Sunteți pe pagina 1din 118

CUPRINS

Motiva ie.......................................................................................................pag.2
Introducere.....................................................................................................pag.3
Partea I Capitolul I
1.1.No iuni de anatomie................................................................................pag.4
Capitolul II Partea teoretic
2.1. Defini ie bolii.......................................................................................pag.14
2.2.Etiologie................................................................................................pag.17
2.3.Patogenie...............................................................................................pag.18
2.4.Diagnotic clinic!imptomatologie"......................................................pag.1#
2.$.Diagnotic diferen ial............................................................................pag.2%
2.&.Evolu ie.................................................................................................pag.22
2.7.Prognotic..............................................................................................pag.23
2.8.'ratament...............................................................................................pag.23
a" igieno(dietetic
b" medical !indica ii i contraindica ii pentru medica ia pecific)"
2.#.Profila*ie...............................................................................................pag.3%
2.1%.Educa ia pentru pacient.......................................................................pag.31
Partea II Partea practic
Capitolul III
Pre+entarea ca+urilor, 3.1.-a+ul I .........................................................pag.34
3.2.-a+ul II.........................................................pag.43
3.3.-a+ul III.......................................................pag.$%
'e.nici de /ngri0ire......................................................................................pag.$&
Medicamente adminitrate.........................................................................pag.&#
1olul aitentului medical /n te.nicile de /ngri0ire....................................pag.7$
1
Capitolul IV
-onclu+ii.....................................................................................................pag.7&
Capitolul V
2ne*a I........................................................................................................pag.77
2ne*a II.......................................................................................................pag.78
3ibliografie..................................................................................................pag.7#
2
MOTTO
A fi nurs nseamn s pori o responsailitate foarte mare !i s ai foarte
puin autoritate"#
Pro$Nurse %as&in'ton ("C"
3
AR)UM*NT
2m ale acet ubiect pentru ca bolile cardio(vaculare ocupa unele dintre
primele locuri printre cau+ele de mortalitate din tara noatra. Ete tiut ca .ipertenivii
repre+inta 1%4 din populatia generala. In populatia de pete 4% de ani5 acetia cuprind
4%45 iar in populatia de $$(&% de ani numarul lor crete la $%(&%4. -um treul ete
un factor favori+ant al intalarii 6'25 iar ata+i ete foarte crecut pentru intreaga
populatie5 am vrut ca abordand acet ubiect a invat cat mai multe depre aceata
afectiune i depre importanta unei vieti ec.ilibrate7 mai ale a le pot tranmite i
celorlalti acete informatii5 in pecial celor predipui a faca 6'2.
6iperteniunea arteriala !6'2" repre+inta o cretere a valorilor teniunii
arteriale pete limita normala5 ba+ata pe media intre cel putin 2 determinari reali+ate
in doua au mai multe vi+ite dupa creeningul initial. 8alorile normale ale teniunii
arteriale au fot tabilite de catre foruri internationale, '2 9 13%:8% mm6g5
interpretate /n raport cu v;rta5 e*ul i greutatea5 iar teniunea arteriala optima fara
ric cardiovacular ete 912%:8% mm6g.
Pre+en<a /n familie a 6'25 c;t =i dorin<a de a cunoa=te mai multe lucruri depre
boal) pentru a putea acorda primul a0utor /n foloul celui de l;ng) mine m(a
determinat ) aleg aceat) tem) a lucr)rii de diplom). >e cunoa=te c) organimul
reali+ea+) un tot unitar cu mediul /ncon0ur)tor prin intermediul >N-. ?n condi<ii
normale de adaptare5 /ntre organim =i mediu e tabile=te o tare de ec.ilibru biologic
care e poate aprecia ubiectiv =i obiectiv prin tarea de )n)tate.
@nii factori de mediu !intern5 e*tern" pot perturba aceat) tare de ec.ilibru5
a0ung;ndu(e atfel la tarea de boal)7 o anumit) boal) pe care5 prin felul ei de
manifetare o putem identifica i care are o anumit) cau+). 'rebuie ) re<inem totu=i
c) aceea=i boal) e manifet) /n mod diferit de la un organim la altul5 deoarece
fiecare organim reac<ionea+) /ntr(un mod particular5 propriu5 numai lui5 la aceea=i
cau+) de boal). Deci5 identific;nd o boal) la un organim uman5 vom trata nu boala5 ci
4
bolnavul cu particularitatile ale. ?n<elegerea acetei no<iuni are o mare /nemn)tate
practic)5 deoarece5 de ea depinde ucceul tratamentelor.
@n bolnav uferind de o anumit) boal) are pi.icul )u5 felul )u de
manifetare5 de a reac<iona biologic la boal). ?n<eleg;ndu(l /n comple*itatea
manifet)rilor ale5 e reali+ea+) =i acea leg)tur) ufleteac) /ntre bolnav =i cei ce(i
/ngri0ec5 premi) .ot)r;toare pentru ob<inerea unor re+ultate po+itive c;nd trat)m
bolnavul.
2itentul medical trebuie a e aproprie i a(i cunoaca mai bine pe
beneficiarii ingri0irilor5 a ofere ingri0iri mai bune5 individuali+ate5 complete i
continue. 3oala ete ruperea ec.ilibrului armoniei5 care e traduce prin uferinta
fi+ica5 pi.ica5 o dificultate au o inadaptare la o ituatie noua5 provi+orie au
definitiva.1elatia aitent medical ( pacient va fi de acceptare reciproca5 o atitudine de
repect5 caldura i intelegere empatica fata de pacient.
-ompetentele profeionale neceare aitentului medical in vederea ingri0irii
pacientului cu .iperteniune arteriala unt,
1. @rmarirea i notarea in foaia de obervatie a functiilor vitale i vegetative.
2. -unoaterea i aplicarea regimurilor dietetice in diferite boli.
3. @tili+area re+ultatelor evaluarii pentru identificarea prioritatilor in ingri0irea
pacientului i elaborarea unui plan de ingri0ire .
4. -unoaterea tilului de viata5 a conditiilor de trai i de munca5 a efectelor
aupra tarii de anatate.
$. 2igurarea mediului adecvat odi.nei i upraveg.erea bolnavului.
&. -unoaterea metodelor de adminitrare a medicamentelor.
7. 2cordarea de ingri0iri pentru prevenirea complicatiilor in diferite afectiuni.
8. -unoaterea pregatirii bolnavilor i a materialelor neceare pentru recoltari
de produe biologice5patologice5 e*plorari functionale5 e*amen radiologic etc.
#. 2cordarea de ingri0iri in ituatii de urgenta.
$
1%. 1eali+area educatiei in copul prevenirii complicatiilor i mentinerea unui
grad de anatate.
11. 2plicarea normelor de te.nica ecuritatii muncii.
In cei trei ani de tudiu in >coala Potliceala >anitara i efectuand practica
profeionala in toate ectiile pitalului5 am avut oca+ia a vad uferinta in toate
gradele i apectele ei i am coniderat ca pot a a0ut pe cei ce au o aemenea
problema i pot a /i utin pi.ic.
&
CAPITO+U+ I
NO,IUNI (* ANATOMI*
>itemul circulator ete format din inima5 vae anguine i limfatice5 care
alcatuiec o unitate functionala coordonata i permanent adaptata
nevoilor organimului.
2paratul circulator ete un tot unitar dar paote fi /mp)r<it /n itemul anguin5
repre+entat prin inim) vae anguine =i itemul limfaticrepreAentat de vaele
limfatice =i ganglionii limfatici
I " Anatomia inimii.Inima ete un organ ituat /n mediatin5 orientat cu v/rful
la t/nga5 /n 0o =i /nainte =i cu baAa /n u5 la dreapta i /napoi. Din punct de vedera
anatomic5fiAiologic =i patologice deoebec o inim) t/nga =i o inim) dreapt). Inima
t/nga ete alc)tuit) atriul =i ventriculul t/ng5prin orificiul atrio(ventricular.2triul
t/ng prime=te /nge arterial care vine din pl)m/n prin vene pulmonare.
Brificiul atrio(ventricular t;ng au mitral ete prevaAut cu dou) valve care /l
/nc.id /n timpul itolei =i /l la) dec.i /n timpul diatolei. 8entriculul tang
primete in diatola angele care vine din atriul tang5 iar in itola il evacuea+a in
artera aorta prin orificiul aortic5 preva+ut cu trei valve de apect emilunar !valvula
igmoida aortica".
Brificiul mitral i cel aortic contituie ediul de electie al cardiopatiilor reuma(
timale !teno+a mitrala i inuficienta aortica". Inima dreapta ete alcatuita din atriul
i ventriculul drept5 eparate prin orificiul atrioventricular drept. 2triul drept primete
ange veno din marea circulatie prin orificiile venei cave uperioare i al venei cave
inferioare.
Brificiul atrioventricular drept au orificiul tricupid ete preva+ut cu trei valve5
care inc.id orificiul in itola i il dec.id in diatola.8entriculul drept primete
angele din atriul drept in timpul diatolei i il evacuea+a in timpul itolei in artera
7
pulmonara5 prin orificiul pulmonar5 preva+ut ca i orificiul aortic ( cu trei valve de
apect emilunar. Inima dreapta ete motorul micii circulatii.E*ita deci o mare
circulatie au circulatie itematica i o mica circulatie au circulatie
pulmonara.Peretii atriilor i ai ventriculilor e contracta ritmic , mai intai cele doua
atrii5 apoi cei doi ventriculi5 incron5 e*pul+and aceeai cantitate de ange pe care o
primec.
2triul drept primete angele veno din intreg organimul prin venele cave i il
impinge in ventricu(lul drept5 de unde5 prin arterele pulmonare5 a0unge in plamani5
unde e o*igenea+a5 pier+and -B2.Prin venele pulmonare a0unge in atriul tang5 de
unde trece in ventriculul tang i de aici ( prin artera aorta ( ete ditribuit in toate
teuturile i organele. Inima ete alcatuita din trei tunici , endocardul5 miocardul i
pericardul.
*n-ocar-ul au tunica interna captuete interiorul inimii5 iar pliurile ale
formea+a aparatele valvulare.
Miocar-ul au muc.iul cardiac ete tunica mi0locie5 fiind alcatuit din
miocardul propriu(+i au miocardul contractil i din teutul pecific au
e*citoconductor.Miocardul contractil are o groime diferita in cei doi
ventriculi.2tfel5 ventriculul tang5 cu rolul de a propula angele in tot organimul5
are un perete mult mai gro decat cel drept5 care impinge angele numai pre cei doi
plamani.2triile au un perete mult mai ubtire decat al ventriculilor. 'eutul pecific
ete contituit dintr(un muc.i cu apect embrionar5 foarte bogat in celule nervoae5 i
cuprinde ,
( nodul ino(atrial Ceit.(DlacE5 ituat in peretele atriului drept5 aproape de
orificiul de varare al venei cave uperioare 7
( itemul de conducere atrio(ventricular5 alcatuit din nodul atrio(ventricular
2c.off('aFara5 ituat in partea potero(inferioara a eptului interatrial5 i faciculul
6i5 care ia natere din nodul 2c.off('aFara5 coboara in peretele interventricular i
8
e imparte in doua ramuri !dreapta i tanga"5 care e termina prin reteaua
anatomotica PurEin0e in miocardul ventricular.
Pericar-ul ete tunica e*terna a inimii ( o eroaa care cuprinde5 ca i pleura5
doua foi , una vicerala5 care acopera miocardul5 i alta parietala5 care vine in contact
cu organele de vecinatate.Intre cele doua foi e afla cavitatea pericardiaca. In tare
patologica5 cele trei tunici pot fi afectate eparat !miocardita5 endocardita au
pericardita" au imultan !pancardita". 8aculari+atia inimii ete reali+ata prin cele
doua artere coronare.8enele coronare urmea+a traiectul arterelor i e vara in inuul
coronar5 care e dec.ide in atriul drept. Inervatia inimii e face prin firioare
nervoae primite de la itemul impatic i paraimpatic.
II" NOTIUNI (* .I/IO+O)I* 1evolutia cardiaca , trecerea angelui din
atrii in ventriculi i apoi in arborele vacular5 impreuna cu fenomenele care determina
i inotec aceata deplaare de ange5 poarta numele de revolutie cardiaca . 1evolutia
cardiaca durea+a %58 ecunde i cuprinde contractia atriilor au itola atriala5 care
durea+a %51 ecunde7 contractia ventriculilor5 au itola ventriculara5 care durea+a %53
ecunde5 rela*area !repauul" intregii inimi5 au diatola generala5 care durea+a circa
%54 ecunde.
Inima ete o pompa apiratoare ( repingatoare5 circulatia angelui fiind
poibila datorita contractiilor ei ritmice.1evolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor
in timpul diatolei atriale5 angele venodin venele cave patrun+and in atriul drept5 iar
angele din venele pulmonare5 in cel tang.
Patrunderea angelui detinde peretii rela*ati ai atriilor5 pana la o anumita
limita5 cand incepe contractia atriala5 deci sistola atriala, care evacuea+a tot angele
atrial in ventriculi 2cumularea angelui in ventriculi duce la creterea preiunii
intraventriculare i inceperea sistolei ventriculare !contractia ventriculilor". in timpul
itolei ventriculare5 datorita preiunii ridicate din ventriculi5 care depaete preiunea
din artera pulmonara i aorta5 e inc.id valvele atrio(ventriculare i e dec.id valvele
igmoide. Dupa e*pul+area angelui din ventriculi5 peretii acetora e rela(*ea+a i
#
incepe diastola ventriculara, cand5 datorita preiunii ca+ute din ventriculi5 e inc.id
valvele igmoide i e dec.id cele atrio(ventriculare Ga inceputul diatolei
ventriculare5 angele ete apirat din atrii de catre ventriculi. Ga faritul diatolei
ventriculare5 contractia atriala !itola atriala" contribuie la vararea in ventriculi a
retului de ange din atrii.
1e+ulta ca5 in timpul revolutiei cardiace5 atriile i ventriculii pre+inta itole
!contractii" i diatole !rela*ari" ucceive5 care e efectuea+a in acelai timp in
cavitatile drepte i cele tangi. Diatola generala5 adica rela*area intregii inimi5 e
uprapune pe diatola ventriculara5 dar durea+a mai putin decat aceata5 din cau+a
itolei atriale care incepe in ultima perioada a diatolei ventriculare. Ga individul
normal au loc 7% ( 8% de revolutii cardiace:min5 care repre+inta de fapt bataile inimii.
-ontractiile cardiace unt ub dependenta a doua mecanime reglatoare ( unul
intracardiac5 altul e*tracardiac .
Mecanismul intracaidiac ete datorat teutului pecific. Proprietatile
miocardului unt,
( automatimul5 adica poibilitatea de a(i crea ingur timuli e*citatori7
( e*citabilitatea5 care ete dealtfel o proprietate generala a materiei vii7
( conductibilitatea5 proprietatea de a conduce timulul7
( contractilitatea5 proprietatea de a rapunde la e*citatie prin contractie.
2utomatimul i conductibilitatea e datorea+a teutului pecific i e*plica acti(
vitatea ritmica5 regulata5 a inimii. Drecventa batailor cardiace !7% ( 8%:min" ete
reali+ata de nodul Ceit. i DlacE5 denumit i nodul sinusal, care emite timuli cu
aceata frecventa. De aceea5 ritmul cardiac normal e mai c.eama i ritm sinusal.
Mecanismul extracardiac ete datorat itemului nervo impatic i para(impatic.
>impaticul !adrenalina5 efedrina i toate ubtantele impatomimetice"
accelerea+a ritmul cardiac5 iar paraimpaticul il rarete.
1%
AR0OR*+* CIRCU+ATOR
2rborele circulator ete contituit din vaele anguine. 2cetea unt tuburile in
care ete inc.i i prin care circula angele. in functie de tructura i functiile pe care
le au5 unt trei feluri de vae anguine, artere5 capilare i vene
2rterele unt vae anguine prin care angele circula de la inima la organe.Ele
pornec din ventricule i ramificandu(e e rapandec la toate organele5 unde e
capilari+ea+a.Dupa dimeniuni arterele e impart in trei categorii,mari5mi0locii i
mici7cele mai mici artere care e continua cu capilarele e numec arteriole.2rterele
ent vae cu ae+are variabila.2rterele mari ent ae+ate5in general profound pe cand
arterele mai mici ent uperficiale.In drumul ei artera formea+a ramuri5care poarta
denumirea de colaterale iar la capat formea+a ramuri terminale.Diferitele artere pot
comunica intre ele prin ramuri5 care e unec i formea+a anatomo+e.
Structura arterelor.
Peretele arterei ete format din trei paturi numite tunici ,
a" 'unica interna au intima ete formata dintr(un trat ubtire de celule
turtite5 numit endotelin.
>ub endotelin e afla tratul ubendotelial5 alcatuit dintr(o retea de
fibre elatice5 colagene i de reticulina5 iar ub aceata e afla o membrana groaa
i elatica care poarta denumirea de limita elatica interna. Ea permite
trecerea plamei anguine i a globulelor albe pre teutur.b" 'unica
mi0locie au media ete alcatuita din fibre elatice i fibre
muculare netede dipue circular. Proportia acetor doua teuturi depinde de
marimea arterei5 deci de departarea de inima. >tratul de teut elatic e ubtia+a
pe maura ce ne deplaam de inima5 iar tratul mucular e ingroaa cu cat ne
departam de inima. Ga periferia tunicii medii e afla o membra elatica5 care o epara
de tunica e*terna5 limitanta elatica e*terna.
c" 'unica e*terna au adventicea ete alcatuita din teut con0unctiv elatic i
cateva elemente muculare. In tunica e*terna a vaelor mari i mi0locii e gaec
11
atriole i capilare anguine care au rolul e .raneaca peretele arterei. In tunica
mi0locie i tunica e*terna e gaete i un mare numar de terminatii nervoae
vegetative. Ga nivelul capilarelor5 tunica mi0locie i cea e*terna au diparut .
V*N*+*
8enele unt vae anguine care e formea+a prin confluenta capilarelor
anguine i care e termina la inima5 in atrii. Prin ele angele circula de la periferie
pre inima.
8enele unt mai numeroae decat arterele5 raportul numeric dintre ele fiind de
apro*imativ 2,1. In functie de dipo+itia lor in organim5 venele unt, profunde i
uperficiale. B alta caracteritica o formea+a marele numar de anatomo+e5 legaturi
prin ramuri colaterale. In functie de groimea lor5 venele e impart in trei categorii,
mari5 mi0locii i mici. -ele mai ubtiri ramuri ale venelor e numec venule i
e formea+a prin unirea capilarelor
SRUCTURA V*N*+OR
Din punct de vedere tructural5 venele au peretele mai ubtire i mai putin
re+itent decat arterele i5 din acet motiv5 in ectiunea traverala5 conturul venelor
ete oval5 turtit5in timp ce arterele au un contur circular5 regulat.Peretele unei vene
ete format din trei tunici,
a" 'unica interna au endovena ete formata dintr(un endotelin5 care captuete
lumenul venei i are aceiai tructura ca i endoteliul capilarelor5 i dintr(un trat
con0unctiv elatic5 ae+at in 0urul endoteliului5 care contine fibre elatice5 dipue in
forma de retea. 'unica interna formea+a in interiorul unor vene nite pliuri
emilunare5 numite valvule venoae. 8alvulele venoae e gaec numai in venele in
care angele circula de 0o in u. >i e numec vene valvulare.8enele care nu
au valvule poarta denumirea de vene avalvulare.
b" 'unica mi0locie au me+ovena ete mai ubtire decat tunica mi0locie
a arterelor i are o tructura variata.Ea ete formata din teut con0unctiv5 in care unt
12
cuprine i fibre muculare.'eutul con0unctiv contine fibre con0unctive i fibre
elatice5 cu dipo+itie i proportii foarte variate.
c" 'unica e*terna au perivena ete mai groaa decat tunica mi0locie i ete
contituita tot din teutul con0unctiv la*5 in care e gaec5 pe langa fibre con0unctive
i elatice5 i elemente muculare7 de obicei 5 teutul con0unctiv al me+ovenei e
gaete in continuarea teutului con0unctiv al perivenei5 fara o limita ditincta.
>tructura peretelui i in pecial tructura tunicii mi0locii varia+a cu diferitele
tipuri de vene , (vene fibroae5 fibroelatice i vene muculoae.
8enele muculoae unt vene mici5 ae+ate departe de inima5 cum unt venele
membrelor.
VAS*+* +IM.ATIC*
8aele limfatice e formea+a prin confluenta capilarelor dand notin vaelor
limfatice mici5care5 prin confluenta5 formea+a vae limfatice mari5 iar aceata dau
natere5 la randul lor5 la trunc.iuri limfatice5 care comunica cu itemul vacular
anguin.
