35.

Sfntul Gheorghe si balaurul n conceptia pgn a Bisericii

Ortodoxe.

Sfntul Gheorghe este reprezentat narmat cu o sulit nefiresc de subtire si fira!
pentru a ne arta c Binele nfrnge usor "ul! dac exist credint.
O tem care a stat foarte mult timp n ntuneric a si ea adus n
lumin.
#u am nimic mpotria acestui om! dar transmit! nu doar legat
de faptele lui! ci de ale oricrui crestin aderat care st bra n fata
mortii! nu este meritul omului c face aceste fapte de braur. $ar n
lumea aceasta deczut si lipsit de $umnezeu n inimile lor! faptele
mrete srsite n credint sunt meritul oamenilor! trebuie s ne
mndrim cu ei! s le facem icoane! picturi si statui si s i enerm!
contrar ntturilor diine. Si atunci! am si eu ctea ntrebri pentru
anticristii care fac astfel de practici% $ac a&ungem s enerm omul si
s i ridicm idoli! nu facem din el un zeu ' (nde rmne atunci
recunostiinta si laudele care trebuie s le oferim $omnului pentru c a
scos din mocirla pcatului un om! l)a educat si l)a ntrit! a&ungnd ntr)
un final la stadiul de om spiritual ' *e i mai reine atunci $omnului
dac noi atribuim toate acestea omului pctos '+ #u ndeprtati oi
astfel usor! usor de $umnezeu ' Si n final! cine este Singurul care l
poate sala pe om% omul sau $umnezeu '
,sa c reizuiti) comportamentul deczut.
1
Si acum s orbim despre balaurul din picturile sau statuile realizate.


*ine este balaurul ' , putut oare Gheorghe s ucid balaurul '
Binenteles c pentru rtciti lucrurile stau destul de simplu% totul se
reduce la stadiul de poeste + Si acum s cunoastem poestea%
Nici o evocare a Sfntului Gheorghe nu poate fi complet fr
readucerea aminte a uciderii balaurului petrecut dup moartea sfntului.
Conform legendei, lng cetatea Selente din Palestina eista un demon care
luase forma unui balaur si cerea !ertf oamenilor pentru a"i lsa s ia ap din
rul care curgea #n apropiere. $ac la #nceput cerea ca !ertf oi si capre, pe
msura trecerii timpului balaurul s"a lcomit si a #nceput s pretind oameni.
%amenii speriati au tras victimele la sorti, iar #ntr"o bun &i a c&ut chiar fata
regelui. 'ugciunile fetei si ale tatlui ei ctre r&boinicul"sfnt din
Capadocia au fost ascultate, iar Sfntul Gheorghe si"a facut aparitia clare
si a ucis balaurul.(
O poeste ca cele din copilrie! cu -t -rumos! fata mpratului si
balaurul cel ru + *um pot s atribuie o poeste creat de o minte
bolna unui om care se consider a fi crestin '+ *e facem! amestecm
realul cu fictiunea sau altfel zis aderul cu minciuna '+ $ar unii! asa
zisi crestini! binenteles c au putut a face asta! dar si mai multi nebuni
s)au pus la treab! pierzndu)si timpul cu realizarea de picturi!
talismane sau statui! prin care ei au imortalizat o poeste mincinoas! si
asta n crestinism! unde nu este loc de nici un fel pentru minciun +
$ar )am fgduit la nceput c aceast tem a fi adus n lumin.
,stfel c rein cu ntrebarea% *ine este balaurul ' Simplu% balaurul ne
este reo fptur mitologic ca cele din imagini ci este spiritul crnii!
sau spiritul materiei! sau spiritul lui Satan din om! cum reti s)i
spuneti oi. .ar acesta este foarte puternic cci omul l)a hrnit prin
)
pcatele sale! deenind astfel un scla al lui sau altfel zis un scla al
mortii. Sufletul omului a cptat astfel asemnarea spiritului deczut!
n diferite forme! binenteles corespunztoare laturilor demonice din el.
.ar acest suflet trebuie s moar si s renasc! iar spiritul materiei
trebuie s fie complet nlturat sau si mai bine zis% anihilat. .ar acest
proces din om se petrece foarte greu! necesitnd timp si suferinte. Si
credeti oi c omul poate s fac aceasta singur ' *redeti c poate lupta
prin propria lui putere cu spiritul lui Satan din el care l)a luat n
stpnire ' *e om poate ca s afirme c omul poate s fac aceasta!
