COALA TEHNIC POSTLICEAL HENRI COAND

CONSTANTA
CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENTI MEDICALI
GENERALISTI
...
FORMA DE NVMNT . ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
HIPERTENSIUNE ARTERIALA
COORDONATOR
(TITLUL PROFESIONAL, NUMELE I PRENUMELE)

ABSOLVENT
(NUMELE I PRENUMELE ABSOLVENTULUI)

CONSTANTA

2014
COALA TEHNIC POSTLICEAL HENRI COAND
CONSTANTA
CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENTI MEDICALI
GENERALISTI
...
FORMA DE NVMNT . ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR
(TITLUL PROFESIONAL, NUMELE I PRENUMELE)

ABSOLVENT
(NUMELE I PRENUMELE ABSOLVENTULUI)

CONSTANTA
2014
CUPRINS

I.

MOTIVATIA LUCRARII

II.

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

A.

INIMA
- Asezare
- Forma si dimensiuni
- Configuratia externa a inimii
- Structura inimii
- Vascularizatia inimii
- Inervatia inimii
- Proprietatile muschului cardiac
- Activitatea mecanica a inimii

B.

ARBORELE CIRCULATOR

1. Arterele
2. Venele
3.Vasele limfatice
-CIRCULATIA SANGVINA SISTEMATICA

-CIRCULATIA PULMONARA
-CIRCULATIA LIMFATICA
C. REGLAREA ACTIVITATE CARDIOVASCULARE
1. Prin mecanisme intrinseci
2. Prin mecanisme extrinseci
III.

HEPERTENSIUNE ARTERIALA

1 .Definitie si clasificare
2.Etiopatogenie
3.Fiziopatologia hipertensiunii arteriale
4.Anatomia patologica
5.Diagnosticul HTA si evaluare
6.Forme clinice si semipatologice
7.Evolutie si complicatii
8. Prognosticul
9.Tratamentul HTA:a.Tratament igieno-dietetic
b.Tratament medicamentos
c. Tratamentul urgentelor hipertensive
10.Profilaxia hipertensiunii arteriale
IV.

PREZENTAREA CAZURILOR STUDIATE

V.

CONCLUZII

VI.

BIBLIOGRAFIE

MOTIVATIA LUCRARII

'Invatam pentru viata, nu pentru

scoala'
( SENECA )

Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor si solicitant trebuie
sa invatam cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum sa reactionam in caz de imbolnavire.
Chiar daca ne conducem in viata dupa un motto ca acesta:
E preferabil sa te epuizezi decat sa ruginesti
( DAVID J. SCHAWARTZ - Puterea magica a gandului ), trebuie sa stim
si ce riscuri impune abordarea unui astfel stil de viata.
Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele dintre primele
locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii reprezinta 10% din
populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind 40%, iar in populatia de 55-60 de ani
numarul lor creste la 50-60%.
Cum stresul este un factor favorizant al instalarii HTA, iar astazi este foarte crescut
pentru intreaga populatie, am vrut ca abordand acest subiect sa invat cat mai multe despre aceasta
afectiune si despre importanta unei vieti echilibrate; mai ales sa le pot transmite si celorlalti aceste
informatii, in special celor predispusi sa faca HTA.

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Sistemul circulator este format din inima, vase sanguine si limfatice, care alcatuiesc o
unitate functionala coordonata si permanent adaptata nevoilor organimului .
Desi aparatul cardio-vascular reprezinta un tot unitar, el poate fi impartit in:
sistemul sanguin reprezentat prin:
-inima
-vase sanguine
sistemul limfatic reprezentat de:
-vasele limfatice
-ganglioni limfatici

A). INIMA
Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a carui
functionare asigura circulatia sangelui interstitial.

Asezare : Inima se gaseste asezata in cutia toracica , in partea inferioara a mediastinului

anterior. Cea mai mare parte a ei este in partea stanga a mediastinului si ocupa patul inimii de pe
fata mediastinala a plamanului stang.
Forma si dimensiuni : Are

forma aproximativa a unui con

turtit antero-posterior,

marimea pumnului unui adult si cantareste aproximativ 300 g.

Configuratia externa a inimii : Inima prezinta : o fata anterioara, o fata inferioara a
margini, un varf si o baza.

Structura inimii:
Inima este un organ cavitar si muscular, cu o structura caracteristica, potrivita
functiilor pe care le indeplineste. in structura ei, vom studia : cavitatile inimii si perele inimii. Un
perete longitudinal desparte inima in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un perete
tranversal numit si septul antrio-ventricular, imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati : o
cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii numita ventricul.
Peretele longitudinal ce desparte atriile se numeste sept interatrial, iar cel ce desparte
ventriculele sept interventricular.
Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare
prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre ventriculele : -stang
(bicuspida)
-si drept (tricuspida).
Histologic inima este alcatuita din trei straturi concentrice :
-pericard;
-miocard;
-endocard.
Pericardul sau stratul extern este constituit dintr-o formatiune membranoasa, care
inveleste si baza vaselor mari care pornesc din inima. Este alcatuit din doua foite : viscerala
si parietala. intre acestea se gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid, care
favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardice.

Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai ales in cel stang) decat in
atrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular in peretele
atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-ventricular este separat de cel
ventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare. Miocardul atrial este neted pe fata interna, iar cel
ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule carnoase de care se prind, prin condaji, valve
atrio-ventriculare. in peretele inimii, in afara celulelor miocardice, mai exista celule specializate in
generarea si conducerea impulsurilor de contractii - acestea constituie sistemul excito-conductor
nodal ce cuprinde : nodului sinoatrial, nodului atrioventricular, fasciculul HISS care se termina prin
reteaua PURKINJE in fibrele miocardului ventricular.
Endocardul - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se
continua cu stratul subendotelial format din fibre colagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare
celule conjunctive si numeroase terminatii nervoase senzitive.

Vascularizatia inimii

Irigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare alt organ, prin artere si vene.
Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera coronara stanga si artera
coronara dreapta.
Artera coronara stanga se bifurca in artera interventriculara anterioara si artera circumflexa.
Venele inimii sunt :

-venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena interventriculara
posterioara si mica vena cororiala;
-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept.
Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.
Inervatia inimii
Inima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inervatia extrinseca a inimii
este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice formand plevul cardiac. Fibrele
simpatice promi din ganglionii para vertebrali cervicali si exercita efecte stimulatoare asupra
miocardului si vasodilitatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi,
merzeaza predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatilor
cordului.
Interventia intrinseca a inimii este reprezentata de sistemul excitoconductor.
Proprietatile muschiului cardiac
Miocardul care din punct de vedere structural este un muschi striat, are proprietati
comune cu muschi striati, dar si o serie de proprietati caracteristice.
-Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se contractiv succesiv,
ca urmare a impulsurilor contractile de nodului sinoatrial.
-Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal, de a conduce
unde de a contractia de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul.
-Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde print-o contractie la stimulii
adecvati.
-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat
adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile - diastole.

10

Activitatea mecanica a inimii

Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei este caracterizata prin
contractii si relaxari, care se succed cu regularitate. Contractia inimii se numeste sistola, iar
relaxarea, diastola. O sistola, impreuna cu diastola care ii urmeaza formeaza o revolutia cardiaca
sau un ciclu cardiac.
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, timp in care
sangele este impins in ventricule. Dupa terminarea sistolei atriale, atriile intra in diastola, diastola
atriala, care dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul diastolei atriale,
presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in atrii, umplandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia ventriculelor, adica sistola
ventriculara, care dureaza 0,3 secunde; sistola ventriculara dureaza deci mai mult decat cea
atriala. In timpul sistolei ventriculare, distingem o faza in care presiunea sangelui din
ventricule creste
pana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si sangele este
impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrio-ventriculare se inchid astfel ca
sangele nu se poate intoarce in atrii. Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola
ventriculara, care dureaza 0,5 secunde.
Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza , inima, in
totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde. Acest regim in care activeaza
inima ne explica de ce acesta poate functiona toata viata fara sa oboseasca.

B. ARBORELE CIRCULATOR

Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt tuburile in care
este inchis si prin care circula sangele. in functie de structura si functiile pe care le au, sunt trei
feluri de vase sanguine: artere, capilare si vene.

11

1. ARTERELE
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe. Ele pornesc din
ventricule si ramificandu-se, se raspandesc la toate organele, unde se capilarizeaza. Dupa
dimensiuni, arterele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici; cele mai mici artere, care se
continua cu capilare, se numesc arteriale. Arterele sunt vase cu asezare variabila. Arterele mari
sunt asezate, in general, profund pe cand arterele mai mici sunt superficiale. In drumul ei, artera

12

formeaza ramuri, care poarta denumirea de colaterale iar la capat formeaza ramuri terminale.
Diferitele artere pot comunica intre ele prin ramuri, care se unesc si formeaza anastomoze.
STRUCTURA ARTERELOR

Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.
a)

Tunica

interna

sau

intima

este

formata

dintr-un

strat

subtire

de

celule

turtite, numit endotelin.

Sub endotelin se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de fibre elastice, colagene si
de reticulina, iar sub aceasta se afla o membrana groasa si elastica care poarta denumirea de limita
elastica interna. Ea permite trecerea plasmei sanguine si a globulelor albe spre tesuturi.
b)

Tunica

musculare

mijlocie

netede

dispuse

sau

media

circular.

este

alcatuita

Proportia

acestor

din

fibre

doua

elastice

tesuturi

si

depinde

fibre
de

marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se subtiaza

pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne
departam de inima. La periferia tunicii medii se afla o membra elastica, care o separa de tunica externa,
limitanta elastica externa.
c)

Tunica externa sau adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv elastic

13

si cateva elemente musculare. In tunica externa a vaselor mari si mijlocii se gasesc atriole si capilare
sanguine care au rolul se hraneasca peretele arterei.
In tunica mijlocie si tunica externa se gaseste si un mare numar de terminatii nervoase vegetative. La
nivelul capilarelor, tunica mijlocie si cea externa au disparut.
2.VENELE
Venele sunt vase sanguine care se formeaza prin confluenta capilarelor sanguine si
care se termina la inima, in atrii. Prin ele sangele circula de la periferie spre inima.
Venele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric dintre ele fiind de aproximativ
2:1. In functie de dispozitia lor in organism, venele sunt: profunde si superficiale. O alta caracteristica o
formeaza marele numar de anastomoze, legaturi prin ramuri colaterale. In functie de grosimea lor, venele se
impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici. Cele mai subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si se
formeaza prin unirea capilarelor.

SRUCTURA VENELOR
Din punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin rezistent decat
arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala, conturul venelor este oval, turtit,in timp ce arterele au un
contur circular, regulat.
Peretele unei vene este format din trei tunici:
a) Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endotelin, care captuseste lumenul venei si
are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat conjunctiv elastic, asezat in jurul
endoteliului, care contine fibre elastice, dispuse in forma de retea.
Tunica interna formeaza in interiorul unor vene niste pliuri semilunare, numite valvule venoase.
Valvulele venoase se gasesc numai in venele in care sangele circula de jos in sus. Si se numesc vene
valvulare.Venele care nu au valvule poarta denumirea de vene avalvulare.
b) Tunica mijlocie sau mezovena este mai subtire decat tunica mijlocie a arterelor si are o
structura variata.Ea este formata din tesut conjunctiv, in care sunt cuprinse si fibre musculare.Tesutul
conjunctiv contine fibre conjunctive si fibre elastice, cu dispozitie si proportii foarte variate.

14

c) Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica mijlocie si este constituita
tot din tesutul conjunctiv lax, in care se gasesc, pe langa fibre conjunctive si elastice, si elemente
musculare; de obicei , tesutul conjunctiv al mezovenei se gaseste in continuarea tesutului
conjunctiv al perivenei, fara o limita distincta.
Structura peretelui si in special structura tunicii mijlocii variaza cu diferitele tipuri de
vene : -vene fibroase, fibroelastice si vene musculoase.
Venele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt venele
membrelor.
3. VASELE LIMFATICE
Vasele limfatice se formeaza prin confluenta capilarelor dand nostin vaselor limfatice
mici,care, prin confluenta, formeaza vase limfatice mari, iar aceasta dau nastere, la randul lor, la
trunchiuri limfatice, care comunica cu sistemul vascular sanguin.
Structural,vasele limfatice sunt asematoare cu venele, doar ca in general sunt mai subtiri
decat venele.

CIRCULATIA SANGUINA SISTEMATICA

Circulatia sistematica asigura transportul sangelui de la inima spre organe si teseturi
prin sistemul arterial si capilar, iar reintoatcerea la inima, prin sistemul venos.
Circulatia sistematica incepe in ventriculul stang, de unde pleaca artera, aorta, din
care se desprind apoi toate arterele mari ->artere->arteriole-> capilare apoi prin venele->vene>venele->atriul drept.
* CIRCULATIA PULMONARA
Circulatia pulmonara este cuplata in serie cu cea sistematica,sangele din ventriculul
drept fiind propulsat prin artera pulmonara spre plamani, unde are loc schimbul de gaze, dupa care
revine prin venele pulmonare in atriul stang.

15

* CIRCULATIA LIMFATICA
Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra in vene o parte
din lichidele interstitiale. Similar circulatiei sangvine, circulatia limfatica are loc in cadrul unui
sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza apoi in vase din
ce in ce mai mari, si, in final,
formeaza doua colectoare limfatice mari, care se desachid in venele subclaviculare.

C.REGLAREA ACTIVITATII CARDIOVASCULARE

Reglarea activitatii inimii se face prin mecanisme intrinseci si extrinseci. 1. Reglarea prin
mecanisme intrinseci
O reglare a activitatii cardiace se observa si la inima scoasa din organism, lipsita deci de
influente nervoase si imorale.
2.Reglarea prin mecanisme extrinseci
Reglarea activitatii cardiace se face in special pe cale reflexa si umorala:
a) Reglarea reflexa
Se stie ca inima este inervata de fibrele simpatice si fibre parasimpatice.Fibrele
simpatice sunt postganglionare si provin din plexul cardiac.Fibrele parasimpatice provin din
nervul vag si sunt fibre premergatoare.
Acesti nervi au actiune autogonista asupra inimii.Simpaticul accelereaza contractiile
cardiace si mareste intensitatea, pe cand parasimpaticul(vagul) incetineste ritmul contractiilor
cardiace si scade intensitatea lor.
Activitatea cardiaca este influentata si de activitatea scoartei cerebrale. Este stiut
ca starile emotionale pot provoca modificarea activitatii cardiace : frica, mania, bucuria etc. pot
determina o accelerare a contractiilor cardiace.

