Animatia, parte componenta a activitatii hoteliere

Scurt istoric
Animatia n hotel constituie o activitate a carei origini se afla n nsasi aparitia si evolutia
structurilor de cazare.
Primii care au conferit activitatii hoteliere si rolul de agrement si animatie au fost
englezii care, n Evul Mediu, o data cu dezvoltarea hanurilor, au cautat sa atraga ct mai multi
clienti utiliznd si tehnici de animatie realizate de proprietar si de familia sa, ct si prin alte
categorii de persoane, cum ar fi actorii ambulanti. ntre anii 1!"# 1!$% hanurile din Anglia erau
cele mai vestite n lume pentru confortul si serviciile oferite.
&upa 'evolutia franceza au avut loc multiple schimbari de ordin social, politic si
economic si se realizeaza o mare deschidere pentru dezvoltarea turismului. (lu)urile turistice
sunt orientate din Anglia spre (ranta, *talia, Austria, +ermania si Elvetia. n aceasta perioada
apar primele hoteluri de lu) care ofereau servicii comple)e, inclusiv de agrement si animatie,
cum sunt, &older +rand -otel # .urich, -otel *mperial # /iena, -otel /ier 0ahreszeiten #
-amburg, -otel &es 1erges # +eneva.
&upa anul 1!"", ca urmare a dezvoltarii turismului de vacanta, iau nastere primele statiuni
balneare, care si azi au o imagine de renume2 Marienbad, /ich3, 4iesbaden, 'agaz, 5oeche#les#
1ains.
n aceeasi perioada se dezvolta si alte zone turistice, cum sunt2 6oasta de Azur, sau statiuni
montane precum .ermatt si 7t. Moritz.
n aceste statiuni hotelurile asigurau pentru turistii sositi n vacanta multiple posibilitati de
petrecere n mod placut a timpului liber, prin activitati culturale, sportive, la care acestia
participau n mod activ.
n America, industria hoteliera s#a dezvoltat puternic ncepnd cu anul 189, cnd a fost
inaugurat n :e; <or= prima constructie conceputa special cu destinatie de cazare, care a purtat
numele de 6it3 -otel, cu o capacitate de > de camere.
-otelurile din America s#au dezvoltat dupa modelul englezesc, dar care s#a dovedit a fi
prea rigid si conservator pentru stilul american. n cele din urma, noua viziune americana asupra
activitatilor hoteliere a triumfat si a determinat ca la nceputul secolului al ?*?#lea hotelurile din
7@A sa fie considerate cele mai bune din lume. 6heia succesului a constat n2
# dezvoltarea hotelurilor de tranzit care mai apoi au devenit hoteluri pentru oamenii de afaceri,
oferind servicii specializate pentru acestia,
# crearea unui cadrul confortabil n hoteluri si dezvoltarea serviciilor suplimentare, hotelurile
fiind utilizate frecvent ca locuinte temporare,
# dezvoltarea si diversificarea activitatilor de agrement si animatie
6el mai ilustrativ e)emplu sub aspectul dezvoltarii activitatilor de agrement si animatie l
constituie 5as /egas, :evada, din 7@A, situat la $.81 mile de :e; <or= 6it3, la $!! mile de
5os Angeles si la %A mile de 7an (rancisco.
7tatul :evada este primul care a legalizat practicarea Bocurilor de noroc n perioada celui
de#al doilea razboi mondial. n aceasta zona a e)istat o traditie n acest domeniu, avnd n vedere
ca pe aici trecea drumul cautatorilor de aur spanioli de la sfrsitul secolului al ?*?#lea.
Primul hotel important din 5as /egas destinat turistilor care doreau sa practice Bocurile
de noroc si sa beneficieze si de alte posibilitati de agrement si animatie a fost construit n 1891 si
a purtat numele de E5 'A:6-C /E+A7 -CDE5 6A7*:C. Al doilea hotel, a carui legenda
dainuie si astazi este -otelul (lamingo, construit de 1enBamin E1@+7<F 7iegel n 189A.
Americanii sunt cei care au dezvoltat conceptul de hotel pentru oamenii de afaceri, initial
comis#voiaBori sau comercianti, primele hoteluri mari destinate acestui segment fiind2
-otel Dremont -ouse, 1oston G1!$8H,
-otel Palace, 7an (rancisco G1!%H,
-otel 4aldorf#Astoria, :e; <or= Gsfrsitul sec. al ?*?#leaH,
-otel 1ro;n Palace, &enver Gsfrsitul sec. al ?*?#leaH,
-otel 1uffalo 7tatler G18"!H # primul hotel comercial n adevaratul nteles al cuvntului,
inventat de Ells;orth 7tatler, n care, pentru informare, fiecarui client i se punea la
dispozitie ziarul de dimineata,
-otel Penns3lvania, :e; <or= G181" # 18$"H,
-otel 7tevens 6hicago, de >.""" camere G181" # 18$"H,
-otel 6hicago -ilton I Do;ers, de 1.A"" camere G181% # 18$"H.
-otelurile mentionate au fost construite ca hoteluri de lu) destinate oamenilor de afaceri,
oferind cele mai atractive locuri de ntlnire si petrecere a timpului n mod placut.
n filozofia hoteliera americana, agrementul si animatia au constituit parte componenta a
produsului hotelier si factor determinant n stimularea vnzarilor serviciilor.

