1.

Tratatul de la Amsterdam Preambul

La 2 octombrie 1997 cei cincisprezece ministri ai afacerilor externe din tarile
membre ale U.E. au semnat la Amsterdam tratatul redactat in iunie 1997 cu prilejul
inchieierii conferintei interguvernamentale care a avut loc la aceea data in capitala
olandeza,acesta intrand in vigoare la 1 mai 1999.Vechiul articol prevedea reforma
Tratatului Uniunii Europene cel tarziu pana la sfarsitul anului 1996. Redactorii isi
propusesera prin acest articol autoconvocarea unei noi Conferinte
Interguvernamentale pentru 1996. Tratatul de la Amsterdam reprezinta o etapa foarte
importanta in desfasurarea procesului de reforma a institutiilor comunitare. In sensul
adancirii integrarii prin cresterea calitatii democratice a Uniunii, a identitatii ei in
perspectiva largirii organizatiei, toate acestea trebuind sa determine o Europa mai
apropiata de cetateni.Probleme importante se ridica atat din punct de vedere al
adancirii integrarii cat si din punct de vedere al largirii U.E. Aceste doua aspecte sunt
numai aparent distincte, in realitate ele fiind indisolubil egale.
Desi deschiderea oficiala CIG a avut loc la Torino pe 29 martie 1996, statele membre
si institutiile comunitare incepusera sa reflecteze asupra functionarii UE dupa
reformele realizate la Maastricht si asupra noilor reforme ce ar fi trebuit introduse.
Deasemenea s-a format un Grup de Reflectie de catre Consiliul European de la
Corfu, format din 18 membri: reprezentantul personal al fiecarui ministru al
afacerilor externe, comisarul european responsabil cu dosarul institutional si doi
reprezentanti ai Parlamentului European.
Institutiile U.E. au elaborat propriile rapoarte privind Functionarea Tratatului UE,
rapoarte ce au constituit baza Grupului de Reflectie.
Cea mai semnificativa analiza a fost cea din 1967, cand au fost unificate institutiile
celor trei Comunitati si au fost schimbate competentele, puterea si sfera lor de
actiune.
Conferinta Interguvernamentala a durat mai mult de un an: s-a incheiat la Amsterdam
pe 17 iunie 1997 printr-un acord politic la inalt nivel

cu privire la un nou Tratat,
semnat pe 2 octombrie 1997.
Tratatul de la Amsterdam a intrat in vigoare la 1 mai 1999.
In plan institutional, una dintre primele sale consecinte a fost desemnarea de
catre Consiliul European tinut la Koln pe 3 si 4 iunie a primului Monsieur PESC ,,
in persoana Secretarului General al NATO, Javier Solana, care si-a ocupat noul post
pe 14 octombrie.
1

Prezentul tratat este incheiat pentru o durata nelimitata.

1
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999, pag. 15.

Prezentul tratat va itra in vigoare in prima zi a celei de a doua luni urmand
depunerii instrumentului de ratificare al statului semnatar care va efectua ultimul
aceasta formalitate.
2

nc de la ncheierea negocierilor Tratatului de la Maastricht, semnat la 7
februarie 1992 i intrat n vigoare pe 1 noiembrie 1993, s-a convenit c se va efectua
o revizuire pn la sfritul deceniului:articolul N prevedea convocarea unei
conferine n 1996.Conferina interguvernamental a durat mai mult de un an: a fost
deschis la Torino pe 29 martie 1996 i s-a ncheiat la Amsterdam pe 17 iunie 1997
printr-un acord politic la nalt nivel cu privire la un nou Tratat, semnat pe 2
octombrie 1997
3
.


2
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999, pag. 24.
3
Birzea Cezar - Politicile si institutiile Uniunii Europene Editura Corint, Bucuresti, 2001

'Tratatele repezinta pentru Uniunea Europeana
ceea ce constitutia reprezinta pentru un stat
national
Statele semnatare:
1. Belgia
2. Danemarca
3. Finlanda
4. Franta
5. Grecia
6. Irlanda
7. Italia
8. Luxembourg
9. Olanda
10. Portugalia
11. Spania
12. Marea Britanie
13. Suedia
14. Germania
15. Austria


2. Structura tratatului
Tratatul de la Amsterdam const n trei pri, o anex i 13 protocoale.

Prima parte include amendamente importante la Tratatul privind Uniunea European
(TUE), Tratatul de instituire a Comunitii Europene (TCE), Tratatul de instituire a
Comunitii Europene a Crbunelui i
Oelului (Tratatul CECO), Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Energiei
Atomice (Tratatul CEEA sau Euratom), precum i la Actul anexat deciziei
Consiliului din 20 septembrie 1976 privind alegerea reprezentanilor n Parlamentul
European prin vot universal direct.

Partea a doua se refer la simplificarea tratatelor de instituire a celor trei Comuniti
Europene, urmrind
s elimine prevederile care nu mai sunt actuale i s adapteze textul anumitor
prevederi. Aceast parte prevede abrogarea Conveniei privind o serie de instituii
comune, din 25 martie 1957, i Tratatul de fuziune, semnat pe 8 aprilie 1965.

Partea a treia conine prevederile generale i finale ale Tratatului: noul sistem de
numerotare a articolelor (n Tratatul de la Maastricht, indexarea era fcut prin litere,
prin Tratatul de la Amsterdam este nlocuit cu o indexare pe baz de cifre),
procedura de ratificare, versiunile lingvistice, perioada de valabilitate nelimitat.

