Practica Allianz Tiriac

CAP.
1:Prezentarea generala a SC ALLIANZ-TIRIAC SA

CAP1.1:Scurt istoric
ISTORIC DESPRE ASIT
Asigurari "Ion Tiriac", societate mixta, cu capital integral privat, constituita in
august 1994, este un nume binecunoscut pe piata asigurarilor din Romania.
Societatea are 3 mliliarde lei capital social, iar ca principali actionari, !irme de
renume din grupul "Ion Tiriac".
Interesul pentru protectia a!acerilor clientilor sai, impreuna cu capacitatea
!inanciara proprie, au determinat societatea sa devina, intr"o perioada scurta de timp, un
partener credibil in domeniul asigurarilor.
Trainicia societatii este ba#ata pe managementul sau $i pe colectivul de speciali$ti
din intreaga retea nationala !ormata din peste 13% unitati &sucursale, agentii si
repre#entante'.
Auditul societatii este asigurat de !irma cu renume international ()*+.
In august ,%%%, Allian# +roup ac-i#itionea#a .1/ din actiunile societatii ASIT,
societatea ast!el constituita numindu"se Allian#"Tiriac Asigurari S.A.
ISTORIC DESPRE ALLIANZ
Societatea Allian# A+, in!iintata in !ebruarie 109% in 1erlin"+ermania, repre#inta
asta#i unul din liderii mondiali in domeniul asigurarilor.
Societatea este cotata AAA &securitate !inanciara remarcabila' de catre Standard
and )oor2s.
Sloganul societatii ")uterea de partea ta" &)o3er on 4our side' repre#inta !iloso!ia
managementului in asigurari, respectiv ideea preluarii riscurilor prin implicarea societatii
in activitatea clientului.
Societatea este repre#entata in peste % de tari $i o!era celor 5% milioane de clienti
o gama larga de servicii prin intermediul unei retele internationale de societati a!iliate.
6na dintre politicile societatii este cea de expansiune la nivel mondial, compania
neretragandu"se de pe nici una din pietele pe care activea#a. Asta#i, peste o 7umatate din
venitul din prime al +rupului este obtinut in a!ara granitelor +ermaniei.
8onducerea +rupului international este detinuta de catre Allian# A+"*9nc-en,
printre cei mai mari membri europeni $i nord"americani numarandu"se Assurances
+enerales de :rance &A+:', 8orn-ill Insurance &*area 1ritanie', Riunione Adriatica di
Sicurta &RAS"Italia', ;<=IA &;lvetia', :ireman2s :und &S6A'.
Avanta7ul pre#entei internationale a companiei> printr"un singur asigurator, clientii
1
pot bene!icia de o sustinere internationala. 6n alt avanta7 al acestui +rup amplu este
trans!erul masiv de cuno$tinte intre societatile a!iliate.
Oiecti!e
?e#voltarea $i imbunatatirea asigurarilor non"viata
)romovarea calitatii $i adaptabilitatii serviciilor acordate clientilor, prin
punerea la dispo#itia acestora a !ormelor de asigurare adecvate situatiilor speci!ice $i prin
plata prompta a despagubirilor
CAP 1.":Structura te#nic$ %i &unc'ional$
Structura organi#atoric@ a societ@Aii repre#int@ ansamblul persoanelor,
subdivi#iunilor organi#atorice ast!el constituite BncCt s@ asigure premisele organi#atorice
Bn vederea reali#@rii obiectivelor stabilite. )rincipalele elemente componente ale unei
structuri organi#atorice sunt urm@toarele> postul, !uncAia, compartimentul, nivelul
ierar-ic, relaAiile organi#atorice.
Postul repre#int@ cea mai simpl@ subdivi#iune organi#atoric@ $i se concreti#ea#@
Bn totalitatea obiectivelor $i sarcinilor omogene din punct de vedere al naturii $i
complexit@Aii lor, desemnate Bn mod permanent $i organi#at, con!orm particularit@Ailor
unui loc de munc@.
Funcia repre#int@ totalitatea posturilor care au acelea$i caracteristici principale
$i care, dup@ natura $i amploarea obiectivelor stabilite, sarcinilor, competenAelor $i
responsabilit@Ailor, poate !i> de conducere societate, de conducere pe domenii de
specialitate, de conducere compartimente, de execuAie.
Compartimentul repre#int@ acele componente organi#aAionale !ormate dintr"un
num@r de salariaAi, care sunt subordonaAi unei autorit@Ai unice $i care execut@ Bn mod
permanent acela$i tip de activit@Ai.
Nivelul ierarhic repre#int@ totalitatea subdivi#iunilor organi#atorice situate la
aceea$i distanA@ ierar-ic@ de Adunarea +eneral@ a 8ooperatorilor.
Relaiile organizatorice sunt raporturile ce se stabilesc Bntre di!eritele
subdivi#iuni ale organigramei instituite prin reglement@ri o!iciale. Dn !uncAie de natura
lor, relaAiile organi#atorice se pot divide Bn trei categorii> relaAii de autoritate, relaAii de
colaborare, relaAii de control.
)re#entarea gra!ic@ a structurii organi#atorice pe ba#a elementelor componente
repre#int@ organigrama.
,
Societatea de Asigurari Allianz-Tiriac Iasi este condus@ de un director de
sucursala si de un director ad7unct de sucursala, in subordinea carora se a!la urmatoarele
departamente>contabil, 7uridic, daune si asigurari&departamentul personal'.
.
?irectorul executiv $i directorul ad7unct trebuie sa indeplineasca cumulativ
condiAiile> capacitate de exerciAiu deplin@E preg@tire pro!esional@ corespun#@toare, atestat@
prin acte doveditoare, respectiv studii superioare universitareE este absolvent al cursurilor
unei $coli de management in asigurariE are experienA@ Bn domeniul managerial $i o
vec-ime Bn sector de cel puAin doi aniE are cel puAin trei re!erinAe !avorabile de la ultimul
loc de munc@ unde a activat cel puAin un an $i are avi#ul !avorabil al asociaAiei teritoriale.
8ontabilul $e! este ales de 1iroul executiv, iar numirea sa se va !ace cu avi#ul
puterii executive.
?irectorul general, cu a7utorul directorului ad7unct, asigur@ conducerea activit@Aii
curente a societatii, organi#ea#@ $i urm@re$te reali#area #ilnic@ a sarcinilor, precum $i
respectarea drepturilor !irmei. ?irectorul general repre#int@ societatea de asigurari Bn
raporturile cu organele de stat, organi#aAiile economice, precum $i cu persoanele !i#ice.
Societatea este anga7at@ legal Bn operaAiuni !inanciare $i patrimoniale prin semn@tura
directorilor $i a contabilului $e!. ?irectorul general este obligat s@ organi#e#e $i s@
conduc@ activitatea compartimentului de control !inanciar de gestiune con!orm
prevederilor reglement@rilor Bn vigoare. ?irectorul ad7unct $i contabilul $e! conduc
nemi7locit activitatea compartimentelor reparti#ate $i r@spund de modul cum se re#olv@
problemele acestor sectoare.
Departamentul juridic-personal are urm@toarele atribuAii>
repre#int@ interesele societatii de asigurari Bn !aAa instanAei 7udec@tore$ti $i
Bn raporturile cu persoanele 7uridice $i !i#iceE
urm@re$te respectarea legalit@Aii Bn derularea contractelor economice,
contractelor de munc@ $i deci#iilor de imputareE
urm@re$te apariAia dispo#iAii cu caracter normativ $i semnalea#@
conducerea societatii de asigurari Bn acest sens, spri7inind interpretarea 7ust@ $i
legal@ acestora.
determin@ pe ba#@ de anali#e, Bn colaborare cu comportamentul
plani!icare $i producAie, necesarul de personal pe meserii, !uncAii, specialit@Ai $i
perioade de planE
3
e!ectuea#@, Bmpreun@ cu celelalte compartimente organi#area muncii,
studii $i anali#e privind utili#area raAional@ a !orAei de munc@ $i Bnl@turarea
cau#elor !luctuaAiei acesteiaE
anali#ea#@ periodic modul de utili#are a !orAei de munc@ precum $i
integrarea personalului nou BncadratE anali#ea#@ $i !ace propuneri de
redistribuire a e!ectivului de personal excedentar speciali#ariE
asigur@ m@surile necesare pentru reparti#area absolvenAilor Bn !irmaE
e!ectuea#@ lucr@rile privind evidenAa $i mi$carea personalului Bn care
scop Bntocme$te, p@strea#@, Aine la #i BnregistrCnd toate modi!ic@rile Bn carnetele
de munc@, !i$ele personalului, aprecierile personalului, aprecierile anuale $i
dosarele personaleE
Bntocme$te deci#iile de Bncadrare pentru personalul te-nico"
administrativ Bn colaborare cu compartimentul 7uridicE
Bntocme$te Bn colaborare cu compartimentul 7uridic dosarele de
pensionare pentru Bntreg personalul societatii de asigurari $i le depune la
organele Bn dreptE
Bntocme$te lucr@rile prev@#ute de legislaAia Bn vigoare pentru veri!icarea
personalului din !irma, propus a gestiona $i mCnui bunuri materialeE
e!ectuea#@ lucr@rile de veri!icare $i Bntocme$te !ormalit@Aile legate de
evidenAa militar@ $i p@strea#@ secretul de stat Bn probleme de personalE
e!ectuea#@ lucr@ri Bn leg@tur@ cu drepturile personalului cum sunt >
eliberarea de adeverinAe necesare stabilirii vec-imii Bn munc@E comunic@ datele
necesare pentru plata drepturilor b@ne$ti &concedii de odi-n@, deta$@ri, deleg@ri'E
e!ectuea#@ lucr@rile privind evidenAa $i mi$carea personaluluiE
completea#@ legitimaAiile de serviciu pentru personalul unit@AiiE
Bntocme$te gra!icul concediilor de odi-n@ Bn colaborare cu celelalte
compartimente, Bl propune spre aprobare conducerii cooperativei $i urm@re$te
e!ectuarea concediilor la datele stabiliteE
re#olv@ problemele legate de concediile de odi-n@, concediile !@r@
plat@, Bnvoiri , pierderea temporar@ a capacit@Aii de munc@, etc.E
calculea#@ vec-imea Bn munc@ pentru cooperatorii BncadraAi cu munca
la domiciliu Bn scopul Bnregistr@rii ei Bn carnetul de munc@E
Aine la #i registrul societatii de asigurari $i a personalului Bncadrat $i
plecat din !irma, precum $i evidenAa deci#iilor date Bn leg@tur@ cu Bncadrarea
personalului con!orm competenAei de aprobare stabiliteE
4
Bntocme$te d@rile de seam@ $i situaAiile statistice, privind compo#iAia $i
mi$carea cadrelor din societatea de asigurariE
colaborea#@ la organi#area $i !uncAionarea, potrivit legii a comisiilor
te-nice de Bncadrare $i promovare a muncitorilor $i personalului te-nic,
economic, de alt@ responsabilitate $i administrativ, precum $i la organi#area
examenelor sau concursurilor pentru Bncadrarea $i promovarea Bn munc@ a
personalului BncadratE
organi#ea#@ $i Aine evidenAa la program a personalului din aparatul
!irmei $i p@strea#@ condicile de pre#enA@E
calculea#@ situaAiile de salarii, con!orm tari!elor aprobate Bn consiliul de
conducereE
Bntocme$te d@rile de seam@ statistice la $oma7, statistic@ s@n@tate, 8AS
$i a impo#itului pe salariiE
calculea#@ statele pCn@ la brut dup@ care se dau la calculator
pentru a se scoate statele !inale.
Departamentul contabilitate desemnea#@ ansamblul activit@Ailor prin care se
asigur@ resursele !inanciare necesare reali#@rii obiectivelor societ@Aii de asigurari, precum
$i evidenAa valoric@ a mi$c@rii Bntregului s@u patrimoniu $i se concreti#ea#@, Bn principal,
Bn>
stabilirea bugetelor de venituri $i c-eltuieli, anuale Flunare, precum $i la
nivelul !iec@rui departament, birou, compartimentE
Bnregistrarea tuturor documentelor 7usti!icative care reglementea#@
tran#acAiile economice &aprovi#ion@ri, vCn#@ri'E
asigurarea evidenAei analitice $i sintetice a materiilor prime, materialelor,
pieselor de sc-imb, ambala7elor, produselor !inite din maga#ie, obiectelor de inventar,
ec-ipamentului de protecAie, etc.E
asigurarea evidenAei mi7loacelor !ixeE
inventarierea patrimoniului $i stabilirea di!erenAelor de inventarE
evidenAa datoriilor c@tre bugetul de stat $i alte bugete adiacente acestuiaE
urm@rirea decont@rii creanAelorE
urm@rirea situaAiei stocurilor de valori materiale $i luarea m@surilor
necesare pentru Bncadrarea Bn normativele speci!iceE
reali#area antecalculaAiei $i postcalculaAiei costurilorE
.
stabilirea preAurilor produselor $i serviciilorE
elaborarea documentelor de sinte#@ lunareF trimestrialeF
semestrialeFanualeE
calculul anumitor indicatori economic $i !inanciariE
stabilirea $i reparti#area pro!ituluiE
stabilirea circuitului documentelor 7usti!icative $i contabile Bn unitateE
e!ectuarea controlului te-nic"operativ, controlului !inanciar contabil $i a
controlului preventiv.
Departamentul daune si asigurari are urm@toarele atribuAii>
Responsabilitati ale inspectorului de dauna
Inspectorii de dauna de succes urmaresc un mod de abordare sistematic in
re#olvarea problemelor pe care le intalnesc in ca#urile pe care le solutionea#aE mai intai,
inspectorii veri!ica acoperirea, ceea ce poate necesita e!ectuarea unei investigatii. Aceasta
investigatie implica de multe ori luarea unor declaratii de la persoane implicate.
G data ce !aptele devin cunoscute, repre#entantii departamentului despagubiri
determina raspunderea care se acopera prin asigurare. Inspectorii trebuie, de asemenea, sa
stranga si sa evalue#e datele re!eritoare la dauna pentru a determina valoarea
despagubirii. ?e"a lungul acestiu intreg proces, re#ervele de duna sunt stabilite si
revi#uite pentru a re!lecta costul probabil cu despagubirile al companiei de asigurari.
Determinarea acoperirii
G polita de asigurare este un contrat intre doua parti. )rima parte este numita
asigurat, iar cea dea doua parte este numita asigurator. G revendicare este pre#entata
intotdeanuna unei companii de asigurari cu convingerea ca acoperea poate exista printr"o
anumita prevedere din cadrul politiei. ?in acest motiv, primul lucu pe care trebuie sal
!aca inspectorul de dauna este sa con!irme sau sa conteste#e acoperirea. In cele mai multe
ca#uri, este calr si evident !aptul a dauna este acoperita. Totusi in anumite ca#uri, relativ
putine, in care acoperirea esre discutabila, incerta, recunoasterea si re#olvarea problemei
potentiale de acoperire pre#inta important deosebita.
?eterminarea acoperiri poate !i o c-estiune !oarte simpla sau, dimpotriva, una
extrem de complicata. Adeseori, trebuie initiata o investigatie pentru cunoasterea
completa a !aptelor necesare determinarii acoperirii. )rincipul Hbunei credinteI impune ca
investigatia sa !ie obiestiva, minutioasa si oportuna. ?isputele privind acoperirea pot avea
multe motive, toate trebuind investigate cu atentie. 6nele dintre acestea sunt
urmatoarele>
5
1. Anuntarea cu intar#iuere a unui accident,
,. Jeincluderea cau#ei accidentului sau pierderii in termini politiei.
3. ?ata producerii accidentului in a!ara perioadei de valabilitate a politiei.
4. 8au#ele neclare ale pierderii.
.. ;xcluderea expresa a cau#ei accidentului din acoperirea o!erita de polita.
5. <ipsa de cooperare a detinatorului de polita.
. )ierderea suvenita in timpul Hanga7amentuluiK &declaratia, dovada ca acoperirea
este activa'. 6n Hanga7amentK, sau o cerere de asigurare poate !urni#a acoperita inainte ca
polita sa !ie emisa. ?e multe ori, se intampla ca o persoana sa"si sune agentul de asigurari
dupa ce isi cumpara un automobil nou. Agentul va inregistra asigurarea la parametrii
stabiliti cu clientul, urmand ca aceasta sa vina, sa complete#e o cerere si sa plateasca
prima asigurare. Aici pot aparea semne de intrebare interesante legate de acoperire,
determinare mai ales de lipsa documentatiei scrise care sa dovedeasca acoperirea.
Declaratia de renuntare si stopare
G data ce investigatia a inceput, inspectorul de dauna trebuie sa !ie sigur ca
detinatorul de polita nu a !ost indus in eroare in ceea ce priveste existenta acoperirii in
a!ara de ca#ul in care sau pana cand investigatia este completa si acoperirea este
com!irmata. In acelasi timp totusi investigatia trebuie e!ectuata prompt. 8um poate
compania de asigurari sa inestig-e#e o revendicare !ara sa conasca daca acoperirea
existaL )entru a !ace acest lucru, este necesara intelegerea termenilor de renuntase si
stopare.
?eclaratia de renuntare este o abandoanre, o renuntare la un drept reucunoscut
de catre asigurator, pe ba#a unui anga7ament verbal sau scris sau care poate !i impusa prin
comportament. Stoparea re#ulta din declaratia de renuntare si reste un principiu de drept
care impiedica &HestoppK' o persoana sa intente#e o actiune sau sa pretinda ceva datorita
unui act anterioar al sau &de exemplu, cel ce declara ca este asociat in cadrul unei
societati comerciala nu poate ulterioar sa se sustraga de la raspandirea materiala ca"i
revine in aceasta calitate'. Asiguratorul este impiedicat sa invoce uin anumit drept, daca
dreptul respectiv era anulat. Sa consideram urmatorul exemplu.
Gmisiunea campaniei de asigurari de a noti!ica clientul in legatura cu problema
acoperiri la inceputul procesului de a7ustare a daunei ca impiedica compania d asigurari
sa nu recunoasca acoperirea. Intar#ierea ca care asiguratorul a adus la cunostinta
asigurarea intrarea in vigoare a acoperiri implica o abandonare, o renuntare la drepturile
sale de a respinge daunele suvenite in a!ara peioadei de asigurare. ?rept re#ultat,
asiguratorul va !i oprit de la exercitarea acestiu drept.
Inspectorii !olosesc doua metode de a evita renuntarile si stoparile prin care

investigatia con!irma ca nu exista acoperire. Aceasta sunt &1' un anga7ament de
nerenuntare si &,' declaratia de re#ervare a drepturilor. )entru ca acestea doua metode sa
!ie e!ective, trebuie indeplinite urmatoarele trei conditii>
Trebuie sa !ie evident !aptul ca documentele au !ost transmise asiguratului.
1. ?eclaratia drepturilor re#ervase este de obicei transmisa prin posta, cu con!ormare
de primire sau indemanata postal. 8ontractele de nerenuntare trebuie sa !ie de asigurat.
,. Gdata ce problema acoperirii a !ost re#olvata, asiguratorul trebuie sa instiinte#e
imediat asiguratul. 6neori sunt necesare un al doilea contract de renuntare sau o
declaratie a drepturilor re#ervate, daca investigatia scoate la iveala motive suplimentare
datorita carora acoperirea poate !i contestata.
3. ?ocumentele trebuie sa !ie su!icinet de clare pentru in!orma complet asiguratul
despre natura problemei privind acoperirea. Acest lucru este destul de greu de reali#at in
practica, in special in ca#ut unor revendicari !rauduloase.
STRUCTURA MANAGERIALA
Cristian Constantinescu Director General
Gavril Murean Director General !djunct
"leana Cuco Director General !djunct
D"#"$""
Asigurari 1unuri
?irector 8ristian )a$oi
Asigurari *aritimeFAviatieFTransport ?irector 8ostin +udac
Asigurari Riscuri Speciale ?irector ?oina ?umitrescu
Auto ?irector Sorin +receanu
0
:inanciarF8ontabilitate ?irector 8leopatra *arinescu
IT ?irector *arius ?an 1alica
Reasigurari ?irector 8ornel Toma
Resurse 6mane ?irector <iana 6#unov
D%P!R&!M%N&%
Accidente )ersoane ?irector <ivia ?ragomir
Actuariat $i ?e#voltare )roduse ?irector 8atalin Mumanca
Administrare )orto!oliu 8lienti Importanti F 1roNeri ?irector Aurel 1adea
Asigurari Agricole ?irector 8onstantin Oorca
Asigurari Auto ?irector Ra#van )avel
Asigurari =iata ?irector =irgil Ic-im
Audit Intern ?irector ;lena 8onstantin
8arte =erde ?irector *arina 8oman
?aune Auto ?irector Jicolae Ionescu
?e#voltare )roduse Asigurari =iata ?irector *irela ?imo!te
Muridic ?irector ;milia <orinc#
*arNeting ?irector Alina Agurida
J;T ?irector =ladimir Jussem
Jet3orN P Securit4 ?irector Ste!an <audat
)arteneriatF1ancassurance ?irector 8ristina Jitescu
)regatire )ro!esionala ?irector =irgil Qoncutean
)roiecte Speciale ?irector Gvidiu :erariu
9
RaportariFStatisticaF)lani!icare ?irector Rol!gang *arSuardt
Reasigurari 8ontractuale ?irector :lorin Andreescu
Reasigurari :acultative ?irector Sorin Stratila
Relatii de munca, Salari#are si Administrativ ?irector Jina Tanase
G)6S ?irector Iustinian ?edu
SA) ?irector )etre Iano$
ASIT Real ;state SR< ?irector ?an Alexandru 1artoc
CAP1.(:Rezultate &inanciare
Prima bruta subscrisa ,%%1 ,%%%
Accidente persoane 2.189 1.937
Ato 37.333 2!.8"9
#nri 9.9"8 7.922
Mariti$ 2.3"7 2.28%
Raspndere ci&i'a

11.988 (.(1%
A'te'e

".29( ".11(
Total

68.101 43.724
1%
Jon li!e ,%%1
&mii ;uro'
Prima cuvenita '()*++
)rime brute subscrise 50,1%1
)rima cedata in reasigurare &35,109'
8-eltuiala cu re#erva de prima &15,4'
)artea reasiguratorilor din re#erva de prima &,533'
=enituri din investitii 9.
8-eltuieli investitionale &,,'
,-.
Daune survenite /0-)'(*1
?aune platite &,3,%%3'
Recuperari din reasigurari 11,31%
8-eltuiala cu re#erva de dauna &5,%15'
8-eltuiala cu re#erva de dauna " partea deasiguratorilor 1,%10
8-eltuiala cu re#erva pentru daune aparute dar neraportate &413'
)artea reasiguratorilor din re#erva de dauna 3,04
8-eltuiala cu reglementarea daunelor &1,%13'
11
Recuperari 1,%,5
8-eltuiala cu alte re#erve te-nice &1%5'
8-eltuieli cu comisioane &.,,%3'
8omisioane de reasigurare primite 11,9.
8osturi de ac-i#itie amanate " J;T &1,5,.'
Alte c-eltuieli de ac-i#itie &,%40'
/-)*-,1
Rezultat tehnic - non-li2e 3)*(,
Alte c-eltuieli administrative &4,510'
Alte venituri 309
8a$tiguriF)ierderi din di!erente de curs valutar 043
8-eltuieli exceptionale &3,3'
=enituri extraordinare ,.
/-)43(1
Pro2it inainte de impozitare ()34-
Impo#it pe pro!it &939'
1,
Pro2it dupa aplicarea impozitului pe pro2it -)+'(

