Sunteți pe pagina 1din 3

Dincolo de Bine si de Rau e una dintre capodoperele lui Friedrich Nietzsche.

Problemele
filosofice au in cazul lui o motivatie foarte personala, raportandu-se la propria persoana.
Pentru a-i intelee opera, se cere inainte de toate o lipsa de pre!udecati. Nietzsche cere
lectorului sa se identifice cu starea lui filosofica morala, sa simta dispret sau entuziasm pentru
ceea ce simte si el. Fondul temperamentului sau ni se reveleaza in primul rand prin adancul
dispret ce-l simte fata de cultura contemporana lui. " reliie care ne indeamna a avea mila de
toti neputinciosii, o stiinta croita pentru toate capetele, constituie in viziunea lui Nietzsche o
cultura nedemna de adevaratul om.
#n partea intai, despre pre!udecatile filosofilor, Nietzsche arata
ca stradania filosofiei de a descoperi adevarul trebuie inlocuita cu un P"$%& de care se va
ocupa un nou val de filosofi pentru ca, de e'emplu, Nedeterminatul poate fi superior
Determinatului. $dmiterea neconditionatului, a neadevarului ne situeaza dincolo de bine si de
rau. Nietzsche considera ca toate conceptiile filosofice sunt rezultatul intuitiilor determinate
de o dorinta pe care o apara. &l critica toti filosofii pentru ca vad dincoace de ceea ce este, se
intorc indarat in timp ce el spune sa aspiram dincolo.
Fizica nu e o adaptare a universului ci o e'plicatie a acestuia, din pacate nu se face deosebirea
dintre a descoperi si a inventa. Nu oricarei afirmatii trebuie sa i se aseasca o e'plicatie
eneral valabila( farmecul fiecarei teorii consta in contestabilul ei, nu ne trebuie adevarul
neaparat deoarece asta ar presupune moartea filosofiei. Filosofii nu fac decat sa preia
pre!udecatile anterioare.
)eat de ceea ce este autentic, tratat in partea a doua, Nietzsche pledeaza pentru indoiala,
pentru semne de intrebare, decat pentru apararea adevarului, pentru ca niciun filosof nu va
avea ultimul cuvant niciodata. &l apreciaza individual care-si paraseste locul natal din cauza
incompatibilitatii, apreciaza andirea liber-cuetatoare, spiritul liber.
#ndependenta este privileiul celor puternici, iar cel ce si-o asuma fara a fi constrans s-o faca
este nu numai puternic ci si indraznet pana la e'uberanta. *ecretul omului puternic e de a sti
sa se pastreze, de a nu se atasa de nicio persoana, stiinta, patrie, nici macar propriul adevar.
Filosofii viitorului nu doresc sa convina pe nimeni de adevarul lor si nici sa-l impartaseasca,
pentru ca ar deveni un bun comun, ei nu sunt domatici, deci sunt spirite libere. )ibertatea
spiritului nu are sensul democratic, cu totii, a caror tel e fericirea turmei.
#n partea despre fenomenul reliios, Nietzsche trateaza
credinta crestina fiind definita ca automutilare, autobat!ocorire si sub!uare. Pentru cei
puternici reliia e mi!locul pentru biruirea piedicilor cu scopul de a putea stapani( pentru cei
alesi, reliia serveste drept mi!loc de aparare impotriva zarvei pe care o presupune o
dominatie mai rosolana( pentru cei obisnuiti, reliia reprezinta comoditate( pentru suferinzi,
reliia ii conserva +ratati, bolnavi, in timp ce omul superior e cel suferind, reliia conservand
pe cei care trebuiau sa piara. Reliia le-a infectat sperantele celor puternici prin bariere.
#n partea despre contributia la istoria naturala a moralei, anditorul considera ca tipoloia
moralei e sarcina filosofului si fiecare din ei au conchis ca morala e ceva dat( ei n-au descris
intr-un mod simplu morala. Problemele morale pornesc de la comparatiile intre diverse feluri
de morala. &i nu si-au pus intrebarea ca morala ar avea ceva problematic. Pentru Nietzsche
morala e o indelunata constranere( pentru *ocrate raul se datoreaza inorantei. *piritul de
turma al supunerii se dobandeste mai lesne in dauna artei de a porunci.
Nu se poate vorbi despre o moralitate a draostei de semeni atat timp cat utilitarismul de
turma domneste in evaluarile morale. %ot ce provoaca spaime semenului e rau, iar ealitatea,
supunerea sunt onoruri morale, care pentru Nietzsche produc mediocritatea, iar o astfel de
atitudine de inalta noblete, de dura responsabilitate de sine ofenseaza si devine fapta
condamnabila.