Anexa este inclus o list de echivalare privind renumerotarea articolelor TUE i ale
TCE.
La Tratatul de la Amsterdam au fost anexate 13 protocoale privind:
-uniunea Europei Occidentale i crearea unei politici comune de aprare
- integrarea acquis-ului Schengen n cadrul Uniunii Europene (in cadrul negocierilor
pentru aderarea a noi state membre la Uniunea Europeana, acquis-ului Schengen si
celelalte masuri luate de institutii in domeniul de aplicare al acestuia sunt
considerate ca fiind un acquis care trebuie sa fie acceptat integral de toate statele
candidate la aderare);
4

- poziiile adoptate de ctre Danemarca, Irlanda i Marea Britanie referitor la unele
aspecte(Regatul Unit si Irlanda pot continua sa incheie intre ele aranjamente privind
circulatia persoanelor intre teritoriile lorin consecinta dispozitiile articolului se
aplica Irlandei si Regatului UnitDanemarca nu participa la adoptarea de catre
Consiliu a masurilor propuse tinand de tratatul instituind Comunitatea Europeana)
5
;
-aplicarea principiului subsidiaritii i a principiului proporionalitii
- protecia i bunstarea animalelor
- rolul parlamentelor naionale n Uniunea European .

4
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999, pag.189
5
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999, pag.190

Obiectivele generale ale Tratatului de la Amsterdam au fost :
1.S plaseze ocuparea forei de munc i drepturile cetenilor n centrul ateniei
Uniunii Europene inlaturarea oricarei discriminari bazate pe criteriul nationalitatii
in privinta angajarii, remunerarii, si a celorlalte conditii de munca; de a sejurna in una
dintre statele membre pentru a ocupa un loc de munca.
- S suprime ultimele obstacole pentru libera circulaie a persoanelor i s
consolideze securitatea- deplasarea libera in scopul angajarii;

- S permit Europei s i consolideze poziia pe plan mondial- de a sejurna in una
dintre statele membre pentru a ocupa un loc de munca;

- S eficientizeze arhitectura instituional a Uniunii n vederea viitoarei extinderi.
6










6
Ghidul ceteanului http://europa.eu/scadplus/leg/en/s50000.html

3.Ocuparea fortei de munca si drepturile cetatenilor
Statele membre si Comunitatea se straduiesc, conform prezentului titlu sa
elaboreze o strategie coordonata pentru ocuparea fortei de munca si in particular
pentru promovarea unei maini de lucru calificate, formate si suscesibile sa se
adapteze ca si a unor piete ale muncii apte sa reactioneze rapid la evolutiile
economiei, in vederea atingerii obiectivelor.
Prin Tratatul de la Amsterdam a fost introdus un capitol referitor la ocuparea
forei de munc. Aplicarea politicii de ocupare a forei de munc rmne n mare
parte responsabilitatea statelor membre. Tratatul de la Amsterdam stabilete un cadru
pentru aceste politici:
- Urmrirea obiectivului de nivel crescut de ocupare a forei de munc este verificat
n implementarea tuturor celorlalte politici comune.(Consiliul European
examineaza,in fiecarea an,situatia ocuparii fortei de munca in Comunitate si adopta
concluzii pe aceasta tema pe baza unui raport anual comun al Consiliului si
Comisiei)
7


- Consiliul European examineaz situaia ocuprii forei de munc n Comunitate i
adopt concluzii pe aceast tem, pe baza unui raport anual comun al Consiliului de
Minitri i al Comisiei.(Pe baza concluziilor Consiliului European, acesta, statuand
cu majotitate calificata pe baza propunerii Comisiei si dupa consultarea
Parlamentului European a Comitetului Economic si Social, a Comitetului Regiunilor
si a Comitetului pentru ocuparea fortei de munca vizat elaboreaza in fiecare an linii
directoare de catre statele membre tinand cont in politicile lor de gradul ocuparii.
Aceste linii directoare sunt compatibile cu marile orientari adoptate in aplicarea art.
99 paragraful 2.)
8


- Consiliul de Minitri examineaz n detaliu aciunile ntreprinse de Guvernele
Statelor Membre n favoarea ocuprii forei de munc i, dac este necesar, trimite
recomandri acestora.(Consiliul, dupa consultarea Parlamentului European, instituie
un Comitet pentru ocuparea fortei de munca cu caracter consultativ in scopul
promovarii coordonarii, intre statelor membre a politicilor din domeniul fortei de
munca si a pietelor de munca.)
9

Tratatul include un articol nou, consacrat principiului general al
nediscriminrii (egalitii)- (principiul nediscriminrii pe baz de cetenie sau,
dup caz, naionalitate exprimat n art. 12 i, n cadrul libertilor fundamentale-
nediscriminarea ntre productori i consumatori n domeniul agriculturii conform
art. 34 alin. 2 TCE, prevederi speciale precum art. 90 prin care se interzice taxarea

7
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999, pag 113.
8
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999, pag 113.
9
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999, pag 115.
discriminatorie, nediscriminarea prin interzicerea comportamentului anti-
concurenial)
10