>tructural5vaele limfatice unt aematoare cu venele5 doar ca in general unt
mai ubtiri decat venele.
CIRCU+ATIA SAN)UINA SIST*MATICA
-irculatia itematica aigura tranportul angelui de la inima pre organe i
teeturi prin itemul arterial i capilar5 iar reintoatcerea la inima5 prin itemul veno.
-irculatia itematica incepe in ventriculul tang5 de unde pleaca artera5 aorta5
din care e deprind apoi toate arterele mari artere(arteriole(capilare apoi prin venele(
vene(venele(atriul drept.
CIRCU+ATIA PU+MONARA
-irculatia pulmonara ete cuplata in erie cu cea itematica5angele din
ventriculul drept fiind propulat prin artera pulmonara pre plamani5 unde are loc
c.imbul de ga+e5 dupa care revine prin venele pulmonare in atriul tang.

13
CIRCU+ATIA +IM.ATICA
-irculatia limfatica ete o cale derivata a marii circulatii5 prin care reintra in
vene o parte din lic.idele intertitiale. >imilar circulatiei angvine5 circulatia limfatica
are loc in cadrul unui item vacular inc.i5 care incepe din teuturi5 prin capilare
inc.ie5 e colectea+a apoi in vae din ce in ce mai mari5 i5
infinalformea+a doua colectoare limfatice mari5 care e deac.id in venele
ubclaviculare. E*amenul obiectiv al unui cardiac utili+ea+a cele patru metode
claice, inspectia5 palparea5 percutia5 auscultatia.
Inspectia
Inpectia implica inpectia generala i inpectia regiunii precordiale. Inpectia
generala permite a e evidentie+e,
( po1itia olna2ului, ortopneea indica o inuficienta cardiaca tanga5 iar po+itia
genu(pectorala5 o pericardita cu lic.id abundent7
(culoarea te'umentelor si a mucoaselor, paloarea apare in endocardita lenta5
cardita reumatica5 inuficienta cardiaca5 iar ciano+a5 in inuficienta cardiaca globala5
in unele boli cardiace congenitale7
(3-ansul arterialH !artere .iperpulatile" indica o inuficienta aortica au un
.ipertiroidim7
$tur'escenta 2enelor 4u'ulare la nivelul regiunii cervicale ete un emn de
inuficienta cardiaca dreapt
(omarea a-omenului prin acita au .epatomegalie de ta+a ete un alt
emn de inuficienta cardiaca dreapta7
(inspectia 'enerala mai permite remarcarea edemelor in regiunile declive
!membre inferioare5 regiunea acrata etc."5 a degetelor .ipocratice !endocardita lenta".
Inpectia regiunii precordiale poate decela, bolirea regiunii precordiale !prin marirea
accentuata a inimii la copii au adolecenti" au retractia a !in imfi+a pericardica"7
ediul ocului ape*ian !al varfului etc.".
14
Palparea
Palparea permite a e aprecie+e,
( socul ape5ian care5 normal5 predomina in patiul al 8(lea intercotal tang5
putin inauntrul liniei medico(claviculare. Ete limitat i punctiform. @neori5
ocul itolic ape*ian nu e percepe decat in decubit lateral tang au c.iar
nu ete palpabil. In tare patologica5 prin marirea inimii5 ocul ape*ian e
deplaea+a in 0o i pre tanga !in .ipertrofia ventriculara tanga" au numai
pre tanga !in .ipertrofia ventriculara dreapta"7
( freamatele !vibratii provocate de unele ufluri valvulare mai intene i mai
apre i care dau o en+atie tactila aemanatoare cu aceea perceputa aplicand
palma pe patele unei piici care toarce" i frecaturile pericardice7
( palparea arterelor periferice !temporala5 radiala5 .umerala5 carotida5
pedioaa5 tibiala poterioara5 femurala" permite aprecierea elaticitatii i
permeabilitatii arteriale.
Percutia6
Percutia face poibila aprecierea maririi i formei inimii.
2ucultatia e face cu urec.ea libera au cu tetocopul5 bolnavul fiind ae+at
pe rand in decubit doral5 apoi lateral tang5 in farit in picioare.
Ga inima normala e percep doua +gomote, +gomotul I au itolic5 urd i
prelungit5 datorat inc.iderii valvulelor atrioventriculare i contractiei miocardului.
>e aude mai bine la varf7 +gomotul al II(lea au diatolic5 mai curt i mai inalt5
datorat inc.iderii valvulelor igmoide aortice i pulmonare7 e aude mai bine la ba+a.
Primul +gomot ete eparat de al doilea prin pau+a mica !itola"5 iar al doilea ete
eparat de primul +gomot al revolutiei cardiace urmatoare prin pau+a mare au
diatola. In tare patologica pot aparea modificari de +gomote5 +gomote
upraadaugate !sufluri"5 tulurari -e ritm.
Modificarile cele mai caracteritice ale +gomotelor unt, intarirea primului
+gomot la varfI!teno+a mitrala"7 intarirea +gomotului al doilea la aorta
1$
!.iperteniunea arteriala" au la pulmonara !teno+a mitrala7 +gomot in trei timpi la
varf !teno+a mitrala7 +gomotul de galop ete un ritm in trei timpi5 datorit aocierii
unui al treilea +gomot anormal la cele doua +gomote normale5 care apare in diferite
forme de inuficienta cardiaca.
/'omotele supraa-au'ate unt uflurile i +gomotele pericardice. Dupa
cau+ele care le determina5 uflurile pot fi e5tracar-iace !anorganice"5 cand apar
accidental la peroane fara le+iuni cardiace5 i car-iace. >uflurile cardiace pot fi
organice !le+iune a aparatului valvular" au functionale !dilatare a cavitatilor inimii
au a arterei aorte ori pulmonare". @ltimele apar frecvent in inuficienta cardiaca.
Dupa timpul revolutiei cardiace in care apar5 uflurile pot fi itolice !infuicienta
mitrala5 teno+a aortica" au diatolice !teno+a mitrala5 inuficienta
aortica".2ucultatia inimii permite uneori decoperirea frecaturii pericar-iace J
emn important pentru diagnoticul pericarditelor.
*5plorari functionale"
Pulsul
Pulul ete o e*paniune ritmica incrona cu bataile inimii i e percepe cand e
comprima o artera pe un plan re+itent. Bbinuit5 fiecarui bolnav i e cercetea+a
pulsul ra-ial5 care e palpea+a de obicei la ambele maini5 cu trei degete !inde*5
mediu i inelar"5 bolnavul fiind in repau5 i e numara de preferinta timp de un
minut.>e tudia+a ucceiv,
.rec2enta si ritmul. Normal5 frecventa ete de ce 78 -e pulsatii9min5 iar
ritmul regulat. >ub influenta unor boli5 pulul e accelerea+a !ta.ifigmie"5 e rarete
!bradifigmie" au devine neregulat !ritmul i intenitatea pulatiilor unt inegale".
In fibrilatia atriala e numara pulatiile i apoi bataile cardiace5 aucultate direct
la inima. Daca primele unt mai putin numeroae5 e pune ca pulul ete deficitar.
Pulul bigeminat e caracteri+ea+a prin doua pulatii J una puternica i alta
laba5 urmata de o pau+a mai lunga7 e intalnete in e*traitole.
1&
Amplitu-inea sau intensitatea maoara gradul e*paniunii arteriale. Din acet
punct de vedere e deoebec,
( pulul mic i rapid5 uneori aproape imperceptibil5 care apare in colapul
vacular7
( pulul altaret i depreibil5 care lovete degetul cu forta i apoi cade bruc7
e intalnete in inuficienta aortica i poarta denumirea de pulul -orrigan.
*'alitatea atailor, pulul poate fi alternant cand o pulatie laba alternea+a cu
una puternica5 ritmul fiind regulat.
Duritatea au preiunea in artere e aprecia+a prin preiunea care trebuie
e*ercitata aupra arterei pentru a face a dipara unda pulatila. Pulul ete dur in
.iperteniunea arteriala5 datorita preiunii diatolice 0oae. In mod normal5 pulul ete
cu atat mai rapid5 cu cat 'K ete mai ridicata. Dace e*ceptie febra tifoida5 cand pulul
nu crete corepun+ator cu 'K.
Tensiunea arteriala
'eniunea arteriala ete forta cu care angele circulant apaa aupra peretilor
arteriali. Mai corect ete termenul de preiune arteriala5 deoarece valorile tenionale
inregitrate reflecta preiunea angelui in artere5 i nu teniunea peretelui arterial. In
practica e foloete termenul de teniune arteriala.
>e deoebec o tensiune arteriala ma5ima sau sistolica care corepunde
itolei ventriculare5 i o tensiune minima sau -iastolica5 care corepunde faritului
diatolei.
Diferenta dintre acete doua valori e numete tensiunea -iferentiala. 8alorile
normale unt coniderate ata+i pentru ma*ima 14% J 1&% mm 6g5 iar pentru minima
#%:#$ mm 6g !-omitetul de e*perti al B.M.>.". @nii autori deoebec, teniunea
arteriala ba+ala5 inregitrata cand ubiectul invetigat e gaete in repau pi.ic5 fi+ic
i metabolic. Pentru acelai individ5 aceata ete o contanta7 teniunea oca+ionala5
repre+entata de valorile inregitrate in conditii obinuite de e*aminare. 2ceata ete o
valoare variabila5 care cade in repau.
17
In general e*ita variatii ale '.2. In functie de varta5 e*5 po+itie5 efort
mucular5 e*citatii pi.ice5 mee5 greutatea corporala5 arcini5 apnee5 tue.
Pentru evitarea factorilor care influentea+a '.2.5 aceata e ia cand bolnavul
ete in repau fi+ic i pi.ic !culcat timp de 1% J 3% de minute"5 efectuand mai multe
inregitrari i notandu(e cea mai mica valoare5 repectand intotdeauna aceeai ora de
inregitrare i utili+and acelai tip de aparat. -orect5 '.2. trebuie maurata la
&umerala5 bilateral !pentru a urprinde o eventuala aimetrie tenionala"5 in
clinotatim au in po+itie e+anda5 in ortotatim5 iar uneori i la membrele pelviene
!indipenabil in unele forme de .iperteniune".
Ga membrele pelviene5 '.2. ete mai mare decat la cele toracice cu 2% J 4% mm
6g5 pentru cea itolica5 i cu 1%(2% mm 6g5 pentru cea diatolica. >e utili+ea+a fie
metoda palpatorie5 fie cea ocilatorie au aucultatorie5 ultima fiind foloita in practica
curenta. 2paratele e numec sfi'momanometre7 in metoda auculatatorie e
intrebuintea+a aparatul 1iva(1occi au aparatul 8iLue+(GeubrA. Ete preferabil ca
pacientul a tea culcat5 cu bratul rela*at5 de+velit pana la umar i ae+at ori+ontal la
inaltimea cordului. Maneta e aplica pe partea interna a bratului5 la doua laturi de
deget de plica corului5 avand gri0a a nu fie nici prea trana5 nici prea larga.
>tetocopul e aplica pe artera .umerala5 la cativa centimetri ub marginea inferioara
a manetei.
2ceata nu va fi mentinuta umflata prea mult timp5 deoarece provoaca
.iperteniune venoaa5 care ridica teniunea diatolica. '.2. e inregitrea+a pompand
aer in maneta i decomprimand progreiv in timp ce e aculta artera cu tetocopul.
8aloarea aratata de manometru la aparitia primului +gomot indica teniunea ma*ima
!itolica". 'eniunea diatolica e notea+a in momentul cand +gomotele devin mai
aur+ite. @nii autori notea+a i momentul cand +gomotele dipar complet. -reterea
teniunii itolice e intalnete in &ipertensiunea arteriala5 insuficenta aortica5
locul total5 &ipertiroi-ism5 coarctatia -e aorta. Preiunea diatolica ete mai
importanta5 deoarece reflecta preiunea permanenta care actionea+a aupra arterelor.
18
De aceea5 .iperteniunea diatolica are un prognotic mai grav5 aparand in formele
maligne de .iperteniune5 in inuficienta aortica5 teniunea diatolica cade uneori la
1ero" In colaps sca- amele tensiuni"
*5plorari paraclinice"
E*plorarea paraclinica e face in enul tabilirii etiologiei 6'25 a tadiali+arii
ei i pentru identificarea altor factori de ric aociati.
E*amenul umar de urina da re+ultate normale in formele necomplicate.In
formele avanate e pretea+a la confu+ii cu nefroangioclero+a au 6'2 ecundara
renoparenc.imatoaa.Dunctia renala i eventuala implicare a rinic.iului in etiologia
.iperteniunii e evaluea+a prin do+area ureei5 creatinineii ionogramei erice.
Evaluarea factorilio de ric aociati i a efectelor ecundare ale unor medicamente e
face prin do+area glicemiei5 coleterolului5trigliceridelor i acidului uric.
E*amenul fundului de oc.i ofera informatii aupra everitatii 6'2 i in pecial
aupra raunetului ei pe cerebrala. >e decriu,
(tadiu I, ingutarea lumenului arterial
(tadiul II, artere Min fir de argintM comprimarea venelor la locul
incruciarii !emnul >2G@>(N@NN"
(tadiul I8, edem papilar
1adiografia toracica arata un cord de dimeniuni normale au crecute in
momentil in care apar dilatarea i emnele de inuficienta cardiaca.Mai poate
evidential pre+enta uniu eventual anevrim de aorta.
Electocardiograma poate fi normala au poate evidential .ipertrofie atriala
tanga5 .ipertrofie ventriculara tanga5modificari ecundare5ic.emice au mi*te ale
egmentului >' i undei '.@neori pot fi urprine diferite aritmii.
Ec.ocardiografia ete mult mai enibila decat electrocardigrama in ceea ce
privete depitarea .ipertrofiei ventriculare tangi precum i in aprecierea
performantei itolice i diatolice.
1#
CAPITO+U+ II
:IP*RT*NSIUN*A ART*RIA+A
Definitie : .iperteniunea arteriala ete un indrom caracteri+at prin creterea
preiunii itolice i a celei diatolice pete valorile normale. Dupa BM> e conidera
valori normale pentru preiunea ma*ima 14%(1&% mm6g5 interpretate in raport cu
varta5 e*ul i greutatea5 iar pentru minima #%(#$ mm6g.
Clasificare : in functie de etologie e deoebec
a" 6'2 eentiala in care nu e poate evidentia o cau+a organica
b" 6'2 ecundara au imptomatica in care ete dovedita cau+a e
deoebec .iperteniuni ecundare, renale5 endocrine5 neurogene i
cardiovaculare.
6'2 ete una dintre cele mai rapandite boli.Preiunea arteriala poate crete fie
prin marirea debitului5 fie prin creterea re+itentei.-ele mai multe .iperteniuni au la
ba+a creterea re+itentei periferice !.iperteniunea eentiala5 renol.".
Initial5proceul ete functional(vaocontructie(apoi le+iuni organice care
permanenti+ea+a .iperteniunea arteriala. in ceea ce privete factorii care reali+ea+a
vaocontructia arteriala5 e acorda un rol important itemului nervo central5
itemului .ipofi+o(uprarenal i .iper reactivitatii vaculare.in evolutia .iperteniunii
arteriale5dupa mai multi ani de evolutie apoi le+iuni organice de ateroclero+a5 care
agravea+a tulburarile.
Stadiul I- caracteri+at prin dep)=irea valorilor normale de 14%(1&%:#%(#$ mm
6g5 iar) atingeri vaculare au vicerale.
Stadiul al-II-lea - caracteri+at prin emne de .ipertrofie cardiovacular).
6ipertrofia ventricului t;ng poate fi contatat) clinic5 electrocardiografie5 radiologie
=i prin e*amenul fundului de oc.i !angiopatie .iperteniv)".
2%
Stadiul al-III-lea ( caracteri+at prin apari<ia complica<iilor cardiace5
coronariene5 cerebrale =i renale.
6iperteniunea arterial) ete una dintre cele mai rapandite boli. . Preiunea
arterial) poate cre=te fie prin m)rirea debitului5 fie prin cre=terea re+iten<ei.. -ele mai
multe .iperteniuni au la ba+) cre=terea re+iten<ei periferice !.iperteniunea
een<ial)5 renal) etc". Ini<ial proceul ete func<ional ( vaocontric<ie (5 ulterior apar
le+iuni organice care permanenti+ea+) .iperteniunea arterial). /n ceea ce prive=te
factorii care reali+ea+) vaocontric<ia arterial)5 e acord) un rol foarte imporatnt
>N-(ului5 itemului .ipofi+ar uprarenal =i .iperreactivit)<ii vaculare. /n evolu<ia
.iperteniunii arteriale5 dup) mai mul<i ani de evolu<ie apar le+iuni organice de
ateroclero+)5 care agravea+) tulbur)rile.
1" :IP*RT*NSIUN*A ART*RIA+; *S*N,IA+; ( prin care e /n<elege
orice indrom clinic .iperteniv /n care valorile preiunii arteriale unt crecute5 /n
aben<a unei cau+e organice. >e mai nume=te =i boal) .iperteniv). Ete cea mai
frecvent)5 repre+ent;nd 8%(#%4 din totalul .iperteniunilor5 =i apare de obiucei dup)
3% de ani cu un ma*imum de frecven<) /ntre 4% =i $% de ani. /n aben<a unei etiologii
certe o aten<ie deoebit) e acord) factorilor de ric care ar putea interveni /n
producerea bolii =i aupra c)rora (ar putea ac<iona /n vederea reducerii num)rului de
bolnavi .ipertenivi.
( Ereditatea ( .iperteniunea pre+ent) la p)rin<i =i decenden<i direc<i5 au la
gemenii mono+igo<i
( >e*ul ( inciden<a bolii ete ec.ilibrat) /ntre cele 2 e*e p;n) la $%(&% ani5
dup) care cre=te la femei. P;n) la menopau+) inciden<a ete mic) datorit) relativei
.ipovolemii ecundare pierderilor mentruale lunare.
( 8;rta ( dup) &% de ani e contat) o cre=tere a '2 cu $(1% mm 6g:an
determinat)) de reducerea elaticit)<ii vaelor
( 1aa ( inciden<a 6'2 cre=te la raa neagr) care pentru o adaptare la clima
ucat) =i c)lduroa) /=i diminu) e*cre<ia de odiu5 duc;nd la .ipovolemie.
21
( 2port alimentar de are e*ceiv !O 1% g :24 ore"
( Bbe+itatea5 edentarimul5 conum e*ceiv de carne de porc
( -onumul de alcool !mai ale bere =i vin"5 c.iar moderat cre=te valorile
tenionale
( Dumatul cre=te ricul complica<iilor cardio(vaculare =i cerebrale ale 6'25 ca
=i evolu<ia pre 6'2 malign)
( -afeaua prin cofein) determin) cre=teri acute ale '2 datorit) vaocontric<iei
( Dactorii pi.oemo<ionali !via<a /ncordat)5 treant)"
( 2ocierea cu diabetul +a.arat5 ateroclero+a cre=te de 2(3 ori ricul de apari<ie
al 6'2
( -onumul cronic de anticoncep<ionale orale !mai ale cele care con<in
etrogeni /n cantitate mare"
<" :IP*RT*NSIUNI+* ART*RIA+* SIMPTOMATIC*
De cauz renal. Din acet grup fac parte hipertensiunile renovasculare
!anomalii congenitale ale vaelor renale5 teno+e ateroclerotice5 anevrime5
trombo+e5 embolii"5 hipertensiunile din bolile parenchimului renal ! glomerulonefrit)
acut) =i cronic)5 le+iunile renale de diabet5 pielonefrite etc". /n apari<ia .iperteniunii
renale5 rolul principal ete de<inut de o en+im) care ia na=tere /n rinic.iul ic.emic
! cu circula<ia inuficient)" =i care e nume=te renin. 2ceata e tranform) /n ;nge
/ntr(o ubtan<) numit) angiotensin. E important) preci+area etiologiei renale5
deoarece unele forme unt uceptibile de o interven<ie c.irurgical) ! .iperteniune
renovacular)5 unele pielonefrite". 'ratamentul e adreea+) at;t bolii de ba+)5 c;t =i
.iperteniunii arteriale.