,%%1
Jon li!e
,%%% &mii ;uro'
!C&"#%
Imobili#ari necorporale 14
"nvestitii
Terenuri $i cladiri 13,4. 13,91
Interese de participare 10 10
Titluri de Stat ,,,5 155
?epo#ite la banci 1,09 ,,1%.
0,)*(3 04).3.
Credite acordate ')-4' "
Partea reasiguratorilor din rezervele tehnice
13
Re#erva de prima ,%,45, 1,,0,9
Re#erva de dauna ,%00 ,,,%3
',)**. 0*).-'
Debitori
?ebitori din activitatea de asigurari 3%,4,9 14,9%
?ebitori diver$i 1,145 1,31%
-0)*,* 04)0..
!lte active
Imobili#ari corporale ,,444 1,.%,
Terenuri $i cladiri " in !olosinta proprie 3,3.9
?isponibilitati in casa $i in banca .,%03 .,590
0.)334 ,)'..
Plati in avans i venituri acumulate
?obanda cumulata $i c-irii 1%, ,.9
Alte plati in avans $i venituri acumulate .13 %
404 '*+
&otal active +.)**0 *()4,0
14
567"G!&"" 8" C!P"&!79R" PR5PR"
Capitaluri i rezerve
8apital social 3,4,. 3,4,.
Surplus din reevlauare .,9 .,9
Re#ultat reportat ,01% 3,000
&otal capitaluri propri 00),4( ,)3('
Rezerve tehnice
Re#erva de prima 39,.%% ,,,939
Re#erva de dauna 1,,01 .,90.
Alte re#erve te-nice 1,55% 1,9
*-)+,, '+).*-
Creditori
8reditori din activitatea de asigurare ,,%% 1,430
8reditori din activitatea de reasigurare 11,500 9,15.
Alti creditori inclu#and Statul 1,51 1,33
04)..* 00)+,4
8osturi de ac-i#itie amanate"J;T 4,343 ,,19
1.
=enituri amanate $i acumulate 4,454 3,%0%
3)3., *),++
Total obligatii ,3),+. (4)3'3
&otal obligatii i capitaluri propri +.)**- *()4,0
CAP " :)or*e +e asigurare ,racticate +e SC ALLIANZ-TIRIAC SA
ASI+6RARI A6TG
1.Asigurarea +e acci+ente a con+ucatorului si a altor ,ersoane a&late in auto!e#icul
Ce se poate asigura>
T conducatorul auto si persoanele din autove-iculul asigurat pentru avarii si !urt.
Pentru ce riscuri se asigura:
T deces sau invaliditate permanenta totala sau partiala produse ca urmare a
circulatiei autove-iculului sau a accidentelor acestuia.
Ce despagubiri se primesc>
suma asigurata din polita in ca# de invaliditate totala sau decesE
o suma in limita gradului de invaliditate stabilit de medic, in ca# de
invaliditate partialaE
contravaloarea c-eltuielilor medicale e!ectuate in ca#ul ranirii unei persoane
din autove-icul pentru>
T spitali#areE
T diagnosticareE
T tratament c-irurgical si medicamentosE
T transport cu ambulanta la cel mai apropiat spital.
".Carte !er+e
Ce se poate asigura:
T persoanele !i#ice si 7uridice ce detin autove-icule inmatriculate in Romania.
Pentru ce riscuri se asigura>
T pre7udiciile de care Asiguratul sau persoanele cuprinse in asigurare raspund !ata
de terte persoane pagubite prin accidente de autove-icule care au loc pe teritoriul tarilor
mentionate in documentul international de asigurare "8ART; =;R?;".
15
T sumele datorate tertelor persoane pagubite ca urmare a vatamarii corporale sau a
decesului, precum si avarierii ori distrugerii unor bunuri printr"un accident produs de
autove-iculul asiguratE
T c-eltuielile !acute de asigurat in procesul civil, daca a !ost obligat la
despagubire.
(.Asigurarea +e ras,un+ere a trans,ortatorului in calitate +e caraus- ,entru *ar&urile
trans,ortate C.R
T societatile ce e!ectuea#a transporturi internationale de mar!uri cu autove-iculele
mentionate expres in polita de asigurare.
T pierderea totala sau partiala a mar!ii sau pentru avarierea acesteia, care se produ"
ce din momentul primirii mar!ii la transport si pana la predarea acesteia, precum si pentru
depasirea termenului de livrare.
In caz de paguba totala:
T la bunuri a caror cantitate se exprima in Ng., litri, bucati, metri lineari, patrati sau
cubi, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a partii din cantitatea totala care a
!ost distrusa in intregimeE
T la celelalte bunuri, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a bunurilor
distruse, din care se scade, cu acordul Asiguratului, valoarea la aceeasi data a resturilor ce
se mai pot intrebuinta sau valori!ica.
In caz de paguba partiala:
cubi, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a pierderii de calitate
&deprecierii' a acelei parti din cantitatea totala care a ramas dupa paguba si care
diminuea#a valoarea bunurilor respective. +radul de depreciere se stabileste in procente,
pe ba#a examinarii bunurilor avariateE
T la celelalte bunuri, costul reparatiilor partilor componente sau pieselor avariate, ori
costul de inlocuire sau de reconditionare al acestora, din care se scade, cu acordul
Asiguratului, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a resturilor ce se mai pot
intrebuinta sau valori!ica
/.Asigurarea +e ras,un+ere a tran,ortatorului in calitate +e caraus- ,entru *ar&urile
trans,ortate nu*ai ,e teritoriul Ro*aniei
T societatile ce e!ectuea#a transporturi de mar!uri numai pe teritoriul Romaniei, cu
autove-iculele mentionate expres in polita de asigurare.
T raspunderea transportatorului pentru pagubele produse mar!urilor transportate,
care are la ba#a o culpa a transportatorului siFsau a conducatorului autove-iculului,
inclusiv aceea care re#ulta din nerespectarea contractului de transportE
1
T pagubele produse mar!urilor transportate ca urmare a unor de!ectiuni te-nice ale
autove-iculului sau ca urmare a vinovatiei persoanelor de la care a inc-iriat autove-iculul
transportatorul.
Ce despagubiri se primesc:
In caz de paguba totala:
cubi, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a partii din cantitatea totala care a
!ost distrusa in intregimeE
T la celelalte bunuri, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a bunurilor
distruse, din care se scade, cu acordul Asiguratului, valoarea la aceeasi data a resturilor ce
se mai pot intrebuinta sau valori!ica.
In caz de paguba partiala:
cubi, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a pierderii de calitate
&deprecierii' a acelei parti din cantitatea totala care a ramas dupa paguba si care
diminuea#a valoarea bunurilor respective. +radul de depreciere se stabileste in procente,
pe ba#a examinarii bunurilor avariateE
T la celelalte bunuri, costul reparatiilor partilor componente sau pieselor avariate, ori
costul de inlocuire sau de reconditionare al acestora, din care se scade, cu acordul
Asiguratului, valoarea la data producerii evenimentului asigurat a resturilor ce se mai pot
intrebuinta sau valori!ica.
0.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila oligatorie auto RCA
T persoanele !i#ice sau 7uridice ce detin autove-icule inmatriculate in Romania sau
in strainatate.
pre7udiciile de care asiguratul sau persoanele cuprinse in asigurare raspund, in
ba#a legii, !ata de terte persoane pagubite prin accidente de autove-icule pe teritoriul
Romaniei, si anume>
T deces sau vatamare corporalaE
T avarii sau distrugeri ale unor bunuri &inclusiv autove-icule'.
)entru asigurarile de raspundere civila, despagubirile se platesc nemi7locit
persoanelor !i#ice sau 7uridice pagubite, in masura in care acestea nu au !ost despagubite
de Asigurat.
sumele pe care Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de desdaunare si
c-eltuieli de 7udecata persoanelor pagubite pentru riscurile de mai susE
c-eltuielile !acute de asigurat in procesul civil.
Nota: ?espagubirea acordata de Asigurator este limitata de lege la o anumita valoare
actuali#ata in !iecare an prin Uotarare +uvernamentala. )entru anul ,%%1, limitele sunt
urmatoarele>
T pentru avarii sau distrugeri materiale " limita despagubirii este de 3%% milioane
leiFeveniment, dar nu mai putin de 9%% mii leiE
T pentru vatamari corporale " despagubiri pana la 4%% milioane lei pe eveniment, dar
nu mai mult de 0% milioane lei pentru !iecare persoana
10
1.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila e2ce+ent ,este li*itele ras,un+erii la asigurarile
oliga torii
T persoanele !i#ice sau 7uridice ce detin autove-icule inmatriculate in Romania.
pre7udiciile de care asiguratul sau persoanele cuprinse in asigurare raspund, in
ba#a legii, !ata de terte persoane pagubite prin accidente de autove-icule, si anume>
T deces sau vatamare corporalaE
T avarii sau distrugeri ale unor bunuri &inclusiv autove-icule'.
)entru asigurarile de raspundere civila, despagubirile se platesc nemi7locit
persoanelor !i#ice sau 7uridice pagubite, in masura in care acestea nu au !ost despagubite
de Asigurat.
T sumele care depasesc limitele stabilite de lege la raspunderea civila obligatorie si pe
care Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de desdaunare si c-eltuieli de 7udecata
persoanelor pagubite pentru riscurile de mai susE
T c-eltuielile !acute de asigurat in procesul civil.
ASI+6RARI ?; 16J6RI
1.Asigurarea unurilor casaile
T bunurile casabile> geamuri si oglin#i de orice !el, corpuri de iluminat si lampi
&candelabre, lustre, pla!oniere, veio#e, aplice, etc.', mi7loace de publicitate, !irme si
reclame luminoase, bunuri sanitare si de igiena &c-iuvete, lavabouri, bideuri, ca#i, cabine
de dus', sobe de teracota, pereti din caramida de sticla, vitralii, acvarii, luminatoare,
panouri solare, placari cu marmura, gresie, !aianta, sculpturi, basorelie!uri si alte obiecte
de arta din sticla, marmura si alte bunuri casabileE
T ramele, cadrele, suporturile, etc. &din lemn, )=8, metalice, etc.' in care se gasesc
incastrate bunurile casabile asigurate, cu conditia cuprinderii valorii acestora in suma
asigurataE
T c-eltuieli pentru inlocuirea bunurilor sparte sau crapate, inclusiv cele pentru
construirea unor sc-ele sau utili#area unor macarale.
atul este obligat la plata acestora.
T incendiu, trasnet, explo#ie, cadere de corpuri pe cladirea in care se gasesc bunurile
casabile sau direct pe aceste bunuriE
T cutremur de pamantE
T inundatie, !urtuna, uragan, grindina, ploaie trorentialaE
T prabusire sau alunecare de terenE
T greutatea #ape#ii sau g-etii, avalanse de #apadaE
T urmarile spargerii conductelorE
T i#birea de catre ve-iculeE
T variatii de temperaturaE
T accidente de orice !el &inclusiv cele produse prin actiunea animalelor'E
19
T lucrari de montare"demontare, mutare a bunurilor asigurate precum si montare
initiala gresitaE
T !aptele oamenilor &inclusiv vandalism, terorism, pagube produse de greve sau
tulburari civile'E
T !urt prin e!ractie si acte de tal-arie.
T in ca# de dauna totala, suma asigurata din politaE
T in ca# de dauna partiala, in limita sumei asigurate din polita, costul la data
daunei al reparatiilor, re!acerii, restaurarii, reconditionarii si inlocuirii partilor avariate
sau distruse, operatiuni necesare pentru readucerea bunului avariat sau distrus la starea
anterioara producerii riscului asigurat.
".Asigurarea +e a!arii- +e acci+ente a *asinilor- utila3elor- ec#i,a*entelor si
instalatiilor
masini, masini"unelte, utila7e, ec-ipamente, agregate, motoare, instalatii sau
linii te-nologice, precum si orice alte bunuri care se pot asimila acestora cu conditia ca, la
momentul inc-eierii asigurarii, acestea sa !ie operationale con!orm scopului pentru care
au !ost produseE
bunurile de re#erva, din categoria celor preva#ute mai sus, care au trecut
probele &testele' de punere in !unctiune, bunuri care prin intrebuintarea lor sunt
transportabileE
!undatiile bunurilor care !ac obiectul asigurarii preva#ute mai susE
c-eltuieli, ca extindere la asigurarea bunurilor>
T taxe vamale, acci#e si alte c-eltuieli legate de importul unui bun sau aunor parti ale
acestuiaE
T c-eltuieli de transport e!ectuate cu reparatia partilor avariate, procurarea unui nou bun
sau a unor parti ale acestuiaE
c-eltuieli, ca extindere la asigurarea bunurilor>
T de proiectareE
T de curatare a locului ca urmare a producerii riscurilor asigurateE
T legate de interventia unitatilor speciali#ate sau de !olosirea de utila7e speciale in ca#ul
producerii riscurilor asigurate, daca Asiguratul este obligat la plata acestora.
T accidente de munca !ortuite, cum ar !i reglarea de!ectuoasa a masinilor, aruncarea in
timpul !unctionarii a unor parti componente, de!ectiuni sau erori de !unctionare a
dispo#itivelor de protectie, patrunderea accidentala de obiecte straine in corpul masiniiE
T de#membrare datorata !ortei centri!ugeE
T lipsa accidentala a apei in boilere sau in recipientii sub presiuneE
T suprapresiune, cu exceptia pagubelor produse de suprapresiunea cau#ata de explo#ie,
trasnet, incendiu, interventia pentru stingerea incendiului, operatiuni ulterioare de
demolare, demontare si curatire a #onei, ori implo#ieE
T scurtcircuit, supratensiune, suprasarcina, !ormarea de arcuri voltaice, inductie, cu
exceptia ca#urilor cand se datorea#a circumstantelor excluse mai susE
,%
T de!ecte sau greseli de proiectare ori de !abricatie, de!ecte ale materialului, erori de
montare sau instalareE
T operarea gresita a masinilor, lipsa de indemanare in operarea masinilor, negli7enta
sau rea vointa a anga7atilor AsiguratuluiE
T !urtuna, ing-et, greutatea stratului de #apada siFsau a g-etii.
pentru bunurile asigurate la valoarea din nou>
T in ca# de dauna partiala, costul la data daunei al reparatiilor, re!acerii, restaurarii,
reconditionarii sau inlocuirii partilor avariate sau distruse, operatiuni necesare pentru
readucerea bunului avariat sau distrus la starea anterioara producerii riscului asigurat dar
!ara a depasi suma asigurata din polita.
pentru bunurile asigurate la valoarea ramasa>
T in ca# de dauna partiala, costul la data daunei a reparatiilor, re!acerii, restaurarii,
reconditionarii sau inlocuirii partilor avariate sau distruse, operatiuni necesare pentru
readucerea bunului avariat sau distrus la starea anterioara producerii riscului asigurat, la
care se aplica coe!icientul de u#ura, dar !ara a depasi suma asigurata din polita.
(.Asigurarea ec#i,a*entelor electronice
;c-ipamente electronice din urmatoarele domenii>
T Te-nica de calcul si birotica> calculatoare, imprimante, !axuri, copiatoare,
ec-ipament didactic si de pre#entare, birouri complet ec-ipate etc.E
T Telecomunicatii> centrale tele!onice, telex, statii radio, sisteme de locali#are
personal, sisteme radar, statii de satelit, antene parabolice etc.E
T *edicina> aparatura cu ra#e V, aparatura de laborator, computer tomogra!,
endoscoape, ec-ipamente cu ultrasunete, medicina dentara etc.E
T Transmisie radioFT=> ec-ipamente pentru studiouri radio FT=, de inregistrari, T= si
video, sisteme electroacusticeE
T Automati#ari, masura si control, testare, averti#areFalarmareE
T Instalatii si ec-ipamente speciale in di!erite domenii.
)olita de asigurare a ec-ipamentului electronic e o polita de tip "toate riscurile"
&"All risN"', si acopera daunele materiale produse obiectului asigurat, datorita unui
eveniment exterior acestuia>
avarie sau distrugere ast!el incat obiectul sa nu isi mai poata indeplini !unctiunileE
pierdere prin !urt sau 7a!E
riscuri speci!ice ec-ipamentelor electronice cau#ate de>
T ;roare umanaFalte cau#e> negli7enta, neinstruire sau manipulare necorespun#atoare,
erori in operare, daune intentionate provocate de terti, rea intentie constatataE
T Incendiu> cu sau !ara !lacara, orice !el de explo#ii, implo#ii, tra#net, prabusirea unui
obiect F arte!act a!lat in #bor, precum si pagube aparute ca urmare a operatiilor de stingere
a incendiilor, demolare, curatare si eliberare a spatiilor in ca# de incendiuE
T Apa> provenind din conducte, canali#areFape u#ate, maree, revarsari, inundatie,
in!iltratii, apa din pan#a !reatica, apa de ploaie, coro#iune, abur, ing-et, deplasare de
,1
sloiuri sau g-eata, ume#eala datorata apei sau altor lic-ideE
T :enomene ale naturii> cutremur, !urtuna, vi7elie, grindina, avalanse, cadere de pietre,
calamitati, alte !enomene naturaleE
T Te-nologie> erori de constructie, de!ecte de material, de!ecte de !abricatie " toate
numai ca o cau#a a unei pierderi acoperite in cadrul politei, supratensiuni, inductie,
pagube prin e!ectul indirect al !ulgerului.
T repararea &unde este posibil' sau inlocuirea ec-ipamentului avariat cu un obiect
similar ca aspect si per!ormante te-niceE
T reintroducerea datelor si ac-i#itionarii de programe cumparate cu licentaE
T cumpararea de noi suporturi de in!ormatiiE
T munca suplimentara aparuta in cursul perioadei de despagubire !acuta cu scopul de a
diminua sau evita deteriorarea procedurilor normale de lucru.
/.Asigurarea anilor si4sau a !alorilor
banii siFsau valorile &numerar &bancnote si monede in circulatie', carduri,
-artii de valoare &cecuri de calatorie, timbre postale si !iscale, bonuri valorice,
abonamente si tic-ete pentru transportul in comun, bilete pentru spectacole', plicuri si
colete cu valoare declarata, bi7uterii, metale pretioase de toate tipurile si !ormele siFsau
obiectele prelucrate din acestea, pietre pretioase si semi"pretioase, geme'E
T pe timpul depo#itarii in sei!uri, te#aure, containere, casete de valori, bancomate si
alte asemenea, special amena7ate si omologateE
T asupra operatorilor siFsau casierilor in perioada de lucru cu clientii la g-iseeE
T pe timpul transportului, pe rutele si cu mi7loacele de transport convenite &auto, cai
!erate, avion'E
" pe timpul transportului prin curieri, casieri, incasatori si distribuitori, in exercitarea
atributiilor.
sei!urile, te#aurele, containerele, casetele de valori, bancomatele si alte
asemenea, destinate pastrarii si transportarii banilor siFsau valorilor.
)entru ce riscuri se asigura>
T !urtul prin e!ractie sau acte de tal-arieE
T incendiu, trasnet, explo#ie, cadere de corpuri pe cladiri sau mi7loace de transport,
cutremur, inundatie, prabusire F alunecare de teren, avalansa, !urtuna, uragan, vandalism,
terorism si accidente ale mi7loacelor de transport.
T repararea &unde este posibil' sau inlocuirea ec-ipamentului avariat cu un obiect
similar ca aspect si per!ormante te-niceE
T reintroducerea datelor si ac-i#itionarii de programe cumparate cu licentaE
T cumpararea de noi suporturi de in!ormatiiE
T munca suplimentara aparuta in cursul perioadei de despagubire !acuta cu scopul de a
diminua sau evita deteriorarea procedurilor normale de lucru
0.Asigurarea lucrarilor +e constructii-*onta3
,,
T lucrari de constructii civileE
T poduri, viaducte, tuneluri, cai !erate, autostra#i, soseleE
T constructii industriale, constructii subterane, constructii agricoleE
T sisteme de irigatii, -idroamelioratii, drena7e, canaleE
T lucrarile de prospectiuni geologice &petrol, apa, minereuri' cu !olosirea explo#ivilor,
prospectiuni ale !undului marii, !ora7e petroliere, de apa si altele asemenea.
T pagube materiale produse bunurilor asigurate de> incendiu, trasnet, explo#ie, caderea
aparatelor de #bor, cutremur, inundatii, !urtuna, uragan, grindina, !urt prin e!ractie,
prabusire siFsau alunecare de teren, avalanse de #apada si orice alte cause, mai putin cele
excluse explicit prin conditiile de asigurareE
T pre7udiciile de care Asiguratul raspunde in !ata legii !ata de terte persoane, vatamari
corporale, accidentale sau imbolnaviri &urmata sau nu de deces'.
T in ca#ul unei avarii care poate !i remediata " costul reparatiilor necesare pentru a
aduce bunul avariat la starea sa imediat anterioara producerii evenimentului asigurat. ?in
despagubirea cuvenita se scade valoarea resturilor ce se mai pot !olosi sau valori!icaE
T in ca#ul unei pagube totale, valoarea reala a bunului imediat anterioara producerii
evenimentului asigurat. ?in despagubirea cuvenita se scade valoarea resturilor ce se pot
!olosi sau valori!icaE
T despagubiri pentru pre7udiciile de care Asiguratul raspunde in ba#a legii !ata de terte
persoane si pentru care este obligat sa plateasca sume cu titlu de desdaunare, ca urmare a>
" vatamarii corporale accidentale sau imbolnavirii &urmata sau nu de deces'E
" pierderii sau avarierii accidentale a bunurilor acestora intamplate in perioada de
valabilitate a politei, in legatura directa cu constructia asigurata, pe santier sau in
imediata sa vecinatate.
T c-eltuielile de 7udecata pe care Asiguratul trebuie sa le plateasca reclamantuluiE
T c-eltuielile e!ectuate cu consimtamantul scris al societatii Allian#"Tiriac, ca urmare
a unui pre7udiciu ce urmea#a a !i despagubit in ba#a acestei polite de asigurare.
ASI+6RAR;A ?; A88I?;JT; );RSGAJ;
1.Asigurarea *e*rilor asociatiilor +e !anatoare si4sau ,escuit s,orti!
Cine se poate asigura:
T vanatorFpescarE
T repre#entantul grupului, in numele si bene!iciul persoanelor nominali#ate in tabelul
anexat.
T deces si invaliditate permanenta, ca urmare a unui accident &explo#ia,
prabusireaFalunecarea de teren, lovirea, inteparea, taierea, caderea, alunecarea, atacul din
partea altei persoane sau a unui animal, trasnetul, electrocutarea, arsura, degerarea,
inecul, intoxicarea subita, otravirea, as!ixierea subita, in!ectia accidentala, cele produse
ca urmare a circulatiei mi7loacelor de transport sau din cau#a accidentelor produse
acestora, precum si cele provocate de !unctionarea ori !olosirea masinilor, aparatelor,
instrumentelor, sculelor sau armelor, urmarile imediate &deces sau invaliditate
,3
permanenta' ale e!ortului !i#ic excesiv, impus de !orta ma7ora'E
T ranirea sau autoranirea cu arme de vanatoareE
T explo#ia armei, munitiilor sau materialelor explo#ive !olosite la vanatoareE
T atacul animalelor salbatice sau domestice cu par ori pene, muscatura serpilorE
T atacul din partea braconierilor sau altor persoane.
T suma asigurata, in ca# de deces sau de invaliditate permanenta totala a Asiguratului.
?aca invaliditatea permanenta este partiala se plateste o parte din suma asigurata pentru
invaliditate permanenta, corespun#atoare gradului de invaliditate permanenta stabilit de
medicE
T c-eltuieli pentru medicamente si tratament, in limita a maximum 1%/ din suma
asigurata pentru invaliditate permanenta, potrivit preci#arilor din polita de asigurareE
T sumele pe care vanatorul &pescarul' sportiv asigurat este obligat sa le plateasca, cu
titlu de desdaunare si c-eltuieli de 7udecata pentru pre7udicii de care raspunde in !ata
legiiE
T c-eltuielile !acute de vanatorul &pescarul' sportiv asigurat in procesul civil, daca a
!ost obligat la desdaunare
".Asigurarea calatorilor ,rin societati s,ecializate +e trans,ort calatori
Cine se poate asigura>
T societati de transport pentru transporturi rutiere, !eroviare, aeriene, maritime,
!luviale, inclusiv pentru agreement.
T decesE
T invaliditate permanentaE
T c-eltuieli cu medicamente si tratamentE
T pagube materiale.
medicE
T pentru pagubele materiale, in limita sumei asigurate, societatea Allian#"Tiriac
Asigurari acorda despagubiri persoanei asigurate, ast!el>
- in caz de dauna totala, se plateste valoarea de piata a bunului la data daunei sau a
unui bun asemanator sub aspectele constructiei, per!ormantelor si pretuluiE
- in caz de dauna partiala, se plateste costul reparatiei pentru aducerea bunului la
starea anterioara evenimentului, !ara a depasi valoarea din nou a bunului, respectiv suma
asigurataE
" din cuantumul despagubirii se scade valoarea resturilor ce pot !i intrebuintate sau
valori!icate.
(.Asigurarea turistilor ,rin societati s,ecializate +e turis* sau ,rin structuri +e cazare
,4
T orice agentie de turismE
T orice persoana 7uridica ce are inscris in obiectul de activitate prestarea de servicii de
ca#are pentru turisti, cum ar !i unitati -oteliere, moteluri, campinguri etc., sau persoane
!i#ice care au inc-eiat contracte cu agentii speciali#ate in servicii de turism pentru
ca#area turistilor trimisi de acestea.
T raspundere civilaE
T in ca#ul asigurarii de bunuri>
" !urtul prin e!ractie al bunurilor a!late in urmatoarele incinte> camera turistului,
dependintele structurii de ca#are puse la dispo#itia turistilor &spalatorii, uscatorii,maga#ii'
" !urtul prin acte de tal-arie al bunurilor a!late in incintele speci!icate mai sus, daca acesta
s"a savarsit prin acte de violenta sau amenintari, in conditiile preva#ute de 8odul )enal,
asupra AsiguratuluiE
" !urtul prin intrebuintarea c-eilor originale, daca acestea au !ost obtinute prin acte de
tal-arieE
" incendiul, trasnetul, explo#ia, caderea de corpuri pe cladirile in care se a!la bunurile
turistului, cutremurul, inundatia, !urtunaFgrindina, grevele si tulburarile civile,
vandalismul, terorismul, prabusireaFalunecarea de teren, greutatea #ape#ii siFsau g-etii,
avalansele, uraganele, urmarile spargerii conductelor, i#birea de catre autove-icule a
cladiriiE
" distrugerea baga7elor siFsau e!ectelor personale ca urmare a accidentelor.
medicE
T sumele pe care turistul este obligat sa le plateasca cu titlu de desdaunare si c-eltuieli
de 7udecata pentru pre7udicii de care raspunde, !ata de terte persoane pagubite ca urmare
a vatamarii corporale sau decesului, ori avariei siFsau distrugerii unor bunuri, precum si
c-eltuieli !acute in procesul civil daca turistul a !ost obligat la desdaunareE
T )entru pagubele materiale, in limita sumei asigurate, ASIT acorda despagubiri
persoanei asigurate, ast!el>
" in ca# de dauna totala, se plateste valoarea de piata a bunului la data daunei sau a unui
bun asemanator sub aspectele constructiei, per!ormantelor si pretuluiE
" in ca# de dauna partiala, se plateste costul reparatiei pentru aducerea bunului la starea
,.
anterioara evenimentului, !ara a depasi valoarea din nou a bunului, respectiv suma
asigurataE
" din cuantumul despagubirii se scade valoarea resturilor ce pot !i intrebuintate sau
valori!icate.
/.Asigurarea ,ersoanelor +in auto!e#icule inc#iriate
T societatea inc-iriatoare de autove-icule.
T deces si invaliditate permanenta, ca urmare a unui accident produs in timpul in care
conducatorul sau alte persoane se a!lau in autoturismul inc-iriat.
medicE
asigurata pentru invaliditate permanenta, potrivit preci#arilor din polita de asigurare
0.Asigurarea co*,onentelor ec#i,elor s,orti!e
T ec-ipaFclubulFasociatiaF!ederatia, in numele si bene!iciul sportivilor legitimati care
participa la competitiile interne siFsau internationale, mentionati in tabelul nominal
anexat.
T incapacitatea temporara de competitie pentru care a !ost necesara spitali#area, urmata
de o perioada de convalescenta la domiciliuE
T incapacitatea temporara de competitie datorata unei a!ectiuni posttraumatice ce
impune tratament ambulatoriu, !ara spitali#are &imobili#ari in aparat gipsat si alte
asemenea'E
T incapacitatea temporara de competitie datorata unor a!ectiuni usoare care necesita
numai tratament ambulatoriuE
T c-eltuieli medicale siFsau de repatriere, urmare a unor accidenteE
T raspundere civila !ata de terti in legatura cu participarea la competitiile
internationaleE
T incapacitate temporara de competitie, ca urmare a unor accidente intamplate pe
durata participarii la activitati sportive potrivit programului propriu de pregatire al
,5
Asiguratului &antrenamente, cantonamente, meciuri de veri!icare' si la competitii interne
o!iciale.
T suma asigurata, in ca# de deces sau de invaliditate permanenta totala a AsiguratuluiE
T ,%/ din suma asigurata pentru invaliditate permanenta, pentru o perioada maxima de
10% #ileFan. )entru alte a!ectiuni posttraumatice, care necesita numai tratament
ambulatoriu, numarul maxim de #ile de indemni#are per eveniment este de 5% de #ileE
T c-eltuieli pentru medicamente si tratament in limita sumei maxime de 1%/ din suma
asigurata pentru invaliditate permanenta pe intreaga perioada de asigurare atat pentru
ca#urile de invaliditate permanenta cat si pentru cele de incapacitate temporara de
competitie.
1.Asigurarea a!ocatilor- notarilor- *e+icilor- lier-,ro&esionistilor cu cainet ,ro,riu
T orice persoana !i#ica autori#ata &avocat, notar, medic liber"pro!esionist' care isi
des!asoara activitatea intr"un birou propriu sau in asociere cu alte persoane !i#ice
autori#ate, intr"un birou comun in!iintat in ba#a unei 8onventii de asociere.
T incapacitatea temporara de munca pentru care a !ost necesara spitali#area, urmata de
o perioada de convalescenta la domiciliu sau datorata unei imbolnaviri subite sau
a!ectiuni posttraumatice ce impune tratament ambulatoriu siFsau imobili#ari in aparat
gipsatE
T pierderi din intreruperea activitatii ca urmare a incapacitatii temporare de munca.
Sunt socotite pierderi c-eltuielile !ixe ce trebuie e!ectuate de catre Asigurat in perioada
de intrerupere a actvitatii, in conditiile in care acesta este total lipsit de venituri provenite
din onorarii, a!landu"se in aceasta perioada in incapacitate temporara de munca.
T pentru incapacitate temporara de munca " 3%/ din suma asigurata pentru invaliditate
permanentaE
T pentru pierderi din intreruperea activitatii ca urmare a incapacitatii temporare de
munca a Asiguratului>
" o suma ec-ivalenta cu volumul total al c-eltuilelilor !ixe, pe care Asiguratul trebuie sa
le e!ectue#e &con!orm !acturilor primite' in perioada de intrerupere a activitatii, in situatia
in care toate persoanele !i#ice autori#ate, care isi des!asoara activitatea in cadrul aceluiasi
birou, au calitatea de Asigurati si se a!la concomitent in incapacitate temporara de muncaE
" o suma ec-ivalenta cu cota de participare la c-eltuielile !ixe, care revine con!orm
8onventiei de asociere, persoanei &persoanelor' !i#ice autori#ate a!late in incapacitate
temporara de munca si avand calitatea de Asigurat.
5.Asigurarea ,ersonalului *e+ical
,
T mediciE
T personal sanitar mediu.
T deces, invaliditate permanenta si incapacitate temporara de munca, urmare a
imbolnavirii personalului medical &medici si cadre sanitare medii' in timpul practicii
pro!esionale si cau#ate de>
" contaminarea directa a personalului medical de catre pacient inconstient si involuntar,
in urma actului medicalE
" mediul si aparatura speci!ica specialitatii medicale in care personalul medical isi
des!asoara activitatea.
T suma asigurata, in ca# de deces sau boli incurabileE
T pentru invaliditate>
" 1%%/ din suma asigurata pentru gradul I de invaliditateE
" %/ din suma asigurata pentru gradul II de invaliditateE
" .%/ din suma asigurata pentru gradul III de invaliditate.
T pentru incapacitate temporara de munca> o indemni#atie #ilnica pentru o perioada de
5%, 9% sau 1,% de #ile de incapacitate temporara de munca.
6.Asigurarea *e+icala ,entru calatorii in strainatate
T persoane !i#ice si 7uridice care au domiciliulFre#identa, respectiv sediul permanent in
Romania.
T accidenteE
T imbolnavire subitaE
T deces.
T c-eltuielile de tratament se re!era numai la>
" tratamentul ambulatoriu al AsiguratuluiE
" medicamente si materiale sanitare prescrise de medic in cadrul tratamentului, exclusiv
prote#eE
" proceduri de diagnosticare stabilite de medicE
" spitali#are, in masura in care aceasta>
" are loc intr"o institutie recunoscuta in tara respectiva drept spitalE
" se !ace sub supraveg-erea directa a unui medic, avand la dispo#itia sa !acilitati
su!iciente de diagnosticare si terapieE
" se des!asoara numai con!orm metodelor recunoscute din punct de vedere stiinti!ic si
testate clinic in acea tara.
" tratament c-irurgical de urgentaE
" tratamentul dentar, dar numai pentru alinarea durerilor acuteE
" c-eltuieli pentru transportul e!ectuat de serviciile de ambulanta, pana la cel mai apropiat
spital sau la cel mai apropiat medicE
" c-eltuieli pentru trans!erul la o clinica de specialitate, daca acesta este solicitat de
medicul curant.
T in masura in care situatia o impune, Asiguratorul despagubeste c-eltuielile de repatriere
,0
a Asiguratului sau a corpului neinsu!letit ori pe cele de inmormantare la locul decesului
in strainatate, in urmatoarele conditii>
" repatriere numai in conditii speciale de transportE
" in ca# de deces sunt acoperite c-eltuielile strict legate de inmormantareF incinerare,
respectiv pentru tratamente medicale postmortem, imbalsamare, sicriu, transport la locul
inmormantarii in strainatate sau de repatriere a corpului neinsu!letit, exclusiv !unerarii si
in-umare.
ASI+6RARI A+RI8G<;
1.Asigurarea ,ro+uselor agricole
In asigurare pot !i cuprinse> culturile de cereale, plantele te-nice, culturile de
legume si carto!i, plantele medicinale si aromatice, culturile !ura7ere, rodul viilor,
pomilor !ructi!eri si -ameiului.
)e ba#a de 8lau#a speciala pot !i cuprinse in asigurare>
serele si culturile din sereE
scolile de vita, plantatiile de capsuni, arbusti !ructi!eri, plante ornamentale si
decorative.
Riscuri generale> incendiu, ploi torentiale, !urtunaFuragan, grindina, alunecareF
prabusireFsurpare de teren, ing-et timpuriu de toamna, ing-et tar#iu de primavara.
Riscuri speciale> )rin derogare de la conditiile de asigurare, pe ba#a de clau#e
speciale si cotatii &prime' de asigurare suplimentare, dintre riscurile excluse in conditiile
de asigurare pot !i acoperite la solicitarea clientilor si cu acceptul reasiguratorului>
T ing-etul de iarna.
T inundatia din ploi torentiale
T seceta
T intar#ierea recoltatului datorita ploilor de durata.
)entru asigurarea culturilor agricole, rodului viilor, pomilor !ructi!eri si -ameiului
despagubirile se platesc dupa evaluarea daunei care se !ace in !unctie de >
modul de inc-eiere a asigurarii mentionat expres in polita de asigurare,
respectiv pentru acoperirea c-eltuielilor de productie sau a valorii productiei.
proportia daunei in !unctie de gradul de distrugere, respectiv totala sau
partiala.
+radul de distrugere&daunare' repre#inta raportul procentual dintre valoarea pierderii
de productie ca urmare a evenimentului si valoarea productiei care s"ar !i obtinut daca
evenimentul nu s"ar !i produs.
".Asigurarea ani*alelor ,entru acci+ente si oli
In asigurare pot !i cuprinse> bovinele si bubalinele, cabalinele si catarii, ovinele si
caprinele, porcinele, pe categorii, pe categorii, constituite dupa urmatoarele criterii>
,9
grupe de specii>
T bovinele si bubalinele &tauri, boi, vaci, bivoli, bivolite'E
T cabalinele si catarii &armasari, cai, iepe, catari, magari'E
T ovinele si caprinele & berbeci, batali, oi, capre, tapi'E
T porcinele &vieri, porci, scroa!e'.
clase de calitate>
T animale comuneE
T animale de rasa.
)e ba#a de 8lau#a speciala pot !i cuprinse in asigurare urmatoarele specii de pasari>
gaini, gaste, rate, curci, !a#ani, struti, pe categorii, constituite dupa specii, rase, varste,
destinatiiFproductii si moduri de exploatare.
Riscuri generale:
T incendiu, trasnet, explo#ie.
T cadere pe cladiri a unor corpuri, cutremur.
T inundatie, !urtuna, uragan, grindina.
T vandalism, terorism, greve si tulburari civile.
T prabusireFalunecare de teren.
T greutatea #ape#ii siFsau g-etii, avalansa.
T urmarile spargerii conductelor, i#birea de catre ve-icule.
T !urt si urmari ale !urtului sau tentativei de !urt.
Accidente si boli:
T loviri si raniri, caderea animalelor sau caderea pe animale a unor corpuri, actiunea
curentului electric, insolatie, as!ixie, inec, ing-et, le#iuni interne provocate de ing-itirea
unor obiecte , distocieE
T urmarile castrarii sau altor operatii si tratamente e!ectuate de veterinari autori#atiE
T atacul animalelor salbatice sau al altor animale, muscatura serpilor, intepatura insectelor
veninoaseE " intoxicatiile animalelor cu medicamente administrate in scop pro!ilactic sau
curativ E
T intoxicatia subita cu ierburi, cu substante toxice ori medicamentoase, meteori#area acuta
din cau#a !ura7elorE
T bolile medicale, obstetricale si c-irurgicaleE accidentele produse sau !avori#ate de boliE
T sacri!icarea de necesitate din dispo#itia autoritatilor sanitar"veterinareE
T scoaterea animalelor din proprietatea Asiguratului pentru combaterea anemiei
in!ectioaseE
T accidentele sau bolile cau#ate animalelor cu intentie sau din culpa de terte persoane
identi!icate.
?espagubirile se acorda in limitele sumelor asigurate, ca daune totale, in ca#ul pieirii
&mortii sau sacri!icarii' animalelor !ara recuperari, sau ca daune partiale, acoperind
pierderea neta in urma sacri!icarii siFsau c-eltuielile e!ectuate pentru reabilitare veterinara
sau recuperare, pe ba#a de acte doveditoare.
ASI+6RARI ?; RIS8 :IJAJ8IAR
3%
Asigurarea cre+itelor ,entru autoturis*e acor+ate ,ersoanelor &izice
T Grice persoana care va contracta un credit bancar
T accidente> explo#ia, prabusirea de teren, lovirea, inclusiv inteparea, taierea si alte
asemenea, caderea, alunecarea, atacul din partea altei persoane sau a unui animal,
trasnetul, actiunea curentului electric, arsura, degerarea, inecul, intoxicarea subita,
as!ixierea din cau#e subite, cele produse ca urmare a circulatiei mi7loacelor de transport
sau din cau#a accidentelor produse acestora, precum si cele provocate de !unctionarea ori
!olosirea masinilor, aparatelor, instrumentelor, sculelor sau armelor, in!ectia " in ca#ul in
care substanta in!ectioasa a a7uns in corp datorita unui accidentE
T imbolnavire subita &inclusiv boli in!ectioase, cardio"vasculare, ale aparatului
respirator, congestie cerebrala etc.'.
pentru invaliditate permanenta sau deces>
T suma asigurata, pentru invaliditate permanenta sau deces ca urmare a unui accident sau
imbolnaviri produse in cadrul politei de asigurare. ?aca invaliditatea este partiala, se
plateste, in limita sumei asigurate, o parte din aceasta suma, corespun#atoare gradului de
invaliditate permanenta stabilitE
T c-eltuieli pentru medicamente si tratament, in limita sumei maxime de 1%/ din suma
asigurata.
pentru ca#uri de incapacitate temporara de munca> o indemni#atie pentru
!iecare luna de incapacitate temporara de munca ca urmare a unui accident.
ASI+6RARI ?; RAS)6J?;R; 8I=I<A <;+A<A +;J;RA<A
1.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a ,ro+ucatorului
T orice persoana !i#ica sau 7uridica, care este aurori#ata sa produca, sa !urni#e#e sau sa
preste#e un produs.
T pierderi banesti pe care Asiguratul ar trebui sa le suporte ori de cate ori, in timpul
perioadei de valabilitate a politei si in aria geogra!ica mentionata in aceasta, a provocat
un pre7udiciu unui bene!iciar al sau si este obligat sa il repare.
T sumele pe care Asiguratul este obligat, potrivit legii, sa le plateasca cu titlu de daune
pentru vatamari corporale siFsau avarierea sau distrugerea de bunuri provocate accidental,
in perioada de valabilitate a asigurarii, de un produs sau in legatura cu un produs reali#at
de catre Asigurat si care !ace obiectul a!acerii acestuiaE
T c-eltuielile de 7udecata !acute de reclamant pentru indeplinirea !ormalitatilor legale,
in vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirii, daca Asiguratul a !ost obligat prin
-otarire 7udecatoreasca la plata acestoraE
T c-eltuielile de 7udecata !acute de Asigurat in procesul civil, daca a !ost obligat la
desdaunare.
31
".Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a ,restatorului +e ser!icii
T persoana !i#ica sau 7uridica autori#ata si speciali#ata in prestarea de servicii si
executarea de lucrari la bunurile depuse de clienti la sediul executantului, pentru
operatiuni de reparare, prelucrare, curatire, vopsire, expediere, etc.E
T persoana !i#ica sau 7uridica autori#ata si speciali#ata in prestarea de servicii si
executarea de lucrari la domiciliul F sediul clientilor, la c-emarea &comanda' acestora,
pentru operatiuni de reparare, instalare, montare, intretinere, amena7are, remediere,
reconditionare, curatire, igieni#are, salubri#are etc. la cladiri, constructii, instalatii si la
alte bunuri !ixe sau nedetasabile F netransportabile.
perioadei de asigurare, a provocat un pre7udiciu unui client al sau " ca urmare a unor acte
sau !apte savirsite din culpa sa prin care devine raspun#ator in ba#a dispo#itiilor legale in
vigoare si a regulamentului de organi#are si !unctionare " si este obligat sa il repare.
T sumele pe care Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de daune pentru
pre7udicii, provocate din culpa sa clientilor care apelea#a la serviciile sale, datorate
vatamarilor corporale siFsau pierderii, avarierii sau distrugerii bunurilor apartinand
bene!iciarilor sai, ca e!ect al unor !apte prin care incalca obligatiile asumate !ata de
acestia ca>
" greseli in executarea prestarilor de servicii &calitatea necorespun#atoare a lucrarilor'E
" incalcarea accidentala a obligatiei de a prote7a bunurile predate de clienti sau a!late in
ra#a sa de actiune pe perioada executarii operatiunilor speci!ice.
T c-eltuielile de 7udecata !acute de reclamant pentru indeplinirea !ormalitatilor legale
in vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirilor, daca Asiguratul a !ost obligat
prin -otarare 7udecatoreasca la plata acestoraE
desdaunare.
(.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a ,ro,rietarului s,atiilor co*erciale &ata +e c#iriasii
sai
T orice persoana !i#ica sau 7uridica care detine in proprietate un imobil a carui !olosinta
temporara, totala sau partiala, o transmite unor alte persoane in sc-imbul unei c-irii si cu
destinatia de spatiu comercial &maga#in, depo#it, stand expo#itional, sediu, birou etc.'.
T pierderile banesti pe care Asiguratul ar trebui sa le suporte ori de cate ori, in timpul
perioadei de asigurare, a provocat un pre7udiciu c-iriasului sau, ca urmare a unor acte sau
!apte savirsite din culpa sa prin care devine raspun#ator in ba#a contractului de inc-iriere.
T sumele pe care Asiguratul este obligat sa le platesca cu titlu de daune materiale
pentru pre7udicii, provocate din culpa sa c-iriasilor, prin vatamari corporale si pagube la
bunurile apartinand acestora &avarieri, distrugeri, deteriorari', ca e!ect al unor acte sau
3,
!apte prin care incalca totodata obligatiile contractualeE
desdaunare.
/.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a societatii s,ecializate in ser!icii +e ,aza si
securitate
T orice societate comerciala autori#ata sa des!asoare activitati de protectie a bunurilor
si persoanelorE servicii de pa#a si supraveg-ere a imobilelor si avutuluiE instalarea,
montarea si intretinerea sistemelor de securitate &semnali#are si alarmare' pentru incendiu
sau e!ractieE monitori#are prin dispecerat propriu, interventii la obiectivele in alarma si
apelarea organelor de politie si a ec-ipei de interventie a pompierilor.
sau !apte savarsite din culpa sa prin care devine raspun#ator in ba#a normelor legale, a
statutului si regulamentului de organi#are si !unctionare si a codului de etica si conduita "
si este obligat sa il repare.
T sumele pe care Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de daune materiale
pentru pre7udicii, provocate clientilor sai, datorate vatamarilor corporale, pierderii,
distrugerii, deteriorarii bunurilor siFsau obiectivelor lasate de acestia in pa#a Asiguratului,
cau#ate de>
" ne!unctionarea sistemelor de semnali#are si alarmare montate de AsiguratE
" avarierea, distrugerea sau deteriorarea bunurilor apartinand clientilor, vatamarile
corporale produse unor terte persoane de catre Asigurat, in timpul atacului in!ractorilor,
in vederea impiedicarii patrunderii acestora in incinta obiectivului.
-otarare 7udecatoreasca la plata acestoraE
desdaunare.
0.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a unitatilor turistice si #oteliere
T societatile comerciale, indi!erent de !orma de proprietate, care sunt organi#ate intr"
una din structurile de primire turistice &ex.> -oteluri, moteluri, campinguri, sate de
vacanta, cabane, pensiuni, !erme agroturistice' si care detin licente si brevete turistice
pentru des!asurarea activitatilor speci!ice de ca#are si alimentatie pentru turism,
tratament, agrement.
33
sau !apte savirsite din culpa sa, prin care devine raspun#ator in ba#a dispo#itiilor legale in
vigoare re!eritoare la activitatea turistica " si este obligat sa il repare.
T sumele pe care Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlul daune pentru pre7udicii
provocate din culpa sa clientilor &persoane !i#ice sau 7uridice' care apelea#a la serviciile
sale, datorate vatamarilor corporale siFsau pagubelor la bunuri &avariere, distrugere,
pierdere', ca>
" pagube produse bunurilor ce apartin clientilor, lasate de acestia in spatiile de ca#are
reparti#ate siFsau in alte spatii detinute de Asigurat si special amena7ate &ex. receptia
-otelului, vestiar, garderoba, casete de valori, spalatorii'E
" pre7udicii cau#ate de alimentele !olosite si de produsele preparate de Asigurat si
consumate de clientiE
" pre7udicii cau#ate clientilor de conditiile improprii de curatenie si siguranta ale spatiilor
de ca#are, tratament, agrement, ale mobilierului, si amena7arilor interioare, instalatiilor
sanitare si electrice, len7eriei, veselei etc.
prin -otarire 7udecatoreasca la plata acestoraE
desdaunareE
T in ca#ul aparitiei unor pre7udicii produse clientilor din culpa Asiguratului, ca urmare
a pierderii, distrugerii sau deteriorarii documentelor originale, lasate de acestia in gri7a
Asiguratului, in vederea completarii, inregistrarii si luarii in evidenta a clientilor la
receptia -otelului, motelului etc. &de ex. buletine de identitate, pasapoarte, certi!icate de
nastere, deconturi de ca#are, etc.'> sumele c-eltuite de Asigurat in vederea reconstituirii,
re!acerii, inlocuirii documentelor, de mai sus, cu conditia obtinerii consimtamantului
scris prealabil al societatii Allian#"Tiriac cu privire la cuantumul acestora.
1.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a societatilor4unitatilor +e ali*entatie ,ulica
T societatea comercialaFunitatea economica, indi!erent de !orma de proprietate si
categorie &nr. stele', autori#ata sa des!asoare activitate in domeniul alimentatiei publice
&de ex. restaurante, baruri, snacN"uri, co!etarii, patiserii, pi##erii, rotiserii, !ast !ood etc.'.
)entru ce riscuri se asigura>
sau !apte savirsite din culpa sa, prin care devine raspun#ator in ba#a dispo#itiilor legale in
vigoare re!eritoare la alimentatia publica " si este obligat sa il repare.
pre7udicii provocate din culpa sa clientilor &persoane !i#ice sau 7uridice' care apelea#a la
serviciile sale, datorate vatamarilor corporale siFsau pagubelor la bunuri &avariere,
distrugere, pierdere', ca>
" pre7udicii cau#ate de alimentele !olosite si de produsele preparate de Asigurat si
34
consumate de clientiE
" pre7udicii cau#ate clientilor de conditiile improprii de igiena, curatenie si siguranta ale
spatiilor de preparare &bucatarii', de servire &sali de mese', ale blocului sanitar, ale
mobilierului, ale amena7arii interioare, a veselei etc.E
" pre7udicii produse ca urmare a deteriorarii, distrugerii sau pierderii obiectelor de
imbracaminte si baga7elor apartinand clientilor si lasate de acestia sub pa#a Asiguratului,
in spatiile detinute de acesta si special amena7ate &de ex. garderobe, separeuri, -oluri,
vestiare'.
desdaunare.
5.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a unitatilor +e ser!ice auto
T societatea comercialaFunitatea economica, indi!erent de !orma de proprietate si
organi#are, autori#ata sa des!asoare activitati in domeniul prestarilor de servicii &reparatii
si remedieri, testare, revi#ii si veri!icare, vulcani#are, spalare, vopsire etc.', pentru
autove-icule &automobile, autocamioane, autoutilitare, autobu#e, motociclete, motorete
etc'.
sau !apte savarsite din culpa sa, prin care devine raspun#ator in ba#a dispo#itiilor legale
in vigoare re!eritoare la domeniul speci!ic, regulamentului interior de organi#are si
!unctionare, normelor te-nice, standardelor si prescriptiilor te-nice ale producatorului " si
este obligat sa il repare.
pre7udicii provocate din culpa sa clientilor care apelea#a la serviciile sale, datorate
vatamarilor corporale siFsau pierderii, avarierii sau distrugerii autove-iculelor siFsau
accesoriilor acestora, apartinand clientilor si predate Asiguratului in vederea executarii
prestarilor conveniteE
desdaunare.
6.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila saloanelor +e igiena si &ru*usete
3.
T orice societate comerciala autori#ata sa des!asoare activitati de prestari servicii in
domeniile> !ri#erie, coa!ura, cosmetica, manic-iura, pedic-iura, sauna, masa7, vibromasa7,
des!asurate in cabinete, saloane, cluburi si case de sanatate, igiena si !rumusete.
T pierderile banesti pe care Asiguratul ar trebui sa le suporte ori de cate ori, in perioada
de valabilitate a politei a provocat un pre7udiciu unui client al sau " ca urmare a unor acte
sau !apte savarsite din culpa sa prin care devine raspun#ator in ba#a prevederilor din
normele legale, statutul si autori#atia de !unctionare, regulamentul intern si regulile de
conduita si etica pro!esionala " si este obligat sa il repare.
T sumele pe care Asiguratul este obligat sa le plateasca, cu titlu de daune pentru
pre7udicii provocate clientilor care apelea#a la serviciile sale, datorate vatamarilor
corporale siFsau avarierii, distrugerii si pierderii bunurilor ce apartin clientilor, provocate
de Asigurat in exercitarea activitatii speci!ice, ca>
" vatamari corporale produse clientilor ca urmare a materialelor si te-nicilor !olosite de
AsiguratE
" pre7udicii cau#ate clientilor de conditiile improprii de curatenie si siguranta ale spatiului
unde se prestea#a serviciile, de starea mobilierului interior, ale aparaturii si
instrumentelor !olositeE
" pre7udicii produse ca urmare a avarierii, distrugerii, pierderii unor bunuri aparti"nand
clientilor, lasate de acestia in spatiile detinute de Asigurat si special amena7ate &de ex.
-aine, incaltaminte, ec-ipament, baga7e depuse la vestiar, garberoba'.
T c-eltuielile de 7udecata !acute de reclamant pentru indeplinirea !ormalitatilor legale in
vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirilor, daca Asiguratul a !ost obligat prin
desdaunare.
7.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a c#iriasului &ata +e ,ro,rietar
T persoana !i#ica sau 7uridica ce detine dreptul de !olosinta temporara a unui spatiu,
apartinand unei alte persoane &proprietar', in sc-imbul unui pret &c-irie', determinat in
ba#a contractului, pe care il plateste acestuia.
perioadei de asigurare, a provocat un pre7udiciu proprietarului &locatorului' sau " ca
urmare unor acte sau !apte savarsite din culpa sa, prin care devine raspun#ator !ata de
proprietar in ba#a prevederilor din contractul de inc-iriere sau lege, re!eritoare la
!olosinta spatiului con!orm destinatiei, conditiile de intretinere, pastrare si predare a
spatiului la incetarea locatiunii " si este obligat sa il repare.
pre7udicii provocate din culpa sa proprietarului, prin vatamari corporale si pagube la
bunurile apartinand acestuia &avariere, distrugere, deteriorare', ca e!ect al unor !apte prin
care incalca obligatiile asumate prin contractE
35
desdaunare.
18.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a societatilor +e trans,ort calatori si4sau turisti
T agentul economic care, indi!erent de !orma de proprietate si organi#are este autori#at
sa e!ectue#e transport de calatori> urban de supra!ata sau subteranE transport interurban
terestru &rutier si pe cale !erata' si !luvialE transport international rutier, pe cale !erata si
!luvial &RAT orasenesti, R.A. *;TRGR;V, SJ8:R, JA=RG*'.
perioadei de asigurare, a provocat un pre7udiciu unui client al sau &calator F turist' " ca
urmare a unor acte sau !apte savarsite din culpa sa &negli7enta, imprudenta' prin care
devine raspun#ator in ba#a normelor legale, a statutului si regulamentului de !unctionare "
si este obligat sa il repare.
sumele pe care Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de daune pentru
pre7udicii provocate persoanelor pe care le transporta, datorate vatamarilor corporale
siFsau pierderii, distrugerii, deteriorarii bunurilor &imbracaminte, baga7e' apartinand
acestora, ca urmare a accidentelor produse in timpul in care Asiguratul are raspundere
!ata de calatori>
T pentru transporturi urbane " din momentul urcarii in mi7locul de transport pana la
terminarea calatoriei in momentul coborarii din mi7locul de transport, precum si in timpul
cat calatorii se a!la in incinta statiei, inainte de plecare si dupa sosirea la destinatieE
T pentru transporturi combinate " din momentul urcarii persoanelor in mi7locul de
transport, continua pe toata durata transportului, in timpul stationarii, opririlor si
transbordarilor si incetea#a la terminarea calatoriei in momentul coborarii din mi7locul de
transport precum si pe portiunile cuprinse intre drumul pe care se e!ectuea#a transportul
si locul de imbarcare sau debarcare a calatorilor.
c-eltuielile de 7udecata !acute de reclamant pentru indeplinirea !ormalitatilor
legale in vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirilor, daca Asiguratul a !ost
obligat prin -otarare 7udecatoreasca la plata acestoraE
c-eltuielile de 7udecata !acute de Asigurat in procesul civil, daca a !ost obligat
la desdaunare.
11.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila ci!ila a societatilor s,ecializate in trans,ortul +e
ani4!alori
societatea comerciala care este autori#ata si speciali#ata sa des!asoare
activitati de protectie, pa#a si supraveg-ere bani si valori in timpul operatiunilor de
predare"primire, incarcare"descarcare, veri!icare, control si transport, si care indeplineste
urmatoarele conditii>
T e!ectuea#a transportul numai cu ve-icule destinate si omologate pentru aceastaE
3
T ec-ipa de deservire a transportului sa !ie compusa din personal anga7at cu contract de
munca permanent si !ara ca#ierE
T ec-ipa de deservire sa aiba in componenta> so!er, insotitor inarmat si politist.
perioadei de asigurare, a provocat un pre7udiciu unui client al sau " prin pierderea
banilorFvalorilor transportate, ca urmare a !urtului prin acte de tal-arie sau atac armat " si
T sumele pe care Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de daune materiale
pentru pre7udicii, provocate clientilor din culpa sa, datorate vatamarilor corporale,
pierderii, distrugerii, deteriorarii valorilor &in timpul atacului sau 7a!ului' lasate de acestia
in pa#a Asiguratului pentru a !i transportate la locurile de livrare dinainte conveniteE
desdaunarea acestora.
1".Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila a agentului econo*ic &ata +e ,ro,rii anga3ati
T orice persoana !i#ica si 7uridica care anga7ea#a salariati prin inc-eierea contractelor
individuale de munca, a conventiilor civile, a contractelor de scolari#are si a conventiilor
de e!ectuare a practicii pro!esionale.
T pre7udiciile cau#ate in perioada de valabilitate a politei, prin vatamari corporale
accidentale si pagube la bunuri aparute in timpul des!asurari activitatii in decursul
programului de lucru in serviciul Asiguratului " ca urmare a unor acte sau !apte savarsite
din culpa sa, prin care devine raspun#ator in ba#a contractului de munca.
T sumele pe Asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de daune pentru pre7udicii
cau#ate din culpa sa anga7atilor prin vatamari corporale siFsau pagube la bunuriE
desdaunareE
T in ca#ul existentei unor pre7udicii produse din culpa Asiguratului ca urmare a
pierderii, distrugerii sau deteriorarii documentelor originale depuse la sediul Asiguratului
&carti de munca, diplome, certi!icate medicale, invoiri, buletine de identitate, certi!icate
de nastere, contracte, adeverinte, depuse la compartimentele !inanciar"contabil, personal"
salari#are, 7uridic pentru evidenta, calculul drepturilor banesti, retineri din venituri' sau
lasate in spatiile detinute de Asigurat si special amena7ate &vestiare, garderobe'> sumele
c-eltuite de Asigurat pentru reconstituirea, re!acerea sau inlocuirea documentelor de mai
sus, cu conditia obtinerii consimta"mantului scris prealabil al societatii Allian#"Tiriac cu
privire la cuantumul acestora.
30
1(.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila ,ro&esionala a &ar*acistilor
T medici !armacisti si asistenti !armacisti cu autori#atie de libera practica, con!orm
Grdonantei ,,34F94, indi!erent de calitatea pe care o au> !armacist diriginte, !armacist se!
de depo#it, !armacist se! laborator, conducator de unitateE
T unitatile !armaceutice de distributie &depo#it' si eliberare &!armacii, drog-erii'E unitati
producatoare de> medicamente, produse !ito!armaceutice, para!armaceutice,
stomatologice, radio!armaceutice, dietetice, cosmeticeE laboratoare de sinte#a, testare,
omologare a produselor !armaceutice si igenico"cosmetice, in numele si pentru !iecare
!armacist pe ba#a de tabel anexat la politaE
T uniuni si asociatii pro!esionale in numele si pentru !iecare membru, pe ba#a de tabel
anexat la polita de asigurare.
T pierderile banesti pe care Asiguratul ar trebui sa le suporte ori de cate ori, a provocat
un pre7udiciu unui pacient al sau " ca urmare a unor acte sau !apte savarsite din culpa sa,
prin care devine raspun#ator in ba#a legii speciale, a regulamentului de organi#are si
!unctionare, a codurilor de etica si deontologie pro!esionala " si este obligat sa il repare.
pre7udicii provocate, in timpul exercitarii pro!esiei, pacientilor sai prin vatamari corporale
siFsau pagube materialeE
desdaunare &inclusiv in ca#ul in care actiunea penala pusa in miscare nu mai este
7udecata, iar actiunea civila ramane in competenta instantelor penale'.
1/.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila ,ro&esionala a a!ocatilor
persoana care practica liber si independent pro!esia de avocat, in con!ormitate
cu prevederile <egii .1F199. cu privire la organi#area si exercitarea pro!esiei de avocat,
intr"una din !ormele urmatoare >
T cabinetele individuale de avocatura> !ie in numele si pentru !iecare avocat de!initiv
titular, avocat colaborator, avocat salari#at in interiorul pro!esiei, !ie pe numele
cabinetului, pe ba#a de tabel anexat la polita de asigurareE
T societatile civile pro!esionale> !ie in numele si pentru !iecare avocat de!initiv asociat,
avocat colaborator, respectiv avocat salari#at in interiorul pro!esiei, !ie in numele
societatii, pe ba#a de tabel anexat la politaE
T cabinetele grupate> !ie in numele si pentru !iecare grupare, pe ba#a de tabel anexat la
polita, !ie in numele !iecarui avocat titular al cabinetului individual intrat in grupareE
T cabinetele associate> !ie in numele si pentru !iecare asociere, pe ba#a de tabel anexat
la polita, !ie in numele !iecarui avocat titular al cabinetului individual intrat in asociereE
T barourile de avocati &constituit din toti avocatii din 1ucuresti, respectiv dintr"un
39
7udet' cu sediile in 1ucuresti si in orasele de resedinta ale tuturor 7udetelor &in numele si
pentru !iecare dintre membrii sai inscrisi in tabelul anexat politei'E
T 6niunea avocatilor din Romania &!ormata din toti avocatii inscrisi in barouri' cu
sediul in municipiul 1ucuresti &in numele si pentru !iecare dintre membrii sai inscrisi in
tabelul anexat politei'.
persoana care practica pro!esia de avocat in cadrul birourilor de avocati
preva#ute de ?ecretul"lege nr. 9%F199%.
T pierderile banesti pe care Asiguratul trebuie sa le suporte ori de cate ori " in perioada
de valabilitatea a politei " a provocat un pre7udiciu unui client al sau, persoana !i#ica sau
7uridica " ca urmare a unor acte sau !apte savarsite din culpa sa, prin care devine
raspun#ator in ba#a in contractului de asistenta 7uridica inc-eiat cu clientul sau, a legii si
statutului pro!esiei, a conventiilor internationale si a regulilor eticii pro!esionale " si, !iind
anga7ata raspunderea sa civila, este obligat sa il repare.
pre7udicii provocate, in timpul exercitarii pro!esiei, pacientilor sai prin vatamari corporale
siFsau pagube materialeE
desdaunare &inclusiv in ca#ul in care actiunea penala pusa in miscare nu mai este
7udecata, iar actiunea civila ramane in competenta instantelor penale'.
10.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila ,ro&esionala a notarilor
T persoanele !i#ice care au calitatea de notari publici autori#ati con!orm <egii nr. 35F9.
re!eritoare la notarii publici si activitatea notarialaE
T persoanele 7uridice " 1irourile Jotarilor )ublici in numele si pentru !iecare notar
public pe ba#a de tabel anexat la politaE
T uniunile si asociatiile pro!esionale " 8amerele Jotarilor )ublici, 6niunea Jationala a
Jotarilor )ublici in numele si pentru !iecare membru pe ba#a de tabel anexat la polita.
sau !apte savarsite din culpa sa, prin care devine raspun#ator in ba#a <egii notarilor
publici si a activitatii notariale nr. 35F9., normelor si statutuli pro!esiei, regulilor de
conduita, etica si deontologie pro!esionala " si este obligat sa il repare.
pre7udicii provocate prin neindeplinirea obligatiilor asumate, prin acceptarea cererii
clientului, ce se re!era la atributiile speci!ice domeniului de activitate> autenti!icari si
certi!icari de acte, legali#ari de copii dupa inscrisuri, e!ectuarea si legali#area
traducerilor, eliberari de duplicate ale inscrisurilor notariale, reconstituiri de acte
originale, primirea in depo#it a inscrisurilor si documentelorE
4%
T c-eltuielile de 7udecata !acute de client pentru indeplinirea !ormalitatilor legale in
vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirilor, daca Asiguratul a !ost obligat prin
desdaunareE
T in ca#ul existentei unor pre7udicii produse clientilor ca urmare a pierderii, distrugerii
sau deteriorarii documentelor originale, date de acestia in depo#it Asiguratului in vederea
intocmirii actelor &de ex. inscrisuri autentice siFsau sub semnatura privata, inscrisuri
eliberate de autoritati publice, certi!icate'> sumele c-eltuite de Asigurat pentru
reconstituirea, re!acerea, inlocuirea documentelor de mai sus cu conditia obtinerii
consimtamantului scris al societatii Allian#"Tiriac cu privire la cuantumul acestora.
11.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila ,ro&esionala a e2,ertilor contaili si a contaililor
autorizati- a e!aluatorilor si e2,ertilor te#nici *e*ri ANE9AR
T persoanele !i#ice care au calitatea de> expert contabil, contabil autori#at, evaluator,
expert te-nic, autori#ate con!orm reglementarilor legale in vigoare si normelor AJ;=AR
de de!inire a pro!esiei, indi!erent de statutul acestora &independent, !unctionar public' sau
po#itia !ata de client &evaluator consultant, arbitru, expert neutru'E
T societatile comerciale autori#ate sa des!asoare activitati de experti#a contabila si
te-nica, consultanta, audit si evaluare, in numele societatii si pentru !iecare persoana
incadrata in una din pro!esiile enumerate mai sus, pe ba#a de tabel anexat la polita de
asigurareE
T asociatiile si uniunile pro!esionale, in numele membrilor deplini, pe ba#a de tabel
anexat la polita &de ex. Asociatia Jationala a ;valuatorilor din Romania "AJ;=AR",
8orpul ;xpertilor 8ontabili si a 8ontabililor Autori#ati din Romania " 8;88AR", 8orpul
;xpertilor Te-nici " 8;T" etc.'.
T pierderile banesti pe care Asiguratul trebuie sa le suporte ori de cate ori, in timpul
perioadei de asigurare, a provocat un pre7udiciu unui client al sau, persoana !i#ica sau
7uridica " ca urmare a unor acte sau !apte savirsite din culpa sa, prin care devine
raspun#ator in ba#a dispo#itiilor preva#ute in legea de organi#are, statutelor de organi#are
si !unctionare si codurile de etica si deontologie pro!esionala " si, !iind anga7ata
raspunderea civila pro!esionala a acestuia, este obligat sa il repare.
pre7udicii provocate prin neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul de prestari
servicii inc-eiat cu clientul sau, re!eritoare la activitatile speci!ice> tinerea sau
supraveg-erea contabilitatii si intocmirea sau certi!icarea bilantului contabilE e!ectuarea
de anali#e economico"!inanciare, audit !inanciar"contabil, lucrari de organi#are
administrativa si in!ormatica, experti#a contabila si te-nica, lucrari cu caracter !iscalE
consultanta economico"!inanciara siFsau contabilaE cen#oratE diagnosticarea si evaluarea
societatilor comerciale, a activelor si a altor bunuriE evaluari administrativeE
T c-eltuieli de 7udecata !acute de reclamant pentru indeplinirea !ormalitatilor legale in
vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirilor, daca a !ost obligat prin -otarare
7udecatoreasca la plata acestoraE
41
desdaunareE
T in ca#ul existentei unor pre7udicii produse clientilor din culpa Asiguratului ca
urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorarii documentelor originale siFsau suporturilor
magnetice predate de acestia Asiguratului in vederea inregistrarii si prelucrarii datelor
contabile, !inanciare &de ex. !acturi, ordine de plata, extrase de cont, state de salarii si
colaborari, registre de casa, c-itante, balante contabile, bilanturi, bugete de venituri si
c-eltuieli, contracte, programe de productie, etc.'> sumele c-eltuite de Asigurat in
vederea reconstituirii, re!acerii sau inlocuirii documentelor, de mai sus, cu conditia
obtinerii consimtamintului scris al societatii Allian#"Tiriac cu privire la cuantumul
acestora.
15.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila ,ro&esionala a ca+relor +i+actice si ,e+agogice
T cadre didactice si pedagogice indi!erent de !unctie si grad pro!esional> pro!esori,
invatatori, pedagogi, educatori, suplinitoriE
T unitatile de educatie si invatamant indi!erent de nivel &scoli, licee, gradinite', !ie in
numele unitatii !ie pentru !iecare cadru didactic, pe ba#a de tabel anexat la polita de
asigurare.
T pierderile banesti pe care Asiguratul ar trebui sa le suporte ori de cate ori " incalcand,
in perioada de valabilitate a politei, una din indatoririle sale pro!esionale " a provocat un
pre7udiciu " ca urmare a unor acte sau !apte savarsite din culpa sa, prin care devine
raspun#ator in ba#a prevederilor cuprinse in> normele legale, statutul pro!esiei,
regulamentele de ordine interioara, coduri de conduita si deontologie pro!esionala " si
pre7udicii provocate elevilorFcopiilor din culpa sa, in timpul exercitarii pro!esiei, prin
vatamari corporale siFsau pagube la bunuriE
T c-eltuielile de 7udecata !acute de reclamant &elev, parinti, sau alti repre#entanti legali,
ocrotitori legali' pentru indeplinirea !ormalitatilor legale in vederea obligarii Asiguratului
la plata despagubirilor, daca a !ost obligat prin -otarare 7udecatoreasca la plata acestoraE
desdaunareE
T pre7udicii produse elevilor din culpa Asiguratului ca urmare a pierderii, distrugerii
sau deteriorarii documentelor originale, lasate de acestia in gri7a pro!esorilorF dirigintilor
in vederea completarii unor date re!eritoare la situatia scolara sau !amiliala, sanatate &de
ex. carnete de note, certi!icate si dove#i medicale pentru motivarea absentelor, acte de
nastere, adeverinte, buletine de identitate pentru completarea catalogului, !iselor de
secretariat etc.'E
T sumele c-eltuite de Asigurat in vederea reconstituirii, re!acerii, inlocuirii
documentelor de mai sus, cu conditia obtinerii consimtamantului scris prealabil al
societatii Allian#"Tiriac cu privire la cuantumul acestora.
4,
16.Asigurarea +e ras,un+ere ci!ila ,ro&esionala ,entru agentii +e turis*
T agentiile de turism, agentiile de turism touroperatoare sau Asociatia pro!esionala
"Asociatia Jationala a Agentiilor de Turism", pentru si in contul membrilor sai, pe ba#a
de tabel anexat la polita.
T pierderile banesti pe care Asiguratul trebuie sa le suporte atunci cand " in perioada de
valabilitatea a politei " a cau#at un pre7udiciu unui client al sau &turistul' cu care a
inc-eiat un contract de comerciali#are a pac-etului de servicii turistice si, !iind anga7ata
raspunderea sa civila in legatura cu executarea acestui contract, este obligat sa il repare.
pre7udicii materiale siFsau vatamari corporale provocate clientilor care apelea#a la
serviciile sale, ca urmare a neexecutarii sau executarii necorespun#atoare a obligatiilor
asumate prin contractul inc-eiat, inclusiv in situatia in care aceste obligatii trebuiau
indeplinite de catre o alta agentie de turism sau de catre alti prestatori de serviciiE
desdaunareE
T c-eltuielile de executare e!ectuate de turist pentru indeplinirea !ormalitatilor legale
in vederea obligarii Asiguratului la plata despagubirilorE
T pre7udicii produse clientilor ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorarii
documentelor originale predate de acestia Asiguratului, cu conditia obtinerii acordului
Asiguratorului.
ASI+6RARI ?; =IATA
1.ALIAT
Asigurarea de viata tip unit"linNed combina avanta7ele investitiei pe pietele
externe de capital cu protectia o!erita de produsele traditionale de asigurare.
Inc-eind o asigurare de viata A<IAT, ?umneavoastra veti plati primele de
asigurare iar noi vom prelua riscurile speci!ice contractului, urmand ca cea mai mare
parte a primelor sa !ie investita in programele noastre de investitii.
In ca# de deces al persoanei asigurate, bene!iciarii desemnati in polita de
asigurare vor primi indemi#atia de deces calculata ca cea mai mare valoare dintre suma
asigurata inscrisa in polita si valoarea contului ?vs.
?aca doriti, puteti continua investitia si dupa data de maturitate a contractului. In
acest ca# veti primi oricand contravaloarea contului dvs.
Aveti posibilitatea de a va prote7a impotriva in!latiei, acceptand o!erta noastra de
indexare anuala a primei de asigurare si a7ustare corespun#atoare a sumei asigurate.
Alaturi de asigurarea de viata o!erita, puteti bene!icia de un plus de siguranta prin
contractarea unei clau#e suplimentare>
deces si invaliditate din accident
asigurarea temporara de deces.
, motive pentru incheierea unei asigurari de viata !7"!&>
va alegeti propria strategie investitionala si ast!el decideti rentabilitatea
43
investitiei dvs.E
puteti oricand sa va modi!icati strategia investitionala in !unctie de evolutia
pietelor de capitalE
investitia dvs. este administrata de manageri pro!esionisti din cadrul grupului
Allian#E
aveti posibilitatea pe langa asigurarea de ba#a sa contractati clau#e suplimentare
avanta7oase " asigurarea temporara de deces si asigurarea pentru deces si invaliditate
permanenta din accident
puteti stabili, in conditiile contractului de asigurare, atat !recventa cat si valoarea
primelorE
va alegeti singur suma asigurata in ca# de deces si deci partea din prima alocata
protectieiE
la maturitatea politei puteti opta pentru incasarea bene!iciului de maturitate sau
pentru continuarea investitiei.
".PARTENER
:amilia este nepretuita pentru !iecare dintre noi. +ri7a si responsabilitatea !ata de
cei dragi ne !ac sa ne gandim la siguranta lor materiala. Allian#"Tiriac Asigurari este
partenerul care va a7uta sa va plani!icati e!icient si sigur viitorul dumneavoastra si al celor
dragi. 8ompania noastra a creat unul dintre cele mai complete produse !inanciare>
asigurarea mixta de viata cu acumulare de capital W )ART;J;R.
)ART;J;R imbina componenta de protectie a unei asigurari traditionale de viata
cu cea de economisire, pentru ca dumneavoastra sa va bucurati de un venit suplimentar
atunci cand aveti nevoie>
)RGT;8TI;> asigurarea )ART;J;R o!era protectia !inanciara necesara !amiliei
dumneavoastra.
;8GJG*ISIR;> in acelasi timp, )ART;J;R repre#inta un mi7loc de
economisire e!icient si sigur. )rimele de asigurare vor !i investite in plasamente
!inanciare sigure. A<<IAJO"TIRIA8 Asigurari garantea#a anual atat rate ale doban#ilor,
cat si participarea la pro!it. Acest lucru este posibil, bineinteles, datorita
pro!esionalismului si puterii !inanciare caracteristice unui adevarat lider in domeniul
asigurarilor in Romania.
)uteti sa inc-eiati o polita de asigurare mixta de viata pornind !ie de la valoarea
primei pe care va permiteti sa o platiti, !ie de la valoarea sumei asigurate pe care doriti sa
o obtineti la maturitate. )rimele de asigurare se pot plati unic sau esalonat &lunar,
trimestrial, semestrial, lunar'.
!vantajele asigurarii mi;te de viata cu acumulare de capital - P!R&%N%R>
)ART;J;R imbina componenta de protectie cu cea de economisireE
A<<IAJO"TIRIA8 Asigurari garantea#a pe intreaga durata a contractului, o rata
a doban#ii de 3/, care ma7orea#a indemni#atia ce vi se cuvine, indi!erent de re#ultatul
investitional al companiei. *ai mult decat atat, Allian#"Tiriac poate creste rata doban#ii
garantate, imbunatatind ast!el pro!itabilitatea investitiilor reali#ate in numele
dumneavoastra.
44
)entru anul ,%%4, de exemplu, rata doban#ii garantate pentru politele )ART;J;R este
de 1%/.
Societatea noastra acorda discount"uri in !unctie de !recventa de plata &anual,
semestrial etc'.
)articiparea anuala la pro!it este utili#ata pentru cresterea valorii indemni#atieiE
)rotectia !ata de in!latie este garantata prin posibilitatea actuali#arii anuale a
valorii primelor de asigurare.
In !unctie de necesitatile dumneavoastra, asigurarea mixta de viata cu acumulare
de capital, )ART;J;R, poata !i trans!ormata in alte tipuri de polite de asigurari de viata
A<<IAJO"TIRIA8.
8u asigurarea mixta de viata cu acumulare de capital pot !i acoperite riscuri
suplimentare prin urmatoarele clau#e>
Clauze suplimentare
In ca#ul in care detineti o polita de asigurari de viata, A<<IAJO"TIRIA8
ASI+6RARI va o!era posibilitatea extinderii protectiei dumneavoastra, prin contractarea
unor clau#e suplimentare. :iecare dintre clau#e poate !i inc-eiata !ie la inceputul politei
de asigurare de ba#a, !ie adaugata la scadentele de plata. ?e asemenea, pentru oricare
dintre clau#ele suplimentare primele de asigurare se platesc cu aceeasi !recventa ca si
primele pentru polita de asigurare de ba#a.
!sigurarea temporara de deces
Suma asigurata pentru pentru !iecare Asigurat este cel mult egala cu suma
asigurata in ca# de deces a asigurarii de ba#a la care aceasta clau#a este anexata si este
a!erenta.
In ca# de deces al persoanei asigurate, bene!iciarii desemnati in polita de asigurare de
ba#a vor primi indemni#atia de deces.
!sigurarea de deces si invaliditate permanenta din accident
Riscurile acoperite de aceasta clau#a sunt decesul Asiguratului si invaliditatea
permanenta a acestuia, ambele ca urmare a unui accident produs pe perioada de
valabilitate a clau#ei.
In ca#ul in care Asiguratul va deceda in urma accidentului in termen de cel mult
un an de la data producerii acestuia, bene!iciarii desemnati in polita de asigurare de ba#a
vor primi indemni#atia pentru deces din accident.
In ca#ul invaliditatii permanente partiale ca urmare a unui accident, Allian#"
Tiriac Asigurari S.A. va plati Asiguratului, in !unctie de invaliditatea su!erita, pana la
1%%/ din suma asigurata pentru invaliditate permanenta totala.
Suma asigurata pentru invaliditate permanenta totala este egala cu suma asigurata
pentru deces din accident.
!sigurarea de spitalizare ca urmare a unui accident
Riscul acoperit de aceasta clau#a este accidentul Asiguratului survenit pe perioada
de valabilitate a clau#ei si care a !ost urmat de spitali#area acestuia.
)rotectia poate !i extinsa si asupra !amiliei Asiguratului. )e langa Asiguratul din
polita de asigurare de ba#a, pot !i cuprinse in asigurare si urmatoarele persoane>
X SotulFsotia Asiguratului din polita de asigurare de ba#aE
X 8opiii.
Suma asigurata pentru spitali#are pentru !iecare Asigurat este cel mult egala cu
suma asigurata in ca# de deces a asigurarii de ba#a la care aceasta clau#a este anexata si
4.
este a!erenta indemni#atiei #ilnice pentru perioada maxima de spitali#are ca urmare a
unui accident de 9% de #ile pe an de polita.
1ene!iciar al indemni#atiei de spitali#are acordate in ba#a clau#ei Asigurarea de
spitali#are ca urmare a unui accident este Asiguratul care a !ost spitali#at.
"nterventii chirurgicale ca urmare a unui accident
Riscul acoperit de aceasta clau#a este accidentul Asiguratului survenit pe
perioada de valabilitate a clau#ei si care a !ost urmat de e!ectuarea unei interventii
c-irurgicale.
)rotectia poate !i extinsa si asupra !amiliei Asiguratului. )e langa Asiguratul din
polita de asigurare de ba#a, pot !i cuprise in asigurare si urmatoarele persoane>
X SotulFsotia Asiguratului din polita de asigurare de ba#aE
X 8opiii.
Suma asigurata pentru pre#enta clau#a suplimentara are aceeasi valoare pentru
!iecare Asigurat si este cel mult egala cu suma asigurata in ca# de deces a asigurarii de
ba#a.
1ene!iciar al indemni#atiei de asigurare acordate in ba#a pre#entei clau#e este
Asiguratul care su!era interventia c-irurgicala.
!2ectiunile medicale grave
Riscurile acoperite de aceasta clau#a sunt decesul Asiguratului si
diagnosticarea acestuia cu una dintre urmatoarele a!ectiuni> cancer, accident vascular
cerebral, in!arct miocardic, sclero#a multipla, insu!icienta renala, pierderea vederii,
parali#ia completa, ence!alita acuta. ?e asemenea, sunt acoperite urmatoarele interventii>
interventie c-irurgicala de tip b4"pass, interventie c-irurgicala care implica gre!a de
aorta, interventie c-irurgicala pe cord desc-is, transplantul de organe, angioplastie
coronariana, asa cum sunt de!inite in cuprinsul clau#ei.
In ca#ul in care Asiguratul este diagnosticat, pe perioada de valabilitate a clau#ei
Afectiunile medicale grave, cu una dintre a!ectiunile pre#entate, Asiguratorul are
obligatia de a plati indemni#atia a!erenta evenimentului asigurat produs. 1ene!iciarul
indemni#atiilor este Asiguratul.
<cutirea de plata a primelor in caz de invaliditate permanenta totala
Riscul acoperit este invaliditatea totala permanenta a Asiguratului. In ca# de
producere a riscului asigurat, 8ontractantul asigurarii va !i scutit de plata primelor
a!erente politei la care clau#a Scutirea de plata a primelor in ca# de invaliditate
permanenta totala este atasata si a clau#elor suplimentare care raman in vigoare dupa
stabilirea invaliditatii.
(.START
8opiii repre#inta viitorul !iecaruia din noi. =iata alaturi de ei este plina de
evenimente placute> primii pasi, prima #i de scoala, !acultatea sau prima #i in propriul
apartament. ?e aceea, Allian#"Tiriac Asigurari va a7uta sa va sustineti si spri7initi
!inanciar copiii. ;ste datoria dumneavoastra sa le asigurati viitorul, asa cum ei implinesc
!iecare moment al existentei noastre.
Asigurarea de renta pentru studii si dota pentru casatorie " START " o!era copiilor
dumneavoastra un viitor sigur.
Allian#"Tiriac a creat o polita ce asigura copiilor dumneavoastra venituri
suplimentare pentru continuarea studiilor sau cu oca#ia casatoriei. ?e asemenea, cu
45
START puteti obtine sume care sa acopere anumite nevoi !inanciare de moment prin
rascumparari partiale cu rambursare. 8ompania noastra va o!era posibilitatea de a alege
una din urmatoarele variante ale asigurarii START, in !unctie de bene!iciile politei>
1. renta pentru studiiE
,. dota pentru casatorieE
3. renta pentru studii si dota pentru casatorie.
Renta pentru studii poate acoperi atat studiile liceale, cat si pe cele universitare.
?ota pentru casatorie se incasea#a in momentul casatoriei sau la expirarea politei, daca
1ene!iciarul nu s"a casatorit pana la acea data. )erioada de plata a rentelor pentru studii
este cuprinsa intre , si 1% ani, ast!el incat varsta 1ene!iciarului la data inceperii acestei
perioade sa !ie intre 14 si ,. de ani. In momentul completarii cererii c-estionar,
Asiguratul trebuie sa aiba varsta cuprinsa intre 10 si 5. de ani, iar la data de maturitate a
politei, cel mult % de ani.
8are sunt drepturile 8ontractantuluiL
Rascumpararea politei
In ca#ul re#ilierii politei, 8ontractantul are dreptul sa incase#e o suma ce
repre#inta valoarea de rascumparare.
Polita cu suma asigurata redusa
In ca#ul in care Asiguratul nu mai plateste prima de asigurare, polita poate
ramane in vigoare cu o suma asigurata redusa.
Repunerea in vigoare
Repunerea in vigoare este posibila in termen de 1,% de #ile de la scadenta primei
neplatite, in conditiile in care 8ontractantul plateste toate primele restante si dobanda
corespun#atoare. )entru politele de asigurare cu valoare de rascumparare mai mare ca
#ero, daca valoarea de rascumparare nu a !ost platita, repunerea in vigoare este posibila si
dupa termenul de 1,% de #ile, dar nu mai tar#iu de 3 ani de la data re#ilierii.
Participarea la pro2it
)e toata durata politei, Asiguratorul garantea#a o rata a doban#ii de 3/. Anual,
Asiguratorul poate garanta o rata a doban#ii peste valoarea minima de 3/. In ca#ul in
care dobanda anuala obtinuta de asigurator depaseste acest nivel garantat, 9%/ din
di!erenta intre dobanda obtinuta si cea garantata revine, de asemenea, Asiguratului.
Rascumparari partiale la rambursare
Incepand cu anul al patrulea de la inc-eierea sau repunerea in vigoare a politei,
Asiguratorul acorda 8ontractantului dreptul de a !ace rascumparari partiale cu
rambursare. =aloarea rascumpararii partiale cu rambursare este de maxim .%/ din
valoarea de rascumparare neta de datorii si de minim .%% euro.
In ceea ce priveste suma asigurata, limita minima pentru ,%%3 este de 3. %%%
%%% leiFan in ca#ul rentei pentru studii si .% %%% %%% lei in ca#ul dotei pentru casatorie.
<a cererea dumneavoastra, politei de ba#a i se pot atasa clau#e prin care Allian#"
Tiriac asigura riscuri suplimentare>
T asigurarea simpla de viataE
T asigurare in ca# de accident &de deces si invaliditate permanenta, de spitali#are, pentru
interventii c-irurgicale'E
T asigurare pentru a!ectiuni medicale graveE
T asigurarea privind scutirea de plata a primelor in ca# de invaliditate permanenta totala.
Care sunt avantajele !sigurarii <&!R&=
4
T START combina acoperirea de dota pentru casatorie cu cea de renta pentru studii.
T START va o!era protectie impotriva unor riscuri importante.
T )articiparea la pro!it va !i distribuita 1ene!iciarului odata cu plata indemni#atiilor&dota
sau rente'.
T )lata rentelor se !ace pe o perioada cuprinsa intre , si 1% ani.
T 8u START aveti posibilitatea de a atasa toate clau#ele suplimentare o!erite de Allian#
Tiriac.
T Societatea noastra acorda discount"uri in !unctie de !recventa de plata &anual, semestrial
etc'.
T <a data semnarii cererii de asigurare, 8ontractantul are dreptul sa opte#e pentru
indexarea sumei asigurate dupa momentul decesului, in sc-imbul unei prime
suplimentare. In ba#a acestei optiuni, suma asigurata va !i indexata anual, dupa data
decesului Asiguratului si pana la maturitatea politei cu un procent !ix, stabilit de catre
Asigurator si comunicat Asiguratului la data semnarii cererii de asigurare.
T ?aca ati inc-eiat asigurarea START, puteti !olosi rascumpararile partiale pentru plata
primelor de asigurare restante.
T START va o!era posibilitatea de rascumparare partiala cu rambursare.
R%!<"G9R!R"
8e este reasigurareaL
Reasigurarea constituie o completare extrem de pretioasa a asigurarii directe,
deoarece ea !ace posibila !aramitarea riscurilor initial asumate de asigurator,
redistribuirea lor intre mai multe societati speciali#ate.
8e rol are reasigurarea in strategia Allian#"TiriacL
Reasigurarea, ca instrument de protectie a intereselor si re#ultatelor !inanciare ale
unei companii de asigurari, constituie pentru Allian#"Tiriac unul dintre elementele
!undamentale luate in considerare la stabilirea strategiei si politicii companiei, atat pe
termen scurt cat si pe termen indelungat.
C5N&R!C&% D% R%!<"G9R!R% "NC>%"!&%:
Y Asigurari pentru bunuri si cladiriE
Y Asigurarea lucrarilor de constructii"monta7 si a raspunderii constructorului, inclu#and
in aceste doua clase si pierderile de pro!it din riscuri asigurate
Y Asigurarea ec-ipamentelor electronice
Y Asigurari maritime &casco si cargo'
40
Y Asigurari auto &casco si raspunderi'
Y Asigurari de raspunderi civile &legale si pro!esionale'
Y Asigurari agricole &culturi si animale'
Y Riscurile catastro!ice &cutremur siFsau inundatii'
CAP.(:)lu2uri in&or*ationale in &ir*a si ,lata i*,ozitelor
SC Allianz-Tiriac SA este o societate de asigurari platitoare de impo#it ca si
celelalte societati comerciale, singura di!erenta !iind !aptul ca asigurarile nu sunt
purtatoare de T=A&taxa pe valoare adaugata'
I*,ozit ,e !enit
Impo#itul pe venit aplicat asupra pro!itului sau pierderilor exercitiului include
impo#itul curent si amanat. Impo#itul pe venit este recunoscut in contul de pro!it si
pierderi cu exceptia situatiilor cand se re!era la elemente inregistrate direct in capitalurile
proprii, in care ca# este recunoscut in capitaluri proprii.
Impo#itul curent este impo#itul anticipat datorat a!erent venitului impo#abil
pentru exercitiul respectiv, !olosind ratele de impunere de la data bilantului, si si a tuturor
a7ustarilor a!erente perioadelor precedente.
Impo#itul amanat se obtine !olosindu"se metoda pasivului bilantier, luand in
consideratie di!erentele temporare ce apar ba#a !iscala de calcul a impo#itului pentru
active si pasive si valoarea contabila a acestora !olosita pentru raportare in situatiile
!inanciare.
6rmatoarele di!erente temporare nu au !ost luate in consideratie> !ondul de comert
nedeductibil la impo#itare, recunoasterea initiala a activelor sau pasivelor care nu
a!ectea#a nici pro!itul contabil nici pro!itul impo#abil, si di!erentele a!erente investitiilor
in !iliale in masura in care care este probabil sa se materiali#e#e. =aloarea impo#itului
amanat se ba#ea#a pe modul anticipat de reali#are sau plata a valorii bilantiere a activelor
si pasivelor, !olosidu"se ratele de impo#itare de la data bilantului.
G creanta privind impo#itul amanat este recunoscuta numai atunci cand este
probabil ca bene!iciul legat de impo#itare va !i reali#at. Ast!el de creante sunt reduse in
masura in care nu mai este probabila materiali#area lor.
49
Impozite
In mii euro '..0 '...
/neauditat1
Impo#it curent % &,,'
Impo#it amanat W non"viata &ve#i nota ,1' &939' 5.5
Impo#it amanat " viata 1 %
&otal /+-31 -3(
In mii euro '..0
Pro2it inainte de impozit consolidat pentru asigurare non-
viata si viata
-?43.
Rata statutara a impozitului de '*@ /+'.1
;!ectul !iscal al venitului neimpo#abil 3,4
;!ectul !iscal al elementelor nedeductibile &1.3'
)ierdere reportata 41
Alte di!erente permanente &,3%'
"mpozitare in contul de pro2it si pierdere /+-31
"mpozite amanate
Impo#itul amanat se inregistrea#a !olosindu"se metoda pasivului bilantier
!olosindu"se o rata de impo#itare de ,./ &,%%%> ,./'.
*iscarile in creantele si datoriile legate de inpo#itul amanat &anterior compensarii
soldurilor in cadrul aceleiasi 7urisdictii !iscale' in timpul perioadei sunt urmatoarele>
In mii euro
"mpozit amanat a2erent datoriilor Creante "mobilizari
corporale
D!C !lte datorii &otal
7a 0 ianuarie '..0 /4?3-31 /0-'1 . . /4?+,.1
InregistratF&creditatat' in contul de pro!it &4..19' % % % &4..19'
.%
si pierderi
7a -0 decembrie '..0 /00?-*,1 /0-'1 . . /00?(3+1
"mpozit amanat a2erent creantelor - -
7a 0 ianuarie '..0 . . 43. 4?+(4 ,?4'4
InregistratF&creditat' in contul de pro!it si
pierderi
% % ,01 3.,99 3..0%
la -0 decembrie '..0 . . +40 0.)'(* 00?'.4
Datorii nete /'3-1
Impo#itul pe venit amanat a!erent activelor si pasivelor se compensea#a cand
exista un drept legal executabil de compensare a impo#itului curent a!erent pasivelor si
cand impo#itul pe venit amanat se re!era la aceeasi autoritate !iscala.
Societatea prestea#a servicii unor societati, parti a!iliate con!orm unor conditii
comerciale u#uale si bene!icia#a de servicii din partea acestor societati in conditii
similare. <a s!arsitul anului, sumele consolidate datorate in ba#a unor tran#actii,
intelegeri si contracte inc-eiate de Societate cu administratorii si o!icialii si alte persoane
a!iliate administratorilor au !ost>
Prime subscrise
In mii euro '..0
S.8 1anca 8omercial@ Ion Ziriac SA 11.
S.8 Autorom SR< 190
S.8 Romcar SR< 09
S.8 Ziriac <easing SA 1.4
S.8 Ion Ziriac Air SA ,9
?l. Ion Ziriac 13
&otal *+3
.1
CAP /:.ar:etingul in +o*eniul asigurarilor:
Imaginea publica a unei !irme de asigurare in principal ,prin actiunile sale in
domeniul reclamei si al relatiilor publice, este strans legata de marNetingul !irmei, care
cuprinde activitati necesare pentru a !urni#a un produs de asigurare cumparatorului.
*ixul de marNeting are patru componente ma7ore> /01 produsulA /'1 pretulA /-1piataA
/(1promovarea?
Produsul
In domeniul asigurarilor, aceasta componenta a mixului de marNeting impune
deci#ii de tipul> ce categorie de produse de asigurate trebuie o!erite, care sunt serviciile
a!erente produselor si modul in care acestea vor !i pre#entate. Intr"o !irma de asigurari,
deci#iile re!eritoare la categoria de produse gravitea#a adeseori in 7urul domeniilor in care
!irma s"a speciali#at. ?e exemplu, !irma poate o!eri preponderent asigurari pentru
persoane !i#ice sau pentru persoane 7uridice, sau poate sa aiba producatori si experti in
asigurarile din s!era exploatarii petroliere. Aceste tipuri de deci#ii determina, la randul
lor, ce categorii de produse vor !i promovate in mod special si ce inlesniri vor !i o!erite
clientilor.
?eci#iile legate de serviiile a!erente produsului sa iau cu privire la numarul de
servicii ce vor !i !urni#ate alaturi de produs. ?e exemplul, o agentie poate -otari sa
solutione#e cererile de despagubire in cadrul agentiei sau lase acest serviciu in seama
!irmei de asigurari cu care colaborea#a. Agentiile mai mari o!era servicii precum
managemntul riscului, consultata, controlul daunelor si inspectii de risc.
)entru agentii independente de asigurari, alegerea !irmelor de asigurari pe care sa
le repre#inte este o preocupare continua. Spre deosebire de acestea, un agent exclusiv este
cel care a ales sa repre#inte doar o singura !irma de asigurari.
?eci#ia privind modul de pre#entare a produsului a !ost, in mod traditional, o
preocupare a van#arilor de produse tangibile, cum ar !i cosmeticele sau mobila. In
asigurari, unele subilinia#a ideea unui pac-et complet de acoperiri &Htotal accountK'.
.,
Scopul este sa se o!ere toate !ormele de asigurari, ast!el incat necesitatile clientului
sa !ie complet satis!acute. Agentii pot alege intre crearea propriilor pac-ete de asigurari,
adaptate dorintei clientului, si van#area pac-etelor de produse standard ale !irmelor de
asigurari.
Pretul
Aceasta componenta a mixului de marNeting include pretul de ba#a al produsului,
modi!icarii de pret, conditiile de creditare, conditiile de transport si manevrele a
produsului. )entru agentia de asigurari, pretul de ba#a este de obicei mentionat intr"un
tabel cu cote de prima. *odi!icarile de pret depind, printre altele de conditiile economice
existente si de disponivilitatea agentiei de a renunta la comisonane. In perioade in care
politica preturilor este mai !lexibila, valorile din tabelul cotelor de prima repre#inta doar
punctul de plecare de la care !irmele de asigurari pot acorda reducerii.
)entru o !irma de asigurarii nu se pune problema costurilor de transport al
produsuluiE rareori se percepe o taxa pentru livrarea produsului. 6nele agentii o!era
servicii cum ar !i managementul riscului, sau administrarea cerintelor de despagubire
contra unei ta#e si, in aceste ca#uri, modul lor de tratare repre#inta o parte importanta a
conditiilor de van#are, aceasta parte !iind considerata o componenta a mixului de
marNeting.
Piata
)entru ma7oritatea intreprinderilor comerciale, aceasta 8omponenta presupune
patru aspecte > &1' reteaua de distributieE &,' !acilitati de stocareE &3' veri!icarea stocurilorE
&4' !acilitati de transport.
)entru agentia de asigurari se pune problema retelei de distributie, c-iar si aceasta
!iind de obicei importanta pentru agentie numai in raport cu modul in care agentia obtine
acoperiri pentru clientii sai si nu in raport cu !elul in care isi distribuie produsele de
asigurare clientilor.
;xista unele agentii care operea#a atat ca Hvan#ator en"grosK, cat si ca Hvan#ator
en"detailKE pentru aceasta, deci#iile re!eritoare la reteaua canalelor de distributie sunt
importante. Totusi, ma7oritatea agentiilor !unctionea#a numai ca Hvan#ator en"detailK,
repre#entand !urni#orul &!irma de asigurari' si van#and direct consumatorului.
Promovarea
8ea mai mare parte a e!orturilor de marNeting ale ma7oritarii !irmelor este
concentrata asupra componentei de promovare a mixului de marNeting.
Aceasta componenta consta in pre#entari personale, activitati promotionale
speciale, publicitate si relatie cu publicul.
)re#entarile personale !ac parte integranta din arta de a vinde. In sc-imb,
arareonri !irmele sau agentiile se implica in actiuni promotionale speciale, destinate
cumparatorilor de asigurari. Gca#ional, cate o !irma de asigurari sau agentie va o!eri un
HcadouK celor care le dau in!ormatii. In general totusi, activitatile promotionale speciale
nu !ac parte din programele de marNeting in domeniul asigurarilor.
;xista impre7urari in care o !irma des!asoara o campanie publicitara adresata unei
piete speci!ice. ?e exemplu, o camapanie publicitara poate !i proiectata in scopul van#arii
de acoperiri suplimentare clientilor care au ac-i#itionat o polita. In acele ca#uri, cand
reclama este destinata generari unei van#ari de un tip special, e!ortul va !i numit
Hpublicitate promotionalaK.
Reclama si ale mijloace de publicitate
.3
?i!erentele dintre produsele de asigurare si sistemele de distributie a acestora pot
parea evidente pentru persoanele care se con!runta cu ele #ilnicE dar pentru un
nepro!esionist, o polita de asigurare a locuintei ramane o polita de asigurarea locuintei,
indi!erent de !irma de la care o cumpara. ?esi consumatorul obisnuit are putine
cunostinte despre di!erentele de tipurile de asigurari sau despre strategia de van#are a
!rimei, el recunoaste di!erentele de pret.Aceasta atitudine sugerea#a perceprea politei de
asigurare ca pe o simpla Hmar!aK, din moment ce di!erentele mai suptile, care necesita o
serie de cunostinte in domeniul, nu sunt sesi#ate.
Gbiectivele activitatii publicitare a !irmei de asigurare sunt> &1' sa cultive pre#enta
producaorului, !irmei si produselor in cunostinta publicaE &,' sa cree#e un interes a
publicului pentru produsele si serviciile !irmeiE &3' sa determine acceptarea
producatorului si a produsului. Toata acestea conduc nu numai la tre#irea interesului si
obtinerea de noi clienti, dar si la marirea gradului de identi!icare a clientilor existenti cu
producatorul si organi#atia de van#ari. ?e asemene contribuie la inlaturarea ideii ca toate
politele sunt la !el.
Reclama necesite sc-eltuieli. )lani!icata si executata cum trebuie o campanie
publicitara poate !i un excelent mod de a utili#a !onduri limitate, pentru ca isi recuperea#a
costul de mai multe ori. 8a sa !ie e!icienta, reclama trebuie sa !ie logica si repetitivaE
esential este sa transmita acelasi mesa7, pana cand aceasta este receptionat. Gamenii sunt
bombardati #ilnic cu sunte de mesa7e publicitare, incepand cu reclame complexe
transmise prin televi#iune is terminand cu cele de pe ambala7e.
Jumai cele care au !ost construite cu gri7a pentru a a7unge la publicul vi#at au o
sansa vi#at au o sansa de a !i luat in seama. G singura reclama poate !i memorabila si
convingatoare dar, de obicei, este nevoie de o campanie"o serie de reclame di!erite, cu
acelasi obiectiv" pentru a castiga un loc in mintea consmatorului. ?i!u#area re!u#ata este
c-eia.
In aceasta sectiune sunt discutate obiectivele activitatii de reclama, mecanismul
unei companii publicitare, di!eritele tipuri de mi7loace de a !ace reclama si activitatea
promotionala ca !orma de reclama.
5biectivele activitatii publicitate
)rimul pas la intocmirea unei campanii publicitare il constituie !ixarea unui
obiectiv. Acesta poate !i> &1' ampli!icarea pre#entei agentiei in constiinta publiculuiE &,'
acapararea unei peite speci!iceE &3' identi!icarea interesului cumparatoruluiE &4'in
ca#ul agentiei, asocierea numelui acestuia cu un asigurartor mai mare si mai bine
cunoscutE &.' pre#entarea domeniului asigurarilor intro lumina cat mai !avorabila.
Gbiectivul ales trebuie de!init in mod clar si coordonat cu planul de marNeting general al
!irmei, ast!el incat activitatea de reclama sa nu serveasca unui tel opus celui urmarit de
departamentul de van#ari.
Reclama nu vinde asigurari. ;a doar pregateste publicul pentru a raspunde un
mod !avorabil e!ortului de van#are ale producatorului. ?e aceea, ea trebuie sa serveasca
unui scop identic cu cel al !irmei, ast!el numai are nici o valoare practica. <iniile generale
ale unei strategii publicitare sunt pre#entate in !igura .1.
Sa se incadre#e in planul de marNeting general.
Sa !ixe#e obiective re#onabile si simple.
Sa stabileasca piata tinta si sa inteleaga aceasta piata.
.4
Sa !aca reclama la ceea ce este important si nu la ceea ce este evident.
Sa transpuna planul strategic in !orma scrisa.
Sa !ie continuu actuali#ata dar !ara a se !ace sc-imbari lipsite de motivatie.
Figura 7! W<iniile generale ale unei strategii publicitare
Plani2icare campaniei
Gricare ar !i obiectivul activitatii publicitare,plasni!icarea este necesara. 6tili#area
in scopuri promotionale a unui eveniment special, neplani!icat, poate !i e!icienta numai
daca este in concordanta cu planul de marNeting general. In anul 199, uraganul :rederii
s"a produs in perioada in care !irma de asigurari Allstate des!asura o campanie publicitara
ce sublinia calitatea serviciilor o!erite de !irma ast!el incat evenimentul a putut !i !olosit
in reclamele re!eritoare la plata daunelor. )e de alta parte, daca o !irma a stabilit un plan
de marNeting pentru a vinde numai asigurari pentru persoane !i#ice, reclamele in!atisand
activitatea sa alaturi de clientii industriali nu va servi obiectivelor planului de marNeting.
G !irma ca isi studia#a nevoie publicitare trebuie sa -otarasca ce !el de a!aceri
urmea#a sa inc-eie si carii audiente urmea#a sa i se adrese#e. 8e trebuie reali#at, trebuie
sa se decida, in mod !iresc, inainte de a se -otara cum trebuie reali#at. ?aca planul de
marNeting nu poate !i spri7init prin reclama, atunci peoducatorul nu trebuie sa se
gandeasca la lansare cu orice pret a unei campanii publicitare. 6neori, recomandarile si
intalnirile personale cu clientii pot !i ma e!iciente. ?e exemplu, societatea de asigurari
1uiten Tamblin Steensma PAssociates, Inc, din *ic-igan nu !lolseste reclamele la radio
sau in #aire> Hne extindem asigurarile de persoane !i#ice si 7uridice in urma
recomandarilor pe care clienti astis!acuti le !ac prietenilor si partenerilor de a!aceri. )rin
marirea si prote7area bunei noastre reputatii printre clienti, am descoperit ca nevoia de a
plati pentru publicitate este minimaK.
"denti2icarea interesului cumparatorului
G campanie publicitara poate !i intocmita ast!el incat sa scoata in evidenta un
serviciu sau produs speci!ic pe care aginetia il poate o!eri in condtii mai avanta7oase. ;a
trebuie sa raspunda intrebarilor sceptice ale cumparatorilor de asigurari, cum ar !i> H8um
imi poate !olosi acest produs mieL ?e ce are trebuie sa cumpar de la tineLK8lientul vrea
cea mai buna asigurare la pretul cel mai mic de la cineva care sa se gaseasca la locul
potrivit atunci cand este nevoie de le. Reclamele care pre#inta cupluri con!u#e
intrebandu"se daca nu cumva platesc Hprea multK si incercand sa !aca diverse comparatii
cu preturile altor !irme sunt un exemplu al acestiu mod de abordare. G asemenea
companie publicitara are senes daca cel care !ace reclama poate o!eri si niste preturi
competitive. )oate ca acceptul se pune pe servicii. Sau poate ca grupul vi#at este
repre#entat de persoane nemultumite de modul in care leai !olosit solutionate cererile de
despagubire.
!socierea numelui agentului cu cel al unui asigurator mai mare
6nele agentii &cele cu subscriere directa si cele exclusive' des!asoara companii
publicitare masive !olosind sloganuri si sigle ale diverselor !irme de asigurari cu care
colaborea#a. Si producatorii individuali se pot identi!ica cu usurinta cu asiguratori mai
puternici, caror le promovea#a produsele.
Mecanismul campaniei publicitare a2irmei de asigurari
..
)entru a inregistra succes, e!ortului publicitar trebuie sa i se dedice timp si bani.
)onderea celor doua elemente depinde de marimea agentiei si de obiectivele camapaniei
publicitare. :irmele mari de broNera7 c-eltuiesc anual sume !oarte mari petnru publicitate
si insarcinea#a cu aceasta activitate un departament special de relatii cu publicul, sau
unele agentii de publicitate independente. ?ar agentiile mici trebuie sa cantareasca cu
gri7a costurile si timpul dedicate altor activitati decat van#arii e!ective si sa gaseasca
modul cel mai e!icient de alocare a resurselor.In esenta, sunt necesare doua deci#ii
re!eritoare la oportunitatea stabilirii unui buget si la utili#area asistentei pro!esionale a
unor !irme de specialitate.
6ugetul
?ilema daca sa se stabileasca un buget inainte de a plani!ica o companie publicitara
sau daca sa se plani!ice campania si apoi sa se evalue#e costul este similara cu cea a oului
si gainii. In realitatea, ma7oritatea !irmelor descopera ca incep procesul de pani!icare cu o
anumita suma preva#uta si apoi a7stea#a bugetuE pe masura ce planurile se des!asoara.
:lexibilitatea este buna, atat vreme cat sumele c-eltuite nu depasesc pragaul de prudenta
pentru asiguranta !inanciara a !irmei.
8-eltuelile pentru reclama pot varia de la %,1/ pana la ./, sau c-iar mai mult, din
veniturile nete. Suma alocata depinde de panul de marNeting, de !iloso!ia de magement,
de experienta si orientarea agentiei, de locali#area geogra!ica, pe !ondurile disponibiel si
de alti !actori legati si de operatiuile pe ansamblu ale agentiei. Intr"adevar, aceeasi
agentie va aloca de obicei procente di!erite din veniturile nete corespun#atoare di!eritilor
ani, dupa cum orientarea si planul de marNeting se modi!ica.
?in sirul de posibilitati se pot distinge . metode principale de stabilire a bugetului
prin activitati publicitare. Suma alocata poate !i> &1' atat cat agentia isi poate permiteE &,'
procenta7 de van#ariE &3' egala cu cea a concurenteiE &4' o investitie semni!icativaE&.'
stabilita in !ucntie de strategiile si obiectivele pe termen lung si scurt ale !irmei.
"!#Atat cat agentia isi poate permite? 6n buget pentru activitatea publicitara stabilita la
nivelul Katat cat agentia isi poate permiteK este probabil risipa a banilor agentiei. Reclama
a trebuit sa produca van#ari. ?aca o agentie investeste bani la reclama !ara sa se astepte
la re#ultate bugetul nu va a7uta agentia sa organi#e#e o campanie mai e!icienta.
)ublicitatea nu este un luxE ea are un obiectiv. Aceasta metoda tratea#a reclama ca si cum
ea nu ar avea un scop precis.
"$#Procenta% de vanzari *etoda procentari de van#ari este simplu de utili#at. ?eoarece o
anumita !ractiune din veniturile agentiei spri7ina van#arile, este creat semtimentul ca
banii sunt c-eltuiti cu !olos. 6na dintre problemele a!erente aceste metode consta in
!aptul ca ci!ra de van#ari a anului anterior generea#a bugetul publicitar al anului actual.
8u alte cuvinte, van#arile sunt cele care determina reclama, cand de!apt reclama ar trebui
sa determine van#arile. G a doua problema este ca aceasta metoda nu tine seamamde
planurile agentiei pentru anul urmator.G !urni#are poate !i incurs de des!asurare, o nua
speciali#are poate ca s"a produs, sau poate ca apar ale oportunitati de van#are, care nu au
putut anticipate.
"&#'rmarirea modelului concurentei Activitatea publicitara trebuie indreptata catre
cresterea volumului de van#ari. )rin urmarirea modelului concurentei, campania
publicitara nu va tine seama exact de tipurrile de van#ari pe care agentia doreste sa le
promove#ere.*ai degraba, este o metoda pur de!ensiva si partial ba#ata pe pre#umtial
.5
eronata con!orm careia concurenta se !ace. ?esi este usor de utili#at, aceasta metoda nu
7usti!ica intocmirea unui buget publicitar.
"(# ) investitie Aproape orice nivel de activitate publicitara poate !i 7usti!icat prin !aptul
ca reclama constituie o investitie. ?aca bugetul pentru publicitate este determinat pe
aceasta ba#a, se impune urmarirea re#ultatelor si a masurii in care aceasta investitie
generea#a un pro!it. )entru ma7oritatea !irmelor, publicitatea nu este o investitie, ci o
c-eltuiala la !el ca salariile, de exemplu.;ste mai usor sa controle#i o c-elteiala decat o
investitie. Totusi, exista situatii cand alocarea unei parti a bugetului pentru publicitate pe
ba#a metodeiKinsestitieiK este utila. 8and o !irma introduce un produs sau un serviciu
nou, !oloserea acestei metode poate !i 7usti!icata. ?e exemplu, daca o !irma tocmai a
apelat la un producator exepert intr"o categorie noua de asigurari, destinata de exemplu
unui anumit domeniu pro!esional, o investitie in reclame ce ii incunostintea#a pe cei ce
lucrea#a in domeniul respectiv despre existentei noi polite este oportuna.?e la un anumit
punct, veniturile produse de o noua cateogorie de asigurari trebiue sa depaseasca
costurile. ?e aceea, metoda investitiiei trebuie utili#ata in situatiile oportune iar
e!icacitatea ei trebuie monitori#ata.
/*# Suma alocata activitatii publicitare pe baza strategiei si a obiectivelor pe termen
lung si scurt ale agentiei? Aceasta este cea mai realista metoda de stabilire a unui buget
de publicitate. *ai intai trebuie !ixate strategiile de van#ari ale agentiei. 8e categorii de
asigurari vor !i preponderate in anul curentL 8e teritori noi vor !i incluse in mixul
geogra!ic al clientilorL 8e evenimente importante se vor produce si pe care publicul
trebuie sa le conascaL Acestea si multe alte intrebari asemanatoare isi vor gasi raspunsul
in strategiile agentiei.Gdata stabilita strategia, obiectivele activitatii de van#are sunt
determinate aste!el incat sa !ie in concordanta cu strategiile de van#are. In s!arsit atngerea
obiectivelor trebuie sa !ie spri7inita de activitatea publicitara. 8and un buget publicitar
este stabilit prin aceasta metoda, atunci recalama serveste cu adevarat scopului sau. ; va
!i indreptata catre cresterea volumulus van#arilor. Re#ultatele sale pot !i masurate si
comportate cu re#ultatele asteptate. Suma alogata buetului activitatii publicitare va
re!lecta cu acuratete cu nevoie si va !i indreptata catre un tel concret.
Mijloace de comunicare
Selectarea mi7loacelor de comunicare pentru o campanie publicitara este importanta.
:iecare mi7loc de comunicare are capacitati unice si poate !i e!icient in di!erite moduri.
Scopul campaniei publicitare, bugetul alocat, locali#area geogra!ica si durata programului
repre#inta !actori determinati ai mi7locului mass"media ca urmea#a a !i utili#at. 8el mai
des, o combinatie a mai multor mi7loace de comunicare di!erite va da cele mai bune
re#ultate, deoarece mesa7ul poate a7unge la mai multi oameni, pe mai multe cai.
8ombinarea avanta7elor diverselor mi7loace de comunicare va a7uta la cresterea unui
mesa7 clar adresat viitorilor clienti. 8ombinatia optima va depinde de cerintele !iecarei
situatii particulare si poate varia dupa cum se sc-imba necesitatile. ?esigur, costul va
ramane un cristeriu important.
&ipuri de mijloace de comunicare
*i7loacele de comunicare utili#ate sunt presa, radioul, televi#iunea, publicitatea in
spatii desc-ise, publicatii din domeniul a!acerilor, )aginile Aurii, corespondenta directa
si diverse altele.
Presa
.
Gamenii citesc #iarele din doua motive principale> pentru a obtine detalii despre
stirile pe care le aud la radio sau la televi#oare si pentru a parcurge anunturile care ocupa
o mare parte a spatiului. Acestea !ac din #iare o buna cale de a a7unge la potentialii clienti
si , de aceea, mi7locul de comunicare cel mai utili#at. Anunturi din presa vor permite
producatorului sa !urni#e#e detalii despre agentie si despre produsele sale, detalii care nu
pot !i transmise in ca#ul utili#arii altor mi7loace de comunicare. ?eoarece anuntului poate
varia,#iarele o!era si !lexibilitate. 8osturile implicate nu sunt pre mari, iar !ormatul se
poate sc-imba cu usurinta.?esi #iarele au audienta generala, piata de care asiguratorii
sunt interesati poate !i selectata, intr"o oarecare masura, prin amplasamentul anuntului in
#iar. G reclama in sectiunea soprtiva sau in cea de a!aceri poate a7unge la alte tipuri de
persoane decat anuntul plasat in sectiune destinata vietii de !amilie.
8ontinutul anuntului poate di umoristic, in!ormativ sau educational. 6neori
producatirii vor cauta sa in!orme#e, sa amu#e si sa educe intr"un singur anunt, dar aceasta
poate !i di!icil si de obicei este e!icient doar cand este conceput cu gri7a de catre un
porr!esionist. 6nii producatori incearca sa utili#e#e presa dar pentru ca numele si
tele!onul lor sa aiba gir7a in mod regulat sub oc-ii clientilor. Altii povestesc despre
clientii multumiti,uneori c-iar include marturii ale acestora, evidentiind serviciile
excelente prestate dupa producerea unei calamitati oarecare. Altii publica o serie de
articole in care se dau explicati despre asigurari sau se raspunde intrebarilor cititorilor.
Garecare ar !i mesa7el, este important ca el sa !ie cat mai mult cuprins in titlul. G
pre#entare simpla pare sa !ie si cea mai e!icienta. :otogra!iile cu text atasat arata
intodeauna mai bine decat desenel. ?epartamentele de publicitate ale #iarelor pot de
asemenea sa !ie o sursa gratuita de s!aturi sau experti#a in domeniul pre#entarii si artei
gra!ice.
6neori este posibil sa se utili#e#e presa pentru a obtine reclama gratuita, mai ales in
orasele mici. Grice articol de catre editori #iarului demn de a !i tiparit pentru in!ormarea
publicului va aparea in #iar ca o stire noua, cu costuri minime pentru asigurator.
Asemenea articolole se pot re!eri la>
Anuntarea desc-iderii unei noi agentii sau !ilialeE
Jumirea unor noi o!iciali sau membri ai personaluluiE
)remii acordate membri personaluluiE
)articiparea anga7atilor la activitati civiceE
)ensionariE
Reali#ari ale anga7atilorE
G varianta este ca cei de la #iar sa !ie convinsi sa poublice cate un articol al unui
agent dse asigurari o data pe saptamana. 8alitatea de autor al unor articole adresate
consumatorului poate !i de !olos in activitatea de marNeting, in acealsi timp a7utand la
educarea comunitatii in ansamblul, in domeniul asigurarilor. *ulte #iare publica cu
placere acest gen de articole cu costuri minime pentru autor.
Radioul
Reclamele prin radio a7ung la o mare parte a populatiei, desi categoria de
ascultatori poate !i restarnsa pin utili#area unor anumite statii de radio si a orei la care
este di!u#at spotul publicitar. 8osturile implicate de anunturile la radio sunt relativ
saca#ute, mai ales tinand seama de numarul de persoane carora le sut adresate. Radioul
permite !el#ibilitate si are puterea unica de a starni imaginatia oamenilor. Relcama prin
radio este probabil cea mai buna metoda pentru #onele rurale, udne densitatea popilatiei
.0
este sca#uta si unde alte mi7loace de comunicare sunt mai putin e!iciente. 8a un mi7locde
comunicare !oarte personal &oamenii au tendinta sa asculte la radio cand sunt singuri', el
este !oarte e!icient si in oras.
?eoarece timpul de di!u#are este limitat si anunturile sunt ptre#entate impreuna cu
multe altele, este obligatorul ca ele sa !ie simple si la obiect, pentreu a !i percepute.
8ompetitia cu alte reclame este !oarte stransa, de aceea este bine sa se comunice doar o
singura idee.)rea multe detalii or !ace ca ascultatorul sa nu se mai concentre#e. 8ea mai
mare parte a audinetie des!asoara si alte activitati atunci cand asculta la radio W conduce,
se bierbareste, gateste si nu poate nota vor in!ormatie. ?e aceea spoturile publicitare de la
radio sunt e!iciente cnad scopul este sa se !aca cunoscut numel !irmei, dar nu pentru
detalii, ca numerele de tele!on sau adresele. Asocierea numelui !irmei cu un sunet
speci!ic usro de retinu repre#inta un mi7loc bun de reimprospatare aa memoriei.
)entru optinerea unui e!ect maxim, agentii vor !olosi mai multe statii radio sau vor
varia ora la care sunt transmise reclamele. Audientea orelor de var! ale diminetei va !i
di!erita de ce de la mie#ul #ilei sau de cea a orelor tar#ii. Spoturile publicitare in timpul
buletinelor de stiri vor !i ascultate de oameni di!eriti de cei care audia#a programele de
mu#ica rocN.
&eleviziunea
Reclama de tele#iune a7uta la crearea unei identitati de nume si imagine utili#and
atat stimuli vi#uali cat si stimuli auditivi. Se poate a7unge la o mare parte a populatiei prin
intermediul televi#iunei, de aceea, desi costurile pot !i ridicate, e!icienta este mare. 8a si
in ca#ul publicitati prin radio, !recventa di!u#ari spoturilor este importanta. Rclamele vor
!i scurte in 1%" 5% secunde, asa ca este esential sa se capte#e rapid atentia ascultatorului,
considerand si scaderea tipica a audientei pe durata programelor publicitara.
)e ba#a bugetulu disponibil, trebuie ac-i#itionat un anumit spatiu de
di!u#are.Acesta trebuie alocat unui numar de spoturi publicitare plasate in programe cu
audienta la segemtele de popuatie vi#ate in plan de marNeing al !irmei de asigurari sau al
agentiei. Televi#iunea nationala are preturi por-ibitive pentru ma7oritatea asigurarilor, cu
execptia celor mai mari !irme, insa televi#iunile locale nu sunt de regula la !el de scumpe
si pot constitui mi7loace e!iciente de comunicare.
Asiguratorii pot utili#a televi#iune pentru di!u#aea unor !ilmulete despre serviciile
unice pe care le"au o!erit clientilor lor. ;le pre#inta de obicei agentul &si nu un actor' si
!ac publica in!atisarea acesteia, ca si numele agentiei sau !irmei de asigurari.
Asta#i cea mai e!icienta metoda de a !ace reclama unei agentii de asigurari
independente este cea care pune agentul in situatii ce sublinia#a rolul sau ca pe un
consilier pro!esionist, preocupat de nevoile clientilor sai. )e termen lung, aceasta
concentrare asupra identittati trece dincolo de aproape toate celelalte cosideratii, c-iar si
de cele de pret sau acoperiri disponibile. 8and un proprietar este panicat se con!runta cu
un perspectiva ruinei !inanciare, el vrea pe cienva cunoscut in care sa se poata
increde,cineva despre care sa stie ca se va bate pentru el si ca nu va pune interesele !irmei
de asigurari inaintea intereselor clientului. 8u risul de a ma repeta, trebuie sa mentione#
ca acele mesa7e care sublinia#a implicarea persoana a agentului in prblemele clientilor,
transpus la televi#iune in cei mai simpli termeni umani, adauga valoare si dimensiuni noi
roluri agentului in calitate de consilier pro!esionist in domeniul asigurarilor.
Publicitatea in spatii deschise
.9
)anaourile publicitare, ca si reclamele de pe taxiuri sau autobu#e, a7ung la
publicul general lasand o impresie tracatoare .Aceste reclame trebuie sa !ie simple, la
obiect si utili#ate in primul rand pentru construirea identitatii de nume al
!irmei.Gamenii,atunci cand conduc,nu pot nota numere de tele!on sau adrese. Impactul
prin arta, culoare si emotie este important. Acest tip de publicitate este mai e!icient cand
este !olosit impreuan cu alte categorii de reclame, la radio sua televi#iun. Avanta7ele !ata
de anunturile de presa sunt durata de viata mai mare si posibilitatile geogra!ice mai
numeroase.?e asemenea, costul este redus.
Revistele si publicatiile de a2aceri
*ulte reviste au adeitii locale ce permit !irmelor regionale ce isi !ac reclama sa
a7unga la publicul din #ona respectiva si sa bene!icie#e totusi unei publicatii nationale.
8ostul mai mic, dar poate ramane totusi pro-ibitiv pentru bugetel mai mici. ?aca !irma
si"o poate permite, posibilitatile gra!ice !ac din aceste reviste un mediu excelent pentru
anunturi creative si descriptive. Audienta poate !i selectata prin alegerea publicatiei,
!acand ast!el posibilitatea mai multe reclmae speciali#ate.
)ublicatiile de specialitate din domeniu a!acerilor dau agentiilor posibilitatea de a
!ace reclama calitatilor lor experti in anumite categorii de asigurari. 8riterii acestor
7urnale si brosuri sunt pro!esionisti in domeniul te-nic sau managerial. Ast!el, ei sunt mai
receptivi la anunturi detaliere care transmit un mesa7 speci!ic drespre producele si
serviciile pe care o agentie sau !irma le poate o!eri.
Pagini !urii
Reclamele in )aginile Aurii a7ung la audienta cea mai selectata" organi#atiile care
se a!la pe piata si care repre#inta cei mai pro!itabili potentiali asigurati. Gbiectivul unei
reclame in )aginile Aurii sa conbinga acele organi#atii sa aleaga o !irma de asigurari
anume is nu una dintre cele concurente, care au de asemenea anunturi aici. G reclama
care nu este bine scrisa sau amplasata nu va a7uta cu nici !irma de asigurari in castigarea
de noi clienti. ?aca numele !irmei incepe cu literel mai apropiate de inceputul al!abetului,
aceasta sporeste e!icacitatea unei reclame in )agini Aurii.
)aginile Aurii constituie locul potrivit pentru o scurta descriere a produselor si a
serviciilor disponibile, pentru pre#entarea adreesei si , eventual, repre#entarea modului in
care se poate a7unge la societatea de asigurari, numarului de tele!on si poate c-iar si a
numerelor tuturor agentiilor sai.
*ulte agentii independente pot pro!ita de pre#enta in )ginile Aurii a marilor !irme
de asigurari pentru a"si inscrie numele sub sigla lor. Aceasta mareste numarul de aparitii
a numelui agentiei se sporeste sansa de a !i aleasa da un posibil client.
Corespondenta directa
:olosirea postei pre#inta o alta !!orma de a !ace reclama in !ata unei audiente
selectate. +rupurile de destinatari pot !i alese pe ba#a venitului, ac-i#itonarii prealabile a
unui produs de asigurare, varstei sau in !unctie de orice alt parametru ce sa poate de!ini
cal. *aterialul publicitar poate !i atunci selectat pentru a se adresa acestei audiente
particulare. 8orespondenta directa poate !i unica sau se poate repeta periodic. Studiile au
aratat ca re#ultatele sunt mai bune daca se repeta camapania de"a lungul unei perioade de
timp.
0?6uletinele in2ormative Acestea s"au dovedit una dintre cele mai e!iciente metode
de utili#are a corespondentei directe pe ba#a repetitiva pentru a a7unge la potentiali clienti
si pentru a pastra legatura cu clientii existenti. 6nele elemente de corespondenta sunt
5%
intocmite de aganti individuali> altele sunt borsuri sau scrisori pe care sunt tiparite unele
si adresa agentiei. *a7oritatea includ carti postale ce urmea#a a !i returnate, dupa
completare, de catre clientii interesati. Aceste carti postale pot contine scurte sonda7e de
opinie destinate colectarii de in!ormatii pentru a reali#astudiilor de piata. )entru a creste
gradul de atractivitate, renuntarea cartilor postale con!era dreptul de a participa la
concursuri dotate cu premii.
1uletinele in!ormative re!eritoare la persoane !i#ice insotite de carti postale
returmabile sunt expediate de 4 ori pe an, iar cele patru asigurari de persoane 7uridice, o
data la 5% de ani de #ile. Antetul personali#at contine numele agentului, adresa, sigla,
daca se doareste si o !otogra!ie, aste!le incate impresia destinatarului sa !ie ca intregul
buletin in!ormativ a !ost intocmit de catre producator pentru el.
'? 6rosurile? Alte utili#ari ale corespondentei directe include expedierea brosuri cu
in!ormatii despre !irma, scrisori presonali#ate adresate clientilor continand diverse
in!ormatii re!eritoare la o variatate de subiecte de asigurari. 1rosurile constituie una
dintre cele mai raspandite materiale publicate utili#ate de cate organi#atiile de asigurari.
;le se intaresc legaturile cu clientii, in!ormandu"i despre rolul !irmei in comunitate.
)ersonalul de la departamentul de van#ari al agentiei poate !olosi pentru a demonstra ca
sunt repre#entanti unei organi#atii stabiule. ;le sunt mi7loacele excelente de a atragee
atentia potentialilor clientai asupra agentiei, aste!le incat vi#itele sau tele!oanele agentului
de asigurari sa nu !ie neasteptate.
*a7oritatea brosiurilor enumera serviciile si produsele disponibile si !ac o
pre#entare a persona7ului organi#atiei. *ulte contin !otogra!iile sau marturii ale clientilor
multumiti.
;xista aproape tot atat de multe stiluri de brosuri, cate organi#atii de asigurari
exista. ;le varia#a de la scurte la pre#entari pe o singura pagina, pana la carti elaborate cu
!otogra!ii color si coperti ornamentate. *ulte abordea#a o tema care este reluata si in alte
!orme de reclama.
?aca sunt cum sunt utili#ate borsurile in campaniile publicitare prin corespondenta,
depinde in mare masura de cost si de strategie. :olosirea brosurilor al caror cost pe mia
de bucati este ridicat nu este 7usti!icata. ?aca insa costul pe bucata descreste simtitor pe
masura ce numarul de copii creste, atunci brosurile pot !i utili#ate e!icient si economic
pentru promovarea unor bune relatii cu cumparatorii si pentru cointeresarea potentialilor
clienti in activitatea organi#atiei.
-? <crisorile? Scrisorile Hpersonali#ateK sunt utili#ate aproape la !el ca si buletinele
in!ormative. Aceasta metoda este utila mai ales cand un produs nou a !ost introdus de
catre o !irma de asigurari. 6neori scrisorile pot !i personali#ate cu a7utorul ec-ipantelor
de preocesare text, ca nume si adresa organi#atiei tiparite pe scrisoare.
(?Ghidurile in2ormative? Acestea nu numai ca stustin activitatea de reclama, dar le
aduc si alte servicii comunitatii, daca abordea#a subiecte de interes actual, cum ar !i
incendierile permeditate.
<umarul metodelor publicate cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa?
=ariabilele !undamentale ale strategiei de utili#are a mi7loacelor de comunicare in
masa sunt !recventa de utili#are si costul de mia de persoane la care a7unge mesa7ul.
:iecare mi7loc de comunicare trebuie anali#at, din punct de vedere al puterii sale de a
a7unge la audienta vi#ata> cand,unde,cum si cat este de probabil ca oamenii sa
51
receptione#e mesa7ul :igura ., pre#inta mi7loacelor de comunicare cel mai des utili#ate
pentru activitatea publicitara, audienta lor, avanta7elo si de#avanta7ele !iecaruia.
Publicitatea promotiala
;xista situatii in care oa agentie des!asoara o campanie publicitara pentru a tre#i
interesul clientilor actuali sau viitorii in ceea ce priveste un anumit produs de asigurare
sau o categorie de produse. ?aca aceasta campanie este intreptata catre un grup selectat,
atnci ea se numeste camapanie de publictate promotionala. 8u o camapanie
promotionala, agentia incearca in mod activ c-iar acceptarea produsului de catre
consumatori si nu numia da populari#e#e !irma de asigurari sau agentii sai.
)ublicitatea promotionala, ca si alte !orme de reclama, trebuie sa !ie coordonate
cu planul de marNeting general.
?e exemplu, dat !iind obiectvul ca ./ din toti clientii sa cumpere mai mult de o
polota, o campanie de publicitate promotionala poate !i proiectata cu scopul sporirii
numarului de clienti.
?ar daca un alt obiectiv al planului de marNeting este reducerea volumului de
asigurari pentru automobile proprieteatea personala, de exemplu, reclama promotionala
trebuie sa vi#e#e clientii ce au numai un contract de asigurare de locuinta inc-eiat cu
organi#atia, din moment ce re#ultatul cel mai probabil va !i dorinta lor de a"si asigura si
masina.
)lani!icata cum trebuie, publicitatea promotionala poate veni in spri7inul unei
strategii de marNetingE dar daca este !acuta la intamplare, poate !i contraproductiva.
"maginea
Imaginea unei !irme de asigurari nu este a!ectata de reclama.;a este construita si
in !unctie de amplasamentul !irmei, de d[cor, de personal si de activitatea de promovare.
!mplasamentul agentiei
<ocul in care sunt situate birourile !irmei contribuie la crearea imaginei acesteia
si la atragerea de clienti pe care !irma il pre!era.
?aca !irma ar avea un plan de marNeting care sa prevada orientarea, reorientarea
catre asigurarile pentru persoane !i#ice, in mod evident, amplasamentul actual nu ar a7uta
la reali#area acestui plan.
6nii producatori din #onele rurale sau din orasele mai mici lucrea#a pe teren,
transmitand o imagine relaxata a clientilor existenti sau viitorilor, ma7oritatea lor !iind
cunoscuti sau prieteni ai producatorului.
Decorul
8a si amplasamentul, modul in care interilrul birourilor este aran7at si decorat
serveste, pe de o parte, unui scop !unctional si pa de alta parte creionea#a o anumita
imagine. )roducatorii care incura7ea#a vi#itele clientilor la sediul !irmei au nevoie de salii
de protocol con!ortabile, unde clientii pot astepta, si de birouri personale special aran7ate
pentru primirea !recventa a vi#itatorilor si pentru !acilitarea completarii cererilor de
asigurare. )roducatorii ce lucrea#a pe teren nu au nevoie de sali de protocol sau birouri
personale.
Personalul
Trebuie sa se tina cont de !aptul ca indi!erent de atmos!era si de locali#area
biourilor, anga7atii !irmei vor lucra cu publicul, daca nu personal, atunci cel putin prin
tele!on.
5,
*odul in care personalul tratea#a clientii are o mare pondere in e!ortul de construire
a imaginii !irmei. Raspunderile prietenoase si politicoase la intrebari, demonstrarea
procuparii pentru client sunt la !el de important ca si cunostintele pro!esionala necesare
explicatiilor cerute de client. )ersoana care raspunde la tele!on este o veriga importanta a
legaturii cu publicul si trebuie sa transmita imaginea dorita.
*ulte !irme isi orientea#a e!orturile de promovare a imaginii numai catre clientii
existenti, ideea !iind ca este putin mai costisitor sa pastre#i un client, decat sa obtii unul
nou. *ai mult, in special, in ca#ul asigurarilor pentru persoane 7uridice, ma7oritatea
a!acerilor noi sunt generate de recomandarile unor clienti satis!acuti.
Recomandari ale clientilor vec-i 5%/
8unoscuti ai producatorului 34/
Tele!oana inopinate 1/
=i#ite la clienti 1./
)ublicitatea in mass"media 1./
Solicitari tele!onice 13/
8orespondenta directa 9/
1uletine in!omative ale asocitatilor comericale ./
<iste de clienti potentati !urni#ate de !irma de asigurari ,/
Figura 7& WSurse de noi asigurari pentru persoane 7uridice
!ctivitatea de promovare
G metoda de comunicare utili#ata !recvent este includerea unei brosuri sau de
scrisori aditionale in corespondenta cu clientul. 8orespondenta directa care contine
explicatii despre acoperiti, tipuri de polite, programe de control al producerii pagubelor si
alte programe de asigurari de interes pentru client poate !i atat un mi7loc de publicitate
promotional, cat si de construire a imaginii !irmei. *aterialele aditionale incluse in
ocrespondenta pot !i sc-imbate lunar si pot !i di!erite in !unctie de tipul asiguratului sau
asigurarii. Aceasta poate constitui meniera in care !irma sau producatorii !ac cunoscuta
aparitia unui nou produs sau serviciu.
#anzarea unui pachet complet de polite ca activitate promotionala
?in motive de economie sau de simpli!icare a subscrierii, multi producatori
incearca sa acopere toate nevoile de asigurare ale clientului prin van#area unui pac-et
complet de polite. ;i trebuie sa identi!ice acele riscuri la care clientul este impus si care
nu sunt acoperite in momentul respectiv, sau sa des!asoare camapanii de publicitate
promotionala pentru obtinerea datelor de expirare ale politelor ac-i#itionate de la !irme
concurente. *ulti producatori utili#ea#a !ormulare returnabile in care se solicita
acoperirile ce lispsescE aceste !ormulare insotesc note de reinnoire a politelor.
Procesul de vanzare a unui pachet complet de polite
)rocesul identi!icarii clientilor carora li se pot o!eri acoperiri suplimentare pot !i
nesistematic sau sistematic, implicand un e!!ort organi#at si general al intregului personal
al agentiei. G procedura poate !i utili#ata scrisorilor tiparite anticipat, speci!icand
acoperirile ce ar putea !i adaugateE aceste scrisori care vor !i expediate clientilor pe
masura ce dosarele lor sunt reva#ute, in momentul reinoirii politelor existente. Aceasta
este un exemplu de procedura nesistematica si succesul ei depinde de persoana care
lucrea#a cu dosarele. G alta procedua asemanatoare, codi!icarea prin culori a dosarelor
53
pentru acoperirile ce lipsesc, se bi#uie de asemenea pe atnetia unei persoane pe atentia
unei persoane ce tebuie acoperite lispa atunci cand !oloseste dosarul in alte scopuri.
*ulti producatori vor pro!ita de perioadele de acalmie, cerand !unctionariloe din
organi#atie sa revada, in mod sistematic,toate dosarele pentru a descoperi ce lipsesc
pentru a inregistra numele asaiguratilor ce trebuie contactati. ?aca in!ormatiile despre
clienti sunt stocate pe calculatoare, asiguratii care nu au cumparat intregul pac-et de
polite pot !i identi!icat !oarte usor, cu a7utorul unui program de sortare. Indi!erent de
modul in care este obtinuta, lista Hriscurilor neacoperiteK trebie utili#ata pentru a trimite
o!erte de asigurare in prea7ma termenelor de exprimare a politelor. ?iverse obiecte
promotionale, cum ar !i calendare, pot !i incluse in aceasta coerspondenta, pentru a
determina asiguratii sa raspunda intrebarilor re!eritoare la termenele de exprimare s
politelor, pentru ca Hnu ii va costa nimicK. Alteori in corespondenta se include
promisiunea trimiterii unor HcadouriK, cum ar !i un atlas, daca asiguratul va raspunde.
#anzarea unui pachet complet de asigurari in intervalul dintre datele de reinnoire a
politelor
Se poate intocmi un porgram de conectare a asiguratilor dintr datele de reinnoire
a politlo, de exemplu lEa sase luni dupa ultima reinnoire. 8lientului se pot pre#enta
manuale de management al riscului si de control al daunelor, pregatiteKin mod
specialKpentru el. In acest moment, poate !i solicitata subscrierea unei polite de asigurari
dintr"o categorie noua sau extinderea acoperirilor existente. Asiguratii tind sa !ie mai
receptivi cand aceste o!erte nu sunt simultane cu solicitari banesti pentru reinnoirea unei
polite existente.
Grice discutie sau intalnire cu clientul poate !i o oca#ie pentru a pre#entaunor
asigurari noi. ?aca, de exemplu un client ce detine o plita de asigurareauto tele!onea#a
pentru a in!orma despre sc-imbarea tipului e ve-icul, atunci !unctionarul de la
departamentul de asisenta a clientilor ar putea intreba> Hcand vati reva#ut ulitma oara
polita de asigurare de viataLK
!rticole promotionale
6nele obiescte cum ar !i cutiile de c-ebrituri, pixurile, agentele, pe care este
tiparit sau inscriptionat numele organi#atiei de asigurari repre#inta articole promotionale
obiectele de larga utilitate sunt de regula cele mai potrivite, pentru ca vor aduce deseori
numele agentiei sub oc-ii clientului si este posibil ca ele sa a7unga si la potentiali viitori
clienti. Articolele promotionale au scopul de a castiga bunavointa clientului si de al !ace
sa isi HaminteascaK numele agentiei.;le comepltea#a programul publicitar de ansamblu al
organi#atiei !acand cunoscut numele acesteia si apeland la sentimentele persoanei la care
au a7uns.
Sunt doua tipuri de asemenea HcadouriK. 6nele organi#atii pre!era un obiect durabil.
?e exemplu, un calculator de bu#unar poate !i un constant &si desutili#at' memento al
organi#atiei care l"a o!erit. Insa in acest ca#, costul este un de#avanta7E asemenea obiecte
ar putea !i o!erite numai celor mai pro!itabili clienti.
8ealalta alternativa este un artocol consumabil. Alimentele sunt oricand binevenite
atat in birouri, cat si in locuinte. ?esi nu au durabilitatea articoleler din prima categore,
costul le !ace mai accesibile.

