'edur relative 'e tre$uieau
inv&'ate anteri&r admiterii interveniei+
Intervenientul va prelua pr&'edura n starea n 'are se a-l n m&mentul admiterii interveniei)
dar va putea s&li'ita administrarea de pr&$e prin 'ererea de intervenie sau 'el mai tr#iu pn la
primul termen de %ude'at ulteri&r admiterii 'ererii de intervenie+ :'tele de pr&'edur ulteri&are v&r
-i ndeplinite *i -a de el+
35
'.'fectele admiterii n prin'ipiu a 'ererii de intervenie1
! nvestirea instanei 'u %ude'area 'ererii de intervenie4
! pr&r&(area le(al de '&mpeten) 'nd este 'a#ul /art+ 12 C+ pr&'+ 'iv+04
! terul devine parte n pr&'es) 'u t&ate drepturile *i &$li(aiile pr&'esuale de'ur(nd din a'est -apt4
va avea & p&#iie independent -a de prile iniiale4
! dreptul su$ie'tiv dedus %ude'ii de ter devine liti(i&s4
! ntreruperea pres'ripiei e,tin'tive4
! prile iniiale sunt puse n ntr#iere -a de terul intervenient4
! instana dispune '&muni'area 'ererii de intervenie 'tre prile iniiale *i sta$ile*te un termen n
'are p&ate -i depus ntmpinarea4
! terul va lua pr&'edura n starea n 'are a'easta se (se*te la m&mentul n'uviinrii n prin'ipiu)
iar) pe viit&r) t&ate a'tele de pr&'edur se v&r ndeplini *i -a de el4
! .&trrea 'e se va pr&nuna n 'au# va avea putere de lu'ru %ude'at *i -a de intervenientul
prin'ipal4
! intervenientul prin'ipal p&ate e,er'ita 'ile de ata') indi-erent da' prile iniiale au ata'at sau
nu .&trrea+
II.-.$.".$.Interven#ia voluntar accesorie
A. oiune
Repre#int intervenie v&luntar a''es&rie 'ererea prin a're un ter 'e %usti-i' un interes
s&li'it intr&du'erea sa ntr!un liti(iu n 'urs de des-*urare) pentru a apra drepturile uneia din
prile iniiale+
0.atur (uridic
Intervenia v&luntar a''es&rie este & simpl aprare -'ut n -av&area prii pentru 'are a
intervenit n pr&'es+
C.Condiii
36
Primind 'ererea de intervenie) instana va as'ulta prile *i pe 'el 'e intervine *i va veri-i'a & serie
de aspe'te pentru a se putea pr&nuna asupra ad&isibilit#ii 5n principiu a acesteia+ :st-el) instana
va tre$ui s veri-i'e1
! da' intervenientul %usti-i' un interes pr&priu4
! e,istena unei le(turi ntre 'ererea prin'ipal *i 'ererea de intervenie) 'are s %usti-i'e
re#&lvarea mpreun a 'el&r d&u 'ereri4
! da' este admisi$il intervenia v&luntar prin'ipal n liti(iul pendente) avnd n vedere natura
a'estuia+
1.#ermen de depunere
P&trivit art+C alin+2 C+pr&'+'iv+) 'ererea de intervenie v&luntar a''es&rie se p&ate -a'e pn
la n'.iderea de#$ateril&r) n t&t 'ursul %ude'ii) '.iar *i n 'ile e,tra&rdinare de ata'+ S&luia
le(islativ '&n-&rm 'reia intervenia a''es&rie p&ate -i -'ut nu numai naintea primei instane) 'i n
&ri'e -a# a %ude'ii) '.iar dire't n 'ile de ata') este %usti-i'at de natura %uridi' a a'estei -&rme de
intervenie v&luntar) de -aptul ' terul nu supune %ude'ii & pretenei pr&prie) ast-el n't) prin
ip&te#) nu se rpe*te pril&r vreun (rad de %urisdi'ie+

'.2rocedura de (udecat
0olu#ionarea 'ererii de intervenie v&luntar prin'ipal1
! se %ude' nt&tdeauna mpreun 'u 'ererea prin'ipal /-iind & simpl aprare04 de'i) nu p&ate -i
dis%uns ni'i&dat de 'ererea prin'ipal4
! instana pr&nun & uni' .&trre) &p&#a$il tutur&r pril&r) in'lusiv intervenientului4
! s&luia 'e se va da 'ererii de intervenie a''es&rie depinde de s&luia dat n privina 'ererii
prin'ipale) dup 'um s!a intervenit n -av&area re'lamantului sau a prtului+
M<iind & 'erere in'idental) 'ererea de intervenie a''es&rie este de '&mpetena instanei 'are %ude'
'ererea prin'ipal+
MInstana se pr&nune asupra admisi$ilitii n prin'ipiu a 'ererii de intervenie printr!& n'.eiere
interl&'ut&rie prin 'are) dup 'a#) va n'uviina n prin'ipiu 'ererea sau & va respin(e 'a inadmisi$il+
37
5n'.eierea p&ate -i ata'at numai &dat 'u -&ndul in 'a# de admitere+ In 'a#ul in 'are instan6a
respin(e 'a inadmisi$il 'ererea de interventie a ter6ului1
! a'easta p&ate -i ata'at n termen de D #ile) 'are 'ur(e de la pr&nunare pentru partea pre#ent)
respe'tiv de la '&muni'are pentru partea lips+ Calea de ata' este numai apelul) da' n'.eierea a -&st
dat n prima instan) respe'tiv numai re'ursul la instana ierar.i' superi&ar) n 'a#ul n 'are
n'.eierea a -&st pr&nunat n apel4
!d&sarul se naintea#) n '&pie 'erti-i'at pentru '&n-&rmitate 'u &ri(inalul) instanei '&mpetente s
s&lui&ne#e 'alea de ata' n 2" de &re de la e,pirarea termenului+
! ntmpinarea nu este &$li(at&rie+
!apelul sau) dup 'a#) re'ursul se %ude' n termen de 'el mult 10 #ile de la nre(istrare+
!%ude'area 'ererii prin'ipale se suspend pn la s&lui&narea 'ii de ata' e,er'itate mp&triva
n'.eierii de respin(ere 'a inadmisi$il a 'ererii de intervenie+
MCel 'are intervine va lua pr&'edura n 'are se a-l n m&mentul admiterii interveniei4 a'tele de
pr&'edur urmt&are se v&r ndeplini *i -a de 'el 'are intervine+ :st-el) terul nu va putea s&li'ita
re-a'erea un&r a'te de pr&'edur ndeplinite anteri&r anteri&r m&mentului admiterii n prin'ipiu a
'ererii sale) readministrarea un&r pr&$e &ri s inv&'e e,'epii de pr&'edur relative 'e tre$uieau
inv&'ate anteri&r admiterii interveniei+
MTerul are & p&#iie pr&'esual su$&rd&nat prii pe 'are & apr *i ast-el nu p&ate -a'e de't a'ele
a'te de pr&'edur 'are pr&-it prii respe'tive+
MCererea de intervenie v&luntar a''es&rie -iind & simpl aprare n -av&area uneia dintre prile
ntre 'are s!a sta$ilit rap&rtul %uridi' pr&'esual iniial) se %ude' nt&tdeauna mpreun 'u 'ererea
intr&du'tiv de instan+
MHude'area 'ererii de intervenie a''es&rie nu p&ate -i dis%uns de %ude'area 'ererii prin'ipale)
M2up admiterea n prin'ipiu) intervenientul a''es&riu p&ate s renune la %ude'area 'ererii de
intervenie d&ar 'u a'&rdul prii pentru 'are a intervenit+
MCalea de ata' e,er'itat de intervenientul a''es&riu se s&'&te*te neavenit da' partea pentru 'are
a intervenit nu a e,er'itat 'alea de ata') a renunat la 'alea de ata' e,er'itat &ri a'easta a -&st
anulat) perimat sau respins -r a -i 'er'etat n -&nd+
/.Soluii 'u privire la 'ererea de intervenie v&luntar a''es&rie
38
'nd intervenia v&luntar a''es&rie este n -av&area prtului) distin(em1
! 'nd 'ererea prin'ipal se respin(e) prtul nu a pierdut pr&'esul) ast-el ' se va admite 'ererea
de intervenie a''es&rie /aprarea terului -iind '&nsiderat util04
! 'nd 'ererea prin'ipal se admite) prtul a pierdut pr&'esul) ast-el ' se va respin(e 'ererea de
intervenie a''es&rie /aprarea terului ne-iind '&nsiderat util04
'nd intervenia v&luntar a''es&rie este n -av&area re'lamantului) distin(em1
- 'nd 'ererea prin'ipal se respin(e) re'lamantul a pierdut pr&'esul) ast-el ' se va respin(e *i
'ererea de intervenie a''es&rie /aprarea terului ne-iind '&nsiderat util04
- 'nd 'ererea prin'ipal se admite) re'lamantul a '*ti(at pr&'esul) ast-el ' se va admite *i
'ererea de intervenie a''es&rie /aprarea terului -iind '&nsiderat util0+
Stin(erea %ude'ii n privina 'ererii prin'ipale atra(e aut&mat *i stin(erea %ude'ii 'u privire la
'ererea de intervenie v&luntar a''es&rie+
II.-.$.$. INTERENCIA H8RCATG
Interventia tertil&r la %ude'area pri'inii p&ate avea l&' att din pr&prie initiativ /'a n 'a#ul
interveniei prin'ipale si a''es&rie0) 't *i in m&d -&rtat) prin intr&du'erea a'est&ra in pr&'es de 'tre
una din prtile initiale /'ererea de '.emare n %ude'at a alt&r pers&ane) 'ererea de '.emare n
(arantie) 'ererea de artare a titularului dreptului0+ T&t&dat) ter6ii p&t -i intrud?i din &-i'iu de 'tre
instan6a de %ude'at in '&ndi6iile art+EB!EG C+pr&'+'iv+
II.-.$.$.". Cererea de c4e&are in /udecata a altor persoane
*.oiune
Este & a'tiune intr&dusa de una din parti) in s'&pul preintampinarii unui liti(iu viit&r) imp&triva
tertil&r 'are ar putea pretinde a'eleasi drepturi 'a si re'lamantul+Cererea de '.emare n %ude'at a
alt&r pers&ane p&ate -i -&rmulat att de re'lamant) 't *i de prt+
0.Conditiile '.emarii in %ude'ata a alt&r pers&ane
39
! sa e,iste p&si$ilitatea 'a tertul vi#at sa pretinda a'elasi drept su$ie'tiv 'ivil'a si re'lamantul+
C.#ermen de depunere
2i-er dup 'alitatea prii 'e a -'ut 'ererea de intervenie -&rat1
! da' e -'ut de 'tre prt 3 se depune & dat 'u ntmpinarea sau) 'nd ntmpinarea nu este
&$li(at&rie) 'el mai tr#iu la primul termen de %ude'at4
! 'nd e -'ut de 'tre re'lamant sau de intervenientul prin'ipal ! se va depune 'el mai tr#iu
pn la terminarea 'er'etrii pr&'esului naintea primei instane+
Nerespectarea ter&enului /legal peremptoriu0 de depunere a 'ererii de '.emare n %ude'at a
alt&r pers&ane e atra(e san'iunea de'derii pr6ii interesate de a mai -&rmula & ast-el de 'erere)
a'esta avnd ins p&si$ilitatea de a!?i val&ri-i'a preten6iile pe 'ale separat imp&triva ter6ului+

1. Procedura de soluAionare a cererii de c4e&are in /udecat a altor persoane
MCererea va -i m&tivat *i) mpreun 'u ns'risurile 'are & ns&es') se va '&muni'a att 'elui
'.emat n %ude'at) 't *i prii p&trivni'e+
M9a e,emplarul 'ererii destinat terului se v&r altura '&pii de pe 'ererea de '.emare n %ude'at)
ntmpinare *i de pe ns'risurile de la d&sar4
MInstana se pr&nune asupra admisi$ilitii n prin'ipiu a 'ererii de intervenie printr!& n'.eiere
interl&'ut&rie prin 'are) dup 'a#) va n'uviina n prin'ipiu 'ererea sau & va respin(e 'a inadmisi$il+
5n'.eierea p&ate -i ata'at numai &dat 'u -&ndul in 'a# de admitere+ In 'a#ul in 'are instan6a
respin(e 'a inadmisi$il 'ererea de interventie1
! a'easta p&ate -i ata'at n termen de D #ile) 'are 'ur(e de la pr&nunare pentru partea pre#ent)
respe'tiv de la '&muni'are pentru partea lips+ Calea de ata' este numai apelul) da' n'.eierea a -&st
dat n prima instan) respe'tiv numai re'ursul la instana ierar.i' superi&ar) n 'a#ul n 'are
n'.eierea a -&st pr&nunat n apel4
!d&sarul se naintea#) n '&pie 'erti-i'at pentru '&n-&rmitate 'u &ri(inalul) instanei '&mpetente s
s&lui&ne#e 'alea de ata' n 2" de &re de la e,pirarea termenului+
! ntmpinarea nu este &$li(at&rie+
!apelul sau) dup 'a#) re'ursul se %ude' n termen de 'el mult 10 #ile de la nre(istrare+
40
!%ude'area 'ererii prin'ipale se suspend pn la s&lui&narea 'ii de ata' e,er'itate mp&triva
n'.eierii de respin(ere 'a inadmisi$il a 'ererii de intervenie
'.'fectele cererii de c,emare n (udecat a altor persoane
Efecte6
! nvestirea instanei 'u %ude'area 'ererii de intervenie4
! pr&r&(area le(al de '&mpeten) 'nd este 'a#ul /art+ 12 C+ pr&'+ 'iv+04
! terul devine parte n pr&'es) 'u t&ate drepturile *i &$li(aiile pr&'esuale de'ur(nd din a'est -apt4
va avea & p&#iie independent -a de prile iniiale4
!Cel '.emat n %ude'at d&$nde*te p&#iia pr&'esual de re'lamant) iar .&trrea *i pr&du'e
e-e'tele *i n privina sa4
! dreptul su$ie'tiv dedus %ude'ii de ter devine liti(i&s4
! ntreruperea pres'ripiei e,tin'tive4
! prile iniiale sunt puse n ntr#iere -a de terul intervenient4
! instana dispune '&muni'area 'ererii de intervenie 'tre prile iniiale *i sta$ile*te un termen n
'are p&ate -i depus ntmpinarea4
! terul va lua pr&'edura n starea n 'are a'easta se (se*te la m&mentul intr&du'erii sale n
pr&'es) iar) pe viit&r) t&ate a'tele de pr&'edur se v&r ndeplini *i -a de el4
! .&trrea 'e se va pr&nuna n 'au# va avea putere de lu'ru %ude'at *i -a de terul '.emat n
%ude'at4
! terul '.emat n %ude'at p&ate e,er'ita 'ile de ata') indi-erent da' prile iniiale au ata'at sau
nu .&trrea+
II.-.$.$.$. Cererea de c4e&are in +arantie
