Sunteți pe pagina 1din 45

1

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI -a
UTILIZAREA DOCUMENTAIEI TEHNICE


DOMENIU: INDUSTRIE TEXTIL I PIELRIE
NIVEL: 2
CALIFICARE: CONFECIONER PRODUSE DIN PIELE









Martie 2009



MECICNDIPT / UIP
2











Cuprins:

Competene specifice............4

Informaii despre specificul agenilor economici...................7

Modalitate de organizare a practicii............11

Recomandari privind respectarea normelor de sntate i securitate n munc........14

Instrumente de lucru ale elevului necesare desfurrii practicii.......18

Organizarea evalurii............38

Bibliografie..............40







3








Competene

Coninuturile tematice propuse a fi parcurse n modulul UTILIZAREA
DOCUMENTAIEI TEHNICE vizeaz atingerea competenelor din unitatea de
competen tehnic specializat UTILIZAREA DOCUMENTAIEI TEHNICE .
Modulul UTILIZAREA DOCUMENTAIEI TEHNICE se parcurge n clasa a XI-a,
nivelul 2, domeniul: TEXTILE-PIELARIE, calificarea: Confecioner produse din piele
i inlocuitori , n cadrul instruirii practice prin Practic comasat, pe parcursul a 2
sptmni x 5 zile/spt. x 6 ore/zi , adic a 60 de ore de instruire practic n laboratorul
tehnologic, efectuat de profesorul inginer, cu clasa mprit n grupe cu minimum 12
elevi.
Prin coninuturi, auxiliarul curricular dorete s realizeze o mai bun motivare a
elevului i o cretere a interesului acestuia pentru cunotinele i abilitile ce se
formeaz n domeniul tehnic.
Materialul cuprinde competene vizate i obiective urmrite pe parcursul derulrii
modulului, materiale de referin, teste de evaluare, exemple de folii pentru
retroproiector, fie de observaie, fie de lucru, fie de documentare, fie conspect,
coninutul portofoliului elevului, metoda proiect elaborarea unor proiecte, activiti
interactive de complexiti diferite, adrese de site-uri pe internet, indicii pentru
ntocmirea portofoliului elevului, fie de descriere a activitilor, fie de progres i alte
materiale pe care o s le descoperii utiliznd acest auxiliar curricular !
n structura auxiliarului a fost abordat un coninut tematic care accentueaz
activitatea practic, dup nsuirea cunostinelor teoretice ,viznd trei aspecte diferite
care formeaz un ansamblu :
4
teoria,
schematizarea,
lucrul practic pe un utilaj cu caracter industrial.
Competenele din acest modul v familiarizeaz cu documentaia tehnic
utilizat pentru realizarea unui produs, procese tehnologice specifice, utilajele
componente ale unei linii tehnologice, competene care se regsesc n standardul de
pregtire profesional:



Competene:

1. Citete documentaia tehnic

2. Aplic datele documentaiei tehnice la locul de munc


Competena: 1. Citete documentaia tehnic


Criterii de performan:

(a) Identificarea elementelor documentaiei tehnice specifice locului de munc

(b) Interpretarea datelor tehnice



Condiii de aplicabilitate:

Documentatiei tehnice: fisa tehnica a produsului, fisa de program, fisa de
decontare, procesul tehnologic, fisa tehnologica pe operatie,
fisa tehnica a utilajului, produsul etalon

Date tehnice: ordinea operatiilor, parametri de lucru, caracteristicile
programului/ comisionului/ produsului



Probe de evaluare


5
Prob oral/scris, prin care elevul demonstreaz c este capabil s identifice
elementele documentaiei tehnice specifice locului de munc conform criteriului de
performan a) i a precizrilor din condiiile de aplicabilitate.

Prob practic, prin care elevul demonstreaz c este capabil s interpreteze datele
tehnice conform criteriului de performan b) i a precizrilor din condiiile de
aplicabilitate.








Competena: 2. Aplic datele documentaiei tehnice la locul de munc


Criterii de performan:

(a) Respectarea/reglarea parametrilor de lucru conform documentaiei
tehnice

(b) Executarea operaiilor conform documentaiei tehnice


Condiii de aplicabilitate:

Parametri de lucru: specifici domeniului pielariei

Documentaie tehnic: fisa tehnica a produsului, fisa de program, procesul
tehnologic, fisa tehnologica pe operatie, fisa tehnica a
utilajului, produsul etalon

Probe de evaluare


Probe practice, prin care elevul demonstreaz c este capabil s respecte/regleze
parametrii de lucru i s execute operaii tehnologice conform criteriilor de performan
a) i b) i a precizrilor din condiiile de aplicabilitate.










6


















Descrierea activitatii derulate de agentul economic
cu care unitatea scolara a incheiat conventia-cadru
pentru calificarea confectioner din piele si
incolcuitori din piele


