Sunteți pe pagina 1din 8

Economia Japoniei

tim c economia american este cea mai dezvoltat la nivel mondial, insa exista si alte
state care au o puternica influenta. Incadrarea Japoniei in ierarhia primelor 10 economii ale
lumii este reprezentata in urmatorul grafic.

Dup cum se poate observa, prima economie este cea american, urmat la o distan
considerabil de economia chinez i de economia japonez. De remarcat este faptul c
economia chinez a depit-o pe cea japonez, China avnd un ritm de cretere accelerat n
ultimii ani, fapt care a alimentat ngrijorrile privind supranclzirea sa.
Aceasta expolozie economica a Japoniei , respective modelul japonez, isi are originilein mentalitatea
etniei japoneze; confugianismul presupunand o puternica subordonare fata de putere.
Esenta modelului japonez consta in faptul ca economia functioneaza dupa modelul familiei, iar
promovarea se bazeaza pe merit combinat cu vechimea in munca si loialitate fata de fima.( Michel Albert
- Capitalism contra Capitalism ( Editura Humanitas 1994 )

SILVICULTUTA
67% din Japonia este impadurita, in principal in regiunile deluroase, si copacii asigura
materia prima pentai constructii, industriile celulozei si hartiei si combustibili. Prin
reimpadurire versantii nu raman goi. Padurile sunt mixte, de conifere si foioase, iar sugi
(cedrul japonez), hinoki (chiparosul japonez) si akaneatru (pinul rosu) sunt deosebit de
utili. Lemnul importai este vital pentru nevoile industriale ale Japoniei. Japonia este al
doilea mare producator de hartie din lume, si un important producator de celuloza din
lemn si de cherestea din conifer. (sursa: www.ipedia.ro)

AGRICULTURA
Japonia are 4,6 milioane de hectare, aproape jumatate din suprafata arabila a Romaniei,
incluzand 2,5 milioane hectare de orezarii. Aproximativ 2,6 milioane persoane sunt implicate in
agricultura japoneza. In mod traditional, orezul reprezinta principala cultura in tara noastra.
Orezul este cultivat cu ajutorul irigatiilor. Productia anuala de orez este de peste 5 tone/hectar -
orez decorticat. Productia tinde sa fie una foarte stabila, si asta pentru ca sistemele de irigat
sunt operate foarte eficient. Vreau sa va spun ca orezul este aliment de baza in Japonia, asa
Sursa: www.investteam.ro, bazat pe
date din 2012
cum este painea in Romania. Noi cultivam orezul de acum 3.500 de ani, deci, in afara de faptul
ca este un aliment foarte important, orezul a devenit o parte semnificativa a culturii japoneze.
Este important de mentionat faptul ca, Japonia acopera 40% din necesarul de produse
alimentare al tarii, exceptie facand orezul care este produs 100% in tara. Si in agricultura nipona
exista probleme, si aici sublinia: lipsa succesorilor in ferme, scaderea populatiei implicate in
agricultura, scaderea consumului de orez, dar si cresterea suprafetelor necultivate. In acest
context, am putea spune ca agricultura a ramas in urma altor sectoare ale economiei, cum ar fi
industria si serviciile, in special in anii ce au urmat cresterii economice enorme, inregistrate
dupa anii 1960. ( sursa: raspunsul ambasadorului Japoniei in Romania-Keiji Yamatoto, acordat
intr-un interviu pentru revista Sanatatea plantelor. Data; 15 aprilie 2013).

Pescuitul
Japonia este prima tara din lume in ceea ce priveste pescuitul, cu pana la 10 milioane de
tone de peste capturati anual. Pestii sunt importanti in alimentatia japonezilor si, pe
langa pescuitul in ocean exista multe pescarii in ape mici de coasta. Crevetele sunt cele
mai importante in apele mici, iar stridiile cu perle sunt o sursa de venit valoroasa.
Macroul si tonul sunt importanti in apele mai adanci, iar balenele mai sunt capturate de
japonezi in ciuda opozitiei internationale.( sursa: Atlasul lumii, 2001