De cauz endocrin. Din acet grup fac parte,
( feocromocitomul - o tumoare locali+at) /n medulara glandei uprarenale5
caracteri+at) prin cri+e paro*itice de .iperteniune datorit) dec)rc)rii /n circula<ie
de catecolamine ! adrenalin) =i noradrenalin)"5 dup) care teniunea revine rapid la
22
normal5 fiind adeea urmat) de tranpira<ii profii+e =i diure+) e*ceiv)7 .tratamentul
ete c.irurgical
( re+ec<ia tumorii7 hiperaldosteronismulprimar !adenom corticouprarenal cu
ecre<ie e*ceiv) de aldoteron" care duce la reten<ie de odiu =i .iperteniune prin
e*paniune de volum7
( sindrom Cushing( datorat unei tumori corticouprarenale au .ipofi+are care
e caracteri+ea+) prin .iperteniune5 obe+itate5 vergeturi5 .irutim =i cre=terea
elimin)rii urinare a 17(cetoteroi+iior7 tratamentul ete c.irurgical(re+ec<ia tumorii.
( Hipertensiuni endocrine-niai apar /n hipertiroidism i in cursul sarcinii: /n
curul primei arcini poate ap)rea o .iperteniune reveribil)5 recidiv;nd eventual cu
fiecare nou) arcin)7 alteori graviditatea agravea+) o .iperteniune arterial)
pree*itent)5 de alt) natur).
De cauz neurogena.. In boli traumatice5 tumorale5 inflamatorii ale creierului
care duc la o cre=tere a preiunii intracranienc au /n ca+ de le+iuni ale centrilor
vaomotori e oberv)5 uneori5 o cre=tere a teniunii arteriale.
De cauz cardiovascular . 3olile /no<ite de .iperteniune arterial) unt,
( coarcta<ia aortic) ( anomalie congenital) cu /ngutarea lumenului aortei5
manifet;ndu(e caracteritic prin 6'2 /n amonte de teno+) =i normo:.ipoteniune
/n aval de teno+) !la nivelul membrelor inferioare"
( blocul complet
( inuficienta aortic)
( ateroclero+a
6'2 eentiala, prin care e intelege orice indrom clinic .iperteniv5 in care
valorile preiunii arteriale unt crecute5 in abenta unei cau+e organice. >e mai
numete i boala .iperteniva.Ete cea mai frecventa5 repre+entand 8%(#% 4 din
totalul .iperteniunilor5 i apare de obicei dupa 3% de ani5 cu un ma*imum de
frecventa intre 4% i $% de ani. Incidenta ete mai mare la femeie5 dar formele mai
grave apar la barbarti. Menopau+a i obe+itatea unt factori favori+anti5 la fel viata
23
incordata5 treanta i ereditatea. Ereditatea ar 0uca un rol foarte important5 afectiunea
intalnindu(e in proportie de 2%(8%4 !dupa diferite tatitici" in antecedentele
familiale ale bonlavilor. -eea ce e tranmite ar conta intr(o tulburare a
metabolimului catecolaminelor !adrenalina i noadrelina"5 care ar ta la ba+a
vaocontructiei arteriale. >e pare ca i alimentatia bogata ar 0uca un rol.
*TIO+O)I*
2t)+i ete acceptata conceptia nervit)5 potrivit c)reia predipo+i<ia ereditar)
ete de natur) neurogen)5 legat) de o anumit) tructur) a peronalit)<ii =i de o anumit)
modalitate de r)pun la itua<iile de tre, durere5 fric)5 up)rare. 3oala ar fi een<ial
nervoa)5 produ) de o tulburare /n activitate a centrilor nervo=i uperiori. Diferi<i
e*citan<i din fera pi.o(emo<ional) ! neca+uri5 gri0i5 neiguran<)"5 ac<ion;nd pe
fondul unei predipo+i<ii ereditare duc la apari<ia unor focare de e*cita<ie permanent)
la nivelul coar<ei cerebrale determin;nd ecundar o vaocontric<ie arterial). 'ot /n
lan<ul patogenic al .iperteniunii mai intervin ( prin intermediul coar<ei ( itemul
endocrin =i rinic.iul.
Modific)rile fundamentale locale care tau la ba+a .iperteniunii unt
vaocontric<ia arterial) =i cre=terea con<inutului peretelui arteriolar /n ap) =i are. Mai
t;r+iu apar le+iuni organice =i ateroclero+a5 care gr)bec evolu<ia =i /ntunec)
prognoticul prin complica<ii.
Fiziopatologia hipertensiunii arteriale
Pentru practica clinica i patologica5 importanta ete nu atat valoarea cifrica a
creterii tenionale cat conecinta vaculara i .emodinamica a acetia.
1elatia dintre .iperteniune i patologia vaculara ete binecunocuta5
imbracand in mare urmatoarele apecte ,
( .iperteniunea arteriala include modificari modificari arteriolare pecifice
(arteridopatia .iperteniva.
@ltimul apect retine atentia in mod deoebit atat prin mecanimele ale de
24
producere cat i prin conecintele aupra evolutiei .iperteniunii arteriale. E*ita doua
forme ditincte de arteridopatii .ipertenive, arteriloclero+a i necro+a fibrinoida a
mediei arteriolare .
2rteriolocrelo+a conta in ingroarea i 5 ulterior 5 in .ialini+area arteriolelor 5
fenomenul parand a debute+e ubendotelial5 cu prindere progreiva a mediei. In
patologene+a .ialinului unt implicate .iperproductia de colagen arteriar5 degenerarea
membrelor ba+ale5 e*udatia plamatica cu depunere de fibrina i degenerecenta
muculaturii netede.Ge+iunile de arteriolocrelo+a unt parcelare7 intereea+a cu
precadere rinic.iul i contituie ubtratul aanumitei nefroangiocrelo+ei benigne5
de invaluire in 6'2 eentiala. >ommert contata ca le+iunile de arteriolocrelo+a
evoluea+a in mai multe tadii, pam al celulelor muculare din media arteriolei
aferente5 ingroare a peretelui vacular datorita edemului5 .ipertrofie a celulelor
muculare5 degenerecenta nialnia a peretelui arteriolar cu ingutarea lumenului
vacular. Necro+a fibrinoida arteriolara contituie PmarcaP morfologica a 6'2
maligne. >e caracteri+ea+a prin rupturi ale fibrelor muculare netede din media
arteriolara5 e*udatia plamatica enorma in peretele vacular5 reactie
inflamatorie e*udativa i ploriferativa in adventice cu obliterare au teno+are
conecutiva a numenului arteriolar. 2rteriola capata un apect bi+ar5 moniloform5
avand +one dilatate care alternea+a cu altele tramtorate. Ge+iunile afectea+a in
maura diferita rinic.iul5 pancreaul5 uprarenalele5 intetinul5 creierul5 cordul i
ficatul. Ga nivelul rinic.iului5 le+iunile arteriale e itemati+ea+a5 fiind repre+entate
de endorterita proliferativa5 arteriolita necro+anta glomerulita necro+anta.
Patogenia le+iunilor arteriale ete comple*a i doar partial cunocuta5 mai ale
in ceea ceprivete ecventialitatea evenimentelor mobide. Interventia mecanimului
renina(angioteniva5 .iperecretia de mineralcorticor+i i catecolamide5 e*ceul de
Na
Q
5contituie elementele patogenice principale care tau la ba+a
vaculo+ei plamatice5 a depunerii de fibrinoid in media arteriolara i a
necro+elor arteriolare.
2$
ANATOMIA PATO+O)ICA
6'2 entitate noologica individuali+ata pe criterii fi+iologice5 nu are un
ec.ivalent anatomic. In curul evolutiei ale apar multiple apecte morfologice5 in
functie de tadiul bolii5 de rapiditatea intalarii ei5 de intenitatea tulburarilor
functionale i de gradul de intereare a diferitelor organe in proceul patologic.
'endinta vec.e de a identifica .iperteniunea cu modificarile tructurale a facut
dificila cunoaterea rolului 0ucat de arteriole vaculare organice in itoria naturala a
bolii. Intr(adevar 6'2 i degradarile morfologice nu unt neaparat doua apecte
diferite aleunuia i aceluiai proce. Marimea teniunii i gradul arteriocrelo+ei nu
unt legate intre ele prin legaturi matematice5 de cau+a la efect. Intre importanta
le+iunilor i gravitatea manifetarilor lor c.imice5 de aemenea5 nu e*ita o
proportionalitate tricta.
Multe dintre apectele le+ionale contatate nu au nimic caracteritic intre ele
i5 mai mult c.iar5 cea mai mare parte dintre complicatiile bolii pot fi corelate mai de
graba cu proceele arterocrelotice accentuate de .iperteniune5 decat cu inui 6'2.
Multe alte le+iuni5 de aemenea5 nu e deoebec de degenerarile arteriale legate de
proceul de enecenta5 indiferent de cifrele tenionale. In general5 lipec tudii de
mare anvergura5 ba+ate pe criterii unitare5 bine preci+ate5 care a caute a tabileaca o
corelatie tricta 5 comparativa5 intre tipul i gradul unor anumite le+iuni5 pe de o parte5
i grupa de varta5 e*ul5 cifra tenionala5 vec.imea i vite+a evolutiei bolii5 pe de alta.
De aceea untem mai mult au mai putin iliti a ne limitam la o e*punera catagrafica
a tipurilor de le+iuni intalnite in aceata boala i a facem numai preupuneri care
dintre modificarile degenerative ce alcatuiec Parteriocrelo+aP unt legate de o
teniune mare. Proceele patologice5 care duc la degenerarea fibrelor
periferice elatice din media aortei i din media arterelor mari5 crec preiunea
pulului i duc la o .iperteniune e*cluiv itolica. In parte5 acete procee unt in
functie de varta.
2&
1idicarile atat ale preiunii itolice5 cat i celei diatolice unt legate in primul
rand de modificarile5 functionale au tructurale5 din arterele mici5 muculare.
SIMPTOMATO+O)I*
-laic e deoebec trei tadii,
Stadiui prehipertensiv - poate /l afirmat pe ba+a acenden<ei ereditare
.ipertenive5 apari<iei unor pueuri tenionale trec)toare =i a unor tete care tabilec
cre=terea anormal) a preiunii arteriale5 comparativ cu normalul. -el mai cunocut
ete tetul preor la rece5 care ete po+itiv c;nd5 introduc;nd m;na /n ap) la 4 K5
valorile '2 crec cu pete 4% mm6g.
Stadiul de hipertensiune intermitent ( caracteri+at prin perioade de
.iperteniune5 f)r) alte emne clinice5 altern;nd cu perioade normale.
Stadiul de hipertensiune permanent - /n pete #% 4 din ca+uri5 .iperteniunea
arterial) ete depitat) /n acet tadiu.
Dup) manifet)ri e deoebec,
R orma benign care evoluea+) progreiv =i e caracteri+ea+) prin, o emne
care apar la e*amenul arterelor5 artere inuoae =i rigide5 pul bine b)tut o emne de
fragilitate capilar)7 divere manifet)ri .emoragice ! epita*i5 metroragii5 uneori
.emateme+e5 .emoragii retiniene" emne cerebrale, cefalee occipital)5 de obicei
diminea<a5 la tre+ire5 ame<eli5 oboeal)5 atenie5 inomnie5 tulbur)ri de memorie =i
concentrare5 modific)ri de caracter5 frecvent tulbur)ri de vedere ! M mu=te +bur)toareM5
vedere /nce<o=at)"7 cefalee cu caracter pulatil5 ame<eal)5 tulbur)ri de vedere =i
tulbur)rile trec)toare de con=tient) =i de limba0 unt cele mai frecvente tulbur)ri
func<ionale comune tuturor formelor de .iperteniune o furnic)turi la nivelul
e*tremit)<ilor5 ame<eli5 en+a<ia de M deget mortM o e*amenul inimii relev) ubiectiv
palpita<ii5 dureri precordiale5 diferite grade de dipnee5 iar obiectiv5 emne de m)rire a
inimii t;ngi ! .ipertrofie"5radiografia5 elecrocardiografia5 fundul de oc.i =i probele
func<ionale renale aprecia+) gradul de evolutivitate a .iperteniunii arteriale.
27
In ultimul tadiu al formei benigne ( care e intalea+) dup) mul<i ani de
evolu<ie ( apar complica<ii, inuficien<) cardiac) t;ng) au total)5 cardiopatie
ic.emic)5 complica<ii cerebrale au renale. orma malign are evolu<ie rapid) =i o
mortalitate ridicat). Poate ii malign) de la /nceput au e poate maligni+a pe parcur.
8alorile tenionale uni mari5 /n pecial cea diatolic) dep)=ind 13% mm6g5 re+itente
la tratament >tarea general) ete alterat) rapid !atenie5 l)bire5 paloare5 cefalee
inten)"5 fundul de oc.i ete grav =i precoce alterat5 complica<iile apar de timpuriu5 /n
pecial inuficien<a renal) progreiv) =i ireductibil).
(IA)NOSTICU+ :TA SI *VA+UAR*
6'2 fiind o boala de frecventa crecuta in populatia generala5 adevaratele
probleme pe care le pune unt cele ale depitarii ale in maa i nu cele ale tabilirii
diagnoticului la nivel individual. De aceea populatia trebuie a fie avi+ata i a
pri0ine efortul medico(anitar de depitare activa a bolii. >pri0inul cel mai direct ete
materiali+at prin pre+entarea la actiunile dedepitare a 6'2 pe de o parte5 iar pe de
alta parte5 prin efectuarea contiincioaa a e*aminarii medicale impue cu divere
prile0uri !anga0ari in munca5 admitere in invatamantul uperior5 e*amene pentru
permi de conducere auto5 e.t.c". In fond5 problema centrala a diagnoticului
individual al 6'2 ete legata de valoarea cifrei tenionale.
In felul aceta maurarea '2 devine mi0locul eential de diagnotic. 2itentei
medicale5 i in pecial celei care lucrea+a in comunitati5 ii revine un rol inemnat in
depitarea .ipertenivilor prin prima faptului ca ea ete cea care maoara '25 dar
mai ale prin natura muncii ale care(i permite a culeaga mai multe informatii depre
pacient i mediul au. >a nu uitam ca uneori valorile crecute5 pete limita5 ale '2 nu
indica neaparat o .iperteniune arteriala ci e pot datora unor factori de mediu. De
aceea conte*tul in care e inregitrea+a acete valori ete foarte inportant. De
aemenea 2M trbuie a tapaneaca foarte bine te.nica maurarii teniunii arteriale
tiut fiind faptul ca maurarea incorecta duce la valori eronate.
28
-e trebuie a faca pacientul caruia la o e*aminare medicala i (a gait crecuta
'2S 1apunul va trebui a tina eama de cifra '2 i varta peroanei in cau+a.
2tfel5 pentru adulti5 indiferent de varta5 decoperirea unei '2d egala au mai mare
de 1%% mm:6g trebuie a fie urmata de pre+entarea la medic pentru invetigatiile de
rutina i precrierea tratamentului.
Dupa decoperirea i confirmarea .iperteniunii arteriale ete necear a e
efectue+e pentru fiecare bolnav un bilant clinico(biologic in copul individuali+arii
diagnoticului i eventual al gairii unei etiologii a .iperteniunii. Efortul diagnotic
va fi limitat la un minim concludent de date5 in aa fel incat a e poata evidentia,
(everitatea bolii
(gradul de afectare cardiovaculara
(coe*itenta altor factori de ric pentru aterocrelo+a
(un poibil factor etiologic
(elemente orientative pentru prognotic i tratament
6ipertenivul ete prin e*celenta un bolnav ambulator5 internarea a in pital
nefiind indicata decat in cateva ituatii i anume,
T Peroanele tinere !ub 4% de ani" cu 6'2 moderata au evera7
T Peroanele cu '2 mai mare au egala cu 24% mm:6g i:au '2d mai
mare au egala cu 12% mm:6g7
T 3olnavii la care e upicionea+a clinic o forma de 6'2 ecundara7
T Indivi+ii cu 6'2 re+itenta la tratament7
T 6ipertenivii a caror 6'2 PbanalaP ii modifica bruc curul evolutiv
!efecte advere ma0ore ale medicatiei auti.ipertenive5 intalarea re+itentei
la tratament5 aparitia unor complicatii5 e.t.c"7
T 3olnavii la care 6'2 e aocia+a cu alte afectiuni cronice !metabolice5
cardiovaculare5 pulmonare5 e.t.c." care afectea+a prognoticul i
tratamentul.
2bordarea unui bolnav .iperteniv va incepe in mod obligator cu o anamne+a
2#
atenta5 un e*amen clinic complet i o invetigatie paraclinica de rutina5 trict neceara.
2N2MNEU2 2itenta medicala fiind prima care intra in contact cu pacientul
!de cele mai multe ori" trebuie a conduca dicutia atfel incat a poata procura
urmatoarele date, debretul apro*imativ au igur al 6'25 imptomele de debut au
cele pentru care e adreea+a medicului5 a oriente+e i a ierar.i+e+e invetigatiile
paraclinice pentru tabilirea etiologica a 6'2 i a caracterului au evolutiv5 a
efectue+e un bilant orientativ privind ricul cardiovacular5 bolileaociate i evetualele
conditii de mediu favori+ante pentru creterea valorilor '2. 2nomne+a bolnavului cu
6'2 ete etapa initiala i indipenabila tabilirii debutului .iperteniunii.
Interogatoriul preci+ea+a unele tulburari functionale comune tuturor formelor
de 6'2 i anume,
(cefalee (emnalata indeoebi dimineata inainte de culare7 are ediul cervico(
occipital au e pre+inta ca o .emicranie predominant preorbitara5 alteori
ete pulatila5 inotita au precedata de tulburari vi+uale au digetive7
bolnavii relatea+a ca cefaleea ete favori+ata de ingetia de alcool i de
upraolicitare intelectuala7 (
verti0 de durata variabila5 aociat au nu c.imbarilor de po+itie 5
(tulburari de vedere
(va0aieli in urec.i
(oboeala fi+ica i intelectuala
(parete+ii5 pare+e5 diartrii trecatoare
(palpitatii5 precordialgii5 dipnee de efort
(an*ietate5 inomnii5 iritabilitate
(pre+enta in antecedentele patologice peronale a unor afectiuni nefrologice
auurologice !albuminurie au .ematurii paagere5 infectii urinare5 colici
nefretice5afectiuni renale diagnoticate5 e.t.c." traumatime lombare5 6'2 pe timpul
uneiarcini
3%
(e*itenta antecedentelor .eredocolaterale de 6'25 de aterocrelo+a i
formeleclinice de manifetare a acetora
(unele obiceiuri alimentare individuale i familiale !conum de are5 de
dulciuri"5fumatul i conumul de alcool
(profilul profeional5 gradul de olicitare profeionala Pcompetitivitatea
eficacitateaP ociala a bolnavului
(e*itenta unor imptome care pot ugera o 6'2 ecundara !cri+e
udoraleinotite de palpitatii5 an*ietate i paloare5 atenie muculara5 parete+ii5
mialgii5parali+ii intermitente5 poliurie5 e.t.c."5
(pre+enta unor imptome ce ugerea+a e*itenta unor complicatii
vaculare!eclipe cerebrale5 claudicatie intermitenta5 cri+e de angina pectorala" etc.
*VO+U,I*
In forma benign)5 cea mai obi=nuit)5 boala durea+) ani au c.iar +eci de ani.
>ub influen<a unui tratament corect =i precoce pot ap)rea remiiuni importante.
In forma malign)5 evolu<ia ete foarte rapid)5 etapele bolii fiind parcure /n 1(3
ani. Indiferent de etiologie5 fiecare form) de .iperteniune arterial)5 /n raport cu
caracterul )u evolutiv5 poate fi benign) au malign) =i parcurge /n evolu<ia a5 cele
trei tadii din claificarea propu) de B.M.>.
In tadiul al III lea apar complica<ii,
(la nivelul aparatului cardiovacular !inuficien<) ventricular) t;ng)5
acut) =i cronic)5 inuficien<) cardic) global)5 infarct miocardic5 anevrim diecant"7
(la nivelul circula<iei cerebrale !encefalopatie .iperteniv)5 trombo+e =i
.emoragii cerebrale"7 (la nivelul rinic.iului !tulbur)ri variate5 de la alter)ri
func<ionale5 p;n) la clero+) cu inuficien<) renal)". -omplicatiile depind de forma
clinic) ( benign) au malign). 2tfel /n .iperteniunea benign) complica<iile e
datorec ateroclero+ei5 cele mai frecvente fiind trombo+a cerebral) =i infarctul
miocardic. /n .iperteniunea malign) domin) degradarea arteriolar). 2ici e /nt;lnec
31
frecvent encefalopatia .iperteniv)5 .emoragia cerebral)5 inuficien<a cardiac) =i
inuficien<a renal).