*.o iune $ mi%l&'ul pr&'esual prin 'are una din prile iniiale s&li'it intr&du'erea n pr&'es a unei
tere pers&ane mp&triva 'reia ar putea s se ndrepte 'u & 'erere n (aranie sau n desp(u$ire) da'
ar 'dea n pretenii n liti(iul pendente
0.Conditiile '.emarii in (arantie1
41
! s e,iste un pr&'es 'ivil pendente) n prim instan4
! s e,iste & le(tur su-i'ient ntre 'ererea prin'ipal *i 'ererea de '.emare n (aranie /de
dependen *i de su$&rd&nare ntre 'ele d&u 'ereri) a*a n't s&luia 'e se va da 'u privire la 'ererea
prin'ipal s p&at in-luena s&luia 'e se va pr&nuna asupra 'ererii de '.emare n (aranie0+
MInstana se pr&nune asupra admisi$ilitii n prin'ipiu a 'ererii de '.emare in (arantie printr!&
n'.eiere interl&'ut&rie prin 'are) dup 'a#) va n'uviina n prin'ipiu 'ererea sau & va respin(e 'a
inadmisi$il+ 5n'.eierea p&ate -i ata'at numai &dat 'u -&ndul in 'a# de admitere+ In 'a#ul in 'are
instan6a respin(e 'a inadmisi$il 'ererea de interventie1
! a'easta p&ate -i ata'at n termen de D #ile) 'are 'ur(e de la pr&nunare pentru partea pre#ent)
respe'tiv de la '&muni'are pentru partea lips+ Calea de ata' este numai apelul) da' n'.eierea a -&st
dat n prima instan) respe'tiv numai re'ursul la instana ierar.i' superi&ar) n 'a#ul n 'are
n'.eierea a -&st pr&nunat n apel4
!d&sarul se naintea#) n '&pie 'erti-i'at pentru '&n-&rmitate 'u &ri(inalul) instanei '&mpetente s
s&lui&ne#e 'alea de ata' n 2" de &re de la e,pirarea termenului+
! ntmpinarea nu este &$li(at&rie+
!apelul sau) dup 'a#) re'ursul se %ude' n termen de 'el mult 10 #ile de la nre(istrare+
!%ude'area 'ererii prin'ipale se suspend pn la s&lui&narea 'ii de ata' e,er'itate mp&triva
n'.eierii de respin(ere 'a inadmisi$il a 'ererii de intervenie
C.#ermen de depunere
Cererea -a'uta de parat se va depune & data 'u intampinarea) 'and intampinarea nu este
&$li(at&rie) 'ererea se va depune 'el mai tar#iu la primul termen de %ude'at+
Cererea de '.emare in (arantie -a'uta de re'lamant sau de intervenientul prin'ipal se p&ate
depune) pana la in'.iderea de#$ateril&r) inaintea primei instante+
Instanta va dispune 'a 'ererea sa -ie '&muni'ata 'elui '.emat in (arantie si) da'a
intampinarea este &$li(at&rie) va -i,a termenul in 'are a'easta urmea#a sa -ie depusa de 'el '.emat in
(arantie+
0anc#iunea nedepunerii 'ererii de '.emare n (aranie 5n ter&en ; p&trivit art+ 1BD C+ pr&'+
'iv+) este de'derea pr6ii din dreptul de a & mai -&rmula in liti(iul in 'urs de des-?urare+
42
1.2rocedura de (udecat
Efecte6
! terul '.emat n (aranie devine parte n pr&'es) d&$ndind t&ate drepturile *i &$li(aiile
pr&'esuale prev#ute de le(e pentru prile prin'ipale4
! .&trrea 'e urmea# a se pr&nuna va -i &p&#a$il *i '.ematului n (aranie) dup 'um *i el se va
putea prevala de .&trrea respe'tiv4
! '.ematul n (aranie se $u'ur de independen pr&'esual) de unde re#ult ' a'esta -ie p&ate
spri%ini partea 'are l!a '.emat n (aranie) -ie se p&ate apra *i mp&triva a'esteia+
0olu#ionarea 'ererii de '.emare n (aranie1
! 'ererea de '.emare n (aranie se %ude' &dat 'u 'ererea prin'ipal+ Cu t&ate a'estea) da'
%ude'area 'ererii prin'ipale ar -i ntr#iat prin 'ererea de '.emare n (aranie) instana p&ate dispune
dis%un(erea ei pentru a & %ude'a separat+ 5n a'est din urm 'a#) %ude'area 'ererii de '.emare n
(aranie va -i suspendat pn la s&lui&narea 'ererii prin'ipale
0olu#ii posibile6
cnd de c)emare n garanie este formulat de prt, distin(em1
- 'nd 'ererea prin'ipal se respin(e) prtul nu a pierdut pr&'esul) ast-el ' 'ererea de '.emare
n (aranie -&rmulat de a'esta se va respin(e 'a lipsit de obiect sau de interes4
- 'nd 'ererea prin'ipal se admite) prtul a pierdut pr&'esul) ast-el ' se va admite *i 'ererea de
'.emare n (aranie -&rmulat de a'esta) da' este ntemeiat4 ns) terul '.emat n (aranie nu p&ate
-i &$li(at dire't -a de re'lamant /ntre ei nee,istnd ni'i un rap&rt %uridi' pr&'esual) iar eventuala
ins&lva$ilitate a terului '.emat n (aranie nu tre$uie s -ie sup&rtat de 'tre re'lamant) 'i de 'tre
prt04
cnd de c)emare n garanie este formulat de reclamant) distin(em1
! 'nd 'ererea prin'ipal se respin(e) re'lamantul a pierdut pr&'esul) 'ererea de '.emare n
(aranie -&rmulat de a'esta) da' este ntemeiat) se va admite) avnd ast-el dreptul s se ndrepte
mp&triva 'elui pe 'are l!a '.emat n (aranie4
! 'nd 'ererea prin'ipal se admite) re'lamantul a '*ti(at pr&'esul) ast-el ' se 'ererea de
'.emare n (aranie -&rmulat de re'lamant se va respin(e 'a lipsit de obiect sau de interes.
II.-.$.$.-.Aratarea titularului dreptului
43
*.otiune
Cererea de aratare a titularului dreptului p&ate -i -a'uta numai de paratul 'are) detinand un
lu'ru pentru altul) sau e,er'itand in numele altuia) un drept asupra lu'rului) este '.emat in %ude'ata
de & pers&ane 'e pretinde un drept real asupra lu'rului+
0.Conditii de ad&isibilitate6
! artarea titularului dreptului p&ate -i -'ut numai de 'tre prt4
! re'lamantul s urmreas' val&ri-i'area unui drept real4
! prtul s dein 'u titlu pre'ar sau s e,er'ite n numele altuia un drept asupra lu'rului 'are
-&rmea# &$ie'tul dreptului real inv&'at de re'lamant4
! prtul s l indi'e pe titularul dreptului /le(ea nu impune prtului &$li(aia de a indi'a pe
adevratul titular al dreptului0+
C.#ermen de depunere
P&trivit+ art+ EC '+p+'+) Cererea va -i m&tivat *i se va depune naintea primei instane n
termenul prev#ut de le(e pentru depunerea ntmpinrii+ 2a' ntmpinarea nu este &$li(at&rie)
'ererea se p&ate -a'e 'el mai tr#iu la primul termen de %ude'at+
Tertului i se va '&muni'a 'ererea de aratare a titularului dreptului) '&pie de pe 'ererea de
'.emare in %ude'ata) '&pie de pe ins'risurile a-late la d&sar+
Primind 'ererea) instana tre$uie s se pr&nune asupra admisi$ilitii n prin'ipiu a 'ererii de
artare a titularului dreptului printr!& n'.eiere interl&'ut&rie prin 'are) dup 'a#) va n'uviina n
prin'ipiu 'ererea sau & va respin(e 'a inadmisi$il+ 5n'.eierea p&ate -i ata'at numai &dat 'u -&ndul
in 'a# de admitere+ In 'a#ul in 'are instan6a respin(e 'a inadmisi$il 'ererea de interventie a'easta
p&ate -i ata'at n termen de D #ile) 'are 'ur(e de la pr&nunare pentru partea pre#ent) respe'tiv de la
'&muni'are pentru partea lips+ Calea de ata' este numai apelul) da' n'.eierea a -&st dat n prima
instan) respe'tiv numai re'ursul la instana ierar.i' superi&ar) n 'a#ul n 'are n'.eierea a -&st
pr&nunat n apel4d&sarul se naintea#) n '&pie 'erti-i'at pentru '&n-&rmitate 'u &ri(inalul)
instanei '&mpetente s s&lui&ne#e 'alea de ata' n 2" de &re de la e,pirarea termenului+
44
! ntmpinarea nu este &$li(at&rie+
!apelul sau) dup 'a#) re'ursul se %ude' n termen de 'el mult 10 #ile de la nre(istrare+
!%ude'area 'ererii prin'ipale se suspend pn la s&lui&narea 'ii de ata' e,er'itate mp&triva
n'.eierii de respin(ere 'a inadmisi$il a 'ererii de intervenie+
1.Ipote&e
2a' a'ela artat 'a titular al dreptului re'un&a*te susinerile prtului *i re'lamantul
'&nsimte) el va lua l&'ul prtului) 'are va -i s'&s din pr&'es+
2a' re'lamantul nu este de a'&rd 'u nl&'uirea sau 'nd 'el artat 'a titular nu se
n-i*ea# sau '&ntest 'ele susinute de prt) terul d&$nde*te 'alitatea de intervenient prin'ipal+
II.-.$.-.Introducerea din oficiu a terAilor
P&trivit art+ EB alin+ 1) in 'a#urile e,pres prev#ute de le(e /de e,+) art+ D" alin+ 1 din 9e(ea nr+
1C@1GGD privind asi(urrile *i reasi(urrile4 art+ din J+P+ nr+2@2001 privind re(imul %uridi' al
'&ntraveniil&r0) pre'um *i in pr&'edurane'&nten'i&as) %ude't&rul va dispune din &-i'iu
intr&du'erea in 'au# a alt&r pers&ane) '.iar da' prile se imp&trives'+ Pe de alt parte) in materie
'&nten'i&as) 'and rap&rtul %uridi' dedus %ude'ii & impune) %ude't&rul va pune in dis'uia pril&r
ne'esitatea intr&du'erii in 'au# a alt&r pers&ane+
2a' ni'iuna dintre pri nu s&li'it intr&du'erea in 'au# a terului) iar %ude't&rul apre'ia#
' pri'ina nu p&ate -i s&lui&nat -r parti'iparea terului) va respin(e 'ererea 'a inadmisi$il+
:'east .&trare este supus numai apelului+
Intr&du'erea in 'au# va -i dispus) prin in'.eiere) pan la terminarea 'er'etrii pr&'esului in
-aa primei instane+
Cel intr&dus in 'au# va -i 'itat) &dat 'u 'itaia '&muni'andu!i!se) in '&pie) in'.eierea de
in'uviinare) 'ererea de '.emare in %ude'at) intampinarea) pre'um *i ins'risurile ane,ate a'est&ra+
Prin 'itaie i se va '&muni'a *i termenul pan la 'are ar putea s arate e,'epiile) d&ve#ile *i
'elelalte mi%l&a'e de aprare de 'are inele(e s se -&l&seas'+
Terul ia pr&'edura in starea in 'are se a-l in m&mentul intr&du'erii in pr&'es) dar instana) la
'ererea lui) va putea dispune readministrarea pr&$el&r sau administrarea de n&i pr&$e+ :'tele de
pr&'edur ulteri&are v&r -i indeplinite *i -a de a'esta+
45
II.1.Repre'entarea partilor in procesul civil
*.otiune
Prin repre#entare se desemnea#a a'ea situatie in 'are & pers&ana numita repre#entant
indeplineste a'te pr&'edurale in numele si in interesul altei pers&ane 'are este parte in pr&'esul 'ivil+
Repre#entarea pr&'esuala 'un&aste trei -&rme prin'ipale1 repre#entarea le(ala) repre#entarea
%udi'iar ?i repre#entarea '&nventi&nala+
Repre#entarea le(ala a -&st tratata distin't la '&nditia 'apa'itatii pr&'esuale a partil&r) ne v&m &'upa
in '&ntinuare numai de repre#entarea '&nventi&nala+
Cu anumite e,'eptii) /'.emarea la inter&(at&riu) div&rtul0) partea in pr&'es) pers&ana -i#i'a
sau %uridi'a nu este &$li(ata sa stea pers&nal in pr&'esul 'ivil) ea putand -i repre#entata de 'atre un
mandatar /art+B0 C+pr&'+'iv+0 Prile sunt de'i li$ere s &pte#e *i pentru s&luia repre#entrii
'&nveni&nale) 'are) de re(ul) se reali#ea# prin av&'at
II.1.".Repre'entarea prin &andatar neavocat
A.Conditii6
1+ Jri'e pers&ana 'are are 'apa'itate de e,er'itiu p&ate repre#enta in %ude'ata & alta pes&ana)'u
urmt&arele pre'i#ari1
Re+ula6 da' mandatul este dat unei alte pers&ane de't unui av&'at) mandatarul nu p&ate
pune '&n'lu#ii in -aa instanei asupra e,'epiil&r pr&'esuale *i asupra -&ndului
de'at prin av&'at) atat in etapa 'er'etrii pr&'esului) 'at *i in etapa de#$ateril&r+
E%cepAie6 sunt e,'epta6i de la re(ula de mai sus li'eniaii in drept 'and sunt mandatariin
'au#ele s&ului sau rudel&r pan la (radul 2 in'lusiv) 'are p&t pune '&n'lu#ii in -aa &ri'r&r instane+
2e asemenea) asistarea de 'tre un av&'at nu este &$li(at&rie) 'and dreptul de repre#entare re#ult din
le(e sau dintr!& .&trare %ude't&reas'
Pers&anele %uridi'e p&t -i repre#entate '&nveni&nal in -aa instanel&r
46
%ude't&re*ti numai prin '&nsilier %uridi' sau av&'at) in '&ndiiile le(ii+
Aandatarul neav&'at tre$uie sa -a'a d&vada 'alitatii sale prin ins'ris autenti'+ 5ns) C&n-&rm
art+BD alin+21F dreptul de repre#entare mai p&ate -i dat *i prin de'laraie ver$al) -'ut n instan *i
'&nsemnat n n'.eierea de *edin) 'u artarea limitel&r *i a duratei repre#entrii+ F+
Prin urmare) dreptul de repre#entare dat unui mandatar neav&'at se -a'e prin1
!ins'ris autenti' sau
! prin declaraie verbal, -'ut n instan *i tre'ut n n'.eierea de *edin 'u artarea
limitel&r *i a duratei repre#entrii
MMMMMM
!a redactarea cererii ,i a &otivelor de recurs) precu& ,i la e%ercitarea recursului)
persoanele fi'ice vor fi asistate ,i) dup ca') repre'entate) sub sanc#iunea nulit#ii) nu&ai de
ctre un avocat) iar in ca'ul persoanelor /uridice de ctre un consilier /uridic sau un avocat.