16

b) Reglarea umorala
Activitatea inimii este coordonata si pe calea umorala, adica prin actiunea unor
substante pe care le produc diferite organe si pe care sangele le aduce la inima.Dintre aceste
substante,

cele

mai

importante

sunt

hormonii.De

exemplu

adrenalina,hormonul

medulosuprarenalei, provoaca o intensificare si o accelerare a contractiilor cardiace (obisnuit

cantitatea de adrenalina din sange este redusa). Aceeasi actiune o are si tiroxina, de aceea in
hiperteroidism se produce o accelerare a ritmului cardiac. Acetilcolina, produs al sistemului
nervos parasimpatic, are o actiune inversa adrenalinei. Si diferitele saruri care intra in compozitia
plasmei au actiune asupra activitatii cardiace. Importante din acest punct de vedere sunt sarurile de
calciu, care accelereaza ritmul cardic, si arurile de potasiu, care incetinesc ritmul cardic. Datorita
reglarii reflexe si reglarii umorale se produce o adaptare fina a travaliului cardiac la nevoile
organismului.
HIPERTENSIUNEA

ARTERIALA

Definitie : hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii

sistolice si a celei diastolice peste valorile normale. Dupa OMS se considera valori normale
pentru presiunea maxima 140-160 mmHg, interpretate in raport cu varsta, sexul si greutatea,
iar pentru minima 90-95 mmHg.
Clasificare : in functie de etologie se deosebesc
a) HTA

esentiala in care nu se poate evidentia o cauza organica

b) HTA secundara sau simptomatica in care este dovedita cauza se deosebesc

hipertensiuni secundare: renale, endocrine, neurogene si cardiovasculare.
HTA este una dintre cele mai raspandite boli.Presiunea arteriala poate creste fie prin
marirea debitului, fie prin cresterea rezistentei.Cele mai multe hipertensiuni au la baza cresterea
rezistentei periferice (hipertensiunea esentiala, renol.).
Initial,procesul

este

functional-vasoconstructie-apoi

leziuni

organice

care

permanentizeaza hipertensiunea arteriala. in ceea ce priveste factorii care realizeaza vasoconstructia

17

arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central, sistemului hipofizo-suprarenal si

hiper reactivitatii vasculare.in evolutia hipertensiunii arteriale,dupa mai multi ani de evolutie apoi
leziuni organice de ateroscleroza, care agraveaza tulburarile.
a)HTA esentiala : prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv, in care valorile
presiunii arteriale sunt crescute, in absenta unei cauze organice. Se mai numeste si boala
hipertensiva.Este cea mai frecventa, reprezentand 80-90 % din totalul hipertensiunilor, si apare
de obicei dupa 30 de ani, cu un maximum de frecventa intre 40 si 50 de ani. Incidenta este mai mare
la femeie, dar formele mai grave apar la barbarti. Menopauza si obezitatea sunt factori favorizanti,
la fel viata incordata, stresanta si ereditatea. Ereditatea ar juca un rol foarte important, afectiunea
intalnindu-se in proportie de 20-80% (dupa diferite statistici) in antecedentele familiale ale
bonlavilor. Ceea ce se transmite ar consta intr-o tulburare a metabolismului catecolaminelor
(adrenalina si noadrelina), care ar sta la baza vasoconstructiei arteriale. Se pare ca si
alimentatia bogata ar juca un rol.
b)HTA simptomatice:
o

de cauza renala. Din aceste grupe fac parte:

-hipertensiunile reno-vasculare (anomalii congenitale ale vaselor renale -stenoze, anevrismetromboze , embolii ), hipe.
-hipertensiunile din bolile parenchimului renal (glamernlanefita acuta si cronica, leziuni
renale din diabet, pielonefitele etc).
In aparitia hipertensiunii renale, rolul principal este detinut de o enzima care ia nastere
in rinichiul ischemic (cu circulatie insuficienta ) si care se numeste renina. Aceasta se
transforma in sange intr-o substanta hipertensiva numita angiotensiva. E importanta precizarea
etiologiei renale deoarece unele forme sunt suspectibile de interventie chirurgicala
(hipertensiunea reno-vasculara, unele pielonefite);
-tratamentul se adreseaza atat bolii de baza, cat si hipertensiunii arteriale.
o

de cauza endocrina . Din acelasi grup fac parte :

18

feocromacitomul

caracterizata

prin

crize

tumoare

localizata

paroxistice

de

in

medulara

hipertensiuni

glandei

datorate

suprarenale,

descarcarii

in

circulatie de catecolamine( adrelina si noradrelina); tratamentul este chirurgical;

-

hiperaldosteronismul

primar

adenom

corticosuprarenal

cu

secretie

exesiva

de

aldosteron);
-

sindrom

Cushing,

caracterizeaza

prin

datorat

unei

tumori

hipertensiune,

corticosuprarenale

obezitate,

vergeturi,

sau

hipofizare

hirsutism

si

care

se

cresterea

eliminarii urmare a 17- cetosteroizilor ; tratamentul este chirurgical.

-

hipertensiuni endocrine, mai apar in hiperticordism, in cursul sarcinii; in cursul

primei

sarcini

fiecare noua

poate

aparea

hipertensiune

reversibila,

recidivand

eventual

cu

sarcina , alteori , graviditatea agraveaza o hipertensiune arteriala

preexistenta, de alta natura.

de cauza neurogena
in boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului care duc la o crestere a
presiunii intracraniene sau in caz de leziuni ale centrilor vasomotori se observa, uneori si cresterea
tensiunii arterile.
o

de cauza cardiovasculara:
Bolile insotite de hipertensiune arteriala sunt:
- coartactia aortica
- blocul complet
- insuficienta aortica
- ateroscleroza.
Etiopatogenie: Majoritatea autorilor accepta astazi conceptia nervista, potrivit

careia predispozitia ereditara este de natura neurogena , legata de o anumita structura a

personalitatii si de o anumita modalitate de raspuns la situatiile de stress : durere, frica,
suparare.Boala ar fi esential nervoasa, produsa de o tulburare in activitatea centrilor nervosi

19

superiori. Diferiti excitanti din sfera psihoemotionala( necazuri, griji , nesiguranta ), actionand pe
fondul unei predispozitii ereditare, duc la aparitia unor focare de excitatie permanenta la nivelul
scoartei cerebrale, determinand secundar o vasculatie arteriala. In lantul
patogenic al hipertensiunii mai intervin tot prin intermediul scoartei - sistemul endocrin si rinichiul.
Modificarile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt vasoconstructia
arteriala si cresterea continutului peretelui arterial in apa si sare.Mai tarziu apar leziuni
organice si atersleza, care grabesc evolutia si intuneca prognosticul prin complicatii.

Fiziopatologia hipertensiunii arteriale

Pentru practica clinica si patologica, importanta este nu atat valoarea cifrica a cresterii
tensionale cat consecinta vasculara si hemodinamica a acestia.
Relatia dintre hipertensiune si patologia vasculara este binecunoscuta, imbracand in mare
urmatoarele aspecte :
-

hipertensiunea arteriala , in afara faptului ca este un factor de risc pentru

aterosderoza, poate precipita si agrava evolutia acesteia ;

-

hipertensiunea

arteriala

include

modificari

modificari

arteriolare

specifice

arteridopatia hipertensiva.
Ultimul aspect retine atentia in mod deosebit atat prin mecanismele sale de producere cat
si prin consecintele asupra evolutiei hipertensiunii arteriale. Exista doua forme distincte de
arteridopatii hipertensive: arteriloscleroza si necroza fibrinoida a mediei arteriolare .
Arterioloscreloza consta in ingrosarea si , ulterior , in hialinizarea arteriolelor ,
fenomenul parand sa debuteze subendotelial, cu prindere progresiva a mediei. In patologeneza
hialinului sunt implicate hiperproductia de colagen arteriar, degenerarea membrelor bazale,
exsudatia plasmatica cu depunere de fibrina si degenerescenta musculaturii netede.Leziunile de
arterioloscreloza sunt parcelare; intereseaza cu precadere rinichiul si constituie substratul
asanumitei nefroangioscrelozei benigne, de invaluire in HTA esentiala. Sommerst constata ca
leziunile de arterioloscreloza evolueaza in mai multe stadii: spasm al celulelor musculare din media

20

arteriolei aferente, ingrosare a peretelui vascular datorita edemului, hipertrofie a celulelor

musculare, degenerescenta nialnia a peretelui arteriolar cu ingustarea lumenului vascular. Necroza
fibrinoida arteriolara constituie 'marca' morfologica a HTA maligne. Se caracterizeaza prin rupturi
ale fibrelor musculare netede din media arteriolara, exudatia plasmatica enorma in peretele
vascular, reactie inflamatorie exudativa si ploriferativa in adventice cu obliterare sau stenozare
consecutiva a numenului arteriolar. Arteriola capata un aspect bizar, moniloform, avand zone
dilatate care alterneaza cu altele stramtorate. Leziunile afecteaza in masura diferita rinichiul,
pancreasul, suprarenalele, intestinul, creierul, cordul si ficatul. La nivelul rinichiului, leziunile
arteriale se sistematizeaza, fiind reprezentate de endorterita proliferativa, arteriolita necrozanta
glomerulita necrozanta.
Patogenia leziunilor arteriale este complexa si doar partial cunoscuta, mai ales in ceea ce
priveste secventialitatea evenimentelor mobide. Interventia mecanismului renina-angiotensiva,
hipersecretia de mineralcorticorzi si catecolamide, excesul de Na+,
constituie elementele patogenice principale care stau la baza vasculozei plasmatice, a
depunerii de fibrinoid in media arteriolara si a necrozelor arteriolare.
ANATOMIA PATOLOGICA

HTA entitate nosologica individualizata pe criterii fiziologice, nu are un echivalent

anatomic. In cursul evolutiei sale apar multiple aspecte morfologice, in functie de stadiul bolii,
de rapiditatea instalarii ei, de intensitatea tulburarilor functionale si de gradul de interesare a
diferitelor organe in procesul patologic.
Tendinta veche de a identifica hipertensiunea cu modificarile structurale a facut
dificila cunoasterea rolului jucat de arteriole vasculare organice in istoria naturala a bolii. Intradevar HTA si degradarile morfologice nu sunt neaparat doua aspecte diferite aleunuia si
aceluiasi proces. Marimea tensiunii si gradul arterioscrelozei nu sunt legate intre ele prin
legaturi matematice, de cauza la efect. Intre importanta leziunilor si gravitatea manifestarilor
lor chimice, de asemenea, nu exista o proportionalitate stricta. Multe dintre aspectele lezionale
constatate nu au nimic caracteristic intre ele si, mai mult chiar, cea mai mare parte dintre
complicatiile bolii pot fi corelate mai de graba cu procesele arteroscrelotice accentuate de

21

hipertensiune, decat cu insusi HTA. Multe alte leziuni, de asemenea, nu se deosebesc de

degenerarile arteriale legate de procesul de senescenta, indiferent de cifrele tensionale. In general,
lipsesc studii de mare anvergura, bazate pe criterii unitare, bine precizate, care sa caute sa
stabileasca o corelatie stricta , comparativa, intre tipul si gradul unor anumite leziuni, pe de o
parte, si grupa de varsta, sexul, cifra tensionala, vechimea si viteza evolutiei bolii, pe de alta.
De aceea suntem mai mult sau mai putin siliti sa ne limitam la o expunera
catagrafica a tipurilor de leziuni intalnite in aceasta boala si sa facem numai presupuneri care
dintre modificarile degenerative ce alcatuiesc 'arterioscreloza' sunt legate de o tensiune mare.
Termenul anatomic generic de 'arterioscreloza', cuprinzand totalitatea leziunilor
degenerative ale arterelor, nu inseamna nimic mai mult decat 'induratie a arterelor'. Sub acest
termen se cuprind trei grupe de leziuni:

1. Mediocalcoza -proces degenerativ care intereseaza media arterelor mijlocii,

interesant din punct de vedere anatomic, dar lipsit de consecinte
functionale si chimice semnificative.

2.Ateroscreloza -proces

vascular obstructiv,

arterom

in

inima

datorita

constituirii placilor de

arterelor musculoelastice de marime

mijlocie, cu necroze, hemoragii,fibroza si calcificare.

3. Arterioloscreloza-caracterizata prin

hiperplazie endoteliala, cu

ingrosare si hialinizare a intimei si hipertrofia musculara a

arteriolelor.

Primele doua tipuri lezionale afecteaza arterele mari, artere cu un strat mijlociu bogat
in tesut elastic. Al treilea tip lezionar cuprinde arterele mici si arteriolele, elemente bogate in tesut
muscular, cu functiile esentiale in controlarea rezistentei.
Procesele patologice, care duc la degenerarea fibrelor periferice elastice din media
aortei si din media arterelor mari, cresc presiunea pulsului si duc la o hipertensiune exclusiv
sistolica. In parte, aceste procese sunt in functie de varsta.

22

Ridicarile atat ale presiunii sistolice, cat si celei diastolice sunt legate in primul rand de
modificarile, functionale sau structurale, din arterele mici, musculare.
DIAGNOSTICUL HTA SI EVALUARE

HTA fiind o boala de frecventa crescuta in populatia generala, adevaratele

probleme pe care le pune sunt cele ale depistarii sale in masa si nu cele ale stabilirii diagnosticului
la nivel individual. De aceea populatia trebuie sa fie avizata si sa sprijine efortul medico-sanitar
de depistare activa a bolii. Sprijinul cel mai direct este materializat prin prezentarea la
actiunile de depistare a HTA pe de o parte, iar pe de alta parte, prin efectuarea constiincioasa a
examinarii medicale impuse cu diverse prilejuri (angajari in munca, admitere in invatamantul
superior, examene pentru permis de conducere auto, e.t.c). In fond, problema centrala a
diagnosticului individual al HTA este legata de valoarea cifrei tensionale.