Activitatea se desfasoara la agentul economic care are ca obiect de activitate
realizarea incaltamintei pentru piata interna si externa, cat si artiole de marochinarie.
Agentul economic isi desfasoara activitatea pe spatiul unei intreprinderi din centrul
Bucurestiului care avea ca obiect de activitate tabacirea minerala si vegetala a pieilor,
prelucrarea si finisarea lor, confectionarea de incaltaminte pentru barbati si femei, cat si
articole de marochinarie din piele si inlocuitor.
Aceasta ntreprindere fiind amplasata central si datorita faptului ca din procesul
de tabacire apele care rezulta sunt ape poluate cu crom si alte materiale de tabacire,
chiar daca intreprinderea a trebuit sa isi faca statie individuala de epurare a apelor,
activitatea de tabacire, prelucrare, finisare a pieilor a trebuit intrerupta.
Pana in anul 2000, aceasta ntreprindere derula activitate de productie pentru produse
vandute pe piata ionterna si externa de incaltaminte si articole de marochinarie. Pe
parcurs aceste piete de desfacere au disparut, iar cerinta de produse pe piata interna a
scazut atat pentru incaltaminte cat si pentru marochinarie. Pentru utilizarea fortei de
munca, a utilajelor, a pregatirii tehnice, a personalului, s-a stabilit sa se realizeze
contracte in LOHN cu firme externe. Datorita acestei activitati, forta de munca s-a
diminuat conform cerintelor.
7
Folosirea pieii crude ca materie prima pentru fabricarea pielii tabacite a dus la
dezvoltarea industriei confectiior din piele.
Structura pieilor tabacite influentata de diferite metode de tabacire duce la
folosirea acesteia ca materie prima pentru o gama larga de articole
Figura 1.....
Agentul economic care isi desfasoara activitatea pe acest spatiu utilizeaza forta
de munca existenta, utilajele modernizate datorita derularii contractelor externe si
realizeaza produse din piele si inlocuitori de piele atat pentru piata interna, cat si pentru
piata externa.
Pieile moi sunt utilizate pentru confectionarea partii de sus a incaltamintei ( box,
bizon, velur etc), iar cele rigide pentru partile de jos a incaltamintei ( talpa, toc).
Din piele se fabrica si o serie de articole tehnice cum sunt curele de transmisie,
garniturile de tot felul si mansoanele.
8
Figurea 2...
Pentru realizarea acestor activitati, agentul economic incepe de la activitatea de
creatie, contractarea produselor, stabilirea pretului de cost al produsului, multiplicarea
tiparelor, stabilirea procesului tehnologic, realizarea produsului, controlul tehnic de
calitate, ambalarea, inmagazinarea si livrarea produselor pentru piata interna si externa.
Pentru desfasurarea activitatii de practica comasata a modulului Utilizarea
documentatiei tehnice se utilizeaza departamentul Creatie-tehnic la agentul
economic descris anterior si locul unde se stabileste documentatia tehnica a produselor.
Documentatia tehnica reprezinta certificatul de nastere a unui produs in faza de creatie,
cat si ca model etalon si modul cum se realizeaza produsul pe faze specifice procesului
tehnologic, atelierul de croire, atelierul de asamblare, atelierul de tragere pe calapod,
talpuire si finisare a produslui. Tot in documentatia tehnica sunt stabilite conditiile de
calitate a materialelor pentru produs prin verificarea in laborator a proprietatilor
mecanice, fizice si chimice pentru materialele de baza si auxiliare, precum si aspectul
final al produsului. Verificarea calitativa a produselor finale se face organoleptic ( cu
privirea prin comparatie intree modelul etalon si produsul final realizat).
Introducerea tehnicii celei mai avansate si a utilajelor noi automate duce la
cresterea productivitatii muncii si automatizarea partiala sau totala a proceselor de
productie pentru obtinerea articolelor de calitate
Modelul etalon reprezinta produsul care satisface calitativ cumparatorul si din
punct de vedere tehnic agentul economic. Modelul etalon se realizaeaza de agentul
economic dupa ce modelele create au fost expuse la targuri si expozitii, au fost
contractate, iar cumparatorii au stabilit ce conditii trebuie sa indeplineasca modele
create ( de executie, de materiale, de forma calapodului, de dimensiuni). Toate aceste
9
cerinte ale contractantilor sunt scrise in contract si agentul economic are obligatia de a
realiza un model care seamana cu cel creat, dar cuprinde cerintele cumparatorilor,
acest nou model realizat reprezinta modelul etalon. Dupa acest model se stabileste
documentatia tehnica.
Un aspect care trebuie bine solutionat pentru a se obtine rezultate bune in
productie este aspectul asezarii tiparelor pe piele ( economicitatii tiparelor).
Figura 3 ....
Figura 4.....



Prin proiectare se pot obtine modele economice si modele mai putin economice,
aceata este determinata de conturul pieselor, marimea rezervelor tehnologice, felul de
asezare a tiparelor, unele in raport cu altele, combinarea tiparelor la croire, raportul
dintre piele importante si suprafata importanta din piele.
Situatie economiei de materiale are o influenta importanta asupra pretului
produsului, stiind ca peste 60% din valoare produsului o reprezinta pretul marialului
folosit.
Este cunoscut ca pentru a realiza o anumita productie sunt necesare materii
prime si materiale care se transforma in produse prin utilizarea de forta de munca
calificata si utilaje cat mai performante

10
Figura 5
La stabilirea documentatiei tehnice se au in vedere cele mai bune tehnici de
asezare a cutitelor, pentru obtinerea unui consum de material cat mai mic si o calitate
buna a produsului final.
Documentatia tehnica cuprinde urmatoarele:
- Desenul produsului;
- Numarul calapodului;
- Numarul de model;
- Materialele din care sunt confectionate:
- fetele produsului;
- captuselile produsului;
- talpa;
- brantul;
- materiale auxiliare;
- Norma de consum pe piesele de fete pentru toate numere de marime
contractate;
- Norma de consum pentru captuseli;
- Norma de consum pentru branturi;
- Norma de consum pentru talpi;
- Norma de consum de materiale auxiliare;
- Procesul tehnologic pentru croirea ansamblului superior;
- Procesul tehnologic pentru asamblarea fetelor
- Procesul tehnologic pentru stantarea si realizarea ansamblului inferior (brant,
talpa);
11
- Procesul tehnologic pentru tragerea pe calapod a fetelor, talpuirea si
finisarea produsului;
- Controlul tehnic de calitate;
- Ambalarea, etichetarea, inmagazinarea produselor finite;
- Livrarea loturilor de produse

Tot in documentatia tehnica sunt stabilite dispozitive specifice operatiilor,
sabloane de control, desene de matrite pentru perforare, stampile cu inscriptiile cu care
se marcheaza incaltamintea in diferitele faze ale procesului tehnologic, scheme de
asezare rationala a tiparelor pe material pentru croire.
Pentru verificarea calitativa a materialelor de baza sunt prezentate mostre de
material, iar pentru verificarea pe ateliere se realizeaza mostre pe diferite faze, care
trebuie sa prezinte cum trebuie sa arate produsul in fiecare faza pana la obtinerea
produsului finit.
Aceste mostre sunt verificate si stampilate de tehnologul care raspunde de
produs, cat si de departamentul de calitate a agentului economic.
Industria romaneasca de confectii din piele, chiar daca dupa 1989 a suferit
amputari masive prin distrugerea multor fabrici si centre de prelucrare si-a pastrat inca
importantul loc si rol in cadrul economiei nationale cat si pe plan social.