54
Planul de activitatii publicitare pe * ani al 2irmei B
ASumar al Planului de mar+eting pe * ani
1. ?ublarea volumului de prime al agentilor de la\\ la\\\.
,. Anga7area a inca a doi agenti de asigurari si trei !unctionaari.
3. Sa devina cea mai mare agentie din #ona in domeniul asigurarilor pentru persoane
7urdice prin marirea procentului de asigurari pentru persoane 7uridice din totalul de
asigurari inc-eiate de la .%/ la ./.
4. ;xtinderea clientelei cu activitate in domeniul constructiilor, pentru a exploata
experti#a !irmei in acest domeniu.]
.. ?escresterea procenta7ului de asigurari de automobile din totalul asigurarilor de
persoane !i#ice.
,Imaginea dorita
1. :irma pro!esionala, capabila sa !aca !ata nevoilor de management al riscurilor din
domeniul constructiiilor.
,. ?isponibilitatea pentru servirea micilor imtren#atori.
3. Atitudine prietenoasa, totusi sobra si competenta.
CAmplasament si birouri
Grgani#atia este situata in pre#ent in centrul comercial al localitatilor si are aspectul
oricarui maga#in central.
)entru a promova asigurarile de persoane 7uridice, sediul se va muta in centrul de
a!aceri din domeniul constructiilor. =a !i ales un d[cor modern, cu spatii separate
5.
pentru !iecare !unctionar si mici burouri pentru agenti.Trebuie preva#ut si spatiu
aditional entru estindere. 8ostul > 4/ din veniturile anuale pentru c-irie si 1/ pentru
mobilier.
-Campania publiciara> ,/ din veniturile prmului an, apoi 1/ din veniturile
pentru !iecare din anii urmatori
Gbiective
1. 8rearea imaginii unei agentii de asigurari pentru persoane 7uridice, speciali#ata in
riscurile speci!ice domeniului constructiilor.
,. Accentuarea serviciilor pro!esionale si nu a preturilor.
3. )ublicitate in 7urul importantei !irmei si a planurilor de exprimasiune.
4. In!ormarea clientilor asupra noii adrese a !irmei.
Oiare
a' Sa se inceapa cu anuntarea sc-imbarii sediului> HJe"am sc-imbat sediul deoarece
dorim sa ne extindem si sa va o!erim serviccii mai buneK.
Includerea unei -arti cu noua locali#are a !irmei, de asemenea a numelui !irmei si
agentilor de asigurare, ca si programul de lucru.
b' ?upa o luna, initierea unei serii de reclame in sectiuneade a!aceri a #iarului local care
sa !ie coordonat cu sporuri publicate la radio. :iecare reclama sa !ie adresata unei
categorii di!erite de asigurare si sa puna accentul pe serviciile o!erite. Toate acestea
trebuie sa !ie intocmite de un pro!esionist.
Radio
a' ?i!u#area de sopruri publicate a cate 1% secunde seara, cand oameniii se intorc de la
serviciu, si a cater 3% secunde dupamia#a, cand isi conduc automobilele care servici.
b' Anga7area unui pro!esionist care sa produca spoturile publicate, in concordanta si cu
reclamele din #iar.
.agazine
a' )lasarea de reclame color in maga#ine de specialitate din domeniul constructiilor,
care sunt citite in #ona, subliniind experienta !irmei in domeniul riscului !inanciar si
al managementului riscului.
Pagini aurii
a' )lasare pe durata primului an a unui anunt care sa contina si o -arta cu noul
amplasament al !irmei.
,uletine informative
a' Abordarea la un buletin in!ormativ din domeniul asigurarilor.
b' Intocmirea si distribuirea propriului buletin in!ormativ adresat !irmelor de constructii
din #ona.
,rosuri
a' Intocmirea unei brosuri de o pagina, de -artie color, !ara !otogra!ii.
55
b' Accelerarea speciali#arii personalului.
Activitate promotionala adresata clientilor e/istenti: 01*2 din veniturile prmului anE
%,1/ din venituri in !iecare din anii urmatorii.
1. ;xpedirea de scrisori tuturor clientilor proprietari de automobile si care nu au alte
acoperiri in a!ara de asigurarea autoturismului.
,. ;xpedierea de !elicirari de 8raciun, insotite de calendare clientilor cei mai importanti.
3. 8omandarea unor pixuri avad inscriptionat numele agentiei.
CAP.0:Organizarea si con+ucerea gestiunii
1ugetul de venituri si c-eltueli al S8 Allian#"Tiriac SA este calculat si consolidat
de catre Alliant#"Tiriac 1ucuresti cu previ#iunile !urni#ate de sucursalele din tara.
<a intocmirea situatiilor !inanciare consolidate, conducerea elaborea#a estimarile
si evaluarile care a!ectea#a sumele raportate a!erente activelor si pasivelor de la data
bilantului precum si veniturile si c-eltuielile perioadei. Re#ultatele reale ar putea !i
di!erite !ata de aceste estimari.
?omeniile supuse acestor incertitudini sunt urmatoarele>
)rovi#ioane brute pentru re#erva de prime
Re#erva de prime cedata reasiguratorilor
8reante a!erente activitatii de asigurare
?atorii a!erente activitatii de reasigurare
8astiguriFpierderi din di!erente de curs
)rime cedate
8omisioane pentru broNeri
8osturi de ac-i#itie inregistrat in avans
ca suma re#ervelor pentru !iecare polita luata individual.
CAP.0.1.9enituri ale SC Allianz-Tiriac SA
)rincipalele venituri reali#ate de S8 Allian#"Tiriac SA sunt din>
5
=enituri din investitii
=enituri din prime
=enituri din reasigurari
=enituri din leasing"!inanciar
9enituri +in ,ri*e
)rimele a!erente activitatii de asigurari de viata sunt inregistrate atunci cand sunt datorate
de asigurat.
Rezer!a +e ,olite consoli+ata
Re#erva consolidata de polite pentru asigurari de viata in care intregul risc investitional
este suportat de asigurat si care este calculata pe ba#a sumelor platite de asigurat,
modi!icarile in valoarea de piata a investitiilor corespun#atoare mai putin sumele
rascumparate in scopul asigurarii si c-eltuielile de management.
9enituri +in in!estitii
In!estitii in +atorii si titluri +e ,artici,atie
?atoriile detinute si investitiile in titluri de participatie sunt clasi!icate in urmatoarele
patru categorii>
8redite emise de entitatile in cadrul grupului &credite si creante initiate de societate'E
Investitii pastrate pana la scadenta &investitii in datorii care urma#a a !i pastrate pana la
scadenta'E
Investitii disponibile pentru van#areE
Investitii detinute in scopul tran#actionarii &porto!oliu de tran#actionare'.
;valuarea acestor investitii depinde de categoria in care au !ost clasi!icate.
8reditele emise de entitatile din cadrul grupului, titlurile de stat si investitiile in datorii
pastrate pana la scadenta sunt recunoscute la costul amorti#at in timp ce tran#actiile si
valorile mobiliare disponibile pentru van#are sunt recunoscute la valoarea reala. Alte
investitii disponibile pentru van#are sunt aratate la valoarea lor reala la data bilantului si
repre#inta investitii ac-i#itionate de Societate si nealocate asiguratilor.
In!estitii in ,ro,rietate
Terenul si cladirile sunt evaluate separat, distinctia intre ele !acandu"se cu a7utorul
unei estimari, daca este necesar. In !iecare ca# evaluarea se !ace la cost. In ca#ul
cladirilor, ci!rele de cost sunt reduse cu amorti#area plani!icata pentru a re!lecta perioada
utila de viata. In ca#ul unei diminuari permanente a valorii, valoarea cladirilor si a
terenurilor sunt inregistrate este redusa la suma recuperabila.
8ostul de cumparare include in general toate c-eltuielile intervenite cu oca#ia
ac-i#itionarii proprietatii. Acesta repre#inta in principal pretul de cumparare si toate
celelalte c-eltuieli pentru ac-i#itionarea si detinerea dreptului de proprietate asupra
terenului &c-eltuieli de ac-i#itie incidentale '.
De,ozite ,e ter*en scurt
?epo#itele pe termen scurt sunt estimate la valoarea lor nominala.
In mii euro -0 decembrie '..0
50
In euro ..%
In RG< 333
In alte valute 9,.
&otal 0 ?3.3
?epo#itele pe termen scurt in euro poarta o dobanda la valoarea pietei de 3,,/
per annum.
?epo#itele pe termen scurt in RG< poarta o dobanda la valoarea pietei cuprinsa
intre ,0/ si 35/ per annum.
?epo#itele pe termen scurt in alte valute poarta o dobanda la valoarea pietei de
1,5./ per annum.
In!estitii e&ectuate in nu*ele +etinatorilor +e ,olite +e asigurare +e !iata
Investitiile sunt calculate la valoarea lor reala la data bilantului. 8astigurilor si pierderilor
nereali#ate le corespund ma7orari sau reduceri ale re#ervei te-nice a!erente activitatii de
asigurari de viata in masura in care riscul investitional este suportat de asigurat.
Acti!e +etinute in ,ro,rietate
Imobili#arile corporale sunt calculate la cost mai putin amorti#area acumulata.
=aloarea bilantiera a mi7loacelor !ixe este anali#ata pentru a stabili daca acestea depasesc
valoarea recuperabila la data bilantului. ?aca valoarea bilantiera depaseste suma
recuperabila, mi7loacele !ixe sunt inregistrate la o suma mai mica.
3enituri nete din investitii
/Neauditat1
=enituri din investitii in titluri de stat si depo#ite bancare 5,% 435
=enituri din investitii in teren si cladiri ,9 ,
Altele ., "
&otal venituri +*0 (4-
Amorti#are cladiri &,%' "
Net +-0 (4-
Leasing &inanciar
Activitatea de inc-iriere in ba#a careia Societatea isi asuma toate riscurile si bene!iciile
proprietatii este de!inita ca un leasing !inanciar. ;c-ipamentul ac-i#itionat prin leasing
!inanciar este inregistrat la o valoare egala cu valoarea cea mai mica dintre valoarea sa
reala si valoarea actuala a ratelor minime la inceputul leasingului, mai putin amorti#area
acumulata.
59
Dis,oniilitati anesti la anca in conturi curente si in casa
?isponibilitatile banesti la banca in conturi curente si in casa includ toate soldurile
debitoare din conturile curente la banci si in cassa.
-0 decembrie '..0 -0 decembrie '...
In mii euro
"n R57
"n valute
&otal "n R57
"n valute