In felul acesta masurarea TA devine mijlocul esential de diagnostic.

Asistentei medicale, si in special celei care lucreaza in comunitati, ii revine un rol
insemnat in depistarea hipertensivilor prin prisma faptului ca ea este cea care masoara TA, dar
mai ales prin natura muncii sale care-i permite sa culeaga mai multe informatii despre pacient si
mediul sau. Sa nu uitam ca uneori valorile crescute, peste limita, ale TA nu indica neaparat o
hipertensiune arteriala ci se pot datora unor factori de mediu. De aceea contextul in care se
inregistreaza aceste valori este foarte inportant. De asemenea AM trbuie sa stapaneasca foarte bine
tehnica masurarii tensiunii arteriale stiut fiind faptul ca masurarea incorecta duce la valori eronate.
Ce trebuie sa faca pacientul caruia la o examinare medicala i s-a gasit crescuta TA?
Raspunsul va trebui sa tina seama de cifra TA si varsta persoanei in cauza. Astfel, pentru adulti,
indiferent de varsta, descoperirea unei TAd egala sau mai mare de 100 mm/Hg trebuie sa fie
urmata de prezentarea la medic pentru investigatiile de rutina si prescrierea tratamentului.
Dupa descoperirea si confirmarea hipertensiunii arteriale este necesar sa se efectueze
pentru fiecare bolnav un bilant clinico-biologic in scopul individualizarii diagnosticului si

23

eventual al gasirii unei etiologii a hipertensiunii. Efortul diagnostic va fi limitat la un minim

concludent de date, in asa fel incat sa se poata evidentia:
-severitatea bolii
-gradul de afectare cardiovasculara
-coexistenta altor factori de risc pentru ateroscreloza
-un posibil factor etiologic
-elemente orientative pentru prognostic si tratament
Hipertensivul este prin excelenta un bolnav ambulator, internarea sa in spital nefiind
indicata decat in cateva situatii si anume:

Persoanele tinere (sub 40 de ani) cu HTA moderata sau severa;

Persoanele cu TAs mai mare sau egala cu 240 mm/Hg si/sau TAd mai
mare sau egala cu 120 mm/Hg;

Bolnavii la care se suspicioneaza clinic o forma de HTA secundara;

Indivizii cu HTA rezistenta la tratament;

Hipertensivii a caror HTA 'banala' isi modifica brusc cursul evolutiv

(efecte

adverse

majore

ale

medicatiei

autihipertensive,

instalarea

rezistentei

la tratament, aparitia unor complicatii, e.t.c);

Bolnavii la care HTA se asociaza cu alte afectiuni cronice (metabolice,

cardiovasculare,

pulmonare,

e.t.c.)

care

afecteaza

prognosticul

si

tratamentul.
Abordarea unui bolnav hipertensiv va incepe in mod obligator cu o anamneza atenta,
un examen clinic complet si o investigatie paraclinica de rutina, strict necesara.

24

a) ANAMNEZA
Asistenta medicala fiind prima care intra in contact cu pacientul (de cele mai multe
ori) trebuie sa conduca discutia astfel incat sa poata procura urmatoarele date: debretul
aproximativ sau sigur al HTA, simptomele de debut sau cele pentru care se adreseaza medicului,
sa orienteze si sa ierarhizeze investigatiile paraclinice pentru stabilirea etiologica a HTA si a
caracterului sau evolutiv, sa efectueze un bilant orientativ privind riscul cardiovascular, bolile
asociate si evetualele conditii de mediu favorizante pentru cresterea valorilor TA. Anomneza
bolnavului cu HTA este etapa initiala si indispensabila stabilirii debutului hipertensiunii.
Interogatoriul precizeaza unele tulburari functionale comune tuturor formelor de HTA
si anume:
-cefalee -semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare; are sediul cervico-occipital sau se
prezinta ca o hemicranie predominant preorbitara, alteori este pulsatila, insotita sau precedata de
tulburari vizuale sau digestive; bolnavii relateaza ca cefaleea este favorizata de ingestia de alcool
si de suprasolicitare intelectuala;
-vertij de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de pozitie ,
-tulburari de vedere ,
-vajaieli in urechi ,
-oboseala fizica si intelectuala,
-parestezii, pareze, disartrii trecatoare,
-palpitatii, precordialgii, dispnee de efort,
-anxietate, insomnii, iritabilitate,
-prezenta in antecedentele patologice personale a unor afectiuni nefrologice sau
urologice (albuminurie sau hematurii pasagere, infectii urinare, colici nefretice,
afectiuni renale diagnosticate, e.t.c.) traumatisme lombare, HTA pe timpul unei
sarcini,
-existenta antecedentelor heredocolaterale de HTA, de ateroscreloza si formele
clinice de manifestare a acestora,

25

-unele obiceiuri alimentare individuale si familiale (consum de sare, de dulciuri),

fumatul si consumul de alcool,
-profilul profesional, gradul de solicitare profesionala 'competitivitatea si
eficacitatea' sociala a bolnavului,
-existenta unor simptome care pot sugera o HTA secundara (crize sudorale
insotite de palpitatii, anxietate si paloare, astenie musculara, parestezii, mialgii,
paralizii intermitente, poliurie, e.t.c.),
-prezenta unor simptome ce sugereaza existenta unor complicatii vasculare
(eclipse cerebrale, claudicatie intermitenta, crize de angina pectorala) e.t.c.
b) PREGATIREA SI ASISTAREA EXAMINARILOR CLINICE
Colaborarea la examinarea clinica a bolnavului este una din sarcinile importante ale
asistentei. Ajutorul acurdat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe
aceasta din urma de eforturi fizice, ii previne o serie de suferinte inutile, contribuie la crearea unui
climat favorabil intre bolnav si medic, face accesibila medicului explorarea tuturor regninelor
organismului, servindu-1 cu instumentarul necesar, toate acestea intervenind pentru scurtarea
timpului expunerii bolnavului in stare grava la examinarile clinice este indispensabil in cazul
bolnavilor in stare grava: astenici, adinamici, somnolenti, inconstienti, imobilizati, e.t.c. si foarte
utila in cazul tuturor bolnavilor
Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic mecical sunt
urmatoarele:
-pregatirea psihica a bolnavului,
-adunarea, verificarea si pregatirea instrumentului necesar,
-dezbracarea si inbracarea bolnavului,
-aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinatorilor,

26

-asigurarea iluminatiei necesare la examinarile cavitatilor naturale,

-deservirea medicului cu instrumente,
-ferirea bolnavului de traumatisme si raceala,
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si facerea patului.
* Pregatirea psihica a bolnavului se incadreaza in munca de educatie si de linistire pe
care asistenta o duce cu bolnavul din momentul primirii lui in sectie. Atitudinea ei fata de bolnav
trebuie sa reflecte dorinta permanenta de a-1 ajuta; crearea climatului favorabil, atitudine
prieteneasca, constituie factorii importanti ai unei bune pregatiri psihice. In preajma
examinarilor de orice natura, asistenta trebuie sa lamureasca bolnavul asupra caracterului
inofensiv al
examinarilor, cautand sa se reduca la minimum durerile care eventual vor fi provocate prin unele
manopere simple, ca: examinarea unei articulatii inflamate, palparea unui abdomen dureros, e.t.c.
Bolnavul nu trebuie niciodata indus in eroare caci astfel va pierde increderea in noi.
Daca insa cunoaste esenta si importanta examinarilor, prin increderea pe care i-am insuflat-o, va
suporta mult mai usor suferintele cauzate de diverse explorari, obtinand cooperarea lui activa in
reusita si operativitatea examinarilor.
Tinand seama de simtul pudorii, asistenta va izola patul bolnavului (in special la prima
examinare), despartind-ul cu un paravan de celelalte paturi, ceea ce linisteste pe multi bolnavi.
EXAMENUL CLINIC
Determinarea presiunii arteriale se face corect prin metoda ascultativa sau cea
electronica, masurand TA la ambele brate, in clinostatism si ortostatism, daca este posibil
dimineata, dupa repaus fizic si intelectual.
Examenul clinic incearca sa deceleze cauzele sau leziunile generatoare de HTA, precum
si stadiul evolutiv si rasunetul asupra intregului organism. Scaderea inportanta a pulsului la
arterele femurale sau abolirea sa evoca o stenoza a sistemului aortic care se confirma la palparea
arterelor intercostale pe toracele posterior, prin auscultatia inimii (suflu sistolic paravertebral stang)
si de radiografia toracelui (eroziuni costale). Stenoza unei artere renale poate determina
uneori un suflu perceptibil paraombilical si in regiunea lombara. Palparea lojelor renale poate
evidentia o tumoare renala sau nefromegalie bilaterala, sugerand polichistoza renala. Tuseul

27

rectal la barbat si cel vaginal la femeie sunt asemenea necesare. Examenul clinic general poate
pune in evidenta si semnele unei afectiuni endocrine sau metabolice, susceptibile de a produce
HTA secundara (hipertiroidism, boala Cushing, acromegalie, manifestari cutanate ale unei
diateze gutoase sau dislipopreteinemii).
Aprecierea rasunetului visceral al HTA: cand bolnavul semnaleaza dispnee la eforturi
bine tolerate anterior, iar examenul obiectiv deceleaza un suflu sistolic si cardiomegalie
(confirmata radiologie, EKG, ecografie), se contureaza suprasolicitarea cordului; semnalarea unei
poliurii nocturne, recente, fara disurie, obliga la suspicionarea renalizarii HTA. Deasemenea,
scaderea capacitatii de lucru, eclipse cerebrale, un examen de fund de ochi modificat (gradul IIIII) sustin faptul ca HTA a produs afectarea vaselor cerebrale.
c) RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE PENTRU EXAMENELE
PARACLINICE
Ingrijirea bolnavilor implica stabilirea diagnosticului precis intr-un timp cat mai
scurt posibil, pentru a se putea acorda ingrijirile si tratamentul adecvat. Un ajutor pretios -de
multe ori indispensabil- in aceasta munca-1 constituie probele de laborator, care exprima in
mod obiectiv modificarile
survenite in morfologia, functiunea si biochimia organismului si evidentiaza agentii agresivi,
factorii etiologici ai imbolnavirilor.
Utilitatea rezultatelor de laborator depind de cei doi factori de baza: recoltarea corecta a
produselor supuse analizelor si efectuarea analizelor propriu zise. Efectuarea analizelor cade
aproape exclusiv in sarcina personalului de laborator, majoritatea recoltarilor insa, fac parte din
sarcinile personalului care lucreaza nemijlocit la patul bolnavului, din acest motiv, asistenta trebuie
sa aiba cunostinte precise si manualitate corespunzatoare.
Importanta examinarilor de laborator se concretizeaza in urmatoarele: -imbogatesc
simptomatologia bolilor cu numeroase elemente obiective, -confirma sau infirma diagnosticul clinic,
-clarifica diagnosticul diferential fata de tablouri clinice similare si diferentiaza formele clinice ale
aceleasi imbolnaviri, -stabileste factorul etiologic in numeroase cazuri,

28

-informeaza asupra gravitatii cazului , reflecta obiectiv evolutia evolutia bolii si ajuta la stabilirea
prognosticului, -contribuie la aprecierea eficacitatiitratamentului, -prevesteste instalarea unor
complicatii, -confirma vindecarea clinica si etiologica a bolnavului,
-contribuie la profilarea bolilor infecto-contagioase, prin depistare precoce a surselor de
infectie, bolnavii si purtatorii de germeni.
EXAMENE PARACLINICE
In functie de caz, examenele complementare sunt indispensabile pentru a aprecia
rasunetul visceral al HTA si a descoperi etiologia.
In practica zilnica, unui bolnav hipertensiv i se efectueaza urmatoarele examene:
-dozarea potasiului sanguin si urinar,
-dozarea ureei si creatininei sanguine,
-examen citobacteriologic urinar,
-grup sanguin,
-testul Addis-Hamburger sau urocultura cantitativa,
-proteinurie pe 24 de ore (peste 0,1 Og arata afectare renala),
-dozarea glicemiei la 2 ore post prandial,
-dozarea colesterolului, trigliceridelor,
-dozarea acidului vanilmandelic si catevolamidelor,
-radiografia renala pe gol si/sau urografia LV.,
-radiografia cardiopulmonara,
-examen sumar de urina,
-urocultura,
-EKG
-examenul fundului de ochi
-HLG, VSH, hematocrit.
Cand investigatiile de 'prima linie' nu au reusit un bilant satisfacator, se recurge la
ajutorul serviciilor specializate pentru arteriografie renala, dozarea activitatii plasmatice reninaangiotensiva, dozarea aldosteronului, testul Howard, scintigrama renala, punctia renala.

29

FORME CLINICE SI SIMPTOMATOLOGIE

Clasic se deosebesc:
.

Stadiul prehipertemsiv nu poate fi considerat ca un stadiu timpuriu al HTA

esentiale;

se

pot,

totusi,

afirma

ca

subiectii

predispusi,

indeosebi

tinerii

cu

valori intermediare ale TA (140/90-160/95) si la care un test presor la rece

(care este pozitiv cand, introducand mana in apa la 4, valorile TA cresc cu
peste 40mmHg) s-a aratat in sens pozitiv, urmariti in timp, au trecut in faza
de hipertensiune permanenta.
Sunt cuprinsi in acest stadiu subiecti cu valori ocazional crescute ale TA,
normalizate ulterior fara o medicatie deosebita, precum si subiectii considerati hipertensivi, dar ale
caror valori s-au normalizat dupa 2-3 zile de spitalizare. La acesti bolnavi, de obicei
asimptomatici, examenul clinic este negativ. O parte din ei pot avea tulburari neuro-vegetative,
dovada unei labilitati nervoase cu tendinta la hipersimpaticotonie.
.