Aceea,i este solu#ia ,i pentru contesta#ia in anulare ,i revi'uire dac vi'ea' 4otrari ale
instan#elor de recurs.
Re+uli
1+ Aandatarul 'u pr&'ur (eneral p&ate s repre#inte n %ude'at pe mandant) numai da' a'est drept
i!a -&st dat anume+ 2a' 'el 'are a dat pr&'ur (eneral nu are d&mi'iliu *i ni'i re*edin n ar sau
da' pr&'ura este dat unui prepus) dreptul de repre#entare n %ude'at se presupune dat
2+ Renunarea la %ude'at sau la dreptul dedus %ude'ii) a'.iesarea la .&trrea pr&nunat)
n'.eierea unei tran#a'ii) pre'um *i &ri'e alte a'te pr&'edurale de disp&#iie nu se p&t -a'e de
repre#entant de't n $a#a unui mandat spe'ial &ri 'u n'uviinarea preala$il a instanei sau a
aut&ritii administrative '&mpetente /art+B10+
+Prin der&(are de la dreptul '&mun al mandatului) p&trivit art+BB C+pr&'+'iv+1 mandatul nu
inceteaza prin moartea celui care l$a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. /andatul
dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al
incapabilului.
"+Renuntarea sau retra(erea mandatului nu p&ate -i &pusa 'eleilalte parti de'at de la '&muni'are)
a-ara numai da'a a -&st -a'uta in sedinta) in pre#enta partii+ Aandatarul 'are renunta la imputerni'ire)
47
este tinut sa instiinte#e atat pe 'el 'aruia i!a dat mandatul 'at si instanta) 'u 'el putin 1D #ile inainte
de termenul de in-atisare sau de implinirea 'ail&r de ata'+
II.1.$.Repre'entarea prin avocat
In '&n-&rmitate 'u art+2 alin+ 9(+D1@1GGD 1 Lmandatarul av&'at are dreptul sa repre#inte si sa
asiste pers&anele -i#i'e si %uridi'e in -ata tutur&r instantel&rF+
P&trivit art+BD alin+ C+pr&'+'iv+) mputerni'irea de a repre#enta & pers&an -i#i' sau pers&an
%uridi' dat unui av&'at &ri '&nsilier %uridi' se d&vede*te prin ns'ris) p&trivit le(il&r de &r(ani#are *i
e,er'itare a pr&-esiei+ P&trivit le(ii spe'iale) av&'atul are dreptul sa asiste si sa repre#inte & parte in
$a#a '&ntra'tului de asistenta %uridi'a in'.eiat 'u a'easta in -&rma s'risa+ C&ntra'tul prevede e,pres
intinderea puteril&r pe 'are 'lientul le '&n-era av&'atului) in $a#a a'estuia av&'atul le(itimandu!se
printr!& imputerni'ire av&'atiala+
In 'eea 'e priveste a'tele de disp&#itie) intru'at art+ B1 C+pr&'+'iv+ nu -a'e distin'tie intre
mandatarul av&'at si 'el neav&'at) '&nsideram 'a si av&'atul are nev&ie de & pr&'ura spe'iala in a'est
sens+
P&trivit art+BE alin+2 C+pr&'+'iv+1 Lav&'atul 'are a repre#entat sau asistat partea la %ude'area
pr&'esului p&ate -a'e) '.iar -r mandat) &ri'e a'te pentru pstrarea drepturil&r supuse unui termen *i
'are s!ar pierde prin nee,er'itarea l&r la timp *i p&ate) de asemenea) s intr&du' &ri'e 'ale de ata'
mp&triva .&trrii pr&nunate+ 5n a'este 'a#uri) t&ate a'tele de pr&'edur se v&r ndeplini numai -a
de parte+ Susinerea 'ii de ata' se p&ate -a'e numai n temeiul unei n&i mputerni'iriF+
2enuntarea '&ntra'tului de asistenta %uridi'a se p&ate -a'e 'u a'&rdul am$el&r parti sau
unilateral) in '&n-&rmitate 'u prevederile e,pres menti&nate in '&ntra't+ In 'a#uri de impiedi'are sau
in'etare a e,er'itarii pr&-esiei) av&'atul tre$uie sa!si asi(ure su$stituirea+

A.0anctiunea in ca'ul ne/ustificarii calitatii de repre'entant conventional
!Ai%l&'ul pr&'esual de inv&'are l '&nstituie excepia lipsei calitii de reprezentant & e,'ep6ie
'are n'epe prin a avea un 'ara'ter dilat&riu *i tinde spre un e-e't perempt&riu+
48
!2at -iind 'ara'terul mi,t al e,'epiei se v&r apli'a disp&#iiile art+ B2 C+ pr&'+ 'iv+) n sensul ')
atun'i 'nd repre#entantul prii nu pre#int d&vada 'alitii sale) instana p&ate a'&rda un termen
pentru mplinirea a'estei lipse) iar da' n termenul a'&rdat lipsa nu se a'&per) va anula 'ererea+
! E,'epia lipsei d&ve#ii 'alitii de repre#entant naintea primei instane nu p&ate -i inv&'at pentru
prima &ar n 'alea de ata'+
II.?. Participarea procurorului in procesul civil
II.?.".Hor&ele de participare6
a)promo%area actiunii ci%ile 3 pe 'ale prin'ipala) 'and el este 'el 'e pr&m&vea#a a'tiunea &ri pe 'ale
in'identa) 'and intervine intr!un pr&'es pendent+ Ainisterul Pu$li' p&ate p&rni a'iunea 'ivil &ri de
'te &ri este ne'esar pentru aprarea drepturil&r *i interesel&r le(itime ale min&ril&r) ale pers&anel&r
puse su$ interdi'ie *i ale dispruil&r) pre'um *i n alte 'a#uri e,pres prev#ute de le(e+
!)2articiparea la (udecat n procesul ci%il
Pr&'ur&rul p&ate parti'pa n &ri'e pr&'es 'ivil) n &ri'are -a# a a'estuia) da' apre'ia# ' este
ne'esar pentru aprarea &rdinii de drept) a drepturil&r *i interesel&r 'etenil&r+
2e reinut este -aptul ' pr&'ur&rul p&ate lua parte la s&luti&narea &ri'r&r pri'ini) '.iar da'
a'estea au un 'ara'ter pers&nal+
2e re(ul) 'u e,'eptia 'a#uril&r prev#ute de le(e) parti'iparea pr&'ur&rului n pr&'esul 'ivil este
-a'ultativ+ Sunt ns anumite situaii n 'are parti'iparea a'estuia este &$li(at&rie+
*xemple de situaii n care participarea procurorului este obligatorie#
$in solutionarea cererilor de declarare a disparitiei ori a mortii,
$in solutionarea exproprierilor(
$in cererile avnd ca obiect punerea sub interdictie sau ridicarea interdic0iei(
$ in cererile avnd ca obiect infiin0area1radierea1dizolvarea partidelor politice
c)exercitarea cilor de atac pre%&ute de le$e imp&triva .&trril&r pr&nunate pentru aprarea
drepturil&r *i interesel&r le(itime ale min&ril&r) ale pers&anel&r puse su$ interdi'ie *i ale dispruil&r
49
'.iar da' nu a p&rnit a'iunea 'ivil) pre'um *i atun'i 'nd a parti'ipat la %ude'at) n '&ndiiile
le(ii+
d)s&li'itarea pr&'ur&rului de punere n executare silita a .&trril&r pr&nuntate n -av&are min&ril&r)
disprutil&r si a pers&anel&r puse su$ interdi'tie+ :st-el) i se re'un&aste pr&'ur&rului dreptul de a
s&li'ita punerea in e,e'utare a .&tararil&r %ude'at&resti) limitat numai la .&tararile pr&nuntate in
art+G2 /10+
II.@.$.Re'olvati ur&atoarele teste +ril
".In ceea ce prive,te inc4eierea cu privire la ad&isibilitatea in principiu) in ca'ul
interven#iei voluntare6
a: a'easta se ata' numai &dat 'u -&ndul4
b: a'easta se ata' numai 'u apel) da' s!a respins 'ererea de intervenie 'a inadmisi$il4
c: a'easta se ata' numai &dat 'u -&ndul) da' s!a admis in prin'ipiu 'ererea de
intervenie
$.Inc4eierea prin care s*a solu#ionat cererea de recu'are6
a nu este sus'epti$il de ni'i& 'ale de ata'4
b: este sus'epti$il numai de apel4
c: este sus'epti$il de ata' numai in 'a# de respin(ere
-.In &ateria coparticiprii procesuale6
a: e,'eptia & '&nstituie '&parti'iparea -a'ultativ4
b: se apli') in t&ate 'a#urile) prin'ipiul independenei pr&'esuale4
c: re'lamanii sau paraii 'are nu s!au in-i*at &ri nu au indeplinit un a't de pr&'edur
in termen v&r '&ntinua s -ie 'itai da' nu au termen in 'un&*tin+
1.Procurorul poate porni procesul civil6
a: 'u privire la &ri'e a'iuni) 'u e,'epia 'el&r stri't pers&nale4
50
b: atun'i 'and este ne'esar pentru aprarea interesel&r le(itime ale min&ril&r) ale
dispruil&r *i ale pers&anel&r puse su$ interdi'ie4
c: numai in a'iunile pers&nale
?.Procurorul poate e%ercita cile de atac6
a0 da' a parti'ipat la %ude'at4
$0 da' .&trrea nu s!a pr&nunat ntr!& a'iune stri't pers&nal4
'0 mp&triva &ri'r&r .&trri) '.iar da' nu a parti'ipat la %ude'at4
d0 da' .&trrea se re-er la min&ri) pers&ane puse su$ interdi'ie sau disprui
@.Au calitatea de (pr#i( 5n cadrul procesului*civil6
a+re'lamantul) prtul) intervenienii4
$+instana de %ude'at) pr&'ur&rul4
'+re'lamantul) prtul) instana de %ude'at) pr&'ur&rul) (re-ierul
B.Coparticiparea procesual6
a0 este nt&tdeauna -a'ultativ4
$0 are drept e-e't sup&rtarea '.eltuielil&r de %ude'at n m&d e(al) pr&p&ri&nal sau) dup 'a#) s&lidar) de 'tre
'&parti'ipanii 'are au pierdut pr&'esul4
'0 p&ate e,ista *i atun'i 'nd prile '&nsimt s se %ude'e mpreun4
D. Nn ca' de coparticipare procesual6
a0 renunarea la %ude'at a unuia dintre '&parti'ipani pr&du'e e-e'te *i asupra 'el&rlali4
$0 renunarea la %ude'at a unuia dintre re'lamani -a de unul dintre pri pr&du'e aut&mat e-e'te -a de t&i
prii4
'0 renunarea la %ude'at a unuia dintre re'lamani nu pr&du'e e-e'te -a de 'eilali re'lamani4
51
TEMA III
Co&petenta instantelor /udecatoresti
III." Notiunea de co&petenta a instantei
5n materia dreptului pr&'esual 'ivil) prin '&mpeten nele(em aptitudinea re'un&s'ut prin
le(e unei instane %ude't&re*ti sau &r(an %urisdi'i&nal /&ri 'u a'tivitate %urisdi'i&nal0 de a %ude'a
un anumit liti(iu+
Aeni&nm -aptul ' n&iunea de '&mpeten tre$uie rap&rtat la instanele %ude't&re*ti sau
&r(ane %urisdi'i&nale *i nu la %ude't&ri+ 5n a'est sens) '&mpeten este re(lementat) a*a 'um am
amintit) de n&rme de '&mpeten+ 5n -un'ie de &$ie'tul de re(lementare al n&rmel&r de '&mpeten)
putem avea mai multe 'lasi-i'ri relative tema din pre#entul 'apit&l+
2a' ne rap&rtm la &r(ane din sisteme di-erite v&r$im de n&rme de '&mpeten (eneral iar
da' avem n vedere &r(ane din a'ela*i sistem sunt in'idente n&rme de '&mpeten %urisdi'i&nal+ Pe
'ale de '&nse'in) v&m avea & '&mpeten (eneral *i & '&mpeten %urisdi'i&nal+
2a' ne situm n 'adrul a'eluia*i sistem de &r(ane /'&mpetena %urisdi'i&nal0 delimitm
'&mpetena material /instane %ude't&re*ti de (rad di-erit0 *i '&mpetena terit&rial /instane de
a'elea*i (rad0+ 5n privina '&mpetenei terit&riale) a'easta se su$'lasi-i' n '&mpeten terit&rial de
drept '&mun /'ererea se intr&du'e la instana de drept '&mun0) '&mpetena terit&rial alternativ
/re'lamantul are ale(erea ntre mai multe instane de&p&triv '&mpetente0 *i '&mpetena terit&rial
e,'lusiv /'ererea va -i intr&dus numai la & anumit instan0+
2in pun'tul de vedere al 'ara'terului n&rmel&r de '&mpeten /imperative sau disp&#itive0)
'&mpetena se mai 'lasi-i' n '&mpeten a$s&lut /re(lementat de n&rme imperative 3 '&mpetena
(eneral) '&mpeten material) '&mpeten terit&rial e,'lusiv0 *i '&mpeten relativ+
Co&petenta +enerala a instantelor /udecatoresti
Prin '&mpetenta (enerala se desemnea#a a'ea institutie pr&'esuala prin intermediul 'areia se
delimitea#a a'tivitatea instantel&r %ude'at&resti de atri$utiile alt&r &r(ane %urisdi'ti&nale sau 'u
a'tivitate %urisdi'ti&nal+
P&trivit prevederil&r art+12C alin+1 din C&nstitutie1 justitia se realizeaza prin 2nalta +urte de
+asatie si 3ustitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de legeF+ 5n rap&rt de te,tul de le(e
52
mai sus ev&'at) n-aptuirea %ustitiei este in'redintata de re(ula) instantel&r %ude'at&resti) dar e,ista)
p&trivit le(ii) si alte &r(ane de %urisdi'tie sau 'u a'tivitate %urisdi'ti&nala 'are re#&lva anumite
'&n-li'te de interese aparute in 'ir'uitul 'ivil+
E%e&plu6
P&trivit disp&#itiil&r art+11 din 9e(ea "E@1GG2) Curtea C&nstituti&nal este &r(anul 'u
a'tivitate %urisidi'ti&nala 'are1
!se pr&nun asupra '&nstitui&nalitii le(il&r) nainte de pr&mul(area a'est&ra) la sesi#area
Pre*edintelui R&mniei) a unuia dintre pre*edinii 'el&r d&u Camere) a Puvernului) a 5naltei
Curi de Casaie *i Hustiie) a :v&'atului P&p&rului) a unui numr de 'el puin D0 de deputai
sau de 'el puin 2D de senat&ri) pre'um *i) din &-i'iu) asupra iniiativel&r de revi#uire a
C&nstituiei4
! se pr&nun asupra '&nstitui&nalitii tratatel&r sau alt&r a'&rduri internai&nale) nainte de
rati-i'area a'est&ra de Parlament) la sesi#area unuia dintre pre*edinii 'el&r d&u Camere) a
unui numr de 'el puin D0 de deputai sau de 'el puin 2D de senat&ri4
! se pr&nun asupra '&nstitui&nalitii re(ulamentel&r Parlamentului) la sesi#area unuia
dintre pre*edinii 'el&r d&u Camere) a unui (rup parlamentar sau a unui numr de 'el puin
D0 de deputai sau de 'el puin 2D de senat&ri4
! .&tr*te asupra e,'epiil&r de ne'&nstitui&nalitate privind le(ile *i &rd&nanele) ridi'ate n
-aa instanel&r %ude't&re*ti sau de ar$itra% '&mer'ial) pre'um *i a 'el&r ridi'ate dire't de
:v&'atul P&p&rului4
! s&lui&nea# '&n-li'tele %uridi'e de natur '&nstitui&nal dintre aut&ritile pu$li'e) la
'ererea Pre*edintelui R&mniei) a unuia dintre pre*edinii 'el&r d&u Camere) a primului!