PRO)NOSTICU+
Depinde de forna clinica benigna au maligna5 de ereditate5 de nivlul teniunii
diatolice i ba+ale5 de varta !tinerii fac forme mai grave"5 de
repectarea tratamentului5 de modul de viata recomandat i5 in farit5 de
aparitiia complicatiilor.
Prognoticul ete favorabil in primul tadiu de boala5 fiind mai re+ervat in
tadiul al doilea i mai ale in al treilea. Moartea e datorea+a indeoebi complicatiilor
cardiace5 cerebrale i renale. >ub influenta tratamentului actual5 prognoticul (a
imbunatatit.
TRATAM*NT
'ratamentul .iperteniunii arteriale5 trebuie a vi+e+e anumite obiective i in
primul rand normali+area valorilor tenionale. El trebuie a tina eama de anumite
principii i orientari,
(e*plorarea trebuie bine facuta deoarece unt .iperteniuni care beneficia+a de
tratament c.irurgical !.iperteniunile renovaculare".
(tratamentul trebuie a fie comple*5 igieno dietetic5 medicamento etc.
(tratamentul trebuie individuali+at i tabilit in conditii de ambulator5 nu de
pital.
(drogurile .ipotenive vor fi adminitrate la inceput in cantitati mai mici i
marite apoi progreiv pana la normali+area teniunii arteriale. Ete bine ca drogurile
.ipotenive a fie aociate i la inceputul tratamentului aocierea a cuprinda un
.ipoteniv cu un diuretic tia+idic. 'rebuie tinut eama de ateroclero+a aociata5 de
aici !mai ale la vartnici" decurgand prudenta5 pentru a nu precipita accidente
32
vaculare cerebrale5 coronariene i periferice !niciodata nu e va incepe cu do+e mari5
brutale".
Deoarece multe .iperteniuni unt conecinta au unt aociate ateroclero+ei5
regimul i tratamenutul vor fi adaptate aceteia din urma. >e vor combate obe+itatea5
guta5 diabetul +a.arat5 .iperlipoproteinemiile etc.
1epauul nu trebuie a fie abolut. E*ercitiile fi+ice5 merul pe 0o i gimnatica
medicala5 fac parte din tratament. Efortul fi+ic va fi do+at i adaptat poibilitatilor
bolnavului. edativele i tranc.ili+antele unt de multe ori neceare. Dieta va fi
araca in coleterol i in graimi aturate5 ete bine ca tratamentul a fie i
vaodilatator coronarian5 deoarece aociatia cardiopatie ic.emica J .iperteniune
arteriala5 ete foarte frecventa.nu orice .iperteniune urmea+a a primeaca tratament
.ipoteniv. 2tfel in formele labile5 de gradul I5 ete uficient regimul dietetic5
eventual tranc.ili+ante i edative.
Tratamentul i'ieno$-ietetic
1egimul de viata conta in limitarea eforturilor fi+ice5 cu lucru de & J 8 ore pe
+i5 dupa ca+5 cu repectarea orelor de omn i a orelor de maa. 2u o mare importanta
mi0loacele pi.oterapice5 combaterea an*ietatii i evitarea ituatiilor conflictuale din
mediul de viata au de munca. 8or fi cautate i incura0ate elementele de atifactie din
profeiunea bolnavului5 vor fi cultivate preocuparile care produc rela*area !plimbari5
lectura5 mu+ica5 teatru".
1egimul va fi ec.ilibrat i uficient5 urmarindu(e mentinerea unei greutati
normale5 in ca+ de obe+itate5 va fi .ipocaloric7 in ca+ de ateroclero+a5 .ipolipidic i
.ipocaloric etc. Dar5 indiferent de bolile aociate5 va fi .ipo( au deodat. 1egimul
trict deodat !ore+5 fructe5 +a.ar"5 cu mai putin de %5$ g are:+i5 e aplica in formele
foarte evere5 dar ete greu de repectat. 1egimul deodat relativ !2 J $ g are:+i" ete
mai uor de acceptat5 fiind utili+at in ma0oritatea .iperteniunilor.
Pentru aprecierea generala a continutului in are e ia ca reper faptul ca ratia de
Na-l conumata +ilnic de un adult anato ete de 1% J 14 g5 din care 2:$ provin din
33
are foloita la pregatirea alimentelor i cea pua la maa5 2:$ unt furni+ate de area
din paine i 1:$ de area din lapte i derivatele ale5 produe de me+elarie etc.
1egimul deodat nu poate fi tandardi+at5 ci adaptat in functie de tarea clinica.
A+IM*NT* P*RMIS*6
(upe, de +ar+avat imple au cu adao faino5 bor de +ar+avat au cu
cartofi5upe de legume5 upe de roii5 toate fara are7
(fainoae, in cantitate limitata5 gri5 ore+5 fulgi de ova+5 fidea5 toate fierte
faraare
(oua incantitate redua !1(2 pe aptamana"5 fara galbenu7
(carne in cantitate redua5 de3 ori pe aptamana5 de vita5 vitei5 gaina5 pui5
laba5fiarta ca raol5 fripta5 cu patrun0el5 cartofi5 morcovi5 ore+5 perioare fierte in
aburiau apa5 toate fara are5 pete lab !lin5 alau5 tiuca5 crap5 patrav" fiert5
raol5fript au copt in pergament !in +ilele cu carne nu e da pete i inver"7
(graimi crude5 vegetale5 ulei de porumb5 floarea oarelui5 margarina nearata.
'otul e da crud la alate5 cam $%g:+i.
(paine, alba au intermediara5 fara are5 vec.e de o +i au pra0ita7
(legume i +ar+avaturi, crude au fierte5 trecute prin ita5 piureuri5
trecurate5c.iftelute de +ar+avat5 cartofi copti5 morcovi5 dovlecei5 faole verde5
ma+areverde5 fecla5 alata verde5 roii5 vinete5 ardei grai5 var+a cruda i murata5
faraare5 tote rae marunt i adminitrate ca alate5 au fierte ca oteuri au budincide
legume7
(lapte i bran+eturi, lapte dulce5 iaurt5 lapte batut5 bran+a de vaci5 ca5 urda
nearata5 lapte cu cafea7
(fructe ub orice forma, crude5 coapte5 piureuri5 compoturi7
(dulciuri, preparate fara bicarbonat i are5 din aluat fiert5 ucat5 cu bran+a
devaci5 cu fructe au gelatina de fructe5 cu lapte5 iaurt5 peltea5 alata de fructe5 cumiere
i frica5 marmelada5 pateuri5 dulceata5 +a.ar7
(bauturi, lapte implu degreat5 lapte batut au iaurt5 ucuri de fructe
34
au+ar+avaturi5 ceaiuri de plante7
(condimente, o de roii5 ouri dietetice !fara graime pra0ita" cu faina
rumenitape ucat5 cu +eama de +ar+avat !eara in cantitate redua"5 verdeturi tocate
!patrun0el5 marar5 telina5 leutean5 cimbru"5 +eama de lamaie i are limitata
A+IM*NT* INT*R/IS*6
(carne graa5 vicere5 vanat5 pete gra au arat5 conerve de pete au
carne5afumaturi7 oua in cantitate crecuta !mai ale galbenuuri"5 oua tari5
0umari5maione+a7
(graimi animale in cantitate crecuta !unt5 untura5 frica5 mantana5 lanina"5
graimi pra0ite7
(paine cu are i paine neagra7
(fainoae preparate cu are i in cantitate mare7
(bran+eturi, grae5 arate5 fermentate7
(ouri, cu graimi pra0ite5 cu +eama de carne5 cu mutar au maione+a7
(legume i +ar+avaturi care contin mult odiu !telina5 panac5 var+a
acra5muraturi"7
(dulciuri preparate cu bicarbonat5 cu unt i galbenu de ou5 cu ciocolata
aucacao,
(bauturi alcoolice5 cafea5 ceai tare5 lic.ide in e*ce7
(condimente, are mai mult decat ete precri5 piper5 ardei iute5 boia de
ardei5.rean5 mutar5 ceapa5 uturoi.
(paine cu are i paine neagra7
(fainoae preparate cu are i in cantitate mare7
(bran+eturi, grae5 arate5 fermentate7
(ouri, cu graimi pra0ite5 cu +eama de carne5 cu mutar au maione+a7
(legume i +ar+avaturi care contin mult odiu !telina5 panac5 var+a acra
muraturi"7
3$
(dulciuri preparate cu bicarbonat5 cu unt i galbenu de ou5 cu ciocolata au
cacao,
(bauturi alcoolice5 cafea5 ceai tare5 lic.ide in e*ce7
(condimente, are mai mult decat ete precri5 piper5 ardei iute5 boia de
ardei5.rean5 mutar5 ceapa5 uturoi. 3olnavul trebuie a duca o viata ordonata5fara
eforturi5fara fumat5fara treuri5fara alcool5meele trebuie a fie mici5fractionate5la ore
regulate.@ltima maa inainte de doua ore inainte de culcare5e va combate obe+itatea
cand e*ita.
TRATAM*NT M*(ICAM*NTOS
Tratamentul me-icamentos foloete numeroi agenti .ipotenivi, edative i
.ipnotice !ariturice5 0romo2al5 Clor-ela1in5 tranc.ili+ante"5 :=-er'ine
!1edergin"5 reerpina !:iposerpil"5 comprimate de %52$ mg7 Rauner2il5 fiole de 1 ml
J 25$ mg i.v.5 .idra+ino(ftala+ine !:ipopresol5 dra0euri de %5%2$ g7 Apresolina7
:ipa1in J !aociere de reerpina i .idrala+ina J )uaneti-ina5 comprimate de %5%1%
g"5 clonidina !Catapresan"5 ganglioplegice !)anlion5 Pen-iomi-5 fiole de 2 ml J
%5%7$ g". Metil-opa !(ope'=t5 comprimate de %52$% g au fiole" Propranolol
!In-eral"5 Par'=lin i diuretice !Nefri55 .urosemi-5 Aci- etacrinic5 Al-actona
etc.".'ratamentul vi+ea+a normali+area valorilor tenionale. Efectul ete atin daca
'.2. ocilea+aa intre #%:7% i 13%:#% mm 6g in ortotatim i nu depaec 17%:11%
mm 6g in decubit. B atentie deoebita trebuie acordata caderii '.2. In ca+ul
.iperteniunii cu inuficienta renala au cu tulburari de irigatie cerebrala au
coronariana.
Tratamentul &ipotensi2 este comple55 cuprinde numeroae droguri cu diferite
moduri de actiune. In functie de locul i mecanimul de actiune5 6ipotenoarele pot fi
claificate atfel, Vaso-ilatatoare> cu actiune aupra peretului vacular fara relatie
cu terminatiile nervoae, :i-rala1ina5 Mino5i-ilul5 Verapamilul5 Nife-ipina5
(iureticele !care actionea+a reducand volumul ang.in"5 Nitroprusiatul -e so-iu i
(ia1o5i-ul.
3&
6ipotenoare cu actiune pe receptorii simpatici5 blocand tranmiterea
adrenergica, blocante ale receptorilor alfa adrenergici !Pra+oin5 Dentolamina"
(blocante ale receptorilor beta adrenergici, !Propranololul i celelalte".
(blocantele receptorilor alfa i beta adrenergici !Gabetalolul J 'enormin".
Cu actiune asupra firelor ner2oase> simpatice> post'an'lionare sau
terminatiile ner2oase, Nuanetidina5 1e+erpina i 2lfametildopa.
Cu actiune asupra 'an'lionilor autonomi simpatici, 'rimetap.an.
Cu actiune asupra sistemului ner2os central, -lonidina5 2lfametildopa i
1e+erpina.
Cu actiune asupra 2olumului san'&in, Diureticele.
Anta'onisti ai sistemului renina ? an'iotensina. Dintre acetia >arala+ina
!2ntagonit al 2ngioteninei II" i 'eprotid5 -aptopril5 6ipotenor !In.ibitor ai
angioteninei I in II". 6idrala+inele au fot o perioada putin intrebuintate5 datorita
ta.icardiei i accidentelor coronariene provocate. Prin aparitia beta blocantelor au
intrat din nou in tratamentul curent al .iperteniunii arteriale. 2ocierea cu beta
blocante corectea+a efectul lor ta.i(carti+ant. Produce vaodilatatie prin caderea
re+itentei periferice.
Deoarece retine area i apa5 trebuie aociate i cu un diuretic aluretic !Nefri*".
2ctiunea apare dupa 2(3 +ile5 in adminitrarea orala5 i dupa 3 ore in cea i.v. -a efecte
ecundare apar, cefalee5 .iperu(doratie5 anore*ie5 greturi5 varaturi5 diaree5 palpitatii
i uneori emne de lupu. >e recomanda prudenta in cardiopatia ic.emica5 unde
trebuie adminitrata numai in aociere cu beta blocante !Propranolol".
Drogul principal ete :ipopresolul5 !Di.idrala+ina" comprimate de 2$ mg5 care
e adminitrea+a incepand cu 1 comprimat i e crete progreiv la 3 J & comprimate.
Ete utili+at in .iperteniunea uoara au moderata. 2ociat cu :iposerpilul
!1e+erpina" preparatul e numete :ipa1in !A-elfan".
Mino5i-ilul5 ete utili+at pe cara redua datorita efectelor ecundare. 2re
aceleai reactii advere ca i .idrala+ina. Deci i el trebuie aociat cu beta blocant i
37
un aluretic. Do+a +ilnica ete de %52% mg i rareori $% mg. !-omprimate de 25$ mg5
de $ mg i 1% mg". Ete util in .iperteniunile bolnavilor cu inuficienta renala.
Verapamilul !Ioptil" i Nifedipinul !A-alat5 Corinp&ar"5 unt blocante ale
calciului5 cu efect .ipotenor dar cu indicatie ma0ora in angor i aritmii. Nifedipinul
ub lingual5 cade rapid teniunea arteriala in edemul pulmonar acut.
Nitroprusiatul -e so-iu5 ete un .ipotenor energic5 utili+at in .iperteniunea
arteriala paro*itica. 2ctionea+a prin vaodilatatie puternica i rapida. !Nipride i
Nipru5 in fiole de $% mg". >e adminitrea+a numai in pital i cu prudenta.
(ia1o5i-ul5 ete inrudit cu clorotia+ida dar nu are actiune diuretica. Ete
vaodilatator prin caderea re+itentei periferice. !6ipertat5 Eudemin5 in fiole de 2%
ml J 3%% mg ubtanta". Ete o medicatie de urgenta in Encefalopatia .iperteniva5
Eclampie5 .iperteniune arteriala maligna. Efectele ecundare unt aemanatoare
.idrala+inelor5 dar produce i .iperglicemie.
Pra1osinul !Minipre" ete un alfa blocant care produce vaodilatatie blocand
alfa receptorii. Ete adminitrat in .iperteniunile moderate. In cele evere trebuie
aociat cu un diuretic i eventual un beta blocant. Poate produce verti05 .ipoteniune
ortotatica5 tulburari de tran+it5 cefalee5 atenie i eruptii cutanate. Ga prima do+a
e*ita i ric de incopa. >e adminitrea+a 3(2% mg5 comprimate de %5$ mg5 1 mg5 2
mg5 $ mg. Dentolamina !1egitina"5 cu actiune tot alfa blocanta ete utili+at in
tratamentul Deocromocitomului.
Propranololul !Inderal"5 'raicor5 8iEen etc5 unt droguri cu actiune beta
blocanta care actionea+a .ipoteniv5 antiaritmic i coronarodilatator. Produce
bradicardie5 cade forta de contractie a inimii i debitul cardiac. Efectul .ipotenor
ete moderat5 lent i progreiv. Efectele ecundare unt redue. 2re o larga utili+are
ingur au aociat. Ete contraindicat in inuficienta cardiaca5 blocul 2(85 atmul
bronic5 diabetul +a.arat ever5 ulcerul gatric in evolutie, Do+a +ilnica ete de &% J
24% mg. >e pre+inta in comprimate de1%i4%mg.
+aetalolul !'randate" ete un alfa i beta blocant. Efectul .ipoteniv ete
38
imilar aociatiei Propranolol J 6idra+inoftala+ina.
)uaneti-ina ete un drog mai putin utili+at datorita efectelor ale ecundare
!6ipoteniune ortotatica5 3radicardie5 diaree5 modificari de libidou5 retentie de
lic.ide5 ucaciune a gurii". 2ctiunea .ipoteniva apare dupa 3(4 +ile i perita &(l4
+ile. >e pre+inta in comprimate de 1% mg. >e incepe tratamentul cu 1 comprimat i e
crete la 2 J $ comprimate. Ete indicata numai in .iperteniunea arteriala evera.
)an'liople'icele unt .ipotenoare puternice dar greu de utili+at datorita
reactiilor ecundare !6ipoteniune ortotatica5 retentie de urina5 contipatie5 tulburari
vi+uale". >uprima e*citatiile impatice i paraimpatice reali+and o impatectomie
c.imica. >cade teniunea arteriala in cateva minute5 adminitrat i.v.5 dar cade i
debitul coronarian5 renal i cardiac. Ete tratamentul de electie al .iperteniunii
paro*itice i al .iperteniunilor evere i maligne. >e adminitrea+a 2% picaturi5 de 3
J 4 ori per o5 au 1 fiola de %.%7$ g i.m. au i.v.
Alfametil-opa !Al-omet5 (ope'it"5 actionea+a predominant central
impaticolitic. >cade re+itenta periferica5 in pecial renala i nu influentea+a debitul
cardiac. 2re actiune progreiva i ete bine tolerata. -a efecte advere produce
omnolenta5 ucaciunea gurii5 tulburari digetive !greturi5 diaree"5 febra5 tari
depreive i anemii .emolitice. >e incepe tratamentul cu 1 comprimat !1 comprimat V
2$% mg"5 i e crete progreiv la 3 (& comprimate:+i. Ete indicat in .iperteniunea
uoara au moderata5 .iperteniunea din nefropatii5 iar forma in0ectabila in
.iperteniuni maligne.
Cloni-ina !:aemiton J %57$ mg compr.5 -lonidina i Catapresan J %51%% mg
compr."5 actionea+a central i periferic. 2ctiunea e aeamana cu alfametildopei. 2re
i efect edativ i bradicardi+ant. Efectele ecundare unt neemnificative. Nu ete
contraindicata in .iperteniunea cu inuficienta renala. 'ratamentul e incepe cu 1
compr. !%51%% mg" i e a0unge la %54$% J %5&%% mg. Ete indiLat!mforrnele moderate
iar in0ectabil i in formele evere.
3#
Rau@olfia i derivatii ai actionea+a in .iperteniunea arteriala5 central i
periferic5 golind depo+itele de catecolamine. Efectul ete i edativ i bradicarti+ant.
Bral e adminitrea+a :iposerpilul !%52$ mg"5 e incepe cu 1 comprimat i a0unge la
2 J 4 comprimate:+i. Efectul apare dupa 3(& +ile iar actiunea ma*ima ete dupa 3
aptamani. In urgente e adminitrea+a parenteral !1aFunervil" cu efect dupa 3(4 ore
-a efecte advere apar, omnolenta5 atenie5 diaree5 tranpiratii5 congetie oculo
na+ala5 tari depreive5 ulcer gatroduodenal etc. >e adminitrea+a in .iperteniunile
uoare au moderate.
Sarala1ina5 utili+ata ca tet diagnotic pentru .iperteniunea reno(vaculara i
-aptoprilul !6ipotenor"5 cu actiune in .iperteniune arteriala cu renina crecuta !2$
(&%% mg" unt agenti .ipotenivi actionand ca antagoniti ai itemului renina
angiotenina.
In practica curenta unt utili+ate i alte ubtante .ipotenive5 re+ultate fie din
aocierea mai multor .ipotenive5 fie din aocierea unui agent .ipotenor cu unul
diuretic. Dintre acetia unt utili+ate curent Neocristepina i 0rinal-inul.
>caderea '.2. trebuie a fie lenta5. deoarece caderile brute pot produce
accidente grave in teritorii vitale, creier5 miocard5 rinic.i. In formele uoare de
.iperteniune arteriala e recomanda pi.oterapia5 eventual reorientarea profeionala5
regimul .ipoodat i .ipocaloric !daca ete ca+ul"5 edative5 aluretice !Nefri*5 1(2
comprimate:+i"5 controlul periodic.
In formele de gravitate medie5 daca precriptiile dietetice5 edativele i
alureticele !Nefri*5 Duroemid5 Durantril" nu au dat re+ultate5 e adauga 6ipoerpil !3
comprimate:+i"5 6ipopreol !3(4 comprimate:+i" i 2ldomet !%57$ J 1 g:+i".