Rolul animatiei n hotel
Aparitia satelor de vacanta, adncirea concurentei n domeniul ofertei de turism, precum si
modificarile care s#au produs n comportamentul de consum al clientilor au determinat abordarea
ntr#o noua viziune a produsului hotelier, att de catre organizatorii de turism GtouroperatoriH ct
si de catre prestatorii de servicii GhoteluriH. n acest sens pentru ca oferta hoteliera sa devina mai
atractiva ea a fost mbogatita structural, adaptata si pusa n valoare prin utilizarea unor noi
tehnici, cele de animatie.
Astazi animatia este o componenta obligatorie a activitatilor desfasurate de toate tipurile
de hoteluri si adaptata la specificul ofertei si al clientilor.
Animatia n hotel reprezinta o activitate organizata si adaptata care are ca scop2
J crearea tuturor conditiilor pentru petrecerea ntr#un mod ct mai placut si util a seBurului,
J informarea clientilor si stimularea consumului serviciilor hoteliere cu plata si fara plata,
J antrenarea clientilor n diferite activitati recreative, cultural # sportive ca participanti activi sau
pasivi,
J antrenarea clientilor n activitati inedite, altele dect cele pe care le desfasoara n mod obisnuit
n timpul anului, rentoarcerea la copilarie si la esenta lucrurilor,
J crearea unei atmosfere placute pe tot parcursul seBurului.
n viziunea moderna de mar=eting, fiecare angaBat al hotelului care prin natura postului
intra n contact direct cu clientul este un agent de vnzare, implicit un animator, al carui rol este
de a#l face pe client sa se simta bine, de a#i anticipa doleantele, de a promova serviciile hotelului
n scopul vnzarii lor.
6onceptul modern de animatie nu se mai rezuma doar la gasirea formulelor pentru
petrecerea timpului ct mai placut pentru clienti, el reprezinta o parte integranta a filozofiei de
vnzare a produsului hotelier si se transpune n obiective concrete si specifice pentru fiecare
angaBat al hotelului.
Prin activitatile de animatie si prin calitatile animatorilor se dezvolta imaginea hotelului,
aceasta ducnd n mod firesc la fidelizarea clientilor si la cresterea veniturilor.
Animatia nu este o activitate specifica doar hotelurilor de vacanta, activitati de animatie
fiind considerate toate acele miBloace si tehnici prin care clientii sunt facuti sa se simta bine, sa
aiba starea de confort, precum si cele care au rolul de a crea nevoia de consum si oferirea de
aButor n satisfacerea acesteia la cel mai nalt nivel.

Clasificarea activitatii de animatie
Pornind de la specificul si natura activitatilor de animatie se poate observa ca acestea sunt
diferite ca structura si se adreseaza unor segmente diferite de clienti.

