34.

Sfntul Gheorghe si balaurul n conceptia pgn a Bisericii Catolice

Pictur si vitralii reprezentnd pe Sfntul Gheorghe ucignd balaurul.
te! care a stat foarte !ult ti!p n ntuneric va si ea adus n
lu!in.
"u a! ni!ic !potriva acestui o!# dar v trans!it# nu doar legat
de faptele lui# ci de ale oricrui crestin adevrat care st brav n fata
!ortii# nu este !eritul o!ului c face aceste fapte de bravur. $ar n
lu!ea aceasta deczut si lipsit de $u!nezeu n ini!ile lor# faptele
!rete svrsite n credint sunt !eritul oa!enilor# trebuie s ne
!ndri! cu ei# s le face! icoane# picturi si statui si s i vener!#
contrar nvtturilor divine. Si atunci# a! si eu cteva ntrebri pentru
anticristii care fac astfel de practici% $ac a&unge! s vener! o!ul si
s i ridic! idoli# nu face! din el un zeu ' (nde r!ne atunci
recunostiinta si laudele care trebuie s le oferi! $o!nului pentru c a
scos din !ocirla pcatului un o!# l)a educat si l)a ntrit# a&ungnd ntr)
un final la stadiul de o! spiritual ' Ce i !ai revine atunci $o!nului
dac noi atribui! toate acestea o!ului pctos '* "u v ndeprtati voi
astfel usor# usor de $u!nezeu ' Si n final# cine este Singurul care l
poate salva pe o!% o!ul sau $u!nezeu '
+sa c revizuiti)v co!porta!entul deczut.
1
Si acu! s vorbi! despre balaurul din picturile sau statuile realizate.


Cine este balaurul ' + putut oare Gheorghe s ucid balaurul '
Binenteles c pentru rtciti lucrurile stau destul de si!plu% totul se
reduce la stadiul de poveste * Si acu! s cunoaste! povestea%
Nici o evocare a Sfntului Gheorghe nu poate fi complet fr
readucerea aminte a uciderii balaurului petrecut dup moartea sfntului.
Conform legendei, lng cetatea Selente din Palestina eista un demon care
luase forma unui balaur si cerea !ertf oamenilor pentru a"i lsa s ia ap din
rul care curgea #n apropiere. $ac la #nceput cerea ca !ertf oi si capre, pe
msura trecerii timpului balaurul s"a lcomit si a #nceput s pretind oameni.
%amenii speriati au tras victimele la sorti, iar #ntr"o bun &i a c&ut chiar fata
regelui. 'ugciunile fetei si ale tatlui ei ctre r&boinicul"sfnt din
Capadocia au fost ascultate, iar Sfntul Gheorghe si"a facut aparitia clare
si a ucis balaurul.(
poveste ca cele din copilrie# cu ,t ,ru!os# fata !pratului si
balaurul cel ru * Cu! pot s atribuie o poveste creat de o !inte
bolnav# unui o! care se consider a fi crestin '* Ce face!# a!estec!
realul cu fictiunea sau altfel zis adevrul cu !inciuna '* $ar unii# asa
zisi crestini# binenteles c au putut a face asta# dar si !ai !ulti nebuni
s)au pus la treab# pierzndu)si ti!pul cu realizarea de picturi# vitralii
sau statui# prin care ei au i!ortalizat o poveste !incinoas# si asta n
crestinis!# unde nu este loc de nici un fel pentru !inciun *
$ar v)a! fgduit la nceput c aceast te! va fi adus n lu!in.
+stfel c revin cu ntrebarea% Cine este balaurul ' Si!plu% balaurul ne
este vreo fptur !itologic ca cele din i!agini ci este spiritul crnii#
sau spiritul !ateriei# sau spiritul lui Satan din o!# cu! vreti s)i
spuneti voi. -ar acesta este foarte puternic cci o!ul l)a hrnit prin
)
pcatele sale# devenind astfel un sclav al lui sau altfel zis un sclav al
!ortii. Sufletul o!ului a cptat astfel ase!narea spiritului deczut#
n diferite for!e# binenteles corespunztoare laturilor de!onice din el.