Figura 6 Figura 7


Modalitatea de organizare a practicii elevilor

Temei legal: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor i studenilor
Publicat in: M.O. nr. 493 din 24 iulie 2007.
Intrat n vigoare: 27.07.2007

12
1. Termeni specifici:
- Practica = activitatea desfurat de elevi, n conformitate cu planul de
nvmnt, care are drept scop verificarea aplicabilitii cunotinelor teoretice
nsuite de acetia n cadrul programului de instruire.
- Practicantul = elevul care desfoar activiti practice pentru consolidarea
cunotinelor teoretice i pentru formarea abilitilor, spre a le aplica n
concordan cu specializarea pentru care se instruiete.
- Organizatorul de practic = unitatea sau instituia de nvmnt preuniversitar,
care desfoar activiti instructiv educative i formative.
- Partenerul de practic = o societate comercial, o instituie central ori local
sau orice alt persoan juridic ce desfoar o activitate n corelaie cu
specializrile cuprinse n nomenclatorul Ministerului Educaiei, Cercetrii i
Inovrii i care poate participa la procesul de instruire practic a studenilor i
elevilor.

2. Elemente organizatorice:
a) Practica elevilor:
- se organizeaz i se desfoar pe baza unui contract-cadru de colaborare
sau a unei convenii, dup caz, ncheiat ntre organizator i partenerul de
practic.
- se poate desfura cu program sptmnal sau cumulat, la sfrit de semestru
sau de an de studii, n conformitate cu planul de nvmnt
- se desfoar pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practic,
ntocmit/ntocmit de instituia de nvmnt a practicantului.
- durata practicii este cea cuprins n planul de nvmnt.
- formele de evaluare, de notare i creditele acordate pentru activitatea de practic
sunt cuprinse n planul de nvmnt
- activitatea de practic inclus n planul de nvmnt este obligatorie i
constituie condiie de promovare
b) Unitile i instituiile de nvmnt pot fi organizatoare de practic att pentru
elevii, ct i pentru cei care provin de la alte uniti i instituii de nvmnt.
c) Activitatea de practic a elevilor este finanat de la bugetul Ministerului Educaiei,
Cercetrii i Inovrii, pentru specializrile care au practica prevzut n planurile de
nvmnt, ca activitate obligatorie. Totodata, acesta aloc sumele aferente pentru
hrana i transportul elevilor care efectueaz practic, n sistem cumulat, n alte localiti
13
dect cele n care i au sediile unitile sau instituiile de nvmnt de la care provin.

3. Obligaiile prilor:
Obligatiile partenerului de practic:
a) s dein o dotare corespunztoare - logistic, tehnic i tehnologic - necesar
valorificrii cunotinelor teoretice primite de practicant n cadrul procesului de instruire;
b) s aib specialiti cu studii medii i superioare care s coordoneze i s participe
la evaluarea desfurrii practicii elevilor;
c) s desfoare programul de activitate astfel nct s permit realizarea activitii
de practic a elevilor n condiii normale, fr a se depi ora 20,00.
d) de a urmri i nregistra prezena la activitate a practicantului i de a semnala
eventualele abateri unitii sau instituiei de nvmnt (obligatii de indeplinit mpreun
cu reprezentantul unitii sau al instituiei de nvmnt).
e) de a desemna persoanele care se ocup de ndrumarea i urmrirea activitii de
practic a elevilor.
f) de a-l ajuta pe practicant s i urmreasc programa analitic/portofoliul de
practic, punndu-i la dispoziie mijloacele necesare.
g) s instruiasc practicantul cu privire la normele de sntate i securitate n munc
i de aprare mpotriva incendiilor, specifice activitilor pe care le va desfura.
h) de a efectua o evaluare a cunotinelor practicantului i de a-i acorda un calificativ
la sfritul activitii de practic, n conformitate cu programa analitic/portofoliul de
practic, mpreun cu organizatorul.

Obligatiile practicantului:
a) de a desfura activiti conform programei analitice/portofoliului de practic,
respectnd durata i perioada impuse de unitatea sau de instituia de nvmnt de
unde provine.
b) s respecte regulamentul de ordine interioar al partenerului de practic i normele
de sntate i securitate n munc i de aprare mpotriva incendiilor, specifice
activitii desfurate.
c) prezena la practic este obligatorie. n caz de boal sau alte cauze obiective,
practica se recupereaz, respectndu-se durata, fr a perturba procesul de pregtire
teoretic.
d) de a participa activ la activitile desfurate de partenerul de practic, doar dac
acestea sunt n interesul specializrii, al dezvoltrii cunoaterii, dar numai dup
14
efectuarea de ctre acesta a instructajelor de sntate i securitate n munc i de
aprare mpotriva incendiilor, specifice acelor activiti.

Unitatea sau instituia de nvmnt (de unde provine elevul sau studentul
practicant) = va realiza evaluarea i notarea final a practicantului, precum si evaluarea
capacitii partenerului de practic din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic i
organizatoric.
4. Drepturile prilor:
- pe perioada de practic, partenerul de practic l poate angaja pe practicant, conform
legislaiei n vigoare, pe baza unui contract de munc pe durat determinat, prin
negocierea remuneraiei.
- pentru practicanii angajai, partenerul de practic efectueaz evaluarea cunotinelor,
respectnd coninutul programei analitice/portofoliului de practic.
- organizatorii de practic, uniti i instituii de nvmnt, beneficiaz de o subvenie
financiar suplimentar, echivalent cu 5% din alocaia anual pentru fiecare elev.
Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea i desfurarea practicii.
- unitile i instituiile de nvmnt aloc partenerului de practic suma aferent
activitii de practic pentru fiecare elev sau student, pe baz de contract.