&otal
Jumerar in cassa 55 10 4+( .5% 1. ..
Jumerar la banci ,.05. 1.450 (?--- ,.,%5 ,.9. ..%%1
Jumerar in tran#it 0% " 3. 1,, " 1,,
&otal -?4'0 0?(34 *?0., '?333 '?30. *?4+3
8onturi la banci in valoare de pana la 505 mii euro !ac obiectul unei garantii reale
mobiliare. 8onturile de la banci sunt nete de un provi#ion de 1%5 mii euro repre#entand
bani depusi la 1TR &31 decembrie ,%%%> 1%1 mii euro'.
CAP.0.":C#eltuieli
)rincipalele c-eltuieli e!ectuate de S8 Allian#"Tiriac SA sunt>
8-eltuieli de ac-i#itie
8-eltuieli cu plata daunelor
8-eltuieli non"te-nice
8-eltuieli de reasigurari
Costuri +e ac#izitie
8osturile de ac-i#itie a politei sunt acele c-eltuieli care intervin in procesul de
ac-i#itie. 8osturile de ac-i#itie includ comisioane, alocarea altor c-eltuieli variabile
a!erente emiterii si subscrierii de polite care sunt direct legate de activitatea societatii. In
general, costurile de ac-i#itie a asigurarilor inregistrate in avans repre#inta acea proportie
a costurilor de ac-i#itie intervenite care corespund proportiei de prime brute subscrise
care sunt neincasate la data bilantului
8osturile de ac-i#itie inregistrate in avans sunt calculate pentru !iecare polita.
Jumai comisioanele sunt inregistrate in avans. Alte costuri de ac-i#itie au !ost calculate
ca ca si costuri care au intervenit.
C#eltuieli cu ,lata +aunelor
?aunele intamplate cu privire la activitatea generala includ toate daunele
intamplate in perioada, !ie ca sunt raportate sau nu.
)rovi#ioanele pentru daune neplatite, calculate pe ba#a unor estimari de ca# si
metode statistice, sunt determinate pe ba#a costului estimat a!erent platii tuturor daunelor
%
intamplate pana la data bilantului dar neplatite la aceasta data, indi!erent ca sunt raportate
sau nu, impreuna cu toate c-eltuielile interne si externe a!erente platii daunelor. 6nde
este posibil, provi#ioanele sunt pre#entate nete de estimarile prudente pentru recuperari.
Reasigurarile anticipate si alte recuperari sunt pre#entate separat ca active.
?esi 8onsiliul de Administratie considera ca provi#ionul brut pentru daune si
recuperarile a!erente din reasigurari sunt pre#entate in mod !idel, datoriile !inale ar putea
!i di!erite ca re#ultat al unor in!ormatii si evenimente ulterioare si care ar putea avea drept
re#ultat a7ustari semni!icative ale sumelor pre#entate. A7ustarile !acute la suma
provi#ioanelor sunt re!lectate in situatiile !inanciare consolidate pentru perioada in care
a7ustarile se e!ectuea#a. *etodele !olosite si estimarile !acute sunt periodic revi#uite.
-aune intamplate1 nete de reasigurare
In mii de euro '..0 '...
/Neauditat1
Accident si sanatate &3%.' &4%4'
Autove-icule &0..93' &..,35'
)roprietate &1..1%' &.3'
*aritim &45' ,
R8A &,..9' &,.3,5'
Altele ,19 &,14'
&otal /0-?'((1 /3?+-01
C#eltuieli non-te#nice constau din c-eltuieli cu personalul, amorti#area imobili#arilor
corporale, costuri cu energia si alte costuri care nu sunt incluse in costurile de ac-i#itie.
Alte c4eltuieli non-te4nice "nete#
/neauditat1
Alte venituri operationale ,.5 ,,3
8astig din van#area imobili#arilor corporale 134 35
-+. '*+
8-eltuieli a!erente contractelor de prestari servicii &999' &0,4'
Alte impo#ite &1.%,4' &1.%45'
Amorti#are so!t3are &3%' &.'
Amorti#area imobili#arilor corporale &914' &.%.'
Alte c-eltuieli operationale &,.1,%' &,..5%'
)ierderi din van#area imobili#arilor corporale &31' &19'
/*?0031 /(?+*+1
&otal /(?,'31 /(?,..1
Reasigurari ce+ate
)rimele, daunele si costul de ac-i#itie sunt inregistrate nete de sumele cedate
reasiguratorilor si recuperabile de la acestia. Sumele estimate a !i recuperabile de la
reasiguratori a!erente daunelor neplatite si c-eltuielile de a7ustare sunt inregistrate separat
de sumele estimate a !i platibile asiguratilor.
1
Sumele recuperabile de reasiguratori sunt estimate corespun#ator cu datoria de plata a
daunelor asociata cu polita de reasigurare.
C#eltuieli ulterioare
8-eltuielile oca#ionate de inlocuirea unei componente a imobili#arilor corporale
care este inregistrata separat, sunt capitali#ate cu valoarea bilantiera a componentei care
este amorti#ata. Alte c-eltuieli ulterioare sunt capitali#ate numai cand acestea cresc
bene!iciile economice viitoare ale elementului respectiv de proprietate, utila7 si
ec-ipament. Toate celelalte c-eltuieli sunt recunoscute in contul de pro!it si pierderi ca o
c-eltuiala care a avut loc.
A*ortizare
Amorti#area se reali#ea#a pe ba#a unor rate anuale egale pentru a amorti#a suma
reevaluata a mi7loacelor !ixe pe perioada ramasa a duratei lor de viata dupa cum urmea#a>
Categorie !ni
8ladiri .%
;c-ipament si mobila ,"1.
8alculatoare 1".
=e-icule .
C#eltuieli ulterioare
8-eltuielile ulterioare cu imobili#ari necorporale capitali#ate sunt capitali#ate
numai atunci cand acestea maresc avanta7ele economice viitoare ale activului la care se
re!era. Toate celelalte c-eltuieli sunt inregistrate atunci cand au loc.
A*ortizare
Amorti#area este inregistrata in contul de pro!it si pierdere pe ba#a metodei liniare
pe perioada estimata a duratei utile de !unctionare a imobili#arii necorporale.
Imobili#arile necorporale sunt amorti#ate de la data la care activul este gata de utili#are.
?urata de !unctionare utila a unui so!t3are este de , ani
In mii euro -0 decembrie
'..0
-0 decembrie
'...
Non - viata
?atorii catre reasiguratori 11.500 9.15.
?atorii catre agenti ,.%% 1.430
0(?-33 0.?4.-
#iata
?atorii catre reasiguratori , %
?atorii catre agenti 35 %
-3 .
&otal 0(?('4 0.?4.-
,
Costuri +e ac#izitie si co*isioane +in reasigurare inregistrate in a!ans
Costurile de achizitie si comisioanele din reasigurare inregistrate in avans pot 2i
analizate ast2el:
In mii euro -0 decembrie
'..0
-0 decembrie
'...
Costuri de achizitie inregistrate in avans) non-viata
Sold la 1 ianuarie 1.1. 5,
*iscari in timpul anului 1.515 .3%
<old la at -0-0 decembrie '?,,- 0?0*,
Cost de achizitie inregistrat in avans - viata +- .
&otal '?344 0?0*,
Comision din reasigurare inregistrat in avans
Sold la 1 ianuarie 3.05 49%
*iscari in timpul anului 3.,41 3.305
<old la -0 decembrie ,?00, -?3,4
CAP.1: E!aluarea ,er&or*antelor unei societati +e asigurari:
)er!ormantele unui asigurat depind de succesul obtinut in indeplinirea
obiectivelor? Insa, in ma7oritatea ca#urilor, aceasta evaluare este subiectiva.?esi
pro!itabilitatea este determinata pe ba#a datelor statistice, c-air si aceasta re!lecta o
oarecare subiectivitate.
CAP 1.1:Deter*inarea ,ro&tailitatii
)entru a determina pro!itabilitatea unui asigurator se !olosesc cateva in!ormatii
!inanciare. Acestea includ volumul de prime, rata c-eltuelilor, rata daune, rata
combinata,venitul din investitii si pro!itul si pierderea din exploatare.
Probleme in evalurarea pro2itabilitatii:
;xista cateva probleme inerente evaluarii pro!itului asiguratorului pe
perioade scurte de timp. ?e exemplu, producerea unei catastro!e ma7ore cum
ar !i uraganul, poate !ace ca pro!itabilitatea anului in cau#a sa !ie
nesatis!acatoare desi a!acerile sunt pro!itabile de teren lung.
G problema mai mare apare datorita impreci#iei re#ervelor pentru daune.6n
asigurat trebuie sa construiasca re#erve pentru daunele care s"au produs de7a, dar n"au
!ost inca despagubite. Aceasta se re!era la dunele care n"au !ost inca anuntate
asiguratorului, numite si daunele I1JR &incurred"but"not"reported'. ?eoarece nu poate !i
cunoscuta exact care va !i, eventual, platita, re#ervele, sunt doar simple estimari ale
3
partior !inale. ;rorile in stabilirea re#ervelor sunt des intalnite, asiguratorii !iind nevoiti
sa !aca ulterior, !ie in sens crescator, !ie descrescator.
Aceste erori ale estimarii daunelor in suspensie generea#a distorsiuni ale
pro!iturilor raportate de asigurari, atat in anul in care au !ost corectate. Atunci cand este
subevaluata reverva de daune, pro!itul asiguratorului in acel an este exagerat.8and se va
!ace a7ustarea, pro!tul acelui an va !i diminuat. In ca#ul supraevaluarii, e!ectele sunt
inverse.Avand in vedere ca unii asigurari mai mari au !acut a7ustari ale re#ervelor pana la
3%% de mil. 6S? intr"un an, e!ectele pot !i substantiale. *etodele pentru ameliorarea
e!ectelor sunt complexe si numai partial satis!acatoare
#olumul de prime:
)ro!iturile asiguratorului depind, in mare parte, de volumul de prime. In
ceea ce priveste pro!ilul din activitatea de investitii, aceasta depinde c-iar mai
mult de volumul primelor, avand in vedere ca !ondurile pentru investitii sunt
constituie din primele incasate. )rin urmare, pentru a anali#a succesul
asiguratorului in indeplinirea obicetivului de obtinere a pro!ilului, trebuie sa se
tina cont de volumul de primire. Ideal este ca societatile sa inregistre#e o
crestere reala, care sa re#ulte din subscrierea de noi a!aceri si nu din cresterile
de prima sau datorita in!altiei.
?esi este de dorit sa se inregistre#e o crestere, daca aceasta este prea
mare, poate constitui un semnal de alarma. <a ba#a acestei cresteri sar putea
sa se a!le relxarea standarelor de subscriere, sau practicarea unor prime
inadecvate, !ata de riscurile asumate. In ambele asituatii, cresterea primelor
poate genera ulterior o reducere sau pierderea a pro!iturilor.
8resterea volumului de prime, sau stagnarea acestuia, trebuie sa
evalue#e in !unctie de conditii actuale ale pietei. In perioadele de intensa concurenta, este
greu sa se inregiste#e o crestere importanta a primelor.
;xemplu din !igura 4.1 pre#inta primele nete totale
inregistreate in industria asigurarilor de bunuri si raspundere civila, in intervalul
190%"199%. Se observa ciclicitatea evolutiei in aceasta perioada. 8resterea
exprimate in preturi curente a variat intre 3,,/ in anul 1909 si ,,,4/ in anul
1905, re!lectand conditiile concurentiale ale pietei. In preturi constante &anul
190%', volumul total de primire din industrie a sca#ut in patru ani &190,, 190,,
1909, 199%'.
;ste greu sa se stabileasca reguli re#onabile pentru evaluarea
corectitudinii incorectitudinii sau excesivitatii cresterii primei. G crestere
in!erioara mediei inregistrate in industrie indica existenta unei probleme si
trebuie sa se gaseasca o explicatie.
G crestere a premierelor mult superioara mediei din industrie necesita,
de ,asemena, o explicatie. 8resterea este generata de avanta7e concurentiale
realte, sau de o activitate de subscriere relaxata si de primire
necorespun#atoareL