Stadiul I de HTA izolata si pura. Peste 90% din subiectii hipertensivi sunt
depistati in acest stadiu, in care sunt prezente variatii tensionale, cu valori
frecvent

peste

care,

cresterile

la

160/95mmHg.
tensionale,

Acest
se

stadiu

asociaza

poate
leziuni

dura

10-15

vasculare

ani,

minore

perioada
traduse

in
prin

alterari de gradul I ale F.O.

Acest stadiu corespunde formei benigne, care evolueaza progresiv si se
caracterizeaza prin:
-semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase si rigide, puls bine batut; -semne de
fragilitate capilara;

diverse

manifestari hemoragice (epistaxis, metroragii, uneori

hematemeze, hemoragii retiniene etc);

-semne cerebrale: cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire, ameteli, oboseala, astenie,
insomnie, tulburari de memorie si concentrare, modificare de caracter, frecvent tulburari de
vedere si tulburari trecatoare de constienta si de limbaj sunt cele mai frecvente tulburari
functionale, comune tuturor formelor de hipertensiune;

30

-furnicaturi la nivelul extremitatilor, ameteli, senzatia de 'deget mort';

-examenul inimii releva subiectiv palpitatii, dureri precordiale, diferite grade de dispnee, iar
obiectiv, semne de marire a inimii stangi (hipertrofie si digitatie);
-radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale apreciaza gradul
de evolutivitate al HTA.
.

Stadiul

II

mecanice

de

hipertrofie

exercitate

de

ventriculara
cresterea

stanga

valorilor

(HVS)
TA

este

asupra

consecinta
patului

solicitarilor
vascular

si

asupra pompei cardiace. Valorile TA sunt inspre 200/120mmHg.

Examenul clinic releva HVS, socul apexian este mai puternic, zgomotul II este
intarit la aorta. Examenul radiologie evidentiaza cord de volum normal sau semne incipiente de
HVS, cu arc inferior stang alungit: in OAS
ventricul stang proiectat usor pe coloana. Examenul EKG obiectiveaza senine de
HVS.
Hipertrofia vasculara sistematica se remarca prin artere cu calibru
marit, sinuoase, indurate, iar radiologie aorta apare, largita, derulata, butonul
aortic proeminent. Modificarile FO sunt avansate (grd. II). Functia renala se
mentine mult timp nealterata.
. Stadiul III de HTA complicata. In acest stadiu sunt prezente pe langa acuzele perioadelor
anterioare si semne si simptome noi, ca urmare a visceralizarii hipertensiunii si a afectarii
organelor tinta. Complicatiile HTA au fost impartite arbitrar in complicatii nespecifice si
complicatii specifice.
Complicatiile nespecifice sunt, de fapt, consecinta procesului
arteroscrelotic ce se interconditioneaza cu HTA; apar stenozari aortice,

31

coronariene, cerebrale, periferice neinfluentate semnificativ de tratamentul

hipotensor.
Complicatiile specifice, cu predilectie pentru hipertensivii tineri,
sub 55 de ani. Ele pot fi stabilizate sub terapia hipotensoare eficace.
Complicatiile specifice sunt: HVS cu insuficienta ventriculara stanga
consecutiva, retinopatia hipertensiva (FO grd. III, IV), hemoraga cerebrala sau
cerebromeningiana, insuficienta renala prin nefro-angioscreloza.
. Stadiul IV de HTA maligna . Este forma cu evolutie accelerata si mortalitate ridicata. In
conturarea cadrului clinic, criteriul evolutiv este cel mai important. Daca la examinari
succesive, bolnavul cu HTA severa asociaza edem papilar si alterarea rapida a functiei
renale, ce delimiteaza forma maligna a HTA. HTA maligna este boala adultului tanar, mai
ales barbat. Diagnosticul se stabileste pe criterii clinice, biologice, histologice.
Criterii clinice: TA diastolica peste 120mmHg, encefalopatie,
retinopatie, semne de decompensare cardiaca rapida, eventual edem pulmonar
acut, durere abdominala simuland o colecisto-duodenita acuta.
Criterii biologice: cresterea ureei si creatininei, proteinurie,
hematurie microscopica, cilindurie, anemie hemolitica microangiopatica,
aldosteron sanguin si urinar crescut, cresterea activitatii reninei plasmatice.
Criterii histologice: arteriolita necrozanta (portiunea distala a
arterelor interlobulare prezinta necroza fibrinoida),

32

URGENTE HIPERTENSIVE
Corespund unor situatii cand cresterea rapida, acuta, a TA ameninta viata daca nu
este sanctionata urgent terapeutic. Criza hipertensiva poate aparea in 3 imprejurari: encefalopatia
hipertensiva; HTA maligna; puseuri tensionale cu exces de catecolamine (feocromocitom,
oprire brusca a unei terapii cu clonidina).
-encefalopatia hipertensiva are ca simptom caracteristic alterarea constientei, ajungand in
cateva ore la coma. Se intalneste la: femeia insarcinata cu toxemie
gavidica: copii si tineri cu glomerulonefita acuta: in cursul oricarei forme de
HTA primitiva sau secundara. Bolnavul se adreseaza medicului pentru cefalee
violenta, greturi, tulburari de vedere, variate semne neurologice. TA atinge valori
foarte mari.
-HTA maligna sau accelerata.
-Puseurile hipertensive cu exces de catecolamine.
*

feocromocitom:
transpiratii
teste

paroxismele

abundente,

paraclinice.

tensionale

palpitatii,

Confirmarea

bolii

sunt

tulburari
se

face

insotite

de

de

cefalee

glicoreglare

pe

dozarea

accentuata,

decelabile

urinara

prin
acidului

vanilmandelic, metabolit al catecolaminelor.

*

administrarea

unor

alimente

bogate

in

tiramida

simpaticomimetice la un bolnav tratat.

*

oprirea brusca a unui tratament cu clonidina, in doze foarte mari

(l,2mg/zi).
Tot ca urgenta trebuie considerata HTA complicata.

33

sau

amine

EVOLUTIE SI COMPLICATII
In forma benigna, cea mai obisnuita, boala dureaza ani sau chiar zeci de ani. Sub
influenta unui tratament corect si precoce pot aparea remisiuni importante. In forma maligna, evolutia
este foarte rapida, etapele bolii fiind parcurse in 1-3 ani.
Indiferent de etiologie, fiecare forma de HTA in raport cu caracterul sau evolutiv, poate fi
benigna sau maligna si parcurge, in evolutia sa, cele 3 stadii din clasificarea propusa de OMS.
In stadiul al III-lea apar complicatii: la nivelul aparatului cardiovascular (insuficienta
ventriculara stanga acuta si insuficienta cardiaca globala, infarct miocardic, anevrism disecant); la nivelul
circulatiei cerebrale (encefalopatie hipertensiva, tromboze si hemoragii cerebrale); la nivelul
rinichiului (tulburari variate, de la alterari functionale, pana la screloza cu insufienta renala).
Complicatiile depind de forma clinica benigna sau maligna. Astfel, in hipertensiunea
benigna complicatiile se datoreaza ateroscrelozei, cele mai frecvente fiind tromboza cerebrala si infarctul
miocardic. Aici se intalnesc frecvent encefalopatia hipertensiva, hemoragia cerebrala, insuficienta cardiaca
si insuficienta renala.
A. Complicatii cerebrale ale HTA
Aceste complicatii pot fi accidente vasculare minore sau majore. Cele minore sunt
consecinta ateroscrelozei cerebrale si impun un contol riguros al TA. Acidentele majore se manifesta clasic
prin hemoragie cerebrala, care se poate prezenta sub doua aspecte: hemoragia cerebrala primitiva (cea
mai frecventa forma clinica, tradusa prin deficit neurologic, cefalee, varsaturi, tulburari de constienta) si
hemoragia meningiana sau meningo-cerebrala, asemanatoare clinic cu precedenta cu mai putine evidente
semne neurologice, dar adaugandu-se contractura meningiana.
B. Complicatii cardiace ale HTA
Bolnavul cu HTA este amenintat de insufienta cardiaca si de riscurile insuficientei
coronariene. Exista o corelatie directa intre gradul HTA si rapiditatea, intensitatea dezvoltarii
cardiopatiei. Riscul crescut de infarct miocardic al hipertensivilor este corelat cu TA diastolica la tineri
si cu TA sistolica la varstnici.

34

Se considera ca inceput al cardiopatiei momentul cand se schiteaza hipertrofia ventricului

stang. Examenul radiologie arata o hipertrofie usoara si electiva a cordului stang, mai bine observata in
OAS.
Mai constante decat semnele radiologice sunt modificarile EKG care evidentiaza
hipertrofia ventricului stang. De asemenea, se mai pot remarca diverse grade si forme de forme de
bloc de ramura sau AV.
Semnele clinice care preced instalarea insuficientei cardiace sunt: tahicardia, puls
altern, clangor aortic, galop mezo-sau telediastolic, tulburari de ritm (extrasistole,

fibulatie

arteriala).
Semnele insuficientei cardiace sunt cunoscute si nu insistam decat asupra unor
amanunte:
-scena poate fi deschisa de o insufienta ventriculara stanga, instalata brusc;
-un hipertensiv aparent compensat poate deceda la prima criza de edem
pulmonar acut;
-manifestarile dispneice paroxistice (astm cardiac, edem pulmonar acut) anunta
declansarea insuficientei cardiace congestive.
In aceasta perioada apar sufluri nedecelate anterior: de insuficienta mitrala
functionala, mai rar de insuficienta aortica. Valorile tensionale ridicate, adeseori, vor scadea dupa
instalarea insuficientei ventriculare stangi.
Examenul radiologie arata hipertrofia cordului (ventricul stang, atriu drept si
atriu stang, in final ventricul drept), precum si semne de staza pulmonara.
In evolutie, un procent apreciabil de hipertensivi vor deveni anginosi sau vor
face infarct de miocard.
C. Complicatiile renale ale HTA
Aprecierea functiei renale presupune efectuarea unor examene de rutina: proteinuria
pe 24 de ore, testul Addis sau Stansfeld-Webb, dozarea ureei si chiar clearence-ul sub 40ml/min.

35

arata

deficit

functional

renal,

proba

de

concentrare

Volhard,

eliminarea

renala

fenolsulfonftaleinei (normal 15% la 15 min. 55-70% la 70 min.). Complicatia renala a HTA este
insuficienta renala prin nefroangioscreloza.
HTA de cauza renala reprezinta 15% din totalul hipertensivilor si sunt secundare.
HTA renoparenchimatoasa apare la 60% din bolnavii cu pielonefrita cronica. Se prezinta clinic
cu semnele clasice ale pielonefritei: piurie, poliurie, sindrom cistitic, sindrom biologic de infectie
urinara (leucociturie, cilindrii leucocitari, uroculturi pozitive), sindrom de tub distal (scaderea
capacitatii de concentrare a urinei, filtrarea ramane normala). Tardiv, apar semne de insufienta
renala.
Boala polichistica renala este o afectiune bilaterala, cu caracter familial, prezenta la
tineri. Examenul clinic deceleaza: nefromegalie bilaterala (rinichi bobelati), hematurie, dureri
lombare. Urografia confirma diagnosticul: rinichi mari, colice alungite cu aspect de panza de
paianjen. Glomerulonefrita cronica prezinta HTA asociata cu semne renale (albuminurie,
hematurie, scaderea importanta a filtratului glomerular).
HTA reno-vasculara se banuieste la un bolnav sub 40 de ani, cu HTA fara cauza
aparenta, cu posibil debut dupa traumatism lombar:; prezinta un suflu abdominal, epigastric sau in
loja renala. Se deceleaza diverse anomalii urografice ale nefrogramei izotopice, scintigramei renale,
arteriografiei renale.
Alte cauze posibile ale HTA renale pot fi tuberculoza renala, aplaziile si
atrofiile renale unilaterale congenitale.Investigatii de specialitate precizeaza diagnosticul.
PROGNOSTICUL
-depinde de forna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de nivlul tensiunii diastolice si bazale,
de varsta (tinerii fac forme mai grave), de respectarea tratamentului, de modul de viata
recomandat si, in sfarsit, de aparitiia complicatiilor.
Prognosticul este favorabil in primul stadiu de boala, fiind mai rezervat in
stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Moartea se datoreaza indeosebi complicatiilor
cardiace, cerebrale si renale. Sub influenta tratamentului actual, prognosticul s-a imbunatatit.

