Sunteți pe pagina 1din 13

Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Baza de Date - Access


Iacob Violeta Gabriela
Anul scolar 2013-2014

Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 2

BAZE DE DATE ACCESS



CUPRINS

1. BAZE DE DATE
1.1 Introducere.
1.2 Istoric.

2. SISTEME DE GESTIONARE A BAZELOR DE DATE (SGBD).
2.1. Definitie.Exemple de SGBD.
2.2. Functiile SGBD.

3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE
3.1. Modele de baze de date.
3.2. Principii de proiectare a bazelor de date.
3.3. Tipuri de date utilizate in bazele de date.
3.4. Pasii urmati in proiectarea unei baze de date.
3.5. Exemplu de baza de date.
3.5.1. Tabele.
3.5.2. Raport.



























Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 3

1. INTRODUCERE

1.1.DEFINITIE:
Baza de date reprezinta o colectie de date integrata, bine structurata, avand o
descriere cat mai exacta a structurii si a relatiilor dintre date.
Microsoft Access este o puternica aplicatie de date relationale, care permit
crearea unor baze de date simple sau complexe.
Spre deosebire de Excel, Access va permite sa stocam si sa administram
volume mari de date, organizate n unitati numite inregistrari. In sens exact o baza de
date reprezinta o colectie de informatii stocate , date corelate intre ele si memorate pe
suport extern (dispozitiv de stocare). Cel mai simplu si uzual exemplu de baza de date
este cartea de telefon.

1.2. ISTORIC
Termenul de baz de date apare n 1967 i reprezint o colecie de informaii
corelate despre subiectul studiat, relaiile logice dintre aceste informaii i tehnicile de
prelucrare corespunztoare (sortare, regsire, apreciere, tergere, adugare, inserare,
modificare).
La inceputul anilor 90, firma Microsoft Corporation a lansat aplicati aAccess,
aplicatie care se bazeaza in mare parte pe logica de stocare a sistemului FoxPro.
Versiuni:
Access 2.0.
7
97
2000
2002
2003
MS Office Access 2007
MS Office Access 2010
MS Office Access 2013

2. SISTEME DE GESTIONARE A BAZELOR DE
DATE (SGBD).

2.1. DEFINITIE:
SGBD reprezinta un sistem de programe care faciliteaza si supervizeaza
introducerea de informatii in baze de date, actualizarea si extragerea din baza,
controlul si autorizarea accesului la date.El reprezinta o interfata intre utilizator si
sistemul de operare.
Orice SGBD contine:
-limbajul de descriere a datelor (LDD)= permite descrierea st5ucturii BD ,a
componentei, a relatiilor dintre componente, a drepturilor de acces a utilizatorilor la
BD;
-limbajul de cereri (LC)=limbajul in care se scriu programele pentru realizarea
prelucrarii datelor;
-limbajul de prelucrare a datelor (LPD)=permite operatii aasupra BD , cum ar fi
incarcarea BD, inserarea ,stergerea, cautarea sau modificarea unui element, realizarea
de statistici.
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 4

Administrarea BD presupune coordonarea lucrarilor de proiectare aBD,
securitatea (protectia) informatiei, dezvoltarea BD. Aceste functii sunt indeplinite de
catre Administratorul BD (ABD). El defineste obiectele sistemului , elaboreaza
principiile de protectie a datelo, raspunde de alegerea si implementarea SGBD, asigura
functionarea normala a sistemului . De proiectarea unei BD se ocupa :analisti,
programatori, administratori de retele.

EXEMPLE DE SGBD.
Cele mai raspandite sunt :
-Oracle
-Informix
-Sybase
-MySQL
-Interbase
-Access.



2.2. FUNCTIILE SGBD.

Un SGBD trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:
-de descriere ,care rezida n definirea structurii datelor, a relatiilor dintre acestea si a
conditilor de acces la informatile continute in baza de date;
-de actualizare, care presupune inserarea, redactarea i suprimarea datelor;
-de interogare a BD, care permite obtinerea diferitor informatii din BD conform unor
criterii de cautare;
-de obtinere de date noi, care consta in prelucrarea informatiei initiale in scopul
obtinerii unor totaluri, medii etc.;
-de intretinere, care consta in crearea copiilor de rezerva, compactarea BD si
repararea ei n cazul deteriorarii;
-de securitate a datelor, care rezida in protejarea BD impotriva accesului neautorizat
si in atribuirea drepturilor de acces.