iesind ntr)un final ictorios! ca mai apoi s trebuiasc ca el s fie
enerat si ridicat la rang de sfnt! dect numai un om care nu a aut
niciodat de)a face cu nttura lui *ristos '
/rocesul de renastere nu poate fi n eternitate realizat prin puterea
omului! ca mai apoi s fie necesar ca omul s fie pus la loc de cinste! asa
cum s)a fcut si tot se face n acest caz dar si n alte cazuri de oameni
declarati sfinti de ctre biseric! ndeprtndu)se astfel cu iclenie rolul
de (nic 0ntuitor al $omnului! atribuindu)se putere omului si
desconsidernd sau uitnd complet c doar $omnul detine toat
puterea n *er si pe /mnt. $ac omul prin el nsusi este o fiint
&alnic si lipsit de orice putere si cunoastere! acestea fiind dobndite
doar prin compasiunea infinit si prin iubirea lui $umnezeu fat de
oameni! cum puteti s afirmati c deodat c omul este un erou al
credintei si un lupttor biruitor n lupta cu diaolul '+ #u se afirm n
nenumrate rnduri! n Biblie! nimicnicia omului ' #u este scris s nu
ne ncredem n om! s nu cdem ntr)o astfel de capcan a Satanei! ca
mai apoi s cdem n idolatrie! uitnd astfel de $umnezeu ' (nde ati
gsit oi n Biblie ntturi c omul trebuie enerat! c trebuie s i se
aduc cinste 1cntece de laud si recunostiint2 si ofrande 1n prezent
pomeni date sfintilor2! c trebuie s i se zideasc altare 1n prezent
biserici si catedrale dedicate sfintilor2 sau c trebuie s)i ridicm statui
sau s)i facem imagini pictate 1tablouri si icoane2 ca mai apoi s ne
nchinm la ele ' #u spune Biblia destul de clar % Nu mai ndjduii n
omul cel muritor, n nrile cruia nu este dect o suflare! Oare, ce
putere are el ? 1.saia 3%332 *e nseamn la oi toate aceste omagii
aduse omului dect cea mai profund idolatrie! si asta ntr)o lume n
care a enit 4nsusi $umnezeu si a adus cea mai mare 5umin din
ntreaga *reatie material. Si oare nu rde satisfcut Satan c acolo
unde ar trebui s strluceasc cea mai mare 5umin se gseste de fapt
cel mai profund ntuneric ' *t de mare trebuie s fie nebunia si prostia
oastr s credeti c eti primi salarea ndeprtnd pe $umnezeu din
*
iata oastr si desconsiderndu). meritele si n schimb s ridicati omul
la rang de zeu +++
$ar s reenim acum la tema noastr si s edem ce se spune
despre patimile lui.
+"au btut cu bice din vn de bou, i"au &drobit trupul cu un bolovan, l"
au strpuns cu o sulit, l"au aruncat de viu #ntr"o groap cu var nestins, i"au
dat s bea o cantitate de otrav care ar fi omort &eci de oameni, i"au ase&at
pietre de moar pe piept, astfel #nct s nu mai poat respira. +"au #ncltat cu
niste sandale din fier care aveau cuie mari si ascutite #n tlpi, care i"au
stpuns tlpile cu totul sfntului, l"au btut cu bastoanele pn i"au sfrmat
oasele. ,otul #n van. Noaptea #l aruncau #n temnit cu trupul desfigurat de
rni, dar duhul su se #ntrea si toat noaptea se ruga si #l luda pe
$umne&eu. -n puterea noptii, venea un #nger care"i vindeca toate rnile, iar
dimineata sfntul iesea nevtmat din temnit, spre mirarea pa&nicilor si
tortionarilor si si spre furia neostoit a lui $iocletian, care poruncea noi
torturi si chinuri. -n consecint, sfntul a fost legat de o roat tintuit cu
fiare ascutite! creia i s)a dat drumul pe o ale! roata sfrmndu)se si
trupul Sfntului fiind sfsiat n mai multe bucti. 6otul n zadar%
Gheorghe era a doua zi netmat.
#ici n cele mai exagerate poesti nu ntlnim astfel de relatri
aberante + $up ce l)au torturat att de slbatic nct la nici una din
torturile subliniate n prima parte a scrierii! nu ar mai fi putut s
supraietuiasc! mai e si sfsiat n bucti! dup care n mod miraculos
rmne netmat +++ *red c dac scriitorii de poesti ar citi aceste
relatri ale acestor pretinsi crestini! ar lua foc de inidie + Si mai
numesc pgni pe cei din Orientul 4ndeprtat care au tot felul de
mitologii cu zei +
$a! au fost oameni omorti n numele lui $umnezeu! martiri n
numele credintei! care n focul unde au fost arsi cntau cntece de sla
lui $umnezeu! ei nu au suferit durerile ca oamenii obisnuiti! pentru c
legturile sufletului cu trupul erau foarte slabe! pentru c ei nu erau
oameni ai lumii ci fii ai $omnului! asa c sufletele lor erau strns unite
cu Spiritul $iin din ei. $ar cu toate acestea ei au murit! pe cnd n
poestea oastr! sfntul ostru nu. $ac chiar s)ar fi ntmplat astfel!
lumea s)ar fi nchinat n fata unui astfel de om! considerndu)l un zeu
pe /mnt! cci doar un zeu era pentru ei nemuritor. ,poi iar fi ridicat
altare si temple! si prin urmare nu ar mai fi aut soarta din poestea
oastr.