Infrastrctura
Japonia are una din cele mai moderne si complete infrastructuri: sosele,
autostrazi, cai ferate, aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru
distributia tuturor tipurilor de bunuri si servicii si, in continuare, investitiile
in acest domeniu si proiectele de mentenanta si extindere a facilitatilor
publice sunt de mare amploare.
Aglomeratia proprie marilor orase japoneze si preturile ridicate ale
terenurilor, coroborat cu reglementarile referitor la spatiile comerciale, au
facut ca magazinele din aceasta tara sa fie mici si lipsite de spatiu de
stocare. Reteta de succes ramane cea a micilor magazine (convenience
stores), dar acestea alaturi de micile firme din industria manufacturiera,
necesita o aprovizionare in mod just-in-time si din acest motiv se confrunta
cu problema aprovizionarii cotidiene.
Dupa multi ani de incercari nereusite pentru modificarea sistemului de
distributie, majoritatea marilor retele internationale de desfacere s-au
retras din Japonia, cu exceptia METRO, CARREFOUR sau IKEA care, in
prezent, dupa readaptarea politicilor comerciale la specificul pietei nipone,
au profituri notabile. (sursa: Ghid de afaceri in Japonia, www.oldtokyo.ro)
Industria
1. Industria construcii de maini: autoturisme, nave maritime
2. Industria siderurgic
3. Industrie chimic: ciment, textil
4. Pescuitul
5. Transporturile: foarte dezvoltate, rutiere, legatura dintre cele 4 insule se realizeaz
prin tunele submarine (cel mai mare tunel are 54 km lungime), cele mai dezvoltate
companii aeriene din Asia.
Japonia are o industrie complex i cu un nalt nivel tehnologic(deine 60% din roboii industriali
din lume), ce antreneaz peste o ptrime din populaia activ i contribuie doar cu ceva mai
puin la PIB. Ocupa locuri fruntae pe Glob n metalurgia neferoas(font, oel) i neferoas(mai
ales aluminiu i plumb), electronic, constr. navale(circa o treime din tonajul lsat la ap),
aurovehicule(cel mai mare productor de autoturisme, fiind depit doar de SUA), prelucrarea
lemnului, petrochimie, celuloz i hrtie, telxtile, etc. Marile concentrri industriale sunt Keihin,
Hanshin, Chukyo, Kitakyushu, dar ind. este bine reprezentat n mai toate centrele urbane. Cele
mai importante companii sunt: Sony, Toshiba, Fujitsu, Nikon, Panasonic i Canon la producia
de electronice; Toyota, Honda, Nissan iMitsubishi la producia de automobile; Hitachi n
industria IT.
Energia

Japonia va incepe, in luna iulie a acestui an, constructia celui mai mare parc eolian
offshore din lume. Proiectul face parte din strategia energetica nationala, care isi
propune inlocuirea productiei de energie nucleara cu cea regenerabila.

Asadar, pana in 2020, 143 de turbine eoliene vor fi construite in ocean, de-a lungul
coastei Fukushima, acolo unde in martie 2011 un cutremur urmat de tsunami a avariat o
centrala nucleara, demonstrand cat de riscanta este aceasta industrie, comenteaza New
Scientist.

Parcul eolian, care in final va ajunge sa genereze un gigawatt de energie, face parte din
strategia nationala de inlocuire a productiei de energie nucleara cu cea regenerabila si
va suplini productia celor 54 de reactoare, inchise dupa evenimentele din 2011.

Astfel, parcul eolian care se intinde pe o suprafata de 16 kilometri pe coasta Japoniei, va
deveni cel mai mare parc eolian din lume, avand in vedere ca va produce de doua ori
mai multa energie decat cel care detine recordul in prezent - Greater Gabbanf de pe
coasta Marii Britanii. Cele 140 de turbine din Suffolk produc in prezent doar 504
megawatti.

Ambitiile Japoniei nu se opresc insa aici. Noua strategie energetica isi propune ca
provincia Fukushima sa devina independenta energetic pana in 2040, prin intermediul
surselor de energie regenerabila. Ca parte a acestui plan, in aceasta provincie va fi
construit si cel mai mare parc solar din tara.( sursa;www.business24.ro)

Cum s-a ajuns la aa performane?! n ce const miracolul japonez?

Concentrarea pe un anumit sector al economiei (industrie), pentru a crete
performanele sale economice i pentru a-l impune ulterior pe piaa mondial;
Au fost susinute industriile de viitor i cele cu valoare adaugat mare;
Japonezii investesc cel mai mult din lume n sectorul cercetare/dezvoltare: 3-
4% din PIB, SUA - 2% PIB. Conteaz aici i domeniile n care se investete: SUA:
militar, medicin, tiine fundamentale. Japonia: biotehnologii, telecomunicaii,
robotehnica, produse noi high tech.
n plus, japonezii dup al II-lea Rzboi Mondial au renunat la industria
militar, la armat, n sensul dimensiunilor foarte mari i costisitoare, PIB-ul pentru acest
domeniu nu ntrece 1%, SUA- 9-10 %.
Japonezii i-au depit n mai multe privine pe europeni i americani: cnd
americanii i-au ndreptat privirea spre cost, Japonezii spre calitate, iar cind calitatea a
atins trmurile Atlanticului, japonezii au lucrat la njumtirea timpului apariiei unui
produs nou (productivitate). Europenii produceau n serie, japonezii au pus accentul pe
individualizarea produciei.
Sindicatele de firm sunt mai importante dect cele de ramur, formarea
profesional n ntreprindere, angajarea pe via.
Mai muli experi sunt de parerea c miracolul japonez se datoreaz i
calitii populaiei nipone: capacitatea de adaptare uimitoare, avnd rdcini n filosofie i
credin, autodisciplin, hrnicie, perseveren, ataamentul fa de lucru, spiritul de
sacrificiu, conformarea la regulile grupei (fiind buni colectiviti), avnd i un cult al
ordinii.
Cei mai muli cititori de carte din lume sunt japonezii i tot lor le
aparine numrul cel mai mare de carte editat. Japonia ocup locul 3 n lume
dup numrul cititorilor de ziare (sunt bine informai). Dup numrul
inginerilor care absolvesc instituiile de nvmnt, Japonia nu are
concuren. ( sursa: Japonia contemporana- carte)