ministru sau a pre*edintelui C&nsiliului Superi&r al Aa(istraturii4
! .&tr*te asupra '&ntestaiil&r 'are au 'a &$ie't '&nstitui&nalitatea unui partid p&liti'
III.- C8MPETENCA MATERIA!G A IN0TANTEI
Prin a'east '&mpeten se delimitea# pe verti'al) ntre instane de (rad di-erit) 'au#ele 'e
urmea# a -i s&lui&nate de 'tre a'este instane+ :st-el) 'au#ele 'ivile sunt reparti#ate) spre
s&lui&nare &ri %ude't&riei) &ri tri$unalului) &ri 'urii de apel sau a 5+C+C+H+
53
C&mpetena material este re(lementat att n C&dul de pr&'edur 'ivil /art+ G"!GE'+pr+'iv+0
't *i 9e(ea nr+ 0"@200" privind &r(ani#area %udi'iar /art+ 21!2E din le(e0+ 2e asemenea)
'&mpeten material este re(lementat *i n re(lementri spe'iale+ ;&rmele de '&mpetena material
sunt de &rdine pu$li'+
III.-.".C8MPETENCA MATERIA!G A LUDECGT8RIEI
5n '&n-&rmitate 'u art+ G" '+pr+'iv+) %ude't&riile %ude'
". 5n pri& instan#) urmt&arele 'ereri al 'r&r &$ie't este evalua$il sau) dup 'a#) neevalua$il n
$ani1
a: 'ererile date de C&dul 'ivil n '&mpetena instanei de tutel *i de -amilie) n a-ar de 'a#urile n
'are prin le(e se prevede n m&d e,pres alt-el4
b: 'ererile re-erit&are la nre(istrrile n re(istrele de stare 'ivil) p&trivit le(ii4
c: 'ererile avnd 'a &$ie't administrarea 'ldiril&r 'u mai multe eta%e) apartamente sau spaii a-late
n pr&prietatea e,'lusiv a un&r pers&ane di-erite) pre'um *i 'ele privind rap&rturile %uridi'e sta$ilite
de as&'iaiile de pr&prietari 'u alte pers&ane -i#i'e sau pers&ane %uridi'e) dup 'a#4
d: 'ererile de eva'uare4
e: 'ererile re-erit&are la #idurile *i *anurile '&mune) distana '&nstru'iil&r *i plantaiil&r) dreptul
de tre'ere) pre'um *i la &ri'e servitui sau alte limitri ale dreptului de pr&prietate prev#ute de le(e)
sta$ilite de pri &ri instituite pe 'ale %ude't&reas'4
f: 'ererile privit&are la strmutarea de .&tare *i 'ererile n (rniuire4
+: 'ererile p&ses&rii4
4: 'ererile privind &$li(aiile de a -a'e sau de a nu -a'e neevalua$ile n $ani) indi-erent de i#v&rul
l&r '&ntra'tual sau e,tra'&ntra'tual) 'u e,'epia 'el&r date de le(e n '&mpetena alt&r instane4
i: 'ererile de mpreal %udi'iar) indi-erent de val&are4
/: &ri'e alte 'ereri evalua$ile n $ani n val&are de pn la 200+000 lei in'lusiv) indi-erent de
'alitatea pril&r) pr&-esi&ni*ti sau nepr&-esi&ni*ti4
+
$. cile de atac mp&triva .&trril&r aut&ritil&r administraiei pu$li'e 'u a'tivitate %urisdi'i&nal
*i ale alt&r &r(ane 'u ast-el de a'tivitate) n 'a#urile prev#ute de le(e4 /n&iunea de L.&trriF are &
interpretare lar() in'lu#nd t&ate a'tele 'e pr&vin de la &r(ane din a-ara sistemului %ude't&res'0+
54
-. &ri'e alte 'ereri date prin le(e n '&mpetena l&r+ /n a'est sens) putem da 'teva e,emple 1 'ereri
de asi(urare a d&ve#il&r) 'ereri de ndreptare er&ri materiale) 'i e,tra&rdinare de retra'tare &ri
'&ntestaia la e,e'utare0+
III.-.$.C8MPETENCA MATERIA!G A TRI.UNA!U!UI


DE REOINUTMMMMMM
Potrivit Noului Cod de Procedur Civil) Tribunalul este instanAa cu plenitudine de
co&petenA in soluAionarea cau'elor in pri& instanA. Cu alte cuvinte) ori de cte ori o
anu&it cau' nu este dat in co&petenAa unei alte instanAe) aceasta va fi soluAionat in
pri& instanA de ctre Tribunal.

Astfel) potrivit dispo'iAiilor art. E? NCPC) Tri$unalele %ude'1
". n prim instan) t&ate 'ererile 'are nu sunt date prin le(e n '&mpetena alt&r instane4
$. 'a instane de apel) apelurile de'larate mp&triva .&trril&r pr&nunate de %ude't&rii n prim
instan4
-. 'a instane de re'urs) n 'a#urile anume prev#ute de le(e4
1. &ri'e alte 'ereri date prin le(e n '&mpetena l&r+
Ca atare) tri$unalul va s&lu6i&na in prim instan6 t&ate 'ererile 'are nu sunt date prin le(e n
'&mpetena alt&r instane+
Ca instane de apel) tri$unalele %ude' apelurile de'larate mp&triva .&trril&r pr&nunate de
%ude't&rii n prim instan+
Ca instane de re'urs) tri$unalele sunt '&mpetente a s&luti&na re'ursurile in 'a#urile anume
prev#ute de le(e+
2a' prin le(e spe'ial se instituie & '&mpetent spe'ial a tri$unalului in %ude'area anumit&r
'ereri) atun'i a'estea v&r s&luti&na si alte liti(ii in rap&rt de n&rmele le(ii spe'iale '.iar da' a'estea
nu se re(ses' enumerate de prevederile art+ GD C+pr&'+'iv+) avnd in vedere prevederea -inal a
a'estei te,t de le(e p&trivit 'reia) Ftri$unalele %ude' &ri'e 'ereri date prin le(e n '&mpetena l&rF+
55
:st-el) 'u titlu de e,emplu) la atri$uiile in materie ele't&ral N9e(ea nr+ CE@200" privind ale(erile
aut&ritil&r administraiei pu$li'e l&'ale *i 9e(ea nr+ D@200B privind ale(erile parlamentare) 9e(ea
nr+ @200E privind &r(ani#area *i des-*urarea ale(eril&r pentru Parlamentul Eur&pean *i in le(tur
'u ins'rierea unei
-ederaii '&nstituit din d&u sau mai multe as&'iaii sau -undaii /J+P+ nr+ 2C@20000+
T&t&dat) Tri$unalul s&luti&nea# *i 'ile e,tra&rdinare de ata' sau '&ntestaiile la titlu
privind pr&priile .&trari+
III.-.-. C8MPETENCA MATERIA!G A CURTII DE APE!