36

TRATAMENTUL HTA
. Cine trebuie sa beneficieze de tratament antihipertensiv?
Teoretic raspunsul este usor de dat. Toti cei care au cifre tensionale peste
160/95mmHg la mai multe examinari medicale este necesar sa fie incadrati in programul terapeutic
antihipertensiv.
Practic problema este mai dificila, deoarece nr. hipertensivilor (stabiliti dupa
aceste limite recomandate de OMS) este mare. In plus, majoritatea acestor bolnavi sunt
asimptomatici si, ca urmare, complianta lor la tratament este mica, de asemenea, administrarea
indefinita a unor droguri antihipertensive are efecte secundare nedorite, greu acceptate de pacienti.
Cu toate acestea cei mai multi dintre autori sunt unanimi in a recomanda
tratament tuturor hipertensivilor fie sub forma regimului igieno-dietetic fie a celui medicamentos.
Argumentele in favoarea punctului de vedere respectiv sunt furnizate, pe de o parte, de
societatile de asigurari ale caror statistici arata ca HTA este o cauza majora de crestere a
morbiditatii si de scadere a longevitatii, iar pe de alta parte, de rezultatele unor studii terapeutice
controlate care demonstreaza ca scaderea sub tratament a TA micsoreaza morbiditatea si
mortalitatea la hipertensivi. Raportand intrebarea pusa la inceput, se poate spune ca, indiferent
de incadrarea intr-o clasificare sau alta, toti hipertensivii trebuie tratati.
Daca atitudinea terapeutica fata de bolnavul hipertensiv cu TA>160/95mmHg este
relativ clara, nu acelasi lucru se intampla cu hipertensivii
la limita ('borderline hypertension' TA S 140-159, TA d 90-94mmHg). Orientarea multor
autori asupra tratamentului HTA la limita este eclectica, criteriile de luare in tratament fiind
arbitrare si variabile.
Un lucru reiese cu pregnanta din studiile privind longevitatea si anume ca speranta de viata a
acestor pacienti este mai mica decat a normotensivilor.
Consideram ca si aceasta categorie de bolnavi trebuie incadrata intr-un program
terapeutic. Oportunitatea lui va fi apreciata nu numai dupa cifra tensionala, ci si in functie de alti
factori: riscul genetic, varsta, unele obisnuinte alimentare, stressul psiho-social, eventualele asociatii
morbide (dislipidemii, hiperuricemie, obezitate, diabet, nefropatie, diverse etc). Consumul de

37

anticonceptionale orale, zona de resedinta (prevalenta HTA este mai mare in unele regiuni decat
in altele), etc.
Un individ tanar, hiperponderal, ce provine dintr-o familie de hipertensivi, supus
unui stress psihosocial intens, care evntual consuma si sare multa sau este dislipidemic, are toate
sansele ca in urmatorii ani din 'mic hipertensiv' sa devina un 'mare hipertensiv'. De aceea este
intelept ca tratamentul sa inceape in acest stadiu al bolii, in care si eficienta poate fi maxima.
Tratamentul HTA la limita nu trebuie sa fie numaidecat medicamentos. Adeseori corectarea
obezitatii, regimul sarac in sodiu si bogat in potasiu sau
practicarea sportului de agrement sunt suficiente pentru a realiza revenirea la normal a TA.
Tratamentul HTA trebuie sa vizeze anumite obiective si in primulr rand
normalizarea valorilor tensionale. El trebuie sa tina seama de anumite principii si orientari:
-explorarea trebuie bine facuta deoarece sunt hipertensiuni care beneficiaza de tratament
chirurgical (hipertensiunile reno-vasculare); -tratamentul trebuie sa fie complex igienico-dietetic,
medicamentos etc; -tratamentul trebuie individualizat

si stabilit in conditii de ambulator, nu

de spital;
-drogurile hipotensive vor fi administrate la inceput in cantitati mai mici si marite apoi
progresiv, pana la normalizarea TA. Este bine ca drogurile hipotensive sa fie asociate si la
inceputul tratamentului asocierea sa cuprinda un hipotensiv cu un diuretic tiazidic;
-trebuie tinut seama de ateroscreloza asociata, de aici (mai ales la varstnici) decurgand
prudenta, pentru a nu precipita accidentele vasculare cerebrale, coronoriene si periferice
(niciodata nu se va incepe cu doze mari, brutale); -deoarece multe hipertensiuni sunt consecinta
sau sunt asociate ateroscrelozei, regimul si tratamentul vor fi adaptate acesteia din urma.
Se vor combate obezitatea, guta diabetul zaharat, hiperlipoproteinemiile etc; -repausul nu trebuie
sa fie absolut. Exercitiile fizice, mersul pe jos si gimnastica medicala, fac parte din tratament.
Efortul fizic va fi dozat si adaptat posibilitatilor bolnavului;
-sedativele si tranchilizantele sunt de multe ori necesare;
-dieta va fi saraca in colesterol si grasimi saturate;
-este bine ca tratamentul sa fie si vasodilatator cronarian, deoarece asociatia cardiopatie ischemica

38

-HTA este foarte frecventa;

-nu orice HTA urmeaza sa primeasca tratament hipotensiv.
Astfel in formele labile de grd. I, este suficient regimul dietetic, eventual tranchilizante si sedative.
A. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Tratamentul igienico-dietetic urmareste stabilirea regimului alimentar (dieta si
reglementarea activitatii fizice si intelectuale). Importanta acestui tratament rezulta si din faptul
ca multe boli se pot vindeca numai prin dieta si repaus (unele enterocolite acute, unele nefrite
etc), altele putandu-se mentine in stare de compensare (afectiuni cardiace, hepatice, renale).
Dietetica sau alimentatia curativa se ocupa cu alimentatia omului bolnav. Aceasta
utilizata

corect,

limiteaza

intrebuintarea

medicamentelor,

evitand

astfel

obisnuinta

organismului cu medicamentele.
Dar, dietetica joaca un rol important si in profilaxia episoadelor acute, a
complicatiilor si a decompensarilor (insuficienta cardiaca, HTA, diabet zaharat, colecistite, boala
ulceroasa etc). Regimul dietetic trebuie intotdeauna
individualizat, adaptat fazei de evolutie a bolii si cat mai variat, pentru a nu provoca repulsie,
deci necooperarea bolnavului.
La stabilirea unui regim trebuie precizate alimentele permise, cantitatea si calitatea lor, orarul si
repartizarea meselor, durata aplicarii. Se recomanda, uneori foi de regim. Periodic, bolnavul
trebuie cantarit, pentru a aprecia succesul sau ineficienta metodei.
Rolul asistentei medicale in aplicarea tratamentului igieno-dietetic este foarte
important, ea contribuind la toate formele si fazele acestui tratament, urmarind respectarea
acestuia, apreciind rezultatele favorabile sau depistand tulburarile secundare.
Regimul alimentar in HTA
ALIMENTE PERMISE:
-supe: de zarzavat simple sau cu adaos fainos, bors de zarzavat sau cu cartofi,
supe de legume, supe de rosii, toate fara sare;

39

-fainoase: in cantitate limitata, gris, orez, fulgi de ovaz, fidea, toate fierte fara
sare
-oua incantitate redusa (1-2 pe saptamana), fara galbenus;
-carne in cantitate redusa, de3 ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui, slaba,
fiarta ca rasol, fripta, cu patrunjel, cartofi, morcovi, orez, perisoare fierte in aburi
sau apa, toate fara sare, peste slab (lin, salau, stiuca, crap, pastrav) fiert, rasol,
fript sau copt in pergament (in zilele cu carne nu se da peste si invers);
-grasimi crude, vegetale, ulei de porumb, floarea soarelui, margarina nesarata.
Totul se da crud la salate, cam 50g/zi.
-paine: alba sau intermediara, fara sare, veche de o zi sau prajita;
-legume si zarzavaturi: crude sau fierte, trecute prin sita, piureuri, strecurate,
chiftelute de zarzavat, cartofi copti, morcovi, dovlecei, fasole verde, mazare
verde, sfecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata, fara
sare, tote rase marunt si administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau budinci
de legume;
-lapte si branzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas, urda
nesarata, lapte cu cafea;
-fructe sub orice forma: crude, coapte, piureuri, compoturi;
-dulciuri: preparate fara bicarbonat si sare, din aluat fiert, uscat, cu branza de

40

vaci, cu fructe sau gelatina de fructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de fructe, cu
miere si frisca, marmelada, pateuri, dulceata, zahar;
-bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de fructe sau
zarzavaturi, ceaiuri de plante;
-condimente: sos de rosii, sosuri dietetice (fara grasime prajita) cu faina rumenita
pe uscat, cu zeama de zarzavat (seara in cantitate redusa), verdeturi tocate
(patrunjel, marar, telina, leustean, cimbru), zeama de lamaie si sare limitata.
ALIMENTE INTERZISE:
-lapte integral, branzeturi sarate si grase;
-carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau carne,
afumaturi;
-oua in cantitate crescuta (mai ales galbenusuri), oua tari, omleta, jumari,
maioneza;
-grasimi animale in cantitate crescuta (unt, untura, frisca, smantana, seu,
slanina), grasimi prajite;
-paine cu sare si paine neagra;
-fainoase preparate cu sare si in cantitate mare;
-branzeturi: grase, sarate, fermentate;
-sosuri: cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza;

41

-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu (telina, spanac, varza acra,
muraturi);
-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata sau
cacao:
-bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;
-condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de ardei,
hrean, mustar, ceapa, usturoi.
RECOMANDAM:
-viata ordonata, fara eforturi, fara fumat, fara stress, fara alcool;
-mese mici si fractionate, la ore regulate. Ultima masa cu 2 ore inainte de
culcare;
-intotdeauna se va combate obezitatea (cand exista).
REGIMUL DE VIATA
Consta in limitarea eforturilor fizice, cu lucru de 6-8 ore/zi, dupa caz, cu respectarea
orelor de somn si a orelor de masa. Au o mare importanta mijloacele psihoterapice,
combaterea anxietatii si evitarea situatiilor confidentiale din mediul de viata sau de munca.
Vor fi cautate si Incurajate elementele de satisfactie din profesiunea bolnavului, vor fi cultivate
preocuparile care produc relaxarea (plimbari, lectura, muzica, teatru).
B. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Principii generale ale tratamentului medicamentos

42

Tratamentul HTA va fi permanent, chiar atunci cand cifrele tensionale s-au normalizat.
In aceasta situatie se va stabili prin tatonare doza minima eficienta, cu care se va continua apoi
tratamentul. Este obligatoriu ca atat regimul igieno-dietetic, cat si medicatia antihipertensiva sa
fie administrate in mod continuu. Renuntarea la un tratament, odata cu normalizarea TA, duce
la
cresterea cifrelor TA pana la valorile preterapeutice (in cateva luni) la peste 70% din cazuri. Nu se
va renunta la un medicament sau la o schema terapeutica decat dupa ce acestea au fost
administrate suficient timp, pentru a-si face proba eficacitatii sau ineficacitatii lor. De obicei,
timpul mediu de apreciere a eficacitatii unei scheme terapeutice este de 4-6 saptamani (cu
conditia ca medicamentele sa fie administrate in doze eficiente).
In cazul aparitiei efectelor adverse la un medicament, se va micsora doza sau acesta
va fi inlocuit, dupa caz, cu un alt medicament, dar ne se va renunta la continuitatea
tratamentului. Nu se recomanda administrarea discontinua a unui medicament antihipertensiv
intrucat este ieficienta. hi cadrul continuitatii tratamentului in functie de evolutia bolii, se va avea
in vedere aplicarea lui treptata, eficienta tratamentelor anterioare si eventualele efecte adverse ale
unor scheme terapeutice.
In tratamentul HTA se vor intrebuinta cat mai putine medicamente. La majoritatea
bolnavilor, HTA este controlata cu 1-2 medicamente ce se aleg in functie de profilul fiziopatologic
al bolii, particularitatile clinico-evolutive, experienta personala a medicului si disponibilitatea de
medicamente. Aproape in toata lumea se prefera azi diureticele tiazidice si p-blocantele, singure
sau in asociatie. Inca de larga utilizare sunt rezerpinicele si hidralazina. Folosirea asociatiilor de 34 sau mai multe antihipertensive constituie o exceptie si este aplicabila la un numar restrans de
bolnavi.
Posologia va fi respectata pentru fiecare medicament.
Bolnavii vor fi avizati de la inceput asupra efectelor secundare ale medicatiei
antihipertensive stabilite, iar pe parcursul observatiei medicale vor fi chestionati in acest sens. Pe
cat posibil se va face profilaxia lor (de ex. aport exogen de potasiu in cazul salureticelor), iar
odata aparute vor fi corectate imediat. Uneori efecte secundare minore (obstructia nazala dupa
rezerpinice, somnolenta, uscaciunea mucoaselor^dupa clonidina; astenia fizica usoara dupa

43

saluretice) deranjeaza mult pe bolnavi, determinandu-i adesea, daca nu sunt avizati si pregatiti
psihologic de medic (asistenta medicala), sa abandoneze tratamentul, chiar cand acesta era eficient.
La barbati se va evita administrarea in perioada activitatii genitale de droguri antihipertensive care
au ca efect secundar tulburari de dinamica sexuala, pentru ca in mod sigur acestia isi vor
autointreprinde tratamentul.

CONDUITA TERAPEUTICA IN FUNCTIE DE TIPUL HTA

HTA usoara este unica forma unde apare intrebarea oportunitatii unei terapii active.
Unii autori recomanda supravegherea si prescrierea sedativelor.
Altii recomanda monoterapia cu un diuretic sau P-blocant.
HTA sistolica. La tineri este determinata de hipertonia simpatica, recomandadu-se
deci un P-blocant. La varstnici se datoreaza reducerii
compliantei arteriale si se recomanda droguri cu actiune directa asupra peretelui arterial.
HIDRALAZINA-P.O./I.V. ; NICERGOLINA
HTA

moderata

Se recomanda

(3-blocantele

(HIDRALAZINA p.o/i.v.)

+diuretic (NICERGOLINA), iar in caz de esec, se asociaza si hidralazina sau metildopa. Sau se
administreaza asocierea: CLONIDINA p.o.+ ALFAMETTLDOPA p.o.+ DIURETIC.
HTA severa , definita printr-o diastolica peste 120mmHg, beneficiaza de
hipotensoare majore, saluretice, spironolactona, utilizata sistematic. Daca nu exista unele
complicatii, terapia HTA este mai nuantata.
In HTA cu insuficienta cardiaca se asociaza tonicardiace. Sunt de evitat Pblocantele. Se folosesc saluretice (Nefrix p.o., Furosemid p.o./ i.v., Acid etacrinic) in asociere cu
Spironolactona p.o. cu vasodilatatoare. Se recomanda Hidralazina 50-100mg/zi asociata cu derivati
nitriti cu actiune prelungita (Isoket) 20-40mg x 3/zi seara sau cu Prazosim p.o. l-2mg x 3/zi
crescand progresiv pana la 10-20mg x 3/zi, fie Enalapril p.o. in doza unica.
In HTA cu insuficienta coronariana si/sau ateroscreloza cerebrala se recomanda
saluretice in doze moderate, p-blocante, oc-metildopa, anticalcice (Adolat), nitriti cu actiune

44

prelungita (Isoket) si in angorul de decubit, nocturn, cataplasma cu trinitrina -gel 15-30mg, aplicat
pe torace seara la culcare. La cei cu suferinta cerebrala vasculara se recomanda a se asocia
Sadamin, Xantinol, Praxilen, Trental, Pentoxifilina, Cosaldon. De evitat scaderea brusca a TA
In Hta cu insuficienta renala sunt de preferat droguri care nu scad fluxul sanguin
renal: Hidralazina, a-metildopa, Clonidina, Captopril. Se asociaza cu diuretic: Furosemid, acid
Etacrinic. Ca tactica terapeutica, se recomanda mentinerea controlului terapeutic al HTA chiar
daca apare o deteriorare a functiei renale, posibila la inceputul tratamentului, dar pasagera. In
formele severe sunt de utilizat inhibitorii sistemului renino-angiotensiva.
HTA maligna. Ca tratament de atac se foloseste Diazoxid i.v. 5mg/Kg corp,
asociat cu Furosemid

i.v. 80mg. Raspunsul apare in 2-3 ore. Caterapie de intretinere se

recomanda una din asocierile: -Hidralazina + Propanolol /p.o. -Hidralazina + Propanolol +

Diuretic /p.o. -Cloridina + Metildopa + Diuretic /p.o. -Minoxidil /p.o. -Propanolol + Diuretic /p.o.
-Captopril + Furosemid /p.o.
Avand in vedere riscul cardiac si suferinta renala, s-au propus tratamente mai
agresive:

hemodializa

periodica,

nefrectomie

bilaterala,

simpatectomie

supra-

si

subdiafragmatica, suprarenalectomie partiala sau subtotala.