Activitatile de animatie se pot clasifica:

a) n functie de natura clientilor si destinatia hotelului:
J animatie pentru oamenii de afaceri si evenimente
J animatie pentru clienti sositi n vacanta
J animatie pentru clienti sositi la tratament sau n cadrul programelor de punere n forma

b) n functie de natura activitatilor realizate
J animatie de vnzare
J animatie recreativa
J animatie culturala
J animatie sportiva
J animatie pentru copii
J animatie de Bocuri de noroc GcazinouH
J animatie pentru marcarea anumitor evenimente
J animatie gastronomica

c) n functie de momentul realizarii:
J animatie de ntmpinare
J animatie pe parcursul seBurului
J animatie specifica plecarii clientilor

d) n functie de nivelul de antrenare al participantilor:
J animatie pasiva
J animatie activa

e) n functie de specificul spatiilor de desfasurare a activitatilor:
J animatie realizata la locul vnzarii Greceptie, bar, restaurant etc.H
J animatie realizata n spatii amenaBate special desfasurarii activitatii de agrement si
animatie Gsala de spectacole, amfiteatru, piscina, terenuri de sport, plaBa etc.H

f) n functie de locul de amplasare a spatiilor destinate agrementului:
J animatie realizata n spatii e)terioare GplaBa, piscina, teren de sport, amfiteatru, terasa
etc.H
J animatie realizata n spatii interioare Gsala de spectacol, unitati de alimentatie, club
pentru copii, cazino etc.H

g) n functie de momentul zilei:
J animatie de dimineata
J animatie de dupa amiaza
J animatie de seara
J animatie de noapte

h) n functie de natura si nivelul de pregatire al prestatorilor activitatii de animatie:
J animatie realizata de animatorii de vnzari pentru servicii hoteliere Greceptioner, sef de
receptie, concierge, chelner, barman, sef de sala, bucatar sef, manageri care coordoneaza
activitatile operative de cazare si alimentatieH
J animatie realizata de animatori specializati

i) n functie de statutul animatorilor:
J animatie realizata de animatori angaBati de hotel
J animatie realizata de animatori angaBati de touroperatori

n alegerea activitatilor de animatie care se vor realiza n hotel trebuie sa se tina cont de
specificul hotelurilor si al clientilor.
&in clasificarea prezentata rezulta ca toate categoriile de persoane cu rol de vnzare
trebuie sa desfasoare activitati de animatie specifice, cu rol de stimulare a vnzarilor de servicii
hoteliere.
n ceea ce priveste turismul specializat, animatia mbraca multiple forme, constituind
element de atractie si diferentiere a ofertei de servicii, ct si un element de fidelizare a clientilor.