3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE

Proiectarea unei BD se face prin alegerea unui model de BD.

3.1. MODELE DE BAZE DE DATE.
Infunctie de modul de organizare a informatiilor, exista mai multe tipuri de
baze de date:
-modelul ierarhic( arborescent)
-modelul retea
-modelul relational.
Modelul ierarhic= cu ajutorul modelului conceptual ierarhic, schema bazei de
date poate fi reprezentata sub forma unui arbore n care nodurile exprima colectii de
date, iar ramurile reflecta relatiile de asociere ntre inregistrarile colectiilor de date
superioare si inferioare.
Accesul la inregistrarile colectiilor de date inferioare se face prin traversarea
arborelui, adica se parcurg toate colectiile aflate in subordonare ierarhica dintre
colectia radacina si colectia cercetata. Unui element superior ii pot corespunde unul
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 5

sau mai multe elemente inferioare, iar unui element inferior i corespunde un singur
element superior.
In modelul ierarhic se foloseste notiune a de element virtual, care inlocuieste
dublura unui element prin adresa elementului respectiv, fiecare lement apare astfel o
singura data in baza de date.
Modelul retea=modelul retea se aseamana cu cel ierarhic, diferenta constand
in aceea ca unui element inferior ii pot corespunde unul sau mai multe elemente
superioare.
Intr-o retea , nodurile corespund entitatilor si relatiile sunt reprezentate prin
sageti intre noduri: sageti simple si sageti duble.
Operatiile cele mai frecvente pentru modelul retea se impart in doua categorii:
-cautarea unor elemente ale unor entitati cu anumite proprietati sau cautarea
unor informatii prin utilizarea legaturilor intre entitati;
-navigarea in reteaua de date.
Modelul relational= este cel mai raspandit model de baze de date. Acest
model are o singura structura de date:tabelul sau relatia. Access creaza o categorie
speciala de baze de date, numite baze de date relationale (BDR). O baza de date
realtionale imparte informatiile in sub-seturi diferite. Fiecare sub-set grupeaza
informatiile in functie de o anumita tema, ca de exemplu informatii despre pacienti,
despre vanzare, despre produse. In Access aceste sub-seturi de date se gasesc in tabele
individuale .
Access permite stabilirea de relatii intre tabele. Aceste relatii se bazeaza pe un
camp care este comun unei perechi de tabele.Fiecare tabel trebuie sa contina un camp
numit cheie primara . Cheia primara trebuie sa identifice in mod unic fiecare
inregistrare din tael. Asadar, campul cheie primara este, in mod caracteristic, un camp
care atribuie o valoare numerica unica fiecarei inregistrari (fara duplicate in tabelul
respectiv).
De exemplu ,un tabel numit Clienti (Customer) poate contine un camp
Identificator Client (Customer ID) care identifica fiecare client pe baza unei valori
numerice unice- de exemplu codul numeric personal(CNP).
Pana si o baza de date simpla este alcatuita din numeroase tabele corelate.

3.2. PRINCIPII DE PROIECTARE A BAZEI DE DATE
Structura bazei de date poate fi considerata ca modul in care va arata tabelul
fara nicio informatie in el (aspectul tabelului). Pentru a descrie structura tabelului
trebuie sa stim:
-numarul de campuri (coloane ) din tabel;
-numele campurilor (titlurile coloanelor);
-tipul de date al fiecarui camp.
Inainte de a crea o baza de date, este foarte importanta planificarea ei.
Cand planifici o baza de date trebuie sa tii cont de urmatoarele aspecte: aceasta
nu este conceputa numai pentru a introduce date, ci si pentru vizualizarea si raportarea
datelor incluse in diferite tabele care alcatuiesc baza de date.
Determinarea tabelelor.
Tehnic vorbind ,avem nevoie de un singur tabel pentru a alcatui o
BD.Deoarece Access este un program de baze de date relationale, este conceput pentru
manipularea unui numar mare de tabele si pentru crearea de relatii intre acestea. De
exemplu intr-o BD care tine evidenta pacientilor pot fi incluse urmatoarele tabele:
-pacienti
-zile de spitalizare
-analize efectuate
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 6

-costuri totale,etc
Determinarea formularelor:
Formularele sunt utilizate pentru introducerea datelor inregistrare dupa
inregistrare.
Determinarea interogarilor:
Interogarile sunt folosite pentru a obtine informatii utile de care avem nevoie
dupa informatiile stocate in baza noastra de date, ex: daca pacientul este sau nu
asigurat, analize efectuate, costuri etc.