HTA la gravide. Uterul gravid pare sa produca renina explicand hipertensiunea
(valori peste 140/90mmHg) la unele femei gravide. Se recomanda: spitalizarea, repaus la pat,
ct-metildopa, Hidrozina, p-blocante.
HTA la varstnici raspunde favorabil la: Diuretic + triamteren, eventual asociat
cu Metildopa sau Clonidina.
TRATAMENTUL URGENTELOR HIPERTENSIVE
Crizele hipertensive survin ca o crestere brutala a valorilor TA la un bolnav cu HTA
permanenta, cunoscut si tratat sau ignorat pana la prima criza.
Ele reprezinta o urgenta terapeutica, punand in pericol functii vitale (cardiaca,
cerebrala, prin complicatiile imediat ce apar: insuficienta ventriculara stanga, encefalopatie
hipertensiva; functia renala -prin complicatiile tardive: nefroangioscreloza). Spitalizarea este

45

obligatorie. Ca principiu general, se impune reducerea urgenta a valorilor TA si ulterior

cercetarea cauzei posibile a paroxismului. Medicatia se administreaza parenteral, i.m. sau i.v.,
pentru a obtine o coborare cat mai rapida a valorilor TA. Se folosesc urmatoarele substante:
-FUROSEMID (LASIX) fiole 20mg i.v., repetate la nevoie la 8 ore;
-REZERPINA (RAUNERVIL) fiole de 2,5mg, se administreaza im sau i.v., repetate la 6-8
ore;
-DIZOXID, i.v., (rapid-bolus), 150-300mg repetate la 8-12 ore;
-NITROPRUSIAT DE SODIU in perfuzie continua l-2ug/ kg/ minute, bolnavul trebuie
monitorizat;
-DIHIDRALAZINA i.v. lent, actioneaza in 15-30 de minute;
-CLONIDINA (CATAPRESAN) i.m. in fiole de 0,150mg are actiune prelungita -LABETALOL
are o toleranta excelenta, nu produce talucardie reflexa, produce o scadere treptata a TA, nu
reduce semnificativ debitul cardiac. Doza este de l,5mg/ kg corp in perfuzii scurte, se poate
continua cu administrarea per os. Este terapia specifica a puseurilor hipertensive din
feocromocitom;
-CAPTOPRIL, ENALAPRIL administrate per os, actioneaza in 15-20minute. In caz de esec se
poate asocia un diuretic, obtinandu-se scaderea treptata a valorilor tensionale;
-NIFEDIPESfA, NICARDIPINA sublingual produc o buna si rapida vasodilatatie cu scaderea TA.
Se pot utiliza in crizele hipertensive de orice etiologie; -se

recomanda

tratamentul

anticonvulsivant cu sulfat de Mg 20% i.v. (Fenobarbital), in caz de edem cerebral.

In urgentele hipertensive se incepe cu un diuretic puternic administrat i.v. (Furosenid:
40-80mg), care produce o rapida deshidratare, cu diminuarea edemului pulmonar si cerebral. In
functie de cauza, se asociaza preparatul de electie:
-daca exista insuficienta pulmonara stanga se asociaza un vasodilatator tip

46

Nitroprusiatul de sodiu, Prazosin;

-daca exista o disectie de aorta, asociem a-blocante pentru a diminua viteza de
ejectie;
-daca exista hemoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o dilatatie
arteriolara (Diazoxid, Hidralazina).
Indicatiile si limitele posibilitatilor chirurgicale in terapia HTA Interventiile
chirurgicale isi gasesc aplicabilitate in formele de HTA
secundara. Malformatiile aortice prezinta un procent de 72% de normalizare a
TA postoperator. Tumorile suprarenale ce determina sindromul Cushing,
feocromocitom sau sindromul Conn sunt mai dificil de abordat chirurgical,
procentul de nominalizare a TA fiind mai scazut. Leziunile renale ce pot
beneficia de interventie chirurgicala sunt: aplazii-atrofii renale unilaterale,
tuberculoza renala, cancerul renal, urmarile unei plagi renale sau infarct renal,
stenozele arterelor renale. inaintea interventiei operatorii trebuie facut bilantul
functional la rinichiul indemn.
ORIENTARI:
-Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de
stadiul si severitatea bolii.
--blocantele (Propanololul) sunt hipotensoare de baza.
--metildopa si Clonidina sunt hipotensoare care nu influenteaza negativ

47

circulatia renala. Sunt utilizate in mod obisnuit.

-Hidralazina a redevenit un hipotensor de baza, datorita asociatiei cu blocantele, acestea din urma corectandu-i efectele secundare.
-In 50% dintre cazuri, diureticele ori -blocantele normalizeaza valorile
tensionale. In celelalte 50% dintre cazuri actioneaza asocierile de hipotensoare cu
diuretice. Cea mai eficace si bine tolerata asociere este cea dinte un diuretic
tiazidic, un -blocant si un vasodilatator (Hidralazina e.t.c), la care se poate adauga un
simpaticolitico central ( -metildopa sau Cloridina).
-Nu se asociaza doua simpaticolitice centrale sau un simpaticolitic cu un |3blocant.
-Hidralazina nu se administreaza decat asociata cu un p-blocant, iar
simpaticoliticele fara un diuretic.
PROFILAXIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Profilaxia hipertensiunii arteriale urmareste educarea in vederea unui comportament

adecvat de viata, chiar orientarea profesionala a descendentilor din parinti hipertensivi, a
bolnavilor in stadiul prehipertensiv, deci a persoanelor susceptibile de a face boala. Foarte
important este si profilaxia complicatiilor, realizabila prin asigurarea cooperarii bolnavului si prin
recomandari ferme si judicioase. Asistenta medicala trebuie sa constientizeze persoanele
predispuse la hipertensiune arteriala de rolul pe care-1 au ei insasi in prevenirea bolii, dar mai ales
prevenirea complicatiilor:
1. Este posibila profilaxia hipertensiunii arteriale?

48

Hipertensiunea arteriala este considerata ca o 'boala de reglare' in patogenia careia

sunt implicati factorii genetici si de mediu. Ponderea fiecaruia dintre ei difera de la un tip
etiologic la altul, de la un hipertensiv la alt hipertensiv. Faptul ca in etiologia bolii sunt
implicati factorii genetici, nu trebuie privit ca o fatalitate. Combaterea unor componente
etiopatogenice din mediul extern (consumul excesiv de NaCl, stresul psihosocial, consumul cronic
de medicamente prohipertensive e.t.c.) poate preveni imbolnavirea sau atenua gravitatea bolii la
un numar considerabil de oameni, inclusiv la cei 'marcati' genetic. Asadar, profilaxia
hipertensiunii arteriale nu mai constituie astazi o himera, ci o posibilitate concreta, realizabila
care nu necesita cheltuieli deosebite. Ea trebuie sa fie multi factoriala, din cauza polietiologiei
bolii. Profilaxia se va face la nivel social, comunitar si numai in situatii concrete, speciale, la
nivel individual. Actiunea profilactica trebuie sa fie permanenta si sa inceapa inainte de nastere
(sfat genetic) sau cat mai de timpuriu posibil, in copilarie. Daca adultul normotensiv are factori
de risc pentru imbolnavire, profilaxia i se va aplica in tinerete.
Asistenta medicala comunitara fiind prima care intra in contact cu aceste persoane
va trebui sa explice si mai ales sa implementeze actiunile profilactice.In societatea moderna,
profilaxia hipertensiunii arteriale nu numai ca este posibila, dar constituie chiar o necesitate.
Vechiul aforism 'este mai usor sa previi decat sa tratezi' isi gaseste aplicabilitatea perfecta aici.
2.Cui i se adreseaza profilaxia?
Teoretic, masurile de profilaxie a bolii ar trebui sa poata fi aplicate intregii populatii,
lucru imposibil de realizat insa si inutil pentru ca nu toti oamenii fac hipertensiune arteriala.
Practic, masurile de profilaxie trebuie sa se adreseze acelor grupe populationale cu
risc crescut de hipertensiune arteriala, fie datorita tarelor ereditare, fie ca urmare a acumularii
mai multor factori de mediu: consum excesiv de sodiu, existenta stressanta, sedentarism, e.t.c.
o
o

Celor cu incarcare ereditara

Populatiei active, in general si tinerilor in special
Adolescentilor

si

tinerilor

care,

desi

normatensivi,

valori ale TA la limita superioara a normalului

o

Celor care au avut hipertensiune arteriala episodica

49

au

in

mod

constant

Supraponderalilor

Celor cu tulburari de glicoreglare

Sedentarilor

Marilor consumatori de NaCl (peste lOg/zi)

Indivizilor
personal

din

cu

stress

profesional

transporturi,

furnalisti,

factorii

risc

important
cei

(controlori

expusi

cronic

de
la

trafic

aerian,

traume

sonore,

e.t.c.)
o

Celor

cu

de

pentru

ateroscreloza

(fumatori,

dislipidemici,

hiperuricemici, e.t.c.)
Asistenta medicala din comunitate, cunoscand modul de viata al majoritatii
persoanelor din comunitatea respectiva poate recunoaste un potential hipertensiv si poate incepe cat
mai devreme profilaxia.
3. Cum se realizeaza profilaxia hipertensiunii arteriale?
Hipertensiunea arteriala avand o prevalenta ridicata in populatia generala, profilaxia
trebuie conceputa la nivel comunitar, ca parte integrata a programului complex de combatere
si prevenire a bolilor cronice si degenerative.
Specialistii in sanatate publica, epidemiologii, internistii, radiologii ocupa locul
central in coordonarea si aplicarea masurilor de profilaxie initiale. Un loc cu totul particular, in
cadrul programului de prevenire al HTA, tebuie sa-1 ocupe asistenta medicala comunitare alaturi de
medicul de medicina generala. Prin natura preocuparilor sale curative si profilactice, asistenta
medicala vine in contact direct cu populatia sanatoasa sau bolnava, cunoaste ca nimeni alta
conditiile medico-sociale ale acesteia, putand astfel sa desfasoare o munca de profilaxie adecvata si
eficienta. Asistenta medicala de medicina generala din colectivitati (armata, scoli, intreprinderi
industriale, e.t.c.) dispune de cadrul organizatoric propice pentru realizarea profilaxiei bolii,
putand aplica atat masurile profilactice generale, cat si pe cele particulare, locale, legate de
microclimatul social, fizic sau profesional din colectivitatea data.

50

Profilaxia bolii incepe cu depistarea in sanul populatiei generale a persoanelor cu risc

crescut de a face boala,lucru care se realizeaza prin examenul de screening medical incidental.
Masurile profilactice privesc regimul de viata, orientarea si igiena profesionala, e.t.c.
a)Regimul de viata:
Viata activa, care imbina activitatea intelectuala cu cea fizica, practicarea educatiei
fizice si a sportului, a turismului si a altor mijloace de destindere in aer liber sunt deprinderi care
trebuie invatate si aplicate inca din copilarie. Alimentatia va fi rationala, echilibrata calitativ si
cantitativ. Se va
combate cu tenacitate obiceiul de a consuma sare in exces. Fumatul va fi combatut inca din
scoala.
b)Orientarea profesionala si pregatirea psihologica pentru combaterea
eventualului handicap psihosocial
Pe cat posibil, persosnele cu risc crescut de a face hipertensiune arteriala vor fi
sfatuite sa nu-si aleaga profesiuni cu stress profesional mare. Vor evita, de asemenea,
profesiunile care predispun la sedentarism si obezitate. Deoarece acest lucru ar putea determina
unele complexe de inferioritate, mai ales la adolescentii si tinerii, pregatirea psihologica pentru
combaterea unui eventual handicap psihosocial va fi facuta cu multa abilitate. Antrenamentul
psihologic are un dublu scop:
-Avizeaza omul sanatos asupra eventuale boli la care este predispus, fapt care nu trebuie privit
ca o fatalitate. Aplicand cu seriozitate masurile profilactice individul poate evita/atenua boala.
-Il pregateste totodata, fara a-i induce psihologia de infirm, sa limiteze cat mai mult posibil (prin
educatie) efectul daunator asupra sanatatii al stressului psihosocial la care in mod inevitabil
este supus omul in societatea contemporana.
c) Sfatul genetic
Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un mijloc eficace de
profilaxie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica ereditara, acelasi lucru se asteapta in
prezent si pentru hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii factorului genetic in
producerea sa.
d) Supravegherea medicala activa

51

Prin sistemul de dispensarizare (valabil mai ales in colectivitati) a tuturor celor supusi profilaxiei
este si ea o actiune ce trebuie desfasurata cu seriozitate si competenta.
Cunoasterea mai completa a epidemiologiei bolii, aprofundarea etiopatogeniei si
geneticii hipertensiunii arteriale va conduce la continua ameliorare a masurilor profilactice.