Uniunea poate combate orice form de discriminare, indiferent c este pe baz
de sex, ras, origine etnic, religie, dizabiliti, vrst sau
orientare sexual. Aciunile sunt ntreprinse de ctre Consiliul de Minitri (fr s
prejudicieze celelalte dispoziii ale Tratatului i n limita puterilor care i sunt
conferite), prin decizii adoptate n unanimitate pe baza unei
propuneri a Comisiei i dup consultarea Parlamentului European.
De asemenea, dispoziiile referitoare la cooperarea poliieneasc i judiciar se aplic
mai ales n domeniul prevenirii i combaterii rasismului i xenofobiei.
Prin Tratatul de la Amsterdam este consolidat principiul egalitii ntre femei
i brbai la locul de munc.( Tratatul de la Amsterdam a transformat egalitatea de
tratament ntre brbai i femei ntr-un obiectiv al Comunitii (art. 2) prin
prevederea nevoii de a se elimina inechitatea i a se promova egalitatea ntre brbai
i femei (art. 3 par. 2 TCE).
11


Este introdus conceptul de discriminare pozitiv, n baza cruia Statele
Membre pot ntreprinde aciuni pentru favorizarea femeilor n vederea echilibrrii
situaiei n domeniile de lucru.
Tratatul prevede o clauz de suspendare care poate fi folosit mpotriva unui
Stat Membru care ncalc, n mod repetat, principiile care stau la baza Uniunii
Europene. Acestui stat i se poate retrage dreptul de vot n Consiliul UE, de ex.,
trebuind s i respecte n continuare obligaiile care decurg din statutul de Stat
Membru.
Pe lng dreptul de nediscriminare deja menionat, prin Tratatul de la Amsterdam
sunt adugate o serie de drepturi ceteniei europene: dreptul de a se adresa
instituiilor europene ntr-o limb oficial1 i de a primi un rspuns redactat n
aceeai limb, dreptul de acces la documentele Parlamentului European, ale
Consiliului i ale
Comisiei Europene, n anumite condiii, dreptul de acces egal la funcia
public comunitar. (n limita competenelor prevzute, Consiliul, n unanimitate,
acionnd la propunerea Comisiei i dup consultarea cu Parlamentul European,
poate lua deciziile necesare pentru combaterea discriminrii bazate pe sex, origine
rasial sau etnic, religie sau credin, dizabilitate, vrst sau orientare sexual.)
5


10
Avram Cezar, Radu Roxana, Gaicu Laura - Uniunea Europeana. Trecut si prezent,
Editura Universitaria, Craiova, 2006.

11
Avram Cezar, Radu Roxana, Gaicu Laura - Uniunea Europeana. Trecut si prezent,
Editura Universitaria, Craiova, 2006.

4. Un spatiu de libertate, securitate si justitie
Noul Tratat prevede crearea progresiv a unui spaiu al libertii, securitii i
justiiei pe ntreg teritoriul Uniunii Europene. Sunt stabilite msuri specifice pentru
elaborarea unei politici europene comune n domeniul controlului i al dreptului de
intrare la frontierele Uniunii Europene i n special n ceea ce privete azilul i
imigrarea.
ntr-o perioad de cinci ani de la intrarea n vigoare a Tratatului, toate Statele
Membre trebuie s ia msuri care s vizeze:
- suprimarea oricrui control al persoanelor la frontierele interioare, indiferent c este
vorba de ceteni ai Uniunii Europene, fie c este vorba de ceteni din statele tere;
- stabilirea unor norme i proceduri comune cu privire la controlul persoanelor la
frontierele exterioare ale Uniunii Europene, a unor reguli comune referitoare la
vizele de sejur cu o durat de maximum trei luni.
12

Tratatul definete, de asemenea, norme minimale cu privire la:
- primirea solicitanilor de azil n Statele Membre;
- condiiile care trebuie ndeplinite de ctre cetenii statelor tere pentru a putea cere
statutul de refugiat;
- procedurile de acordare i de retragere a statutului de refugiat n statele membre ale
Uniunii;
- protecia temporar a persoanelor din state tere care nu pot reveni n ara lor de
origine i a persoanelor
care, din alte motive, au nevoie de protecie internaional.
Prin Tratatul de la Amsterdam, o parte dintre domeniile care aparinuser,
conform Tratatului de la Maastricht,celui de-al treilea pilon al Uniunii, au fost
transferate n primul pilon (libera circulaie a persoanelor, azil, imigrare etc.). Astfel,
n titlul VI (Cooperare poliieneasc i judiciar n materie penal) rmn activitile
de prevenire i combatere a rasismului i xenofobiei, terorismului, traficului de
persoane i infraciunile mpotriva copiilor, traficul de droguri, traficul de arme,
corupia i frauda.
n prezent, Uniunea European are 23 de limbi oficiale: bulgar, ceh, danez,
englez, eston, finlandez, francez, german, greac, irlandez, italian, leton,
lituanian, maghiar, maltez, olandez, polon, portughez, romn, slovac,
sloven, spaniol i suedez.
Fara a aduce prejudici competentelor Comunitati Europene, obiectivul Uniunii
este acela de a oferi cetatenilor un nivel ridicat de protectie intr-un spatiu de libertate,
securitate si de justitie elaborand actiuni in comun intre Statele Membre in domeniul
cooperari politilor si aceela al cooperari judiciare in domeniul penal, unul din
obiectivele principale fiind inlaturarea caracterului xenofob si rasismul poate una din
cea mai importanta caracteristica a unitati. Aceste obiective au fost atinse prin
prevenirea criminalitati organizate sau de orice alt tip, lupta impotriva terorismului a