Animatia realizata de personal hotelier cu rol de vnzare

Dermenul de animatie provine din verbul Ea animaF # a da viata, tehnicile de animatie
utilizate n receptie si n celelalte departamente prestatoare de servicii avnd rolul de a da viata
produselor, de a le pune n valoare pentru ca vnzarea serviciilor hoteliere sa aiba un caracter
placut si stimulativ.
6ea mai simpla modalitate de animatie realizata n hotel consta n masurile specifice
utilizate la primirea clientilor.
Prima impresie este cea mai importanta pentru client si aceasta se formeaza la primul
contact cu hotelul, cu ambianta sa si cu personalul hotelier.
Primirea presupune luarea tuturor masurilor pentru ca serviciile sa fie prestate n conditii de
calitate si promptitudine.
&intre toate elementele ce compun primirea clientilor atitudinea personalului are un rol
determinant. C primire calduroasa, amabila confera clientului un confort psihic deosebit, o stare
de bine si rela)are.
.mbetul este cel mai minunat lucru pe care#l poate oferi personalul din receptie unui
client. .mbetul natural, lipsit de orice element de corectura, reflecta o stare interioara pura si
pozitiva, disponibilitatea persoanei de a fi rela)ata, constienta pe deplin de rolul sau. Este
adevarat ca nu ntotdeauna avem motive sa zmbim. :u putem lasa cu totul deoparte problemele
personale sau cele de serviciu. &ar, cu toate acestea, trebuie sa gasim energia pentru a zmbi.
Mecanismul fizic si psihic de producere a zmbetului este e)trem de subtil. Atunci cnd el
nu provine dintr#o stare interioara pozitiva sau cnd nu avem capacitatea de a ne induce o stare
pozitiva care sa genereze un zmbet natural, va trebui sa producem un zmbet pur mecanic care,
n timp, parado)al, va atrage dupa sine o modificare de atitudine interioara. Atunci cnd zmbim,
maBoritatea muschilor se rela)eaza, comparativ cu starile negative, cnd muschii fetei se
ncordeaza, producnd sau accentund oboseala fizica sau psihica. 7e zmbeste cu ntreaga
fizionomie, ncepnd cu ochii, gura, obraBii si celelalte zone ale fetei.
Elementele de animatie specifice pe care trebuie sa le desfasoare personalul operativ n
relatia cu clientii constau n2
cunoasterea elementelor de identificare ale clientului Gnume, prenume, firma,
seBur, preferinteH,
realizarea pregatirilor specifice pentru primirea clientilor,
protocolul specific sosirii clientilor,
furnizarea tuturor informatiilor despre hotel si serviciile acestuia,
mentinerea unui dialog permanent cu clientul si acordarea ntregului spriBin pentru
ca acesta sa se simta bine,
satisfacerea tuturor solicitarilor cu promptitudine,
utilizarea tehnicilor specifice de comunicare pentru promovarea vnzarii
serviciilor hoteliere.
Activitatile de animatie legate de primirea, seBurul si plecarea clientilor cad n sarcina
tuturor categoriilor de personal, ncepnd cu cei de la nivelul operativ si continund cu managerii
de nivele mediu si superior.
Animatie se considera si crearea unui ambient placut n spatiile hoteliere si n camere prin
utilizarea de2
aranBamente florale
alte decoratiuni
sonorizare adecvata
atmosfera placuta
urare de bun venit sub forma de scrisoare sau mesaB telete)t.

Animatia pentru evenimente (conferinte, congrese, simpozioane etc.)

n hotelurile pentru oameni de afaceri care organizeaza evenimente, animatia se face n
doua etape, care presupun masuri specifice2
# animatia specifica etapei de contactare realizata de personalul din cadrul
departamentului de vnzari Gmar=etingH,
# animatia specifica, parte componenta a pachetului de servicii oferit.
Animatia specifica etapei contractuale este realizata de lucratorii din cadrul
departamentului vnzari # mar=eting, de catre managerul acestuia si de catre seful
departamentului ban=eting. Acestia, n functie de natura si dimensiunea evenimentului,
realizeaza o oferta adaptata si o prezinta beneficiarului ntr#un mod atractiv.
J 7e organizeaza vizionarea tuturor spatiilor care vor urma sa fie puse la dispozitia
clientilor.
J 7e prezinta cataloage cu variante de aranBamente si meniuri.
J 7e pot folosi n afara cataloagelor, imagini video ale unor evenimente realizate, sub
aspectul decoratiunilor, dispunerii spatiale si a altor detalii importante.
J 7e stabilesc detaliile privind serviciile de primire, de cazare, de alimentatie si cele
suplimentare.
Animatia n cadrul evenimentului. Doate categoriile de personal care vor intra n contact cu
participantii vor acorda o atentie deosebita aspectelor de comunicare, informare si directionare
pentru ca sa se asigure o fluenta normala.
Personalul hotelier care va fi antrenat direct n realizarea evenimentului va trebui sa
cunoasca regulile de protocol si uzantele specifice, mai ales cnd manifestarile se realizeaza la
nivel nalt si au o participare internationala.
7e utilizeaza elemente de animatie specifice, cum sunt2
J afisarea evenimentului si alte materiale informative,
J steaguri si alte nsemne nationale,
J aranBamente florale,
J sonorizare Gimnul statelor participante, fundal sonor de ambientH,
J conducerea clientilor la masa si oferirea scaunului,
J program de animatie culturala n cadrul meselor festive.
Evenimentele sunt o sursa importanta de cstig pentru hotel, fapt pentru care reusita lor
depinde n mod decisiv de capacitatea de adaptare a ofertei hotelului la cele mai diverse
solicitari.
Personalul din cadrul departamentului vnzari # mar=eting trebuie sa utilizeze toate
miBloacele necesare pentru atragerea si realizarea evenimentelor n hotel. n etapa de contractate
trebuie sa se acorde o atentie deosebita determinarii nevoilor reale ale beneficiarilor si
anticiparea acestora prin oferirea de servicii de baza si suplimentare pe care acestia nu
intentionau sa le solicite din lipsa de informatii.