Prine nete subscriese Modi2icarea precentuala
Anul =aloare reala =aloare nominala =aloare reala =aloare nominala
190% 9...50.49 9...50.49 " "
1901 99.,.... 9%.%%..%.4 3,9 ".,0
4
190, 1%3.950.,,1 00.0..041 4, "1,4
1903 1%0.90,.0%0 9%.14,.935 4,0 1,.
1904 110.155.311 93.%0.414 0,4 4,%
190. 144.105.4,% 11%.4%3.%0% ,,,% 1,0
1905 15.105.4,% 13,.4..9,% ,,,4 ,%,,
190 193.,4..9 14%.134.,% 9,. .,5
1900 ,%,.%14.590 14%.50.5% 4,. %,4
1909 ,%0.30.93. 130.453..% 3,, "1,5
199% ,1.0,4.04% 13.34,.,% 4,. "%,0
Jota> S"a luat in calcul indicele de pret al consumatorilor pentru #onele urbane.
Figura(! W)rine nete subscrise pentru asigurarea bunurilor
Rata cheltuelilor:
8-eltuelile societatii de asigurare sunt cel mai des exprimate cu a7utorul ratei
c-eltuielilor, calculata ca raport intre c-eltuieli si prime. ;xemplul din !igura 4.,
pre#inta rata c-eltuelilor pentru toate categoriile de asigurari combinate, in intervalul
1903"199%.Rata c-eltuelilor pentru solutionare are vendicarilor este !recvent combinata
cu rata daunei, si nu cu alte c-eltueli &denumire si c-eltueli a!erente activitatii de scriere'.
Rata c-eltuelilor varia#a !oarte mult diverse categorii de asigurari.