12
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999
traficului de arme si copii dar si a coruptie si traficului droguri gratie unei bune
colaborari la nivel european intre fortele de politie, autoritatile vamale si celelalte
autoritati competente in statele membre atat direct cat si prin intermediul Oficiului
European de Politie ( Europol).
Europol este o organizaie de combatere a criminalitii la nivel european, avnd
sediul la Haga (Olanda). Aceast organizaie, trebuie s preia sarcinile poliiei
naionale din fiecare stat al Europei, n caz c activitatea criminal, depete limita
granielor naionale.
In acest scop este necesar un schimb continuu de informaii de la nivele naionale
pn la cele internaionale care cad n atribuiileInterpolului.
Programul msurilor de combatere cuprinde: (franc.: Terrorisme, Radicalisme,
Extremisme et Violence Internationale), - nume abreviat TREVI, (ciriminalitaea
organizat) - OK i (European Drug Unit) - EDU.
Aceast organizaie a fost iniiat nc din anul 1992 prin nelegerea din Maastricht,
dar devenit funcionabil din 1999.
Europolul este o organizaie independent a UE care are atribuii poliiste i
juristice de colaborare pe plan european
13
.

Consiliul incurajeaza cooperarea prin intermediul Europolului in special in
urma intrari in vigoare a Tratarului de la Amsterdam acesta a permis acestei
organizatii sa faciliteze si sa sprijine pregatirea si sa incurajeze coordonarea si
punerea in practica a tuturor actiunilor specifice desfasurate cu celelalte State
Membre dar si sa adopte cele mai bune masuri care sa permita Europolului sa ceara
autoritatilor competente ale Statelor Membre sa coordoneze anchete specifice in lupta
cu crima organizata si nu in ultimul rand creeara unei retele de cercetare, de
documentatre si de statistica asupra criminalitati transfrontariere.Asadar putem spune
ca Tratatul de la Amsterdam a sustinut si chiar inbunatatit ideea de politie europeana
o organizatie care sa eficentizeze modul de cautare si putem spune distrugere a
celulelor crimei organizate de ori ce natura ar fi ele.



13
https://www.europol.europa.eu/- - Istoric Europol
5. Politica externa si securitate comuna
Uniunea defineste si pune in practica o politica externa si de securitate comuna
acoperind toate domeniile politicii externe si de securitate, ale carei obiective sunt:
-salvgardarea valorilor comune al intereselor fundamentale, conform
principiilor Cartei ONU
-intarirea securitatii Uniunii sub toate formele sale .
- mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale, conform principiilor
Cartei Natiunilor Uniite, ca si principiilor Actului Final de la Helsinki si obiectivele
Cartei de la Paris, inclusiv cele relative la frontierele exterioare;
- promovarea cooperari internationale,
-dezvoltarea si intarirea democratiei si a statului de drept, ca si respectarea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Politica extern i de securitate comun rmne n sfera interguvernamental,
ns sunt aduse o serie de modificri fa de prevederile Tratatului de la Maastricht.
A fost creat un nou instrument n domeniul PESC: strategia comun.
Prin Tratatul de la Amsterdam, Uniunea poate ntreprinde misiuni de ajutor umanitar
i de meninere a pcii (misiuni Petersberg).
Prin Tratatul de la Amsterdam a fost creat funcia de nalt Reprezentant pentru
PESC care are rolul de a asista Consiliul n probleme de politic extern i de
securitate comun, n special prin contribuii la formularea, pregtirea i
implementarea deciziilor i prin derularea unui dialog politic cu state tere (la cererea
Preediniei Consiliului Uniunii Europene).
A fost nfiinat, de asemenea, o Unitate de planificare politic i de alert rapid
n cadrul Secretariatului Consiliului de Minitri. Rolul acestei uniti este de a
monitoriza i analiza evoluia politic i evenimentele internaionale, inclusiv alerta
rapid cu privire la potenialele crize. La recomandarea Consiliului, unitatea poate
prezenta studii, recomandri sau strategii.
Statele membre sprijina activ si fara rezerve Politica Externa si de
Securitate a Uniunii, in sprijinul loialitatii si al solidaritatii reciproce. Statele
contribuind la intarirea si dezvoltarea solidaritati lor politice. Ele se abtin de la
orice actiune contrara intereselor Uniunii sau sucesibila sa dauneze eficacitatii sale
ca forta de coeziune in relatiile internationale.
14

Consiliul adopta actiuni comune acestea privesc anumite situatii in
care o actiune operativa a Uniunii este considerata necesara. Ei isi stabilesc
obiectivele, raza de actiune, mijloacele care trebuiesc puse la dispozitia
Uniunii, conditile relative la punerea lor in practica si daca este necesar
durata. Statele membre se informeaza reciproc si isi concentreaza pozitile

14
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999, pag.39.
in cadrul Consiliul asupra orcarei chestiuni de politica externa si de
securitate prezentand un interes general, in vederea asigurari exercitarii
influnentei Uniunii in modul cel mai eficace in cosolidarea actiunilor
proprii.