In formele evere au maligne5 in diuretice i edative e aocia+a 2ldomet
!%51$ J 1 g:+i" cu Nuanetidina !2% mg:+i". In ca+ de eec e recurge la -ataprean5
PargAlin au Propranolol.
In .iperteniunea cu inuficienta cardiaca e adminitrea+a Nefri* au
Duroemid cu 2ldoctona i 6ipoerpil7 in .iperteniunea cu cardiopatie ic.emica i
4%
ateroclero+a cerebrala J Nefri*. 6ipoerpil5 cu Propranolol au 2ldomet7 in
.iperteniunea cu inuficienta renala J 6ipopreol5 2ldomet i 6ipoerpil. @rgentele
.ipertenive5 reclama o atitudine prompta i diferentiala .
TRATAM*NTU+ UR)*NT*+OR :IP*RT*NSIV*
-ri+ele .ipertenive urvin ca o cretere brutala a valorilor '2 la un bolnav cu
6'2 permanenta5 cunocut i tratat au ignorat pana la prima cri+a. Ele repre+inta o
urgenta terapeutica5 punand in pericol functii vitale !cardiaca5 cerebrala5 prin
complicatiile imediat ce apar, inuficienta ventriculara tanga5 encefalopatie
.iperteniva7 functia renala (prin complicatiile tardive, nefroangiocrelo+a".
>pitali+area ete obligatorie. -a principiu general5 e impune reducerea urgenta a
valorilor '2 i ulterior cercetarea cau+ei poibile a paro*imului. Medicatia e
adminitrea+a parenteral5 i.m. au i.v.5 pentru a obtine o coborare cat mai rapida a
valorilor '2. >e foloec urmatoarele ubtante,
(D@1B>EMID !G2>IW" fiole 2%mg i.v.5 repetate la nevoie la 8 ore7
(1EUE1PIN2 !12@NE18IG" fiole de 25$mg5 e adminitrea+a im au
i.v.5 repetate la &(8 ore7
(DIUBWID5 i.v.5 !rapid(bolu"5 1$%(3%%mg repetate la 8(12 ore7
(NI'1BP1@>I2' DE >BDI@ in perfu+ie continua l(2ug: Eg: minute5
bolnavul trebuie monitori+at7
(DI6ID12G2UIN2 i.v. lent5 actionea+a in 1$(3% de minute7
(-GBNIDIN2 !-2'2P1E>2N" i.m. in fiole de %51$%mg are actiune
prelungita
(G23E'2GBG are o toleranta e*celenta5 nu produce talucardie refle*a5
produce o cadere treptata a '25 nu reduce emnificativ debitul cardiac. Do+a ete
de l5$mg: Eg corp in perfu+ii curte5 e poate continua cu adminitrarea per o. Ete
terapia pecifica a pueurilor .ipertenive din feocromocitom7
(-2P'BP1IG5 EN2G2P1IG adminitrate per o5 actionea+a in 1$(2%minute.
41
In ca+ de eec e poate aocia un diuretic5 obtinandu(e caderea treptata a
valorilor tenionale7
(NIDEDIPE>25 NI-21DIPIN2 ublingual produc o buna i rapida
vaodilatatie cu caderea '2. >e pot utili+a in cri+ele .ipertenive de orice
etiologie e recomanda tratamentul anticonvulivant cu ulfat de Mg 2%4 i.v.
!Denobarbital"5 in ca+ de edem cerebral. In urgentele .ipertenive e incepe cu un
diuretic puternic adminitrat i.v. !Duroenid, 4%(8%mg"5 care produce o rapida
de.idratare5 cu diminuarea edemului pulmonar i cerebral. In functie de cau+a5 e
aocia+a preparatul de electie,
(daca e*ita inuficienta pulmonara tanga e aocia+a un vaodilatator
tip Nitropruiatul de odiu5 Pra+oin7
(daca e*ita o diectie de aorta5 aociem a(blocante pentru a diminua
vite+a de e0ectie7
(daca e*ita .emoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o
dilatatie arteriolara !Dia+o*id5 6idrala+ina"
P!FI"#$I# %IP&'&(SI)(II #'&I#"&
Profila*ia .iperteniunii arteriale urmarete educarea in vederea
unui comportament adecvat de viata5 c.iar orientarea profeionala a
decendentilor din parinti .ipertenivi5 a bolnavilor in tadiul pre.iperteniv5 deci a
peroanelor uceptibile de a face boala. Doarte important ete i profila*ia
complicatiilor5 reali+abila prin aigurarea cooperarii bolnavului i prin recomandari
ferme i 0udicioae. 'eoretic5 maurile de profila*ie a bolii ar trebui a poata fi
aplicate intregii populatii5 lucru impoibil de reali+at ina i inutil pentru ca nu
toti oamenii fac .iperteniune arteriala.
Practic5 maurile de profila*ie trebuie a e adree+e acelor grupe populationale
cu ric crecut de .iperteniune arteriala5 fie datorita tarelor ereditare5 fie ca urmare a
acumularii mai multor factori de mediu, conum e*ceiv de odiu5 e*itenta
treanta5 edentarim. 6iperteniunea arteriala avand o prevalenta ridicata in
42
populatia generala5 profila*ia trebuie conceputa la nivel comunitar5 ca parte integrata
a programului comple* de combatere i prevenire a bolilor cronice i degenerativ.
*-ucatia pentru sanatate
2itenta medicala trebuie a contienti+e+e peroanele predipue la
.iperteniune arteriala de rolul pe care(1 au ei inai in prevenirea bolii5 dar maiale
prevenirea complicatiilor,
6iperteniunea arteriala ete coniderata ca o Pboala de reglareP in patogenia
careia unt implicati factorii genetici i de mediu. Ponderea fiecaruia dintre ei difera
de la un tip etiologic la altul5 de la un .iperteniv la alt .iperteniv. Daptul ca in
etiologia bolii unt implicati factorii genetici5 nu trebuie privit ca o fatalitate.
-ombaterea unor componente etiopatogenice din mediule*tern !conumul e*ceiv de
Na-l5 treul pi.oocial5 conumul cronic de medicamente pro.ipertenive e.t.c."
poate preveni imbolnavirea au atenua gravitatea bolii la un numar coniderabil de
oameni5 incluiv la cei PmarcatiP genetic. 2adar5 profila*ia .iperteniunii arteriale nu
mai contituie ata+i o .imera5 ci o poibilitate concreta5 reali+abila care nu neceita
c.eltuielideoebite. Ea trebuie a fie multi factoriala5 din cau+a polietiologiei
bolii. Profila*ia e va face la nivel ocial5 comunitar i numai in ituatii
concrete5 peciale5 la nivel individual. 2ctiunea profilactica trebuie a fie
permanenta i a inceapa inainte de natere !fat genetic" au cat mai de timpuriu
poibil5 in copilarie.
Daca adultul normoteniv are factori de ric pentru imbolnavire5profila*ia i e
va aplica in tinerete,
( -elor cu incarcare ereditara
( Populatiei active5 in general i tinerilor in pecial
( 2dolecentilor i tinerilor care5 dei normatenivi5 au in mod contant valori
ale '2 la limita uperioara a normalului
( -elor care au avut .iperteniune arteriala epiodica
( >upraponderalilor
43
( -elor cu tulburari de glicoreglare
( >edentarilor
( Indivi+ilor cu tre profeional important !controlori de trafic aerian5
peronal din tranporturi5 furnaliti5 cei e*pui cronic la traume onore .
aARe'imul -e 2iata6
8iata activa5 care imbina activitatea intelectuala cu cea fi+ica5 practicarea
educatiei fi+ice i a portului5 a turimului i a altor mi0loace de detindere in aer liber
unt deprinderi care trebuie invatate i aplicate inca din copilarie. 2limentatia va fi
rationala5 ec.ilibrata calitativ i cantitativ. >e va combate cu tenacitate obiceiul de a
conuma are in e*ce. Dumatul va fi combatut inca din coala.
AOrientarea profesionala si pre'atirea psi&olo'ica pentru
comatereae2entualului &an-icap psi&osocial
Pe cat poibil5 peronele cu ric crecut de a face .iperteniune arteriala vor fi
fatuite a nu(i aleaga profeiuni cu tre profeional mare. 8or evita5 de aemenea5
profeiunile care predipun la edentarim i obe+itate. Deoarece acet lucru ar putea
determina unele comple*e de inferioritate5 mai ale la adolecentii i tinerii5 pregatirea
pi.ologica pentru combaterea unui eventual .andicap pi.oocial va fi facuta cu
multa abilitate. 2ntrenamentul pi.ologic are un dublu cop,
(2vi+ea+a omul anato aupra eventuale boli la care ete predipu5 fapt
care nu trebuie privit ca o fatalitate. 2plicand cu erio+itate maurile
profilactice individul poate evita:atenua boala.
(Il pregatete totodata5 fara a(i induce pi.ologia de infirm5 a limite+e cat
mai mult poibil !prin educatie" efectul daunator aupra anatatii al
treului pi.oocial la care in mod inevitabil ete upu omul in
ocietatea contemporana.
cA Sfatul 'enetic
2ceata contituie un alt element care incepe a devina un mi0loc eficace de
44
profila*ie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica ereditara5 acelai lucru e
ateapta in pre+ent i pentru .iperteniunea arteriala5 odata cu elucidarea ponderii
factorului genetic in producerea a.
-A Supra2e'&erea me-icala acti2a
Prin itemul de dipenari+are !valabil mai ale in colectivitati" a tuturor
celor upui profila*iei ete i ea o actiune ce trebuie defaurata cu erio+itate
i competenta.
-unoaterea mai completa a epidemiologiei bolii5 aprofundarea etiopatogeniei
i geneticii .iperteniunii arteriale va conduce la continua ameliorare a maurilor
profilactice
4$
CAPITO+U+ III
PR*/*NTAR*A CA/URI+OR
CA/U+ I
4&
Nume i prenume, > -
Data nateriiI, 1$.%4.1#&25 $% ani
DBMI-IG@I, 1m. 8;lcea
Data internarii, 1%.%2.2%13
Data e*ternarii, 1$.%2.2%13
>e*, D
-etatenie, romana
1eligie, ortodo*a
>tare civila, caatorita
Inaltime, 1&8cm
Nreutate, 7%Eg
Diagnoticul de internare, 6.'.2. eentiala !primara"
Diagnoticul la 72 de ore, Encefalopatie .iperteniva5 6.'.2.tadiulII5
-ardiopatie .iperteniva5 Dilipidemie.
Diagnotice ecundare5 la e*ternare,
(6'2 tadiul II5 grup ric inalt
(-ardiopatie .iperteniva
(Dilipidemie
(Bbe+itate Nr.II
Ga internare pacienta pre+inta,'.2.(221:11%mm6g pueu .iperteniv
Motivele internarii,(apatie
(verti0
('.2.
2ntecedente .eredocolaterale,
(neemnificative
2ntecedente peronale,
(peroana aflata in tratament pentru 6.'.2.
47
Istoricul olii6
Pacienta .iperteniva. Din anamne+a e trage conclu+ia ca pacienta a luat
tratament .ipoteniv dar in mod incorrect din divere motive.>e internea+a pentru
apatie5verti05an*ietate5cefalee5volum mare ale teniunii arteriale !'.2.(24%:17%mm6g"
Pacienta a fote*aminata in ambulatoriul de pecialitate apoi orientate catre pitel
unde a fot internata.
*5amen clinic 'eneral
(tare generala medie
(tare de nutritie obe+itategr,II
(facie normal
(mucoae normale
(teut con0uctiv5 adipo, e*ceiv repre+entat
(item mucular, nepalpabil
(item ote(articular, normal
(aparat repirator, torace normal conformat5matitatenormala5murmur
veicular fi+iologic
(aparat cardiovacular, varful cordului in patial 8 intercotal528(
7%:min5'.2.(24%:7%mm6g
(aparat digetive, abdomen mobil cu repiratia5 nedurero la palpare5 normal
(ficat cai biliare, normale
(aparat urogenital, in limite normale
(item nervo, verti05 cefalee5
Ga internere pacientei I e efectuea+a e*amen ec.ograficabdominalla care e
oberva,
(ficat cu ecotructura teato+ica gr.II G>6(&7mm5 G-(43mm5 GD6(#%mm
(colecit, ediment decliv fara calculi
(pancrea, dimeniuni i ecotructura normala
48
(-3P, normala
(8P, normala
(rinic.i drept, dimeniuni tructura normala
(rinic.i tang, dimeniuni normale5deen neregulat pielocaliceal
(ve+ica urinara, in emireflectie
(nter, normal
(plina, a* lung #3mm
ANA+I/* *.*CTUAT*
In -ata -e BB"8B"<8BC
8alori gaite @:M Interval biologic de
referinta
GE@-B-I'E 85$ W1% X3:@G 4.%%(11.%
E1I'1B-I'E 45#3 W1% X&:@G 3.$%($.$%
6EMBNGB3IN2 1&5% g:dl 12.%%(1&.%%
6EM2'B-1I' 4&58 37.%%(47(%%
6EMBNGB3IN2
E1I'1B-I'212
MEDIE
3254 pg 27.%%(31.%%
8>6 1$ mm:ora %(2%
NG@-BU2 11% mg:dl 7%(11%
-BGE>'E1BG 27% mdlg: 12%(24%
'1INGI-E1IDE 1%& mg:dl 3&(1&$
'NB!2>'" 32 @:G 1(38
'NP!2G'" &% @:G
3IGI1@3IN2
'B'2G2
B5## mg:dl
3IGI1@3IN2
DI1E-'2
%52# mg:dl
4#
NE8BI D@ND2MEN'2GE P1B3GEM2 >@1>2
1."Nevoia de a repira i a avea o
buna circulatie.
Palpitatii
1itm neregulat
6'2
#'2(22%:11%mm6g
6'2td.II
2."Nevoia de a e .idrata i a e
alimenta.
2nore*ie Nreturi
8aratui
3."Nevoia de a e mica ia avea o
buna potura
Dificultate in efectuarea micarilor 2meteli
8erti0
Peroana upraponderala
4."Nevoia de a e odi.ni i a dormi >omn perturbat
>tare de nelinite
2meteli
Palpitaii
-efalee
$."Nevoia de a(i patra tegumentele
i mucoaele
Igiena deficitara Gipa de cunotinte uficiente
Gipa de intelegere
&."Nevoia de a evita pericole 2n*ietate Palpitatii
8erti0
7."Nevoia de a comunica -omunicare dificila Gipa de cunotinte uficiente
$%
B8"8B"<8BC
P1B3GE
M2
B3IE-'I8E IN'E18EN'II
1BG P1BP1I@ 1BG
DEGEN2'
E82G@
21E
$1
Palpitatii
cu ritm
neregulat
(6'2
Pacienta a pre+inte cai repiratorii
permeabile5a aiba o circulatie i o
repiratie adecvata.
>a e a0unga la un ritm cardiac
regulat >aderea '52
1ecoltarea
anali+elor,6GN58>65Nluco+a5-oleterol
5
'NP5'NB53lirubina
totala53ilirubina directa
8a aigura
un mediu ambiant
bine aeriit i
daca e ca+ul va
ume+i aerul din
incapere.5
Maoara i
note+a in
D.B.5'.2.i 2.8.
Educa
pacienta a nu
bea i a nu
maniance in
dimineata +ilei ce
urmea+a in
vederea recoltarii
anali+elor
2dminitrea+a
medicatia precria de
medic,
tonicardiace
.ipotenoare
1.>antin 4%mg
2.Duroemid 1
cp
3.Metoprolol
$%mg
1 cp *2:+i
4.Nitroglicerina
1f:$%ml er
fi+iologicadminitrata
pe in0ectomat 2ml:1.
612,
'.2(
22%:11%mm6g
61&
'.2(
2%%:1%%mm6g
2.8(#%:Y
>B2(
#&4 fara B2
618
'.2(
18(:#%mm6g
621
'.2(
17%:1%%mm6g
623,
'.2(
1&%mm6g
Diure+a(
$2
Notarea
diure+ei in D.B.
1$%%ml
$3
Nreata
8araturi
Pacienta a aiba o tare de bine5
fara greturi i varaturi7 a fie ec.ilibrata
.idroelectrolitic i nutritional.
>e aea+a
pacienta in
po+itie comoda
emi(e+and au
decubit doral cu
capul pe o parte.
Dupa
incetarea varatu(
rilor pacienta e
.idra(te+a cu
lic.ide reci in
cantitati mici5
date cu lingurita
2dminitrea+a
antiemetice
Pacienta
incepe a vomite
mult mai rar
pana cand
varaturile au
diparut
2nore*ie Pacienta a aiba o tare de bine.
>a e alimente+e corepun+ator
Educa
pacienta a tina
un regim
.ipoodat
2dminitrea+a
vitamine
Pacienta
ete ec.ilibrata
.idroelectrolitic
$4
-efalee -ombaterea durerii 2tmofera
de calm i linite
in alon
8i+itatori
limitati ca numar
2dminitre+a
antialgice
Pacienta
reuete a e
odi.neaca
Igiena
deficitara
Educa
pacientacum a(i
mentina igiena
corepun+atoare
Pacienta
intelege i
aplica maurle
de igiena
11.%1.2%13
6'2 >caderea '.2.
Maurarea'.2.
de 3 ori pe +i
Efectuarea
ECN
'.2.(
18%:1%%mm6g
Bra&,3%
'.2.(
1&%:#%mm6g
Bra1$
2dminitrarea
medicatiei,
3ioten 1% mg
>antini 8% mg
Idapamid 1 cp
Diure* 1 cp*2:+i
Nitromint 25&mg
1cp *2:+i
2torvatatina
2%mg
8erti
0ul (a
diminuat
8alo
rile '.2.
unt in
cadere
$$
'.2.(
148:#8mm6g
Bra18
2mlodipina
1%mg 1cp*2:+i
3roma+epam
1cp eara
2penter 1 cp la
pran+
Wana* %5$mg 1
cp eara
Durei
precordale cu iradiere
in toracele poterior
-ombaterea durerii Efectuarea
ECN la nevoie
!daca durerea apare"
$&
1ecoltarea
anali+elori trimiterea
lor la laborator
-unoaterea
valorilor anali+elor
Pregatete fi+ic
i pi.ic pacientul
Punctia
venoaa ange pentru
probele trimie apoi
la laborator
8erti0 8erti0ul (a
diminuat
Inomnie Pacienta a e
odi.neaca
2eriete
camera
>c.imba
len0eria
2ea+a
bolnavul comod in
pat
-omdate
2dminitrea+a
2lgife 1fl
Pacienta e
odi.nete mai bine
$7
cefalea
Durere la ba+a
.emitoracelui drept
-ombarerea
durerii
Monitori+area
pacientei
Efectuarea
ECN
Ginitirea
pacientei
Ii aiguram
confort i odi.na
2dminitrea+a
medicatia din care e
coate >antini i e
adauga Nurofen local
3ioten 1%mg
Diure* 1cp
*2:+i
Nitromint 2
12.%1.2%13
'.2.(
128:7%mm6g
2.8.(&#:ritmic
13.%1.2%13
'.2.(
$8
pufuri
PreductalM13$
MN
1 cp*2:+i
2torvatatina
2% mg
Wana* %5$mg
eara
2lgifen 1fl la
durere
2penter 1cp
13%:8%mm6g
2.8.(7%:ritmic
14.%1.2%13
'.2.(
1$%:7%mm6g
2.8.(82 ritmic
'.25 ridicata >caderea '.2. Notarea dire+ei
Monitori+area
'525 i notarea in
D.B. a '.2.52.8.
Inomniile au
dipaarut
Mictiuni
normale
'ran+it
intetinal normal
-efaleea a
diparut
$#
Pe dat de 1$.%1.2%13 pacienta e e*ternea+a.
Pe parcurul internarii evolutia pacientei a fot favorabila ub tratament
anti.iperteniv cu beta blocnte5 diuretice i .ipolipemianta. Ga e*ternare tarea
pacientei ete ameliorata. I e fac urmatoarele recomandari,
(evita eforturile fi+ice mari
(va lua tratament permanent cu,
( 3ioten 1% mg
( Idapamid 15$mg(1cp dimineata
( 2torvatatina 2%mg:+i
( 2penter 1cp
('elmiartran 8%mg eara
(va efectua control lunar la medicul de familie
(va avea in vedere caderea ponderala 5 regim .ipoodat i .ipolipemiant.
Pe parcurul internarii pacienta a deprin maurile de igiena 2 invatat cum a(i
i(a tratamentul.2 intele ca tratamentul nu trebuie intrerupt fara tirea medicului5 a
invatat a aiba o alimentatie anatoaa.