Ratele cheltuelilor
Anul A7ustarea 8omisioane Alte ac-i#itii 8-eltueli Impo#ite Total
adunelor broCeraj generale
1903 1%.0 1,. 5.% 5.9 ,.9 39.,
1904 11.1 1,. ..9 5.4 3.% 39.%
190. 11. 1,.% ..4 ..4 3.1 3.5
1905 11.4 11.9 ..% ..1 3.1 35..
190 11.4 11.9 ..1 ..3 3.1 35.
1900 11.9 11.0 ... ..4 3.1 3.5
1909 1,. 11.. .. ... 3., 30.
199% 1,.9 11.3 5.% ..5 3., 39.%
Jota> 8-eltuelile pentru a7ustarea se impart la primele cuvinte, alte c-eltueli se imaprt la
primele subscrise. Rata impo#itelor nu include impo#itele !ederale asupra venitului.
Figura(( WRata c-eltuelilor pentru asigurarea de bunuri
?e asemenea, rata c-eltuelilor varia#a si in timp. 8and primele cresc rapid, rata
c-eltuelilor tinde sa scada, deoarece c-eltuelilor nu cresc la !el de repede ca si daunelor.
8and primele sunt sca#ute, ca urmare a concurentei sau reglementarilor existente, rata
c-eltuelilor creste, deoarece c-eltuelile se maresc datorita in!latiei. Aceasta relatie este
evidenta daca vom compara rata c-eltuelilor din !igura 4., cu modi!icarea primelor nete
subscrise, pre#entant in !igura 4.1.
In general, o rata a c-eltuelilor mai mare decat rata medie din industrie indica ine!icienta.
In ca# contrar, o rata mai mica este semnul e!icientei superioare.Totusi, aceste comparatii
.
trebue sa !ie reali#ate pentru !iecare categorie de asigurari in parte, deoarece rata di!era
!oarte mult in !unctie de tipul asigurarii. ?e exmplu, rata c-eltuelilor de subscriere pentru
asigurarea de incendiu era de 35,4/ in anul 190, in timp ce pentru asigurarea de
raspundere pentru incompetenta pro!esionala era de 13,,/.
Daunele
Succesul asiguratorului in activitatea al daunelor asigurate este cel mai des
exprimat cu a7utorul ratei, calculata ca raport intre daunele suportat si primele cuvenite.
Rata daunei poate sa ia sau nu in calcul c-eltuelile pentru solutionarea
revendicarilor. ;ste !oarte important sa se stie daca rata daunei re!lecta si aceste c-eltueli,
deoarece pot repre#enta un procent mare din dauna. ?e exmplu, in 190, daunele
repre#entau 0%/ din primele cuvenite pentru asigurarea de raspundere pentru
incompetenta pro!esionala, in timp ce c-eltuelile pentru solurionarea revendicarilor
repre#entau ,0,./.
Rata daunei trebuie evaluata in corelatie cu rata c-eltuelilor. G companie cu o
rata a c-eltuelilor mai mica decat media din industrie isi poate permite sa aiba o rata a
daunei mai mare decat din industrie, obtinand in continuare un pro!it acceptabil.
;xemplu din !igura 4.3 pre#inta rata daunei pentru toate categoriile de asigurari
combinate, in intervalul 1903"199%.
Anul Rata daunei Rata c-eltuelilor de Rata daunei si a c-eltuelilor de
Nete @ ajustare @ ajustare @
1903 %. 1%.0 01..
1904 .1 11.1 00.,
190. .% 11. 00.
1905 %., 11.4 01.5
190 55.5 11.4 .9
1900 55.4 11.9 0.3
1909 59., 1,. 0,.%
199% 59.4 1,.9 0,.3
Figura (& W Ratele daunelor pentru asigurarea de bunuri
Rate combinate
?eoarece rata daunei si rata c-eltuelilor trebuie sa !ie interpetate in corelatie,
este mai bine sa !ie combinate. Suma dintre aceste doua rate este denumita rata
combinata. G rata combinata mai mica de 1%%/ indica !aptul ca societatea a obtinut
pro!it din activitatea de asigurare &numit si por!it din subscriere', pro!it care nu re!lecta
pro!itul sau pierderea din activitatea de investitii. G rata combinata mai mare de 1%%/
indica o pierdere din operatiile de asigurare.
;xista doua rate combinate !olosite in industria asigurarilor> rata combinata
statutara si rata combinata comerciala. Rata combinata statutara este calculata dupa
modelul pre#entat in Raport Annual, depus la autoritatile de stat. ?eterminarea acestei
rate se !ace prin impartirea sumei repre#entand despagubite si c-eltuelile suportate la
5
valoarea primelor cuvenite. In ca#ul unei companii in crestere, primele cuvenite sunt
in!erioare primelor subscrise. ?eoarece ma7oritatea c-eltuelilor de subscrise sunt strans
legate de primele subscrise, rata combinata staturata tinde sa diminue#e pro!itabilitatea
unei societati care se extinde. )e de alta parte, va duce la supraveg-erea pro!itului pentru
o societate cu un volum al primelor in scadere.
Rata combinata comerciala a !ost creata in scopul de a evita de#avanta7ele
ratei combinate statutare. )entru a calcula rata combatanta comerciala, daunele suportate
si c-eltuelile pentru solutionarea revendicarilor se impart la primele cuvenite, iar
c-eltuelile de subscriere se impart la primele subscrise.
?i!erenta este clari!icata cu a7utorul unui exemplu ûaNing 8asualt4
8omapan4 a pre#entat statisticile pentru anul anterior, asa cum reiese din exemplul din
!igura 4.4.
=olumul de prime inregistrat de ûaNing 8asualt4 a crescut rapid anul
trecut, asa cum indica primele subscrise, care sunt cu ,./ mai mari decat primele
cuvenite. )rin urmare, rata combinata comericala a !ost mai mica decat rata combinata
statutara.
;xemplul din !igura 4.. indica rata combinata pentru toate categoriile de
asigurari combinate, pentru intervalul 1903"199%.Se observa ca industria asigurarilor a
inregistrat pierderi din activitatea de subscrise in !iecare an din perioada anali#ata, rata
combinata !iind maxina in 1904, si anume de 110/.
<a !el ca in ca#ul ratei a daunei ratei c-eltuelilor, rata combinata trebuie sa
!ie evaluata in corelatie cu conditiile din cadrul industriei. ?e asemenea, trebuie sa se tina
cont ca rata combinata pentru un singur an poate !i a!ectata negativ de de#astre naturale,
cum ar !i cutremurele si uraganele.
#enitul din investiti:
)ana acum, discutia asupra pro!itabilitatii asiguratorului s"a re!erit numai la pro!ilul
sau pierderea din subscrise, !ara a lua in considerare operatiile de investitii ale
asiguratorului. S"a ignorat ast!el o sursa importanta de pro!it. ?e !apt asa cum indica
exemplul din !igura 4.5, activitatile de investitii au repere#entat principala sursa de pro!it
din industrie in anii I0%, desi unii asiguratori particulari au inregistrat pro!ituri din
subscrise cativa ani.
8-eltueli de subscriere suportate ..%%%.%%%
?espagubiri suportate si
c-eltueli privind solutionarea revendicarilor 14.%%%.%%%
)rime subscrise ,..%%%.%%%
)rime cuvenite ,%.%%%.%%%
Rata combinata statutara va !i >
?espagubiri suportate _ 8-eltueli de subscriere suportate `
)rime subscrise prime subscrise
`14.%%%.%%%_..%%%.%%%` %,9. sau 9./
,%.%%%.%%%
Rata combimbinata comerciala va !i>
?espagubiri suportatea _ 8-eltueli de subscriere suportate `
)rime subscrise prime subscrise
14.%%%.%%% _ ..%%%.%%% ` %,_%.,_ %,9 sau 9%/