Determinarea rapoartelor:
Un raport este utilizat pentru publicarea datelor din BD. Acesta insereaza
datele intr-una sau mai multe pagini, intr-un format usor de citit.. Rapoartele sunt
menite a fi tiparite, spre deosebire de tabele si formulare, care sunt de obicei pe ecran.
De exemplu, dorim un raport despre pacientii sub 18 ani sau unul despre pacientii care
sufera de boli cronice.
Un raport poate extrage date din diferite tabel simultan, poate efectua calcule
cu aceste date si poate prezenta rezultate frumos formatate, foarte utile pentru cei care
nu stau alaturi de noi in fata calculatorului.
Lansarea in executie a programului Access se face in functie de modul in care
l-am instalat:
*clic pe Start, apoi optiunea All Programs, apoi clic pe Microsoft Office
Access 2003.
* prin crearea unei pictograme de acces rapid(Create Shortcut); efectuam
dublu clic pe pictograma respectiva .
Obtinem o fereastra asemanatoare cu cea din figura de mai jos:


Figura 1
Crearea / accesarea unei baze de date
Crearea unei baze de date Microsoft Access 2003 se realizeaza fie pornind de
la o baza de date blank, fie de la un sablon de baza de date pus la dispozitie de
aplicatia Microsoft Access 2003.
Crearea unei baze de date blank Access 2003 consta in:
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 7

-in caseta de dialog File New Database, la optiunea Save in: se selecteaza
locatia unde va fi salvat fisierul bazei de date; denumirea fisierului bazei de date este
introdusa la optiunea File name, iar salvarea pe disc are loc la apasarea butonului
Create.
Pentru a crea o baza de date noua, n zona Open a ferestrei (figura 1)
alegem optiunea Create a new file, iar in caseta urmatoare - optiunea Blank
Database. Putem, de asemenea, utiliza comenzile de creare/accesare a bazelor de date
din meniul File.


Figura 2 .
Pentru a deschide o baza de date existenta n zona Open a ferestrei
reprezentate n figura 1 executam un clic pe denumirea uneia din bazele de date
utilizate recent sau selectam optiunea More pentru a accesa o baza de date amplasata
pe un dispozitiv de memorie auxiliara. In caseta de dialog care apare indicam numele
bazei de date.


COMPONENTELE FERESTREI ACCESS.