52

CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR

A. Culegerea datelor
Nume : S.
Prenume V.
Vrsta: 49 ani
Ocupaia:pensionar
Naionalitate:romn
Stare civil: storit
Data internrii / externrii: 9 martie 2014/15 martie 2014
Diagnostic:
-la internare : HTA std. II, puseu
-la externare: dislipidemie mixt, insuficien cardiac cronic cls. II, NYHA, diabet zaharat tip II
dezechilibrat, HTA esenial std. II cu risc nalt, angin pectoral stabil la effort, obezitate gr.II
Antecedente heredocolaterale : mama - HTA,angin pectoral, 3 frai - HTA i diabet zaharat tip
II
Antecedente personale: 2000 - HTA (260/120 mmHg); 2010 - angin pectoral la efort

B. Motivele internrii:
-cefalee
-vertij, fosfene, edeme palpebrale
-dispnee la efort oderat
-dureri precordiale cu caracter constrictiv care apar la efort i dispar dup 3-5 min. de reapaos

C. Istoricul bolii:
Pacient cu AHC cardio - vasculare i metabolice semnificative (mama HTA, angin
pectoral, 3 frai cu HTA i diabet zaharat tip II), este diagnosticat cu HTA la vrsta de 34 ani (TA
max = 260 mmHg), urmnd diferire scheme de tratament, n ultima. perioad administrndu-i-se
Novase 20mg/zi, iar de la 44 ani estediagnosticat cu angin pectoral stabil la effort (prezint

53

dureri precordiale constrictive declanate de effort, ce dispar dup 3-5 min. de repaos). n prezent se
interneaz acuznd cefalee intens, vertij, fosfene, dispnee la eforturi moderate.

D. Examen clinic general

-stare general influenat -tegumente i mucoase normal colorate -esut celular subcutanat - n
exces, obezitate gr. II -ganglioni limfatici superficiali - nepalpabili -sistem muscular - normoton,
normokinetic -sistm osteo - articular aparent integru
-aparat respirator - torace normal conformat, excursii cosatale simetrice bilateral, sonoritate
pulmonar normal, murmur vezicular fiziologic, FR=20 resp/min -aparat cardiovascular - dureri
precordiale cu caracter constrictiv la eforturi fizice mari, oc apexian n spaiul V intercostal stng,
zgomote cardiace ritmice, zg. II accentuat n focarul aortic, TA = 170 / 96 mmHg, FC=96/minut,
artere periferice pulsatile
-aparat digestiv - abdomen mrit de volum prin exces de esut adipos, nedureros la palpare, ficat la
rebord, splina nepalpabil, tranzit intestinal ncetinit -aparat urogenital - loje renale nedureroase la
palpare, miciuni fiziologice, urini normocrome
- SNC - orientat temporo-spaial, ROT prezente bilateral

E. Starea pacientei la internare:

H = 1,55 m
FC = 96 bt. / minut

G = 94 kg.

Temperatura = 36.7

respiraie = 28/minut, amplitudine redus

TA=170/100 mmHg
Diureza = 1500 ml

scaun - 1 zi, semoconsistent

Epicriza:
Pacienta prezint multipli factori de risc cardio-vascular:
1. Ereditatea - mama cu HTa i angin pectoral, 3 frai HTA
2. HTA esenial de la 34 ani, TA max = 206 mmHg .Bilanul HTA atest valori ale HTA =
170/100 mmHg nsoit de cefalee, vertij, fosfene, la examenul FO - angiopatie hipertensiv
std.II, radiologie cord mrit n ax transversal.
3. Obezitate gr.II - IMC = 39 kg /m3
4. Dislipidemie mixt, colesterol =205 mg/dl, trigliceride =252 mg/dl
Pe acest fond de la 44 ani prezint dureri precordiale constrictive la eforturi fizice care dispar
dup 3-5 minute de repaos, dispnee la eforturi moderate. EKG - subdenivelarea segmentului ST
tip orizontal de 1 mm n V5, V6, D II, T aplatizat n D I, D III, aVL, V4. Se stabilete astfel

54

diagnosticul de angin pectoral de efort. Recomadri la externare:

-

evitarea eforturilor fizice mari

regim alimentar hiposodat, far grsimi animale, hipoglucidic, hipocaloric

tratament cu Tertensif SR 1,5 mg, 1 tb/zi, Norvasc 10 mg 1 tb/zi (la prnz), Lisinopril 1 tb/zi
(seara), Preductal 35 mg (2 tb/zi), Aspirin % tb /zi (prnz)

| Nr. Nevoia
i
fundamental
crt
!
2.

independent

Deper

mdeni
de Sursa de dificulatate

Problema
dependen
Valoarea
normal
170/100
mmHg

Analiza
Rezultatul obinui
A respira
i a avea o Respiraie
TA=
bun circulaie
Puls=96 bti /minut
fiziologic
efectuat
A bea i a mnca
Apetit
pstrat Regim hiposodat
Hb
14,5
g%
13 2 g%
Alimentaie activ

3.

A elimina
Ht

4.

GR i a menine
A se mica
o bun postur
Trombocite

Miciuni
40% fiziologice

HTA

Tranzit intestinal
ncetinit Lipsa unei
43 + 2%
eficace

4.400.000/mm3

mobilizri

4.500.000-5.500.000/mnr
Reducerea capacitii
de Cefaleea, vertij, dispnee
a se mica
la effort
180.000-450.000 /mm1

282.000 /mmJ

5.

A dormiGA
i a se odihni

6.

VSH
mm/l h i mbrac
A se mbrca
i a se Se31dezbrac
dezbrca
tar ajutor
66 mm/2 h

1-10 mm/l h

Uree temperatura A0,28

%0 UC
A menine
febrilg 36.7
corpului
n
limite
1,18 g%0
normaleGlicemie

0,2 - 0,4 g%0

7.

HTA

Somn
fiziologic
9.330/mm'

4.00-8.000/mnr'

7-15 mm/2 h

0 ,6 -1,2 g %0

8.

A fi curat,
a-i proteja
Colesterol
tegumentele
Ex. Sumar

9.

A evita urin
pericolele

10.

A comunica

limbaj adecvat, coerent Nu comunic cu cadrele Anxietate

medicale

11.

A-i practica religia

Frecventeaz
biserica
Ortodox

12.

A se preocupa
realizarea proprie

13.

A se recreea

14.

A nva

i efectueaz
toaleta
1,5-2,5
g %0cu Starea de fatigabilitate
dificultate dar nu accept
Alb - abs; sed - rare ajutor
Alb,gtuc - abs; sed - rare
2,05 g %0

epitelii

leucocite i epitelii
Potenial de complicaii
HTA

de

Dificil,
insuficient.

realizare Dezinteres

Limitarea recrerii active HTA, dispnee de effort

Solicit sfaturi
privire la boala sa

cu

55

EXAMENE DE LABORATOR, EXAMENE PARACLINICE

Radiografie toracic - cord uor mrit n ax transversal, aort dilatat circulaie
pulmonar normal
Examen Fund de ochi (FO) - angiopatie hipertensiv std.ll EKG - ritm sinusal, FC = 96
/Min, AQRS - intermediar, subdenivelarea segmentului ST tip orizontal de 1 mm n V5, V6,
D II, unda T negativ n V5,V6,D ii i aplatizat n D I, D III, aVL, V4.
Echografie abdominal - ficat - hepatomegalie moderat, intens hiperecogen, colecist
iar calculi, alungit,, pancreas, splin normale clinic.
Ecocardiografie - pericard far lichid, AS=46mm, VS=32 mm, SV =12 mm, Ao inel =20mm,
Ao ascendent =29mm, Valve (M+Ao) discret ngroate, deschidere normal, hipertrofie
concentric de Vs (HVS)
TRATAMENTUL RECOMANDAT
Nr. Medicamentul
administrat t doza

cri. j

Modul
prezentare

de Mod
de
administrar

Reacii
adverse

Tertensif

cp 2,5 mg

2,5 mg / zi

Antihipertensiv
diuretic

Oboseal,
nipotensiune
ortostatic

Norvasc

tb=5mgi lOmg

10 mg / zi

antihipertensiv

Pritor

Tb=20mg, 40 mg, 80 80 mg/zi

mg

Cefalee,
fatigabilitate
Rare
reacii
alergice

1
2i

Aciune
terapeutic

56

angiotensiv

Data

Diagnostic de nursing

9 III

cefalee

diminuarea cefaleei

fosfene, vertij

combaterea vertijului

sczut,asigur o ventilaie bun

tratament simptomatic

psihoterapie

comod

dureri precordiale cu

caracter constrictiv

Obiective

Intervenii

amplasez bolnava ntr-un salon clduros, luminos cu umiditate stare general

alterat

TA=

aez bolnava (n patul proaspt schimbat i aranjat). ntr-o poziie 170/100 mmHg

dispnee la effort

Evaluare

supraveghez funciile vitale i vegetative, sesiznd modificarea

acestora linitesc bolnava, ncercnd s o determin s aib ncredere

n forele sale proprii i n personalul medico-sanitar n vederea

cefalee

10

III

fosfene, vertij

diminuarea cefaleei

tratamentului recuperator conduc pacienta la secia de radiologie

pentru
msor
funciileexaminrilor
vitale (temperatur,
efectuarea
paraclinice puls, TA, respiraie) i *

combaterea vertijului

vegetative i notez rezultatele obinute n foaia de temperatur

dureri precordiale cu

caracter
dispnee la effort

constrictiv

tratament simptomatic

psihoterapie

vederea recoltrii sngelui, pentru efectuarea analizelor de laborator

pregtesc bolnava psihic i fizic pentru puncia venoas, n

pregtirea pacientei pentru indicate de medicpregtesc materialele necesare i execut tehnica

examenele paraclinice i de administrez medicaia recomandat de medic: :Tertensif 1,5 mii/zi
laborator

Norvasc 10 mg/zi, Pritor 80 mg/zi

asigur linitea n salon pentru odihna corespunztoare a bolnavei

45

stare

general

alterat TA- 170/100

mmHg

46

CAZUL 2
Culegerea datelor
Nume R Prenume S.
Vrsta. 57 ani Ocupaia: Pensionar
Naionalitate: romn
Stare civil: cstorit
Data internrii /externrii'. 10 februarie 2014/17 februarie 2014
Diagnostic:
-la internare : HTA - criz
- externare: HTA, hipercolesterolemie, Obezitate
Antecedente heredocolaterale .nesemnificative
Antecedente personale: 1993 - HTA 250/160 mmHg, 1994 - litiaz biliar
A. Motivele internrii:
-cefalee
-vertij
tratament simptomatic

11

III

dispne
e

14
15

aerisesc salonul

de

msor funciile vitale i le notez n foaia de general b

temperatur

effort

1 stare !
administrez

la

recomandarea

stare implicarea familiei

medicului tratamentul asigur odihna bolnavului

msor
funciile
notez n foaia de stare
prin crearea
unuivitale
climatide le
linite

de

temperatur

uoar
111

agi n ngrijirile pacientei (la domiciliu)

-astenie fizic

administrez la recomandarea medicului tratamentul general b

-grea
-dureri n hipocondru drept
B. Istoricul bolii:
Pacient aflat n evidena clinicii cu HTA se interneaz pentru c prezint o
simptomatologie ce a debutat cu 1 sptmn n urm ce const n cefalee, valori tensionale crescute
(220/i00mmHg), vertij, astenie fizic. Se interneaz pentru precizare diagnostic i tratament de
specialitate.
Problemele clinice ale pacientului:

45

-stare general bun

-esut subcutanat foarte bine reprezentat obezitate gr. I!
-sistem limfoganglionar nepalpabi!
-sistm osteo - articular aparent integru
-aparat respirator - torace normal conformat, excursii cosatale simetrice bilateral, FR=19 resp/min,
sonoritate pulmonar normal, murmur vezicular fiziologic -aparat cardiovascular - oc apexian n
spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular, zgomote cardiace ritmice, bine btute,
A=220/100mmHg, FC=78/minut, extremiti reci, puls diminuat la pedioas.
-

aparat digestiv - abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, sensibil la palpare profund n

hipocondrul drept, ficat la 1 cm sub rebord, colecist cu calculi, tranzit intestinal fiziologic
-

aparat urogenital - loje renale nedureroase, miciuni fiziologice.

SNC - ROT prezente, simetrice bilateral

C. Starea pacientei la internare:

G = 116 kg. respiraie = 1

TA=220/100 mmHg
Diureza = 1200 ml
Epicriza:

Temperatura = 36.7

9 / minut

scaun =

zi,

semoconsistent

Pacient obez aflat n evidena clinicii cu HTA, pensionat medical,

revine n clinic pentru cefalee, astenie fizic, vertij (neglijeaz tratamentul). Investigaiile
efectuate ncadreaz hipertensiunea n stadiul II de boal. S-a administrat tratament cu tripl
asociere cu enalapril, metoprolol i diuretice, evoluia este favorabil, valorile tensionale scad. Se
recomand la externare:
-

evitarea efortului Fizic

regim alimentar hiposodat, cu evitarea grsimilor animale
tratament cu Enap (10 mg/ 1 tb x 2/zi), Metoprolol (50 mg - 1 tb x 2/zi, Tertensif 1 tb/zi); indicaie chirurgical pentru litiaza biliar

45

Nevoile fundamentale dup conceptul V.Henderson

Nr.crt. Nevoia

Independent

Depen

fundamental

dent
Problema

de S Sursa de dificulatato

dependen
1.

A respira i a avea o Respiraie fiziologic

2.

bun circulaie
s=78 bti /minut
A bea i a mnca Apetit pstrat Alimentatie Regim hiposodat

TA- 220 /100 mmHg Pu! HTA

HTA

activ
3.

A elimina

Miciuni

fiziologice

Tranzit intestinal normal

4.

se

mica

menine

Reducerea capacitii de a vertij, cefaleea

bun

se mica

postur
5. A
dormi i a se odihni

Stare de agitaie n timpul Anxietate

somnului

6.