-ar acest suflet trebuie s !oar si s renasc# iar spiritul !ateriei
trebuie s fie co!plet nlturat sau si !ai bine zis% anihilat. -ar acest
proces din o! se petrece foarte greu# necesitnd ti!p si suferinte. Si
credeti voi c o!ul poate s fac aceasta singur ' Credeti c poate lupta
prin propria lui putere cu spiritul lui Satan din el care l)a luat n
stpnire ' Ce o! poate ca s afir!e c o!ul poate s fac aceasta#
iesind ntr)un final victorios# ca !ai apoi s trebuiasc ca el s fie
venerat si ridicat la rang de sfnt# dect nu!ai un o! care nu a avut
niciodat de)a face cu nvttura lui Cristos '
Procesul de renastere nu poate fi n eternitate realizat prin puterea
o!ului# ca !ai apoi s fie necesar ca o!ul s fie pus la loc de cinste# asa
cu! s)a fcut si tot se face n acest caz dar si n alte cazuri de oa!eni
declarati sfinti de ctre biseric# ndeprtndu)se astfel cu viclenie rolul
de (nic .ntuitor al $o!nului# atribuindu)se putere o!ului si
desconsidernd sau uitnd co!plet c doar $o!nul detine toat
puterea n Cer si pe P!nt. $ac o!ul prin el nsusi este o fiint
&alnic si lipsit de orice putere si cunoastere# acestea fiind dobndite
doar prin co!pasiunea infinit si prin iubirea lui $u!nezeu fat de
oa!eni# cu! puteti s afir!ati c deodat c o!ul este un erou al
credintei si un lupttor biruitor n lupta cu diavolul '* "u se afir! n
nenu!rate rnduri# n Biblie# ni!icnicia o!ului ' "u este scris s nu
ne ncrede! n o!# s nu cde! ntr)o astfel de capcan a Satanei# ca
!ai apoi s cde! n idolatrie# uitnd astfel de $u!nezeu ' (nde ati
gsit voi n Biblie nvtturi c o!ul trebuie venerat# c trebuie s i se
aduc cinste /cntece de laud si recunostiint0 si ofrande /n prezent
po!eni date sfintilor0# c trebuie s i se zideasc altare /n prezent
biserici si catedrale dedicate sfintilor0 sau c trebuie s)i ridic! statui
sau s)i face! i!agini pictate /tablouri si icoane0 ca !ai apoi s ne
nchin! la ele ' "u spune Biblia destul de clar % Nu mai ndjduii n
omul cel muritor, n nrile cruia nu este dect o suflare! Oare, ce
putere are el ? /-saia 1%110 Ce nsea!n la voi toate aceste o!agii
aduse o!ului dect cea !ai profund idolatrie# si asta ntr)o lu!e n
care a venit 2nsusi $u!nezeu si a adus cea !ai !are 3u!in din
ntreaga Creatie !aterial. Si oare nu rde satisfcut Satan c acolo
unde ar trebui s strluceasc cea !ai !are 3u!in se gseste de fapt
cel !ai profund ntuneric ' Ct de !are trebuie s fie nebunia si prostia
voastr s credeti c veti pri!i salvarea ndeprtnd pe $u!nezeu din
*
viata voastr si desconsiderndu)- !eritele si n schi!b s ridicati o!ul
la rang de zeu ***
$ar s reveni! acu! la te!a noastr si s vede! ce se spune
despre pati!ile lui.