Norme specifice de sntate i securitate n munc:
Aceste norme cuprind prevederi de sntate i securitate n munc specific unor
anumite activiti sau grupe de activitati:
15
Pentru domeniul ndustrie textil i pielrie, normele specifice de securitate i
sntate n munc cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca s.i a bolilor
profesionale, specifice activitatilor desfasurate.
Un exemplu de norme specifice de securitate a muncii din domeniul textil il constituie
N.S.S.M. 115, care cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor
profesionale, specifice activitatilor care se desfasoara in industria confectiilor din textile,
blanuri s.i piele, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestora.
Aceste norme cuprind prevederi de securitate a muncii pentru anumite activitati au grupe
de activitati specifice intreprinderii, pentru care nu au fost stabilite vederi concrete de
securitate si sanatate in munca prin normele specifice. Prin normele interne se stabilesc:
- durata instructaj ului introductiv - general, tinand cont de factorii de rise din
intreprindere;
- durata instructaj ului la locul de munca, in functie de specificul fiecarui loc de munca;
- durata instructajului periodic;
- intervalul dintre doua instructaje periodice;
- echipamentul de protectie colectiva, corespunzator factorilor de risc;
- echipamentul de protectie individuala corespunzator fiecarui loc de munca,
factorii de risc nu pot fi eliminati sau macar limitati prin echipamente colective;
- masuri igienico - sanitare, pentru locurile de munca ce necesita acest lucru;
- alimentatia de protectie, pentru locurile de munca ce necesita acest lucru.
La desfasurarea activitatii de practica la agentul economic, elevii sunt obligati sa
utilizeze echipamentul de lucru si de protectie specific fiecarui loc de munca.
Echipamentul individual de lucru are rol de protectie a imbracamintei si
incaltamintei unui lucrator, fara a-i asigura securitatea in munca, si se poarta pe toata
durata lucrului.
Echipamentul individual de protectie este orice echipament destinat a fi purtat
sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar
putea sa fi puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice
supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.
Echipamentul colectiv de protecfie are rol de protectie impotriva unuia ori mai
multor riscuri care ar putea sa puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de
munca a unui grup de lucratori.
Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat si cand riscurile nu pot fi
evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile,
metodele sau procedurile de organizare a muncii
16
Un exemplu de echipament colectiv de protectie fi: instalatia de conditionare,
filtrele de praf, sisteme de ventilatie etc.
Principalele riscuri care se au in vedere la selectionarea echipamentelor
individuale de protective sunt riscuri fizice, riscuri chimice si riscuri biologice.
Orice loc de munca din domeniul textile-pielarie prezinta zone/locuri periculoase
Zona periculoasa este o zona din interiorul sau exteriorul masinii, in care o
persoana este expusa riscului de leziune.
Locuri periculoase la utilaje, in general, sunt:
- instalatia electrica a masinii;
- organele de lucru;
- transmisiile mecanice / transmisiile la organele de lucru.
Cele mai frecvente accidente intalnite in domeniu sunt cele mecanice, electrice si
termice, astfel:
- accidente mecanice (intepari, striviri, smulgeri datorate curelelor de transmisie,
taierea degetelor);
- accidente electrice (electrocutari datorate defectarii carcasei intrerupatorului
sau a cablului de alimentare, precum sj nelegarii instalatiei electrice la pamant
sau supraincalzirii motorului);
- accidente termice - arsuri.
Obligatii ale lucratorilor de la masini, pentru evitarea accidentarilor:
Sa foloseasca permanent si corect echipamentul de protectie;
Sa respecte normele de sanatate si securitate in munca;
Sa cunoasca bine functionarea masinilor, precum si locurile periculoase;
Sa cunoasca modul de pornire si de oprire a masinii;
Sa verifice starea de functionare si de curatare a masinii;
Sa porneasca masina numai dupa ce s-a convins ca toate aparatorile de protectie
sunt bine inchise, iar langa masina nu se afla persoane care pot fi accidentate;
Sa execute lucrari de intretinere si curatenie, numai cu masina orpita si cu ustensile
corespunzatoare;
Sa pastreze culoarele libere si curate, fara pete de ulei;
Sa nu lase maina nesupravegheata;
Sa nu foloseasca improvizatii la instalatia electrica a mainii;
Sa respecte punctele special amenajate pentru utilizarea focului deschis


17
Locuri de munca periculoase din confectiile de piele:
Masina de spanuit:
Zone
periculoase
Risc de
accidentare
Masuri de protectie
Discul de taiere Taierea
degetelor sau a
mainii
Schimbarea sau ascutirea discului de taiere se
executa de personal specializat numai dupa
oprirea masinii Caile de
rulare a
caruciorului
Lovirea mainilor
si a corpului
Este interzis salariatilor care deservesc masina
de spanuit, sau altor angajati, sa se reazeme
de caile de rulare ale caruciorului sau sa stea cu
spatele la acesta. Inainte de punerea in
functiune a masinii de spanuit se vor indeparta
obiectele sau materialele aflate in raza cailor de
rulare ale caruciorului cu disc de taiere.
Introducerea balotului pe axul de derulat si a
capatului materialului printre organele de dirijare
se va face cu masina de spanuit scoasa din
functiune.
Rotile dintate
si lanturile de
transmisie
Prinderea
scalpului,
Agatarea
mainilor si a
corpului
Curatarea rotilor dintate si a lanturilor de
transmisie se va face numai dupa ce masina a
fost oprita si scoasa de sub tensiune

Taierea mainii este accidentul de munca cel mai frecvent intalnit.
Masina simpla de cusut

Zone
periculoase
Risc de
accidentare
Masuri de protectie
Acul de cusut Prinderea
scalpului,
Inteparea
degetelor
Este interzis sa se actioneze pedala de
punere in functiune a masinii, in timpul
introducerii firului de ata prin mecanismul de
tensionare si prin ac, Schimbarea acului se va
efectua numai cu masina oprita. Basmaluta pe
cap.
Volantul masinii Prinderea
scalpului, Arsuri
in pal ma
Nu trebuie sa se puna mana pe volant in timpul
functionarii masinii de cusut; oprirea acestuia se
va face numai cu ajutorul pedalei. Basmaluta pe
cap.
Piciorusul
de fixare
Strivirea
degetelor
In timpul fixarii materialului de prelucrat sub
piciorusul de presare este interzis sa se
actioneze cu piciorul, pedala de punere in
functiune a masinii simple de cusut
Mecanismul
suveicii
Inteparea
degetelor
Este interzis sa se actioneze pedala de punere in
functiune a masinii in timpul introducerii firului de
ata prin mecanismul suveicii.
18