A se mbrca i a se Se dezbrac i mbrac

dezbrca

7.

far ajutor

menine Afebril 36.6C

temperatura

corpului

n limite normale
8.

A fi curat, a-i i
proteja tegumentele

9.

efectueaz

toaleta

singur

A evita pericolele

10. A comunica

Potenial de complicaii
Comunicativ,

HTA

limbaj

adecvat, coerent
11. A-i practica religia
12. A

se

preocupa

Frecventeaz biserica
de

Dificil,

realizarea proprie

insuficient.

13. A se recreea
14. A nva

realizare Boala

Limitarea recrerii active

cefalee, vertij

Solicit sfaturi cu privire la

boala sa

47

Examene de laborator. Examene pa rat lin ice

Analiza

Rezultatul obinut

Valoarea normal

Hb

12,8 g%

13 2 g%

Kt

39,2%

43 4_2%

Trombocite

210.000 /mm3

180.00-.450.000/mm"

Glicemie

1,19 g%0

0,6 -1,2 g %o

uree

0,38 mg/dl

0,20-0,40 mg/dl

Colesterol

2,26 g %0

1,5 -2,5 g%o

VSH

32 mm /lh

1 - 10 mm/ lh

64 mm/ 2h

7-15 mm/ 2h

efectuat

Ex. Sumar
urin

Alb - abs; sed - rare

epitelii

Alb,gluc - abs; sed - rare

leucocite i epitelii

Examen Fund de ochi (FO) - angiopatie hipertensiv std.II, foarte accentuat

EKG - FC = 70 /Min, AQRS - intermediar, subdenivelarea segmentului ST
tip orizontal de 1,5 mm n V6.
Echografie abdominal - ficat cu echostructur omogen, colecist cu calculi, alungit,, pancreas,
splin normale clinic.

48

Nr.

Denumire

Forma

crt

medicament

prezentare

Furosemid

tablete

de Doza zilnica

I tb/zi

Actiune

Reactii adverse

diuretic

La doze mari
alergii,

Enap

CpHOmg i 20mg 2 x 10 mg antihipertensiv

hipotensiune
Cefalee,

tb/zi
3

Scobutil F II

F =2 ml

2 f /zi

oboseal,
Analgezic

grea
Rar, reaci
alergice

Algocalmin F II

F 0 2 ml

2 f /zi

analgezic

Reacii
alergice
cutanate
1

Data Diagnostic de nursing

Obiective

Intervenii

10 II

cefalee

diminuarea cefaleei

anxietate

tratament simptomatic

sczut,asigur o ventilaie bun

vertij

psihoterapie

Evaluare

amplasez bolnava ntr-un salon clduros, luminos cu umiditate stare general

alterat

aez bolnava (n patul proaspt schimbat i aranjat), ntr-o poziie TA=220/100

comod

mmHg

supraveghez funciile vitale i vegetative, sesiznd modificarea acestora

linitesc bolnava, ncercnd s o determin s aib ncredere n forele sale

1 1 II cefalee anxietate vertij

proprii i n personalul medico-sanitar n vederea tratamentului recuperator

msor funciile vitale (temperatur, puls, TA, respiraie) i vegetative i * stare general

diminuarea cefaleei

tratament simptomatic

psihoterapie

notez rezultatele obinute n foaia de temperatur

pregtesc bolnava psihic i fizic pentru puncia venoas, n vederea TA=210/95

pregtirea pacientei pentru

examene
12

II anxietate

paraclinice

laborator
tratament simptomatic

16 II

de

recoltrii sngelui, pentru efectuarea analizelor de laborator indicate de mmHg

medic
pregtesc materialele necesare i execut tehnica

aerisesc salonul

msor funciile vitale i le notez n foaia de temperatur

administrez la recomandarea medicului tratamentul medicamentos - Enap
2 cp/zi, Diurex 1 cp/zi, Algocalmin 2 f /zi. scobutil 2 f/zi

17 II

educaie

pentru

sntate

ntruct pacienta va fi externat

alterat

bun
TA=200/95mm
Hg

asigur odihna bolnavului prin crearea unui climat de linite

msor funciile vitale i le notez n foaia de temperatur

* stare generala

administrez la recomandarea medicului tratamentul medicamentos

bun

s continue la domiciliu tratamentul de meninerea valorilor tensionale

n limitele normale

stare general

discut cu familia pentru susinerea pacientei fizic i psihic

CAZUL III

A.

Culegerea datelor Nume : J

Prenume M.
Varsta. 54 ani
Ocupaia: pensionar
Naionalitate: romn
Stare civil: cstorit
Data internrii / externrii: 10 februarie 2014

/ 18 februarie 2014

Diagnostic:
-la internare : HTA
-la externare: HTA,cardiopatie ischemic cronic nedureroas
Antecedente heredocolaterale : mama - coxartroz, tata - cardiopatie ischemic
dureroas. Antecedente personale: 2007 - HTA

B.

Motivele internrii:

-cefalee -vertij -anxietate -dispnee de efort

C.

Istoricul bolii:

Pacient cunoscut cu HTA urmeaz tratament la domiciliu cu Nifedipin (2 cp/zi),

Aspacardin (3 cp/zi) Revine la spital pentru dispnee de effort. Se interneaz pentru evaluare
i tratament.

D.

Problemele clinice ale pacientului:

-stare

general

influenat

-esut

subcutanat

normal

reprezentat

-sistem

limfoganglionar nepalpabil
-sistm osteo - articular aparent integru, coloan vertebral sensibil la micri brute

-aparat respirator torace normal conformat, excursii cosatale simetrice bilateral, i K 20

resp/mm. sonoritate pulmonar normal
-aparat cardiovascular oc apex ian n spaiul V inlercosta! stng, zgomote cardiace ritmice,
bine btute, zgomotul I! ntrit n focarul aortei,varice la membrele inferioare -aparat digestiv
- uscciunea mucoasei bucale, apetit diminuat, abdomen suplu, mobil cu micrile
respiratorii, nedureros la palpare
palpare, ficat la rebord, splina nepalpabil, apetit diminuat, tranzit fizilogic
aparat urogenital - semn Giordano prezent pe dreapta, disurie.
Polakiurie.urini tulburi.
- SNC - ROT simetrice bilateral, bolnav orintat temporo spaial, parestezie la nivelul
membrului superior stng

E.

Starea pacientei internare:

la

G = 58 kg.

H = 1,60 m FC = 98

respiraie = 21 /minut, amplitudine redus

Temperatura = 36.7

bt. / minut TA= 180/90 mmHg

Diureza = 1600 ml

scaun = 1 zi, semoconsistent

Epicriza:
Pacient cunoscut cu HTA urmeaz tratament la domiciliu cu Nifedipin (2 cp/zi),
Aspacardin (3 cp/zi) Revine la spital pentru dispnee de efort. Se interneaz pentru evaluare i
tratament.
A
In urma investigaiilor se constat ateroscletoz cu sindrom pseudobulbar incipient. Pe
parcursul spitalizrii valorile TA se menin constante. Se externeaz cu recomandarea de a
continua tratament antihipertensiv, regim hiposodat, control periodic al TA, evitarea
consumului de cafea i tutun.

54

Nevoile fundamentale dup conceptiile lui V.Henderson

Nr
crt
1.

Nevoia

Dependenta

Problema

fundamental

de Sursa de dificulatate

dependen

A respira i a avea o Respiraie fiziologic

TA=

bun circulaie

Puls=98 bti /minut

2.

A bea i a mnca

180/90

mmHg HTA

Apetit pstrat Alimentatie Regim hiposodat

HTA

activ
o

J).
4.

A elimina

Miciuni

fiziologice

Tranzit intestinal normai

A

se

mica

Reducerea capacitii de a HTA, cefaleea

menine o bun postur

se mica

5.

A dormi i a se odihni

insomnie

6.

A se mbrca i a se Se dezbrac i mbrac far

7.

dezbrca

aj utor

A menine

Afebril 36.7C

Anxietate

temperatura corpului n
limite normale
8.

fi

curat,

i efectueaz toaleta cu Starea de fatigabilitate

a-i

proteja tegumentele
9.

dificultate dar nu accept

ajutor
Potenial de complicaii

A evita pericolele

10. A comunica

limbaj adecvat, coerent

HTA

Nu comunic cu cadrele Anxietate

medicale

11.

12.

A-i practica religia

A

se

preocupa

Frecventeaz
de

biserica

Ortodox

realizarea proprie

realizare Dezinteres

insuficient.

13. A se recreea
14. A nva

Dificil,

Limitarea recrerii active HT A, dispnee de efort

Solicit sfaturi cu privire
la boala sa

55

CAZUL III Examene de laborator. Examene para clinice

Rezultatul obinut

normal

| Hb

12 g%

! 32g%

Ut

36%

43 2%

GA

9.600 /mmc

4000-8000/mmc

Uree

0,30 g %0

0,2 - 0,4 g%0

Glicemie

0,81 g%0

0,6 - 1,2 g %0

Colesterol

2,6 g %0

1,5 - 2,5 g %0

Analiza

Ex. Sumar

Alb - abs; sed - rare

urin

epitelii

Alb,gluc - abs; sed - rare

leucocite i epitelii

11.02
Radiografie toracic - normal pleuropulmonar, cord far modificri vizibile radiologie
EKG - ritm sinusal 78/min, AQRS + 60, PQ = 13 sec, unde T simetrice
MEDICATIA RECOMANDATA
Nr. crt
1

Medicamentul
administrat
Nifedipin

Aspacardin

Modul
prezentare
Cp 10 mg

Cp=0,45 g

de Mod de Aciune administrare ; Reacii

terapeutic
o

Aciune

J cp/zir

hipotensiv

bufeuri

3 cp/zi

Scade

Grea,

excitabilitatea

diaree

crescut

adverse
Cefalee,

ainimii

56

Data Diagnostic de nursing

10 II cefalee

vertij

anxietate
*

dispnee de efort

Obiective

Intervenii

diminuarea cefaleei

combaterea vertijului

sczut,asigur o ventilaie bun

Evaluare

amplasez bolnava ntr-un salon clduros, luminos cu umiditate stare general alterata
TA= 180/90 mmHg

tratament simptomatic

aez bolnava (n patul proaspt schimbat i aranjat), ntr-o poziie

psihoterapie

comod

combaterea insomniei

supraveghez funciile vitale i vegetative, sesiznd modificarea acestora

linitesc bolnava, ncercnd s o determin s aib ncredere n forele sale

11 II

cefalee vertij anxietate

dispnee de efort

diminuarea

proprii i n personalul medico-sanitar n vederea tratamentului recuperator

cefaleei msor funciile vitale (temperatur, puls, TA, respiraie) i vegetative i e

combaterea vertijului

notez rezultatele obinute n foaia de temperatur

tratament simptomatic

psihoterapie

medic

paraclinice i de laborator

anxietate

17 II

dispnee de efort

alierat

pregtesc bolnavul psihic i fizic pentru puncia venoas. n vederea TA=175/85 mmHg

pregtirea pacientei pentru examene

general

recoltrii sngelui, pentru efectuarea analizelor de laborator indicate de

combaterea insomniei

12 II

stare

pregtesc materialele necesare i execut tehnica

administrez medicaia recomandat de medic,

tratament simptomatic

aerisesc salonul

* stare general bun valori

msor funciile vitale i le notez n foaia de temperatur

TA 12.11

administrez la recomandarea medicului tratamentul medicamentos

asigur odihna bolnavei prin crearea unui climat de linite

210/90 mmHg 13 II170/85 14II- 170/00 1

5II- 170/85 16II

18 II

a ..................

* inducerea ideii de sntate msor funciile vitale i le notez n foaia de temperatur

165/80 17II- 160 75

* stare

optim

general bun

* educaie

administrez la recomandarea medicului tratamentul

pentru

sntate

ntruct pacienta va fi externat

medicamentos
s continue la domiciliu tratamentul de meninerea valorilor

tensionale n limitele normale

discut cu familia pentru susinerea pacientei fizic i psihic

57

CONCLUZII

Chiar daca HTA este in maljoritatea cazurilor o afectiune cronica nu

trebuie privita ca un handicap.
Bolnavii de HTA trebuie sa inteleaga ca viata le mai poate oferi multe
lucruri frumoase, pot duce o viata aproximativ normala alaturi cu cei dragi, trebuie doar
sa urmeze tratamentul medicamentos prescris si in special cel igienico-dietetic. Sprijinul
familiei si al asistentei comunitare sunt foarte importante mai ales in ceea ce priveste
acceptarea de catre pacient a afectiunii sale si de a-1 face sa constientizeze de dorinta lui
de a invinge boala sa depinde cel mai mult reusita tratamentului.
Un domn spunea intr-o carte:
'Mi-am plans de mila pentru ca purtam niste pantofi vechi si rupti pana
mi-a iesit in cale un om fara picioare.'
(DAVED J. SCHWARTZ: 'Putere a magica a gandului')
Sa nu consideram HTA (mai ales formele cronice) ca pe o fatalitate. Poate
destinul ne-a scos in cale acest obstacol pentru a invata sa apreciem mai bine valoare a
vietii.
Asistentei medicale ii revine acest rol: de a reda speranta oamenilor
in viata.

58

BIBLIOGRAFIE

1.'MEDICINA GENERELA'
-SUB REDACTIA LUI MARIN VOICULESCU-VOLUMUL I2 'TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE'
-EUGEN TURCU. CEZAR MACARCE. DAN DOMINIC IONESCU3 'MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII'-CORNELIU BORUNDEL4 'TEHNICA INRIJIRII BOLNAVULUI' -CAROL MOZES5 'GHID DE NURSING' -LUCRETIA TITIRCA6 'PRINCIPII FUNDAMANTALE ALE VIRGINIEI HENDERSON'
7 'ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI'-I. C. VOICULESCU.; I C PETRICU8 'CE TREBUIE SA STIE BOLNAVUL HIPERTENSIV?'-C. MACARIE9 'HIPERTENSIUNEA ARTERIALA' -GH. GALEA10

TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE'-T. TEODORESCU-

59