+"au btut cu bice din vn de bou, i"au &drobit trupul cu un bolovan, l"
au strpuns cu o sulit, l"au aruncat de viu #ntr"o groap cu var nestins, i"au
dat s bea o cantitate de otrav care ar fi omort &eci de oameni, i"au ase&at
pietre de moar pe piept, astfel #nct s nu mai poat respira. +"au #ncltat cu
niste sandale din fier care aveau cuie mari si ascutite #n tlpi, care i"au
stpuns tlpile cu totul sfntului, l"au btut cu bastoanele pn i"au sfrmat
oasele. ,otul #n van. Noaptea #l aruncau #n temnit cu trupul desfigurat de
rni, dar duhul su se #ntrea si toat noaptea se ruga si #l luda pe
$umne&eu. -n puterea noptii, venea un #nger care"i vindeca toate rnile, iar
dimineata sfntul iesea nevtmat din temnit, spre mirarea pa&nicilor si
tortionarilor si si spre furia neostoit a lui $iocletian, care poruncea noi
torturi si chinuri. -n consecint, sfntul a fost legat de o roat tintuit cu
fiare ascutite# creia i s)a dat dru!ul pe o vale# roata sfr!ndu)se si
trupul Sfntului fiind sfsiat n !ai !ulte bucti. 4otul n zadar%
Gheorghe era a doua zi nevt!at.
"ici n cele !ai e5agerate povesti nu ntlni! astfel de relatri
aberante * $up ce l)au torturat att de slbatic nct la nici una din
torturile subliniate n pri!a parte a scrierii# nu ar !ai fi putut s
supravietuiasc# !ai e si sfsiat n bucti# dup care n !od !iraculos
r!ne nevt!at *** Cred c dac scriitorii de povesti ar citi aceste
relatri ale acestor pretinsi crestini# ar lua foc de invidie * Si !ai
nu!esc pgni pe cei din rientul 2ndeprtat care au tot felul de
!itologii cu zei *
$a# au fost oa!eni o!orti n nu!ele lui $u!nezeu# !artiri n
nu!ele credintei# care n focul unde au fost arsi cntau cntece de slav
lui $u!nezeu# ei nu au suferit durerile ca oa!enii obisnuiti# pentru c
legturile sufletului cu trupul erau foarte slabe# pentru c ei nu erau
oa!eni ai lu!ii ci fii ai $o!nului# asa c sufletele lor erau strns unite
cu Spiritul $ivin din ei. $ar cu toate acestea ei au !urit# pe cnd n
povestea voastr# sfntul vostru nu. $ac chiar s)ar fi nt!plat astfel#
lu!ea s)ar fi nchinat n fata unui astfel de o!# considerndu)l un zeu
pe P!nt# cci doar un zeu era pentru ei ne!uritor. +poi iar fi ridicat
altare si te!ple# si prin ur!are nu ar !ai fi avut soarta din povestea
voastr.
.
2nssi o parte din apostolii $o!nului au avut parte de torturi si n
final de !oarte# si subliniez% erau apostolii directi ai $o!nului# si dup
cu! bine stiti# nu scpat cu viat# chiar dac au fost a&utati uneori de
ngeri si eliberati din nchisori.
-ar dac si acu!# dup toate aceste e5e!ple# v !potriviti n
continuare# a! s vin cu cel !ai concludent e5e!plu pentru
ncptnarea voastr% $o!nul 2nsusi. 2nsusi -isus# care avea puterea
de a da viat# s)a lsat lsat prad !ortii pentru !ntuirea noastr# a
suferit dup cu! bine stiti pn n final# pstrnd pe el ur!ele btilor#
adic snge# vnti si praf# iar voi n nerusinarea voastr afir!ati c
dup niste torturi unice n istorie prin gravitatea lor% dimineata sfntul
iesea nevtmat din temnit ***
-ar acu! s vede! !ai e5act ce statut i)au atribuit oa!enii.
%amenii l"au iubit att de mult #nct este si ast&i patron al unor tri#
orase# categorii sociale si chiar echipe de fotbal. -mbrcat soldteste #ntr"o
cmas de &ale si #narmat cu o sulit prev&uta cu o cruce, Sfntul Gheorghe
este patron)protector a nu!eroase tri si tinuturi precum /nglia,
0tiopia, Grecia, +ituania, %setia, Serbia, 1untenegru, /ragon, Germania,
Sicilia, ,irol, Palestina, Catalunia, 2ucovina, Portugalia, 'usia si 2ulgaria.