Figura 3
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 8

Fereastra Database (figura 3) furnizeaza o lista cu pictograme, situate in partea
stanga, pentru obiectele Access:
-tabele( Tables)-obiect definit de utilizator in care sunt stocate datele primare;
-interogari (Queries)-obiect care ne permite vizualizarea informatiilor obtinute prin
prelucrarea datelor din unul sau mai multe tabele si /sau interogari(ne permite sa
punem intrebari bazei de date; raspunsul se poate folosi la manipualrea datelor din
tabel, precum stergerea inregistrarilor sau vizualizarea acelor date din tabel care
satisfac numai anumite criterii);ifd modul de definire si rezultatul actiunii interogarile
pot fi: interogari de selectie, de sortare, de excludere a unor inregistrari din BD,de
obtinere a unor informatii rezultante in campuri noi (ex. aflarea costului spitalizarii
dupa numarul de zile de internare si plata asigurarilor de sanatate), de obtinere a unor
totaluri sau medii si interogari incrucisate.
-formulare (Forms)-utilizat la introducerea ,editarea si vizualizarea datelor din tabel,
inregistrare dupa inregistrare ;
-rapoarte (Reports)-permite rezumarea informatiilor din baza de date intr-un format
corespunzator pentru tiparire ;
-pagini de acces la date ( Pages)-obiect care include un fisier HTMLsi alte fisiere
suport in vederea furnizarii accesului la date prin intermediul browser-ului Internet;
-macrocomenzi (Macros)-obiect care contine o definitie structurata a uneia sau mai
multor actiuni pe care Access le realizeaza ca raspuns la un eveniment;
-module (modules)-obiect care contine proceduri definite de utilizator si scrise in
limbajul de programare Visual Basic.
Aceste obiecte distincte sunt cele care vor compune baza de date.Fiecare
obiect trebuie avut in vedere la planificarea unei noi baze de date.
Butoanele din bara cu instrumente sunt utilizabile numai daca am creat sau
deschis o baza de date.Access este diferit de celelalte aplicatii Office prin faptul ca
dispune de o bara cu instrumente pentru fiecare obiect din baza de date.. in unele
cazuri, pentru fiecare obiect exista mai multe bare cu instrumente, de exemplu, tabele
Access au doua bare de instrumente :
-Table Datasheet (foaia de date a tabelului )= pune la dispozitie instrumente care
faciliteaza introducerea si manipularea datelor din tabel ;
-Table Design (proiectarea tabelului)= permite manipularea parametrilor de
proiectare a tabelului.
Un tabel este alcatuit din randuri si coloane. Access stocheaza fiecare
consemnare in baza de date in propriul sau rand;aceasta se numeste inregistrare.
Fiecare inregistrare contine informatii precise referitoare la datele inregistrate in baza
de date.
Fiecare inregistrare este impartita in componente diferite de informatii,
denumite campuri. Fiecare camp este reprezentat intr-o coloana separata din
tabel.Fiecare camp contine o informatie distincta, iar toate campurile dintr-un rand
alcatuiesc o anumita inregistrare.
Crearea unei baze de date Access 2003 pe baza unui sablon: se realizeaza printr-o
aplicatie wizard inclusa in Microsoft Access 2003. Operatia consta in:
-deschiderea panoului de sarcini New File prin selectia comenzii New din meniul
File; shortcut-ul pentru aceasta operatie este CTRL+N;
-din panoul de sarcini New File, grupul de optiuni Templates, se selecteaza referinta
hyperlink On my computer;
-in caseta de dialog Templates, se selecteaza eticheta Databases care permite accesul
la sabloanele de baze de date incluse in aplicatia Microsoft Access 2003; butonul
Templates on Office Online permite verificarea existentei altor sabloane pe site-ul
web Microsoft;
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 9

-selectarea tipului de sablon dorit si salvarea fisierului bazei de date in caseta de dialog
File New Database prin apasarea butonului OK; sunt introduse locatia fisierului in
optiunea Save in: si denumirea sa la optiunea File name;
-se lanseaza aplicatia wizard Database Wizard care permite setarea caracteristicilor
bazei de date prin parcurgerea pasilor predefiniti.

Aplicatia Database Wizard
-modificarea obiectelor din baza de date (Tables, Queries, Forms, Reports, Pages,
Macros, Modules, Favorites) din Database Window.
Accesul la datele stocate in tabele si utilizarea lor se realizeaza prin optiunile
predefinite in fereastra Main Switchboard.
Dupa ce am deschis o baza de date , putem crea diferite obiecte in oricare din
clasele nominalizate. Dar deoarece fiecare din clasele Queries, Forms, Reports,
Pages, Macros i Modules se definesc in baza tabelelor, acestea trebuie create in
primul rind. Cu alte cuvinte, daca o BD nu contine cel putin un tabel, crearea altor
clase de obiecte devine lipsita de sens.
Pentru a crea un tabel nou selectam clasa de obiecte Tables, apoi actionam
butonul . Caseta de dialog New Table care apare ne ofera 5 moduri de
definire a structurii tabelului.


Moduri de definire a structurii unui tabel

Daca selectam optiunea Design View si actionam butonul OK, obtinem o fereastra
in care definim campurile tabelului si caracteristicile lor.
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 10


Definirea campurilor tabelului.
Caracteristicile campurilor
Pentru fiecare camp al tabelului se specifica 3 caracteristici, i anume:
Field Name (denumirea campului, obligatoriu);
Data Type (tipul campului, obligatoriu);
Description (descrierea campului, optional).