Animatia pentru evenimente speciale

-otelul a fost si va ramne un loc minunat de petrecere a timpului, indiferent de
motivatia de baza a clientilor. @nii se afla n hotel pentru activitati profesionale, altii pentru
vacanta sau cumparaturi, toti nsa trebuie sa fie placut impresionati de ambientul hotelului.
n decursul unui an, hotelul este marcat de diferite evenimente pe care, la rndu#i, le
aniverseaza cum se cuvine.
-otelul trebuie sa organizeze activitati specifice de animatie cu prileBul urmatoarelor
evenimente2
J 6raciunul
J Anul :ou
J Pasti
J 7arbatori nationale
J .ile nationale
J .ile onomastice si de nastere ale clientilor
J 6elebrarea casatoriei
J Aniversari diverse
Animatia presupune utilizarea elementelor de decor specifice evenimentului, prezentari si
e)pozitii gastronomice, oferirea de cadouri din partea hotelului, sonorizare adecvata etc.

Animatia de cazinou

Animatia de cazinou a fost si va ramne un miraB pentru toti oamenii. :u este turist care
sa nu fi visat sa cstige multi bani si sa#i cheltuiasca, de e)emplu, la 5as /egas, paradisul
Bocurilor de noapte.
-oteluri ca /enetian cu o capacitate de AA"" de apartamente, cel mai mare din lume,
hotelul Mirage cu >""" de camere, hotelul 6asino E)calibur cu 9""" de camere, precum si altele,
constituie atractii pentru americani si pentru alte categorii de turisti.
n prezent e)ista peste >" de hoteluri n 5as /egas si peste $" de cazinouri care ofera toata
gama de servicii de agrement si animatie.
5as /egas reprezinta destinatia numarul unu din 7@A, fiind locul unde agrementul si
animatia se realizeaza la nivel de industrie.
-otelurile sunt frecventate de cele mai diverse categorii de clienti, de la cei care vin pentru
a se casatori, avnd n vedere animatia specifica pentru acest eveniment, continund cu cei ce vor
sa se distreze si sa faca ceea ce nu fac n mod obisnuit.
Analiznd nivelul si structura cheltuielilor facute de clienti n 5as /egas, n ultimii ani se
constata2
J cresterea cu apro). 1"K anual, a cheltuielilor totale facute,
J ponderea cea mai mare a cheltuielilor este detinuta de cumparaturi2 9"K,
J pe locul al doilea se afla cheltuielile de cazare >$K,
J pe locul al treilea se aflau cheltuielile pentru mncare si bautura, 1>K, n prezent locul
al treilea fiind ocupat de cheltuielile destinate spectacolelor, 1%K,
J pe locul al patrulea se afla, n prezent, cheltuielile pentru mncare si bautura, 1>K,
J pe locul al cincilea se afla cheltuielile de transport din timpul seBurului, !K,
J pe ultimul loc se situeaza cheltuielile facute pentru vizitarea altor obiective, $K.
6a tendinta se poate constata ca s#au redus simtitor cheltuielile destinate cumparaturilor,
cele destinate transportului si, ntr#o masura mai mica, cele alocate pentru mncare si bautura,
dar au crescut cheltuielile specifice de cazare, cele destinate vizionarii de spectacole si pentru
vizitarea altor obiective.
n ceea ce priveste Bocurile de noroc, se constata ca 8"K din cei care vin aici au dorinta de
a Buca desi se constata o scadere a interesului pentru aceste activitati, cu o rata de 1 # $K pe an.
7e petrec n Bur de 9 # % ore pe zi pentru aceste activitati, iar bugetul alocat este n continua
crestere.
6u toate acestea, tot mai multi clienti vin n 5as /egas pentru grandoarea programelor de
animatie recreativa si tematica specifica fiecarui hotel.