P&trivit disp&#itiil&r art+GC C+pr&'+'iv+) Curtea de :pel este instanta '&mpetent a s&luti&na1
10 in prim instan) 'ererile in materie de '&nten'i&s administrativ *i -is'al) p&trivit le(ii spe'iale4
/p&trivit art+10alin+1 te#a a d&ua din 9e(ea '&nten'i&sului administrativ nr+DD"@200") liti(iile privind
a'tele administrative emise sau n'.eiate de aut&ritile pu$li'e 'entrale)
pre'um *i 'ele 'are prives' ta,e *i imp&#ite) '&ntri$uii) dat&rii vamale) pre'um * ia''es&rii ale
a'est&ra mai mari de 1+000+000 lei se s&lui&nea# n -&nd de se'iile de '&nten'i&s administrativ *i
-is'al ale 'uril&r de apel)da' prin le(e &r(ani' spe'ial nu se prevede alt-el0+
20 'a instane de apel) apelurile de'larate imp&triva .&traril&r pr&nunate de tri$unale in prim
instan4
0 'a instane in re'urs) in 'a#urile anume prev#ute de le(e4
"0 &ri'e alte 'ereri date prin le(e in '&mpetena l&r+ :st-el) 'ad su$ in'iden6a a'estei prevederi)
s&lu6i&narea 'il&r de ata' de retra'tare indreptate imp&triva pr&priil&r .&trari) 'ererea de
suspendare a (revei in '&n-&rmitate 'u prevederile art+DC alin+1 din 9e(ea nr+1CB@1GGG) '&n-li'tele de
'&mpeten dintre d&u tri$unale din ra#a sa terit&rial) 'ererile re-erit&are la indreptarea)
'&mpletarea sau lmurirea pr&priil&r .&trri) et'+
III.-.1. Co&petenta &ateriala a Inaltei Curti de Casatie si Lustitie
:*a 'um re#ult din art+ 12C alin+ 1 din C&nstituie) %ustiia se reali#ea# prin 5nalta Curte de
Casaie *i Hustiie *i prin 'elelalte instane %ude't&re*ti sta$ilite prin le(e+ :*adar n-ptuirea %ustiiei
este un m&n&p&l se stat+
Pe de & parte) prin prisma te,tului '&nstitui&nal mai sus!inv&'at) si(urele aut&riti a$ilitate
s reali#e#e %ustiia sunt instanele de %ude'at) sta$ilite prin le(e+ :vem n vedere 5nalta Curte de
56
Casaie *i Hustiie /art+ 12C alin+ 1!" din C&nstituie *i art+ 1 alin+ 1) art+ 2 alin+ 2) art+ 1B!" din 9e(ea
nr+ 0"@200" privind &r(ani#area %udi'iar0 *i 'urile de apel) tri$unalele) tri$unalele spe'iali#ate *i
%ude't&riile /art+ 2 alin+ 2 *i art+ D!DD din 9e(ea 0"@200" privind &r(ani#area %udi'iar0+
5nalta Curte de Casaie *i Hustiie) s&lui&nea#1
". re'ursurile de'larate mp&triva .&trril&r 'uril&r de apel) pre'um *i a alt&r .&trri) n 'a#urile
prev#ute de le(e4
$. re'ursurile n interesul le(ii4
-. 'ererile n vederea pr&nunrii unei .&trri preala$ile pentru de#le(area un&r pr&$leme de drept4
1. &ri'e alte 'ereri date prin le(e n '&mpetena sa) putnd -i n&minali#ate in a'east 'ate(&rie1
!'ererea de dele(are a instantei 'nd) din pri'ina un&r mpre%urri e,'epi&nale) instana '&mpetent
este mpiedi'at un timp mai ndelun(at s -un'i&ne#e) a'easta) la 'ererea prii interesate) va
desemna & alt instan de a'ela*i (rad 'are s %ude'e pri'ina /art+1"E C+pr&'+'iv+)0
!'&n-li'tele de '&mpeten intre d&u 'uri de apel

III.-.?. Deter&inarea co&peten#ei dup valoarea obiectului cererii introductive de instan#
2eterminarea '&mpeten6ei instan6ei sus'it interes in '&ndi6iile in 'are este p&si$il 'a & 'erere
de '.emare in %ude'at s 'uprins mai multe 'apete de 'erere prin'ipale evalua$ile in $ani) un 'apt
sau mai multe prin'ipale si altele a''es&rii) 'a# in 'are '&mpeten6a de s&lu6i&nare a 'au#ei va -i
sta$ilit prin rap&rtare la urmt&arele 'riterii
". aloarea obiectului cererii repre'int un criteriu de deli&itare a co&peten#ei intre
/udectorie ,i tribunal+ 5n a'est sens) determinarea val&rii &$ie'tului 'ererii va -i sta$ilit de
re'lamant) prin 'ererea de '.emare in %ude'at) prin rap&rtare la urmt&arele re(uli1
!n 'ererile privit&are la e,e'utarea unui '&ntra't &ri a unui alt a't %uridi') pentru sta$ilirea
'&mpetenei instanei se va ine seama de val&area &$ie'tului a'estuia sau) dup 'a#) de a'eea a prii
din &$ie'tul dedus %ude'ii+
*val&area &$ie'tului a'tului %uridi') sau dup 'a#) val&area pr6ii din &$ie'tul dedus %ude'ii+
val&are va -i avut n vedere *i n 'ererile privind '&nstatarea nulitii a$s&lute) anularea) re#&luiunea
sau re#ilierea a'tului %uridi') '.iar da' nu se s&li'it *i repunerea pril&r n situaia anteri&ar)
pre'um *i n 'ererile privind '&nstatarea e,istenei sau ine,istenei unui drept+
57
*in 'ererile privit&are la '&ntra'te de l&'aiune &ri de leasin() pre'um *i n a'elea privit&are la
predarea sau restituirea $unului n'.iriat &ri arendat) val&area 'ererii se s&'&te*te dup '.iria sau
arenda anual+
!'nd prin a'iune se 'ere plata unei pri dintr!& 'rean) val&area 'ererii se s&'&te*te dup partea
pretins de re'lamant 'a -iind e,i(i$il4
! n 'ererile 'are au 'a &$ie't un drept la prestaii su''esive) da' durata e,istenei dreptului este
nedeterminat) val&area l&r se s&'&te*te dup val&area prestaiei anuale dat&rate+
$+Criteriul 'are este avut in vedere la sta$ilirea '&mpeten6ei vi#ea# &o&entul introducerii cererii
de c4e&are in /udecat) ast-el n't) da' ulteri&r nvestirii instan6ei) intervin m&di-i'ri n 'eea 'e
prive*te 'uantumul val&rii a'eluia*i &$ie't) instan6a ini6ial investit va rmne '&mpetent s
s&lu6i&ne#e 'au#a+
-.Alte re+uli de stabilire a co&petenAei &ateriale a instanAei. 0ituaAia &ai &ultor capete de
cerere principale si=sau accesorii
". '&mpetena se determin dup val&area &$ie'tului 'ererii artat n 'aptul prin'ipal de 'erere+
$. pentru sta$ilirea val&rii) nu se v&r avea n vedere a''es&riile preteniei prin'ipale) pre'um
d&$n#ile) penalitile) -ru'tele) '.eltuielile sau altele asemenea) indi-erent de data s'adenei) *i ni'i
prestaiile peri&di'e a%unse la s'aden n 'ursul %ude'ii+
5n 'a#ul in 'are prtul '&ntest val&area 'ererii date de 'tre re'lamant) atun'i val&area se
sta$ile*te dup ns'risurile pre#entate *i e,pli'aiile date de pri+
-.'nd re'lamantul a sesi#at instana 'u mai multe 'apete prin'ipale de 'erere ntemeiate pe -apte &ri
'au#e di-erite) '&mpetena se sta$ile*te n rap&rt 'u val&area sau) dup 'a#) 'u natura &ri &$ie'tul
-ie'rei pretenii n parte+ 2a' unul dintre 'apetele de 'erere este de '&mpetena altei instane)
instana sesi#at va dispune dis%un(erea *i *i va de'lina n m&d '&respun#t&r '&mpetena+
1.5n 'a#ul n 'are mai multe 'apete prin'ipale de 'erere ntemeiate pe un titlu '&mun &ri avnd
a'eea*i 'au# sau '.iar 'au#e di-erite) dar a-late n strns le(tur) au -&st deduse %ude'ii printr!&
uni' 'erere de '.emare n %ude'at) instana '&mpetent s le s&lui&ne#e se determin inndu!se
seama de a'ea pretenie 'are atra(e '&mpetena unei instane de (rad mai nalt+
58
1.0tabilirea co&petenAei &ateriale a instanAei in ca'ul cererii for&ulate de &ai &ulAi
recla&anti
".da' mai muli re'lamani) prin a'eea*i 'erere de '.emare n %ude'at) -&rmulea# pretenii pr&prii
mp&triva a'eluia*i prt) inv&'nd rap&rturi %uridi'e distin'te *i nea-late ntr!& le(tur 'are s -a'
ne'esar %ude'area l&r mpreun) determinarea instanei '&mpetente se -a'e 'u &$servarea val&rii sau)
dup 'a#) a naturii &ri &$ie'tului -ie'rei pretenii n parte+ :'eea?i este situa6ia *i atun'i 'nd unul
sau mai muli re'lamani -&rmulea#) prin a'eea*i 'erere de '.emare n %ude'at) pretenii mp&triva
mai mult&r pri) inv&'nd rap&rturi %uridi'e distin'te *i -r le(tur ntre ele+
III.1.Co&petenta teritoriala a instantelor /udectoresti
2up m&mentul sta$ilirii instantei '&mpetente de a s&luti&na pri'ina din pun't de vedere
material /%ude't&rie) tri$unal et'+0) este ne'esar a se reali#a & n&u delimitare) in sensul de a se
sta$ili 'are dintre instantele de a'elasi (rad este '&mpetent din pun't de vedere terit&rial a s&luti&na
pri'ina /spre e,emplu) dup 'e s!a sta$ilit ' pri'ina este de '&mpetenta %ude't&riei este ne'esar a se
veri-i'a la 'are dintre %ude't&rii urmea# a se intr&du'e 'ererea0+
III.1.". Co&peten#a teritorial de drept co&un
Re(ula in materia '&mpetentei terit&riale este prev#ut n art+10E C+pr&'+'iv+) '&n-&rm 'ruia
F 'ererea de '.emare n %ude'at se intr&du'e la instana n a 'rei 'ir'ums'ripie d&mi'ilia# sau *i
are sediul prtul) da' le(ea nu prevede alt-elF+ Instana ini6ial investit prin rap&rtare la
d&mi'iliul@sediul prtului va rmne '&mpetent s %ude'e pr&'esul '.iar da') ulteri&r sesi#rii)
prtul *i s'.im$ d&mi'iliul sau sediul+ 2e asemenea) n ip&te#a n 'are prtul are d&mi'iliul n
strintate sau nu are d&mi'iliu 'un&s'ut) 'ererea se intr&du'e la instana n a 'rei 'ir'ums'ripie se
a-l re*edina sau repre#entana a'estuia) iar da' nu are ni'i re*edina &ri repre#entana 'un&s'ut) la
instana n a 'rei 'ir'ums'ripie re'lamantul *i are d&mi'iliul) sediul) re*edina &ri repre#entana)
dup 'a#+
2a' 'ererea re'lamantului este ndreptat mp&triva mai mult&r pri) a'easta p&ate -i
intr&dus la instana '&mpetent pentru &ri'are dintre a'e*tia) iar n 'a#ul n 'are printre pri sunt *i
&$li(ai a''es&riu) 'ererea se intr&du'e la instana '&mpetent pentru &ri'are dintre de$it&rii
prin'ipali+
59
5n situa6ia n 'are un prt a -&st '.emat n %ude'at numai n s'&pul sesi#rii instanei
'&mpetente pentru el) &ri'are dintre pri p&ate inv&'a ne'&mpetena la primul termen de %ude'at la
'are prile sunt le(al 'itate n -aa primei instane+
III.1.$. Co&petenta teritoriala alternativa
P&t e,ista unele situatii) in 'are) pe ln( instanta de la d&mi'iliul@sediul prtului)
'&mpetenta de a s&luti&na pri'ina p&ate apartine si unei alte instante) ale(erea instantei 'are va
s&luti&na pr&'esul -iind un atri$ut e,'lusiv al re'lamantului+
:st-el 1
".Articolul "FE C.proc.civ stabileste c in situatia in care 'ererea de '.emare n %ude'at este
mp&triva unei pers&ane %uridi'e de drept privat) a'easta se p&ate -a'e *i la instana l&'ului unde ea
are un de#mem$rmnt -r pers&nalitate %uridi') pentru &$li(aiile 'e urmea# a -i e,e'utate n a'el
l&' sau 'are i#v&rs' din a'te n'.eiate prin repre#entantul de#mem$rmntului &ri din -apte svr*ite
de a'esta+
2+ Articolul """ C.proc.civ prevede ' 'ererile ndreptate mp&triva statului) aut&ritil&r *i
instituiil&r 'entrale sau l&'ale) pre'um *i a alt&r pers&ane %uridi'e de drept pu$li' p&t -i intr&duse la
instana de la d&mi'iliul sau sediul re'lamantului &ri la instana de la sediul prtului+
+:rti'&lul 11 alin+2vC+pr&'+'iv+) sta$ile?te ') atun'i 'nd prtul e,er'it n m&d stat&rni') n a-ara
d&mi'iliului su) & a'tivitate pr&-esi&nal &ri & a'tivitate a(ri'&l) '&mer'ial) industrial sau altele
asemenea) 'ererea de '.emare n %ude'at se p&ate intr&du'e *i la instana n 'ir'ums'ripia 'reia se
a-l l&'ul a'tivitii respe'tive) pentru &$li(aiile patrim&niale ns'ute sau 'are urmea# s se e,e'ute
n a'el l&'+
+ Articolul ""- C.proc.civ sta$ileste ') in a-ara instantei de la d&mi'iliul prtului) mai sunt
'&mpetente urmt&arele instante6
* instana d&mi'iliului re'lamantului) n 'ererile privit&are la sta$ilirea -iliaiei4
* instana n a 'rei 'ir'ums'ripie d&mi'ilia# 'redit&rul re'lamant) n 'ererile re-erit&are la &$li(aia
de ntreinere) in'lusiv 'ele privind al&'aiile de stat pentru '&pii4
60
* instana l&'ului prev#ut n '&ntra't pentru e,e'utarea) -ie '.iar n parte) a &$li(aiei) n 'a#ul
'ereril&r privind e,e'utarea) anularea) re#&luiunea sau re#ilierea unui '&ntra't4
* instana l&'ului unde se a-l im&$ilul) pentru 'ererile 'e i#v&rs' dintr!un rap&rt de l&'aiune a
im&$ilului4
* instana l&'ului unde se a-l im&$ilul) pentru 'ererile n prestaie ta$ular) n %usti-i'are ta$ular sau
n re'ti-i'are ta$ular4
* instana l&'ului de ple'are sau de s&sire) pentru 'ererile 'e i#v&rs' dintr!un '&ntra't de transp&rt4
* instana l&'ului de plat) n 'ererile privit&are la &$li(aiile 'e i#v&rs' dintr!& 'am$ie) 'e') $ilet la
&rdin sau dintr!un alt titlu de val&are4
* instana d&mi'iliului '&nsumat&rului) n 'ererile avnd 'a &$ie't e,e'utarea) '&nstatarea nulitii
a$s&lute) anularea) re#&luiunea) re#ilierea sau denunarea unilateral a '&ntra'tului n'.eiat 'u un
pr&-esi&nist sau n 'ererile avnd 'a &$ie't repararea pa(u$el&r pr&duse '&nsumat&ril&r4
* instana n a 'rei 'ir'ums'ripie s!a svr*it -apta ili'it sau s!a pr&dus pre%udi'iul) pentru 'ererile
privind &$li(aiile i#v&rte dintr!& asemenea -apt+
!'ererile privind &'r&tirea pers&anei -i#i'e date de Codul civil n '&mpetena instanei de tutel *i de
-amilie se s&lui&nea# de instana n a 'rei 'ir'ums'ripie terit&rial *i are d&mi'iliul sau re*edina
pers&ana &'r&tit+
*n 'a#ul 'ereril&r privind aut&ri#area de 'tre instana de tutel *i de -amilie a n'.eierii un&r a'te
%uridi'e) 'nd a'tul %uridi' a 'rui aut&ri#are se s&li'it prive*te un im&$il) este) de asemenea)
'&mpetent *i instana n a 'rei 'ir'ums'ripie terit&rial este situat im&$ilul4
!in materie de asi(urare) 'ererea privit&are la desp(u$iri se va putea -a'e *i la instana n
'ir'ums'ripia 'reia se a-l1 d&mi'iliul sau sediul asi(uratului4 $unurile asi(urate4 l&'ul unde s!a
pr&dus ris'ul asi(urat+
Jdat 'e ale(erea a -&st -'ut de 'tre re'lamant prin intr&du'erea 'ererii de '.emare in
%ude'at) instana respe'tiv nu!*i mai p&ate de'lina '&mpetena+
III.1.-. Co&petenta teritoriala e%clusiva
Este a'ea -&rma a '&mpetentei prin 'are) n anumite materii) d&ar & anumit instant este
'&mpetent a s&luti&na pri'ina) -r a mai e,ista p&si$ilitatea pentru prti de a sta$ili 'a liti(iul s -ie
61
s&luti&nat de & alt instant) 'eea 'e inseamn ' instanta determinat de prevederile le(ale are &
'&mpetent terit&rial e,'lusiv+
:'easta -&rma a '&mpetentei este preva#uta de n&rme imperative) de la 'are partile nu p&t
der&(a prin v&inta l&r +
5n a'est '&nte,t) 'a#urile de '&mpetenta e,'lusiva sunt preva#ute e,pres si nu p&t -i e,tinse
prin anal&(ie+ :st-el) prtile nu p&t sta$ili 'a & alt instant s s&luti&ne#e liti(iul in urmt&arele
situatii1
".P&trivit prevederil&r art+11E C+pr&'+'iv+) 'ererile privit&are la drepturile reale im&$iliare se intr&du'
numai la instana n a 'rei 'ir'ums'ripie este situat im&$ilul+ :tun'i 'nd im&$ilul este situat n
'ir'ums'ripiile mai mult&r instane) 'ererea se va -a'e la instana d&mi'iliului sau re*edinei
prtului) da' a'easta se a-l n vreuna dintre a'este 'ir'ums'ripii) iar n 'a# '&ntrar) la &ri'are
dintre instanele n 'ir'ums'ripiile 'r&ra se a-l im&$ilul+
;&rmele 'are statuea# '&mpeten6a terit&ril e,'lusiv a instan6ei l&'ului siturii im&$ilului
se apli') prin asemnare) *i n 'a#ul a'iunil&r p&ses&rii) a'iunil&r n (rniuire) a'iunil&r privit&are
la n(rdirile dreptului de pr&prietate im&$iliar) pre'um *i n 'a#ul 'el&r de mpreal %udi'iar a
unui im&$il) 'nd indivi#iunea nu re#ult din su''esiune+
2isp&#itia isi are %usti-i'area in ideea 'a la l&'ul unde este situat im&$ilul se p&t administra 'u
mai multa usurinta pr&$ele ne'esare pentru s&luti&narea a'est&r 'ate(&rii de 'au#e+ S!a retinut in
a'est sens att in d&'trin 't si in %urisprudent 'a re(ula se apli'a tutur&r a'tiunil&r reale im&$iliare
'un&s'ute /a'tiunea in revendi'are) a'tiunile ne(at&rii si a'tiunil&r '&n-es&rii0) intru't) pentru
'ererile 'u 'ara'ter pers&nal art+11 alin+1 C+pr&'+'iv+ sta$ileste & '&mpetent terit&rial alternativ+
E%e&ple 6
!'ererea in revendi'are4
! 'ererea '&n-es&rie4
! 'ererea ne(at&rie4
!'ererea in (rnituire4
!'ererea p&ses&rii 'u privire la im&$il4
!'ererea prin 'are vn#t&rul im&$ilului s&li'it re#&lutiunea '&ntra'tului de vn#are!