Stabilirea cheilor primare
Daca valorile unui camp sunt unice (nu se repeta), putem semnala acest lucru,
pentru a evita introducerea accidentalaa dou valori identice. Aceasta procedura
poart denumirea de stabilire a cheii primare.
Cheia primara poate fi stabilita si pe cateva campuri. Pentru a stabili cheia
primara, selectam campul respectiv, apoi executam un clic pe butonul din bara
cu instrumente. Ca rezultat, in partea din stanga a campului respectiv apare semnul cheii.
Dupa incheierea procedurii de descriere a campurilor si de stabilire a cheii primare,
salvam tabelul (descrierea lui), selectand comanda Save din meniul File si indicand
numele tabelului. Daca nu am stabilit o cheie primara (acest lucru nu este
obligatoriu), sistemul ne va avertiza, sugerandu-ne stabilirea cheii pe un camp de
tip AutoNumber. Pentru a confirma, actionam butonul Yes. In acest caz sistemul
stabileste automat cheia primara pe un camp AutoNumber (dac el exista) sau
creeaza suplimentar un asemenea camp (dac el nu exista), stabilind pe el cheia
primara. Pentru a renunta la stabilirea cheii primare, actionam butonul No. ions and
tutorials for IT&C development

Inchiderea / redeschiderea bazei de date
Inchiderea unei baze de date poate fi facuta prin executarea comenzii Close din
meniul File sau prin actionarea butonului din bara de titlu a bazei de date. De
regula, la inchidere, sistemul salveaza automat baza de date impreuna cu toate
obiectele pe care le contine. Inchiderea unei baze de date nu nseamna si inchiderea
aplicatiei MS Access, astfel incat putem deschide o alta baza de date sau crea o baza
de date noua, in modul descris mai sus.
O baza de date este memorata in unul sau mai multe fisiere.Fisierul care
contine baza de date va avea extensia .mdb .
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 11


Iesirea din Access
Iesirea din MS Access poate fi facuta in unul din urmatoarele moduri:
-se apasa combinatia de taste Alt+F4;
-se executa comanda Exit din meniul File;
-se actioneaza butonul din bara de titlu a aplicatiei.


3.3. TIPURI DE DATE UTILIZATE IN BD.

Tipurile de date utilizate la definirea campurilor intr-o tabela Access 2003 sunt:
-Text: este tipul de date implicit; este stocat orice tip de caracter, inclusiv cifre;
proprietatea Field Size stabileste numarul maxim de caractere care se stocheaza si are
valori cuprinse intre 0 si 255 de pozitii(numere care nu urmeaza a fi utilizate in
calcule);
-Memo: este un tip similar cu tipul Text, dar stocheaza pana la 64.000 de caractere;
-Number: este utilizat pentru stocarea valorilor numerice; proprietatea Field Size
precizeaza dimensiunea si tipul valorii numerice;
-Date/Time: este tipul de date utilizat pentru stocarea unei date calendaristice valide
si a timpului orar; formatul de reprezentare a datei calendaristice si a timpului orar
este precizat in proprietatea Format;
-Currency: este utilizat pentru stocarea valorilor monetare in vederea efectuarii de
calcule si comparatii monetare(diferite valute);
-Autonumber: este tipul de date utilizat pentru stocarea unei valori unice asociata
pentru fiecare inregistrare adaugata in tabel; numeroteaza in mod secvential fiecare
inregistrare;
-Yes/No: este utilizat pentru stocarea unei valori din maxim doua posibile: true sau
false, yes sau no, on sau off conform setarii din proprietatea Format;
-OLE (Object Linking and Embledding= legarea si inglobarea obiectelor): este
tipul de date utilizat pentru stocarea unui obiect OLE : foaie de calcul Excel,
document Word, imagine, sunet, animatie inserat prin comanda Object din meniul
Insert;
-Hyperlink(hiperlegatura): este tipul de date utilizat pentru stocarea unei
hiperlegaturi catre o locatie a unui alt obiect din baza de date, document Office sau
pagina Web; hiperlegatura se insereaza prin comanda Hyperlink din meniul
Insert; permite trecerea de la campul curent la informatii situate intr-un alt fisier;
-Lookup Wizard: acest tip de camp isi allege valorile dintr-un alt table;permite
executia aplicatiei wizard Lookup Wizard care asista utilizatorul in operatia de
conversie a campului intr-unul de tip lookup; initial, campul trebuie sa aiba asociat
tipul de date Text, Number sau Yes/No.