6. Reforma Institutiilor Uniunii Europene In Vederea Extinderii
Consiliul Uniunii Europene
A fost numit ntr-o prima sedinta la Dublin in martie 1975. Pana la 1985 cand s-
a hotarat ca numarul reuniunilor sa fie de doua ori pe an, Consiliul European isi
organiza intrunirile de trei ori pe an. n situaii deosebite, aceste intalniri puteau avea
loc si de patru ori pe an.
Votul in majoritate calificata este extins la urmatoarele domenii: orientare si actiuni
de incurajare in domeniul ocuparii fortei de munca, excluderea sociala, libera
circulatie a persoanelor , masuri de securitate sociala necesare liberei circulatii,
regimuri speciale pentru cetatenii straini, sanatatea publica, egalitatea de sanse si de
tratament intre femei si barbati, cercetarea si dezvoltarea tehnologica, lupta impotriva
fraudei, cooperarea vamala, statistica, protectia datelor (infiintarea unei autoritati
consultative independente), regiuni ultraperiferice.
Parlamentul European

Parlamentul European are sediul la Strasbourg si este singura institutie ai
carei membri sunt alesi prin vot direct exprimat de catre cetatenii Uniunii. Acesta este
motivul pentru care Parlamentul exprima, teoretic, vointa politica a cetatenilor
statelor membre. Din 1979 deputatii europeni au mandat de 5 ani. Aceasta institutie
nu detine intreaga putere legislativa, insa participa la procesul legislativ prin controlul
asupra executivului. Parlamentul compus din reprezentanti ai popoarelor unite in
comunitate, isi exercita puterile carei ii sunt atribuite prin prezentul tratat.

Desemnarea Presedintelui Comisiei Europene trebuie aprobata de catre Parlament.
Numarul membrilor Parlamentului European nu poate fi mai mare de 700 (indiferent
care va fi numarul statelor care vor adera in viitor).
Numarul reprentantilor alesi in fiecare stat membru este stabilit dupa cum urmeaza:
Belgia25 Austria..21
Danemarca.16 Portugalia.25
Germania99 Finlanda.16
Grecia.25 Suedia..22
Spania....64 Regatul Unit87
Franta87 Tarile de Jos31
15

Irlanda..15 Luxembourg6
Italia.87

15
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999, pag 139.

Partidele politice la nivel european sunt importante ca factor de integrare in
cadrul Uniunii. Ele contribuie la formarea unei constinte europene si la exprimarea
vointei politice a cetatenilor Uniunii.
Parlamentul European tine o sesiune anuala .El se reuneste de drept in a doua
zi de marti a lunii martie dar acesta se poate reuni in sesiuni extraordinare la cererea
majoritatii membrilor sai a Consiliului sau a Comisiei, tot acesta desemneaza din
membrii sai presedintele si biroul.

Comisia Europeana

Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii, avandu-si sediul la
Bruxelles. Aceasta institutie are rolul de a initia politici si de a le pune in aplicare pe
cele adoptate. Atributiile sale se pot rezuma in: initiere, implementare si
supraveghere. Comisia are in componenta 20 de comisari desemnati de guvernele
statelor membre. Guvernul Uniunii il are in frunte pe Presedintele Comisiei care intra
oficial in functie numai dupa votul de aprobare al Parlamentului Europei. Timp de
cinci ani de zile presedintele si membrii Comisiei detin mandatul, dupa aceasta
perioada mandatul reinnoindu-se.
Rolul politic al Presedintelui Comisiei Europene este consolidat. Membrii
Comisiei sunt numiti printr-un comun acord intre guvernele statelor membre si
presedintele Comisiei.
Comisia trebuie s includa cel putin un cetatean al fiecarui stat membru fara ca
numarul membrilor avand cetatenia acceluaiasi stat membru sa nu fie mai mare de 2.
Membrii Comisiei isi exercita functiile in deplina independenta in interesul
general al comunitatii. In indeplinirea indatoririlor lor , ei nu solicita si nici nu
accepta instructiuni de la nici un Guvern si de la nici un organism. Ei se abtin de la
orice act incompatibil cu caracterul functiilor lor.

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

Isi are sediul la Luxemburg si are rolul de a judeca modul de aplicare a
tratatelor si a legislatiei, putand aplica sanctiuni pentru incalcarea acordurilor
comunitare. Curtea este formata din cate un judecator apartinand fiecarui stat
membru si noua avocati numiti de Consiliul de Ministri, pentru un mandat de sase ani
care poate fi reinnoit.
Se reuneste in sedinta plenara , ea poate crea in cadrul sau camere compuse
fiecare din 3, 5 sau 7 judecatori, fie pentru a lua diferite masuri de instructie fie
pentru a judeca anumite categorii de cauze in conditiile prevazute de un regulament
stabilit in acest scop.
Avocatul General are ca rol prezentarea publica, cu deplina impartialitate si
inependenta a concluziilor motivate asupra cazurilor adusein fata curtii de justitie in
vederea asistarii acesteia in indeplinirea misiunii sale.
Prin Tratatul de la Amsterdam, Curtea are responsabilitatea directa de a veghea
la respectarea drepturilor omului, iar jurisdictia sa se extinde, incluzand urmatoarele
domenii: imigratia, azilul, vizele si trecerea frontierelor.