,..%%%.%%%
aInclud c-eltueli pentru a7ustarea daunelor
Figura (( 58alculul ratei combinate
Gperatiile de asigurare generea#a !onduri mari, care pot !i investite, cum ar !i
re#ervele de dauna, re#ervele pentru c-eltueli privind solutionarea daunelor si re#ervelor
pentru prime cuvinete. Re#ervele de dauna si re#ervele pentru c-eltueli privind
solutionarea daunelor sunt deosebit de importante pentru asigurarea de raspundere.
Inatar#ierea inerenta procesului de solutionare a revendicarii pentru raspundere generea#a
re#erve de dauna !oarte mari. Trecerea treptata de la o industrie in care predomina
asigurarea bunurilor, la o industrie dominata de asigurarea pentru raspundere, asociata cu
o crestere a ratei de dabanda, a !acut ca pro!itul din investitii sa devina mai important in
anii I0%. ?esi ratele de dabanda s"au redus oarecum in ultimii ani, venitul din investigatii
repre#inta inca sigura sursa de pro!it pentru ma7oritatea asigurarilor.
Pro2itul sau pierderea din activitatea curenta:
Re#ultatele curente repre#inta suma dintre re#ultatele de exploatare si
re#ultatele !inanciare. Industria asigurarilor a obtinut un pro!it !ie din subscriere doar intr"
un singur an..Tot profitul industriei a provenit din operatiuni de investitii In ceilalti 1,
ani ai perioadei anali#ate, asigurarii obtin pro!ituri din investitii din trei surse.)rima, si
cea mai stabila, o repre#inta venitul din investitii sub !orma de doban#i, dividentele si
rente, provenind din obligatii, actiuni, avere imobiliara si alte active sub !orma
investitiilor. 8ea de"a doua sursa o repre#inta castigurile de capital din cesionare, care
re#ulta in urma van#arii unui activ la o valoare mai mare decat costul de ac-i#itionare.
6ltima sursa o repre#inta castigurile sau pierderile de capital din reevaluare, care re#ulta
atunci cand valoarea de piata a unui activ creste peste sau scade sub costul de ac-i#itie,
dar activul nu este cesionat.=alorile din !igura 4.5 nu include cresteri de capial din
reevaluare.