62
'umprare) et'+
$.In materie de m&stenire art.""D C.proc.civ. prevede 'a sunt de '&mpetenta instantei 'elui din urma
d&mi'iliu al de-un'tului) pn la ie*irea din indivi#iune 1

!'ererile privit&are la validitatea sau e,e'utarea disp&#itiil&r testamentare4
E%e&plu6
!'ererea pentru anularea unui testament4
! 'ererea pentru '&nstatarea validittii unui testament) et'+
!'ererile privit&are la m&stenire) pre'um si 'ele privit&are la pretentiile pe 'are m&stenit&rii le!ar avea
unul imp&triva altuia4
E%e&plu6
!'ererea avnd 'a &$ie't anularea 'erti-i'atului de m&stenit&r4
!'ererea pentru redu'tiunea li$eralittil&r e,'esive4
!'ererea pentru rap&rtul d&natiil&r) et'+
!'ererile le(ataril&r sau ale 'redit&ril&r de-un'tului imp&triva vreunuia dintre m&stenit&ri sau
imp&triva e,e'ut&rului testamentar+
E%e&plu6
!'ererea pentru predarea unui le(at 'u titlu parti'ular4
!'ererea prin 'are 'redit&rul pers&nal al de-un'tului val&ri-i' drepturi din '&ntra'te in'.eiate
'u a'esta din urm) et'+
5n 'eea 'e priveste sta$ilirea '&mpetentei instantei in rap&rt de ultimul d&mi'iu al de-un'tului)
interesea# ultima l&'uint e-e'tiv a lui de 'uius) iar nu eventualul d&mi'iliu 'are era ns'ris in a'tul
de identitate al a'estuia+
63
+:l treilea 'a# de '&mpetenta terit&riala e,'lusiva este preva#ut in art+11G C+pr&'+'iv+ si prevede ')
'ererile in materie de s&'ietate) pana la s-arsitul li'.idarii in -apt) sunt de '&mpetenta instantei l&'ului
unde s&'ietatea isi are sediul prin'ipal+
De retinut6
dispozitia isi gaseste aplicarea numai in privinta litigiilor dintre societari sau dintre asociati si
societate, in litigiile dintre asociati sau societate cu tertii aplicandu$se regulile de drept comun(
textul se aplica tuturor formelor de societate, civile sau comerciale(
regula se aplica in timp numai pana la momentul lic)idarii in fapt a societatii, adic pn n
momentul imprtirii intregului activ al societtii.
1. :l patrulea 'a# de '&mpetenta e,'lusiva este preva#ut in 'uprinsul art "$F C.pr.civ. ) 'ererile n
materia ins&lvenei sau '&n'&rdatului preventiv -iind de '&mpetena e,'lusiv a tri$unalului n a
'rui 'ir'ums'ripie *i are sediul de$it&rul+
?+:l 'in'ilea ?i ultimul 'a# de '&mpeten6 terit&rial e,'lusiv) vi#ea# 'ererile -&rmulate de un
pr&-esi&nist mp&triva unui '&nsumat&r 'are p&t -i intr&duse numai la instana d&mi'iliului
'&nsumat&rului+ T&tusi) '&n-&rm prevederil&r art+12C alin+2 C+pr&'+'iv+) n liti(iile din materia
pr&te'iei drepturil&r '&nsumat&ril&r) pre'um *i n alte 'a#uri prev#ute de le(e) prile p&t '&nveni
ale(erea instanei '&mpetente) numai dup na*terea dreptului la desp(u$ire) &ri'e '&nvenie '&ntrar
-iind '&nsiderat 'a nes'ris+
DE RETINUTMMM

Doar cererile for&ulate de ctre profesionist 5&potriva unui consu&ator pot
fi introduse nu&ai la instan#a do&iciliului consu&atorului 9cu e%cepAia &ai sus e%pus:)
fiind ca' de co&petenA teritorial e%clusiv< cererile for&ulate de ctre consu&ator
i&potriva unui profesionist ur&ea' re+ulile co&petentei teritoriale alternative din
cuprisnul art.""- pct.D C.proc.civ.
64
III.?.Proro+area de co&petenta
Pr&r&(area intervine in 'a#ul in 'are & instanta '&mpetenta sa s&luti&ne#e 'ererea 'u 'are a
-&st sesi#ata de 'atre re'lamant) devine '&mpetenta in temeiul le(ii /pr&r&(area le(al0) a unei
.&tarari %ude'at&resti /pr&r&(area %ude't&reas'0 sau a '&nventiei partil&r /pr&r&(area
'&nventi&nal0 sa re#&lve si 'ereri 'are) in m&d &$isnuit) nu intra in '&mpetenta sa+
III.?."Proro+area le+ala de co&petent
Pr&r&(area le(ala de '&mpetenta are l&' atun'i 'and instanta sesi#ata isi prelun(este
'&mpetenta in temeiul unei disp&#itii e,prese a le(ii) respe'tiv in 'a#urile prev#ute de art+112 alin+1)
art+12 si art+1G C+pr&'+'iv+
".:st-el) '&n-&rm art.""$ alin.") instanta sesi#at de 'tre re'lamant devine '&mpetent s
s&luti&ne#e liti(iul si in rap&rt de prtii 'are d&mi'ilia# n 'ir'ums'riptiile alt&r instante+
$.Un al d&ilea 'a# de pr&r&(are a '&mpetentei este prev#ut de art."$- C+pr&'+'iv+) '&n-&rm 'ruia6
P'ererile a''es&rii) in'identale ?i adi6i&nate sunt in 'aderea instantei '&mpetente sa %ude'e 'ererea
prin'ipalaF+ Ca atare) instanta sesi#at 'u 'ererea prin'ipal -&rmulat de 'tre re'lamant va s&luti&na
si 'ererile a''es&rii si in'identale) '.iar da' a'estea) da' ar -i -&st -&rmulate pe 'ale separat) ar -i
determinat '&mpetenta unei alte instante+
E%e&plu6
!instanta sesi#at 'u 'ererea de '.emare in %udu'at este '&mpetent s s&luti&ne#e si 'ererile
de atra(ere in pr&'es a tertil&r1 'ererea de interventie v&luntar sau a''es&rie) '.emarea in
%ude'at a alt&r pers&ane) '.emarea in (arantie) artarea titularului dreptului+
-. Cone%itatea repre#int un al treilea 'a# de pr&r&(are le(al a '&mpetentei) re(lementat de art."-E
C+pr&'+'iv+ P&trivit prevederil&r art+ 1G C+pr&'+'iv+) n vederea asi(urrii unei $une %ude'i) n
prim instan este p&si$il '&ne,area mai mult&r pr&'ese n 'are sunt a'elea*i pri sau '.iar
mpreun 'u alte pri *i al 'r&r &$ie't *i 'au# au ntre ele & strns le(tur+
De retinut6
$conexitatea justific prorogarea legal teritorial de competen, dac astfel nu s$ar nclca
regulile competenei teritoriale exclusive(
65
$ conexitatea nu se poate, n general, produce prin nclcarea normelor imperative n materie de
competen(
$conexitatea se invoc pe cale de excep0ie(
$excepia conexitii poate fi invocat de pri sau din oficiu cel mai trziu la primul termen de
judecat naintea instanei ulterior sesizate, care, prin nc)eiere, se va pronuna asupra excepiei.
4nc)eierea poate fi atacat numai odat cu fondul
$conexarea se face la instana mai nti nvestit, afar numai dac amndou prile cer trimiterea
dosarului la una din celelalte instane sau dac pricina este de competena unei instane pe care
prile nu o pot nltura, situaie n care conexarea se va face la acea instan(
$ n orice stare a judecii, pricinile ntrunite pot fi desprite, dac instana consider c numai una
dintre ele este n stare de a fi judecat.
$instana devenit competent prin conexare i pstreaz aceast competen i dup disjungere.