Consiliul de Ministri

Functioneaza pe baza principiului interguvernamental in care participantii
reprezinta interesele nationale ale statelor din care fac parte. La sedinte iau parte
ministrii din guvernele statelor membre care raspund de domeniile aflate in discutie
(agricultura, justitie, finante etc.). Presedintia Consiliului de Ministri este schimbata
la fiecare 6 luni, ministrul de externe al altui stat membru preluand oficial aceasta
functie. In toamna anului 2002 a avut loc o dezbatere in care s-a propus introducerea
functiei de Presedinte al Uniunii Europene ales de catre Consiliul Europei sau prin
vot direct de catre cetatenii statelor membre. Intalnirile sunt in jur de 80-100 pe an,
prin importanta deciziilor adoptate, aceasta institutie avand rol legislativ alaturi de
Parlamentul Europei.
Deliberarile sunt validate daca au obtinut cel putin 62 de voturi atunci cand in
virtutea prezentului tratatt trebuie sa fie adoptate pe baza propunerii comisiei sau 62
de voturi exprimand votul favorabil a cel putin 10 membri in celelalte cazuri,
abtinerile membrilor reprezentanti nu impiedica validarea deliberarilor Consiliului
care necsita unanimitate.


Comitetul Economic si Social

Este un organ consultatativ al Uniunii Europene, infiintat n 1957. Este
consultat in noi domenii: ocuparea fortei de munca, afaceri sociale, sanatate publica.
Prin Tratatul de la Amsterdam s-a introdus, de asemenea, posibilitatea ca si
Parlamentul sa consulte CES.
Comitetul este compus din reprezentanti ai diferitelor categorii ale vietii
economice si sociale, in special cele ale producatorilor, agricultorilor cea legata de
transporturi cele ale angajatilor, comerciantilor,artizanilor si profesiilor liberale.
Membrii sunt numiti pe 4 ani, de Consiliu statuand in unanimitate iar mandatul
acestora poate fi reinnoit. Membrii Comitetului nu trebuie sa fie legati de nici o
instructie obligatorie, exercitandu si functia in deplina independenta in interesul
general Comunitatii.
16



Comitetul Regiunilor

Este nfiintat in 1994 prin Tratatul de instituire a Uniunii Europene, fiind
alcatuit din reprezentanti ai autoritatilor regionale si locale europene. Beneficiaza prin
Tratatul de la Amsterdam de o mai mare autonomie administrativa, iar domeniile in
care aceasta institutie este consultata au fost extinse, incluzand: ocuparea fortei de
munca, afaceri sociale, sanatate publica, protectia mediului, Fondul Social, pregatire
profesionala si transporturi. Ca si in cazul Comitetului Economic si Social, si
Comitetul Regiunilor poate fi consultat de catre Parlamentul European.
Comitetul Regiunilor este consultat de Consiliu sau de Comisie, in cazurile
prevazute in prezentul tratat si in toate celelalte cazuri in special atunci cand au
legatura cu cooperarea transfrontaliera in care una din institutiile mentionate
considera acest lucru oportun.
Comitetul regiunilor poate fi consultat de Parlamentul European, poate emite un
aviz din porpie initiativa in cazurile in care consiera acest lucru util.
17


Curtea de conturi
Se prevede explicit prezena unui naional din fiecare stat membru care va
ndeplini un mandat de 6 ani. Membrii sunt numii de ctre Consiliu care va decide cu
majoritate calificat. Exist posibilitatea de a crea alte camere pentru a da avize,
rapoarte. Deasemenea Tratatul prevede mbuntirea colaborrii cu instituiile
naionale similare prin constituirea de ctre preedintele Curii de conturi a unui
comitet de legtur cu cei care sunt conductori ai instituiilor naionale
corespunztoare.
18



16
John McCormick, Sa intelegem Uniunea Europeana, editura Codecs

17
John McCormick, Sa intelegem Uniunea Europeana, editura Codecs
18
A. Fuerea Instituiile Uniunii Europene ed. Universul Juridic 2002 p 202

7. Factorii care au impus adoptarea acestui tratat
Inca de la incheierea negocierilor Tratatului de la Maastricht, semnat la 7 februarie
1992 si intrat in vigoare pe 1 noiembrie 1993, s-a convenit ca se va efectua o
revizuire pana la sfarsitul deceniului.
Vechiul articol N prevedea reforma Tratatului Uniunii Europene cel tarziu pana la
sfarsitul anului 1996. Redactorii isi propusesera prin acest articol autoconvocarea
unei noi Conferinte Interguvernamentale pentru 1996.
Desi deschiderea oficiala CIG a avut loc la Torino pe 29 martie 1996, statele membre
si institutiile comunitare incepusera sa reflecteze asupra functionarii UE dupa
19
reformele realizate la Maastricht si asupra noilor reforme ce ar fi trebuit introduse.
Deasemenea s-a format un Grup de Reflectie de catre Consiliul European de la
Corfu, format din 18 membri: reprezentantul personal al fiecarui ministru al
afacerilor externe, comisarul european responsabil cu dosarul institutional si doi
reprezentanti ai Parlamentului European.
Institutiile UE au elaborat propriile rapoarte privind Functionarea Tratatului UE,
rapoarte ce au constituit baza Grupului de Reflectie.
Cea mai semnificativa analiza a fost cea din 1967, cand au fost unificate institutiile
celor trei Comunitati si au fost schimbate competentele, puterea si sfera lor de
actiune.
Conferinta Interguvernamentala a durat mai mult de un an: s-a incheiat la Amsterdam
pe 17 iunie 1997 printr-un acord politic la inalt nivel cu privire la un nou Tratat,
semnat pe 2 octombrie 1997.
Tratatul de la Amsterdam avea sa fie o etapa decisiva in evolutia Uniunii
Europene pentru ca urmarea: implementarea unor schimbari radicale in domeniul
exercitarii si garantarii drepturilor si libertatilor fundamentale, a protectiei mediului
inconjurator, cresterii rolului Parlamentului in procesul decizional prin ridicarea
procedurii codeciziei la rang de regula generala, a securitatii si apararii comune,
cresterea flexibilitatii procesului de integrare a noilor candidati, a liberei circulatii a
persoanelor, politica sociala si forta de munca, extinderea si simplificarea procedurii
legislative a codeciziei la noi domenii, introducerea majoritati calificate in noi
domenii si extinderea competentelor Curtii de Justitie la noi domenii observandu-se
dorinta autorilor de a dezvolta, cel putin simbolic, protectia drepturilor omului si, nu
in ultimul rand, a apropierii institutiilor Uniunii fata de cetateni.
De asemenea, principiul egalitatii intre barbati si femei in procesul muncii constituie
una din dispozitiile cele mai importante ale Tratatului.