Rolul economic al Japoniei

Transformat din partener n competitor pentru SUA, Japonia nu a vizat obinerea
statutului de superputere, ci doar s-a mulumit cu cel de putere regional. Chiar
dac n ultimii ani, aceasta a fost devansat de creterea economic a Chinei, miracolul japonez
de ieri fiind nlocuit cu miracolul chinez de azi, Japonia nu i-a pierdut influena i puterea
economic n zona Asiei i chiar s-a transformat ntr-o putere internaional de prim rang,
comparabil Canadei.
Japonia nu a fost doar generatorul bunstrii n Asia, declannd dominoul boom-ului
economic n regiune, dar a fost i este una dintre cele mai active puteri pe plan internaional.
Japonia rmne o productoare economic global i cel mai mare furnizor de ajutoare
umanitare din lumea nti. Activitatea de meninere a pcii i dezvoltare economic realizat la
nivel mondial, i pot oferi Japoniei statutul mult visat: al unei puteri acceptate i respectate pe
plan internaional.
Japonia a impus un model economic asiatic rapid mprumutat la nivel global, bazat
pe complementaritatea ntre economii. Identificabil cu un joc de tip win-win,
internaionalizarea productivitii n statele vecine a dus la schimbarea industriilor i
performane economice.
Corporaiile multinaionale au ca ar de origine Japonia, care a utilizat i mbuntit
permanent eficiena muncii. De exemplu, companiile constructoare de automobile nipone au
filiale n Tailanda pentru producerea motoarelor, n Indonezia pentru producerea bateriilor, n
India i Filipine pentru producerea cutiilor de vitez. Companiile de calculatoare au ramuri de
producie a componentelor n Singapore i de asamblare n Malaysia. Industria de automobile,
oel i semiconductori sud-coreean a dezvoltat un parteneriat de tip cartel cu Japonia,
ajungnd s dein cele mai importante flote comerciale.

Adugnd tuturor acestora calitatea i eficiena muncii nipone, rezult o for motrice uria,
generatoare a unui model de dezvoltare ce redefinete parametrii forei geopolitice i care
confer statului japonez rolul de locomotiv a dezvoltrii n regiunea Asiei.
n prezent, Japonia se confrunt cu o puternic stagnare ce a nceput nc din 1990, odat cu
bula economic n care a intrat economia nipon. Declinul antreprenoriatului i creterea timid
a capitalului bazat pe aciuni, au fost cauzele principale ale acestei ncetiniri economice i au dus
la retrogradarea Japoniei de pe locul doi pe locul trei n ierarhia economic mondial.
Situaia Japoniei n regiunea Asiei, a deschis-o ctre o alian cu Statele Unite ale
Americii, devenind o prelungire geopolitic a puterii americane. Pentru Japonia, SUA este
protectorul su i principala ancor de salvare, att sub aspect militar, ct i al asigurrii
aprovizionrii cu resurse.
Dei n urm cu 20 de ani, SUA s-au vzut ameninate de apariia unei Japonii puternice, ce ar fi
impus un fel de Pax Nipponica i ar fi devenit un gigant informaional, n prezent oboseala
economic cu care se confrunt Japonia i-au regresat fora, plasnd-o pe locul trei la nivelul
economiilor internaionale i au stabilizat legturile cu SUA.
Vulnerabilitatea militar, demografic i teritorial, cu care se confrunt Japonia, n prezent o
face tot mai deschis cooperri strnse cu Statele Unite. Izolarea geografic, dar i politic,
datorit adoptrii democraiei occidentale, au transformat Japonia ntr-o pies de puzzle ce nu
se ncadreaz peisajului asiatic. Chiar dac SUA i urmresc maximizarea i perpetuarea
intereselor strategice n Asia, prin intermediul Japoniei, aceasta din urm nu ar fi putut
supravieui fr ajutorul american. mbrcnd forma unui protectorat militar, cooperare
economic sau alian mpotriva Chinei, colaborarea Japonia-SUA reprezint o punte ntre Asia
i America, ntre Occident i Orientul ndeprtat, dar mai ales un fel de cap de pod al
democraiei n regiunea Asiei.
n timp ce Japonia privete ctre America, ea trage n acelai timp i cu coada
ochiului ctre China.Liderii din sfera economic a Japoniei vd relaia cu SUA drept una de
concuren, pe cnd pe cea cu China drept una de complementaritate.