Inteparea degetelor este accidentul de munca cel mai frecvent intalnit.
Reguli specifice de protectie a muncii la masinile simple de cusut. Inaintea inceperii
lucrului, se fac urmatoarele verificari:
Daca masina este fixata pe cadrul metalic de sustinere;
Corpul masinii trebuie sa fie montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru;
Motorul electric sa fie montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cadea in timpul
lucrului, iar instalatia electrica sa fie izolata;
Daca motorul electric este legat la pamant;
Carcasa de la intrerupator sa nu fie sparta sau cazuta de la locul sau;
Masina sa fie dotata cu dispozitive de protectie la ac si la transsmisie, cadrul de
sustinere a mesei de lucru sa fie montat pe suporturi de cauciuc sau de pluta.

La presale de calcat accidentele de munca cel mai frecvant intalnite sunt strivirea
mainii, arsuri la mana, electrocutari. Dispozitivele de protective cu care sunt dotate
presale sunt:
- Intrerupatorul general, care garanteaza ca tabloul electric nu se deschide
inainte de a se deconecta energia electrica;
- Supapa de scurgere rapida a aerului comprimat;
- Aparatori de protectie la dispozitivele de automatizare si instalatii;
- Dispozitive de salvare a mainii.





Activitati specifice de stingere a incendiilor la locurile de
munca dintr-o fabrica de confectii din piele

Situafii care duc la aparitia incendiilor:
- ascutirea cutitelor masinilor fixe de croit la un polizor fara carcasa de protecfie;
- asezarea fierului de calcat electric, in timpul folosirii, pe suporturi combustibile;
- folosirea legaturilor provizorii si introducerea conductoarelor electrice in prize,
fara stecher;
19
- utilizarea masinilor, instalatiilor si aparatelor specifice sectoarelor de confectii si
tricotaje cu defecfiuni electrice sau mecanice;
- folosirea utilajelor care In timpul functionarii produc electricitate statica, fara
legatura de descarcare statica la pamant;
- depozitarea paharelor sau a sticlelor cu apa pe blaturile masinilor de cusut sau
pe alte instalatii;
- folosirea masinilor de scamosat care nu sunt prevazute cu instalatii de captare a
electricitatii statice;
- lipsa ordinii si curafeniei in jurul tuturor instalafiilor si utilajelor.


Activitatea de stingere a incendiilor presupune interventia la locul de munca, ceea ce
implica o serie de obligatii si raspunderi, cum ar fi:
Alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin
mijloace specifice, anuntarea incendiului la fortele de interventie, precum si la
dispecerat, acolo unde acesta este constituit.
Salvarea rapida si in siguranta a personalului, conform planurilor slabilite.
Intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile, a
consumatorilor si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje de
catre persoanele anume desemnate.
Actionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de aparare
impotriva incendiilor din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si a
sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala.
Evacuarea bunurilor periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot
deteriorate in timpul interventiei.
Protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului:
temperatura, fum, gaze toxice.
Verificarea amanuntita a locurilor in care se poate propaga incendiul si unde pot
aparea focare noi, actionandu-se pentru stingerea acestora.






20




21
ACTIVITATI PENTRU ELEVI


Lucru individual
Acest material conine sarcini de lucru ce constau n:
cutarea de informaii folosind diferite surse (manuale,
cri i reviste de specialitate, pliante, Internet);
rezolvarea de exerciii i desfurarea unor activiti
teoretice i practice; ntocmirea unui portofoliu coninnd
toate exerciiile rezolvate i activitile desfurate.
Reinei! Coninutul portofoliului va sta la baza evalurii
competenelor voastre profesionale. Strduii-v sa fie ct
mai complet!
FOARTE IMPORTANT!

Citii cu atenie toate cerinele nainte de a ncepe s
le rezolvai!
Dac observai vreo problem la una din cerine,
aducei acest lucru n atenia profesorului nainte de a
ncepe proba.
nainte de a ncepe lucrul, asigurai-v c dispunei de
toate materialele i ustensilele necesare pentru
rezolvarea sarcinilor de lucru.
Dac nu ai neles sau dac nu tii cum s rezolvai
sarcina de lucru, solicitai sprijinul profesorului care
v va ndruma i ajuta la rezolvarea ei.
Profesorul va ine evidena exerciiilor i problemelor
pe care le-ai rezolvat i a activitilor pe care le-ai
desfurat i va evalua progresul realizat.
22

Jurnal de practica

Elev: ______________________
Perioada:___________________
Locatia: ____________________
Agentul economic: ___________
Modulul: Utilizarea documentatiei tehnice
Nivelul 2

Tema: Stabilirea procesului tehnologic pentru croirea detaliilor/pieselor pentru
ansamblul superior piele+captuseala pentru modelul de mai jos:




Identifica metoda de croire prin care se obtine consumul cel mai mic de piele.

Timp de lucru: 5 zile

Se va prezenta cele stabilite anterior, la sfarsitul primei saptamani de practica.

FISA DE OBSERVATIE 1
23

Regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice
Reglati masina de cusut cu coloana inainte de inceperea lucrului efectuand
urmatoarele operatii:
Operatii Evaluator Data
1. Rotiti butonul de tensionare astfel incat
impletirea firelor de ata sa se faca pe
spatele materialelor.

2. Actionati butonul care regleaza pasul de
cusatura pentru a obtine pasi de
cusatura cu lungimea de




4mm.


Executa operatii conform documentatiei tehnice.
Pe baza fisei tehnice a produsului pantofi pentru femei, efectuati urmatoarele operatii:

Operatii Evaluator Data
1. Alegeti materialul de baza si materialele
auxiliare precizate in fisa tehnica,
necesare

confectionarii produsului.