4nssi o parte din apostolii $omnului au aut parte de torturi si n
final de moarte! si subliniez% erau apostolii directi ai $omnului! si dup
.
cum bine stiti! nu scpat cu iat! chiar dac au fost a&utati uneori de
ngeri si eliberati din nchisori.
.ar dac si acum! dup toate aceste exemple! mpotriiti n
continuare! am s in cu cel mai concludent exemplu pentru
ncptnarea oastr% $omnul 4nsusi. 4nsusi .isus! care aea puterea
de a da iat! s)a lsat lsat prad mortii pentru mntuirea noastr! a
suferit dup cum bine stiti pn n final! pstrnd pe el urmele btilor!
adic snge! nti si praf! iar oi n nerusinarea oastr afirmati c
dup niste torturi unice n istorie prin graitatea lor% dimineata sfntul
iesea nevtmat din temnit +++
.ar acum s edem mai exact ce statut i)au atribuit oamenii.
%amenii l"au iubit att de mult #nct este si ast&i patron al unor tri!
orase! categorii sociale si chiar echipe de fotbal. -mbrcat soldteste #ntr"o
cmas de &ale si #narmat cu o sulit prev&uta cu o cruce, Sfntul Gheorghe
este patron)protector a numeroase tri si tinuturi precum /nglia,
0tiopia, Grecia, +ituania, %setia, Serbia, 1untenegru, /ragon, Germania,
Sicilia, ,irol, Palestina, Catalunia, 2ucovina, Portugalia, 'usia si 2ulgaria.
-l mai regsim pe Sfntul Gheorghe #n postura de patron al unor orase
importante precum 2eirut, +iubliana, 3erarra, 1oscova, +od, 1ilano,
Genova, Suceava, 2arcelona, 4enetia, 3reiburg si Constantinopol.
$ragostea sa mare fat de oameni a fcut ca multe categorii sociale si
tagme s)si gaseasc n el patronul! protectorul si mi&locitorul ntru
7ristos. -n primul rnd, este protectorul tuturor celor care lucrea&
pmntul, al agricultorilor si ciobanilor, al sotilor si cavalerilor, al arcasilor,
mcelarilor, clretilor, cltorilor, tranilor, fierarilor, lemnarilor, dogarilor,
selarilor, curelarilor si soldatilor. $e la cavalerii templieri, malte&i si teutoni
pn la sifilitici si leprosi " toti si"au gsit de"a lungul veacurilor rea&em si
alinare #n rugciunile adresate Sfntului Gheorghe ca un drept mi!locitor
#ntre credinciosi si 2unul $umne&eu. 6ot el este cel care apr de urgia
ciumei! febrei si bolilor de piele.
*um oare ati putut s cdeti att de profund n nttura lui Satan
ca s puteti apoi s ziceti c un om! adic o nimicnicie n fata lui
$umnezeu! poate s fie patron! adic proprietar a tri! tinuturi sau
orase! cnd oi ati trebui s stiti preabine c omul nu detine nimic!
niciunde! ci toate sunt doar ale $omnului! 8l fiind (nicul /ropietar a
tot ceea ce exist! inclusi al omului '
$e unde pn unde a mai a&uns si protector al oamenilor! ca mai
apoi! binenteles! s uitati iarsi de $omnul si s cereti lui protectie! sau
altor sfinti creati de oi '+ *nd oare si unde ati citit oi! c $omnul ne)
5
a ntat s ne rugm si s cerem salarea de la oameni! cnd n singura
rugciune care ne)a dat)o! ne nat s rugm doar la $umnezeu! 6atl
nostru *eresc! si nicidecum la reun om! indiferent cine ar fi el '
$e unde pn unde ati mai scos faptul c omul trebuie s aib
mi&locitori ntre el si .isus *ristos '+ 9)ati ntrebat oare reodat ce
nseamn atunci cnd spuneti c $omnul ar aea neoie de mi&locitori
sau ati fcut)o n nestire ntocmai ca si porcul ce nfulec orice mncare!