3.4. PASII URMATI IN PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE

1. Crearea tabelelor:
-stabilirea numarului de coloane, dimensiunea(numarul de caractere) si tipul
datelor(text, number,date/time, currency etc)
2. Definirea cheilor primare
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 12

-pentru a evita introducerea accidentala a doua sau mai multe valori identice
alegem o cheie primara. Ex: intr-un tabel cu pacienti putem alege codul numeric
personal(CNP) drept cheie primara, CNP-ul fiind unic.
3 Specificarea valorilor implicite.Ex: valoarea TVA-ului de 9% pentru majoritatea
medicamentelor poate fi valoare implicita .
4. Stabilirea unor conditii de validare pentru valoarea fiecarui camp.
5. Editarea formularului pentru achizitia de date(incarcarea bazei de date).
6. Editarea rapoartelor utilizate pentru consultarea bazei de date(ex:sortam din BD
numai pacientii cu varsta pana in 18 ani, sau pe cei care nu sunt asigurati, lista
medicamentelor compensate etc).
7. Interogarea BD-extragerea anumitor informatii din BD , astfel incat sa obtinem
un grup restrans pe care il scoatem cu un titlu(o lista restransa).
Etape:
a)selectam o parte din BD pe baza unei conditii logice, obtinand o BD mai redusa;
b)sortarea= indicam campul dupa care se face sortarea si ordinea (alfabetica, dupa
varsta,etc);
c)filtrarea- se aplica diferite filtre care au ca rol eliminarea unor inregistrari (a unor
linii din tabel), obtinand o reducere a BD pe verticala.
d) Aplicarea de masti(mascarea) anumitor coloane =se obtine scurtarea BD pe
orizontala.
e)Alte operatii:subtotaluri, medii aritmetice, medii geometrice, functii financiare,
interogari incrucisate,etc.
8. Mecanisme de intretinere a SGBD( back-up=salvarea periodica a datelor in functie
de importanta lor, repararea BD=cu chei de control, reindexarea=schimbarea
continutului prin eliminarea unei pagini-se executa periodic) si de securitate a
SGBD(protejarea BD impotriva unui operator neautorizat sau impotriva pierderii
accidentale de date).

3.5. EXEMPLU DE BAZE DE DATE
3.5.1. Tabele
Obiectele cele mai importante, memorate intr-o baza de date sunt tabelele bazei. In
acceptiunea programului Access, un tabel este format dintr-un numar de linii (randuri) si
dintr-un numar de coloane. Prima linie a tabelului are un rol special, ea este linia de antet (cap
de tabel) a tabelului. Fiecare celula a liniei de antet contine un nume de camp. Celelalte linii
ale tabelului sunt articolele (inregistrarile) tabelului. Fiecarui nume de camp ii este asociat un
tip de data si o dimensiune (lungime), exprimata in octeti. Tipul unui camp stabileste
domeniul de valori al campului, adica valorile care se pot memora in campul respectiv. Astfel,
de exemplu, intr-un camp tip Text se pot memora pana la 255 caractere (proprietatea FieldSize
a campului are valoarea maxima 255). Intr-un camp Number se pot memora valori numerice.
Proprietatea FieldSize a campului stabileste domeniul de valori permise. Daca, de exemplu,
aceasta proprietate este configurata cu valoarea Byte, atunci in campul respectiv se pot
memora numere intregi din intervalul [0,255].
Unui tabel ii pot fi adaugate nu numai articole noi, ci si campuri noi, iar unele campuri pot fi
desfiintate, adica structura tabelului poate fi modificata.

3.5.2. Raport

Rapoartele servesc la extragerea datelor din tabele si interogari si la trimiterea lor la
imprimanta, sau in vederea afisarii pe ecranul monitorului. Articolele imprimate pot fi grupate
si sortate. Rapoartele pot contine antete si subsoluri de pagina (afisate la inceputul si la
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni Iacob Violeta Gabriela 2013-2014
Baza de Date Access Page 13

sfarsitul fiecarei pagini, in care pot fi introduse, de exemplu, nume de campuri, numarul
paginii curente) precum si un antet si un subsol de raport (afisate pe prima, respectiv ultima
pagina a raportului, in care se poate include, de exemplu, sigla unei institutii sau un rezumat al
tuturor datelor, ca suma a valorilor dintr-un camp specificat).

S-ar putea să vă placă și