Considerate adesea rivale eterne, China i Japonia sunt de fapt copiloii economiei Asiei de
Est.

Datorit forei lor economice, dar i geografiei, o alian nipono-chinez este luat tot mai mult
n calcul. Muli analiti aduc n discuie o posibil ax economic i strategic Beijing Tokyo,
care ar crea un adevrat imperiu economic i ar transforma Asia n cea mai important zon
economic a lumii.
Fiind o naiune puternic influenat de sentimentul unicitii i a mesianismului su, Japonia a
creat un mod de via diferit i chiar superior, transformat ulterior ntr-un etalon pentru zona
Asiei. ( sursa: geopolitics.ro)
ECONOMIE

Produs intern brut
4 346 mld. $
Produs naional brut/loc.
38 950 $
Comer exterior
Importuri 571,1 mld. $
Exporturi 665,7 mld. $
Datorie extern
1,5 mld.
Produsul Intern Brut valoare si structura
In 2010, valoarea PIB a fost de 5,4 mii miliarde dolari, cresterea reala fata
de anul anterior fiind de 3,9%. Intre 1970 si 2010, valoarea adaugata generata in economie a crescut de
27 de ori daca luam in considerare evolutia in preturi curente, si cu 180% daca exprimam ritmul de
crestere al PIB in preturi constante la nivelul anului 2005, click pe graficul alaturat pentru detalii.
Din punctul de vedere al structurii, economia a evoluat in felul urmator:
1970: industrie 38,9%, constructii 7,7%, comert 14%, transport 7,7%,
agricultura 6,3%, restul 25,4% (in special servicii). In acelasi timp, consumul populatiei genera 48% din
PIB;
2009: industrie 22,2%, constructii 6%, comert 13,2%, transport 6,5%, agricultura 1,4%, restul 50,7%.
Consumul populatiei a ajuns la o pondere in PIB de 58%.
PIB per capita a crescut de la $1.943 in 1970, la $42.300 in 2010.
Sectorul constructiilor
Japonia este data deseori drept exemplu negativ atunci cand se discuta
despre pieta imobiliara dupa cum se poate observa in graficul alaturat, in 2009, valoarea adaugata in
sectorul constructiilor calculata la preturi constante a fost cu 38% mai mica decat in 1990, cand acest
sector a atins valoarea maxima, nivelul din 2009 fiind egal cu cel inregistrat
la inceputul anilor 70.
Mai mult, in 17 din ultimii 19 ani piata constructiilor a inregistrat scaderi, perioada de aur fiind 1985-1990.
Totusi, in 2008, in sectorul constructiilor lucrau 5,4 milioane persoane, numar relativ egal cu cel inregistrat
in 1990.
Comertul Exterior
In ultimii 7 ani, economia japoneza a inregistrat un excedent comercial,
anul 2002 fiind ultimul in care exporturile au fost depasite de importuri. In 2009, valoarea exporturilor
exprimata in preturi constante la nivelul anului 2005 a fost de 600 miliarde dolari, cu 629% peste nivelul
din 1970, in timp ce importurile au totalizat 526,3 miliarde dolari, cu 397% mai mult decat in 1970.
Per total, intre 2003 si 2009, excedentul comercial a insumat 620 miliarde dolari, in timp ce ponderea in
total importuri a importurilor de materii prime a ajuns in 2009 la 35%.
Datoria publica
Japonia este o tara extrem de indatorata: potrivit FMI, in 2010, datoria
publica guvernamentala neta a totalizat echivalentul a 121,7% din PIB, nivel dublu in comparatie cu anul
2000. Daca discutam despre datoria publica totala, aceasta a ajuns la aproape 200% din PIB. Cea mai
mare parte din aceasta datorie nu este insa externa, ci interna, tara fiind astfel mai putin dependenta de
creditorii externi.
Alti indicatori
Rata somajului: 4,9% in ianuarie 2011;
Importurile de armament in 2008: 0,6 miliarde dolari, iar personalul din armata se ridica la 242.000 de
persoane (la o populatie de 127 milioane locuitori);
Productia de cereale in 2008: 6000 kg la hectar (Romania: 3.250 kg/ha);
Rata inflatiei: in ultimii 10 ani preturile au scazut cu 2,5%, iar in ultimii 20 de ani au crescut cu
aproximativ 3%;( sursa ; businessday.ro 23 martie 2011)