&%
CA/U+ II
!ume "renume -opacianu Irina
Data nasterii:#$.%&.$'() (* ani
Domiciliul,-orod Nalati
>e*, feminine
-etatenie,romana
1eligiea7ortodo*a
>tare civil: c))torit)
-onditii ociale,fara ocupatie
Inaltime,1&% cm
Nreutate,74 Cg
Data intermarii,%#.%1.2%13
Data e*ternarii,11.%1.2%13
Diagnotic de internare,.'.2. tadiul II cu ric inalt5I.8.tang
Numar +ile de pitali+are 2.
(ia'nostic la e5ternare,(6.'.2. tadiul II
(3-I
(31>
(Dilipidemie(potcolecitectomie
(>teato+a .epatica gradul II
(Bbe+itate gradulII
Moti2ele internarii6
&1
(dipnee la effort mic
(dipnee paro*itica nocturne
(palpitatii
2ntecedente .eredo(colaterale,
(fara importanta
2ntecedente peronale
(6.'.2.tadiulII
(3-I(2P de effort
Neaga conumul de alcol de tutun i alcool
Medicatia actual7(Enap 1% mg
(PreductalM13$mg
(2tori 2% mg
Istoricul olii
Pacienta .iperteniva5 obe+a5e internea+a pentru diapnee de efort5palpitatii
precordiale.
>tare generale,buna
>tare de nutritie,obe+itate gradul II
Dacie,nepecific
Mucoae,normal colorate
'eut con0unctivoadipo,repre+entat in e*ce
>item ganglionar,nepalpabil
>item mucular,normal
>item ote(articular,integru clinic
2parat repirator,torace normal conformat5micari repiratorii imetrice pe
ambele arii pulmonare fara raluri upraadaugate.
&2
2parat cardiovacular,arie precotala 2 de apect normal oc ape*ian in patial
8 intercotal tang '.2.(17%:#%mm6g52.8.(#%:ritmic +gomote cardiace ritmice
2parat digetive,abdomen marit de volum5depoit adipo5aerocolie
Dicat5cai biliare,ficat cu marginea inferioara la 2 cm ub rebord cotal5contur
regulat5plina nepalpabila
2parat uro(genital,mictiuni fi+iologice
>item nervo,fara emen pecifice
Ga e*aminarea clinica pacienta pre+inta,
(dipnee la effort mic
(dipnee paro*itica nocturna
(palpitatii precordiale
Paraclinic,e indica,(e*amen de laborator5ECN5ec.ografie abdominala.
&3
NE8BI2 D@ND2MEN'2G2 P1B3GEM2 >@1>2
1"Nevoia de a repira i de a
avea o buna circulatie
Dipnee de efort
Palpitatii
1itm neregulat
6.'.2. tadiul II
3-I
2"Nevoia de a e .idrata i a e
alimenta
Dilipidemie Bbe+itate gradul II
3"Nevoia de a e mica i a
avea o buna potura
Dificultate in efectuarea
micarilor5precordialgii
2P de efort
4"Nevoia de a e odi.ni5 de a
dormi
>omn perturbat
Dipnee paro*itica nocturna
Palpitatii
3-I
Palpitatii
-efalee
$" Nevoia de a elimina Mictiunu dee Nefrectomie
1inic.i drept mic
&4
&"Nevoia de a evita pericole 2n*ietate Dipnee paro*itica nocturna
Precordialgii
Palpitatii
7"Nevoia de a comunica -omunicare dificila 2n*ietate
Depreie
#.%1.2%13.
P1B3GE
M2
B3IE-'I8E IN'E18EN'II
1BG P1BP1I@ 1BG DEGEN2'
E82G@
21E
6.'.2.
!'.2.(
17%:#%mm6g"
ritm
neregulat2.8.(
#1:
>caderea '.2.
>a aiba un ritm cardiac
regulat
Maoara i
note+a in
D.B,'.2.i 2.8.
2dminitrea+amedic
atia data de medic,
Duroemid 1cp :+i
Pretarium 1% mg:+i
3etaloE(+oc
$%mg*2:+i
2pente 1cp:+i
PreductalM13$mg1
cp*2:+i
2tori 2%mg:+i
Nitromint
25&mg1cp*2:+i
Wana* 1cp:eara
#.%1.2%13
Ga
internare,
'.2.(
17%:#%mm6g
#.%1.2%13
'.2.(la
ora(2%
'.2.(
1$%:#%mm6g
2.8.(8$:
!ritmic"
&$
1ecoltarea probelor de
ange penrtu
anali+e,6GN58>65Nluco+a
-oleterol 5 @ree
5-reatinina 5 3ilirubina directa
3ilirubina totala
'NB5'NP5'rigliceride5Dibr
inogen
Pregatirea
fi+ica i pi.ica a
pacientului in
vederea recoltarii
anali+elor
2e+area in
po+itie comoda
#.%1.2%13
'.2.(la
ora(2%
'.2.(
1$%:#%mm6g
2.8.(8$:
!ritmic"
Dipnee
de effort
E*aminare ec.ografica
Pacienta a pre+inte cai
repiratorii permeabile i a aiba o
repiratie adecvata.
E*plica
te.nica ce
@rmea+a a
fi aplicata5 Educa
pacientul
2ea+a
pacienta in po+itie
Punctie venoaa i
recoltarea probelor de
ange
2dminitrea+a
medicatia precria de
1%.%1.2%1
3
'.2.(
1$%:#%mm6g
2.8.(
8$:1I'MI-
Pacienta
&&
Dipnee
paro*itica
nocturna
comoda in
pat!emie+and"
2eriete
camera i
umidifica aerul
daca ete nevoie
medic nu mai pre+inta
dipnee
Precordia
lgii
-efalee
-ombaterea durerii 2tmofera
de caEm i linite
in alon
Durerile
precordiale nu
mai au aceeai
frecventa i
intenitete
2n*ietat
e
-almarea i incura0area
pacientei
Dicuta cu
pacienta a
Induca o
tare de calm i
linite5o
incura0ea+a
>tarea de
teama dipare
&7
Inomnie Pacienta a e odi.neaca5
a aiba un omn linitit
Ii aigura
confort in pat o
aea+a comod
Patrea+a
linitea in alon
Pacienta
e odi.nete
mai bine
Bbe+itate >caderea in greutate Iformea+a
aupra regimului
i neceitatea
acetuia
Pacienta
a intele
neceitatea
regimului i il
repecta
&8
Ga e*amenul ec.ografic (a pu in evidenta,
(teato+a .epatica gradul II(III
(colecit fara calculi
(1.D. unic marit compenator
(1.>. e*clu c.irurgical
(plina a+ lung # cm
(ve+ica urinara in reflectie
(peritoneu liber
2nali+e efectuate
1e+ultat @nitate de
maura
Intervale
biologice
Geucocite 1%5# W1%X3:@G 4.%%(11.%%
Nranulocite 753 W1%X3:@G 1.$%(7.%%
Gimfocite 2753 : 2%.%%(4%.%%
Eritrocite 458# W1%X&:@G 3.$%($.$%
6emoglobina 135# g:dG 12.%%(1&.%%
6ematocrit 435$ : 37.%%(47.%%
-oncentratia
6b:1%%ml
315# g:dG 32.%%(3&.%%
8>6 &% mm:ora 1$.%%(17.%%
@ree 2& mg:dG 1%($%
Nluco+a #7 mg:dG 7%(11%
-reatinina
erica
%587 mg:dG %5&(1.3
-oleterol
total
22$ mg:dG 12%(24%
'NB 2# @:G 1(38
'NP 17 @:G 1(4%
&#
Pacienta in varta de $8 ani .iperteniva 5 obe+a 5 dilipidemica5cu
rinic.i drept c.irurgicale internea+a pentru evaluare i conduita terapeutica.
In timpul internarii tarea pacientei e imbunatatete 5 teniunea arteriala
a0unge la valoarea de 13$:8%mm6g 5 dipate dipneea paro*itica nocturna.
2m dicutat cu pacienta i(am e*plicat neceitatea i importanta
regimului alimentar care trebuie a(l inoteaca pe cel medicamento.
Pacienta a fot e*ternata pe 11.%1.2%13 cu urmatoarele recomandari,
1"(1egim alimentar .ipoodat i .ipolipidic
2"'ratament cu,('ertenif 15$ mg 1 cp dimineata
(8alartan 1&% mg 1 cp:+i
(3etaloE(+oc $% mg 1 cp :+i
(PreductalM1 3$ mg 1 cp *2:+i
(2penter 7$mg 1cp :+i
(2tori 1% mg 1 cp :+i
3"Dipenari+are prin medicul de familie
7%
CA/U+ III
Numele i prenumele,Marte Mi.ail
Data naterii,17.%&.1#$$
Domiciliu,'ecuci
>e*, maculin
-etatenie , romana
1eligie 7 ortodo*a
>tare civila , caatorit
Inaltime , 18% cm
Nreutate , 1%4 Cg
Data internarii , 1%.%1.2%13
Data e*ternarii , 11.%1.2%13
Diagnoticul de internare , 6.'.2 tadiu II
Diagnoticul de e*ternare , (6'2 tadiul II
(Iuficienta ventriculara tanga
(Bbe+itate
(3.-.I.
(D.I.2.paro*itica
(Dilipide
Motivele internarii ,
(dipnee 5 epita*i
(cefalee
(palpitatii
(dureri precordiale
(tulburari de ec.ilibru
2ntecedente .eredo(colaterale ,
(neemnificative
71
2ntecedente peronale 7
(6'2
(Bbe+itate gradul II
(Dilipidemie
(Dumator5conumator oca+ional de alcool
Medicatie de fond inainte de internare 7(Norvac
(2penter
(Indapamid
Itoric ,
3olnavul ete cunocut de 8 ani ca .iperteniv5 cu puee repetate de 6'2.
2 urmat tratament in ambulatoriu.
In urma cu doua +ile ete va+ut de medicul de familie unde (a pre+entat cu
cefalee 5 inotita de ameteli I tulburari de ec.ilibru 5 dipnee . I e recomanda
internare.
E*amen clinic la internare.
>tarea generale , buna
>area de nutritie 7 upraponderal 5 obe+itate gradul II
'egumente i mucoae ,palid 5 tranpirat
>item ganglionar , nepalpabil
>item mucular 7 teut mucular normal reparti+at 5 cu tonicitate i troficitate
>item ote(articular 7 integru
2parat repirator , torace normal conformat 5 la palpare i percutie nimic de
emnalat 5 uoara tue
2parat cardio(vacular , palpitatii5 dureri precordiale5 '.2.(17%:#$mm6g52.8.(
1%$ oc ape*ian coborat in 0o i in tanga 5 .ipertrofie de ventricul tang
72
2parat digetiv 7abdomen uplu la palpare 5 tran+it intetinal pre+ent 5 ficat i
plina in limite normale
2parat urogenital 7 lo0e renale libere 5 nedureroae 5 mictiuni frecvente 5 nictirie
73
NE8BI2 D@ND2MEN'2G2 P1B3GEM2 >@1>2
1"Nevoia de a elimina Epita*i -irculatie inadecvata
2"Nevoia de a e mica i a avea
o buna potura
Edeme ale membrelor -irculatie inadecvata 5 edeme
ale menbrelor
3"Nevoia de a dormi i a e
odi.ni
Inomnie Dipnee 5 duree 5 nelinite
4"Nevoia de a avea o buna
circulatie
-irculatie inadegvata 6'2
$"Nevoia de a repira Dipnee Bboeala la efort
&"Nevoia de a e alimenta i
.idrata
Dificultate de a urma dieta Bbinuinte alimentare greite 5
lipa de circulatie
7"Nevoia de a evita pericole 8ulnerabilitate fata de pericole 'ulburari de ec.ilibru
8"Nevoia de a comunica -omunicare ineficienta 'ulburari circulatorii cerebrale
#"Nevoia de a e recreea Dificultate de a indeplini actiuni
recreactive
-efalee 5 verti0
74
Plan -e in'ri4ire
PRO0+*MA O0I*CTIV* INT*RV*NTII
RO+ PROPRIU RO+ (*+*)AT *+A+UAR*
Pueu de
teniune,
'.2.17%:#$:mm
6g
1epiratie i
ciurculatie adecvata
>caderea '.2.
2iguram un
mediu ambiant placut
in alon
Po+itie comoda
in pat pentru pacient
2iguram
pacientului
alimentatie bogat in
fructe i legume
1educe
graimile din
alimentati i Na -l
2dminitrea+a
tratementul indicat de
medic 7
(tonicardiace
(diuretice
(antiaritmice
(.ipotenoare
Ga internare 7
'.2.(
17%:#$mm6g
B12 1&
'.2.(
1&%:#%mm6g
2.8.(73
B12 18
'.2.(
12%:#%mm6g
2.8.(#% ritmic
7$
Dipnee
Edeme ale
>a aiba o
repiratie adecvata
1ecoltarea i
trimiterea la laborator
a probelor de ange
pentru efectuarea
anali+elor
Efectuarea
e*amenului radiologic
Efectuarea
ECN
Efectuarea
fundului de oc.i
2eriirea
camerei umidificarea
aerului din camera
daca ete necear
Notarea '.2. 5
2.8. in D.B.
urmarete efectul
tratamentului in timp
Pregatete fi+ic
i pi.ic pacientul
pentru pecoltarea
anali+elor
>e aea+a
comod pacientul
Invata pacientul
a nu bea i a nu
manance in dimineata
1">er 1inger
$%% MG
2"3etaloE(+oc 1
cp :+i
3"Dra*iparine
%53 ml*2:+i
4"Novogat 1
co:+i
$"'ertenif
15$mg1cp :+i
-ordarone
2%%mg 1cp:+i
Punctie venoaa
1ecolte+a probe
de ange,
6GN 5 Nlicemie
5 -reatinina 5
E*amen
radiologic ,
-ord marit de
volum
ECN
,.ipertrofie
ventriculara tanga
creterea comple*ului
Z1>
D.B.retinopatie
2ngioteniune
7&
membrelor recoltarii probelor de
ange
-oleterol 5 'NB 5
'NP 5Dibrinogen
Diparitia
edemelor
1egim
.ipoodat
'ratament cu
diuretice
Dipar edemele
pacientul e poate
deplaa cu uurinta
Epita*i Bprirea
.emoragiei na+ale
2ea+a
pacientul in decubit
doral il fatuiete a
comprime nara pe
unde (a produ
.emoragia timp de 8
minute
>e oprete
.emoragia na+ala
77
Inomnie
Bbe+itate
>a beneficie+e
de numarul de ore de
omn a fie un omn
corepun+ator
calitativ i cantitativ
Deprinderea
unei alimentatii
corecte .ipoodate i
.ipolipemiante
2iguram un
climat de linite i
iguranta pacientului
Ii e*plica toate
te.nicile ce urmea+a a
fi aplicate
Educa pacientul
i il invata regimul
alimentar pe care
trebuie a(l urme+e
2dminitrea+a
[ cp Wana* eara
Pacientul are un
omn linitit 5 ete
mult mai odi.nit
78
'ulburari de
ec.ilibru 5 verti0 5
cefalee
>a e poata
mica fara dificultate 5
combaterea verti0ului
i durerii
Il a0uta pe
pacient a e
deplae+e 5 a e
imbrace i de+brace
2dminitrea+a
,
2lgifen 1 fl
Pacientul ii
recapata ec.ilibrul i
iguranta de a e
mica independent
'ulburari de
vorbire
Poibilitatea de
a comunica fluient
2re rabdare a
inteleaga pacientul
referitor la ceea ce
vrea a comunice
2dminitrea+a
tratamentul
medicamento
7#
8%
T*:NICI (* IN)*IDIR* IN CA/U+ PACI*NTU+UI CU
:IP*RT*NSIUN* ART*RIA+A
81
82
Me-icamente a-ministrate
*nap
In-icatii6
'oate tadiile .iperteniunii eentiale, .iperteniunea reno(vaculara7 inuficienta
cardiaca congetiva.
Contrain-icatii
6iperenibili+are la produ au metabolitii lui
A-ministrare6
'ratamentul va fi trict individuali+at5 in functie de tarea i evolutia pacientului. In
general5 e adminitrea+a 1%(2% mg au 4% mg pe +i per o5 o data au divi+ate in doua
pri+e +ilnice5 inainte au dupa mee. Nu e va depai do+a de 8% mg pe +i. In
.iperteniunea arteriala medie5 do+a +ilnica initiala ete de 1% mg au 2% mg intr(o
ingura pri+a. Do+a de intretinere ete de 2% mg pe +i. In .iperteniunea reno(
vaculara5 do+a +ilnica initiala ete de $ mg au mai mica.
Ea poate fi crecuta gradat5 a0ungand la 2% mg o data pe +i. Daca ete poibil5
pacientii cu .iperteniune arteriala ridicata trebuie a intrerupa tratamentul cu
diuretice cu 2(3 +ile inainte de inceperea tratamentului cu Enap5 evitandu(e atfel
ricul intalarii unei .ipoteniuni arteriale. In inuficienta cardiaca congetiva5 do+a
initiala ete de $ mg au mai putin5 do+a de intretinere fiind 1%(2% mg pe +i intr(o
ingura pri+a au doua pri+e +ilnice. Pentru a decide do+a de intretinere5 ete necear
ca pacientul a fie urmarit 2(4 aptamani.'eniunea arteriala i functia renala trebuie
verificate inainte de inceperea tratamentului i in curul acetuia. Inainte de inceperea
tratamentului trebuie ca+uta cantitatea de diuretice adminitrata i5 daca ete poibil5
a e aocie+e glico+i+i digitalici. Ga pacientii cu inuficienta renala e recomanda
utili+area unor do+e initiale mici5 do+a de intretinere a fie cat mai mica i la intervale
cat mai lungi de timp. Enalaprilul ete eliminat prin diali+a.
Precautii6
In curul arcinii i la femeile care alaptea+a5 apreciindu(e corect raportul ric (
83
beneficiu terapeutic.
Nu unt tudii uficiente privind adminitrarea produului la copii Reactii
a-2erse 6Pot aparea, cefalee5 oboeala5 greata7 mai rar, .ipoteniune5 .ipoteniune
ortotatica5 diaree5 crampe muculare5 tue5 eritem5 edem angioneurotic. 1ar e
inregitrea+a creterea creatininei erice5 cu revenire la normal dupa intreruperea
medicamentului.
.uroemid
Actiune terapeutica
Duroemidul un derivat ulfonamid(ben+oic5 ete un diuretic foarte activ5 crete
mult eliminarea renala de aruri5 ete eficace i in conditiile unei filtrari glomerulare
redue5 reduce preiunea arteriala crecuta i potentea+a medicatiaanti(.iperteniva.
Efectul diuretic incepe dupa 2%(&% minutedelaadminitrareaoralaidurea+a4(&ore.
In-icatii
furoemidul ete indicat in toate tipurile de edeme grave i in ca+urile re+itente la
tia+ide. Ete diureticul de electie interapia inuficientei cardiace. 1atiuni imilare il
impun in terapia edemului pulmonar acut. De aemenea ete indicat in edemul
cerebral5 in edeme trombotice locale i edeme gravidice. In .iperteniunea
arteriala5 furoemidulpoate fi utili+at ingur au in aociatie cu alti agenti
anti.ipertenivi. Ete de aemenea indicat in inuficienta renala acuta au cronica
evera. In into*icatiile acute medicamentoae e recomanda furoemidul pentru
a creteeliminarea to*icului. Ete util in into*icatiile cu ioduri5 bromuri au fluoruri.
De aemenea poate combate.iperEaliemia.
Contrain-icatii
Duroemid 4% mg ete contraindicat la pacientii cu tari de .ipovolemie
au de.idratare5 .ipoEaliemie5 alcalo+a5 ciro+a decompenata in tadiul
precomato5 inuficienta .epatica avanata5 glomerulonefrita acuta5 inuficienta renala
84
cu anurie5 .iperenibilitate !incruciata cu ulfamide". 2dminitrarea de Duroemid
4% mg ete de aemenea contraindicata in into*icatia cu \ digitalice
Precautii
Duroemid 4% mg e adminitrea+a cu prudenta pacientilor cu inuficienta cardiaca
grava5 diabet5 guta5 obtructia cailor urinare5 .ipertrofia protatei. Pacientii cu diabet
trebuie averti+ati ca Duroemid 4% mg poate crete nivelul gluco+ei in ange5 afectand
tetele de gluco+a urinara. Pacientii .ipertenivi trebuie a evite medicatiile care duc
la creterea preiunii anguine. Duroemid 4% mg5 ca i alte diuretice5 ete cuprin in
lita ubtantelor dopante !inter+ie la portivi".>e recomanda prudenta la
adminitrarea furoemidului femeilor inarcinate in primul trimetru de arcina i
pacientilor in varta. Datorita aparitiei furoemidului in laptele matern5 adminitrarea
acetuia la femeile care alaptea+a trebuie efectuata cu precautie. Ga alcoolici cu
.epatite cronice eliminarea furoemidului ete modificata. Ga vartnici diure+a porita
e poate aocia cu nicturie5 protatita i retentie de urina
Reactii a-2erse
In curul terapiei cu Duroemid 4% mg pot aparea efecte ecundare5 efecte
to*ice i:au efecte alergice. Efectele ecundare pot fi de+ec.ilibre .idro(electrolitice5
acido(ba+ice i metabolice. 6ipoEaliemia ete in general mai frecventa la inceputul
tratamentului !cand rapunul diuretic ete abundent i retrictia dietetica evera" i in
ca+ul tratamentului prelungit.