1.!itispendenAa
C&n-&rm art+1B alin+1) nimeni nu p&ate -i '.emat n %ude'at pentru a'eea*i 'au#) a'ela*i
&$ie't *i de a'eea*i parte) naintea mai mult&r instane '&mpetente sau '.iar naintea a'eleia*i
instane) prin 'ereri distin'te+ Cu alte 'uvinte) litispendenta repre#int a'ea situa6ie in 'are s!au
-&rmulat mai multe 'ereri in 'are e,ist tripl identitate de pr6i) &$ie't ?i 'au#+
!itispendenAa nu constituie un ca' de proro+are le+al de co&petenA) intru't nu vi#ea#
'ereri di-erite+
3e$uli:
!presupune investirea un&r instan6e di-erite dar de&p&triv '&mpetente sau a a'eleias instan6e 'u mai
multe 'ereri intre 'are e,ist & tripl identitate de pr6i) &$ie't ?i 'au#4
!litispenden6a se inv&' pe 'ale de e,'ep6ie4
!e,'epia litispendenei p&ate -i inv&'at de pri sau de instan din &-i'iu n &ri'e stare a pr&'esului
n -aa instanel&r de -&nd+
*cnd instanele sunt de a'ela*i (rad) e,'epia se inv&' naintea instanei sesi#ate ulteri&r+ 2a'
e,'epia se admite) d&sarul va -i trimis de ndat primei instane nvestite+
66
*cnd instanele sunt de (rad di-erit) e,'epia se inv&' naintea instanei de (rad in-eri&r+ 2a'
e,'epia se admite) d&sarul va -i trimis de ndat instanei de -&nd mai nalte n (rad+
*5n'.eierea prin 'are s!a s&lui&nat e,'epia de litispenden6 p&ate -i ata'at numai &dat 'u -&ndul+
*cnd unul dintre pr&'ese se %ude' n re'urs) iar 'ellalt naintea instanel&r de -&nd) a'estea din
urm sunt &$li(ate s suspende %ude'ata pn la s&lui&narea re'ursului+
III.?.$Proro+area /udecatoreasca de co&petent
5rorogarea judectoreasc de '&mpetent repre#int a'ea -&rm de e,tindere a '&mpetenei
instanei intervenit prin intermediul unei .&trri %ude't&resti+
:st-el) sunt 'a#uri de pr&r&(are %ude't&reas' a '&mpetentei1
!'nd) din pri'ina un&r mpre%urri e,'epi&nale) instana '&mpetent este mpiedi'at un timp mai
ndelun(at s -un'i&ne#e) 5nalta Curte de Casaie *i Hustiie) la 'ererea prii interesate) va dele(a &
alt instan de a'ela*i (rad 'are s %ude'e pri'ina 3 art+ 1"E C+ pr&'+ 'iv+4
!n 'a#ul in 'are) 'nd din pri'ina re'u#rii nu se p&ate al'tui '&mpletul de %ude'at) pre'um *i n
'a#ul 'nd re'u#area prive*te pe t&i %ude't&rii unei instane) instana superi&ar nvestit 'u
%ude'area 'ererii de re'u#are) da' ea '&nsider a'east 'erere 'a -iind ntemeiat) va dispune
trimiterea pri'inii la & alt instan de't 'ea nvestit iniial) dar de a'ela*i (rad 3 art+ D0 alin+ 2 *i
art+ D2 alin+ 1 C+ pr&'+ 'iv+4
! admiterea apelului *i 'asarea 'u trimitere la alt instan e(al in (rad 'u prima instan) 'are a
pr&nunat .&trarea) da' prile au s&li'itat in m&d e,pres luarea a'estei msuri /art+ "B0 alin+ te#a
a d&ua04
3 admiterea re'ursului *i 'asarea 'u trimitere la & alt instan de'at 'ea 'are a pr&nunat .&trarea
'asat) dar e(al in (rad /art+ "GE te#a a d&ua *i art+ "1B alin+ 2 te#a a d&ua04
3'and administrarea de pr&$e nu se -a'e de 'tre instana 'are %ude') 'i de 'tre & alt instan) prin
'&misie r&(at&rie /art+ 2C1 alin+ 2!! 'nd administrarea d&ve#il&r urmea# s se -a' ntr!& alt
l&'alitate) ea se va ndeplini) prin dele(aie) de 'tre & instan de a'ela*i (rad sau '.iar mai mi' n
(rad) da' n a'ea l&'alitate nu e,ist & instan de a'ela*i (rad0+
!strmutarea pri'inil&r
0tr&utarea
67
Institu6ia strmutrii permite %due'area ?i s&lu6i&narea 'ererii de '.emare in %ude'at de 'tre
& alt instan6) e(al in (rad 'u 'ea de la 'are se strmut) pentru urmt&arele m&tive1
!pentru m&tive de $nuial le(itim4
!pentru m&tive de si(uran pu$li'+
0tr&utarea pentru &otive de bnuial le+iti&
Bnuiala se '&nsider le(itim n 'a#urile n 'are e,ist nd&ial 'u privire la imparialitatea
%ude't&ril&r din 'au#a 'ir'umstanel&r pr&'esului) 'alitii pril&r &ri un&r relaii '&n-li'tuale l&'ale+
Re+uli1
!strmutarea pentru m&tiv de $nuial le(itim sau de si(uran pu$li' se p&ate 'ere n &ri'e -a# a
pr&'esului4
!se s&li'it de 'tre partea interesat4
! este de '&mpetena 'urii de apel) da' instana de la 'are se 'ere strmutarea este & %ude't&rie sau
un tri$unal din 'ir'ums'ripia a'esteia+ 2a' strmutarea se 'ere de la 'urtea de apel) '&mpetena de
s&lui&nare revine 5naltei Curi de Casaie *i Hustiie+ Cererea de strmutare se depune la instana
'&mpetent s & s&lui&ne#e) 'are va n*tiina de ndat instana de la 'are s!a 'erut strmutarea
despre -&rmularea 'ererii de strmutare+
!la s&li'itarea 'elui interesat) '&mpletul de %ude'at p&ate dispune) da' este 'a#ul) suspendarea
%ude'rii pr&'esului) 'u darea unei 'auiuni n 'uantum de 1+000 lei+ Pentru m&tive temeini'e)
suspendarea p&ate -i dispus n a'elea*i '&ndiii) -r 'itarea pril&r) '.iar nainte de primul termen
de %ude'at+
!n'.eierea asupra suspendrii nu se m&tivea# *i nu este supus ni'iunei 'i de ata'+
!msura suspendrii %ude'rii pr&'esului va -i '&muni'at de ur(en instanei de la 'are s!a 'erut
strmutarea+
0tr&utarea pentru &otive de si+uranA public
68
C&nstituie m&tiv de si(uran pu$li' mpre%urrile e,'epi&nale 'are presupun ' %ude'ata
pr&'esului la instana '&mpetent ar putea '&ndu'e la tul$urarea &rdinii pu$li'e+
Re+uli6
!se p&ate 'ere n &ri'e -a# a pr&'esului4
!se p&ate 'ere d&ar de 'tre pr&'ur&rul (eneral de la Par'.etul de pe ln( 5nalta Curte de Casaie *i
Hustiie4
! este de '&mpetena 5naltei Curi de Casaie *i Hustiie) 'are va n*tiina) de ndat) despre depunerea
'ererii instana de la 'are se 'ere strmutarea+
Re+uli de /udecat co&une indiferent de &otivul str&utrii
!'ererea de strmutare se %ude' de ur(en) n 'amera de '&nsiliu) 'u 'itarea pril&r din pr&'es+
* .&trrea asupra strmutrii se d -r m&tivare *i este de-initiv+
*instana de la 'are s!a 'erut strmutarea va -i n'un&*tinat) de ndat) despre admiterea sau
respin(erea 'ererii de strmutare+
Efectele ad&iterii cererii de str&utare
!n 'a# de admitere a 'ererii de strmutare) 'urtea de apel trimite pr&'esul spre %ude'at unei alte
instane de a'ela*i (rad din 'ir'ums'ripia sa+ 5nalta Curte de Casaie *i Hustiie va strmuta %ude'area
'au#ei la una dintre instanele %ude't&re*ti de a'ela*i (rad a-late n 'ir'ums'ripia &ri'reia dintre
'urile de apel nve'inate 'u 'urtea de apel n a 'rei 'ir'ums'ripie se a-l instana de la 'are se 'ere
strmutarea+
!.&trrea va arta n 'e msur a'tele ndeplinite de instan nainte de strmutare urmea# s -ie
pstrate+ 5n 'a#ul n 'are instana de la 'are s!a dispus strmutarea a pr&'edat ntre timp la %ude'area
pr&'esului) .&trrea pr&nunat este des-iinat de drept prin e-e'tul admiterii 'ererii de strmutare+
!apelul sau) dup 'a#) re'ursul mp&triva .&trrii date de instana la 'are s!a strmutat pr&'esul sunt
de '&mpetena instanel&r ierar.i' superi&are a'esteia+ 5n 'a# de admitere a apelului sau re'ursului)
trimiterea spre re%ude'are) atun'i 'nd le(ea & prevede) se va -a'e la & instan din 'ir'ums'ripia
'elei 'are a s&lui&nat 'alea de ata'
III.?.- Proro+area conventionala de co&petent
69
Pr&r&(area '&nventi&nala de '&mpetent intervine in temeiul unei intele(eri /'&nventii0 a
partil&r) in a'ele 'a#uri in 'are le(ea pr&'esuala in(aduie partil&r sa der&(e de la re(ulile de
'&mpetenta pe 'are le sta$ileste+
Conditii 'e se 'e a -i indeplinite pentru a &pera pr&r&(area '&nventi&nal de '&mpetent1
! partile sa ai$a 'apa'itate de e,er'itiu4
! '&nsimtamantul l&r sa -ie li$er si nevi'iat4
! '&nventia partil&r sa -ie e,presa4
!partile sa determine in m&d nee'.iv&' instanta aleasa4
!instanta aleas sa nu -ie ne'&mpetenta a$s&lut+
III.@ E%ceptia de neco&petenta
E,'eptia de ne'&mpetent repre#int mi%l&'ul prin 'are) in 'ursul pr&'es pendente) se inv&'
-aptul ') instanta sesi#at nu este '&mpetent s s&luti&ne#e liti(iul+
E,'eptia de ne'&mpetent se inv&' di-erit) dup 'um n&rma 'are se pretinde a -i n'l'at
este de &rdine pu$li' sau privat+
;e'&mpetena de ordine pu!lic se mparte) su$ aspe'tul re(imului %uridi') n d&u 'ate(&rii 1
! competena general) n le(tur 'u 'are e,'eptia se p&ate inv&'a de &ri'are dintre prti) de
pr&'ur&r sau de instantp din &-i'iu) in &ri'e m&ment pr&'esual4
! competena material *i teritorial exclusiv) 'are sunt re(lementate de n&rme de &rdine pu$li')
dar mi%l&'ul de inv&'are a n'l'rii a'est&ra are & natur mi,t) 'ara'teri#at prin -aptul ' p&ate -i
inv&'at de &ri'are dintre pri 't *i de instan) dar numai pn in -a6a primei instante pn la
primul termen de %ude'at la 'are pr6ile sunt le(al 'itate+
5n 'e prive*te ne'&mpetena de ordine pri%at /'ea terit&riala 'are nu are 'ara'ter e,'lusiv0
p&ate -i inv&'at d&ar de 'tre prt prin ntmpinare sau) da' ntmpinarea nu este &$li(at&rie) 'el
mai tr#iu la primul termen de %ude'at la 'are prile sunt le(al 'itate n -aa primei instane+ .
.ub aspectul 'il&r de ata' sus'epti$ile de a -i e,er'itate mp&triva .&trrii prin 'are
ainstana s!a de'larat ne'&mpetent) a'east .&trre nu este supus ni'iunei 'i de ata') d&sarul
-iind trimis de ndat instanei '&mpetente sau altui &r(an 'u a'tivitate %urisdi'i&nal '&mpetent+
III.B Conflictele de co&petenA
70
C&n-li'tul de '&mpetenta se de-ineste 'a -iind situatia in 'are d&ua sau mai multe instante
%ude'at&resti sau alte &r(ane 'u a'tivitate %urisdi'ti&nala se '&nsidera '&mpetente sau dimp&triva)
ne'&mpetente) sa s&luti&ne#e & 'au#a 'ivila '&n'reta si isi de'lina ast-el) re'ipr&') '&mpetenta+
C&n-li'tele de '&mpetenta p&t -i p&#itive sau ne(ative+
E,ista conflict po&iti% de competenta &ri de 'ate &ri d&ua sau mai multe instante se de'lara
'&n'&mitent sau su''esiv a$ilitate sa s&luti&ne#e a'eeasi 'au#a 'ivila) de'linandu!si re'ipr&'
'&mpetenta+
Conflictul ne$ati% de competenta apare) dimp&triva) in a'ele 'a#uri in 'are d&ua sau mai
multe instante se de'lara ne'&mpetente sa s&luti&ne#e & anumita 'au#a 'ivila) de'linandu!si re'ipr&'
'&mpetenta+
Pentru a ne a-la in pre#enta unui '&n-li't p&#itiv de '&mpetenta tre$uie 'a in -ata instantei
ne'&mpetente /dintre 'ele d&ua 'are v&r a%un(e in '&n-li't0 sa -ie ridi'ata e,'eptia de ne'&mpetenta)
e,'eptie 'are prin respin(erea ei de'lansea#a '&n-li'tul de '&mpetenta+ 2e asemenea) p&ate aparea
'&n-li't p&#itiv de '&mpetenta si in situatia in 'are d&ua sau mai multe instante de&p&triva
'&mpetente sunt sesi#ate 'u %ude'area a'eleiasi pri'ini / spre ex., in cazul competentei alternative0)
situatie 'are impune ridi'area e,'eptiei de litispendenta+ C&n-li'tul se de'lansea#a in m&mentul
respin(erii e,'eptiei de 'atre instanta a$ilitata sa & s&luti&ne#e si in -ata 'areia s!a inv&'at+
Pentru a ne a-la in pre#enta unui '&n-li't ne(ativ de '&mpetenta tre$uie indeplinite 'umulativ
urmat&arele cerinte1
- sa e,iste 'umulativ d&ua sau mai multe instante sesi#ate 'u %ude'area a'eleiasi pri'ini /tripla
identitate1 parti) &$ie't 'au#a %uridi'a 04
!de'linarile de '&mpeten6 intre instantele sesi#ate sa -ie re'ipr&'e / nu e,ista '&n-li't de '&mpetenta
da'a de'linarile sunt su''esive) intervenite intre mai multe instante) da'a a'estea sau 'el putin d&ua
dintre ele nu au intrat in '&ntradi'tie04
- 'el putin una dintre a'este instante sa -ie '&mpetenta sa s&luti&ne#e 'ererea respe'tiva4 da'a
instanta sesi#ata 'u s&luti&narea '&n-li'tului ne(ativ de '&mpetenta '&nsidera 'a ni'i una
dintre instante nu este '&mpetenta) apre'iind 'a -iind '&mpetenta & alta instanta) va trimite
a'esteia d&sarul) pe 'ale administrativa+
Solutionarea conflictelor de competenta /art+ 1D C+pr&'+'iv+0
71
- se -a'e pe 'alea re+ulatorului de co&petenta) de 'atre instanta superi&ara instantel&r a-late
in '&n-li't4
- & data 'u sesi#area instantei superi&are) instanta in -ata 'areia s!a ivit '&n-li'tul suspenda
s&luti&narea 'au#ei si inaintea#a d&sarul instantei indreptatite sa se pr&nunte asupra a'estuia4
- '&n-li'tele de '&mpetenta se p&t ivi si intre instantele %ude'at&resti si 'elelalte &r(ane 'u