19
Avram Cezar, Radu Roxana, Gaicu Laura Uniunea Europeana.Trecut si prezent ed Universitaria,Craiova 2006
8.Politica economica si monetara
8.1. Politica economica
Statele membre isi considera politicile economice ca fiind o chestiune interes comun
si le coordoneaza in interiorul Consiliului.
Le este interzis BCE si bancilor centrale ale Statelor Membre ,in continuare
numite << banci central nationale >> ,sa permita intrarea in descoperit de cont sau sa
acorde orice alt fel de credite intitutiilor sau organelor Comunitatii,administratiilor
centrale,autoritatilor regionale sau locale,celorlalte autoritati publice , alte organism
sau intreprinderi publice ale Statelor Membre ; cumpararea directa de la acestea de
catre BCE sau bancilor central nationale , a instrumentelor datoriei lor este de
asemeni interzisa . Nu se aplica institutiilor publice de credit care , in cadrul punerii
la dispozitie a lichiditatilor de catre bancile centrale , beneficiaza din partea bancilor
centrale nationale si a BCE de acelasi tratament ca institutiile private de credit.
Statele Membre evita deficitele publice excesive.
Comisia supravegheaza evolutia situatieii bugetare si a nivelului datoriei publice in
Statele Membre in vederea decelarii erorilor evidente . Comisia examineaza in
special daca displina bugetara a fost respectata pe baza unor criterii.
a)daca raportul dintre deficitul public planificat sau efectiv si produsul inten brut
depaseste o valoare de referinta ,afara de cazurile in care :
-raportul s-a diminuat in mod substantial si constant si atinge un nivel apropiat de
valoarea de referinta ;
- depasirea valorii de referinta nu este decat exceptionala si temporara iar raportul
respective ramane apropiat de valoarea de referinta.
b) daca raportul dintre datoria publica si produsul intern brut depaseste o valoare de
referinta , afara in cazul in care acest raport se diminueaza sufficient si se apropie de
valoarea de referinta intr-un ritm satisfacator.
8.2 Politica monetara
1. Obiectivul principal al SEBC este mentinerea stabilitatii preturilor.Fara a
adduce prejudicii stabilitatii preturilor,SEBC isi aduce sprijinul la politicile
economice generale din Comunitate , in vederea contribuirii la realizarea
obiectivelor Comunitatii .
2. SEBC actioneaza conform principiului economiei de piata deschise in care
concurenta este libera , favorizand o alocare eficienta a resurselor si respecand
principiile stabilite.

Misiunile fundamentale ale SEBC consta in :
-definirea si punerea in practica a politicii monetare a comunitatii ;
-conducerea operatiilor de schimb
-detinerea si administrarea rezervelor oficiale de schimb ale Statelor Membre .
-promovarea bunei fuctionari a sistemelor de plata .
BCE este consultata :
-asupra oricarui act comunitar propus in domeniile care tin de competenta sa.
-de autoritatile nationale asupra oricarui proiect de reglementare in domeniile
tinand de competent sa, dar in limitele si conform conditiilor stabilite de
Consiuliu.

BCE este singura abilitate sa autorizeze emisiunea de banknote in
Comunitate. BCE si bancile central nationale pot emite aceste banknote.
Bancnotele emise de BCE si bancile central nationale sunt singurele care au
curs legal in Comunitate.
20

SEBC este compus din BCE si bancile central nationale.
BCE are personalitate juridical.
SEBC este compus din organelle de decizie ale BCE, care sunt
Consiuliul Guvernantilor si Directoratulul.
In exercitarea puterilor si in indeplinirea misiunilor si a obligatiilor care le-
au fost conferite prin prezentul tratat si statuale SEBC, nici BCE, nici o banca
centrala nationala, nici un membru al organelor lor de decizie nu ot solicita sau
accepta instructiuni din partea institutiilor sau organelor comunicare, a guvernelor
Statelor Membre sau a oricarui alt organism.