-l mai regsim pe Sfntul Gheorghe #n postura de patron al unor orase
importante precum 2eirut, +iubliana, 3erarra, 1oscova, +od, 1ilano,
Genova, Suceava, 2arcelona, 4enetia, 3reiburg si Constantinopol.
$ragostea sa mare fat de oameni a fcut ca !ulte categorii sociale si
tag!e s)si gaseasc n el patronul# protectorul si !i&locitorul ntru
6ristos. -n primul rnd, este protectorul tuturor celor care lucrea&
pmntul, al agricultorilor si ciobanilor, al sotilor si cavalerilor, al arcasilor,
mcelarilor, clretilor, cltorilor, tranilor, fierarilor, lemnarilor, dogarilor,
selarilor, curelarilor si soldatilor. $e la cavalerii templieri, malte&i si teutoni
pn la sifilitici si leprosi " toti si"au gsit de"a lungul veacurilor rea&em si
alinare #n rugciunile adresate Sfntului Gheorghe ca un drept mi!locitor
#ntre credinciosi si 2unul $umne&eu. 4ot el este cel care apr de urgia
ciu!ei# febrei si bolilor de piele.
Cu! oare ati putut s cdeti att de profund n nvttura lui Satan
ca s puteti apoi s ziceti c un o!# adic o ni!icnicie n fata lui
$u!nezeu# poate s fie patron# adic proprietar a tri# tinuturi sau
orase# cnd voi ati trebui s stiti preabine c o!ul nu detine ni!ic#
niciunde# ci toate sunt doar ale $o!nului# 7l fiind (nicul Propietar a
tot ceea ce e5ist# inclusiv al o!ului '
5
$e unde pn unde a !ai a&uns si protector al oa!enilor# ca !ai
apoi# binenteles# s uitati iarsi de $o!nul si s cereti lui protectie# sau
altor sfinti creati de voi '* Cnd oare si unde ati citit voi# c $o!nul ne)
a nvtat s ne rug! si s cere! salvarea de la oa!eni# cnd n singura
rugciune care ne)a dat)o# ne nvat s rug! doar la $u!nezeu# 4atl
nostru Ceresc# si nicidecu! la vreun o!# indiferent cine ar fi el '
$e unde pn unde ati !ai scos faptul c o!ul trebuie s aib
!i&locitori ntre el si -isus Cristos '* 8)ati ntrebat oare vreodat ce
nsea!n atunci cnd spuneti c $o!nul ar avea nevoie de !i&locitori
sau ati fcut)o n nestire ntoc!ai ca si porcul ce nfulec orice !ncare#
nefcnd ns distictia c este o !ncare bun sau sunt doar
e5cre!ente ' ricu! nu v dati sea!a asa c nu o !ai lungesc# ci v
spun eu. + afir!a c $o!nul ar avea !i&locitori nsea!n a co!para
pe $o!nul cu un conductor lu!esc# de care nu poti s te apropii cnd
vrei tu si ct vrei tu# deoarece este interzis aceasta iar dac ti va
per!ite o audient trebuie s ndeplinesti niste conditii si s te
progra!ezi# ba chiar e5ist cazuri de persoane de rang nalt cnd acest
lucru nu este deloc posibil. Ce nsea!n de fapt acesta ' Si!plu% lips
de iubire# nepsare sau desconsiderare fat de se!eni# deoarece acel
conductor este fie un o! egoist# deci neavnd iubire de se!eni# fie
chiar !ai ru# este un o! plin de !ndrie# considerndu)se un o!
e5tre! de i!portant# superior fat de ceilalti# adic un fel de zeu pe
P!nt. Si cu! pute! s face! co!paratie ntre astfel de oa!eni# care
si)au pus ei !i&locitori# si $o!nul# care este un Printe plin de iubire
fat de copiii Si si care i pri!este oricnd# fr nici o restrictie ' 8oi
vedeti toate lucrurile dup dezordinea pe care a creat)o Satan pe
P!nt si afir!ati apoi c asa ar fi si n Ceruri# pe cnd acolo este cu
totul altceva# pentru c acolo predo!in rnduiala lui $u!nezeu# de
care voi nu !ai aveti habar. 8oi# preoti# sunteti de fapt niste !i&locitori#
dar nu ntre o! si $u!nezeu# ci ntre Satan si o!. Ceea ce a adresat
-isus fariseilor si crturarilor se potriveste perfect si vou% nconjurai
marea i uscatul ca s facei un ucenic, i dac l-ai fcut, l facei fiu al
gheenei i de dou ori mai ru dect suntei voi.