>emnele clinice ( labiciune muculara5 parete+ii5 .iporefle*ie5 omnolenta5 anore*ie5
greata5 contipatie5 aritmii ectopice5 modificari electrocardiografice caracteritice5 mai
rar afectarea rinic.iului !deficit de concentrare5 diminuarea filtrarii glomerulare" (
apar cand e produce o cadere a potaiului total din organim. 6ipoEaliemia ete
indeoebi periculoaa la cirotici5 unde poate contribui la declanarea comei .epatice.
De aemenea5 crete to*icitatea cardiaca a digitalicelor la pacientii digitali+ati !ric de
aritmii ectopice evere". in curul tratamentului cu Duroemid 4% mg mai pot aparea,
8$
.iponatremie cu au fara alcalo+a .ipocloremica5 .ipomagne+inemie !mai frecventa la
diabetici i alcoolici"5 creterea eliminarii calciului cu negativarea balantei calcice
!mai ale la batrani"5 .ipocalcemie !numai uneori" cu favori+area tetaniei. De
aemenea5 tratamentul indelungat cu Duroemid 4% mg favori+ea+a retinerea acidului
uric in organim5 impiedicand ( prin competitie ( ecretia tubulara a acetui catabolit.
Poate aparea .iper(uricemie au c.iar guta. Pot fi emnalate i creteri ale
lipoproteinelor i coleterolului anguine. Duroemid 4% mg poate produce !in mai
mica maura ina decat tia+idele" caderea tolerantei la gluco+a i .iperglicemie5 de
regula reveribile. Diabetul latent poate deveni manifet5 iar diabetul manifet e
agravea+a. Efectele to*ice ale adminitrarii de Duroemid 4% mg pot fi, la nivelul
itemului gatrointetinal ( pancreatita acuta !rar"5 icter7 la nivelul itemului nervo
central ( tinitu i urditate trecatoare au definitiva !rar i dupa do+e mari au la
bolnavii cu inuficienta renala"7 la nivelul angelui ( anemie aplatica !rar"5
trombocitopenie5 agranulocito+a !rar"5 leucopenie. 1eactiile dermatologice de
.iperenibili+are care pot aparea unt, vaculite cutanate5 dermatite e*foliative5
purpura5 fotoenibili+are5 urticarie5 prurit.
Mo- -e a-ministrare
Duroemid 4% mg e adminitrea+a obinuit pe cale orala. in tratamentul edemelor
do+ele adminitrate unt individuali+ate de medicul curant in conformitate cu
rapunul diuretic al pacientului i in enul obtinerii unui efect terapeutic ma*im. De
aemenea5 ete importanta tabilirea do+elor minime neceare mentinerii acetui
rapun. Ga adulti do+ele u+uale unt de 4%(8% mg:+i7 in ca+ de ineficacitate e poate
crete do+a la intervale de & ore pana la obtinerea rapunului au cel mult pana la 24%
mg:+i !1(3 pri+e". In inuficienta renala unt uneori neceare do+e mai mari ( $%% mg
au 1 g pe +i. in general5 foloirea de do+e mari impune controlul debitului urinar i al
electrolitilor i corectarea eventualelor de+ec.ilibre. Daptul ca are o durata curta de
actiune !4(& ore" obliga la repetarea do+ei atunci cand e impune o diure+a utinuta.
Pentru a evita depletia volumica e recomanda reparti+area do+ei totale in doua au
8&
mai multe pri+e5 iar pentru a evita nicturia5 cele doua do+e vor fi adminitrate una
dimineata i una la amia+a. Bri de cate ori ete poibil e revine la adminitrarea in
do+a unica matinala. in .iperteniunea arteriala Duroemid 4% mg e utili+ea+a ingur
au aociat cu alti agenti anti.ipertenivi. -and ete utili+at ca monoterapie e
recomanda adminitrarea a 2 2% mg:+i. 1eparti+area do+ei +ilnice in doua pri+e ete
neceara pentru a evita reboundul care urmea+a in mod obinuit dupa & ore de la
pierderea initial crecuta de NaQ. Pentru bolnavii .ipertenivi care repecta un regim
alimentar deodat au pentru cei tratati i cu alte medicamente anti.iperteniveunt
uficiente do+e mai mici a0utate in conformitate cu rapunul terapeutic. In ca+
de oligurie5 !daca filtrarea glomerulara cade ub 2% ml:min" e impun do+e mai mari,
intre 2$%(2 %%% mg:24 .5 din cau+a e*cretiei redue la nivelul tubului pro*imal.
2rgumente imilare conduc la do+e crecute in inuficienta cardiaca evera5
refractara. la copii do+a orala initiala ete de 2 mg:Eg corp adminitrat in do+a unica.
Daca rapunul diuretic nu ete atifacator do+a poate fi crecuta cu 1(2 mg:Eg corp5
dar nu mai devreme de &(8 ore de la adminitrarea precedenta. Nu e recomanda do+e
mai mari de & mg:Eg corp. Pentru o terapie de intretinere do+a trebuie a0utata la
nivelul minim la care e obtine rapunul eficient.
In-apami-
In-icaii terapeutice
6iperteniune arterial) een<ial).
Contrain-icaii
6iperenibilitate la indapamid)5 alte ulfonamide au la oricare dintre
e*cipien<ii produului7
Inuficien<) renal) ever)7
Encefalopatie .epatic) au inuficien<) .epatic) ever).
6ipopotaemie.
Precauii
87
Deoarece produul con<ine lacto+)5 nu e recomand) la pacien<i cu deficit de
lacta+)5 galacto+emie congenital) au indrom de malaborb<ie a gluco+ei:galacto+ei.
-oncentra<ia plamatic) a odiului trebuie m)urat) /naintea /nceperii
tratamentului5 apoi la intervale de timp regulate. Brice tratament diuretic poate
determina .iponatremie5 uneori cu conecin<e grave. >c)derea concentra<iei
plamatice a odiului poate fi ini<iat aimptomatic)5 de aceea monitori+area periodic)5
c.iar mai frecvent) /n ca+ul pacien<ilor v;rtnici au cu ciro+) .epatic)5 ete
obligatorie.Deple<ia de potaiu cu .ipopotaemie ete unul din ricurile ma0ore ale
tratamentului cu diuretice tia+idice =i /nrudite cu acetea. 1icul de intalare a
.ipopotaemiei !9 354mmol:l" trebuie prevenit la anumite grupe de pacien<i cu ric
crecut5 cum ar fi pacien<ii v;rtnici =i:au ubnutri<i =i:au trata<i polimedicamento5
pacien<ii cu ciro+) .epatic) cu edeme =i acit)5 pacien<ii coronarieni =i cei cu
inuficien<) cardiac). 6ipopotaemia cre=te to*icitatea cardiac) a digitalicelor5
precum =i ricul de tulbur)ri de ritm cardiac.Diureticele tia+idice =i /nrudite pot )
cad) e*cre<ia urinar) de calciu =i pot determina o cre=tere u=oar) =i tran+itorie a
calcemiei. 6ipercalcemia peritent) =i marcat) e poate datora unui
.iperparatiroidim nediagnoticat. 'ratamentul cu diuretice tia+idice trebuie /ntrerupt
/nainte de invetigarea func<iei paratiroidiene. Interaciuni2ocierea indapamidei cu
litiul ete nerecomandat) deoarece determin) cre=terea litemiei cu ric de efecte
to*ice5 ca =i /n ca+ul unui regim deodat !cade e*cre<ia urinar) de litiu". Dac) totu=i
ete necear) adminitrarea diureticelor la pacien<i trata<i cu litiu5 e impune
monitori+area litemiei =i a0utarea do+elor. 'ratamentul concomitent cu medicamente
care pot determina torada v;rfurilor J altele dec;t antiaritmicele J !atemi+ol5
bepridil5 eritromicin) iv5 .alofantrin)5 pentamidin)5 ultoprid)5 terfenadin)5
vincamin)" J poate determina torada v;rfurilor7 .ipopotaemia5 bradicardia=i
pree*iten<a intervalului Z' alungit unt factori favori+an<i.
2ocierea cu antiinflamatoare neteroidiene !2IN>" itemice au alicila<i /n
do+e mari impune pruden<)5 deoarece acetea pot ) cad) eficacitatea
88
anti.iperteniv) a indapamidei.De aemenea5 la pacien<ii de.idrata<i5 aocierea
indapamidei cu 2IN> poate determina inuficien<) renal) acut) !prin c)derea filtr)rii
glomerulare". >e recomand) .idratarea pacientului =i monitori+area func<iei renale
/naintea /nceperii tratamentului.
T*:NICI (* IN)RIDIR*
A(MINISTRAR*A M*(ICAM*NT*+OR P* CA+* *NT*RA+A
M*(ICATIA ORA+A
Deoarece medicamentele cu cale de admintrare orala unt cele mai lipite de
ric5 mai ieftine i mai convenabile ca mod de admintrare5 o mare parte din
tratamentele medicamentoae e admintrea+a pe aceata cale.
2tfel5 pe aceata cale e pot adminitra tratamente ub forma de, tablete5
capule5 iropuri5 eli*iruri5 pudre5 upenii5 uleuri5 granule etc. @nele neceita
preparare pecifica inainte de admintrare, uleiurile5 upeniile5 granulele.
De cele mai multe ori5 medicatia orala ete precria in do+e mai mare decat
ec.ivalentul au parenteral5 deoarece5 dupa aborbtia in tractul gatrointetinal5 o
parte din medicatie ete ditrua de ficat i eliminata inainte de a intra in circulatia
itemica.
8#
Do+ele mediamentoae orale normale pentru un adult pot fi periculoae pentru
un vartnic.
'ratamentul pe cale orala ete contraindicat pacientilor incontienti5 celor care
pre+inta varaturi5 cat i celor care din divere motive nu pot ing.iti.
Materiale necesare
medicatia precria
recipient pentru medicamente
pa.ar apa au uc pentru copii
A-ministrare
e verifica cu atentie medicatia precria de medic i e compara cu cea
primita de la farmacie
e pala mainile
e verifica data e*pirarii medicamentelor
e confirma identitatea pacientului
e verifica tarea pacientului !contienta" i emnele vitale. B c.imbare
in tarea acetuia poate 0utifica c.imbarea au anularea medicatiei !de e*emplu5 nu
e vor mai adminitra anti.ipertenive la un pacient care pre+inta .ipoteniune"
e adminitrea+a medicatia impreuna cu apa au alt lic.id adecvat
iropul nu e admintrea+a cu apa pentru a nu(i diminua efectul
daca ete necear5 e vor farama tabletele pentru a facilita ing.itira lor
e va ta langa pacient pana cand aceta va ing.iti medicamentul i daca
ete nevoie5 e va verifica dec.i+andu(i gura.
>e va reveni pentru verificarea tarii pacientului in ma*im 1 ora
Consi-eratii speciale
#%
aitenta e va aigura ca are medicatie cria de medic5 cerand indicatii
neceare timpului i modului de admintrare daca ete necear. Nu e va admintra
niciodata medicatie prin indicatie verbala
e va anunta medcul pentru orice medicatie neadminitrata din divere
motive au efecte advere
medicamentele lic.ide neceita atentie porita la do+are
nu e va admintra niciodata un medicament dintr(un flacon neetic.etat.
Nu e va etic.eta niciodata un flacon decat de catre farmacit
medicatia nu e va laa niciodata la indemana nimanui. Pacientul poate
lua din greeala altceva au un alt coleg le poate aran0a altfel cau+and confu+ii i
greeli
medicatia opioida trebuie upervi+ata de doaua nure i trebuie avut in
vedere atat pecificul pitalului cu privire la circuitul acetora cat i legile general
valabile referitoare la acetea
daca pacientul cere detalii depre medicatia a5 e va verifica din nou
precriptia medicului i i e vor oferi detaliile cerute. Pacientul va trebui a fie
informat depre orice c.imbare urvenita in c.ema a de tratament
pacientul va fi informat aupra poibileor efecte advere i i e va cere a
anunte ec.ipa de ingri0ire depre orice c.imbare in tarea a
e vor admintra preparatele lic.ide pe ba+a de fier5 de e*emplu5 cu
a0utorul unui pai5 pentru a preveni afectarea dentara
tot cu un pai e pot admintra i lic.idele cu gut neplacut5 deoaree in
acet fel vor intra in contact cu aceta mult mai putine papile gutative
daca pacientul nu poate ing.iti o tableta au capula5 fie aceata e va
farama daca ete poibil5 fie e va cere medicului i farmacitului a ofere o varianta
lic.ida a aceluiai medicament. -apulele e pot dec.ide i admintra pulberea
dinauntru
#1
A(MINISTRAR*A M*(ICAM*NT*+OR PRIN IND*CTIA
INTRAMUSCU+ARA
In0ectia muculara introduce ubtanta medicamentoaa adanc in teutul
mucular. 2ceata cale de admintrare permite o actiune rapida prin aborbtia in
circulatia itemica. 2dminitrarea intramuculara ete aleaa atunci cand pacientul
nu poate ing.iti medicatie orala5 cand ete prea iritanta gatric.
Deoarece teutul mucular are mai putini en+ori nervoi permite adminitrarea
de ubtante iritante.
Gocul de in0ectare trebuie ale cu multa gri0a5 e va face i in functie de
contitutia fi+ica a pacientului. >e evita +onele cu edeme5 iritatii5 emne din natere5
ec.imo+e. In0ectiile intramuculare unt contraindicate pacientilor care pre+inta
tulburari ale mecanimelor de coagulare5 dupa terapii antitrombotice5 in timpul unui
infarct miocardic.
In0ectia intramuculara e efectuea+a prin te.nica terila.
Materiale necesare
medicatia precria de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie
eruri pentru di+olvat
eringa
ac
manui
compree
paduri alcooli+ate
Medicatia precria trebuie a fie terila. >eringa i acul trebuie alee adecvat
! pentru in0ectia intramuculara acul trebuie a fie mai lung 5 in functie de teutul
#2
adipo al pacientului5 de locul ale pentru in0ectie5 i cu un calibru potrivit pentru
vaco+itatea ubtantei de in0ectat"
Pre'atirea ec&ipamentului
e verifica medicatia precria ca data de e*pirare5 coloratie 5 apect
e tetea+a pacientul a nu fie alergic 5 in pecial inaintea adminitrarii
primei do+e
daca medicatia ete in fiola5 aceata e de+infectea+a5 e parge i e trage
do+a indicata5 cotand aerul din eringa. 2poi e c.imba acul cu unul potrivit pentru
in0ectare intramuculara
daca medicamentul ete in flacon ub forma de pudra5 e de+infectea+a
capacul de cauciuc5 e recontituie lic.idul 5 e trage do+a indicata5 e coate aerul i
e c.imba acul cu cel pentru in0ectia intramuculara
te.nica de e*tragere a ubtantei dintr(un flacon ete urmatoarea, e
de+infectea+a capacul flaconului e introduce acul5 eringa e umple cu aer5 tragand
de piton5 aceea cantitate ec.ivalenta cu do+a care trebuie e*traa din flacon5 e
ataea+a apoi la acul din flacon i e introduce aerul5 e intoarce flaconul i eringa e
va umple ingura cu cantitatea neceara
alegerea locului de in0ectare in in0ectia intramuculara trebuie facuta cu
gri0a. 2cet loc poate fi muc.iul deltoid ! e poate locali+a foarte uor pe parea
laterala a bratului5 in linie cu a*ila"5 muc.iul dorogluteal ! poate fi uor locali+at
impartind imaginar fea cu a0utorul unei cruci5 re+ultand patru cadrane.-adranul
uperior i e*terior ete muc.iul cautat"5 muc.iul ventrogluteal ! poate fi locali+at
prin linia imaginara ce trece prin e*tremitatea uperioara a antului interfeier" i
muc.iul de pe fata antero(e*terna a coapei! vatu laterali".
A-ministrarea
e confirma identitatea pacientului
e e*plica procedura pacientului
#3
e aigura intimitate
e pala mainile5 e pun manuile
e va avea in vedere a e roteaca locul de in0ectare daca pacientul a mai
facut recent in0ectii intramuculare
la adulti deltoidul e foloete pentru in0ectare de cantitati mici5 locul de
adminitrare u+ula fiind fata uperoe*terna a feei5 iar la copil fata antero laterala a
coapei
e po+itionea+a pacientul i e decopera +ona aleaa pentru in0ectare
e timulea+a +ona de in0ectare prin tapotari uoare
e terge cu un pad alcooli+at prin micari circulare
e laa pielea a e uuce
e fi*ea+a i e intinde pielea cu a0utorul mainii nedominante
e po+itionea+a eringa cu acul la #% de grade5 e atentionea+a pacientul
ca urmea+a a imta o intepatura5 e recomanda a nu ii incorde+e muc.iul
e introduce printr(o ingura micare5 repede 5 acul prin piele 5 teut
ubcutanat5 pana in muc.i
e utine eringa eringa cu cealalta mana5 e apira pentru a verifica
daca nu vine ange. Daca apare ange5 e va retrage acul i e va relua te.nica
daca la apirare nu apare ange5 e va in0ecta ubtanta lent pentru a
permite muc.iului a e detinda i a aboarga gradat medicatia
dupa in0ectare e retrage acul ptrintr(o ingura micare5 bruca5 ub
acelai ung.i ub care a fot introdu
e acopera locul punctionarii cu un pad alcooli+at i e maea+a uor
pentru a a0uta ditribuirea medicamentului ! maa0ul nu e va efectua atunci cand ete
contraindicat5 cum ar fi la adminitrarea de fier"
#4
e indepartea+a padul cu alcool i e inpectea+a locul punctionarii
pentru a oberva eventualele angerari au reactii locale
daca angerarea continua e va aplica compreie locala au g.eata in ca+
de ec.imo+e
e va reveni i inpecta locul in0ectiei la 1% minute i la 3% de minute de
ora adminitrarii
nu e va recapa acul
e vor arunca materialele foloite in recipientele pecfice de colectare
Consi-eratii speciale
la pacientii care au tratament indelungat intramucular e va tine o
evidenta clara a +onelor de in0ectare pentru a le roti
la pacientii an*ioai e poate tine g.eata cateva ecunde pe +ona de
in0ectare inainte de admintrare5 pentru a anete+ia intrucatva locul
e incura0ea+a pacientul intotdeauna a rela*e+e muc.iul pentru ca
in0ectarea intr(un muc.i incordat ete dureroaa
in0ectia intramuculara poate ditruge celule muculare determinand
atfel creteri ale nivelului -C ! creatinEina+a" care pot duce la o confu+ie5 deoarece
aceeai cretere poate indica un infarct miocardic. Pentru a diferentia cau+ele5 trebuie
ceruta anali+a celulelor muculare pecifice inimii ! -C(M3" i a
lactode.idrogena+ei. Ga pacientii care neceita o monitori+are atenta a -C i -C(M3
e va c.imba modul de admintrare medicamentoaa din intramucular in intraveno5
tocmai pentru a evita confu+iile preci+ate mai u
din cau+a unui teut mucular mult mai lab de+voltat5 trebuie avut in
vedere ca la pacientii vartnici aborbtia medicamentului are loc mult mai rapid
Complicatii
#$
in0ectarea accidentala de ubtante iritative in teutul ubcutanat datorita
alegerii unui ac inadecvat au unei te.nici greite de adminitrare. 2ceata poate
determina aparitia unui abce
daca locul de in0ectare nu e rotete ci e fac in0ectii repetate in acelai
loc5 aceata poate conduce la o laba aborbtie a medicamentului i 5 implicit5 la
caderea eficientei acetuia
PRO0*+* (* SAN)*
B"PUNCTIA V*NOASA
+ocul punctiei J cele mai foloite +one
8enele de la plica cotului !ba+ilica i cefalica"5 unde e formea+a un HMM
veno prin anatomo+area lor
8enele antebratului
8enele de pe fata doral a mainii
8enele maleolare interne
8enele epicraniene !la ugar i copil mic"
Materiale necesare
garou
manui
eringa au eprubete peciale cu aditivii pecifici in functie de anali+a
ceruta
.older cu acul ataat au ac pentru .older i .older
paduri cu alcool
etic.ete
formular de cerere anali+e pentru laborator
recipient pecial de colectare i tranportare a probelor de laborator
banda0 ade+iv pentru locul punctiei
#&
Pre'atire materialelor
formularul de cerere anali+e trebuie completat corect i clar cu datele
pacientului5 anali+ele cerute5 data i ora recoltarii5 numele medicului care indica
anali+ele.
eprubetele trebuie alee cu gri0a in functie de anali+ele care e cer i de
aditivii pe care ii contin
fiecare eprubeta trebuie completata corect i clar cu datele pacientului
Recoltarea
e pala mainile bine i e pun manui
confirmarea identitatii pacientului ! pentru a e evita confu+ia i a nu e
lua anali+e la un alt pacient"
e comunica pacientului ce i e va face5 i e va e*plica procedura
pentru a(i reduce an*ietatea i a ne aigura de cooperarea a
e face o curta anamne+a referitor la ce a imtit pacientul i la eventulele
incidente in ca+ul unor recoltari anterioare ! lipotimii5 ameteli"
recoltarea e face cu pacientul intin in pat au tand in caun5 cu mana
pri0inita pe uportul pecial al caunului au de o maa
evaluarea celui mai bun loc de punctie venoaa
e oberva i e palpea+a vena pentru o mai precia locali+are
e montea+a garoul pro*imal fata de +ona aleaa pentru punctie. Daca
venele nu (au dilatat corepun+ator e cere pacientului a inc.ida i a dec.ida
pumnul de cateva ori. !pacientul trebuie a tina pumnul tran in timp ce e
punctionea+a vena i a(l dec.ida dupa ce e introduce acul in vena".
e de+infectea+a +ona aleaa pentru punctie cu paduri cu alcool pana
aceta ramane curat. -uratarea +onei e face dinauntru pre in afara pentru a e
preveni contaminarea +onei punctionate cu flora e*itenta pe pielea din 0ur.