nefcnd ns distictia c este o mncare bun sau sunt doar
excremente ' Oricum nu dati seama asa c nu o mai lungesc! ci
spun eu. , afirma c $omnul ar aea mi&locitori nseamn a compara
pe $omnul cu un conductor lumesc! de care nu poti s te apropii cnd
rei tu si ct rei tu! deoarece este interzis aceasta iar dac ti a
permite o audient trebuie s ndeplinesti niste conditii si s te
programezi! ba chiar exist cazuri de persoane de rang nalt cnd acest
lucru nu este deloc posibil. *e nseamn de fapt acesta ' Simplu% lips
de iubire! nepsare sau desconsiderare fat de semeni! deoarece acel
conductor este fie un om egoist! deci neand iubire de semeni! fie
chiar mai ru! este un om plin de mndrie! considerndu)se un om
extrem de important! superior fat de ceilalti! adic un fel de zeu pe
/mnt. Si cum putem s facem comparatie ntre astfel de oameni! care
si)au pus ei mi&locitori! si $omnul! care este un /rinte plin de iubire
fat de copiii Si si care i primeste oricnd! fr nici o restrictie ' 9oi
edeti toate lucrurile dup dezordinea pe care a creat)o Satan pe
/mnt si afirmati apoi c asa ar fi si n *eruri! pe cnd acolo este cu
totul altcea! pentru c acolo predomin Ornduiala lui $umnezeu! de
care oi nu mai aeti habar. 9oi! preoti! sunteti de fapt niste mi&locitori!
dar nu ntre om si $umnezeu! ci ntre Satan si om. *eea ce a adresat
.isus fariseilor si crturarilor se potrieste perfect si ou% nconjurai
marea i uscatul ca s facei un ucenic, i dac l-ai fcut, l facei fiu al
gheenei i de dou ori mai ru dect suntei voi.
,poi mai spuneti c apr de cium! febr si boli de piele + O! oi!
bieti nebuni + $ac ati sti ce binecuntare aduc bolile peste oamenii
mbolniti de pcat + $ac ati sti c tocmai bolile si necazurile sunt
temelia eolutiei spirituale nici nu )ati mai ruga pentru sntate + $ar
cum lumea a fost mereu deczut! tot ceea ce a fost diin este considerat
nebunie! n schimb toate practicile si toate conceptiile false despre iat
proprii oamenilor! sunt foarte bune + Si apoi! cine este acest om de poate
aea putere asupra bolii ' $oar $omnul detine toat puterea n *er si
pe /mnt! si dac 4nssi $omnul permite ca aceste boli s se manifeste!
din cauze numai de 8l stiute! cum puteti s eniti oi si s afirmati c
6
sfntul ostru ar face cea n opozitie cu $omnul '+ *ei care au a&uns n
*eruri fac totul n acord cu 9ointa $omnului si nicidecum altfel! asa c
ar trebui s renuntati definiti la practica oastr anticrist prin care
ntati oamenii s se roage la sfinti! chiar dac as admite c unii dintre
sfintii ostri au a&uns cu aderat n *eruri! pentru c niciodat omul
nu trebuie s se roage la om ci numai la $umnezeu. 6ot a&utorul pe care
l cereti! trebuie adresat doar $omnului! cci doar 8l stie ce este bun
pentru fiecare si doar 8l decide cnd este momentul oportun pentru a
oferi a&utor omului! iar acest a&utor este cu totul altul fat de cel care l
cer oamenii deczuti. (n astfel de om nu este luminat si binenteles c
cere cea ce nu cunoaste si nu i a face bine.
Si cum puteti oi a crede c $omnului i face plcere s aud
rugciunile oastre adresate unor persoane pe care oi le considerati
intermediare! cnd 4nssi $omnul ne)a ntat s ne rugm doar la 8l '
(n copil aderat al $omnului se roag direct 6atlui su si nu la altii
pe care nu i cunoaste dect din scrieri mai mult sau mai putin
mincinoase. (n crestin aderat sau un copil al $omnului din *eruri se
consider doar o unealt n mna lui $umnezeu! prin care ,cesta si
srseste lucrrile. .ar dac o lucrare a fost dus la bun sfrsit! el nu
consider c aceasta este meritul su! ci a ,celuia care a srsit cu
aderat lucrarea! adic este meritul $omnului. .ar cei care se roag la
:unelte;! nu pot fi dect nebuni< cum s rogi o unealt si cum apoi s
multumesti tot ei! n loc ca cerinta ta si multumirea ta s o aduci ,celuia
care lucreaz cu acea unealt! adic $omnului '+
4n ncheiere! sfatul meu este s cutati 5umina doar la $omnul si
nu la oameni! pentru c att timp ct eti face aceasta! eti b&bi n
ntuneric! ntocmai ca nebunul care caut o lumin ntr)o grot! si n loc
s se ntoarc pe calea pe care a intrat! el se afund tot mai mult n
adncime. Si doar atunci cnd eti primi 5umina! eti fi coninsi de
purul ,der! cci niciodat nu)l eti recunoaste atta timp ct oi
triti n ntuneric! chiar dac acesta se gseste printre oi.

7