Pro2ituri sau pierderi ca procent din primele incasate
!nul <buscriere "nvestitii &otal activittate
190 1,5/ 9,3/ 1%,9/
199 "1,. 1%, 9,,
190% "3,5 11.0 0,,
1901 "5,. 13,5 ,1
190, "1%,1 14,5 4,.
1903 "1,,4 14,9 ,,.
1904 "10,. 1.,4 "3,1
190. "19,% 14,5 "4,3
1905 "1%,% 13,, 3,,
190 ".,5 1,, ,,
1900 ".,9 13,9 0,%
1909 "1%,, 1.,1 4,9
199% "1%,1 1.,, .,1

0
Figura (6"Re#ultatele curente ale asigurarii de bunuri
<atis2acerea nevoilor clientilor>
)ro!iturile asiguratorului sunt greu de evaluat, dar si mai di!icil este sa se
evalue#e asiguratorului in ceea ce priveste satis!acerea nevoilor clientilor. Ju existe
posibilitatea de a se determina direct per!ormantele asiguratorului in aceasta directie,
ci se !olosesc indicatii indirecte privind succesul sau esecul.
?aca volumul de prime al unei societati creste mult mai rapid decat media
din industria asigurarilor, aceasta poate indica !aptul ca societatea satis!ace nevoiele
clientilor. ;ste adevarat totusi ca aceasta ar putea !i consecinta unor practici de
subscriere inadecvate, sau unor prime necorespun#atoare.
Reclamatiile detinatorului de politie repre#inta un alt semn al succesului
sau esecul privind satis!acerea cerintelor clientilor. Toti asiguratorii primesc
reclamatii, !iecare dintre aceasta trebuind sa !ie evaluate din punct de vedere al unui
posibil esec in satis!acerea nevoilor publice.
8ateva departamente de stat din domeniul asigurarilor au publicat liste ce
Reclamatiile pe care le"a primit !iecare societate in parte. Jumarul acestor reclamatii
poate !i un semn al succesului sau esecului !ata de celelalte societati din industrie.
6niunea 8onsumatorilor reali#ea#a periodic un studiu asupra membrilor sai,
pentru a determina gradul de satis!acere a plublicului privind asigurarea auto si cea a
detinatorilor de locuinte. Re#ultatele acestui studiu sunt publicate in revista organi#atiei
H8onsum ReportsK. Aceasta cuprinde o lista a celor mai satis!acatori si a celor mai putini
satis!acatori asiguratori, dupa cum re#ulta din raspunsurile o!erite in studiul reali#at.
Agentii si broNerii din asigurari pot repre#enta, de asemenea, o sursa de
in!ormatii pentru evaluarea succesului asiguratorului in aceasta privinta. Acestia intra in
contact direct cu clientii si asculta plangerile acestora si laudele aduse asiguratorilor.
Totusi, agentii si broNerii sunt destul de subiectivi in evaluari pe care le !ac.
<atis2acerea cerintelor legale:
)er!ormantele unui asigurator in ceea ce priveste satis!acerea cerintelor legate
sunt indicate de numarul de actiuni penale, civile si legale intentate impotriva acestuia.
Aceste actiuni trebuie sa !ie anali#ate cu atentie, pentru a se vedea daca re#ulta ca
urmarea a ignorarii cerintelor legale.
*a7oritatea statelor publica o lista a actiunilor regulamentare intemnitate
impotriva asigurarilor. Aceste in!ormatii pot !i utile pentru a compara per!ormantele unui
asiguratorilor cu cele ale concurentilor sai.
"ndeplinirea responsabilitatilor sociale:
Gbiectivul indeplinirii obligatiilor sociale este cel mai greu de evaluat. Ju exista
standarde a per!ormantelor, iar in!ormatiile disponibile publicului, in ceea ce priveste
unui anumit asigurator, sunt insu!iciente. ;ste adevarat ca un asigurator poate sa"si
evalue#e per!ormantele pe ba#a inregistrarilor proprii, dar este greu sa se reali#e#e o
comparatie cu asiguratorii concurenti, datorita lipsei in!ormatiei necesare.
6n posibil indicator al responsabilitatii sociale il repre#inta bene!iciile pe care
un asigurator le o!era anga7atilor sai. )entru a !ace o comparatie sa pot !olosi in!ormatii
o!erite de 8amera de 8omert a S6A si de diverse asociatii comerciale privind societatile
de asigurari. )lanurile de bene!icii pentru anga7atii !ac parte din compensarea anga7atilor,
deci nu sunt cadouri gratuite. )rin uramre, planurile de bene!icii mai gereroase pot !i
9
concepute pentru a atrage !orta de munca, dar pot indica si preocuparea companiei pentru
bunastarea anga7atilor, protectia putand sa se extinda si asupra persoanelor apropiate
anga7atilor.
Activitatile ala daunelor pot !i un indicator al preocuparilrilor umanitare si al
responsabilitatii sociale. Singurele satatistici obiective pentru evaluarea acestor activitati
sunt pre#entate de volumul c-etuelilor. ?esi este greu sa se obtina in!ormatii copartive,
asociatiile comerciala pun la dispo#itie o parte din aceste in!ormatii. 8ontributiile la
programele si institutile medicale, de asistenta sociala si educative repre#inta un alt
indicator al preocuparilor umane si al responsabilitatii sociale.
CAP 0.":E&icienta asigurarilor
:orma a e!icientei economico"sociale, care exprima raportul
dintr re#ultatele optime obtinute din activitatea de asigurari si c-eltuielile &despagubirile'
determinate de re!acerea bunurilor distruse sau plata sumelor asigurate, respectiv
re#ultate !inanciare obtinute de societatea de asigurari.
Jotiunea de e!icienta provine din limba latina, si anume de la verbul He!!iciereK,
care avea intelesul de a indeplini, a re#ulta.Ast!el a spus, e!icienta este masura in care s"a
reali#at e!ectul propus. In economia noastra, e!icienta economica a asigurarilor trebuie
privita atat prin prisma intereselor societatii de asigurari, cat si prin prisma intereselor
asigurarilor.
)entru societatea de asigurarile, sunt cu atat mai e!iciente cu cat Wla primele se
asigurate date W plata despagubirilor, a sumelor asigurate si a c-eltuelilor administrativ"
gospodaresti sunt mai mici.)entru asigurati W la aceleasi prime de asigurare platite W
e!icienta economica a asigurarilor este atat mai ridicata ca cat sumele asigurate si,
respectiv, despagubirile pe care le primesc sunt de nivel cat mai apropiat de valoarea
reala a bunului distrus si daca timpul de la producerea evenimentului asigurat pana la
primirea sumelor ca repre#inta despagubirile si sumele asigurate este mai scurt.
Se poate a!irma ca asigurarile reali#ea#a !unctia e!icienta, deoarece societatatile
de asigurari urmaresc reali#area unui pro!it. ?aca inregistrea#a pierderi, societatea de
asigurari poate a7unge in situatia de !aliment. %? a? se anali#ea#a si se exprima cu a7utorul
mai mult indicatorii, dintre care unii sunt speci!ici unor anumite !eluri de asigurari.
Selectarea indicatorilor care se utili#ea#a pentru comensurarea e!icientei economico"
sociale a asigurarilor se poate !ace in !unctie de mai multe criterii, cum sunt > a'
obiectivele anali#ei ce urmea#a a se e!ectuaEb' nevelul micro sau macro economic la care
urmea#a sa !ie e!ectuat atudiulE c' modul de reglementare 7uridica a asigurarilor care
urmea#a sa !ie examinateE d' ramura de asigurare care !ace obiectul anali#ei.
:iecare dintre indicatorii utili#ati pentru exprimarea e!icientei evidentia#a anumite
laturi ale activitatii de asigurare. ;ste di!icil de e!ectuat o ierar-i#are a acestor indicatori
si, de asemenea nu se poate a!irma ca unii indicatori ar avea o putere de expresie mai
mare decat altii. ;!icitenta economica"sociala a asiguarilor se aprecia#a prin gradul de
satis!acere atat a cerintelor generale ale societatii,cat si ale !iecariu asigurat.
?aca se accepta ca o parte a activitatii de asigurare are caracter productiv,
re!erindu"se la compensarea daunelor din economie se poate calcula productia neta
0%
reali#ata de societate de asigurari, care are urmatoarele componente principale>
despagubiri platite pentru bunuri, salariile, contributiile, pentru asigurarile sociala si
pro!itul. +radul de e!icienta economica"sociala a activittii de asigurari pentru societate se
poate exprima cu a7utorul ratei productiei nete, care se determina ast!el>
Rpn `)JF8 a1%%, in care
Rpn ` repre#inta rata productiei neteE
)J` productia netaE
8` costul asigurarii, in care se include c-eltueli re!eritoare la constructia si admiterea
!ondului de asigurare, c-eltuelile generale si c-eltelile administrative" gospodaresti.
;!icienta economica"!inanciara a asigurarilor poate !i examinata in mod stiinti!ic
numai daca se ba#ea#a pe datele o!erite de sisteml in!ormational din domeniul
asigurarilor. )e ba#a acestor date se pot cerceta, anali#a si intercepta re#ultatele obtinute
in domeniul asigurarilor, pot !i identi!icati !atorii care le"au determinat si, de asemenea,
se pot stabili caile si masurile necesare pentru cresterea e!icientei. <a anali#a e!icientei
activitatii si asigurari este necesare sa se tina de un !actor speci!ic, care in!luentea#a
nemi7locit volumul c-eltuelilor e!ectuate de societatea de asigurari cu plata
despagubirilor si a sumelor asigurate, si anume caracterul aleatoriu al !enomenelor
genratoare de daune. ?in aceasta cau#a, anali#a e!icientei economico"sociale trebuie
examinata pe o perioada de timp cat mai indelungata, nu mai putin de . W1% ani. In acest
!el, se pot trage conclu#ii cat mai bine !undamentate. 8u privire la asigurarile !acultative
necesar sa se aiba in vedere calitatea si amploarea activitatii des!asurate de asiguratori,
contrctarea unui numar cat mai mare de asigurari. ;xtinderea cat mai mult a activitatii de
asigurare, cuprinderea a cat mai mare persoane si bunuri in asigurari, constituie o permisa
a obtinerii unei e!icinete ridicate.
CAP 0.(:Princi,alii in+icatori ai e&icientei
In vederea caracteri#arii cat mai complete a e!icientei activitatii de asigurare in
toata comlexitatea sa, se !oloseste o gama larga de indicatori speci!ici, cum sunt ci ce
urmea#a>
Productivitatea muncii in domeniul asigurarii - care arata cuantumul incasarii din prime
de asigurare determinat, in medie, pe un lucrator al asiguratorilor si se determina pe ba#a
urmatorului calcul >
)*
1
` T
i
F J
1
,
in care>
)*
1
` repre#inta productivitatea muncii pe un lucrator al asiguratorilor, exprimata in leiE
T
I
` totalul incasarilor de prime de asigurare, in leiE
J
1
` numarul lucratorilor ascriptici incadrati in asigurari.
01
Productivitatea muncii in activitatea de contractare a asigurarilor - care se exprima prin
numarul de asigurari contractate ce revin, in medie, pe un lucrator al asigurarilorE se
determina ast!el>
)*
n
`J
ac
FJ
1
,
in care>
)*
n
`repre#inta productia munii calculata pe un lucrator nescripticE
J
ac
`numarul asigurarilor contractateE
J
1
` numarul de lucratori care se ocupa cu contractarea asigurariE
Suma medie asigurata ce revine pe un contract de asigurare , care se determina pe total
asigurari si separat pentru asiguraile noi contracte pe o anumita perioada de timp.
Prima medie incasata pe un contract de asigurare - care arata gradul de mobili#are a
numerarului de la ersoanele !i#ice asigurate in cadrul asigurarilor !acultatevi de bunuri si
persoaneE se determina ast!el>
)*
I
`T)
i
FJ
ac
,
in care>
)*
I
`repre#inta prima medie incasataE
)T
I
`primele totale incasateE
J
ac
`numarul de asigurari contractete.
Prima medie pe locuitor - care se determina raportand totaul primelor incasate la numarul
total al cetatenilor tarii, dupa urmatorul calcul>
)
1
`)T
i
FJ8,
in care>
)
1
`repre#inta prima medie pe locuitorE
)T
I
`prmele totale incasateE
J8`numarul total al cetatenilor tarii. Acesti indicatori re!lecta gradul de de#voltare a
asigursrilor in general.
3olumul primelor de asigurare incasate , este unul dintre indicatorii principali care
evidentia#a extinderea categoriilor de asigurari practice de catre societatea de asigurarii.
)rimele de asigurare incasate sunt utili#ate pentru constituirea !ondului de asigurare
constituirea !ondului de aigurare care serverste la plata despagubirilor si a sumelor
0,
asigurate. 8a urmare, este necesara cunoasterea obiectelor asigurabile si stabilirea bine
!undamentata, pe ba#e stiinti!ice , a primelor de asigurare. Indicatorul volumul primelor
de asigurare incasate evidentia#a capacitatea de absorbtie a peitei asigurarilor.
7ivelul protectiei prin asigurarea riscurilor din societate , este un indicator semni!icativ
din punct de vedere al nodului in care asigurarile isi indeplinesc !unctiile in societate.
Acest indicator se calculea#a ca raport intre valoarea despagubirilor platite e!ectiv pentru
riscurile cuprinse in saigurare si valoarea tuturor pagubelor asigurate estimate, care pot sa
apara in societate intr"o anumita perioada de timp,
e!ectuandu"se urmatorul calcul>
J)A`?AF=)Aa1%%,
in care>
JA)`repre#inta nivelul protectiei prin asigurareE
?A`despagubirile de asigurare platiteE
=)A` valoarea pagubelor asigurabile.
Riscurile se evaluea#a pe ba#a datelor statice privind !recventa si intensitatea
evenimentelor productoare de daune in economie pe o perioada de timp relativ
indelungata in !unctie de !elul riscurilor. ?e pilda, pentru !urtuna, ploi torentiale,
grindina, mortalitaea animalelor, transportul mar!urilor,accidente de circulatie, se iau in
studiul evenimentele pe ba#a datelor statistice pe o perioada de . W 5 aniE pentru uragane,
alunecari de teren si prabusiri de teren, incendiile, etc. se studia#a evenimentele de
aproximativ 1% aniE pentru cutremure de pamant, perioada de studiu statistic circa 3% de
ani. In toate ca#urile este vorba numai de riscuri cuprinse in asigurare.
8radul de cuprindere in asigurare , indica gradul de de#voltare a asigurarilor si se
cacalculea#a raportandu"se obiectele asigurate la totalul obiectelor asigurate din aceleasi
categorii, dupa !ormula>
+
ca
`G
a
FT
oa
a1%%,
in care>
8
ca
`repre#inta gradul de cuprindere in asigurareE
G
a
òbiectele asigurateE
T
oa
`totalul obiectelor asiguabile din aceeasi categore.
8u cat gradul de cuprindere in asugurari este mai mare, cu atat sunt mai mari
posibilitatile de crestere a e!icientei economico"sociale, deoarece se reali#ea#a o dispersie
mai uni!roma a riscurilor, diminuandu"se !enomenul de antiselectie.
8radul de acoperire prin asigurare se determina ca un raport intre suma asigurata si
valoarea reala a bunului asigurata, dupa urmatorul calcul>
+
ca
`S
a
F =
b
a1%%,
in care>
03
+
ca
`repre#inta gradul de cuprindere in asigurareE
S
a
`suma asigura pentru bunul datE
=
b
`valoarea realta a bunului la data inscrierii asigurariiE
Acest indicator arat procentual raportul in care se a!la suma asigurata comparativ
ca valoarea reala a bunului asigurat.
8radul de acoperire a daunei este raportul dintre despagubirea ce se acorda si paguba
su!erita de bunul asiguratEse determina e!ectuand urmatorul calcul>
+
ad
`?F)a1%%,
in care>
+
ad
`repre#inta gradul de acoperire a dauneiE
?`despagubirea acordata asiguratuluiE
)`valoarea pagubei su!erita de bunul asigurat.
Acest indicator se calculea#a, de regula, pe categorii de bunuri asigurate si se
utili#ea#a deoarece, potrivit principiului raspunderii limitate, asigutatii sunt antrenati in
suportatre partiala a daunei, !apt care ii determina sa conserve cat mai bine bunurile
asigurate.
Costul relativ al activitatii de asigurare se exprima ca raport intre c-eltuelile totale
e!ectuate cu activitatea de asigurare&pe !eluri de bunuri etc.' si incasarile totale re#ultate
din primele de asigurare, e!ectuandu"se urmatorul calcul, pe !eluri de asigurari>
8
ra
`8
t
FI
1
a1%%,
in care>
8
ra
`repre#inta costul relativ al activitatii de sigurareE
8
t
`c-eltuelile totale e!ectuate cu activitatea de asigurareE
Iìncasari totale re#ultate din primele de asigurare.
Acest indicator se utili#ea#a la e!ectuarea de anali#e pe !eluri de bunuri de
asigurare, pe !orme de asigurare, in pro!il terotorial, pe secotare economice, pe un numar
mai mare de ani, ceea ce permite sa se obtina conclu#ii pretioase asupra marimilor
primelor de asigurare si luandu"se masuri cuvenite.
Rata daunei expima raport dintre despagubirile si sumele asigurate platite, pe de o partem
si incasarile, re#ultate din primele asigurarem pe de alta parte, e!ectuandu"se urmatorul
calcul pe !eluri si categorii de asigurari>
R?` T)?FT
I
a1%%,
in care>
R?`rata dauneiE
T)?`totalul de parti de despagubiri si sume asigurateE
T
I
`totalul de incasari din primire de asigurare.
04
Aceste se poate determina pe !iecare !el de asigurare, precum si de principalele
categorii de asigurari, pre#entand o importanta deosebita in preci#area re#ultatelor
economico"!inanciare ale societatii de asigurari. 8u cat rata daunei este mai mica &sub
1%%', cu atat societatea de asigurari are o situatie !inanciara mai buna.
Rata daunei nu este totusi un indicator su!icient, deoarece nu cuprinde toate
c-eltuelile e!ectuate de catre societatea de asigurari.Ritmul in!latiei in!luentea#a negativ
rata daunei. 8u cat se va reduce rata daunei, cu atat se va consolida situatia !inaciara a
societatii de asigurari, cu atat va creste e!icienta activitatii sale.
Rata venitului net este indicatorul ce a7utorul caruia se aprecia#a nivelui re#ultatelor
!inanciare ale asiguratoruluiE se calculea#a ast!el>
R
vn
`&="8'a1%%F=,
in care>
R
vn
`repre#inta rata venitului netE
=`veniturile totale re#ultate din incasarea primelor de asigurareE
8` totalul c-eltuelilor e!ec!tuate de asigurator.
Acest indicator &in procente' arata cat de !iecare stua de lei de prima de asigurare
incasata ramane netto asiguratorului, dupa e!ectuarea tuturor c-eltuelilor. Re#ultatele
!inanciare ale asiguratorului se aprecia#a si cu a7utorul indicatorului c-eltueli la un leu de
venit net&v.'.
-urata medie de lic4idare a daunelor arata ca timpul cat durea#a constatarea, evaluarea
pagubelor si timpul pana cand se plateste asiguratului despagurea. Acest indicator se
determina ca raport intre numarul #ilelor exprimate de la avi#area daunei pana la plata
despagubirii de numarul daunelor solutionate e!ectuandu"se urmatorul calcul>
?
1
` t
1
_t
,
_\._t
n
Fn` t`1Fn
in care>
?
1
` repre#inta durata medie de re#olvare a daunelorE
t` numarul #ilelor exprimate de la avi#area daunelor pana la solutionarea lorE
n`numarul daunelor solutionate.
Acest indicator se calculea#a pe categorii de bunuri cuprinse in asigurare, la nivel
sucursalelor sau la nivelul societatii de asigurari.8u cat acest indicator este mai mic, cu
atat asiguratii primesc mai repede despagubiri pentru re!acerea bunurilor distruse. )entru
asigurati, e!icienta asigurarilor este, din acest punct de vedere, cu atat mai mare, cu cat
despagubirea se plateste intr"un timp mai scurt de la producerea daunei.
7ivelul c4eltuelilor de administratie la !000 de lei prima incasata se determina ca raport
intre totalul c-etuelilor pentru !ormarea si administrarea !ondului de asigurare &1%%% de
lei', la totalul primelor incasate, e!ectuindu"se urmatorul calcul>
J8A`T8Aa1%%%FT)I,
0.
in care>
J8A` repre#inta nivelul c-eltuelilor de administratie la 1%%% de lei prime incasateE
T8A` totalul c-eltuelilor de administratieE
T)I`totalul primelor incasateE
Profitul este indicatorul principal de comensurare a re#ultatelor !inanciare si, deci, al
e!icientei asigurarilor, avand un rol important in in!aptuirea gestiunii economic"
!inanciare. ;l se calculea#a ca di!erenta intre totalul veniturilor si c-eltuelilor programate
ale societatii de asigurari. ?atorita !aptului ca volumul despagubirilor platite di!era de la
un an la altul, pro!itul nu poate constitui un criteriu absolut cu a7utorul caruia sa se
comensure#e e!icienta economica"sociala a sigurarilor.
)ro!itul are insa un rol important in rali#area autonomiei serveste ca i#vor de
alimentarea veniturilor bugetului de stat, stimulea#a salariatii din asigurari,
cointereasea#a societatea de asigurari, este mi7locul e!icace de control etc. )ro!itul
societatii de asigurari se determina pe ba#a bilantului a actionarlor. ?in pro!itul societatii
dr pot constitui !onduri destinate moderni#arii, cercatarii si de#voltarii de asigurari noi,
investitiilor, reparatiilor, precum si pentru alte destinatii stabilite de adunarea generala a
actionarilor. ?in pro!itul anual se constituie !ondul re#erva, care poate !i cel mult ./ din
pro!itul total preva#ut in bilant anual &constituirea acestui !ond se e!ectuea#a pana cand
atinge minimum a cincea parte din capitalul social', precum si alte colete legale.
05
Impo#itul pe pro!it se scade din pro!itul preva#ut in bilant, obtinandu"se pro!itul
cuvenit actionarilor, care se reparti#ea#a intre acestia, proportional cu raportul la capitalul
social, precum si pentru alte nevoi ale societatii pierderi, adunarea generala a actionarilor
anali#ea#a cau#ele, iar suportarea lor se !ace de catre actionari proportional cu raportul la
capitalul social si in limita capitalului subscris.
)rincipalele cai de crestere a e.a. sunt>imbunatatirea legislatiei asigurarilor,
existinderea s!erei de cuprindere a asigurarilor de persoane, bunuri si de raspundere
civilaE imbunatatirea raportului dintre venitului si c-eltuelile de asigurare atat la nivel
national, cat si la nivelul 7udetelor, municipiilor si oraselorE utili#area rationala a
!ondurilor de asigurare mai ales pentru prevederea daunelorE reducerea c-eltuelilor
societatii de asigurariE revererea primelor de asigurare si a altor lanturi ale asigurarilorE
!olosirea unor noi stimulente pentru asigurati, menite sa aduca la o mai buna pa#a si
ingri7ire a bunurilor asigurateE ridicarea la o noua calitate a intregii activitati a
asigutatoruluiE per!ectionarea continua a pregatirii pro!esionale a tuturor salariatilor din
domeniul asigurarilorE !olosirea masinilor electronice de calcul pentru mecani#area
operatiunilor de asigurari.
8resterea continua a e.a. reclama e!ectuarea, pe ba#a datelor sistemului
in!ormational, a unor studii si anali#e sistematice, apro!undate, pentru a se depista
cau#ele care au determinat re#ultatele !inanciare obtinute si a se stabili masurile ce
urmea#a a !i luate pentru per!ectionarea activitatii de asigurare.
8resterea continua a reasigurarilor in valuta reclama intensi!icarea prospectarii
pietei straine a asigurarilor, strangerea legaturilor cu !irmele si societatile straine de
asigurari si reasigurari, cresterea gradului de cuprindere in asigurari a mar!urilor
provenite din import sau destinate exportului, extinderea prestatiilor pe care societatea de
asigurari le !ace ca mandatar contra unui comision in valuta pentru societatile de
asigurari si a operatiilor si reasigurari in valuta, administrarea rationala a !ontului de
asigurare in valuta, reducerea continua a c-eltuelilor administrativ" gospodaresti etc.
0

Practica Allianz Tiriac

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practica Allianz Tiriac

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAP.

1:Prezentarea generala a SC ALLIANZ-TIRIAC SA

Inspectorii !olosesc doua metode de a evita renuntarile si stoparile prin care

14.%%%.%%% _ ..%%%.%%% ` %,_%.,_ %,9 sau 9%/

S-ar putea să vă placă și