#7
nu e combina foloirea padurilor cu alcool cu cele pe ba+a de iod5
deoarece alcoolul neutrali+ea+a efectul de+infectantelor pe ba+a de iod.
dupa de+infectarea +onei e ateapta a e uuce inainte de punctionare
e imobili+ea+a vena preand cu policele e*act ub locul ale pentru
punctie i e intinde de piele
e punctionea+a vena ub un ung.i de 3% grade .Daca e foloete
eprubeta5 ea e va umple automat pana la nivelul la care ete marcata. Daca e
foloete eringa5 e va evita apirarea bruca i rapida5 deoarece e va colaba vena.
.olderul trebuie mentinut intr(o po+itie igura pentru a evita ieirea lui
din vena
e va indeparta garoul imediat ce angele incepe a curga adecvat5 pentru
a preveni ta+a i .emoconcentratia angelui ce pot afecta re+ultatele probelor
recoltate
e va evita a e tina garoul mai mult de 3 minute
e c.imba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu e
coate accidental acul din vena au a e perfora vena
dupa umplere5 fiecare eprubeta e va agita cu blandete pentru
ametecarea aditivilor cu angele
e deface garoul intotdeauna inainte de coaterea acului
e aplica o comprea terile deaupra acului la nivelul locului de punctie
i e coate cu blandete acul din vena. Intotdeauna e coate intai eprubeta din .older
i apoi e coate acul
e preea+a locul punctiei pentru 2(3 minute au pana cand e oprete
angerarea daca aceata durea+a mai mult de atat. 2ceata previne e*trava+area
angelui in teutul din 0ur i formarea .ematomului.
dupa oprirea angerarii e aplica un banda0 ade+iv
#8
a e evita agitarea puternica i bruca a eprubetelor deoarece e poate
produce .emoli+a.
e reverifica locul punctiei pentru a e vedea daca (a produ .ematom.
In ca+ul in care (a produ .ematom e va prea energic locul timp de $ minute5 dupa
care e aplica compree calde.
e decarca materialele foloite in containerele peciale5 eparate.
Consi-eratii speciale
nu e va recolta niciodata de pe bratul au piciorul care au fot foloite
de0a pentru divere terapii intravenoae au tranfu+ii5 deaorece re+ultatul anali+elor
poate fi afectat.
de aemenea5 e va evita recoltarea de ange din +one edematiate5 unturi
arterio(venoae5 +one cu .ematoame au rani vaculare
daca pacientul are vene vi+ibile5 pronuntate5 e va recolta evitand
foloirea garoului 5 prevenindu(e atfel formarea de .ematoame.
daca pacientul are tulburari de coagulare au ete ub tratament cu
anticoagulante5 e va prea ferm locul punctiei cel putin $ minute pentru prevenirea
formarii .ematomului i e va pecifica tratamentul anticoagulant pe cererea de
anali+e ce e trimite la laborator
e va evita punctia venoaa la picior deoarece poate crete ricul aparitiei
tromboflebitei
Perfu1ia intra2enoas $ introducerea pe cale parenteral)5 pic)tur) cu pic)tur)5
a olu<iei medicamentoae pentru reec.ilibrare .idroelectrolitic)5 .idroionic) =i
volemic) a organimului.
Scop
.idratarea =i minerali+area organimului
adminitrarea medicamentelor la care e urm)re=te efect prelungit
depurativ5 dilu;nd =i favori+;nd e*cre<ia din organim a produ=ilor to*ici
##
completarea proteinelor au a altor componente anguine
alimentarea pe cale parenteral)
materiale
materiale pentru de+infec<ia de tip II , de+infectante V alcool iodat7
tampoane terile !e cur)<) pielea cu tamponul /mbibat /n de+infectant5 apoi cu un
tampon teril 7 e aplic) /nc) o dat) de+infectantul =i e =terge pielea cu tamponul
teril5 durata de ac<iune fiind de 3%ec."
materiale pentru punc<ia venoa)
( de protec<ie(pern) elatic) pentru pri0inirea bra<ului5 mu=ama5 ale+)7
( intrumentar =i materiale terile ( eringi =i ace de unic) foloin<)!e verific)
integritatea ambala0ului5 valabilitatea terili+)rii5 lungimea =i diametrul acelor" ( /n
func<ie de cop7 pene5 m)nu=i c.irurgicale5 tampoane
( alte materiale(garou au band) Emarc.5 fiole cu olu<ii medicamentoae5
olu<ii perfu+abile5 t)vi<) renal)
perfu+or V tru) de
perfu+ie !ambalat de unic) /ntrebuin<are"
pomp) de perfu+ie
automat)(cu reglare programat) a volumului =i ratei de flu*
robinete cu dou)
au mai multe c)i
branul)!cateter i.v."
flutura=
ben+i de leucoplat
pentru fi*area acului !canulei" =i a tubului perfu+orului de pielea bolnavului
>e calculea+) rata de flu* dup) formula,
cant. tot. de sol. * fact.picurtor 5
nr.ore * +%min.
1%%
unde factorul picur)tor ete ,
la copii !micro" ( &% pic)turi:minut
la adult !macro" ( 1$ pic.:min.
>;nge J 1%pic.:ml
Acci-ente
hiperhidratarea !la cardiaci poate provoca edem pulmonar acut" ( e
reduce ritmul au e /ntrerupe perfu+ia5 e adminitrea+) tonicardiace
embolia gazoas ( prin p)trunderea aerului /n curentul circulator !aten<ie
la utili+area perfu+iilor ub preiune5 c;nd e foloe=te para de cauciuc"
revrsarea lichidului /n <euturile perivenoae poate da na=tere la flebite5
necro+e
coagularea s,ngelui pe ac sau canul ( e previne prin perfu+area
lic.idului cu olu<ie de .eparin)
O5i'enoterapia
Scop6 aigurarea unei cantit)<i corepun+)toare de o*igen la <euturi prin
combaterea .ipo*iei determinat) de,
( c)derea o*igenului alveolar
( diminuarea .emoglobinei
( tulbur)ri /n itemul circulator
( probleme care interferea+) cu difu+iunea pulmonar)
surse -e o5i'en
(ta<ie central) de o*igen
(microta<ie
(butelie cu o*igen
precauii n folosirea surselor -e o5i'en
$ deoarece o*igenul favori+ea+) combutia 5 pre+en<a a trebuie aten<ionat)
1%1
( pacien<ii =i vi+itatorii vor fi aten<iona<i aupra pericolului fumatului au al
unei fl)c)ri /n prea0ma urei de o*igen
( e vor verifica ec.ipamentele electrice din /nc)perea repectiv)
( e vor evita utili+area materialelor generatoare de electricitate tatic)
!materiale intetice" =i a materialelor inflamabile !uleiuri5 alcool"
( aparatele de monitori+are au apirare vor fi plaate /n partea opu) urei de
o*igen
( tranportul buteliilor cu o*igen e va face pe c)rucioare 5 evit;ndu(e lovirea
lor /n timpul tranportului
( buteliile cu o*igen vor fi a=e+ate /n po+i<ie vertical)5 pe un uport =i fi*ate de
perete cu inele metalice5 departe de calorifer au ob)
( cunoa=terea de c)tre peronalul care manevrea+) o*igenul a locului de
amplaare a e*tinctoarelor =i a modului de utili+are a acetora
Meto-e -e a-ministrare a o5i'enului
a. prin sond nazal
- ete metoda cea mai frecvent utili+at)
( permite adminitrarea o*igenului /n concentra<ie de 2$4(4$4
( poate fi utili+at) pentru o terapie pe termen lung
( nu poate fi utili+at) la pacien<ii cu afec<iuni ale mucoaei na+ale
*. prin masc !cu au f)r) rein.alarea aerului e*pirat"
( permite adminitrarea o*igenului /n concentra<ie de 4%4(&%4
( ete incomod) datorit) itemului de prindere =i etan=ei+are
( accentuea+) tarea de an*ietate5 mai ale la copii
( poate cau+a irita<ia tegumentelor fe<ei
( nu e va utili+a la pacien<ii cu aruri la nivelul fe<ei
c. oche-ari pentru o.igen
1%2
- unt prev)+u<i cu dou) onde care e introduc /n ambele n)ri
( e utili+ea+) la copii =i pacien<i agita<i
( unt mai bine tolera<i de pacien<i
d. cortul de o.igen
( frecvent utili+at la copii
( concentra<ia o*igenului nu poate dep)=i $%4
( are de+avanta0ul c) atmofera de ub cort e /nc)l+e=te =i e upra/ncarc) cu
vapori datorit) faptului c) pacientul inpir) =i e*pir) /n acela=i mediu
( o*igenul introdu /n cort nu va fi umidificat5 ci trecut prin intala<ii de r)cire
( /n cort e pot monta intala<ii de r)cire
( copiii vor fi upraveg.ea<i permanent5 pentru a nu diloca cortul
ec&ipament necesar a-ministrrii o5i'enului
( ur) de o*igen
( umidificator !recipient pt.barbotarea o*igenului con<in;nd ap) teril)"
( ond) na+al) 5 cateter5 mac) de o*igen au cort5 /n func<ie de metoda alea)
( material ade+iv !leucoplat"5 pt.fi*area ondei
inter2eniile asistentei
( preg)tirea pi.ic) a pacientului aigur;ndu(l de luarea tuturor m)urilor de
precau<ie =i a=e+area pacientului /n po+i<ie corepun+)toare !dac) ete poibil
po+.emi=e+;nd care favori+ea+) e*paniunea pulmonar)"
( aamblarea ec.ipamentului
( de+obtruarea c)ilor repiratorii
( m)urarea lungimii ondei de la nar) la tragu
( umectarea ondei cu ap) teril) pentru facilitarea iner<iei =i prevenirea le+)rii
mucoaei
( introducerea ondei /n nar) =i fi*area aceteia pe obra+5 cu ben+i de leucoplat
( dac) e utili+ea+) maca de o*igen5 aceata e va a=e+a acoperind naul =i
gura pacientului =i e va fi*a cu o curea /n 0urul capului
1%3
( fi*area debitului de adminitrare a o*igenului5 /n func<ie de precrip<ia
medicului
( aprecierea r)punului terapeutic al adminitr)rii o*igenului !obervarea
culorii tegumentelor5 m)urarea repira<iei =i pulului"
( upraveg.erea pacientului pentru depitarea emnelor de to*icitate au de
apari<ie a unor complica<ii ( upraveg.erea ec.ipamentului de adminitrare a
o*igenului !preiune5 debit5 etc."
(acordarea uportului pi.ic al pacientului pe timpul adminitr)rii o*igenului =i
combaterea oric)rei cau+e de diconfort
( mobili+area periodic) a ondei
( coaterea ondei o dat) pe +i =i introducerea ei /n cealalt) nar)
( cur)<irea ec.ipamentului la terminarea te.nicii
Inci-ente !i acci-ente
( dac) recipientul pt.barbotarea o*igenului e r)toarn) 5 lic.idul poate fi
/mpin de o*igen /n c)ile repiratorii ale pacientului5 afi*iindu(l
( /n ca+ul utili+)rii prelungite a o*igenului 5 /n concentra<ii mari au la preiuni
ridicate5 pot ap)rea,
o iritare local) a mucoaei
o congetie =i edem alveolar
o .emoragie intraalveolar)
o atelecta+ie
( p)trunderea ga+ului /n eofag duce la ditenie abdominal)
( adminitrarea o*igenului e va face dup) permeabili+area c)ilor
repiratorii
( /nainte de efectuarea te.nicii e vor lua toate m)urile de precau<ie
( pe timpul adminitr)rii e vor upraveg.ea atent pacientul =i
ec.ipamentul de adminitrare !manometrul de preiune =i indicatorul de debit"
1%4
Rolul asistentei me-icale
2itenta medicala detine o po+itie foarte importanta in ingri0irea acetor cate(
gorii de bolnavi. ]utificarea rolului ei re+ida in caracterul unor boli cardiovaculare
!inuficienta cardiaca5 .iperteniune arteriala5 infarct miocardic"5 care reclama o
pitali+are indelungata5 deci o upraveg.ere continua.
Pe aceeai linie e ituea+a i frecventa accidentelor din bolile cardiovaculare5 ca i a
complicatiilor. In farit5 daca retinem5 faptul ca multe boli cardiovaculare repre+inta
urgente medicale5 tulburari de ritm5 cardiopatii ic.emice5 pueuri de .iperteniune5
edem pulmnar5 e poate intelege mai bine rolul au. Dar pentru a(i indeplini menirea5
nu trebuie a e multumeaca a cunoaca i a aplice5 c.iar perfect5 diferitele te.nici
de ingri0ire a bolnavului5 ci trebuie a cunoaca notiuni teoretice5 care a(i permita
depitarea unui emn precoce5 interpretarea acetuia i5 daca ete nevoie5 c.iar
interventia in ituatiile in care viata bolnavului depinde de cunotintele ale. 2itenta
medicala ete obligata a note+e toate datele referitoare la pul5 urina5 '.2.5 edeme5
dieta5 medicatie. Ea trebuie a aigure repauul fi+ic i pi.ic al bolnavului5 care5
aproape in toate acete categorii de afectiuni5 ete indipenabil. Nu trebuie ina a
uite de+avanta0ele repauului indelungat la pat5 fapt pentru care ete necear a e
recomande alegerea po+itiei e+ande au emie+ande.
2deeori5 aceti bolnavi unt incapabili a e ocupe inguri de danii. Iata de ce
aitenta medicala ete datoare a le aigure i a urmareaca po+itia corecta in pat5
c.imbarea len0eriei5 tranportul5 efectuarea +ilnica a maa0ului gambelor i
picioarelor5 pentru prevenirea trombo+elor. 'oaleta +ilnica a bolnavilor ii revine5 de
aemenea5 ei. Nu trebuie a uite ca unui bolnav cu inuficienta cardiaca avanata ii
ete inter+i efortul de toaleta +ilnica. Ga fel de important ete i repauul pi.ic.
8i+itatorii numeroi5 dicutiile cu voce tare5 c.emarile la telefon5 ca i neintelegerile
familiale au profeionale unt totalitatea cau+elor care pot frana evolutia
favorabila.
1%$
In bolile cardiovaculare dieta repre+inta adeea un factor eential. 1egimul fara
lic.ide5 .ipoodat5 uneori .ipoa+otat poate fi adeeori mai util intr(o .iperteniune au
o inuficienta cardiaca decat multemedicamente.
2igurarea tran+itului intetinal ete capitala pentru aceti bolnavi5 aitenta medicala
trebuie a tie ca eforturile mari de defecatie pot fi fatale intr(un infarct miocardic. Ea
trebuie a cunoaca indicatiile i contraindicatiile unor medicamente !digitala5
c.inidina". in farit5 trebuie a cunoaca i primele ingri0iri care urmea+a a fie
acordate in unele urgente cardiovaculare. >a cunoaca emnele ocului compenat i
maurile de profila*ie5 pentru a impiedica intrarea in tadiul decompenat. >a
cunoaca primele ingri0iri care trebuie acordate intr(o lipotimie au incopa5 maurile
de reanimare neceare !repiratia ^gura(la(gura^ au ^gura(la(na^".
CAPITO+U+ IV CONC+U/II
2m /nceput lucrarea cu no<iuni de anatomie =i fi+iologie ale aparatului
cardiovacular.
Pentru intocmitea lucrarii am luat in tuiu teoretic i practic trei pacientii cu
diagnoticul de .iperteniune arteriala 5 avand evolutie i imptomatologie
aemanatoare .
Dupa tudiul facut pe pacientii cu .iperteniune arteriala am obervat 5 ca
ma0oritatea au imptomatologie relativ aemanatoare 5 diferentele clinice depin+and
de mai multi factori7varta 5 e*ul 5 genetic 5 mediul ambiant.
>tudiul a fot facut pe pacientii cu varte diferite,$% 5 $8 de e*e diferite 5 doi
pacienti de e* feminin i un pacient de e* maculin
Problemele intalnite au fot,tulburari circulatorii5dificultate in a e mica i
deplaa5dificultate de a urma regimul5edeme5diafore+a5inapatenta5dificultate de a
dormi i odi.nii5iar ca nevoi primordiale afectate unt urmatoarele,nevoia de a repira
i a avea o circulatie adecvata5 nevoia de aevita pericolele5nevoia de a elimina5nevoia
de a e mica i a avea o potura adecvat5 nevoia de amanca i a bea5nevoia de a
dormii i a e odi.nii.>urele de dificultate commune
1%&
unt,tre5an*ietate5oboeala5ameteli5ta.icardie5obe+itate5fumatul5creterea teniunii
arteriale5tulburari de vedere.In cadrul defaurarii proceului de nuring5obiectivele
principale pe care mi le(am propu a le re+olv unt,a aiba o circulatie
adecvata5normali+area repiratiei5evitarea e*punerii inmediu inadecvat5repectarea
regimului alimentar5omn corepun+ator5a pre+inte o eliminareadecvata.In timpul
pitali+arii celor trei pacienti le(au fot efectuate urmatoarele anali+e
delaborator,8>656b56t5'r52>GB5fibrogen5creatinina5radiografia
inimii5ECN5e*amenul fundului deoc.i.'oti cei trei pacienti au beneficiat de tratament
cu ,Enap5Duroemid52lgocalmin5nitroglicerina5Nifedipin.In vederea atingerii tuturor
obiectivelor5interventiile autonome i delegate ale nureiau avut urmatoarele puncte
comune,urmarirea i notarea functiilor vitale5urmarirea
comportamentului pacientilor5aigurarea conditiilor de igiena5aigurarea unei
alimentatii corepun+atoare5educatiaanitara a pacientilor.@n rol important in proceul
de ingri0ire al tuturor pacientilor5indiferent de afectiuneil contituie prevenirea
complicatiilor care contribuie la agravarea bolii5iar pentru intituirea unor mauri de
profila*ie unt neceare dicutii repetate i convingatoare cu pacientul.In urma
ingri0irilor nuring acordate acetor pacienti5(a contatat ca tarea lor lae*ternare (a
ameliorat5pacientii fiind multumiti.Planul de ingri0ire nuring ete parte integranta din
planul terapeutic tabilit de medic i ete adaptat modului conceptual al 8irginiei
6enderon care preupune ca in e*ercitarea profeieide aitenta medicala a e
cree+e o ambianta unde valorile5obiceiurile5religia i credinta individuluitrebuie
repectate.
1%7
2ne*a
1%8
1%#
11%
3I3GIBN12DIE
111
112
113
114
11$
11&
117
CA/U+ II
N
118