Animatia n hotelurile de vacanta

n hotelurile de vacanta si de tratament pot fi gazduite persoane care calatoresc individual
sau n grup. -otelurile de lant, care functioneaza n sistem de club, se adreseaza n special
grupurilor organizate, fapt ce reprezinta un avantaB n stabilirea, organizarea si desfasurarea
activitatilor de animatie. Acesti clienti sunt mai disponibili n a participa la activitati de animatie
si sunt mult mai usor de antrenat, spre deosebire de cei care calatoresc individual sau cu familia.
Animatorul este cel care creeaza si mentine atmosfera n hotel, el fiind responsabil de
relatia cu toti clientii si factor de legatura ntre acestia si managerii hotelului. 'olul sau este de a
realiza si sustine activitati att ziua, ct si noaptea, oferind multiple optiuni de petrecere a
timpului liber n hotel, care sa le asigure o amintire de neuitat a seBurului petrecut n hotel.
Animatia trebuie sa constituie motivul revenirii clientilor n hotel si factor de crestere a
vnzarilor. Ea este o activitate care se desfasoara n echipa, iar fiecare membru al acesteia trebuie
sa fie capabil de a sustine multiple activitati de animatie.
.

Evaluarea clientilor

Animatorul trebuie sa aiba abilitati de comunicare de e)ceptie si sa fie un fin observator.
El trebuie sa posede cunostinte de psihologic pentru a evalua corect clientii, n vederea stabilirii
tipului de personalitate, a starii de spirit n care se afla, a modului de manifestare, pentru a#si
adapta tehnicile de comunicare.
Analiza psihologica priveste evaluarea e)igentelor si a motivatiei ce stau la baza nevoii de
consum a serviciilor hoteliere. Analiza psihografica permite individualizarea categoriilor,
tipologiilor de clienti cu caracteristici comune. Analiza sociologica permite evaluarea
elementelor de cultura si a elementelor sociale, care caracterizeaza anumite segmente de clienti.
Analiza economica da posibilitatea evaluarii raportului dintre venit si cererea manifestata pentru
serviciile hoteliere.
Animatorul poate realiza aceste analize n baza informatiilor obtinute prin observarea
comportamentului de consum al clientilor n timpul seBurului.
@na dintre metodele cele mai eficiente de evaluare a clientilor consta n analiza
fizionomiei acestora, a modului de comunicare si a elementelor de metalimbaB. Analiza e)presiei
fetei ne arata cel mai rapid starea de spirit a clientului si permite luarea de decizii rapide si
concrete pentru a interveni n scopul ameliorarii acesteia.

Animatia pentru copii

Crganizarea de activitati pentru copii constituie o preocupare interna a hotelurilor de
vacanta si tratament. E)istenta mini#cluburi le pentru copii constituie un avantaB att pentru
hotel, ct mai ales pentru copii. n aceste cluburi vor fi primiti copii cu vrsta peste 9 ani, pentru
care serviciile sunt gratuite. Pentru copii mai mici de 9 ani se vor amenaBa spatii speciale asistate
de personal calificat Gbab3sitterH, aceste servicii fiind considerate cu plata.
Mini#clubul va fi amplasat la parter, ntr#o ncapere mare, cu posibilitati de acces la un
spatiu e)terior proteBat si ferit de soare si curent sau la piscine special amenaBate pentru copii.
7e vor desfasura activitati pe grupe de vrste2
J ntre 9 # A ani2 activitati destinate dezvoltarii abilitatilor sociale, prin lucrul n echipa,
pentru stabilirea de relatii de prietenie,
J ntre # ! ani2 activitati bazate pe Bocuri de memorie si dezvoltarea refle)elor,
J ntre 8 # 1$ ani2 activitati de grup, prin practicarea de Bocuri de echipa cu nivel de
dificultate mai mare.
7e pot organiza diferite Bocuri, concursuri, n timpul zilei sau seara, nainte de nceperea
activitatii pentru adulti2
J concurs de dans
J carnaval
J discoteca
J scenete
J concurs de pictura
J concurs de castele de nisip
J prezentari de moda
J concursuri de interpretare
J concursuri sportive