2. Reglati parametrii utilajelor folosite
pentru confectionarea
produsului.

3. Efectuati cusaturile de prelucrare,
asamblare si finisare a produsului
precizate in fisa tehnica.



FISA DE OBSERVATIE 2
Regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice
Reglati masina de subtiat inainte de inceperea lucrului efectuand urmatoarele operatii:
24

1 Operatii Evaluator Data
1. Ridicati butonul piciorusului apasator astfel
incat inclinatia acestuia poate regla tipul de
subtiere



2. Reglati latimea subtierii prin bara de sprijin,
iar pentru grosime rotita dispozitivului de
reglare






Executa operatii conform documentatiei tehnice.
Pe baza fisei tehnice a produsului pantofi cu siret pentru barbati, efectuati
urmatoarele operatii:
2 Operatii Evaluator Data
1. Alegeti materialul de baza si materialele
auxiliare necesare confectionarii produsului.

2. Reglati parametrii utilajului folosit pentru
subtierea detaliilor.

3. Efectuati subtierile detaliilor, necesare
confectionarii acestuia, precizate in fisa
tehnica.


FISA DE OBSERVATIE 3

a procesului tehnologic de obtinere prin croire

25
a pieselor ansamblului superior pentru incaltaminte
1.Studiati cu atentie produsele care se croiesc in atelierul in care faceti practica.
Observati cu atentie procesul tehnologic de croire a pantofului pentru barbati / femei.
2.Dupa incheierea activitatii de observare, completati fisa de mai jos.

Care sunt
piesele cele
mai solicitate si
care este zona
din care se
croiesc?
Ce reguli
trebuiesc
respectate la
asezarea
pieselor pe
zonele
topografice ale
pielii
Cum ar trebui
sa arate
piesele croite
la final?
Ce defecte ale
pieselor pot
aparea in
procesul
tehnologic?
Ce remedieri
putem folosi
(unde exista
posibilitatea)?


Atentie: Produsele pe care le veti avea in vedere pot fi: pantofi cu siret pentru barbat,
pantofi fara siret pentru barbate, ghete pentru barbate, pantofi pentru femei



Observatii ale tutorelui de practica:__________________________________________
______________________________________________________________________
_________________________________





FI DE LUCRU 1
Lucru individual
26

Criteriile de clasificare a mbinrilor prin lipire sunt cuprinse n propoziiile de mai
jos.
Citii cu atenie i subliniai termenul corespunztor din parantez.

1. mbinarea carmbilor cu cputele este (provizorie, definitiv).
2. La mbinarea definitiv se folosesc adezivi (naturali, sintetici).
3. mbrcarea tocului se realizeaz prin mbinarea a dou substraturi (din
acelai material, materiale diferite).
4. La mbrcarea branului se ung(e) (un substrat, ambele substraturi).
5. mbinarea pieselor de fee este o mbinare (rigid, flexibil).






















FI DE LUCRU 2
10 minute
Lucru individual
27

Sarcina 1:
Clasificai tipurile de mbinri prin coasere

Sarcina 2:
Caracterizai custurile de mbinare realizate mecanic conform tabelului de mai
jos.

Nr.
crt.
Tipul custurii
de mbinare
Numrul
de tigheluri
Numrul
de ace
Reprezentare
grafic
1.
2.
3.
4.
5.



















28

FI DE LUCRU 3



Fiecare grup are un lider care completeaz fia
Fiecare elev are o sarcin n cadrul grupului.
Fiecare grup primete o mostr da fa de cusut.

Sarcin de lucru
a) Identificai defectele de coasere
b) Menionai cauzele care au produs aceste defecte
c) Menionai care sunt metodele de remediere a defectelor
d) Completai tabelul de mai jos

Nr.
crt.
Operaia de cusut Defecte
constatate
Cauze Remedierea
defectelor
1.
2.
3.
4.
5.

Grupa care gsete cele mai multe defecte i soluii de remedieri este
desemnat ctigtoare.






FISA TEHNICA A PRODUSULUI

30 minute
29
1 SORTIMENT:
Pantofi pentru barbati fara siret.
2 SISTEM: IL
3 MODEL: 30011
4 CALAPOD: 1. 127
5 MARIME: 26- 29
6 MATERIAL FETE:
Box fata naturala.
7 CAPTUSEALA CAPUTA:
Panza cu tesatura diagonal.
8ACOPERIS BRANT:
Spalt acoperit.
9 BRANT:
Fibrotex.
10 STAIF: Talpa artificiala.
11 BOMBEU: Panza cu tesatura impregnata cu nitroceluloza.
12 TALPA EXTERIOARA: Matritata din cauciuc m 1026
13 ATA CUSUT: Sintrom mm65/3
14 ACCESORII: Elastic
15 AMBALAJ FOLOSIT: Hartie matase, cutie tip






FISA TEHNICA A PRODUSULUI



1.SORTIMENT: Pantof de femei

2.SISTEM DE CONFECTIONARE: IL



30
3.MODEL: 105

4. CALAPOD:1.127

5.MARIME:22-26

6.MATERIAL FETE: BOX F.N 1,1-1,2
-captuseala caputa:panza cu tesatura
diagonala.
-captuseala carambi:mesina.
-brant:Fibrotex N tip 1.
-staif:talpa artificiala.
-bombeu:panza cu tesatura impregnate cu nitroceluloza.
-talpa exterioara:matrita din cauciuc 1026
-ata de cusut:Syntrom Nm 65/3.