a'tivitate %urisdi'ti&nala4 situatie in 'are '&n-li'tul se s&luti&nea#a de 'atre instanta ierar.i'
superi&ara 'elei a-late in '&n-li't4
- in 'a#ul in 'are '&n-li'tul de '&mpetenta se iveste intre I+C+C+H+ si & alta instanta) a'esta se
re#&lva de 'tre I+C+C+H+) .&tararea pr&nuntata '&nstituind in a'elasi timp atat de'linat&r 'at si
re(ulat&r de '&mpetenta4
- Instanta '&mpetenta sa s&luti&ne#e '&n-li'tul va .&tari in 'amera de '&nsiliu) -ara 'itarea
partil&r4
! instana '&mpetent s %ude'e '&n-li'tul va .&tr asupra a'estuia printr!& .&trre de-initiv
Re'u&at
QPrin co&peten# nele(em aptitudinea re'un&s'ut prin le(e unei instane %ude't&re*ti sau
&r(an %urisdi'i&nal /&ri 'u a'tivitate %urisdi'i&nal0 de a %ude'a un anumit liti(iu+
Q 2a' ne situm n 'adrul a'eluia*i sistem de &r(ane /'&mpetena %urisdi'i&nal0 delimitm
'&mpetena material /instane %ude't&re*ti de (rad di-erit0 *i '&mpetena terit&rial /instane
de a'elea*i (rad0+ 5n privina '&mpetenei terit&riale) a'easta se su$'lasi-i' n '&mpeten
terit&rial de drept '&mun /'ererea se intr&du'e la instana de drept '&mun0) '&mpetena
terit&rial alternativ /re'lamantul are ale(erea ntre mai multe instane de&p&triv
'&mpetente0 *i '&mpetena terit&rial e,'lusiv /'ererea va -i intr&dus numai la & anumit
instan0+
Q 2in pun'tul de vedere al 'ara'terului n&rmel&r de '&mpeten /imperative sau disp&#itive0)
'&mpetena se mai 'lasi-i' n '&mpeten a$s&lut /re(lementat de n&rme imperative 3
'&mpetena (eneral) '&mpeten material) '&mpeten terit&rial e,'lusiv0 *i '&mpeten
relativ /re(lementat de n&rme de '&mpeten disp&#itive 33 '&mpetena terit&rial
alternativ0+
Q Proro+area de co&petent intervine in 'a#ul in 'are & instanta '&mpetenta sa s&luti&ne#e
'ererea 'u 'are a -&st sesi#ata de 'atre re'lamant) devine '&mpetenta in temeiul le(ii
72
/pr&r&(area le(al0) a unei .&tarari %ude'at&resti /pr&r&(area %ude't&reas'0 sau a '&nventiei
partil&r /pr&r&(area '&nventi&nal0 sa re#&lve si 'ereri 'are) in m&d &$isnuit) nu intra in
'&mpetenta sa+
Q E%ceptia de neco&petent repre#int mi%l&'ul prin 'are) in 'ursul pr&'es pendente) se
inv&' -aptul ') instanta sesi#at nu este '&mpetent s s&luti&ne#e liti(iul+
QConflictul de co&petenta se de-ineste 'a -iind situatia in 'are d&ua sau mai multe instante
%ude'at&resti sau alte &r(ane 'u a'tivitate %urisdi'ti&nala se '&nsidera '&mpetente sau
dimp&triva) ne'&mpetente) sa s&luti&ne#e & 'au#a 'ivila '&n'reta si isi de'lina ast-el) re'ipr&')
'&mpetenta+
I. $. Re'olvati ur&atoarele teste +ril
".aloarea cererii de c4e&are in /udecat se va stabili dup ur&toarele re+uli6
a: in 'ererile 'are au 'a &$ie't un drept la prestaii su''esive) int&tdeauna val&area se
va 'al'ula dup val&area prestaiei anuale dat&rate4
b: in 'ererea avand 'a &$ie't un drept real asupra unui im&$il) val&area se va determina
int&tdeauna dup val&area imp&#a$il4
c: in 'ererile in materie de m&*tenire) val&area se va sta$ili -r s'derea sar'inil&r
sau dat&riil&r m&*tenirii+
$. Cererea privitoare la un i&obil care se afl in circu&scrip#iile &ai &ultor instan#e6
a: se va intr&du'e int&tdeauna la instana d&mi'iliului sau re*edinei paratului4
b: se va intr&du'e int&tdeauna la &ri'are dintre instanele unde se a-l im&$ilul4
c: se va intr&du'e la instana de la d&mi'iliul sau re*edina paratului) da' a'easta se
a-l intr!una dintre a'este 'ir'ums'ripii+
-. In ceea ce prive,te e%cep#ia de neco&peten#6
a: da' a'easta vi#ea# ne'&mpetena (eneral a instanel&r %ude't&re*ti) e,'epia
se p&ate inv&'a de 'tre instan &ri de 'tre pri pan la in'.iderea de#$ateril&r in
prim instan4
b: da' a'easta vi#ea# ne'&mpetena material sau terit&rial e,'lusiv) e,'epia
tre$uie inv&'at de 'tre pri &ri de 'tre %ude't&r la primul termen de %ude'at la
'are prile sunt le(al 'itate) in -aa primei instane4
c: da' a'easta vi#ea# ne'&mpetena de &rdine privat) e,'epia p&ate -i inv&'at
de 'tre pri 'el mai tar#iu la primul termen de %ude'at la 'are prile sunt le(al 'itate
73
in -aa primei instane+
1. In ca'ul conflictului de co&peten#6
a: a'esta va -i s&lui&nat in 'amera de '&nsiliu) 'u 'itarea pril&r4
b: .&trarea dat 'u privire la s&lui&narea '&n-li'tului este de-initiv4
c: sesi#area instanei '&mpetente s s&lui&ne#e '&n-li'tul p&ate -i -'ut *i de 'tre
partea interesat4
?. Jotrarea de str&utare se caracteri'ea' prin6
a: se d in *edin pu$li') -r 'itarea pril&r4
b: se d -r m&tivare4
c: este de-initiv+
@. Instan#a co&petent s /udece o cerere de str&utare este6
a: Tri$unalul) in 'a#ul m&tivului de $nuial le(itim da' se 'ere strmutarea 'au#ei
de la & %ude't&ria din 'ir'ums'ripia a'estuia4
b: Curtea de apel) in 'a#ul de $nuial le(itim da' se 'ere strmutarea 'au#ei de la
& %ude't&rie sau de la un tri$unal din 'ir'ums'ripia a'esteia4
c: Inalta Curte de Casaie *i Hustiie in 'a#ul de $nuial le(itim da' se 'ere
strmutarea 'au#ei de la 'urtea de apel+
B.Dac e%cep#ia de neco&peten# este ad&is) instan#a pronun# o 4otr2re de declinare a
co&peten#ei 6
a+ 'are p&ate -i ata'at 'u re'urs n termen de D #ile de la '&muni'are 4
$+ 'are p&ate -i ata'at 'u re'urs n termen de 1D #ile de la '&muni'are 4
'+ 'are nu este supus ni'iunei 'i de ata'
B+Co&peten#a &aterial presupune6
a+& delimitare ntre instanele de a'ela*i (rad4
$+& delimitare ntre instane de (rad di-erit4
'+& delimitare ntre instanele de %ude'at *i &r(anele 'u a'tivitate %urisdi'i&nal
E.Re+ula potrivit creia) cererea de c4e&are 5n /udecat se introduce la instan#a do&iciliului
p2r2tului 5,i +se,te aplicarea6
a+in &ri'e situaie) indi-erent de &$ie'tul 'ererii de '.emare n %ude'at4
74
$+d&ar n materia 'ereril&r avnd 'a &$ie't $unurile m&$ile4
'+&ri de 'te &ri nu e,ist & disp&#iie le(al 'are s sta$ileas' & alt instan '&mpetent din pun't
de vedere terit&rial
"F.Cererea de parta/are a bunurilor i&obile dob2ndite de so#i 5n ti&pul cstoriei) for&ulat 5n
cadrul procesului de divor#) este de co&peten#a6
a+instanei de la l&'ul siturii $unuril&r im&$ile4
$+instanei de la d&mi'iliul prtului
'+instanei sesi#ate 'u 'ererea de div&r
TEMA
Actele de procedur 3i ter&enele procedurale
.".Notiune
:'tul de pr&'edur repre#int &ri'e a't /&peraiune %uridi' sau ns'ris0 -'ut pentru
de'lan*area pr&'esului 'ivil) n 'ursul *i n 'adrul pr&'esului 'ivil de 'tre instana %ude't&reas')
pri *i 'eilali parti'ipani la pr&'es) le(at de a'tivitatea pr&'esual a a'est&ra+ !6./.+iobanu,
7.+.8riciu, +.+.-inu, -rept procesual civil, drept notarial, drept executional civil & +urs de 8aza,
*d.9a0ional, ':%;, p.';:0+
.$.Condi#iile pentru 5ndeplinirea actelor de procedur
C&ndi6iile (enerale pentru indeplinirea &ri'rui a't de pr&'edur
%. actele de procedur trebuie s imbrace forma scris 3 in a'est sensi '&n-&rm art+1"B C+pr&'+'iv+)
F&ri'e 'erere adresat instanel&r %ude't&re*ti tre$uie s -ie -&rmulat n s'ris *i s 'uprind
indi'area instanei 'reia i este adresat) numele) prenumele) d&mi'iliul sau re*edina pril&r &ri)
dup 'a#) denumirea *i sediul l&r) numele *i prenumele) d&mi'iliul sau re*edina repre#entanil&r l&r)
da' este 'a#ul) &$ie'tul) val&area preteniei) da' este 'a#ul) m&tivele 'ererii) pre'um *i semntura+
2e asemenea) 'ererea va 'uprinde) da' este 'a#ul) *i adresa ele'tr&ni' sau '&&rd&natele 'are au -&st
indi'ate n a'est s'&p de pri) pre'um numrul de tele-&n) numrul de -a, &ri altele asemenea+
E%cepAii de la for&a scris6
75
!'ererile -'ute n *edin) la &ri'e instan) se p&t -&rmula *i &ral) -'ndu!se meniune despre
a'easta n n'.eiere
2+a'tul de pr&'edur tre$uie s relate#e in '.iar '&ninutul su -aptul ' au -&st indeplinite 'erinele
le(ii
.-.Ter&enele procedurale
Termenele pr&'edurale sunt sta$ilite de le(e &ri de instan *i repre#int intervalul de timp n
'are p&ate -i ndeplinit un a't de pr&'edur sau n 'are este inter#is s se ndeplineas' un a't de
pr&'edur+
Prin urmare) termenele pr&'edural sunt le(ale /prev#ute de le(e0) %udi'iare /sta$ilite de 'tre
instant de %ude'at0 sau '&nventi&nale /sta$ilite prin a'&rdul de v&in6 al pr6il&r0+
.-.".Modul de calcul al ter&enelor
Termenele) n a-ar de 'a#ul n 'are le(ea dispune alt-el) se 'al'ulea# dup 'um urmea#1
". 'nd termenul se s&'&te*te pe &re) a'esta n'epe s 'ur( de la &ra #er& a #ilei urmt&are4
$. 'nd termenul se s&'&te*te pe #ile) nu intr n 'al'ul #iua de la 'are n'epe s 'ur( termenul)
ni'i #iua 'nd a'esta se mpline*te4
-. 'nd termenul se s&'&te*te pe sptmni) luni sau ani) el se mpline*te n #iua '&respun#t&are
din ultima sptmn &ri lun sau din ultimul an+ 2a' ultima lun nu are #i '&respun#t&are 'elei n
'are termenul a n'eput s 'ur() termenul se mpline*te n ultima #i a a'estei luni+
1. Cnd ultima #i a unui termen 'ade ntr!& #i nelu'rt&are) termenul se prelun(e*te pn n prima
#i lu'rt&are 'are urmea#+
3e$uli:
!termenele n'ep s 'ur( de la data '&muni'rii a'tel&r de pr&'edur) da' le(ea nu dispune alt-el+
76
! se '&nsider ' a'tul a -&st '&muni'at prii *i n 'a#ul n 'are a'easta a primit su$ semntur '&pie
de pe a't) pre'um *i n 'a#ul n 'are ea a 'erut '&muni'area a'tului unei alte pri+
*termenul pr&'edural nu n'epe s 'ur() iar da' a n'eput s 'ur( mai nainte) se ntrerupe -a de
'el lipsit de 'apa'itate de e,er'iiu &ri 'u 'apa'itate de e,er'iiu restrns) 't timp nu a -&st
desemnat & pers&an 'are) dup 'a#) s l repre#inte sau s l asiste+
* termenul pr&'edural se ntrerupe *i un n&u termen n'epe s 'ur( de la data n&ii '&muni'ri n
urmt&arele 'a#uri1
". 'nd a intervenit m&artea uneia dintre pri4 n a'est 'a#) se -a'e din n&u & sin(ur '&muni'are la
ultimul d&mi'iliu al prii de'edate) pe numele m&*tenirii) -r s se arate numele *i 'alitatea -ie'rui
m&*tenit&r4
$. 'nd a intervenit m&artea repre#entantului prii4 n a'est 'a#) se -a'e din n&u & sin(ur
'&muni'are prii+
.1. Nulitatea actelor de procedur
Confor& art."B1 alin." C.proc.civ.) nulitatea este san'iunea pr&'edural 'are intervine in
'a#ul a'tului de pr&'edur 'e nu indepline*te '&ndiiile) de -&nd sau de -&rm) prev#ute de le(e
pentru validitatea lui) lipsindu!l in t&t sau in parte de e-e'tele sale -ire?ti+
;&ul C&d de pr&'edur 'ivil -a'e distin'ie intre nulitatea '&ndii&nat 'a vtmare) 'are
repre#int re(ula) *i nulitatea ne'&ndii&nat+
:st-el) p&trivit art+ 1ED alin+ 1) a'tul de pr&'edur este l&vit de nulitate da' prin nerespe'tarea
'erinei le(ale s!a adus prii & vtmare 'are nu p&ate -i inlturat de'at prin des-iinarea a'estuia+
Prin urmare) pentru a interveni nulitatea condiionat este ne'esar indeplinirea 'umulativ a
mai mult&r '&ndiii1
a0 e,istena unui a't de pr&'edur int&'mit 'u ne&$servarea 'erinel&r le(ale4
$0 a'tul de pr&'edur s -i pr&dus prii 'are inv&' nulitatea & vtmare /'are p&ate '&nsta intr!un
pre%udi'iu patrim&nial &ri in impiedi'area prii
de a!*i pre(ti aprarea din 'au#a unei 'itri nele(ale) ne'&muni'rii unui a't de pr&'edur)
nedepunerii rap&rtului de e,perti# in termenul prev#ut de le(e04
77
'0 vtmarea s nu p&at -i inlturat de'at prin anularea a'tului+
Re'olvati ur&toarele +rile6
1+In 'eea 'e priveste termenele pr&'edurale1
a: 'a re(ul) a'estea in'ep s 'ur( de la data '&muni'rii a'tel&r de pr&'edur4
b: a'estea nu p&t -i intrerupte4
c: se intrerup -a de 'el lipsit de 'apa'itate de e,er'iiu 'at timp nu a -&st desemnat
& pers&an 'are s il repre#inte
$.Nulitatea condi#ionat de e%isten#a unei vt&ri6
a0 repre#int dreptul '&mun n materia nulitii a'tel&r de pr&'edur4
$0 intervine atun'i 'nd) printre altele) e,ist un a't de pr&'edur 'are a -&st nt&'mit 'u
nerespe'tarea -&rmel&r le(ale sau de 'tre & instan ne'&mpetent4
'0 intervine atun'i 'nd este ndeplinit '&ndiia de la pun'tul $0 *i vtmarea nu p&ate -i nlturat
de't prin anularea a'tului+
78