Activitati de animatie organizate n timpul diminetii
Programul de animatie ncepe dimineata, la ora 1", dupa servirea micului deBun si
cuprinde urmatoarele grupe de activitati care se realizeaza zilnic2
J alergare usoara
J gimnastica de nviorare pe plaBa
J gimnastica de nviorare la piscina
J e)ercitiile gimnastica pe perechi
J gimnastica aerobica
J e)ercitii de 3oga
J e)ercitii de cicong
Bocuri sportive
J Bocuri sportive pe plaBa Gfotbal, volei etc.H
J Bocuri sportive n apa GpoloH
J biliard
J mini#golf etc.
Bocuri distractive pe plaBa si n apa
J concursuri diverse
J dans
Programul de animatie de dimineata are rolul de a pregati treptat organismul pentru
miscare, ncepnd cu o gimnastica usoara pe grupe de segmente ale corpului si continund cu
activitati sportive la care pot participa toate categoriile de persoane, indiferent de vrsta si se).
Doate activitatile se desfasoara pe muzica adecvata si n ritmul impus de animator,
e)ceptie fac Bocurile sportive si concursurile, unde animatorul trebuie sa fie un arbitru impartialH.
Programul se ncheie la ora 1>."" pentru a oferi suficient timp pentru odihna si servirea
mesei att pentru clienti, ct si pentru echipa de animatie.
n hotelurile de categorie superioara care practica un turism constant pe toata perioada
anului, n special n cele din zonele montane, se dezvolta programe de animatie adaptate pentru
fiecare sezon. 6ele mai atractive sunt cele realizate n timpul iernii, cnd sunt utilizate elemente
de decor specifice sarbatorilor de iarna si programele de animatie sunt concepute att pentru
activitatile n aer liber, ct si pentru interior.
Activitati de animatie organizate dupa-amiaza

Programul de animatie se reia la ora 1A."" si cuprinde urmatoarele activitati2
J Bocuri sportive2 fotbal, volei, tenis
J gimnastica pe plaBa
J concursuri pe perechi Gsi echipeH
J tir cu arcul sau cu pistolul
J lectii de dans
J pantomima
J concurs de pictat pe corp
J concursuri de cosmetica etc.
6stigatorilor li se ofera premii n produse, cum ar fi, de e)emplu, un coc=tail, avnd ca
scop promovarea vnzarilor acestor grupe de preparate.
Animatia de noapte

Programul de animatie de noapte ncepe dupa servirea mesei, la ora $$."". 7pre deosebire
de programele de animatie din timpul zilei, acesta sunt diferite pe parcursul unei saptamni,
avnd o frecventa de reluare din $ n $ saptamni, sau chiar la > saptamni.
Programele sunt variate, raspund tuturor gusturilor si cuprind activitati cultural#recreative,
Bocuri si concursuri. Aceste activitati se pot desfasura n mai multe zone simultan, cum ar fi2 n
bar, n barul de la piscina, n discoteca, n sali de spectacol, pe terase, n cazinou etc.

Activitati cultural-distractive
J spectacole de folclor national si international
J dansuri specifice orientale
J cabaret
J s=etch#uri
J seri de muzica si dans
J balet
J seri speciale2 carnaval, horror
J spectacole2 de circ, tematice
J concursuri2 de Miss si Mister, de dans, de =arao=e, de frumusete
J program de cazinou, bingo
J petreceri pe plaBa2 seara lambada, 1lac= and 4hite part3, PiBama part3

7pectacolele oferite sunt parte integranta a pachetului de servicii, nsa produsele
consumate n timpul acestora sunt cu plata. Cbiectivul hotelului este de a organiza ct mai multe
activitati de animatie, pentru a da posibilitatea clientilor de a alege programul dorit si de a avea
n fiecare seara cte o noua alternativa, pna la sfrsitul seBurului.

Animatia specifica pentru tratament si punere n forma

Pentru clientii care apeleaza la serviciile hotelurilor de tratament se pot realiza activitati
de animatie specifice, n afara celor mentionate. Acestea au rol de educare si corectare a unor
deprinderi necorespunzatoare.
Activitatile pot sa constea n desfasurarea unor programe de gimnastica medicala si a unor
practici neconventionale, ntr#un ambient special, n combinatie cu melotcrapie Gprin muzicaH si
aromaterapie.
Participantii vor fi ndrumati2
J sa#si mentina coloana sanatoasa,
J sa aplice principiile alimentatiei sanatoase,
J sa practice e)ercitii de diminuarea si eliminarea stresului,
J cum sa previna instalarea anumitor boli,
J sa aplice tehnicile de presopunctura si refle)oterapie etc.
Este mult mai usor sa previi dect sa tratezi, acesta trebuie sa fie principiul dinamizator al
activitatilor de animatie pentru cei care apeleaza la serviciile de tratament si punere n forma.