$devaratele temeiuri e ca spiritele oriinale, oamenii viitorului s-ar putea sa nu apara.
Nietzsche este impotriva a tot ce s-a stabilit, toate adevarurile stabilite si anuleaza toata
filosofia de pana la el.
#n Dincolo de bine si de rau, Nietzsche spune ca a descoperit dou tipuri fundamentale de
morala, morala de stapan si morala se sclavi. #n toate civilizatiile superioare ele sunt
combinate si elemente din amandoua pot si asite chiar in acelasi om. Dar este important sa le
distinem. #n morala de stapan sau morala aristocrata bine si rau sunt echivalente
cu nobil si vrednic
de dispret, iar epitetele sunt atribuite oamenilor si nu actiunilor. #n morala de sclav standardul
este ceea ce este folositor si benefic societatii celor slabi si fara de putere. -alitati de mila,
bunatate, umilinta sunt preamarite ca virtuti, iar indivizii puternici si independenti sunt priviti
ca periculosi si, prin urmare, ca rai. -onform standardelor moralei scalvilor omul bun al
moralei stapanilor tinde sa fie considerat rau. .orala de sclav este astfel morala de turma
&valuarile ei morale sunt e'presia nevoilor turmei.
$cest punct d evedere este mult mai bine definit in lucrarea /enealoia moralei unde
Nietzsche se foloseste de conceptul resentiment. "mul superior isi creeaza propriile valori in
conformitate cu abundenta vietii si a valorilor sale. Pe de alta parte, cel umil si slab se teme de
cei tari si puternici, si incearca sa ii infraneze si sa ii supuna declarand valorile turmei ca
absolute.
Revolta sclavilor in morala incepe cu resentimentul devenit creator si dand nastere
valorilor+ enealoia moralei vol ## p. 012,. $cest resentiment nu este, desiur, recunoscut
fatis de catre turma si poate lucra pe cai ocolite si indirecte.
prin urmare, ceea ce vedem in istoria moralei este conflictul a doua atitudini sau viziuni
morale. din punctul de vedere al omului superior e posibil, intr-un sens, ca cele doua sa
coe'iste. $dica, ar putea coe'ista daca turma, incapabila de ceva superior, s-ar multumi sa isi
pastreze valorile pentru ea insasi. dar, fireste, nu se multumeste cu asta. &a nazuieste sa-si
impuna propriiile valori ca valori universale. *i conform lui Nietzsche acest lucru s-a realizat
mai ales prin 3est, prin crestinism. %otusi el nu neaa importanta crestinismului in
desavarsirea omului dar, in acelasi timp el vede in crestinism o e'presie a resentimentului
care este caracteristic instinctului de turma si a moralei de sclav. Nietzsche nu sustine sistemul
moral uniform si universal , in locul acestuia trb sa se impuna conceptul radarii intre
diferitele tipuri de morala. %urma este binevenita sa aiba propriul ei set de valori cu conditia
sa fie privata de puterea de a le impune omului superior a carei chemare este s ainstituie
propriul set de valori care vor permite omului sa isi depaseasca conditia actuala.
#n consecinta cand Nietzsche vb despre a fi dincolo de bone si de rau, ceea ce el are in vedere
este ridicarea dincolo de asa zisa morala de turma, care in opinia lui, ii aduce pe toti la un
numitor comun, favorizeaza mediocritatea si impiedica dezvoltarea omului superior. &l nu
vrea sa suereze ca trb renuntat la respectul fata de valori si ca orice urma de cumpatare trb
inlaturata. Numai omul superior poate trece dincolo de bine si de rau in sensul pe care il
poarta acesti doi termeni in morala resentinentului.
citate reprezentative
3ia4a e tare reu de suportat5 dar s6 n-ave4i chipul a7a de ina7. *untem cu to4ii m6ari 7i
m66ri4e de poveri.
Friedrich Nietzsche 8n $7a r6it-a 9arathustra
"mul este un eoist mediocru5 p:n6 7i cel mai 8n4elept om acord6 obi7nuin4elor sale mai mult6
importan46 dec:t avanta!elor lui.
Friedrich Nietzsche 8n $forisme. *crisori
;n lume se nasc prea mul4i oameni5 statul a fost n6scocit s6 fie pus 8n slu!ba celor de prisos.
<ita4i-v6 cum 8i atrae pe to4i ace7tia= -um 8i 8nhite, cum 8i mestec6 7i cum 8i rume6=
Friedrich Nietzsche 8n $7a r6it-a 9arathustra