FISA TEHNICA A PRODUSULUI
31



1. Sistem de confectionare: I.L.

2. Model: 01

3. Calapod:41717

4. Marimi: 22-26

5. Materii prime: piele naturala box+deseuri

6. Captuseala caputa: spalt acoperit

7. Captuseala carambi: spalt acoperit

8. Acoperis brant: spalt acoperit

9. Brant: fibrotex n.tip. 1

10. Talpa exterioara: matritata din cauciuc model 110

11. Accesorii: catarama

12. Ata de cusut: Sintrom n.65/3 ii: lipire










32















Fisa tehnologica 1

1. Denumirea operatier.Egalizarea detaliilor flexibile.

2. Scopul operatiei. Aducerea detaliilor componente la o grosime uniforma.

3. Modul de executie al operatiei.Cu doi cilindri transporta materialul in dreptul
cutitului care taie din grosime anumita parte in functie de reglarea masinii.Grosimea
de egalizare a piselor se stabileste prin reglarea pozitiei cutitului fata de cilindrii
transportatii cu ajutorul unei rozete ficsate pe o bara.Pentru egalizare se introduce
detaliile de fete intre cilindri cu fata orientata in sus.In partea din spate a masinii pe o
masuta speciala,ies detaliile egalizate.Muncitorul introduce detaliile cu mana stanga
iar cu mana dreapta le ia de pe masuta din spate.

4. Unelte,utilaje si scule folosite.Masina de egalizat cu cutitul mobil.

5. Conditii tehnice de calitate.Grosimea uniforma a detaliilor dupa egalizarea pe
intreaga suprafata.Grosimea detaliilor sa corespunda cerintelor impuse prin normele
tehnice.Detaliile sa nu prezinte ondulati.Sa nu fie supuse egalitatile detaliilor care sa
33
prezinte diferite grosimi intrucat rezulta pierderi mai mari de material.

6. Norme de protectie a muncii. La masinile de egalizat detaliile rigide se impune
prezenta api de protectie la angrenajele ce pun in miscare cilindri de transport.De
asemenea aparatele din fata cilindrilor de transport va avea practicator pe toata
lungimea cilindrilor de deschidere inalta de 12 mm prin care se introduce detaliile
pentru egalizare.







Fisa tehnologica 2

1. Denumirea operatiei. Indoirea marginilor detaliilor flexibile.

2. Scopul operatiei. Operatia se executa cu scopul infrumusetarii marginilor detalilor
de fete rezultand in acelasi timp indoirea acestora.

3. Modul de executie al operatiei. Se executa manual sau mecanic. Masinile utilizate
la operatia de indoire suntimasini moderne de inalta productivitate,care asigura
realizarea concomitenta urmatoarele operatii:
- ungerea cu adeziv a marginilor detaliilor;
- lipirea siretului de intarire;
- cresterea in curburi;
- indoirea si ciocanirea marginilor detaliilor;
- transportul detaliilor;
La masinile de indoit si lipit se foloseste un adeziv termofuzibil cunoscut sub
denumirea de termociment. Masina este prevazuta cu dispozitiv de topire a
termocimentului care se prezinta sub forma de snur, granule sau pulbere.

34
4. Unelte,utilaje si scule folosite. Pentru indoirea marginilor sunt necesare
urmatoarele unelteiciocanul de indoit,tiparele de indoit,varful metallic,foarfecele,cutitul
de croit,clamele pentru fixarea detaliilor pe tipare.

5. Conditii tehnice de calitate. Masina necesita ungerea zilnica a locurilor special
indicate deoarece are viteza mare de lucru.Reglarea corecta a alimentari cu adeziv
impiedica aparitia unor eventuale defectiuni,ca portiuni nelipite sau aglomerari de
termoadeziv pe marginile indoite.

6. Norme de protectie a muncii. ln masina de indoit cu termociment detaliile vor fi
conduse cu atentie pentru ca degetele sa nu ajunga in zona de depunere a
termocimentului topit si de batere a ciocanului.De asemenea se va preveni
posibilitatea atngerii cu mana a zonei de topire a termocimentului, zona care este
incalzita.
Fisa tehnologica 3

1. Denumirea operatiei :Marcarea detalilor.

2. Scopul operatiei. Aceasta operatic este necesara pentru a se putea identifica
detalile pe parcursul procesului tehnologic atat pentru urmarirea modului in care se
desfasoara procesul tehnologic cat si pentru stabilirea responsabilitatii muncitorilor
asupra calitatii manoperei.

3. Modul de executie al operatiei. Marcarea se poate face prin stantare, stampilare
sau vopsire. Marcarea prin stantare: pentru aceasta cutitul de stanta are muchia
crestata pe o portiune relativ mica, dupa un anume cod, cu un semn cu care se
marcheaza numarul de marime. Marcarea prin stampilare: se poate realiza manual
sau mecanic cu ajutorul masini de stampilat.La piesele de fete, stampila se aplica pe
marginea rezervei de tras a pieselor de captuseala pe portiuni vizibile.

4. Unelte,utilaje si scule folosite.La marcarea prin stantare se folosesc:
- cutitul de stanta
- masina de stampilat
- pensula cu vopsea
35

5. Conditii tehnice de calitate. Capacitatea de productie a unui schimb este compusa
dintr-un numar de loturi sau comisioane,lotul sau comisionul poate avea 5 sau 10
perechi.In acelasi commision este cuprinsa incaltamintea de acelasi fel,cu acelasi
sistem de fabricatie,acelasi model,acelasi semifabricat si acelasi numar de
marime.Perechile unui comision parcurg impreuna procesul tehnologic de la prima la
ultima operatie.

6. Norme de protectie a muncii.La masina de stampilat se are in vedere ca, atunci
cand materialul este introdus pentru stampilare se va face cu mare atentie pentru a
nu fi prinse degetele la masina.



Studiu de caz 1




1. Priviti cu atentie
urmatoarele desene si
precizati semnificatia lor.

2. Identificati locul unde se
utilizeaza cele prezentate
mai sus.

3. Enumerati cateva operatii
unde se folosesc cele
prezentate.

4. Indicati ce reprezinta
notarile facute pe desen.

36















Studiu de caz 2


1. Priviti cu atentie desenele
urmatoare si precizati
semnificatia lor.

2. Stabiliti locul unde se
utilizeaza cele prezentate.

3. Indicati incaltamintea pe
care o purtati. Necesita
aceste operatii? Si daca da,
care tip?

4. Identificati masina si
organele de lucru ale
acesteia, notate in desen.


37












Studiu de caz 3





















38
1. Observati cu atentie urmatoarele reprezentari si prezentati semnificatia fiecaruia.

2. Identificati aceste desene si stabiliti pe durata practicii la agentul economic ce tip
se utilizeaza pentru operatii de coasere?