Atributiile unui animator
Animatorul de hotel are atributii comple)e care rezulta din nsasi natura activitatii
animatorului. Atributiile acestuia sunt stabilite de catre managerul de animatie Gunde este cazulH
si de conducerea hotelului, n functie de tipul de hotel si de structura clientilor, natura activitatii
de animatie si constau n2

aH P5A:*(*6A'EA A6D*/*DLM*5C' 6@ 7PE6*(*6 &E A:*MAM*E2
J 7e documenteaza asupra caracteristicilor serviciilor turistice si hoteliere care fac parte
din produsul oferit turistilor.
J 7e documenteaza cu privire la specificul turistilor.
J 7tabileste structura activitatilor de animatie si modalitatile de realizare.
J 6oncepe structura si continutul programelor.
J 7tabileste necesarul de materiale, echipamente, decoruri pentru realizarea programelor
de animatie.
J *dentifica colaboratorii interni si e)terni, necesari pentru realizarea programelor si ia
contact cu acestia.
J 7e ocupa de procurarea costumelor.
J 7e ocupa de realizarea afiselor, programelor si a celorlalte materiale informative.

bH C'+A:*.A'EA, P'E.E:DA'EA s* 7@7M*:E'EA P'C+'AME5C' &E
A:*MAM*E2
J @rmareste respectarea programului.
J 7e preocupa pentru a trezi interesul participantilor.
J Evalueaza participantii si adapteaza programul la specificul acestora.
J 7ustine programe artistice individual si n grup.
J Antreneaza n sistem interactiv participantii la program.
J Crganizeaza si supervizeaza Bocuri si activitati sportive.
J Crganizeaza si anima Bocurile de societate si programele de dans.
J Crganizeaza si anima concursuri si tombole.
J Adapteaza programele n functie de preferintele participantilor.

cH A7*+@'A'EA 'EA5*.L'** P'C+'AME5C' : 6C:&*M** &E 7E6@'*DADE2
J 6oncepe programe care sa nu prezinte elemente de risc.
J Evalueaza factorii de risc n etapa de realizare a produselor.
J @rmareste asigurarea unor conditii de ma)ima securitate pentru participanti.
J Evita cu atentie participarea la program a persoanelor care prezinta factori de risc.

dH E/A5@A'EA 6A5*DLM** P'C+'AME5C' s* A :*/E5@5@* &E A@&*E:ML2
J Evalueaza numeric participantii la program.
J 7ondeaza opinia participantilor.
eH 'EA5*.A'EA A6D*/*DLM** A&M*:*7D'AD*/E2
J ntocmeste statistici specifice.
J ntocmeste rapoarte de activitati.
J Mine evidenta programelor realizate si a activitatilor desfasurate de colaboratori.

ntr#un hotel de vacanta de mare capacitate este nevoie de organizare, de ordine si
disciplina, pentru a putea desfasura toate activitatile n bune conditii.Animatorii trebuie sa
respecte regulamentul de ordine interioara, regulile de comportament si normele de etica
profesionala, ca premisa a calitatii prestatiilor.
Animatia n hotel este o activitate costisitoare, dar care aduce mari beneficii imaginii de
marca a acestuia. Este adevarat, ca aceasta activitate nu poate fi realizata si sustinuta la nivel
nalt dect de hotelurile de vacanta de 9 si % stele, desi nu trebuie negliBat faptul ca anumite
activitati specifice de animatie se pot realiza si n hoteluri de categorie inferioara, cum ar fi cele
pentru copii, organizarea de Bocuri si concursuri, spectacole de folclor, animatie gastronomica cu
specific.
Bibliografie
1. 6ristea A., Dehnologia ActivitNOilor de turism, Editura Prouniveritaria, $""
$. ;;;.scritube.com