20
Theodor Tudoriu Tratatul de la Amsterdam Editura Lucretius, Bucuresti 1999
Institutiile si organelle comunitare ca si guvernele Statelor Membre se
aganjeaza sa respecte acest principiu si sa influenteze membrii organelor de
decizie ale BCE sau ale bancilor central nationale in indeplinirea misiunilor lor.
Concluzii
Dup cum istoria a demonstrat, Tratatul de la Amsterdam nu a fost ultimul pas
din procesul de integrare european, ci mai degrab un pas n procesul de integrare
european. Tratatul a avut o serie de puncte forte ( ntrirea rolului Parlamentului
European, schimbri n statutul justiiei i afacerilor interne, punerea de noi pietre de
temelie n construcia Politicii Externe i de Securitate Comun, prin crearea naltului
Reprezentant, sau dezvoltarea unui capitol privind ocuparea forei de munc ), dar i
o serie de slabiciuni evidente ( problemele instituionale, reinerea unanimitii n
multe domenii )
21
. Criticii ce sperau ntro abordare mai pragmatic a reformei
instituionale, au fost dezamgii de lipsa de reforme din Tratatul de la Amsterdam.
Astfel, Tratatul de la Amsterdam a aprut ca un tratat al dezamgirii, fiind
marcat de o lips real de reform, de amnarea principalelor probleme cu care
Uniunea se confrunta i mai ales de eecul n a crea un cadru general util pentru a
pregti Uniunea European i instituiile acesteia pentru valurile de lrgire ce aveau
s urmeze
Uniunea Europeana si statele membre se bazeaza pe norme de drept ,ceea ce
este benefic petru toate statele care adera si pentru populatia care intradevar doreste
ceva sa obtina sa aiba libera si exprima si fara presiune din partea guveranatilor.
Prin aceste tratate incheiate la Amsterdam si Nisa cetateanul este plasat in
atentia U.E ,pentru a se anihila presiunea asupara cetatenilor,pentru o securiatate mai
eficienta.Tratatele date duc la intelegerea mai buna ce inseamna U.E . si plusurile
care vin pe viitor doar depunind efort din partea cetatenilor si guvernarii fiecarui stat
care doreste sa adereze.



Tratatul de la Amsterdam reflect noi completri\ modificari fata de Tratatul
de la Maastricht mentionate mai sus ins, ceea ce este cu adevarat important, este
faptul ca Tratatul de la Amsterdam, n comparaie cu Tratatul precedent, subliniaz
importana proteciei drepturilor fundamentale, condamn orice form de
discriminare i recunoate dreptul la informaie i protecia consumatorilor.
Prin Tratatul de la Amsterdam, se garanteaz respectarea drepturilor
fundamentale, care a extins jurisdictia Curii de Justitie pentru a asigura respectarea
drepturilor si libertatilor fundamentale de catre Institutiile Europene.




Chestionar (model)

1) Cand a intrat in vigoare Tratatul de la Amsterdam?

a. 3 iunie 1994
b. 7 mai 1997
c. 1 mai 1999
d. 2 august 1957

2) Care sunt cei 3 piloni comunitari?

a. Germania, Anglia, Franta
b. Franta, Italia, Romania
c. Maastricht, Amsterdam, Nisa
d. Lisabona, Amsterdam, Nisa

3) Care a fost motivul pentru care s-a ajuns la semnarea Tratului de la
Amsterdam?

a. modernizarea Tratatului de la Maastricht
b. realizarea unei uniuni monetare
c. introducerea alegerilor directe pentru Parlamentul European

4) Tratatul de la Amsterdam a fost o necesitate pentru Europa?

a. Da
b. Nu
c. Nu stiu

5) In ce masura credeti ca acest tratat si-a atins obiectivele?

In foarte mare
masura
In mare masura In mica masura Deloc
4 3 2 1


Acest chestionar a fost aplicat pe un esantion de 60 de persoane din cadrul
facultatilor de Istorie, Drept si Informatica, cu varste cuprinse intre 19 si 26 de ani.
In urma acestui chestionar am constatat ca gradul de informare este scazut in cadrul
facultatii de Informatica si mai ridicat in cadrul facultatii de Istorie. 45% dintre
intervievati au dat raspunsuri bazate pe intuitie, in timp ce 55% au stiut despre acest
tratat si ce obiective a avut.
Aceste rezultate arata un grad de informare acceptabil, procentajul fiind unul
ridicat datorita studentilor din cadrul facultatii de Istorie.









Bibliografie

Avram Cezar, Radu Roxana,Gaicu Laura- Uniunea Europeana. Trecut si
prezent. Ed. Universituaria, Craiova,2006
A. Fuerea- Institutiile Uniunii Euopene Ed. Corint, Bucuresti, 2001
Birzea Cezar- Politicile si institutiile Uniunii Europene, Ed. Corint, Bucuresti,
2001
Ghidul cetateanului http://europa.eu/scadplus/leg/en/s50000.html
John McCormick- Sa intelegem Uniunea Europeana, Ed. Codex
Thedor Tudoriu- Tratatul de la Amsterdam, Ed. Lucretius, Bucuresti, 1999
https://www.europol.europa.eu/- - Istoric Europol



Proiect sustinut de studentii:
Apintiliesei Iuliana
Daraban Bogdan
Lisnianu Daniel
Petcu Diana
Rauta Irina