3. Ce alte tipuri ati identificat si intocmiti un album cu cele mai utilizate piese?

4. Ce piese se utilizeaza la locul de desfasurare a practicii la agentul economic?














ANALIZA CALITATIV A UNEI MOSTRE
DE FA DE NCLMINTE CUSUT


Fiecare elev primete o mostr de fa cusut.
Analizeaz mostra din punct de vedere calitativ n urmtoarele etape:
1. identific materialul din care este confecionat faa,
2. msoar grosimea materialului cu ajutorul micrometrului,
3. identific toate custurile executate i denumete-le,
4. msoar pasul custurii folosind centimetrul,
5. msoar distana fa de marginea pieselor,
6. analizeaz paralelismul i continuitatea custurilor,
7. identific defectele de material i defectele de coasere,
39
8. analizeaz dac punctele de legtur ntre cele dou fire (firul superior i firul
inferior) se formeaz la mijlocul mbinrii sau nu,
9. identific fineea (grosimea) aelor de cusut folosite,
10. propune n cteva fraze metode de remediere a defectelor constatate.

Timp de lucru: 5 zile.

Pentru rezolvarea sarcinii poi consulta diferite materiale puse la dispoziie:
reviste, carti de specialitate sau Internetul







Stabiliti tehnologia de confectionare a fetelor pentru incaltamintea tip sport din imaginea
de mai jos:
















1. Materiale pentru fete
40
2. Materiale pentru captuseli
3. Material pentru staif
4. Material pentru bombeu
5. Material pentru brant
6. Talpa
7. Sistem de confectii IL
8. Materiale auxiliare: sireturi si hartie de ambalat

Timp de lucru: 5 zile





Stabileste documentatia tehnica pentru urmatorul pantof:













1. Fisa tehnica
2. Consumul de piele / pereche
3. Consumul de captuseala / pereche
4. Proces tehnologic pentru croit
5. Proces tehnologic pentru asamblare / coasere
6. Control tehnic de calitate a fetelor realizate
7. Fise tehnologice pentru operatiile de subtiat margini, indoit margini si imbinarea

41
prin coasere a ansamblului piele captuseala la masina cu coloana.





Timp de lucru: 7 zile

















Prin metoda proiectului profesorul
face apel la interesele primordiale
ale elevului.

Interesul este doar o scnteie
misterioas n sufletul elevului care
ateapt s fi descoperit de dascl
ca apoi s aprind din aproape n
aproape alte focare de lumin.
(adaptare dup
Adolphe Ferrire coala activ)
nvarea
prin
metoda
Proiectelor



42


Non scholae sed vitae discimus!

(Nu pentru coal, ci pentru via nvm!)


Viaa ne nva despre via. Rolul profesorului este de a
crea mediul din care elevii s-i extrag fora prin care s
devin mari i n acelai timp
s-i orienteze.

(Adolphe Ferrire coala activ, 1920



43

Ce vor face elevii?
1. Vor observa lumea naturii i
lumea oamenilor pentru a culege
date documentare.
2. Vor clasa datele culese. Vor fi
dirijai de profesori sa descopere
criteriile de ierarhizare i
structurare a datelor.
3. Vor elabora documente.


Ce va face profesorul?
1. Urmrete atingerea
competenelor specifice /
obiectivelor de referin prevzute
n programa colar.
2. Ghideaz elevii s descopere
coninuturile din programa colar
prin ntrebri eseniale,
numeroase instrumente de
evaluare, materiale suport pentru
elevi i mijloace de facilitare a
nvrii.
3. Asigura feedback constructiv.
4. i nva pe elevi s nvee.




Care sunt avantajele acestei metode?

Se stimuleaz motivaia intrinsec a elevilor
Se valorific curiozitatea nativ a elevilor
Se exerseaz operaiile de nivel superior ale
gndirii: comparaia, analiza, sinteza,
abstractizarea, generalizarea
Se stimuleaz creativitatea elevilor i a
profesorilor
Se formeaz deprinderi de comunicare i
lucru n echip

Evaluarea


Se vor folosi instrumente pentru evaluarea proiectului att ca produs ct i ca proces

Elevii vor cunoate de la nceput criteriile de evaluare

Elevii pot crea propriile lor instrumente de evaluare
44

Elevii sunt implicai activ n evaluarea proiectului propriu ct i al colegilor prin
feedback-ul permanent pe care l vor furniza colegilor

Transformarea evalurii ntr-o srbtoare prin prezentarea proiectelor unor invitai:
prini, alte cadre didactice, etc.



BIBLIOGRAFIE


1. Dumitru Chisalita, Verona Lupu, Adalbert Cotuna, Proiectarea articolelor de
marochinarie, tehnice si de blanarie, Editura didactica si pedagogica
2. V. Salvanu, M. Simion, C. Nebert, M. Aldea, Z. Craciun Notiuni de creatie,
Editura didactica si pedagogica
3. C. Popescu, A. Fica, Modelarea incaltamintei si marochinariei, Editura
didactica si pedagogica
4. V. Cociu, Tehnologia confectiilor din piele , Editura didactica si pedagogica


Curriculum pentru clasa a XIII a, liceu tehnologic, calificarea: Tehnician n
industria de pelarie
Standard de Pregtire Profesional, nivelul 3


RESURSE INTERNET:
www.edu.ro
www.google.ro
www.dialogtextil.ro
http://www.e-referate.ro/referate/Materiale_de_pielarie2007-03-06.html
http://www.tex.tuiasi.ro/site/Ghid_TEXTILE_A5.pdf
http://www.tex.tuiasi.ro/po2006.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Design
http://www.intertek-labtest.com/brochures/Romania-Brochure-Textile.pdf
45
http://textil.stfi.de/download/sites/download_script.asp?filename=782_1005.pdf
http://www.elady.ro/articole/Moda/Tricotaje-Hot.html

Altele

Cataloage de mostre cu: materiale textile, repere i custuri textile,
Reviste de specialitate: Dialog Textil
Pliante de la Trgul Internaional de Textile-Pielarie, 2007