+poi !ai spuneti c apr de ciu!# febr si boli de piele * # voi#
bieti nebuni * $ac ati sti ce binecuvntare aduc bolile peste oa!enii
!bolnviti de pcat * $ac ati sti c toc!ai bolile si necazurile sunt
te!elia evolutiei spirituale nici nu v)ati !ai ruga pentru sntate * $ar
cu! lu!ea a fost !ereu deczut# tot ceea ce a fost divin este considerat
nebunie# n schi!b toate practicile si toate conceptiile false despre viat
proprii oa!enilor# sunt foarte bune * Si apoi# cine este acest o! de poate
6
avea putere asupra bolii ' $oar $o!nul detine toat puterea n Cer si
pe P!nt# si dac 2nssi $o!nul per!ite ca aceste boli s se !anifeste#
din cauze nu!ai de 7l stiute# cu! puteti s veniti voi si s afir!ati c
sfntul vostru ar face ceva n opozitie cu $o!nul '* Cei care au a&uns n
Ceruri fac totul n acord cu 8ointa $o!nului si nicidecu! altfel# asa c
ar trebui s renuntati definitiv la practica voastr anticrist prin care
nvtati oa!enii s se roage la sfinti# chiar dac as ad!ite c unii dintre
sfintii vostri au a&uns cu adevrat n Ceruri# pentru c niciodat o!ul
nu trebuie s se roage la o! ci nu!ai la $u!nezeu. 4ot a&utorul pe care
l cereti# trebuie adresat doar $o!nului# cci doar 7l stie ce este bun
pentru fiecare si doar 7l decide cnd este !o!entul oportun pentru a
oferi a&utor o!ului# iar acest a&utor este cu totul altul fat de cel care l
cer oa!enii deczuti. (n astfel de o! nu este lu!inat si binenteles c
cere ceva ce nu cunoaste si nu i va face bine.
Si cu! puteti voi a crede c $o!nului i face plcere s aud
rugciunile voastre adresate unor persoane pe care voi le considerati
inter!ediare# cnd 2nssi $o!nul ne)a nvtat s ne rug! doar la 7l '
(n copil adevrat al $o!nului se roag direct 4atlui su si nu la altii
pe care nu i cunoaste dect din scrieri !ai !ult sau !ai putin
!incinoase. (n crestin adevrat sau un copil al $o!nului din Ceruri se
consider doar o unealt n !na lui $o!nezeu# prin care +cesta si
svrseste lucrrile. -ar dac o lucrare a fost dus la bun sfrsit# el nu
consider c aceasta este !eritul su# ci a +celuia care a svrsit cu
adevrat lucrarea# adic este !eritul $o!nului. -ar cei care se roag la
9unelte:# nu pot fi dect nebuni; cu! s rogi o unealt si cu! apoi s
!ultu!esti tot ei# n loc ca cerinta ta si !ultu!irea ta s o aduci +celuia
care lucreaz cu acea unealt# adic $o!nului '*
2n ncheiere# sfatul !eu este s cutati 3u!ina doar la $o!nul si
nu la oa!eni# pentru c att ti!p ct veti face aceasta# veti b&bi n
ntuneric# ntoc!ai ca nebunul care caut o lu!in ntr)o grot# si n loc
s se ntoarc pe calea pe care a intrat# el se afund tot !ai !ult n
adnci!e. Si doar atunci cnd veti pri!i 3u!ina# veti fi convinsi de
purul +devr# cci niciodat nu)l veti recunoaste atta ti!p ct voi
triti n ntuneric# chiar dac acesta se gseste printre voi.
7